15.04.2015 Views

ImperIO La Bucureşti - Clubul Oamenilor de Afaceri - Club Feroviar

ImperIO La Bucureşti - Clubul Oamenilor de Afaceri - Club Feroviar

ImperIO La Bucureşti - Clubul Oamenilor de Afaceri - Club Feroviar

SHOW MORE
SHOW LESS

Transform your PDFs into Flipbooks and boost your revenue!

Leverage SEO-optimized Flipbooks, powerful backlinks, and multimedia content to professionally showcase your products and significantly increase your reach.

Revista <strong><strong>Club</strong>ul</strong>ui <strong>Oamenilor</strong> <strong>de</strong> <strong>Afaceri</strong> „<strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>”<br />

Nr. 06, Iulie 2012<br />

• Astra Rail Industries preia producţia <strong>de</strong><br />

vagoane <strong>de</strong> marfă a IRS<br />

• Proiecte pentru îmbunătăţirea traficului<br />

transfrontalier<br />

ImperiO<br />

<strong>La</strong> Bucureşti<br />

2012 Iulie


CUPRINS<br />

1<br />

02 Ştiri<br />

Mai multă tranparenţă în<br />

contractele <strong>de</strong> achiziţie<br />

• Modificări pentru regulamentele 004 şi 005<br />

• Continuă relaţiile cu belgienii în ceea ce priveşte<br />

complexul Bucureşti Nord<br />

08 Eveniment<br />

Traseul liniei <strong>de</strong> mare viteză din<br />

România în atenţia UNECE<br />

Timişoara va găzdui, între 10 şi 14 septembrie, workshopul<br />

cu tema „Masterplan pentru viitoarea reţea <strong>de</strong> mare viteză ...<br />

10 Industrie<br />

Astra Rail Industries preia<br />

producţia <strong>de</strong><br />

vagoane <strong>de</strong> marfă a IRS<br />

Producţia a trei mari fabrici <strong>de</strong> vagoane <strong>de</strong> marfă din<br />

România va fi reluată sub un management unic ce<br />

vrea să asigure <strong>de</strong>zvoltarea acestui business...<br />

12 Industrie<br />

Imperio la Bucureşti<br />

Industria feroviară românească răspun<strong>de</strong> pozitiv unei<br />

cereri tot mai crescute <strong>de</strong> mobilitate...<br />

14 Şantiere<br />

Au început lucrările la planşeul<br />

staţiei Aca<strong>de</strong>mia Militară aflată<br />

pe Magistrala 5<br />

În paralel cu lucrările la pereţii mulaţi, în restul staţiilor<br />

a început realizarea planşeului şi a incintei ...<br />

16 Şantiere<br />

Staţia CFR Sfântu Gheorghe<br />

intră în mo<strong>de</strong>rnizare<br />

cea din Târgu Mureş aşteaptă<br />

În urma evaluării şi aprobării cererii <strong>de</strong> finanţare...<br />

18 Întâlniri <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong><br />

Proiecte pentru îmbunătăţirea<br />

traficului transfrontalier<br />

Legăturile transfrontaliere în transportul <strong>de</strong> călători<br />

a fost tema întâlnirii <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>...<br />

22 Opinii<br />

Atractivitatea Căilor<br />

Ferate Române<br />

Nevoia <strong>de</strong> mobilitate a populaţiei este într-o continuă<br />

creştere...<br />

24 Info Legislativ<br />

Foto: © <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong><br />

<strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong><br />

Str. Virgiliu, Nr. 30, Sector 1, Bucureşti, 010884<br />

Tel: +4 021 2244385; Fax: +4 021 2244386<br />

Website: www.clubferoviar.ro; Email: club@clubferoviar.ro<br />

Senior Partner <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>: Cosmin Botez<br />

Director Marketing: Cristina Trifon<br />

Redactori: Florentina Ghemuţ, Elena Ilie,<br />

Andrei Marian, Victor Bartok<br />

Foto: Radu Drăgan<br />

Grafica: Petru Mureşan<br />

Foto copertă: © <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong><br />

2012 Iulie


2<br />

ŞTIRI<br />

Angajaţii CFR SA îşi primesc<br />

eşalonat drepturile salariale<br />

câştigate în instanŢă<br />

CFR SA va efectua în aceasta lună prima<br />

tranşă <strong>de</strong> 2 milioane <strong>de</strong> lei din plata eşalonată<br />

planificată în bugetul pe 2012 pentru acordarea<br />

restanţelor salariale câştigate <strong>de</strong><br />

angajaţi prin sentinţe ju<strong>de</strong>cătoreşti <strong>de</strong>finitive<br />

şi irevocabile.<br />

Conform comunicatului conducerii companiei,<br />

aceasta semnalează tergiversarea semnării<br />

convenţiilor <strong>de</strong> plată eşalonată şi, ca urmare<br />

doar în aceasta lună va efectua plaţi fără semnarea<br />

convenţiilor.<br />

Conform unei informări CFR SA, în zilele<br />

<strong>de</strong> 3 şi 4 iulie 2012 au avut loc întâlniri între<br />

administraţia CFR SA şi sindicate, având ca<br />

subiect semnarea protocolului privind utilizarea<br />

fondului <strong>de</strong> 2% din fondul <strong>de</strong> salarii, conform<br />

Codului Fiscal şi art. 70 din CCM 2012-2013,<br />

dar şi discuţii privind eşalonarea drepturilor<br />

salariale câştigate la instanţele ju<strong>de</strong>cătoreşti.<br />

Sindicatele au cerut şi încheierea unui act<br />

adiţional cu modificări la CCM 2012-2013 şi<br />

au semnat protocolul cu repartizarea sumelor<br />

privind modul <strong>de</strong> utilizare aplicat asupra fondului<br />

<strong>de</strong> 2% din fondul <strong>de</strong> salarii. V.B.<br />

Mai multă tranparenţă în<br />

contractele <strong>de</strong> achiziţie<br />

Ovidiu Silaghi a emis un ordin prin care toate<br />

direcţiile <strong>de</strong> specialitate din cadrul MTI, precum<br />

şi unităţile aflate în subordinea, coordonarea<br />

sau sub autoritatea acestuia au obligaţia <strong>de</strong><br />

a afişa pe site-urile proprii toate achiziţiile publice<br />

aflate în pregătire, cele aflate în <strong>de</strong>rulare,<br />

a achiziţiilor finalizate şi stadiul <strong>de</strong> execuţie<br />

a contractelor încheiate în baza acestor<br />

achiziţii.<br />

Participând alături <strong>de</strong> membrii guvernului<br />

la sediul Camerei <strong>de</strong> Comerţ şi Industrie a<br />

României, la o întâlnire cu Membrii Consiliului<br />

Consultativ şi ai mediului <strong>de</strong> afaceri în data <strong>de</strong> 5<br />

iulie, ministrul transporturilor a <strong>de</strong>clarat că prin<br />

acest ordin doreşte să vină în sprijinul mediului<br />

<strong>de</strong> afaceri asfel încât să fie încurajată participarea<br />

firmelor interesate <strong>de</strong> orice procedură <strong>de</strong><br />

achiziţie publică.<br />

A fost înfiinţat Grupul la Nivel Înalt pentru probleme <strong>de</strong> Logistică<br />

Vice-preşedintele CE, Siim Kallas, responsabil pe probleme <strong>de</strong> transport, a avut pe 29 iunie o întreve<strong>de</strong>re<br />

cu reprezentanţi <strong>de</strong> top ai sectorului <strong>de</strong> transport şi logistică. Cu această ocazie a fost lansat şi<br />

Grupul la Nivel Înalt pentru probleme <strong>de</strong> Logistică (HLGL), grup stabilit cu scopul <strong>de</strong> a oferi consiliere<br />

strategică în ceea ce priveşte viitoarele măsuri din politica <strong>de</strong> transport cu impact asupra logisticii. Din<br />

acest Grup fac parte reprezentanţi ai celor mai importanţi furnizori <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong> logistică, clienţi ai<br />

companiilor <strong>de</strong> logistică, operatori <strong>de</strong> transport, operatori portuari şi <strong>de</strong> terminale, membri ai mediului<br />

aca<strong>de</strong>mic, companii <strong>de</strong> IT şi parteneri sociali.<br />

Discuţia s-a concentrat asupra principalelor obstacole care împiedică logistica transportului <strong>de</strong> mărfuri<br />

şi transportul în general. Membrii Grupului au <strong>de</strong>zbătut, <strong>de</strong> asemenea, mai multe soluţii posibile,<br />

prevăzute pentru a aduce îmbunătăţirile dorite.<br />

„Logistica este extrem <strong>de</strong> importantă pentru sectorul afacerilor în cadrul Uniunii Europene, asigurând<br />

11 milioane <strong>de</strong> locuri <strong>de</strong> muncă, reprezentând 4,9% din economia UE în ceea ce priveşte valoarea<br />

adăugată. Logistica este totodată un segment inseparabil al strategiei europene <strong>de</strong> transport şi un<br />

contributor major pentru succesul sectorului business. Este, prin urmare, esenţial să discutăm <strong>de</strong>spre<br />

provocările viitoare, alături <strong>de</strong> părţile interesate, în scopul <strong>de</strong> a <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> pe <strong>de</strong>plin potenţialul logisticii<br />

europene şi a sectorului <strong>de</strong> transport <strong>de</strong> marfă”, a <strong>de</strong>clarat Siim Kallas.<br />

Importanţa logisticii pentru economia UE a fost recunoscută şi în Cartea Albă a Transporturilor.<br />

Datele relevă faptul<br />

că sectorul logisticii<br />

contribuie foarte mult<br />

la economia UE. În<br />

2012, şase state<br />

din primele zece cu<br />

cel mai performant<br />

sistem logistic fac<br />

parte din UE. Astfel,<br />

Comisia Europeană<br />

are un rol vital în stabilirea<br />

unor condiţiicadru<br />

a<strong>de</strong>cvate pentru<br />

acest sector. E.I.<br />

foto: CE


ŞTIRI<br />

3<br />

Ordinul a fost <strong>de</strong>ja pus în aplicare iar pe siteurile<br />

companiilor naţionale se găsesc <strong>de</strong>taliile<br />

legate <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurarea achiziţiilor publice.<br />

V.B.<br />

Elveţienii finanţează studiile<br />

<strong>de</strong> fezabilitate pentru Gara <strong>de</strong><br />

Nord–Gara Progresu<br />

În data <strong>de</strong> 12 iulie 2012, Secretariatul <strong>de</strong><br />

Stat pentru <strong>Afaceri</strong> Economice (SECO) al<br />

Confe<strong>de</strong>raţiei Elveţiene a aprobat propunerea<br />

finală a proiectului <strong>de</strong> finanţare în<br />

valoare <strong>de</strong> 10 milioane CHF, fără TVA, propus<br />

<strong>de</strong> Metrorex. Contribuţia părţii elveţiene<br />

va fi <strong>de</strong> 8,5 milioane CHF. În cadrul acordului,<br />

Metrorex a <strong>de</strong>pus proiectul privind realizarea<br />

studiului <strong>de</strong> pre-fezabilitate şi a studiului <strong>de</strong><br />

fezabilitate pentru construcţia liniei 4 <strong>de</strong> metrou,<br />

tronsonul cuprins între Gara <strong>de</strong> Nord–<br />

Gara Progresu.<br />

Acţiunea se circumscrie măsurilor cuprinse<br />

Foto: © <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong><br />

în acordul cadru încheiat între Consiliul<br />

Fe<strong>de</strong>ral Elveţian şi Guvernul României<br />

privind implementarea programului <strong>de</strong> cooperare<br />

elveţiano-român pentru reducerea<br />

disparităţilor economice şi sociale în cadrul<br />

Uniunii Europene, semnat la data <strong>de</strong> 7 septembrie<br />

2010.<br />

În cadrul proiectului vor fi realizate şi două<br />

studii privind transportul multimodal în municipiul<br />

Bucureşti şi creşterea traficului pe<br />

magistrala 4 <strong>de</strong> metrou. De asemenea se<br />

are în ve<strong>de</strong>re încheierea unui parteneriat<br />

instituţional între Metrorex şi companii <strong>de</strong><br />

transport public din Elveţia. A.M.<br />

Modificări pentru regulamentele<br />

004 şi 005<br />

Prin ordinul MTI nr. 1.120 din luna iulie a fost<br />

modificat regulamentul pentru circulaţia trenurilor<br />

şi manevra automotoarelor DESIRO<br />

prevăzute cu calculator <strong>de</strong> bord.<br />

Astfel, datorită calculatorului <strong>de</strong> bord, procedurile<br />

<strong>de</strong> efectuare a manevrelor este mult<br />

simplificată, atât în <strong>de</strong>servirea automotorului <strong>de</strong><br />

către mecanicul din postul <strong>de</strong> conducere, cât<br />

şi în ceea ce priveşte efectuarea probelor <strong>de</strong><br />

frânare <strong>de</strong> către acesta. În noile condiţii, ordinul<br />

emis elimină prezenţa obligatorie a şefilor <strong>de</strong><br />

tren la manipularea automotoarelor prevăzute<br />

cu calculator <strong>de</strong> bord care, din cauza numărului<br />

limitat <strong>de</strong> personal, reprezenta pentru CFR<br />

Călători un număr sporit <strong>de</strong> ore suplimentare<br />

înregistrat la această funcţie. V.B.<br />

Continuă relaţiile cu belgienii în ceea ce priveşte<br />

complexul Bucureşti Nord<br />

Ovidiu Silaghi s-a întâlnit cu Ambasadorul Belgiei, Philippe Beke, pentru a discuta continuarea parteneriatului<br />

<strong>de</strong> colaborare în domeniul lucrărilor <strong>de</strong> infrastructură privind mo<strong>de</strong>rnizarea şi extin<strong>de</strong>rea<br />

infrastructurii feroviare în zona Bucureştiului, inclusiv a complexului Gării <strong>de</strong> Nord.<br />

Întreve<strong>de</strong>rea, care a avut loc loc în 27 iunie, s-a dorit a fi o reafirmare a interesului părţii române pentru<br />

o colaborare cu belgienii, în proiectul ce vizează lucrările <strong>de</strong> sistematizare a Gării <strong>de</strong> Nord.<br />

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii a <strong>de</strong>clarat că „prin continuarea relaţiilor <strong>de</strong> colaborare cu<br />

omologii belgieni, în ve<strong>de</strong>rea mo<strong>de</strong>rnizării Gării <strong>de</strong> Nord, ne manifestăm <strong>de</strong>terminarea în concretizarea<br />

acestui proiect major, care<br />

să corespundă standar<strong>de</strong>lor europene<br />

<strong>de</strong> accesibilitate oferite<br />

călătorilor”.<br />

Memorandumul <strong>de</strong> Înţelegere între<br />

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii<br />

şi Ministerul Mobilităţii<br />

din Regatul Belgiei, privind cooperarea<br />

în domeniul lucrărilor <strong>de</strong><br />

infrastructură pentru <strong>de</strong>zvoltarea<br />

complexului “Gara <strong>de</strong> Nord”, a fost<br />

semnat în septembrie anul trecut<br />

între Anca Boagiu şi omologul său<br />

belgian Etienne Schouppe. V.B.<br />

Foto: © <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong><br />

2012 Iulie


4<br />

ŞTIRI<br />

A fost semnat contractul pentru<br />

extin<strong>de</strong>rea magistralei 4 <strong>de</strong><br />

metrou<br />

Pe data <strong>de</strong> 12 iulie 2012, Metrorex a semnat<br />

contractul <strong>de</strong> execuţie a lucrărilor pentru extin<strong>de</strong>rea<br />

reţelei <strong>de</strong> metrou pe tronsonul M4 Parc<br />

Bazilescu – <strong>La</strong>c Străuleşti. Contractul preve<strong>de</strong><br />

toate lucrările <strong>de</strong> construcţie a elementelor <strong>de</strong><br />

structură şi instalaţii aferente pentru punerea<br />

în funcţiune în termen <strong>de</strong> 30 luni. În cadrul<br />

proiectului sunt cuprinse şi lucrările <strong>de</strong> realizare<br />

a unui terminal multimodal cu parcare tip<br />

Park&Ri<strong>de</strong> în zona capătului <strong>de</strong> la Străuleşti.<br />

Contractul a fost atribuit prin licitaţie <strong>de</strong>schisă<br />

asocierii <strong>de</strong> firme compusă din Astaldi – Somet<br />

– Tiab – UTI, cu Astaldi li<strong>de</strong>r al asocierii.<br />

Valoarea contractului este <strong>de</strong> 714.731.097 lei,<br />

fără TVA, finanţarea fiind asigurată prin alocaţii<br />

<strong>de</strong> la bugetul <strong>de</strong> stat. Noua extensie a tronsonului<br />

va avea două staţii – <strong>La</strong>minorului şi <strong>La</strong>c<br />

Străuleşti, cu o lungime totală <strong>de</strong> 1,3 km. A.M.<br />

Terminal intermodal PENTRU<br />

aeroportul din Cluj<br />

Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, regie autonomă<br />

aflată sub autoritatea Consiliului Ju<strong>de</strong>ţean Cluj, a<br />

primit informarea oficială a Comisiei Europene potrivit<br />

căreia a fost aprobată cererea <strong>de</strong> finanţare pentru<br />

proiectul „Studii pentru <strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii<br />

<strong>de</strong> transport intermodal pentru pasageri şi marfă”.<br />

Proiectul a fost <strong>de</strong>pus <strong>de</strong> către aeroportul clujean<br />

pentru finanţare europeană în cadrul Programului<br />

Anual TEN-T 2011.<br />

„Faptul că Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca este<br />

singurul aeroport din România căruia i-a fost aprobat<br />

un astfel <strong>de</strong> proiect este unul extrem <strong>de</strong> îmbucurător<br />

întrucât vine să confirme, odată în plus, expertiza <strong>de</strong><br />

care dispune în momentul <strong>de</strong> faţă aeroportul clujean.<br />

Contribuind la conturarea şi implementarea unei<br />

abordări strategice şi coordonate în ceea ce priveşte<br />

extin<strong>de</strong>rea şi mo<strong>de</strong>rnizarea aeroportului, proiectul are<br />

o importanţă majoră atât pentru <strong>de</strong>zvoltarea Aeroportului<br />

Internaţional Cluj-Napoca, cât şi pentru <strong>de</strong>zvoltarea<br />

ju<strong>de</strong>ţului Cluj şi a întregii regiuni <strong>de</strong>servite”, a<br />

precizat preşedintele Consiliului Ju<strong>de</strong>ţean Cluj, Horea<br />

Uioreanu. Proiectul vizează prioritatea 1 a Programului<br />

TEN-T, promovarea <strong>de</strong>zvoltării unui sistem integrat<br />

<strong>de</strong> transport multi-modal şi are o valoare <strong>de</strong> 2<br />

milioane <strong>de</strong> euro, finanţarea urmând a fi asigurată în<br />

proporţie <strong>de</strong> 50% din fonduri nerambursabile TEN-T,<br />

iar 50% din fonduri proprii ale aeroportului.<br />

Studiile pe care le inclu<strong>de</strong> acest proiect au<br />

drept scop realizarea unei infrastructuri complexe<br />

care să conecteze actualele terminale <strong>de</strong><br />

pasageri şi serviciile oferite la reţeaua <strong>de</strong> cale<br />

ferată pentru călători, precum şi realizarea unei<br />

legături <strong>de</strong> transport marfă între reţeaua <strong>de</strong> cale<br />

ferată şi viitorul terminal cargo al aeroportului.<br />

Proiecte pentru tramvai incluse în Planul <strong>de</strong> Acţiune privind<br />

Energia Durabilă a Aradului<br />

Primarul municipiului Arad va supune spre aprobare consiliului local „Planul <strong>de</strong> Acţiune privind Energia<br />

Durabilă în Municipiul Arad”, iniţiativă aflată în <strong>de</strong>zbatere publică, care are în ve<strong>de</strong>re planurile <strong>de</strong> reducere<br />

a emisiilor CO 2<br />

.<br />

Primăria Municipiului Arad se situează printre cele 4062 <strong>de</strong> localităţi semnatare ale „Convenţiei Primarilor”,<br />

mişcare lansată <strong>de</strong> Comisia Europeană care îşi propune să lupte împotriva combaterii schimbărilor climatice<br />

şi să <strong>de</strong>zvolte o strategie climatică şi un plan <strong>de</strong> acţiune privind energia durabilă.<br />

Raportul strategic al planului <strong>de</strong> acţiune privind energia durabilă arată că din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al volumului<br />

<strong>de</strong> trafic, Aradul a cunoscut o creştere masivă, numărul <strong>de</strong> autoturisme private, vehicule <strong>de</strong> mare tonaj<br />

şi motociclete dublându-se în perioada 1990 – 1995, iar această <strong>de</strong>zvoltare a condus la o dominanţă<br />

<strong>de</strong> flux şi parcare a autovehiculelor în oraş, cu un impact negativ imens asupra calităţii urbane şi a<br />

valorilor <strong>de</strong> agrement ale spaţiilor publice urbane. Studiile <strong>de</strong> trafic arată că numai 8% din <strong>de</strong>plasări<br />

sunt realizate cu bicicleta, iar pon<strong>de</strong>rea transportului în comun a scăzut la 18%. Printre proiectele propuse<br />

<strong>de</strong> către Primăria Arad în ve<strong>de</strong>rea reducerii emisiilor sunt finalizarea lucrărilor <strong>de</strong> recondiţionare a<br />

reţelei <strong>de</strong> tramvai (3,5 km Proiect BERD II ), achiziţionarea <strong>de</strong> tramvaie mo<strong>de</strong>rne cu eficienţă sporită,<br />

facilitarea transportului în comun prin introducerea<br />

unui sistem <strong>de</strong> e-ticketing, modificarea regimului <strong>de</strong><br />

tarifare pentru a inclu<strong>de</strong> bilete <strong>de</strong> transfer, valabile<br />

pentru o călătorie, utilizând mai multe linii <strong>de</strong> transport.<br />

Calculele estimate <strong>de</strong> primaria Arad arată că<br />

implementarea acestor măsuri, coroborate cu alte<br />

scenarii propuse la nivelul echipamente/instalaţii<br />

şi industrii, producţie <strong>de</strong> energie locală şi <strong>de</strong>şeuri,<br />

se poate realiza o reducere a emisiilor CO 2<br />

<strong>de</strong> la<br />

7,25 tone CO 2<br />

/capita la nivelul anului 2008, la 5,59<br />

tone CO 2<br />

/capita în anul 2020 pentru un număr <strong>de</strong><br />

145.000 locuitori estimaţi. V.B.<br />

foto: <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>


7 th Edition<br />

9-10 October 2012<br />

Bucharest, Romania<br />

THE WIDER BLACK SEA AREA<br />

RAILWAY INVESTMENT SUMMIT<br />

The Wi<strong>de</strong>r Black Sea Area, a median area of the Eurasian platform, has witnessed an<br />

intense economic evolution which has to be supported and stimulated also through<br />

railway investments in or<strong>de</strong>r to facilitate the interconnection of regional, national and<br />

transcontinental railway networks, thus increasing the sustainable mobility of freight<br />

and passengers. An intense industrial activity, rising domestic consumption, increasing<br />

direct foreign investments, especially in the eastern si<strong>de</strong> of the WBSA, the boost in<br />

tra<strong>de</strong> volumes on the East-West axis, these are the main factors that trigger railway<br />

<strong>de</strong>velopment opportunities. How can all these opportunities be turned into viable<br />

projects, how much money do they need and what are the potential financing sources,<br />

what are the priority railway projects for each of the WBSA countries, what solutions<br />

should be implemented to ensure cross-bor<strong>de</strong>r railway interoperability?<br />

Organisers:<br />

Un<strong>de</strong>r the aegis of:<br />

Media Partners:<br />

Railway PRO<br />

For further <strong>de</strong>tails please contact us:<br />

Tel.: +40(21) 224 43 85 / Fax: +40(21) 224 43 86 / E-mail: contact@railwaysummit.com / www.railwaysummit.com<br />

the railway<br />

business<br />

magazine


6 ŞTIRI<br />

Timişoara mo<strong>de</strong>rnizează staţiile <strong>de</strong><br />

transport public<br />

Primăria oraşului Timişoara îşi manifestă interesul<br />

pentru construirea sau mo<strong>de</strong>rnizarea<br />

staţiilor prin Programul Operaţional Regional<br />

2007-2013, Axa prioritară 1 - „Sprijinirea<br />

<strong>de</strong>zvoltării durabile a oraşelor-poli urbani <strong>de</strong><br />

creştere”, printr-un anunţ <strong>de</strong> intenţie publicat în<br />

data <strong>de</strong> 16 iulie 2012.<br />

Proiectul este în valoare estimată <strong>de</strong> 5,6 milioane<br />

lei şi are în ve<strong>de</strong>re construirea <strong>de</strong> noi<br />

piste, achiziţia <strong>de</strong> biciclete precum şi construirea<br />

<strong>de</strong> staţii pentru mijloace <strong>de</strong> transport diverse,<br />

pe raza municipiului Timişoara.<br />

Planul lucrărilor este în concordanţă cu Strategia<br />

<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a polului <strong>de</strong> creştere, prin<br />

<strong>de</strong>zvoltarea căilor <strong>de</strong> comunicaţii între localităţi<br />

şi în interiorul acestora, realizarea unui sistem<br />

coerent <strong>de</strong> căi <strong>de</strong> comunicaţii şi transport în<br />

interiorul oraşului, asigurând mobilitatea şi securitatea<br />

în trafic şi extin<strong>de</strong>rea transportului în<br />

comun pe tot arealul polului. V.B.<br />

Reşiţenii nu se hotărăsc să<br />

păstreze tramvaiul<br />

Foto: © <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong><br />

Primăria oraşului Reşiţa a lansat un chestionar<br />

care vizează reacţia locuitorilor la o posibilă<br />

<strong>de</strong>sfiinţare a transportului cu tramvaiul în oraş.<br />

Tramvaiul nu mai circulă din august 2011, iar<br />

între timp, linia, <strong>de</strong>ja uzată, a suferit <strong>de</strong>gradări<br />

accentuate, asemenea reţelei electrice, linia<br />

<strong>de</strong> contact fiind tăiată pe mai multe porţiuni.<br />

Chestionarul privind transportul public local<br />

<strong>de</strong> călători, postat pe site-ul primăriei, invită<br />

reşiţenii să răspundă la întrebări precum „Aţi fi<br />

dispus să folosiţi autobuze în loc <strong>de</strong> tramvaie,<br />

Având în ve<strong>de</strong>re: reducerea zgomotului, a<br />

vibraţiilor şi fluidizarea circulaţiei prin creşterea<br />

capacităţii portante a drumului?” sau „Care<br />

cre<strong>de</strong>ţi că va fi reacţia dumneavoastră în cazul<br />

reabilitării căii <strong>de</strong> rulare a tramvaiului care<br />

ar putea dura foarte mult şi ar avea influenţă<br />

negativă asupra circulaţiei rutiere generale din<br />

municipiu?”. Întrebările scot în evi<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong>zavantajele<br />

unor eventuale lucrări <strong>de</strong> reabilitare<br />

sau starea tehnică <strong>de</strong>ficitară a reţelei actuale,<br />

astfel că respon<strong>de</strong>ntul ar fi mai <strong>de</strong>grabă tentat<br />

să răspundă negativ. Destul <strong>de</strong> puţini locuitori<br />

s-au grăbit să răspundă, iar <strong>de</strong>zbaterea publică<br />

a fost prelungită până la finalul lunii septembrie.<br />

Până în 30 iunie 2012, doar 174 <strong>de</strong> cetăţeni<br />

şi-au exprimat opiniile referitoare la acest<br />

subiect. Potrivit unui comunicat <strong>de</strong> presă al<br />

primăriei, în ceea ce priveşte reabilitarea căii <strong>de</strong><br />

rulare a tramvaiului, doar 85 dintre respon<strong>de</strong>nţi<br />

au bifat această variantă, sursa <strong>de</strong> finanţare<br />

sugerată fiind fondurile europene. F.G.<br />

Primarul Timşoarei vrea tramvaie<br />

noi la un preţ <strong>de</strong> sub un milion <strong>de</strong><br />

euro<br />

Noul primar al Timişoarei, Nicolae Robu, a <strong>de</strong>clarat<br />

din nou că nu se grăbeşte să cumpere<br />

tramvaie, criticând împrumutul <strong>de</strong> 50 <strong>de</strong> milioane<br />

<strong>de</strong> euro aprobat <strong>de</strong> fostul consiliu local<br />

în ve<strong>de</strong>rea achiziţionării <strong>de</strong> tramvaie.<br />

Consiliului Local Timişoara aprobase un împrumut<br />

<strong>de</strong> 50 <strong>de</strong> milioane în august 2011, iar<br />

în <strong>de</strong>cembrie 2011, aproba studiul <strong>de</strong> oportunitate<br />

întocmit <strong>de</strong> RATT, care menţiona un<br />

număr <strong>de</strong> 15 tramvaie la un cost estimativ <strong>de</strong><br />

46,6 milioane <strong>de</strong> euro şi mo<strong>de</strong>rnizarea <strong>de</strong>poului<br />

la un cost <strong>de</strong> 3,4 milioane <strong>de</strong> euro.<br />

„Nu cred că achiziţionarea unor tramvaie cu<br />

3 milioane <strong>de</strong> euro bucata este singurul mod<br />

<strong>de</strong> îmbunătăţire a transportului public. Există<br />

tramvaie cu aer condiţionat, silenţioase, la<br />

un preţ <strong>de</strong> sub un milion <strong>de</strong> euro bucata. Nu<br />

este o prioritate pentru Timişoara cumpărarea<br />

<strong>de</strong> tramvaie scumpe. RATT este o regie la<br />

care am în plan să intervin radical, iar pentru<br />

aceasta am nevoie <strong>de</strong> un audit. Intervenţia se<br />

va face respectând legea, a <strong>de</strong>clarat Robu,<br />

citat <strong>de</strong> cotidianul Renaşterea Bănăţeană.<br />

Nicolae Robu a <strong>de</strong>clanşat un audit general<br />

la Regia Autonomă <strong>de</strong> Transport Timişoara,<br />

<strong>de</strong>clarînd că regia a avut până acum un management<br />

<strong>de</strong>fectuos. Primarul a mai spus că<br />

nu se grăbeşte să îl schimbe pe actualul director,<br />

Ioan Goia, dar că are în ve<strong>de</strong>re posibilitatea<br />

ca aceasta să aibă management privat,<br />

<strong>de</strong>semnat în urma unei licitaţii internaţionale,<br />

la care ar urma să participe firme care se<br />

ocupă cu transportul în comun.<br />

Conform opiniatimisoarei.ro, primarul a mai<br />

precizat ca nu poate spune când se vor<br />

cumpăra tramvaie noi la Timişoara, dar a dat<br />

asigurări că se va întampla în mandatul său.<br />

F.G.


ŞTIRI<br />

7


8<br />

Eveniment<br />

Traseul liniei <strong>de</strong> mare<br />

viteză din România în<br />

atenţia UNECE<br />

<strong>de</strong> Florentina Ghemuţ<br />

Timişoara va găzdui, între 10 şi 14 septembrie, workshop-ul cu tema „Masterplan pentru<br />

viitoarea reţea <strong>de</strong> mare viteză din Europa Centrală şi <strong>de</strong> Est”, organizat <strong>de</strong> UNECE, Comisia<br />

Economică a ONU pentru Europa, cu sprijinul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii .<br />

În prim plan se va afla i<strong>de</strong>ntificarea <strong>de</strong> soluţii pentru finanţarea construcţiei liniei şi a materialului<br />

rulant, precum instrumentul financiar propus recent <strong>de</strong> Comisia Europeană pentru<br />

finanţarea proiectelor <strong>de</strong> transport, Project Bond Initiative, dar şi o propunere <strong>de</strong> construcţie a<br />

unei linii <strong>de</strong> mare viteză Bucureşti – Istanbul şi prezentarea unor studii <strong>de</strong> caz.<br />

Linia <strong>de</strong> mare viteză care va străbate<br />

România pe relaţia Budapesta – Bucureşti<br />

trebuie să asigure şi legătura cu Serbia,<br />

prin Timişoara, este propunerea UNECE,<br />

susţinută <strong>de</strong> Helmut Meelich, Project Manager<br />

Transeuropean Railways.<br />

Întâlnirea din Timişoara va inclu<strong>de</strong> şi o<br />

vizită tehnică pe calea ferată pe traseul propus,<br />

până în localitatea Chichinda.<br />

„Planul <strong>de</strong> măsuri privind promovarea proiectului<br />

liniei <strong>de</strong> mare viteză, ruta Frontieră<br />

HU - RO Bucureşti Constanţa” a fost semnat<br />

la începutul lunii iulie <strong>de</strong> Septimiu Buzaşu,<br />

Secretarul <strong>de</strong> Stat din Ministerul Transporturilor<br />

şi Infrastructurii.<br />

Proiectul pentru linia <strong>de</strong> mare viteză, acceptat<br />

şi <strong>de</strong> Comisia Europeană şi inclus în<br />

planurile viitoarei configurări a reţelei europene<br />

<strong>de</strong> transport, TEN-T, va <strong>de</strong>mara în<br />

acest an prin lansarea licitaţiei pentru studiul<br />

<strong>de</strong> prefezabilitate, care va stabili exact<br />

traseul linei. <strong>La</strong> ultimele întâlniri pe această<br />

temă s-a acceptat conectarea cu traseul<br />

ungar prin Seghedin (Szeged) - Arad -<br />

Timişoara.<br />

UNECE propune legătura pe relaţia<br />

Seghedin - Chichinda (Kikinda, Serbia) -<br />

Timişoara, avându-se în ve<strong>de</strong>re şi o viitoare<br />

a<strong>de</strong>rare a Serbiei la Uniunea Europeană.<br />

Timişoara este, alături <strong>de</strong> Bucureşti, unul<br />

din cele două noduri urbane principale ale<br />

României stabilite în propunerea Comisiei<br />

Europene pentru noua configurare a TEN-T<br />

(Orientările Uniunii pentru <strong>de</strong>zvoltarea<br />

reţelei transeuropene <strong>de</strong> transport). Nodurile<br />

urbane cuprind toate capitalele statelor<br />

membre UE, toate „MEGA” oraşele, conform<br />

ESPON, şi toate celelalte zone urbane<br />

sau conurbaţii mari, în total fiind i<strong>de</strong>ntificate<br />

83 <strong>de</strong> noduri urbane în Uniunea Europeană.<br />

Orientările accentuează în mod <strong>de</strong>osebit<br />

<strong>de</strong>zvoltarea punctelor transfrontaliere în<br />

cadrul coridoarelor <strong>de</strong> transport.<br />

Pe lângă relaţia Timişoara-Bucureşti-<br />

Constanţa, <strong>de</strong>ja acceptată <strong>de</strong> Comisia<br />

Europeană, CFR SA ia în calcul şi inclu<strong>de</strong>rea<br />

în proiect a unei ramuri a acestei linii<br />

<strong>de</strong> mare viteză care să asigure legătura cu<br />

oraşul Iaşi.


with business<br />

intelligence support<br />

provi<strong>de</strong>d by<br />

Intermodal<br />

Innovative Railways. Competitive Business.<br />

9<br />

Selective and free distribution to 4,000 relevant railway contacts<br />

Free circulation at the most important railway tra<strong>de</strong> fairs, events and reunions<br />

Railway b2b Connections<br />

Showcase in the<br />

Romanian<br />

Railway Catalogue<br />

2012<br />

2013<br />

www.catalog.clubferoviar.ro


10 industrie<br />

Astra Rail Industries<br />

preia producŢia <strong>de</strong><br />

vagoane <strong>de</strong> marfă a IRS<br />

<strong>de</strong> Andrei Marian<br />

Producția a trei mari fabrici <strong>de</strong> vagoane <strong>de</strong> marfă din România va fi reluată sub un<br />

management unic ce vrea să asigure <strong>de</strong>zvoltarea acestui business. Investitorul, <strong>de</strong> origine<br />

germană, este activ în afaceri cu camioane și remorci din Europa <strong>de</strong> Est.<br />

Pe data <strong>de</strong> 11 iulie 2012, Astra Rail Industries<br />

a anunţat printr-un comunicat <strong>de</strong> presă<br />

preluarea principalelor active româneşti specifice<br />

producţiei <strong>de</strong> vagoane <strong>de</strong> marfă şi material<br />

rulant <strong>de</strong>dicat transportului <strong>de</strong> marfă.<br />

Astfel au fost preluate fabricile Astra Vagoane<br />

Marfă Arad, Meva Drobeta Turnu Severin şi<br />

Romvag Caracal. Cele trei fabrici preluate<br />

faceau parte din grupul IRS şi până la preluare<br />

se confruntau cu grave probleme financiare,<br />

fiind intrate in insolvenţă <strong>de</strong> la sfârşitul anului<br />

2010. Investiţia este realizată <strong>de</strong> investitorul<br />

german Thomas Manns, activ în Europa <strong>de</strong><br />

Est în ultimii zece ani. Acesta <strong>de</strong>ţine pe lângă<br />

industrie feroviară, o gamă largă <strong>de</strong> afaceri<br />

în domeniile camioanelor şi remorcilor. După<br />

achiziţia celor trei fabrici din România, Astra<br />

Rail Industries <strong>de</strong>vine fabricantul <strong>de</strong> material<br />

rulant feroviar cu cea mai mare capacitate<br />

potenţială <strong>de</strong> producţie din Europa. Thomas<br />

Manns administrează Astra Rail Industries<br />

împreună cu o echipă germano-română <strong>de</strong><br />

manageri experimentaţi, formată din CEO-ul<br />

companiei, Bernd Böse, şi COO-ul Fulger<br />

Popescu. Bernd Böse are o experienţă <strong>de</strong><br />

30 ani în industria producătoare <strong>de</strong> cami-<br />

Foto: © <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong> A.M.


industrie<br />

11<br />

oane şi remorci pentru companii din mai<br />

multe ţări. Fulger Popescu a dobândit 30<br />

ani <strong>de</strong> experienţă în producţia <strong>de</strong> vagoane<br />

<strong>de</strong> marfă în fabrici româneşti. În cifre, capacitatea<br />

actuală ajunge la 5000 vagoane <strong>de</strong><br />

marfă/an şi hale <strong>de</strong> producţie cu suprafaţa<br />

totală <strong>de</strong> 357,000 m². În perioada următoare<br />

va fi implementat un program <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare<br />

ce are rolul <strong>de</strong> aducere a acestui grup industrial<br />

în poziţia unui furnizor <strong>de</strong> bază şi încre<strong>de</strong>re<br />

pe plan internaţional. Investiţiile pe termen<br />

lung vizează echipamentele, sporirea<br />

calităţii produselor şi <strong>de</strong>signul produselor.<br />

Iniţial investiţiile se ridică la 10 milioane <strong>de</strong><br />

euro în primele 12 luni pentru ridicarea fabricilor<br />

la standar<strong>de</strong>le actuale.<br />

“În ultima perioadă, clienţii ezitau să plaseze<br />

comenzi, din cauza stării <strong>de</strong> insolvenţă<br />

în care s-a aflat compania. Dar acum există<br />

un sentiment se încre<strong>de</strong>re, şi clienţii au inceput<br />

<strong>de</strong>ja să ne contacteze. Compania<br />

este gata să preia comenzi şi să beneficieze<br />

<strong>de</strong> revenirea care se simte pe piaţa<br />

internaţională,” a <strong>de</strong>clarat Bernd Böse, CEO<br />

Astra Rail Industries.<br />

Rusia şi Orientul Mijlociu<br />

- în strategiile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare<br />

În prezent compania are ca principală piaţă<br />

<strong>de</strong> distribuţie zona europeană, dar în viitor<br />

strategiile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare au ca scop extin<strong>de</strong>rea<br />

prezenţei internaţionale pe pieţele din Rusia şi<br />

Orientul Mijlociu. Compania foloseşte unităţi<br />

<strong>de</strong> testare proprii pentru noile tehnologii, iar<br />

sistemul său <strong>de</strong> management al calităţii este<br />

certificat ISO 9001:2008, <strong>de</strong> către TUV.<br />

În prezent, Astra Rail Industries are în total<br />

1500 <strong>de</strong> angajaţi, şi va continua să facă<br />

recrutări în perioada următoare. Sunt preconizate<br />

200 <strong>de</strong> angajări în viitorul apropiat,<br />

cele mai multe la fabrica din Drobeta Turnu<br />

Severin.<br />

Preluarea activelor <strong>de</strong> producţie feroviară<br />

<strong>de</strong> către Astra Rail Industries a început în<br />

octombrie 2011 şi s-a încheiat la începutul lui<br />

iulie 2012. Reprezentanţii companiei spun că<br />

s-a dovedit a fi una dintre cele mai complexe<br />

tranzacţii realizate în această perioadă pe<br />

piaţa romanească a fuziunilor şi achiziţiilor.<br />

Procesul <strong>de</strong> preluare a acoperit mai multe<br />

jurisdicţii şi a fost realizat cu asistenţă oferită<br />

<strong>de</strong> consultanţii Muşat & Asociaţii, CMS Germania,<br />

Olanda, Elveţia şi Marea Britanie şi<br />

Ensight Management Consulting. „Această<br />

tranzacţie a fost cu siguranţă una din cele mai<br />

mari provocări, atât din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />

structurii legale, cât şi din perspectiva aspectelor<br />

practice pe care le implică lucrul cu un<br />

grup format din mai multe entităţi, cu mai multe<br />

discipline şi cu o intercalare a jurisdicţiilor. A<br />

fost necesar un efort extraordinar, un profund<br />

simţ al business-ului şi maturitate profesională<br />

pentru a conduce o echipă <strong>de</strong> 15 avocaţi care<br />

au dus acest exerciţiu unic până la un final<br />

reusit”, a <strong>de</strong>clarat Gelu T. Maravela, li<strong>de</strong>r <strong>de</strong><br />

echipă şi partener la Muşat & Asociaţii.<br />

Foto: © <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong> A.M.<br />

Cea mai importantă unitate din cele trei preluate este fabrica din Arad, care si-a început<br />

producția în 1891. Iar după mai mult <strong>de</strong> 100 ani <strong>de</strong> existență a produs peste un<br />

sfert <strong>de</strong> milion <strong>de</strong> vagoane exportate în 35 <strong>de</strong> țări din întreaga lume. Fabrica a avut<br />

parte <strong>de</strong> o <strong>de</strong>zvoltare tehnologică permanentă, astfel că în prezent halele sale au o<br />

suprafață <strong>de</strong> 150,000 m² un<strong>de</strong> se pot produce majoritatea mo<strong>de</strong>lelor <strong>de</strong> vagoane <strong>de</strong><br />

marfă și boghiuri.<br />

Cu o suprafață <strong>de</strong> 114,000 m², fabrica din Caracal a fost <strong>de</strong>schisă în anul 1973. Aceasta<br />

a fost cea mai mare fabrică producătoare <strong>de</strong> vagoane <strong>de</strong> marfă din lume exportând<br />

vagoane în special în Europa <strong>de</strong> Est. Fabrica a avut perioa<strong>de</strong> cu 5000 <strong>de</strong> angajați si<br />

producție <strong>de</strong> 5500 vagoane pe an. În total fabrica a produs peste 70.000 vagoane<br />

noi, din care 50.000 au fost exportate în spaţiul fostei Uniuni Sovietice, în Franţa,<br />

Cehia, Slovacia și Hungaria. Fabrica se ocupă și <strong>de</strong> mentenanța și reparația capitală<br />

a vagoanelor.<br />

A treia fabrică preluată este la Drobeta Turnu Severin, care se ocupă <strong>de</strong> producția,<br />

reparația și mentenanța vagoanelor <strong>de</strong> marfă. A fost înființată în anul 1882 și are<br />

suprafața <strong>de</strong> 93,000 m².<br />

2012 Iulie


12<br />

industrie<br />

ImperiO<br />

<strong>La</strong> Bucureşti<br />

<strong>de</strong> Elena Ilie<br />

Industria feroviară românească răspun<strong>de</strong> pozitiv unei cereri tot mai crescute <strong>de</strong> mobilitate,<br />

atât în Capitală cât şi în marile oraşe din ţară şi dacă ar fi folosim un binecunoscut clişeu... „poluate,<br />

aglomerate şi extrem <strong>de</strong> sufocate <strong>de</strong> traficul rutier”. Mo<strong>de</strong>rn, ecologic, cu un grad sporit<br />

<strong>de</strong> confort pentru pasageri, cu o exploatare economică şi optimizată printr-un consum redus <strong>de</strong><br />

energie, tramvaiul Imperio Eco aduce o plus valoare industriei româneşti în segmentul <strong>de</strong> piaţă<br />

al producătorilor <strong>de</strong> tramvaie la nivel internaţional.<br />

Prototipul tramvaiului Imperio Eco,<br />

produs <strong>de</strong> Astra Vagoane Călători Arad în<br />

colaborare cu Regia Autonomă <strong>de</strong> Transport<br />

Bucureşti (RATB) şi compania Siemens, a<br />

fost prezentat la 31 iulie, la Bucureşti, în<br />

incinta spaţiilor <strong>de</strong> producţie pe care Astra<br />

şi RATB le-au amenajat în cadrul Uzinei<br />

<strong>de</strong> Reparaţii Atelierele Centrale (URAC<br />

Bucureşti) a RATB.<br />

Potrivit producătorilor, tramvaiul Imperio<br />

Eco asigură standar<strong>de</strong>le <strong>de</strong> confort necesare<br />

călătorilor, fiind dotat cu instalaţie <strong>de</strong> climatizare,<br />

po<strong>de</strong>a joasă, care facilitează accesul<br />

persoanelor cu mobilitate redusă, scaune<br />

tapiţate şi echipamente care asigură costuri<br />

reduse <strong>de</strong> exploatare şi mentenanţă. De<br />

asemenea, tramvaiul este dotat cu un sistem<br />

<strong>de</strong> recuperare a energiei, care asigură<br />

funcţionarea aerului condiţionat fără costuri<br />

suplimentare.<br />

„În marile centre urbane, care se confruntă<br />

cu o capacitate <strong>de</strong>păşită a şoselelor şi cu<br />

creşterea peste măsură a numărului <strong>de</strong><br />

autovehicule, tramvaiul este principalul<br />

mijloc <strong>de</strong> transport cu rol în <strong>de</strong>scongestionarea<br />

traficului în orele <strong>de</strong> vârf. În acest<br />

caz, nu înţelegem <strong>de</strong>cizia unor oraşe<br />

româneşti care dispun <strong>de</strong> linii <strong>de</strong> tramvai<br />

dar intenţionează să renunţe la acest<br />

mijloc <strong>de</strong> transport ecologic”, a <strong>de</strong>clarat,<br />

Valer Blidar, preşedintele Astra Vagoane<br />

Călători, cu ocazia prezentării prototipului<br />

tramvaiului.<br />

Preţul pentru un tramvai Imperio Eco se<br />

ridică la aproximativ 2 milioane <strong>de</strong> euro,<br />

tramvaiul putând fi realizat în funcţie <strong>de</strong><br />

cerinţele clienţilor.<br />

Imperio Eco poate avea două până la<br />

şase module. Capacitatea <strong>de</strong> transport a<br />

mijlocului <strong>de</strong> transport în comun este <strong>de</strong><br />

228 <strong>de</strong> călători şi poate ajunge la 360 <strong>de</strong><br />

persoane, pentru un metrou uşor cu trei sau<br />

patru module. Uşile <strong>de</strong> acces pot fi dispuse<br />

pe ambele părţi, iar tramvaiul poate fi uni<br />

sau bidirecţional, în funcţie <strong>de</strong> cerinţe.<br />

„Suntem în discuţii cu regiile autonome<br />

Foto: © <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>


industrie<br />

13<br />

<strong>de</strong> transport public din ţară, cu Primăria<br />

Capitalei, în ve<strong>de</strong>rea iniţierii unor posibile<br />

comenzi pentru acest tramvai. Suntem <strong>de</strong><br />

asemenea în discuţii pentru livrarea acestuia<br />

către pieţe externe din ţări precum<br />

Turcia, Bosnia – Herţegovina, Bulgaria, cât<br />

<strong>de</strong> curând cu Republica Moldova, noi suntem<br />

optimişti”, a <strong>de</strong>clarat Corneliu Negret,<br />

director marketing în cadrul Astra Vagoane<br />

Călători Arad. Unitatea <strong>de</strong> producţie <strong>de</strong> la<br />

Bucureşti poate produce până la trei tramvaie<br />

pe lună, potrivit lui Cornel Negret.<br />

În februarie 2011 RATB, Astra Vagoane<br />

Călători şi Siemens au <strong>de</strong>cis încheierea<br />

unui parteneriat pentru fabricarea <strong>de</strong> tramvaie<br />

cu po<strong>de</strong>a joasă, complet coborâtă.<br />

În cadrul acestui parteneriat, RATB<br />

participă cu spaţiile <strong>de</strong> producţie, utilităţile<br />

şi forţa <strong>de</strong> muncă, în timp ce Astra Vagoane<br />

Călători, <strong>de</strong>ţinătoarea licenţei Siemens şi<br />

a documentaţiei necesare, contribuie cu<br />

investiţii în amenajarea spaţiilor şi retehnologizarea<br />

liniei <strong>de</strong> producţie tramvaie din<br />

cadrul URAC. Compania Siemens va furniza<br />

echipamentele <strong>de</strong> tracţiune şi comandă.<br />

Un alt proiect al companiilor Astra Vagoane<br />

Călători şi Siemens este Tramvaiul Imperio,<br />

pe care am putea să îl ve<strong>de</strong>m circulând<br />

în Arad, începând cu luna septembrie a<br />

acestui an. Prototipul acestui tramvai a fost<br />

prezentat ară<strong>de</strong>nilor în august 2011. Preţul<br />

unui tramvai Imperio este <strong>de</strong> aproximativ<br />

1,7 milioane euro, are o capacitate <strong>de</strong> a<br />

transporta 200 <strong>de</strong> călători şi este dotat cu<br />

camere <strong>de</strong> supraveghere vi<strong>de</strong>o şi echipamente<br />

electronice <strong>de</strong> control al biletelor.<br />

Imperio Eco este varianta pentru Bucureşti<br />

a tramvaiului Imperio produs la Arad,<br />

diferenţa dintre cele două fiind <strong>de</strong> ecartament,<br />

calea <strong>de</strong> rulare la Bucureşti este <strong>de</strong><br />

1435 mm, în timp ce la Arad este <strong>de</strong> 1000<br />

mm, ecartament îngust. O componentă<br />

importantă este şi consumul <strong>de</strong> energie. Astfel,<br />

Imperio este cel mai economic tramvai<br />

din lume, luând în calcul tariful la energie<br />

consumată/ număr <strong>de</strong> călători / kilometri.<br />

2012 Iulie


14<br />

ŞANTIERE<br />

Au început lucrările la<br />

planŞeul staŢiei<br />

Aca<strong>de</strong>mia Militară aflată<br />

pe Magistrala 5<br />

<strong>de</strong> Andrei Marian<br />

În paralel cu lucrările la pereții mulați, în restul stațiilor a început realizarea<br />

planșeului și a incintei stației <strong>de</strong> la Aca<strong>de</strong>mia Militară, locul un<strong>de</strong> lucrările sunt în etapa<br />

cea mai avansată. În acest articol vom face o scurtă prezentare<br />

a evoluției lucrărilor în ultima lună.<br />

Lucrările pe Magistrala 5 <strong>de</strong> metrou<br />

continuă în ritm normal pentru finalizarea<br />

lucrărilor la termen. Au fost finalizate<br />

lucrările <strong>de</strong> realizare a pereţilor mulaţi în<br />

staţia Aca<strong>de</strong>mia Militară, lucrările fiind aici<br />

în etapa cea mai avansată, operaţiunile<br />

<strong>de</strong> jet-grouting sunt mai mult <strong>de</strong> jumătate<br />

finalizate cu 1480 puncte din 2298, au fost<br />

realizate testele geofizice pentru confirmarea<br />

calităţii lucrărilor au început lucrările <strong>de</strong><br />

armare şi realizare a planşeului superior.<br />

Toate staţiile magistralei 5 vor fi realizate<br />

în sistem top-down, care elimină necesitatea<br />

utilizării unei mari părţi din cofrajele<br />

necesare şi necesită un timp mai scurt <strong>de</strong><br />

construcţie.<br />

Au fost botezate primele două TBMuri<br />

Pe data <strong>de</strong> 6 iulie în incinta şantierului <strong>de</strong><br />

la Aca<strong>de</strong>mia Militară a avut loc ceremonia<br />

<strong>de</strong> sfinţire a primelor două TBMuri ce vor<br />

săpa tunelele către cartierul Drumul Taberei.<br />

<strong>La</strong> ceremonie au participat oficiali din<br />

partea Metrorex şi a constructorilor. Slujba<br />

a fost oficiată <strong>de</strong> Varsunafie Prahoveanul,<br />

episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.<br />

Cele două TBMuri sfinţite poartă numele <strong>de</strong><br />

Sfânta Varvara şi Sfânta Filofteia, al treila<br />

utilaj urmând sa poarte numele Sfânta Parascheva.<br />

Primele două utilaje vor începe<br />

săpăturile din toamnă şi vor înainta cu 10-<br />

30 metri pe zi. Diametrul <strong>de</strong> excavare este<br />

<strong>de</strong> 6,57 metri iar lungimea totală a utilajului<br />

cu toate echipamentele este <strong>de</strong> 100 <strong>de</strong><br />

metri.<br />

Nume noi pentru staţii şi punct <strong>de</strong> informare<br />

la Piaţa Drumul Taberei<br />

Odata cu ceremonia <strong>de</strong> sfinţire a<br />

TBM-urilor a avut loc inaugurarea punctului<br />

<strong>de</strong> informare a publicului, punct situat la<br />

Piaţa Drumul Taberei. Acesta este <strong>de</strong>schis<br />

zilnic în diferite intervale orare pentru a fi<br />

permanent accesibil publicului larg. Pe lânga<br />

informaţii legate <strong>de</strong> proiectul M5, aici se<br />

pot <strong>de</strong>pune reclamaţii şi sesizări referitoare<br />

la mersul lucrărilor sau alte probleme legate<br />

<strong>de</strong> proiect. De asemenea aici vor fi organizate<br />

şi concursuri creative pentru copii.<br />

Odata cu oficializarea lucrărilor la proiect<br />

au apărut o serie <strong>de</strong> modificări la numele<br />

unor staţii aflate pe traseul în lucru. Astfel ,<br />

staţia Drumul Taberei 34 are un nou nume,<br />

Tudor Vladimirescu iar staţia Brâncuşi a <strong>de</strong>-


ŞANTIERE<br />

15<br />

venit Valea Argeşului. Re<strong>de</strong>numirea staţiei<br />

Brâncuşi vine în contextul în care este luată<br />

în calcul o extensie a magistralei în viitorul<br />

apropiat <strong>de</strong> la Valea Ialomiţei, cu o staţie,<br />

la cartierul ANL Brâncuşi, staţie ce va purta<br />

acest nume.<br />

Situaţia lucrărilor la nivelul<br />

mijlocului lunii iulie<br />

Se execută lucrări la pereţii mulaţi în toate<br />

staţiile cu excepţia Eroilor 2 şi Valea Ialomiţei.<br />

Lucrările la structura staţiei Eroilor 2 se afla<br />

încă în pregătire datorită multiplelor reţele<br />

edilitare care sunt în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>viere şi a<br />

poziţiei staţiei, poziţie care va afecta traficul<br />

rutier în momentul <strong>de</strong>marării lucrărilor la<br />

toată structura. <strong>La</strong> Valea Ialomiţei pereţii<br />

mulaţi sunt realizaţi aproape în totalitate,<br />

iar în prezent se lucrează la excavaţii şi<br />

pregătirea realizării planşeului staţiei şi a<br />

<strong>de</strong>poului. Între tunelele realizate cu TBMul<br />

la Valea Argeşului şi Valea Ialomiţei tunelul<br />

va fi construit prin săpătură <strong>de</strong>schisă. <strong>La</strong><br />

staţia Orizont pereţii mulaţi sunt realizaţi<br />

în proporţie <strong>de</strong> 10%, Favorit 55%, Tudor<br />

Vladimirescu 85%, Romancierilor 43%,<br />

Valea Argeşului 86% şi Râul Doamnei 9%.<br />

<strong>La</strong> staţia Parc Drumul Taberei lucrările abia<br />

au început, au fost finalizate reşelele edilitare.<br />

Concomitent cu finalizarea pereţilor<br />

mulaţi, în luna august vor începe excavaţiile<br />

şi lucrările la planşee la Tudor Vladimirescu<br />

şi Valea Argeşului.<br />

Foto: © <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong> A.M.<br />

2012 Iulie


16 Şantiere<br />

Staţia CFR Sfântu Gheorghe<br />

intră în mo<strong>de</strong>rnizare<br />

cea din Târgu Mureş<br />

aŞteaptă<br />

<strong>de</strong> Victor Bartok<br />

Programul Operaţional Sectorial „Transport” (POS-T) a inclus, printre proiectele<br />

pentru mo<strong>de</strong>rnizarea şi <strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii naţionale <strong>de</strong> transport în afara axelor<br />

prioritare TEN-T, şapte proiecte care vizează mo<strong>de</strong>rnizarea a 16 gări, la un cost estimativ<br />

total <strong>de</strong> 283 milioane euro. Licitaţiile pentru aceste proiecte s-au <strong>de</strong>sfăşurat în cea mai<br />

mare parte anul trecut, iar gările au intrat <strong>de</strong>ja în reparaţii. În acest număr ne vom opri<br />

asupra gării din Sfântu Gheorghe.<br />

Mo<strong>de</strong>rnizarea staţiei Sfântu Gheorghe a<br />

fost inclusă în proiect comun cu cea din Târgu<br />

Mureş. În urma evaluării şi aprobării cererii <strong>de</strong><br />

finanţare, Autoritatea <strong>de</strong> Management pentru<br />

Programul Operaţional Sectorial „Transport”<br />

(POST) şi Compania Naţională <strong>de</strong> Căi Ferate<br />

„CFR” SA au semnat, în data <strong>de</strong> 27 aprilie<br />

2011 şi respectiv 11 mai 2011, contractul <strong>de</strong><br />

finanţare pentru proiectul „Mo<strong>de</strong>rnizarea unor<br />

staţii <strong>de</strong> cale ferată din România - Staţiile CF<br />

Sf. Gheorghe şi Târgu Mureş. Mureş”. Bugetul<br />

total alocat acestui proiect este <strong>de</strong> 118 milioane<br />

lei, din care fondurile nerambursabile în<br />

procent <strong>de</strong> 69,25% în valoare <strong>de</strong> 57,5 milioane<br />

lei, sumă acordată <strong>de</strong> Comisia Europeană din<br />

Fondul European <strong>de</strong> Dezvoltare Regională<br />

prin Programul Operaţional Sectorial „Transport”<br />

2007-2013, restul sumelor fiind suportate<br />

<strong>de</strong> Guvernul României din bugetul <strong>de</strong><br />

stat. Acest proiect a fost <strong>de</strong>pus în cadrul Axei<br />

Prioritare 2 „Mo<strong>de</strong>rnizarea şi <strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii<br />

naţionale <strong>de</strong> transport în afara<br />

axelor prioritare TEN-T, în scopul <strong>de</strong>zvoltării<br />

unui sistem naţional durabil <strong>de</strong> transport, DMI<br />

2.2 „Mo<strong>de</strong>rnizarea şi <strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii<br />

feroviare naţionale şi a serviciilor pentru<br />

călători”.<br />

Licitaţia pentru acest proiect a fost<br />

lansată pe 13 ianuarie 2011, cu două loturi<br />

corespunzătoare celor două staţii. Lotul pentru<br />

mo<strong>de</strong>rnizarea gării Târgu Mureş a fost<br />

anulat pe parcursul <strong>de</strong>sfăşurării licitaţiei, astfel<br />

că contractul final a fost semnat numai pentru<br />

gara din Sfântu Gheorghe.<br />

Contractul a fost atribuit în data <strong>de</strong> 16 <strong>de</strong>cembrie<br />

2011 asocierii <strong>de</strong> firme Confer Group<br />

– Wiebe România – Radaria, li<strong>de</strong>r fiind Confer<br />

Group, la valoarea <strong>de</strong> 27,5 milioane lei. Proiectul<br />

vizează reabilitarea şi mo<strong>de</strong>rnizarea staţiei<br />

Sfântu Gheorghe, reamenajarea spaţiilor<br />

adiacente, precum şi îmbunătăţirea serviciilor<br />

conexe oferite călătorilor prin <strong>de</strong>zvoltarea<br />

facilităţilor şi a spaţiilor comerciale. Perioada<br />

<strong>de</strong> execuţie a lucrărilor este <strong>de</strong> un an şi cinci<br />

luni, <strong>de</strong> la data emiterii ordinului <strong>de</strong> începere<br />

a lucrărilor, la care se adaugă perioada <strong>de</strong><br />

garanţie <strong>de</strong> 2 ani, după finalizarea lucrărilor.<br />

În afara unor reabilitări realizate la casele <strong>de</strong><br />

bilete în general, aceste gări au fost lăsate în<br />

paragină, astfel încât s-au <strong>de</strong>gradat continuu,<br />

staţiile CFR Târgu Mureş şi Sfântu Gheorghe<br />

nefiind niciodată incluse într-un program amplu<br />

<strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare. În cazul staţiei Sfântu<br />

Gheorghe, sala <strong>de</strong> aşteptare a clădirii a <strong>de</strong>-


Şantiere<br />

venit <strong>de</strong> multe ori refugiu pentru persoanele<br />

fără adăpost. Una din cauze a fost aceea că<br />

oraşele, <strong>de</strong>şi importante, nu reprezintă un nod<br />

feroviar precum Braşovul şi mai mult, în cazul<br />

staţiei Târgu Mureş, tranzitul <strong>de</strong> călători este<br />

<strong>de</strong> numai aproximativ 35.000 călători anual<br />

ceea ce reprezintă un numar mic <strong>de</strong> călători<br />

raportat la numărul <strong>de</strong> locuitori.<br />

Oraşul Târgu Mureş este situat în centrul<br />

ţării, şi poate conferi un avantaj pentru<br />

investiţii in centre <strong>de</strong> transfer logistic pentru<br />

distribuţia naţională şi internaţională a<br />

mărfurilor, cu toate acestea, <strong>de</strong>zvoltarea nu<br />

se poate realiza fără mo<strong>de</strong>rnizarea şi eficientizarea<br />

infrastructurii <strong>de</strong> transport rutier şi feroviar.<br />

Municipiul Tîrgu Mureş are şi <strong>de</strong>zavantajul<br />

<strong>de</strong> a nu fi situat pe traseul magistralelor<br />

electrificate care asigura o viteza mai mare <strong>de</strong><br />

transport iar nivelul dotărilor şi starea tehnică<br />

actuala a liniilor nu permit viteze mai mari <strong>de</strong><br />

60 - 80 km/h. Acum, Municipiul Tîrgu Mureş<br />

este străbătut <strong>de</strong> calea ferată neelectrificată<br />

Deda - Războieni, care face conexiunea cu<br />

magistralele 300 Bucureşti - Ora<strong>de</strong>a şi 400<br />

Bucureşti - Baia Mare.<br />

În cazul oraşului Sfântu Gheorghe, staţia<br />

<strong>de</strong>serveşte în prezent şi tronsonul <strong>de</strong> la Sfântu<br />

Gheorghe la Breţcu, o cale ferată secundară,<br />

în prezent operată <strong>de</strong> către operatorul privat<br />

Regiotrans.<br />

Vestea mo<strong>de</strong>rnizării Gării Sfântu Gheorghe<br />

a fost primită cu bucurie <strong>de</strong> comunitatea<br />

locală. Pe aici circulă zilnic în ambele sensuri<br />

aproximativ 30 <strong>de</strong> trenuri CFR Călători<br />

si 26 Regiotrans. <strong>La</strong> interesul manifestat <strong>de</strong><br />

populaţie, presa locală a avut câteva luări <strong>de</strong><br />

poziţie faţă <strong>de</strong> mersul lucrărilor <strong>de</strong> reabilitare,<br />

afişând uneori o poziţie critică faţă <strong>de</strong> modul<br />

în care lucrările se <strong>de</strong>sfăşoară, sau mai bine<br />

zis, ramân într-o fază mult prea prelungită <strong>de</strong><br />

pregătiri.<br />

Casa <strong>de</strong> bilete improvizată<br />

Staţia Sfântu Gheorghe<br />

Cu o lungime <strong>de</strong> 76,3 km, Linia Braşov - Sfântu Gheorghe - Târgu Secuiesc<br />

- Breţcu a fost contruită in perioda 1891-1907 <strong>de</strong> către firma budapestană<br />

LEO ARNOLDY şi proiectată <strong>de</strong> către ing. O.SMREKER. Iniţial lucrarile au fost<br />

<strong>de</strong>marate în primăvara anului 1890 linia <strong>de</strong> cale ferată fiind administrată<br />

în acea perioadă <strong>de</strong> MAV (Căile Ferate Ungare). Deschi<strong>de</strong>rea tronsonului<br />

Braşov-Sfântu Gheorghe a avut loc la 18 noiembrie 1891. Construcţia căii<br />

ferate se finaliza în 1905 când calea ferată ajunge la Târgul Secuiesc. <strong>La</strong><br />

sfârşitul primului război mondial, Transilvania a <strong>de</strong>venit parte componentă<br />

a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate <strong>de</strong> compania<br />

feroviară română <strong>de</strong> stat CFR. În urma dictatului <strong>de</strong> la Viena partea <strong>de</strong> est a<br />

căii ferate impreună cu oraşul Sfântu Gheorghe revin Ungariei. După 1944,<br />

linia Braşov-Breţcu reintră sub administraţia românească a CFR. Electrificarea<br />

liniilor se realizează în perioada 1970-1975 când tracţiunea electrică<br />

înlocuieşte locomotiva cu abur.<br />

2012 Iulie


18 Întâlniri <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong><br />

Proiecte pentru<br />

îmbunătăţirea traficului<br />

transfrontalier<br />

<strong>de</strong> Florentina Ghemuţ<br />

Legăturile transfrontaliere în transportul <strong>de</strong> călători a fost tema întâlnirii <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong><br />

din iulie, găzduită <strong>de</strong> Palatul CFR. Invitatul întâlnirii a fost Helmut Meelich, Project Manager<br />

Transeuropean Railways în cadrul UNECE.<br />

Helmut Meelich şi-a prezentat proiectul<br />

său pentru reţeaua <strong>de</strong> mare viteză din<br />

regiunea noastră, propunând legătura pe<br />

relaţia Seghedin – Chichinda (Serbia) –<br />

Timişoara, avându-se în ve<strong>de</strong>re şi o viitoare<br />

a<strong>de</strong>rare a Serbiei la Uniunea Europeană.<br />

Proiectul pentru linia <strong>de</strong> mare viteză, acceptat<br />

şi <strong>de</strong> Comisia Europeană şi inclus<br />

în planurile viitoarei configurări a reţelei europene<br />

<strong>de</strong> transport, TEN-T, va <strong>de</strong>mara în<br />

acest an prin lansarea licitaţiei pentru studiul<br />

<strong>de</strong> prefezabilitate, care va stabili exact<br />

traseul liniei. <strong>La</strong> ultimele întâlniri pe această<br />

temă s-a acceptat conectarea cu traseul<br />

ungar prin Seghedin – Arad - Timişoara.<br />

Directorul general al CFR Călători, Ştefan<br />

Roşeanu, a prezentat câteva din proiectele<br />

care ar putea aduce creşteri în traficul<br />

transfrontalier, vorbind în principal <strong>de</strong> rute<br />

mai puţin folosite în acest sens, cum este<br />

cea <strong>de</strong> la Negru Vodă – Kardam. Linia <strong>de</strong> la<br />

Medgidia la Negru Vodă are un trafic foarte<br />

redus în acest moment, dar Căile Ferate<br />

ale Moldovei şi-au exprimat dorinţa <strong>de</strong> a folosi<br />

această linie pentru legătura feroviară<br />

dintre Moldova şi litoralul Bulgariei, via<br />

Galaţi, acoperită <strong>de</strong>ocamdată exclusiv <strong>de</strong><br />

transportul rutier. Jean Nicolaos, Director<br />

Strategie şi Relaţii Internaţionale în cadrul<br />

CFR SA, a punctat că din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />

al administratorului <strong>de</strong> infrastructură, transferul<br />

pasagerilor la scimbarea trenurilor în<br />

Galaţi ar fi dificil, amintind că trecerea prin<br />

Fălciu este o altă variantă discutată. Ştefan<br />

Roşeanu a spus că CFR Călători va încerca<br />

să stimuleze legătura prin Giurgiu, folosită<br />

foarte puţin din cauza închi<strong>de</strong>rii liniei<br />

Bucureşti-Giurgiu, prin introducerea unor<br />

autobuze care să acopere traseul feroviar,<br />

cu opriri în toate gările, până la repunerea<br />

în funcţiune a podului <strong>de</strong> la Grădiştea,<br />

un<strong>de</strong> lucrările sunt aşteptate să înceapă<br />

anul acesta. În acest sens ar putea fi făcut<br />

un parteneriat cu firme <strong>de</strong> transport rutier.<br />

Re<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea liniei directe spre Giurgiu<br />

ar favoriza o relansare a relaţiei feroviare<br />

cu Sofia şi Istanbul, pe care CFR Călători o<br />

are în ve<strong>de</strong>re în mod <strong>de</strong>osebit.<br />

În privinţa legăturii cu Ungaria, se are<br />

în ve<strong>de</strong>re înfiinţarea unui Grup <strong>de</strong> Lucru<br />

comun şi sunt <strong>de</strong> asemenea, discuţii între<br />

operatorii <strong>de</strong> călători dintre cele două ţări<br />

pentru a putea asigura tracţiunea comună<br />

a trenurilor dintre capitalele acestora. Un<br />

proiect important este şi <strong>de</strong>zvoltarea traficului<br />

transfrontalier între Ora<strong>de</strong>a – Debrecen,<br />

în măsura în care se va putea asigura<br />

materialul rulant. Bulgaria este interesată<br />

să <strong>de</strong>zvolte o legătură între Sofia şi Budapesta<br />

prin Craiova şi Arad, odată ce podul


Întâlniri <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong><br />

19<br />

<strong>de</strong> la Calafat – Vidin va intra în funcţiune,<br />

cel mai probabil anul viitor.<br />

Relaţia cu Ucraina şi Moldova va beneficia<br />

<strong>de</strong> proiectele regiunii Upper Prut, care<br />

vor stimula legăturile prin nordul Moldovei,<br />

în timp ce pentru <strong>de</strong>zvoltarea rutei Chişinău<br />

– Iaşi se va încheia un protocol cu partea<br />

moldoveană.<br />

Jean Nicolaos a amintit <strong>de</strong> proiectele<br />

moldovene pentru o linie cu ecartament<br />

standard până la Chişinău şi a punctat faptul<br />

că linia dintre Craiova şi Calafat este<br />

consi<strong>de</strong>rată prioritară între proiectele aripii<br />

sudice a Coridorului IV. Podul <strong>de</strong> la Vidin va<br />

2012 Iulie


20<br />

Întâlniri <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong><br />

fi administrat <strong>de</strong> o societate mixtă românobulgară,<br />

care se va ocupa <strong>de</strong> întreţinere şi<br />

va gestiona taxele.<br />

În privinţa legăturii cu Ungaria, reabilitarea<br />

secţiunii transilvane a Coridorului IV va<br />

îmbunătăţi traficul, chiar dacă în următorii<br />

ani el va fi îngreunat din cauza lucrărilor.<br />

Jean Nicolaos a amintit că partea ungară a<br />

solicitat CFR SA şi re<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea legăturii<br />

prin Cenad spre Seghedin, linie închisă<br />

după primul război mondial. Propunerea<br />

a rămas în stadiul <strong>de</strong> proiect, evaluarea<br />

costurilor ajungând la cifra <strong>de</strong> 80 <strong>de</strong><br />

milioane <strong>de</strong> euro, iar <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea rutei,<br />

concurenţială cu Coridorul IV, ar fi în <strong>de</strong>zavantajul<br />

României <strong>de</strong>ocamdată, avându-se<br />

în ve<strong>de</strong>re fondurile alocate <strong>de</strong>ja reabilitării<br />

acestui coridor, a punctat Jean Nicolaos.<br />

Legăturile cu Ucraina prin Câmpulung la<br />

Tisa şi Valea Vişeului sunt închise momentan,<br />

neavând trafic, şi din această cauză nu<br />

au fost luate în consi<strong>de</strong>rare nici amenajarea<br />

lor ca puncte <strong>de</strong> frontieră Schengen.<br />

„Marea viteză, ca principiu, este un balon<br />

<strong>de</strong> oxigen şi o salvare din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />

financiar pentru operatorii <strong>de</strong> călători. Este<br />

o reţetă <strong>de</strong> succes”, a firmat în încheiere<br />

Jean Nicolaos, referitor la proiectul în lucru.<br />

Privitor la linia <strong>de</strong> mare viteză, conducerea<br />

CFR SA ia în calcul realizarea în România<br />

nu a unei singure linii, ci o potenţială<br />

reţea care să acopere şi relaţia nord-sud.<br />

Documentaţia tehnică se vrea a fi finalizată


Întâlniri <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong><br />

21<br />

până la finalul sfârşitul acestui an, existând<br />

şi un plan <strong>de</strong> promovare recent semnat<br />

<strong>de</strong> Septimiu Buzaşu, Secretar <strong>de</strong> Stat în<br />

cadrul MTI.<br />

2012 Iulie


22<br />

opinii<br />

Atractivitatea Căilor<br />

Ferate Române<br />

<strong>de</strong> Octavian Udrişte<br />

Nevoia <strong>de</strong> mobilitate a populaţiei este într-o continuă creştere. În ciuda concurenţei<br />

celorlalte sisteme <strong>de</strong> transport, precum cel rutier şi cel aerian, calea ferată rămâne pentru<br />

călători un sistem <strong>de</strong> transport <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> atractiv. Ca să nu stârnesc comentarii chiar din<br />

<strong>de</strong>but, doresc să precizez că mă refer la căile ferate din ţarile europene <strong>de</strong>zvoltate. Cât <strong>de</strong>spre<br />

cele <strong>de</strong> la noi nu se prea pot spune multe lucruri bune.<br />

Calea ferată din România s-a <strong>de</strong>gradat<br />

continuu, începând cu infrastructura. Lipsa<br />

întreţinerii a <strong>de</strong>terminat reducerea vitezei<br />

maxime <strong>de</strong> circulaţie şi implicit mărirea<br />

duratei <strong>de</strong> parcurs. În aceste condiţii calea<br />

ferată şi-a pierdut din atractivitate. Chiar<br />

dacă este cel mai sigur sistem <strong>de</strong> transport<br />

terestru, iar din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re energetic<br />

şi al protecţiei mediului se prezintă mult mai<br />

bine în raport cu celelalte sisteme <strong>de</strong> transport,<br />

calea ferată din România este din ce<br />

în ce mai puţin frecventată, mai ales că şi<br />

tarifele utilizate nu sunt atractive. Se pare că<br />

politica tarifară practicată <strong>de</strong> CFR nu este<br />

suficient <strong>de</strong> flexibilă.<br />

Ca să fiu mai bine înţeles, o să mă refer la<br />

o experienţă, trăită în anul 1976.<br />

<strong>La</strong> acea vreme, trenurile <strong>de</strong> călători circulau<br />

în perioada estivală, ca şi în prezent,<br />

până la Mangalia. Cum marea majoritate<br />

a călătorilor coborau la Constanţa, pentru<br />

Mamaia, trenurile circulau în continuare<br />

încărcate cca. 20 %. În acelaş timp, în spatele<br />

gării existau autobuze supraaglomerate,<br />

cu călători care se <strong>de</strong>plasau către staţiunile<br />

litoralului. Această situaţie se datora faptului<br />

că la autobuz tariful era mult mai mic. Spre<br />

exemplu, pentru relaţia Constanţa – Mangalia,<br />

era <strong>de</strong> 7 lei în timp ce la calea ferată,<br />

pentru aceeaşi distanţă tariful era <strong>de</strong> 14 lei.<br />

În dorinţa <strong>de</strong> a spori veniturile căii ferate<br />

şi <strong>de</strong> a oferi publicului condiţii mai bune <strong>de</strong><br />

călătorie, am solicitat ministerului o <strong>de</strong>rogare<br />

în sensul ca, în sezonul estival, calea ferată<br />

sa utilizeze pe secţia Constanţa –Mangalia<br />

şi retur, tarifele aplicate <strong>de</strong> Regia <strong>de</strong> transport<br />

public pentru autobuze.<br />

Ce răspuns cre<strong>de</strong>ţi că am primit? “Nu se<br />

aprobă <strong>de</strong>oarece tariful propus este sub<br />

preţul <strong>de</strong> cost”!!! Nu mi-a venit să cred.<br />

Am revenit argumentând că, orice leu încasat<br />

constituie un venit net, <strong>de</strong>oarece trenul<br />

tot se <strong>de</strong>plasează pe distanţa respectivă şi<br />

cheltuiala tot se face.<br />

<strong>La</strong> sfârsitul lunii august a venit şi răspunsul<br />

aşteptat, care încuviinţa aplicarea tarifului<br />

<strong>de</strong> la autobuze. Sezonul fiind pe sfârşite<br />

propunerea n-a avut timpul necesar pentru<br />

“popularizare”, iar dupa plecarea mea <strong>de</strong> la<br />

Regională, nu s-a mai aplicat.<br />

Sunt convins ca nici astăzi nu se aplică.<br />

Din nefericire, mentalitatea aceasta<br />

paguboasă este “activă” şi în zilele noastre.<br />

În condiţiile în care <strong>de</strong>plasarea pe calea<br />

ferată nu mai este atractivă, datorită duratei<br />

mari <strong>de</strong> parcurs, menţinerea unor tarife ridicate<br />

în<strong>de</strong>părtează călătorii, aceştia “migrând”<br />

către autobuze şi microbuze, un<strong>de</strong> tarifele<br />

sunt mult mai mici, chiar dacă siguranţa şi<br />

confortul nu sunt la nivel corespunzător.<br />

Acestea sunt în general inferioare celor<br />

oferite <strong>de</strong> sistemul feroviar.<br />

Astfel, spre exemplu pe relaţia Bucureşti-<br />

Piteşti, <strong>de</strong>plasarea pe şosea durează cca.<br />

o oră şi costă 18 lei pentru o persoană. Pe<br />

calea ferată, pe aceeaşi distanţă, <strong>de</strong>plasarea<br />

durează cca. două ore şi costă 33,50 lei<br />

pentru o persoană!!? Este lesne <strong>de</strong> înţeles<br />

ce mijloc <strong>de</strong> transport îşi aleg călătorii. Raportul<br />

preţ calitate este <strong>de</strong>favorabil în cazul


opinii<br />

23<br />

căii ferate.<br />

Iată cum calea ferată îşi pier<strong>de</strong> clienţii şi<br />

implicit îşi diminuează veniturile intrând astfel<br />

într-un cerc vicios. Mai mult <strong>de</strong>cât atât,<br />

statul pier<strong>de</strong> şi el datorită, fapt cunoscut,<br />

evazionismului practicat <strong>de</strong> unii transportatori<br />

rutieri.<br />

Nici presiunea Fondului Monetar<br />

Internaţional, a Băncii Mondiale sau a Uniunii<br />

Europene, exercitată asupra societăţilor<br />

<strong>de</strong> stat cu pier<strong>de</strong>ri, pentru a-şi eficientiza activitatea,<br />

nu poate să constituie o justificare<br />

pentru creşterea tarifelor. Efectul, cum s-a<br />

văzut, este invers. Creşterea eficienţei în<br />

acest serviciu public, cu pronunţat caracter<br />

social, poate să fie obţinută prin cu totul alte<br />

mijloace.<br />

În acest context, este greu <strong>de</strong> înţeles politica<br />

practicată în ultimii ani în România faţă<br />

<strong>de</strong> calea ferată, prin neglijarea mo<strong>de</strong>rnizării<br />

şi întreţinerii infrastructurii. În condiţiile în<br />

care Comisia Europeană emite, în martie<br />

2011, “Cartea albă” (ediţia a 2-a), care se<br />

doreşte a fi o “Foaie <strong>de</strong> parcurs pentru un<br />

spaţiu european unic al transporturilor -<br />

Către un sistem <strong>de</strong> transport competitiv şi<br />

eficient din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al resurselor”,<br />

este greu <strong>de</strong> înţeles şi mai ales <strong>de</strong> acceptat<br />

faptul că, transportul rutier din România<br />

beneficiază <strong>de</strong> o susţinere mult mai mare<br />

<strong>de</strong>cât transportul feroviar.<br />

Trebuie insistat ca CN “CFR” SA să<br />

sporească ritmul reparaţiilor la infrastructură,<br />

solicitând fondurile necesare. Nu este uşor<br />

în această conjunctură economică şi nu numai.<br />

Rămânerile în urmă sunt foarte mari<br />

şi în reţea sunt numeroase “puncte periculoase”<br />

care trebuie remediate. Sugerez însă<br />

o schimbare a strategiei <strong>de</strong> reabilitare a liniilor.<br />

Propun ca, în paralel cu menţinerea sub<br />

control a punctelor periculoase, concentrarea<br />

eforturilor asupra unor porţiuni <strong>de</strong> linie<br />

care să permită SN CFR Călători, cât mai<br />

repe<strong>de</strong> posibil, să poată face o ofertă <strong>de</strong><br />

servicii cât mai atractivă.<br />

Să ne referim, <strong>de</strong> exemplu, din nou la linia<br />

Bucureşti-Piteşti. Daca viteza tehnică ar<br />

fi ridicată la parametrii iniţiali, respectiv la<br />

100-120 km, CFR Călători ar putea introduce<br />

un program <strong>de</strong> circulaţie, în tacte, adaptat<br />

la programul <strong>de</strong> lucru <strong>de</strong> pe platformele<br />

industriale aflate pe această linie (Titu,<br />

Golesti-Mioveni), cu durate <strong>de</strong> parcurs mult<br />

reduse şi cu un tarif corespunzator. Această<br />

masură ar <strong>de</strong>termina sutele <strong>de</strong> navetişti din<br />

Bucureşti să renunţe la autobuzele utilizate<br />

în prezent, prestaţia acestora limitându-se<br />

la porţiunea dintre staţia CFR şi locul <strong>de</strong><br />

muncă. Cred ca merită încercat ca un proiect<br />

pilot.<br />

foto: <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong><br />

2012 Iulie


24<br />

INFO LEGISLATIV<br />

ACTE legislativE apărute în<br />

Monitorul Oficial<br />

444 / 4 iulie<br />

Hotărâre privind aprobarea indicatorilor<br />

tehnico-economici ai obiectivului <strong>de</strong> investiţii<br />

<strong>de</strong> interes naţional şi <strong>de</strong> utilitate publică<br />

„Dezvoltarea capacităţii feroviare în sectorul<br />

fluvio-maritim al Portului Constanţa (danele<br />

86-103)“<br />

457 / 6 iulie<br />

Lege pentru aprobarea Ordonanţei <strong>de</strong><br />

urgenţă a Guvernului nr. 94/2011 privind organizarea<br />

şi funcţionarea inspecţiei economico-financiare<br />

la operatorii economici<br />

Legea aprobă OUG nr. 94 din 2 noiembrie<br />

2011, aducându-i câteva modificări.<br />

456 / 6 iulie<br />

Ordin pentru modificarea şi completarea<br />

Metodologiei privind autorizarea operatorului<br />

responsabil cu supravegherea tehnică<br />

a instalaţiilor/echipamentelor din domeniul<br />

ISCIR - operator RSVTI, aprobată prin Ordinul<br />

inspectorului <strong>de</strong> stat şef al Inspecţiei <strong>de</strong><br />

Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor<br />

sub Presiune şi Instalaţiilor <strong>de</strong> Ridicat nr.<br />

130/2011<br />

453 / 6 iulie<br />

Lege privind aprobarea Ordonanţei <strong>de</strong><br />

urgenţă a Guvernului nr. 55/2011 pentru<br />

modificarea şi completarea Ordonanţei <strong>de</strong><br />

urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind<br />

transportul pe căile ferate române şi reorganizarea<br />

Societăţii Naţionale a Căilor Ferate<br />

Române<br />

Legea aprobă OUG nr. 55 din 16 iunie 2011,<br />

prin care se stipulează că întreţinerea şi<br />

asigurarea funcţionării infrastructurii publice<br />

se realizează pe baza veniturilor CFR SA<br />

(din TUI) dar şi în completare din fonduri alocate<br />

<strong>de</strong> la bugetul <strong>de</strong> stat.<br />

464 / 9 iulie<br />

Ordin privind modificarea Regulamentului<br />

pentru circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor<br />

feroviare nr. 005, aprobat prin Ordinul<br />

ministrului transporturilor, construcţiilor şi<br />

turismului nr. 1.816/2005, şi a Regulamentului<br />

<strong>de</strong> semnalizare nr. 004, aprobat prin Ordinul<br />

ministrului transporturilor, construcţiilor<br />

şi turismului nr. 1.482/2006, precum şi pentru<br />

modificarea şi completarea Instrucţiunilor<br />

pentru activitatea personalului <strong>de</strong> locomotivă<br />

în transportul feroviar nr. 201, aprobate<br />

prin Ordinul ministrului transporturilor,<br />

construcţiilor şi turismului nr. 2.229/2006<br />

470 / 11 iulie<br />

Hotărâre pentru abrogarea Hotărârii Guvernului<br />

nr. 1.102/2001 privind înfiinţarea<br />

Societăţii Comerciale <strong>de</strong> Revizii, Reparaţii<br />

Rame <strong>de</strong> Metrou şi Instalaţii „R.R.R.M.I.“<br />

- S.A. prin reorganizarea unor activităţi ale<br />

Societăţii Comerciale <strong>de</strong> Transport cu Metroul<br />

Bucureşti „Metrorex“ - S.A.<br />

481 / 13 iulie<br />

Hotărâre privind aprobarea bugetului <strong>de</strong><br />

venituri şi cheltuieli pe anul 2012 al Societăţii<br />

<strong>Feroviar</strong>e <strong>de</strong> Turism „S.F.T. - C.F.R.“ - S.A.,<br />

aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor<br />

şi Infrastructurii<br />

foto: www.parlament.ro


2012 Iulie<br />

25

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!