ImperIO La BucureÅti - Clubul Oamenilor de Afaceri - Club Feroviar
ImperIO La BucureÅti - Clubul Oamenilor de Afaceri - Club Feroviar
ImperIO La BucureÅti - Clubul Oamenilor de Afaceri - Club Feroviar
Transform your PDFs into Flipbooks and boost your revenue!
Leverage SEO-optimized Flipbooks, powerful backlinks, and multimedia content to professionally showcase your products and significantly increase your reach.
Revista <strong><strong>Club</strong>ul</strong>ui <strong>Oamenilor</strong> <strong>de</strong> <strong>Afaceri</strong> „<strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>”<br />
Nr. 06, Iulie 2012<br />
• Astra Rail Industries preia producţia <strong>de</strong><br />
vagoane <strong>de</strong> marfă a IRS<br />
• Proiecte pentru îmbunătăţirea traficului<br />
transfrontalier<br />
ImperiO<br />
<strong>La</strong> Bucureşti<br />
2012 Iulie
CUPRINS<br />
1<br />
02 Ştiri<br />
Mai multă tranparenţă în<br />
contractele <strong>de</strong> achiziţie<br />
• Modificări pentru regulamentele 004 şi 005<br />
• Continuă relaţiile cu belgienii în ceea ce priveşte<br />
complexul Bucureşti Nord<br />
08 Eveniment<br />
Traseul liniei <strong>de</strong> mare viteză din<br />
România în atenţia UNECE<br />
Timişoara va găzdui, între 10 şi 14 septembrie, workshopul<br />
cu tema „Masterplan pentru viitoarea reţea <strong>de</strong> mare viteză ...<br />
10 Industrie<br />
Astra Rail Industries preia<br />
producţia <strong>de</strong><br />
vagoane <strong>de</strong> marfă a IRS<br />
Producţia a trei mari fabrici <strong>de</strong> vagoane <strong>de</strong> marfă din<br />
România va fi reluată sub un management unic ce<br />
vrea să asigure <strong>de</strong>zvoltarea acestui business...<br />
12 Industrie<br />
Imperio la Bucureşti<br />
Industria feroviară românească răspun<strong>de</strong> pozitiv unei<br />
cereri tot mai crescute <strong>de</strong> mobilitate...<br />
14 Şantiere<br />
Au început lucrările la planşeul<br />
staţiei Aca<strong>de</strong>mia Militară aflată<br />
pe Magistrala 5<br />
În paralel cu lucrările la pereţii mulaţi, în restul staţiilor<br />
a început realizarea planşeului şi a incintei ...<br />
16 Şantiere<br />
Staţia CFR Sfântu Gheorghe<br />
intră în mo<strong>de</strong>rnizare<br />
cea din Târgu Mureş aşteaptă<br />
În urma evaluării şi aprobării cererii <strong>de</strong> finanţare...<br />
18 Întâlniri <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong><br />
Proiecte pentru îmbunătăţirea<br />
traficului transfrontalier<br />
Legăturile transfrontaliere în transportul <strong>de</strong> călători<br />
a fost tema întâlnirii <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>...<br />
22 Opinii<br />
Atractivitatea Căilor<br />
Ferate Române<br />
Nevoia <strong>de</strong> mobilitate a populaţiei este într-o continuă<br />
creştere...<br />
24 Info Legislativ<br />
Foto: © <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong><br />
<strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong><br />
Str. Virgiliu, Nr. 30, Sector 1, Bucureşti, 010884<br />
Tel: +4 021 2244385; Fax: +4 021 2244386<br />
Website: www.clubferoviar.ro; Email: club@clubferoviar.ro<br />
Senior Partner <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>: Cosmin Botez<br />
Director Marketing: Cristina Trifon<br />
Redactori: Florentina Ghemuţ, Elena Ilie,<br />
Andrei Marian, Victor Bartok<br />
Foto: Radu Drăgan<br />
Grafica: Petru Mureşan<br />
Foto copertă: © <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong><br />
2012 Iulie
2<br />
ŞTIRI<br />
Angajaţii CFR SA îşi primesc<br />
eşalonat drepturile salariale<br />
câştigate în instanŢă<br />
CFR SA va efectua în aceasta lună prima<br />
tranşă <strong>de</strong> 2 milioane <strong>de</strong> lei din plata eşalonată<br />
planificată în bugetul pe 2012 pentru acordarea<br />
restanţelor salariale câştigate <strong>de</strong><br />
angajaţi prin sentinţe ju<strong>de</strong>cătoreşti <strong>de</strong>finitive<br />
şi irevocabile.<br />
Conform comunicatului conducerii companiei,<br />
aceasta semnalează tergiversarea semnării<br />
convenţiilor <strong>de</strong> plată eşalonată şi, ca urmare<br />
doar în aceasta lună va efectua plaţi fără semnarea<br />
convenţiilor.<br />
Conform unei informări CFR SA, în zilele<br />
<strong>de</strong> 3 şi 4 iulie 2012 au avut loc întâlniri între<br />
administraţia CFR SA şi sindicate, având ca<br />
subiect semnarea protocolului privind utilizarea<br />
fondului <strong>de</strong> 2% din fondul <strong>de</strong> salarii, conform<br />
Codului Fiscal şi art. 70 din CCM 2012-2013,<br />
dar şi discuţii privind eşalonarea drepturilor<br />
salariale câştigate la instanţele ju<strong>de</strong>cătoreşti.<br />
Sindicatele au cerut şi încheierea unui act<br />
adiţional cu modificări la CCM 2012-2013 şi<br />
au semnat protocolul cu repartizarea sumelor<br />
privind modul <strong>de</strong> utilizare aplicat asupra fondului<br />
<strong>de</strong> 2% din fondul <strong>de</strong> salarii. V.B.<br />
Mai multă tranparenţă în<br />
contractele <strong>de</strong> achiziţie<br />
Ovidiu Silaghi a emis un ordin prin care toate<br />
direcţiile <strong>de</strong> specialitate din cadrul MTI, precum<br />
şi unităţile aflate în subordinea, coordonarea<br />
sau sub autoritatea acestuia au obligaţia <strong>de</strong><br />
a afişa pe site-urile proprii toate achiziţiile publice<br />
aflate în pregătire, cele aflate în <strong>de</strong>rulare,<br />
a achiziţiilor finalizate şi stadiul <strong>de</strong> execuţie<br />
a contractelor încheiate în baza acestor<br />
achiziţii.<br />
Participând alături <strong>de</strong> membrii guvernului<br />
la sediul Camerei <strong>de</strong> Comerţ şi Industrie a<br />
României, la o întâlnire cu Membrii Consiliului<br />
Consultativ şi ai mediului <strong>de</strong> afaceri în data <strong>de</strong> 5<br />
iulie, ministrul transporturilor a <strong>de</strong>clarat că prin<br />
acest ordin doreşte să vină în sprijinul mediului<br />
<strong>de</strong> afaceri asfel încât să fie încurajată participarea<br />
firmelor interesate <strong>de</strong> orice procedură <strong>de</strong><br />
achiziţie publică.<br />
A fost înfiinţat Grupul la Nivel Înalt pentru probleme <strong>de</strong> Logistică<br />
Vice-preşedintele CE, Siim Kallas, responsabil pe probleme <strong>de</strong> transport, a avut pe 29 iunie o întreve<strong>de</strong>re<br />
cu reprezentanţi <strong>de</strong> top ai sectorului <strong>de</strong> transport şi logistică. Cu această ocazie a fost lansat şi<br />
Grupul la Nivel Înalt pentru probleme <strong>de</strong> Logistică (HLGL), grup stabilit cu scopul <strong>de</strong> a oferi consiliere<br />
strategică în ceea ce priveşte viitoarele măsuri din politica <strong>de</strong> transport cu impact asupra logisticii. Din<br />
acest Grup fac parte reprezentanţi ai celor mai importanţi furnizori <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong> logistică, clienţi ai<br />
companiilor <strong>de</strong> logistică, operatori <strong>de</strong> transport, operatori portuari şi <strong>de</strong> terminale, membri ai mediului<br />
aca<strong>de</strong>mic, companii <strong>de</strong> IT şi parteneri sociali.<br />
Discuţia s-a concentrat asupra principalelor obstacole care împiedică logistica transportului <strong>de</strong> mărfuri<br />
şi transportul în general. Membrii Grupului au <strong>de</strong>zbătut, <strong>de</strong> asemenea, mai multe soluţii posibile,<br />
prevăzute pentru a aduce îmbunătăţirile dorite.<br />
„Logistica este extrem <strong>de</strong> importantă pentru sectorul afacerilor în cadrul Uniunii Europene, asigurând<br />
11 milioane <strong>de</strong> locuri <strong>de</strong> muncă, reprezentând 4,9% din economia UE în ceea ce priveşte valoarea<br />
adăugată. Logistica este totodată un segment inseparabil al strategiei europene <strong>de</strong> transport şi un<br />
contributor major pentru succesul sectorului business. Este, prin urmare, esenţial să discutăm <strong>de</strong>spre<br />
provocările viitoare, alături <strong>de</strong> părţile interesate, în scopul <strong>de</strong> a <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> pe <strong>de</strong>plin potenţialul logisticii<br />
europene şi a sectorului <strong>de</strong> transport <strong>de</strong> marfă”, a <strong>de</strong>clarat Siim Kallas.<br />
Importanţa logisticii pentru economia UE a fost recunoscută şi în Cartea Albă a Transporturilor.<br />
Datele relevă faptul<br />
că sectorul logisticii<br />
contribuie foarte mult<br />
la economia UE. În<br />
2012, şase state<br />
din primele zece cu<br />
cel mai performant<br />
sistem logistic fac<br />
parte din UE. Astfel,<br />
Comisia Europeană<br />
are un rol vital în stabilirea<br />
unor condiţiicadru<br />
a<strong>de</strong>cvate pentru<br />
acest sector. E.I.<br />
foto: CE
ŞTIRI<br />
3<br />
Ordinul a fost <strong>de</strong>ja pus în aplicare iar pe siteurile<br />
companiilor naţionale se găsesc <strong>de</strong>taliile<br />
legate <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurarea achiziţiilor publice.<br />
V.B.<br />
Elveţienii finanţează studiile<br />
<strong>de</strong> fezabilitate pentru Gara <strong>de</strong><br />
Nord–Gara Progresu<br />
În data <strong>de</strong> 12 iulie 2012, Secretariatul <strong>de</strong><br />
Stat pentru <strong>Afaceri</strong> Economice (SECO) al<br />
Confe<strong>de</strong>raţiei Elveţiene a aprobat propunerea<br />
finală a proiectului <strong>de</strong> finanţare în<br />
valoare <strong>de</strong> 10 milioane CHF, fără TVA, propus<br />
<strong>de</strong> Metrorex. Contribuţia părţii elveţiene<br />
va fi <strong>de</strong> 8,5 milioane CHF. În cadrul acordului,<br />
Metrorex a <strong>de</strong>pus proiectul privind realizarea<br />
studiului <strong>de</strong> pre-fezabilitate şi a studiului <strong>de</strong><br />
fezabilitate pentru construcţia liniei 4 <strong>de</strong> metrou,<br />
tronsonul cuprins între Gara <strong>de</strong> Nord–<br />
Gara Progresu.<br />
Acţiunea se circumscrie măsurilor cuprinse<br />
Foto: © <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong><br />
în acordul cadru încheiat între Consiliul<br />
Fe<strong>de</strong>ral Elveţian şi Guvernul României<br />
privind implementarea programului <strong>de</strong> cooperare<br />
elveţiano-român pentru reducerea<br />
disparităţilor economice şi sociale în cadrul<br />
Uniunii Europene, semnat la data <strong>de</strong> 7 septembrie<br />
2010.<br />
În cadrul proiectului vor fi realizate şi două<br />
studii privind transportul multimodal în municipiul<br />
Bucureşti şi creşterea traficului pe<br />
magistrala 4 <strong>de</strong> metrou. De asemenea se<br />
are în ve<strong>de</strong>re încheierea unui parteneriat<br />
instituţional între Metrorex şi companii <strong>de</strong><br />
transport public din Elveţia. A.M.<br />
Modificări pentru regulamentele<br />
004 şi 005<br />
Prin ordinul MTI nr. 1.120 din luna iulie a fost<br />
modificat regulamentul pentru circulaţia trenurilor<br />
şi manevra automotoarelor DESIRO<br />
prevăzute cu calculator <strong>de</strong> bord.<br />
Astfel, datorită calculatorului <strong>de</strong> bord, procedurile<br />
<strong>de</strong> efectuare a manevrelor este mult<br />
simplificată, atât în <strong>de</strong>servirea automotorului <strong>de</strong><br />
către mecanicul din postul <strong>de</strong> conducere, cât<br />
şi în ceea ce priveşte efectuarea probelor <strong>de</strong><br />
frânare <strong>de</strong> către acesta. În noile condiţii, ordinul<br />
emis elimină prezenţa obligatorie a şefilor <strong>de</strong><br />
tren la manipularea automotoarelor prevăzute<br />
cu calculator <strong>de</strong> bord care, din cauza numărului<br />
limitat <strong>de</strong> personal, reprezenta pentru CFR<br />
Călători un număr sporit <strong>de</strong> ore suplimentare<br />
înregistrat la această funcţie. V.B.<br />
Continuă relaţiile cu belgienii în ceea ce priveşte<br />
complexul Bucureşti Nord<br />
Ovidiu Silaghi s-a întâlnit cu Ambasadorul Belgiei, Philippe Beke, pentru a discuta continuarea parteneriatului<br />
<strong>de</strong> colaborare în domeniul lucrărilor <strong>de</strong> infrastructură privind mo<strong>de</strong>rnizarea şi extin<strong>de</strong>rea<br />
infrastructurii feroviare în zona Bucureştiului, inclusiv a complexului Gării <strong>de</strong> Nord.<br />
Întreve<strong>de</strong>rea, care a avut loc loc în 27 iunie, s-a dorit a fi o reafirmare a interesului părţii române pentru<br />
o colaborare cu belgienii, în proiectul ce vizează lucrările <strong>de</strong> sistematizare a Gării <strong>de</strong> Nord.<br />
Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii a <strong>de</strong>clarat că „prin continuarea relaţiilor <strong>de</strong> colaborare cu<br />
omologii belgieni, în ve<strong>de</strong>rea mo<strong>de</strong>rnizării Gării <strong>de</strong> Nord, ne manifestăm <strong>de</strong>terminarea în concretizarea<br />
acestui proiect major, care<br />
să corespundă standar<strong>de</strong>lor europene<br />
<strong>de</strong> accesibilitate oferite<br />
călătorilor”.<br />
Memorandumul <strong>de</strong> Înţelegere între<br />
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii<br />
şi Ministerul Mobilităţii<br />
din Regatul Belgiei, privind cooperarea<br />
în domeniul lucrărilor <strong>de</strong><br />
infrastructură pentru <strong>de</strong>zvoltarea<br />
complexului “Gara <strong>de</strong> Nord”, a fost<br />
semnat în septembrie anul trecut<br />
între Anca Boagiu şi omologul său<br />
belgian Etienne Schouppe. V.B.<br />
Foto: © <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong><br />
2012 Iulie
4<br />
ŞTIRI<br />
A fost semnat contractul pentru<br />
extin<strong>de</strong>rea magistralei 4 <strong>de</strong><br />
metrou<br />
Pe data <strong>de</strong> 12 iulie 2012, Metrorex a semnat<br />
contractul <strong>de</strong> execuţie a lucrărilor pentru extin<strong>de</strong>rea<br />
reţelei <strong>de</strong> metrou pe tronsonul M4 Parc<br />
Bazilescu – <strong>La</strong>c Străuleşti. Contractul preve<strong>de</strong><br />
toate lucrările <strong>de</strong> construcţie a elementelor <strong>de</strong><br />
structură şi instalaţii aferente pentru punerea<br />
în funcţiune în termen <strong>de</strong> 30 luni. În cadrul<br />
proiectului sunt cuprinse şi lucrările <strong>de</strong> realizare<br />
a unui terminal multimodal cu parcare tip<br />
Park&Ri<strong>de</strong> în zona capătului <strong>de</strong> la Străuleşti.<br />
Contractul a fost atribuit prin licitaţie <strong>de</strong>schisă<br />
asocierii <strong>de</strong> firme compusă din Astaldi – Somet<br />
– Tiab – UTI, cu Astaldi li<strong>de</strong>r al asocierii.<br />
Valoarea contractului este <strong>de</strong> 714.731.097 lei,<br />
fără TVA, finanţarea fiind asigurată prin alocaţii<br />
<strong>de</strong> la bugetul <strong>de</strong> stat. Noua extensie a tronsonului<br />
va avea două staţii – <strong>La</strong>minorului şi <strong>La</strong>c<br />
Străuleşti, cu o lungime totală <strong>de</strong> 1,3 km. A.M.<br />
Terminal intermodal PENTRU<br />
aeroportul din Cluj<br />
Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, regie autonomă<br />
aflată sub autoritatea Consiliului Ju<strong>de</strong>ţean Cluj, a<br />
primit informarea oficială a Comisiei Europene potrivit<br />
căreia a fost aprobată cererea <strong>de</strong> finanţare pentru<br />
proiectul „Studii pentru <strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii<br />
<strong>de</strong> transport intermodal pentru pasageri şi marfă”.<br />
Proiectul a fost <strong>de</strong>pus <strong>de</strong> către aeroportul clujean<br />
pentru finanţare europeană în cadrul Programului<br />
Anual TEN-T 2011.<br />
„Faptul că Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca este<br />
singurul aeroport din România căruia i-a fost aprobat<br />
un astfel <strong>de</strong> proiect este unul extrem <strong>de</strong> îmbucurător<br />
întrucât vine să confirme, odată în plus, expertiza <strong>de</strong><br />
care dispune în momentul <strong>de</strong> faţă aeroportul clujean.<br />
Contribuind la conturarea şi implementarea unei<br />
abordări strategice şi coordonate în ceea ce priveşte<br />
extin<strong>de</strong>rea şi mo<strong>de</strong>rnizarea aeroportului, proiectul are<br />
o importanţă majoră atât pentru <strong>de</strong>zvoltarea Aeroportului<br />
Internaţional Cluj-Napoca, cât şi pentru <strong>de</strong>zvoltarea<br />
ju<strong>de</strong>ţului Cluj şi a întregii regiuni <strong>de</strong>servite”, a<br />
precizat preşedintele Consiliului Ju<strong>de</strong>ţean Cluj, Horea<br />
Uioreanu. Proiectul vizează prioritatea 1 a Programului<br />
TEN-T, promovarea <strong>de</strong>zvoltării unui sistem integrat<br />
<strong>de</strong> transport multi-modal şi are o valoare <strong>de</strong> 2<br />
milioane <strong>de</strong> euro, finanţarea urmând a fi asigurată în<br />
proporţie <strong>de</strong> 50% din fonduri nerambursabile TEN-T,<br />
iar 50% din fonduri proprii ale aeroportului.<br />
Studiile pe care le inclu<strong>de</strong> acest proiect au<br />
drept scop realizarea unei infrastructuri complexe<br />
care să conecteze actualele terminale <strong>de</strong><br />
pasageri şi serviciile oferite la reţeaua <strong>de</strong> cale<br />
ferată pentru călători, precum şi realizarea unei<br />
legături <strong>de</strong> transport marfă între reţeaua <strong>de</strong> cale<br />
ferată şi viitorul terminal cargo al aeroportului.<br />
Proiecte pentru tramvai incluse în Planul <strong>de</strong> Acţiune privind<br />
Energia Durabilă a Aradului<br />
Primarul municipiului Arad va supune spre aprobare consiliului local „Planul <strong>de</strong> Acţiune privind Energia<br />
Durabilă în Municipiul Arad”, iniţiativă aflată în <strong>de</strong>zbatere publică, care are în ve<strong>de</strong>re planurile <strong>de</strong> reducere<br />
a emisiilor CO 2<br />
.<br />
Primăria Municipiului Arad se situează printre cele 4062 <strong>de</strong> localităţi semnatare ale „Convenţiei Primarilor”,<br />
mişcare lansată <strong>de</strong> Comisia Europeană care îşi propune să lupte împotriva combaterii schimbărilor climatice<br />
şi să <strong>de</strong>zvolte o strategie climatică şi un plan <strong>de</strong> acţiune privind energia durabilă.<br />
Raportul strategic al planului <strong>de</strong> acţiune privind energia durabilă arată că din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al volumului<br />
<strong>de</strong> trafic, Aradul a cunoscut o creştere masivă, numărul <strong>de</strong> autoturisme private, vehicule <strong>de</strong> mare tonaj<br />
şi motociclete dublându-se în perioada 1990 – 1995, iar această <strong>de</strong>zvoltare a condus la o dominanţă<br />
<strong>de</strong> flux şi parcare a autovehiculelor în oraş, cu un impact negativ imens asupra calităţii urbane şi a<br />
valorilor <strong>de</strong> agrement ale spaţiilor publice urbane. Studiile <strong>de</strong> trafic arată că numai 8% din <strong>de</strong>plasări<br />
sunt realizate cu bicicleta, iar pon<strong>de</strong>rea transportului în comun a scăzut la 18%. Printre proiectele propuse<br />
<strong>de</strong> către Primăria Arad în ve<strong>de</strong>rea reducerii emisiilor sunt finalizarea lucrărilor <strong>de</strong> recondiţionare a<br />
reţelei <strong>de</strong> tramvai (3,5 km Proiect BERD II ), achiziţionarea <strong>de</strong> tramvaie mo<strong>de</strong>rne cu eficienţă sporită,<br />
facilitarea transportului în comun prin introducerea<br />
unui sistem <strong>de</strong> e-ticketing, modificarea regimului <strong>de</strong><br />
tarifare pentru a inclu<strong>de</strong> bilete <strong>de</strong> transfer, valabile<br />
pentru o călătorie, utilizând mai multe linii <strong>de</strong> transport.<br />
Calculele estimate <strong>de</strong> primaria Arad arată că<br />
implementarea acestor măsuri, coroborate cu alte<br />
scenarii propuse la nivelul echipamente/instalaţii<br />
şi industrii, producţie <strong>de</strong> energie locală şi <strong>de</strong>şeuri,<br />
se poate realiza o reducere a emisiilor CO 2<br />
<strong>de</strong> la<br />
7,25 tone CO 2<br />
/capita la nivelul anului 2008, la 5,59<br />
tone CO 2<br />
/capita în anul 2020 pentru un număr <strong>de</strong><br />
145.000 locuitori estimaţi. V.B.<br />
foto: <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>
7 th Edition<br />
9-10 October 2012<br />
Bucharest, Romania<br />
THE WIDER BLACK SEA AREA<br />
RAILWAY INVESTMENT SUMMIT<br />
The Wi<strong>de</strong>r Black Sea Area, a median area of the Eurasian platform, has witnessed an<br />
intense economic evolution which has to be supported and stimulated also through<br />
railway investments in or<strong>de</strong>r to facilitate the interconnection of regional, national and<br />
transcontinental railway networks, thus increasing the sustainable mobility of freight<br />
and passengers. An intense industrial activity, rising domestic consumption, increasing<br />
direct foreign investments, especially in the eastern si<strong>de</strong> of the WBSA, the boost in<br />
tra<strong>de</strong> volumes on the East-West axis, these are the main factors that trigger railway<br />
<strong>de</strong>velopment opportunities. How can all these opportunities be turned into viable<br />
projects, how much money do they need and what are the potential financing sources,<br />
what are the priority railway projects for each of the WBSA countries, what solutions<br />
should be implemented to ensure cross-bor<strong>de</strong>r railway interoperability?<br />
Organisers:<br />
Un<strong>de</strong>r the aegis of:<br />
Media Partners:<br />
Railway PRO<br />
For further <strong>de</strong>tails please contact us:<br />
Tel.: +40(21) 224 43 85 / Fax: +40(21) 224 43 86 / E-mail: contact@railwaysummit.com / www.railwaysummit.com<br />
the railway<br />
business<br />
magazine
6 ŞTIRI<br />
Timişoara mo<strong>de</strong>rnizează staţiile <strong>de</strong><br />
transport public<br />
Primăria oraşului Timişoara îşi manifestă interesul<br />
pentru construirea sau mo<strong>de</strong>rnizarea<br />
staţiilor prin Programul Operaţional Regional<br />
2007-2013, Axa prioritară 1 - „Sprijinirea<br />
<strong>de</strong>zvoltării durabile a oraşelor-poli urbani <strong>de</strong><br />
creştere”, printr-un anunţ <strong>de</strong> intenţie publicat în<br />
data <strong>de</strong> 16 iulie 2012.<br />
Proiectul este în valoare estimată <strong>de</strong> 5,6 milioane<br />
lei şi are în ve<strong>de</strong>re construirea <strong>de</strong> noi<br />
piste, achiziţia <strong>de</strong> biciclete precum şi construirea<br />
<strong>de</strong> staţii pentru mijloace <strong>de</strong> transport diverse,<br />
pe raza municipiului Timişoara.<br />
Planul lucrărilor este în concordanţă cu Strategia<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a polului <strong>de</strong> creştere, prin<br />
<strong>de</strong>zvoltarea căilor <strong>de</strong> comunicaţii între localităţi<br />
şi în interiorul acestora, realizarea unui sistem<br />
coerent <strong>de</strong> căi <strong>de</strong> comunicaţii şi transport în<br />
interiorul oraşului, asigurând mobilitatea şi securitatea<br />
în trafic şi extin<strong>de</strong>rea transportului în<br />
comun pe tot arealul polului. V.B.<br />
Reşiţenii nu se hotărăsc să<br />
păstreze tramvaiul<br />
Foto: © <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong><br />
Primăria oraşului Reşiţa a lansat un chestionar<br />
care vizează reacţia locuitorilor la o posibilă<br />
<strong>de</strong>sfiinţare a transportului cu tramvaiul în oraş.<br />
Tramvaiul nu mai circulă din august 2011, iar<br />
între timp, linia, <strong>de</strong>ja uzată, a suferit <strong>de</strong>gradări<br />
accentuate, asemenea reţelei electrice, linia<br />
<strong>de</strong> contact fiind tăiată pe mai multe porţiuni.<br />
Chestionarul privind transportul public local<br />
<strong>de</strong> călători, postat pe site-ul primăriei, invită<br />
reşiţenii să răspundă la întrebări precum „Aţi fi<br />
dispus să folosiţi autobuze în loc <strong>de</strong> tramvaie,<br />
Având în ve<strong>de</strong>re: reducerea zgomotului, a<br />
vibraţiilor şi fluidizarea circulaţiei prin creşterea<br />
capacităţii portante a drumului?” sau „Care<br />
cre<strong>de</strong>ţi că va fi reacţia dumneavoastră în cazul<br />
reabilitării căii <strong>de</strong> rulare a tramvaiului care<br />
ar putea dura foarte mult şi ar avea influenţă<br />
negativă asupra circulaţiei rutiere generale din<br />
municipiu?”. Întrebările scot în evi<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong>zavantajele<br />
unor eventuale lucrări <strong>de</strong> reabilitare<br />
sau starea tehnică <strong>de</strong>ficitară a reţelei actuale,<br />
astfel că respon<strong>de</strong>ntul ar fi mai <strong>de</strong>grabă tentat<br />
să răspundă negativ. Destul <strong>de</strong> puţini locuitori<br />
s-au grăbit să răspundă, iar <strong>de</strong>zbaterea publică<br />
a fost prelungită până la finalul lunii septembrie.<br />
Până în 30 iunie 2012, doar 174 <strong>de</strong> cetăţeni<br />
şi-au exprimat opiniile referitoare la acest<br />
subiect. Potrivit unui comunicat <strong>de</strong> presă al<br />
primăriei, în ceea ce priveşte reabilitarea căii <strong>de</strong><br />
rulare a tramvaiului, doar 85 dintre respon<strong>de</strong>nţi<br />
au bifat această variantă, sursa <strong>de</strong> finanţare<br />
sugerată fiind fondurile europene. F.G.<br />
Primarul Timşoarei vrea tramvaie<br />
noi la un preţ <strong>de</strong> sub un milion <strong>de</strong><br />
euro<br />
Noul primar al Timişoarei, Nicolae Robu, a <strong>de</strong>clarat<br />
din nou că nu se grăbeşte să cumpere<br />
tramvaie, criticând împrumutul <strong>de</strong> 50 <strong>de</strong> milioane<br />
<strong>de</strong> euro aprobat <strong>de</strong> fostul consiliu local<br />
în ve<strong>de</strong>rea achiziţionării <strong>de</strong> tramvaie.<br />
Consiliului Local Timişoara aprobase un împrumut<br />
<strong>de</strong> 50 <strong>de</strong> milioane în august 2011, iar<br />
în <strong>de</strong>cembrie 2011, aproba studiul <strong>de</strong> oportunitate<br />
întocmit <strong>de</strong> RATT, care menţiona un<br />
număr <strong>de</strong> 15 tramvaie la un cost estimativ <strong>de</strong><br />
46,6 milioane <strong>de</strong> euro şi mo<strong>de</strong>rnizarea <strong>de</strong>poului<br />
la un cost <strong>de</strong> 3,4 milioane <strong>de</strong> euro.<br />
„Nu cred că achiziţionarea unor tramvaie cu<br />
3 milioane <strong>de</strong> euro bucata este singurul mod<br />
<strong>de</strong> îmbunătăţire a transportului public. Există<br />
tramvaie cu aer condiţionat, silenţioase, la<br />
un preţ <strong>de</strong> sub un milion <strong>de</strong> euro bucata. Nu<br />
este o prioritate pentru Timişoara cumpărarea<br />
<strong>de</strong> tramvaie scumpe. RATT este o regie la<br />
care am în plan să intervin radical, iar pentru<br />
aceasta am nevoie <strong>de</strong> un audit. Intervenţia se<br />
va face respectând legea, a <strong>de</strong>clarat Robu,<br />
citat <strong>de</strong> cotidianul Renaşterea Bănăţeană.<br />
Nicolae Robu a <strong>de</strong>clanşat un audit general<br />
la Regia Autonomă <strong>de</strong> Transport Timişoara,<br />
<strong>de</strong>clarînd că regia a avut până acum un management<br />
<strong>de</strong>fectuos. Primarul a mai spus că<br />
nu se grăbeşte să îl schimbe pe actualul director,<br />
Ioan Goia, dar că are în ve<strong>de</strong>re posibilitatea<br />
ca aceasta să aibă management privat,<br />
<strong>de</strong>semnat în urma unei licitaţii internaţionale,<br />
la care ar urma să participe firme care se<br />
ocupă cu transportul în comun.<br />
Conform opiniatimisoarei.ro, primarul a mai<br />
precizat ca nu poate spune când se vor<br />
cumpăra tramvaie noi la Timişoara, dar a dat<br />
asigurări că se va întampla în mandatul său.<br />
F.G.
ŞTIRI<br />
7
8<br />
Eveniment<br />
Traseul liniei <strong>de</strong> mare<br />
viteză din România în<br />
atenţia UNECE<br />
<strong>de</strong> Florentina Ghemuţ<br />
Timişoara va găzdui, între 10 şi 14 septembrie, workshop-ul cu tema „Masterplan pentru<br />
viitoarea reţea <strong>de</strong> mare viteză din Europa Centrală şi <strong>de</strong> Est”, organizat <strong>de</strong> UNECE, Comisia<br />
Economică a ONU pentru Europa, cu sprijinul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii .<br />
În prim plan se va afla i<strong>de</strong>ntificarea <strong>de</strong> soluţii pentru finanţarea construcţiei liniei şi a materialului<br />
rulant, precum instrumentul financiar propus recent <strong>de</strong> Comisia Europeană pentru<br />
finanţarea proiectelor <strong>de</strong> transport, Project Bond Initiative, dar şi o propunere <strong>de</strong> construcţie a<br />
unei linii <strong>de</strong> mare viteză Bucureşti – Istanbul şi prezentarea unor studii <strong>de</strong> caz.<br />
Linia <strong>de</strong> mare viteză care va străbate<br />
România pe relaţia Budapesta – Bucureşti<br />
trebuie să asigure şi legătura cu Serbia,<br />
prin Timişoara, este propunerea UNECE,<br />
susţinută <strong>de</strong> Helmut Meelich, Project Manager<br />
Transeuropean Railways.<br />
Întâlnirea din Timişoara va inclu<strong>de</strong> şi o<br />
vizită tehnică pe calea ferată pe traseul propus,<br />
până în localitatea Chichinda.<br />
„Planul <strong>de</strong> măsuri privind promovarea proiectului<br />
liniei <strong>de</strong> mare viteză, ruta Frontieră<br />
HU - RO Bucureşti Constanţa” a fost semnat<br />
la începutul lunii iulie <strong>de</strong> Septimiu Buzaşu,<br />
Secretarul <strong>de</strong> Stat din Ministerul Transporturilor<br />
şi Infrastructurii.<br />
Proiectul pentru linia <strong>de</strong> mare viteză, acceptat<br />
şi <strong>de</strong> Comisia Europeană şi inclus în<br />
planurile viitoarei configurări a reţelei europene<br />
<strong>de</strong> transport, TEN-T, va <strong>de</strong>mara în<br />
acest an prin lansarea licitaţiei pentru studiul<br />
<strong>de</strong> prefezabilitate, care va stabili exact<br />
traseul linei. <strong>La</strong> ultimele întâlniri pe această<br />
temă s-a acceptat conectarea cu traseul<br />
ungar prin Seghedin (Szeged) - Arad -<br />
Timişoara.<br />
UNECE propune legătura pe relaţia<br />
Seghedin - Chichinda (Kikinda, Serbia) -<br />
Timişoara, avându-se în ve<strong>de</strong>re şi o viitoare<br />
a<strong>de</strong>rare a Serbiei la Uniunea Europeană.<br />
Timişoara este, alături <strong>de</strong> Bucureşti, unul<br />
din cele două noduri urbane principale ale<br />
României stabilite în propunerea Comisiei<br />
Europene pentru noua configurare a TEN-T<br />
(Orientările Uniunii pentru <strong>de</strong>zvoltarea<br />
reţelei transeuropene <strong>de</strong> transport). Nodurile<br />
urbane cuprind toate capitalele statelor<br />
membre UE, toate „MEGA” oraşele, conform<br />
ESPON, şi toate celelalte zone urbane<br />
sau conurbaţii mari, în total fiind i<strong>de</strong>ntificate<br />
83 <strong>de</strong> noduri urbane în Uniunea Europeană.<br />
Orientările accentuează în mod <strong>de</strong>osebit<br />
<strong>de</strong>zvoltarea punctelor transfrontaliere în<br />
cadrul coridoarelor <strong>de</strong> transport.<br />
Pe lângă relaţia Timişoara-Bucureşti-<br />
Constanţa, <strong>de</strong>ja acceptată <strong>de</strong> Comisia<br />
Europeană, CFR SA ia în calcul şi inclu<strong>de</strong>rea<br />
în proiect a unei ramuri a acestei linii<br />
<strong>de</strong> mare viteză care să asigure legătura cu<br />
oraşul Iaşi.
with business<br />
intelligence support<br />
provi<strong>de</strong>d by<br />
Intermodal<br />
Innovative Railways. Competitive Business.<br />
9<br />
Selective and free distribution to 4,000 relevant railway contacts<br />
Free circulation at the most important railway tra<strong>de</strong> fairs, events and reunions<br />
Railway b2b Connections<br />
Showcase in the<br />
Romanian<br />
Railway Catalogue<br />
2012<br />
2013<br />
www.catalog.clubferoviar.ro
10 industrie<br />
Astra Rail Industries<br />
preia producŢia <strong>de</strong><br />
vagoane <strong>de</strong> marfă a IRS<br />
<strong>de</strong> Andrei Marian<br />
Producția a trei mari fabrici <strong>de</strong> vagoane <strong>de</strong> marfă din România va fi reluată sub un<br />
management unic ce vrea să asigure <strong>de</strong>zvoltarea acestui business. Investitorul, <strong>de</strong> origine<br />
germană, este activ în afaceri cu camioane și remorci din Europa <strong>de</strong> Est.<br />
Pe data <strong>de</strong> 11 iulie 2012, Astra Rail Industries<br />
a anunţat printr-un comunicat <strong>de</strong> presă<br />
preluarea principalelor active româneşti specifice<br />
producţiei <strong>de</strong> vagoane <strong>de</strong> marfă şi material<br />
rulant <strong>de</strong>dicat transportului <strong>de</strong> marfă.<br />
Astfel au fost preluate fabricile Astra Vagoane<br />
Marfă Arad, Meva Drobeta Turnu Severin şi<br />
Romvag Caracal. Cele trei fabrici preluate<br />
faceau parte din grupul IRS şi până la preluare<br />
se confruntau cu grave probleme financiare,<br />
fiind intrate in insolvenţă <strong>de</strong> la sfârşitul anului<br />
2010. Investiţia este realizată <strong>de</strong> investitorul<br />
german Thomas Manns, activ în Europa <strong>de</strong><br />
Est în ultimii zece ani. Acesta <strong>de</strong>ţine pe lângă<br />
industrie feroviară, o gamă largă <strong>de</strong> afaceri<br />
în domeniile camioanelor şi remorcilor. După<br />
achiziţia celor trei fabrici din România, Astra<br />
Rail Industries <strong>de</strong>vine fabricantul <strong>de</strong> material<br />
rulant feroviar cu cea mai mare capacitate<br />
potenţială <strong>de</strong> producţie din Europa. Thomas<br />
Manns administrează Astra Rail Industries<br />
împreună cu o echipă germano-română <strong>de</strong><br />
manageri experimentaţi, formată din CEO-ul<br />
companiei, Bernd Böse, şi COO-ul Fulger<br />
Popescu. Bernd Böse are o experienţă <strong>de</strong><br />
30 ani în industria producătoare <strong>de</strong> cami-<br />
Foto: © <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong> A.M.
industrie<br />
11<br />
oane şi remorci pentru companii din mai<br />
multe ţări. Fulger Popescu a dobândit 30<br />
ani <strong>de</strong> experienţă în producţia <strong>de</strong> vagoane<br />
<strong>de</strong> marfă în fabrici româneşti. În cifre, capacitatea<br />
actuală ajunge la 5000 vagoane <strong>de</strong><br />
marfă/an şi hale <strong>de</strong> producţie cu suprafaţa<br />
totală <strong>de</strong> 357,000 m². În perioada următoare<br />
va fi implementat un program <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare<br />
ce are rolul <strong>de</strong> aducere a acestui grup industrial<br />
în poziţia unui furnizor <strong>de</strong> bază şi încre<strong>de</strong>re<br />
pe plan internaţional. Investiţiile pe termen<br />
lung vizează echipamentele, sporirea<br />
calităţii produselor şi <strong>de</strong>signul produselor.<br />
Iniţial investiţiile se ridică la 10 milioane <strong>de</strong><br />
euro în primele 12 luni pentru ridicarea fabricilor<br />
la standar<strong>de</strong>le actuale.<br />
“În ultima perioadă, clienţii ezitau să plaseze<br />
comenzi, din cauza stării <strong>de</strong> insolvenţă<br />
în care s-a aflat compania. Dar acum există<br />
un sentiment se încre<strong>de</strong>re, şi clienţii au inceput<br />
<strong>de</strong>ja să ne contacteze. Compania<br />
este gata să preia comenzi şi să beneficieze<br />
<strong>de</strong> revenirea care se simte pe piaţa<br />
internaţională,” a <strong>de</strong>clarat Bernd Böse, CEO<br />
Astra Rail Industries.<br />
Rusia şi Orientul Mijlociu<br />
- în strategiile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare<br />
În prezent compania are ca principală piaţă<br />
<strong>de</strong> distribuţie zona europeană, dar în viitor<br />
strategiile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare au ca scop extin<strong>de</strong>rea<br />
prezenţei internaţionale pe pieţele din Rusia şi<br />
Orientul Mijlociu. Compania foloseşte unităţi<br />
<strong>de</strong> testare proprii pentru noile tehnologii, iar<br />
sistemul său <strong>de</strong> management al calităţii este<br />
certificat ISO 9001:2008, <strong>de</strong> către TUV.<br />
În prezent, Astra Rail Industries are în total<br />
1500 <strong>de</strong> angajaţi, şi va continua să facă<br />
recrutări în perioada următoare. Sunt preconizate<br />
200 <strong>de</strong> angajări în viitorul apropiat,<br />
cele mai multe la fabrica din Drobeta Turnu<br />
Severin.<br />
Preluarea activelor <strong>de</strong> producţie feroviară<br />
<strong>de</strong> către Astra Rail Industries a început în<br />
octombrie 2011 şi s-a încheiat la începutul lui<br />
iulie 2012. Reprezentanţii companiei spun că<br />
s-a dovedit a fi una dintre cele mai complexe<br />
tranzacţii realizate în această perioadă pe<br />
piaţa romanească a fuziunilor şi achiziţiilor.<br />
Procesul <strong>de</strong> preluare a acoperit mai multe<br />
jurisdicţii şi a fost realizat cu asistenţă oferită<br />
<strong>de</strong> consultanţii Muşat & Asociaţii, CMS Germania,<br />
Olanda, Elveţia şi Marea Britanie şi<br />
Ensight Management Consulting. „Această<br />
tranzacţie a fost cu siguranţă una din cele mai<br />
mari provocări, atât din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
structurii legale, cât şi din perspectiva aspectelor<br />
practice pe care le implică lucrul cu un<br />
grup format din mai multe entităţi, cu mai multe<br />
discipline şi cu o intercalare a jurisdicţiilor. A<br />
fost necesar un efort extraordinar, un profund<br />
simţ al business-ului şi maturitate profesională<br />
pentru a conduce o echipă <strong>de</strong> 15 avocaţi care<br />
au dus acest exerciţiu unic până la un final<br />
reusit”, a <strong>de</strong>clarat Gelu T. Maravela, li<strong>de</strong>r <strong>de</strong><br />
echipă şi partener la Muşat & Asociaţii.<br />
Foto: © <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong> A.M.<br />
Cea mai importantă unitate din cele trei preluate este fabrica din Arad, care si-a început<br />
producția în 1891. Iar după mai mult <strong>de</strong> 100 ani <strong>de</strong> existență a produs peste un<br />
sfert <strong>de</strong> milion <strong>de</strong> vagoane exportate în 35 <strong>de</strong> țări din întreaga lume. Fabrica a avut<br />
parte <strong>de</strong> o <strong>de</strong>zvoltare tehnologică permanentă, astfel că în prezent halele sale au o<br />
suprafață <strong>de</strong> 150,000 m² un<strong>de</strong> se pot produce majoritatea mo<strong>de</strong>lelor <strong>de</strong> vagoane <strong>de</strong><br />
marfă și boghiuri.<br />
Cu o suprafață <strong>de</strong> 114,000 m², fabrica din Caracal a fost <strong>de</strong>schisă în anul 1973. Aceasta<br />
a fost cea mai mare fabrică producătoare <strong>de</strong> vagoane <strong>de</strong> marfă din lume exportând<br />
vagoane în special în Europa <strong>de</strong> Est. Fabrica a avut perioa<strong>de</strong> cu 5000 <strong>de</strong> angajați si<br />
producție <strong>de</strong> 5500 vagoane pe an. În total fabrica a produs peste 70.000 vagoane<br />
noi, din care 50.000 au fost exportate în spaţiul fostei Uniuni Sovietice, în Franţa,<br />
Cehia, Slovacia și Hungaria. Fabrica se ocupă și <strong>de</strong> mentenanța și reparația capitală<br />
a vagoanelor.<br />
A treia fabrică preluată este la Drobeta Turnu Severin, care se ocupă <strong>de</strong> producția,<br />
reparația și mentenanța vagoanelor <strong>de</strong> marfă. A fost înființată în anul 1882 și are<br />
suprafața <strong>de</strong> 93,000 m².<br />
2012 Iulie
12<br />
industrie<br />
ImperiO<br />
<strong>La</strong> Bucureşti<br />
<strong>de</strong> Elena Ilie<br />
Industria feroviară românească răspun<strong>de</strong> pozitiv unei cereri tot mai crescute <strong>de</strong> mobilitate,<br />
atât în Capitală cât şi în marile oraşe din ţară şi dacă ar fi folosim un binecunoscut clişeu... „poluate,<br />
aglomerate şi extrem <strong>de</strong> sufocate <strong>de</strong> traficul rutier”. Mo<strong>de</strong>rn, ecologic, cu un grad sporit<br />
<strong>de</strong> confort pentru pasageri, cu o exploatare economică şi optimizată printr-un consum redus <strong>de</strong><br />
energie, tramvaiul Imperio Eco aduce o plus valoare industriei româneşti în segmentul <strong>de</strong> piaţă<br />
al producătorilor <strong>de</strong> tramvaie la nivel internaţional.<br />
Prototipul tramvaiului Imperio Eco,<br />
produs <strong>de</strong> Astra Vagoane Călători Arad în<br />
colaborare cu Regia Autonomă <strong>de</strong> Transport<br />
Bucureşti (RATB) şi compania Siemens, a<br />
fost prezentat la 31 iulie, la Bucureşti, în<br />
incinta spaţiilor <strong>de</strong> producţie pe care Astra<br />
şi RATB le-au amenajat în cadrul Uzinei<br />
<strong>de</strong> Reparaţii Atelierele Centrale (URAC<br />
Bucureşti) a RATB.<br />
Potrivit producătorilor, tramvaiul Imperio<br />
Eco asigură standar<strong>de</strong>le <strong>de</strong> confort necesare<br />
călătorilor, fiind dotat cu instalaţie <strong>de</strong> climatizare,<br />
po<strong>de</strong>a joasă, care facilitează accesul<br />
persoanelor cu mobilitate redusă, scaune<br />
tapiţate şi echipamente care asigură costuri<br />
reduse <strong>de</strong> exploatare şi mentenanţă. De<br />
asemenea, tramvaiul este dotat cu un sistem<br />
<strong>de</strong> recuperare a energiei, care asigură<br />
funcţionarea aerului condiţionat fără costuri<br />
suplimentare.<br />
„În marile centre urbane, care se confruntă<br />
cu o capacitate <strong>de</strong>păşită a şoselelor şi cu<br />
creşterea peste măsură a numărului <strong>de</strong><br />
autovehicule, tramvaiul este principalul<br />
mijloc <strong>de</strong> transport cu rol în <strong>de</strong>scongestionarea<br />
traficului în orele <strong>de</strong> vârf. În acest<br />
caz, nu înţelegem <strong>de</strong>cizia unor oraşe<br />
româneşti care dispun <strong>de</strong> linii <strong>de</strong> tramvai<br />
dar intenţionează să renunţe la acest<br />
mijloc <strong>de</strong> transport ecologic”, a <strong>de</strong>clarat,<br />
Valer Blidar, preşedintele Astra Vagoane<br />
Călători, cu ocazia prezentării prototipului<br />
tramvaiului.<br />
Preţul pentru un tramvai Imperio Eco se<br />
ridică la aproximativ 2 milioane <strong>de</strong> euro,<br />
tramvaiul putând fi realizat în funcţie <strong>de</strong><br />
cerinţele clienţilor.<br />
Imperio Eco poate avea două până la<br />
şase module. Capacitatea <strong>de</strong> transport a<br />
mijlocului <strong>de</strong> transport în comun este <strong>de</strong><br />
228 <strong>de</strong> călători şi poate ajunge la 360 <strong>de</strong><br />
persoane, pentru un metrou uşor cu trei sau<br />
patru module. Uşile <strong>de</strong> acces pot fi dispuse<br />
pe ambele părţi, iar tramvaiul poate fi uni<br />
sau bidirecţional, în funcţie <strong>de</strong> cerinţe.<br />
„Suntem în discuţii cu regiile autonome<br />
Foto: © <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>
industrie<br />
13<br />
<strong>de</strong> transport public din ţară, cu Primăria<br />
Capitalei, în ve<strong>de</strong>rea iniţierii unor posibile<br />
comenzi pentru acest tramvai. Suntem <strong>de</strong><br />
asemenea în discuţii pentru livrarea acestuia<br />
către pieţe externe din ţări precum<br />
Turcia, Bosnia – Herţegovina, Bulgaria, cât<br />
<strong>de</strong> curând cu Republica Moldova, noi suntem<br />
optimişti”, a <strong>de</strong>clarat Corneliu Negret,<br />
director marketing în cadrul Astra Vagoane<br />
Călători Arad. Unitatea <strong>de</strong> producţie <strong>de</strong> la<br />
Bucureşti poate produce până la trei tramvaie<br />
pe lună, potrivit lui Cornel Negret.<br />
În februarie 2011 RATB, Astra Vagoane<br />
Călători şi Siemens au <strong>de</strong>cis încheierea<br />
unui parteneriat pentru fabricarea <strong>de</strong> tramvaie<br />
cu po<strong>de</strong>a joasă, complet coborâtă.<br />
În cadrul acestui parteneriat, RATB<br />
participă cu spaţiile <strong>de</strong> producţie, utilităţile<br />
şi forţa <strong>de</strong> muncă, în timp ce Astra Vagoane<br />
Călători, <strong>de</strong>ţinătoarea licenţei Siemens şi<br />
a documentaţiei necesare, contribuie cu<br />
investiţii în amenajarea spaţiilor şi retehnologizarea<br />
liniei <strong>de</strong> producţie tramvaie din<br />
cadrul URAC. Compania Siemens va furniza<br />
echipamentele <strong>de</strong> tracţiune şi comandă.<br />
Un alt proiect al companiilor Astra Vagoane<br />
Călători şi Siemens este Tramvaiul Imperio,<br />
pe care am putea să îl ve<strong>de</strong>m circulând<br />
în Arad, începând cu luna septembrie a<br />
acestui an. Prototipul acestui tramvai a fost<br />
prezentat ară<strong>de</strong>nilor în august 2011. Preţul<br />
unui tramvai Imperio este <strong>de</strong> aproximativ<br />
1,7 milioane euro, are o capacitate <strong>de</strong> a<br />
transporta 200 <strong>de</strong> călători şi este dotat cu<br />
camere <strong>de</strong> supraveghere vi<strong>de</strong>o şi echipamente<br />
electronice <strong>de</strong> control al biletelor.<br />
Imperio Eco este varianta pentru Bucureşti<br />
a tramvaiului Imperio produs la Arad,<br />
diferenţa dintre cele două fiind <strong>de</strong> ecartament,<br />
calea <strong>de</strong> rulare la Bucureşti este <strong>de</strong><br />
1435 mm, în timp ce la Arad este <strong>de</strong> 1000<br />
mm, ecartament îngust. O componentă<br />
importantă este şi consumul <strong>de</strong> energie. Astfel,<br />
Imperio este cel mai economic tramvai<br />
din lume, luând în calcul tariful la energie<br />
consumată/ număr <strong>de</strong> călători / kilometri.<br />
2012 Iulie
14<br />
ŞANTIERE<br />
Au început lucrările la<br />
planŞeul staŢiei<br />
Aca<strong>de</strong>mia Militară aflată<br />
pe Magistrala 5<br />
<strong>de</strong> Andrei Marian<br />
În paralel cu lucrările la pereții mulați, în restul stațiilor a început realizarea<br />
planșeului și a incintei stației <strong>de</strong> la Aca<strong>de</strong>mia Militară, locul un<strong>de</strong> lucrările sunt în etapa<br />
cea mai avansată. În acest articol vom face o scurtă prezentare<br />
a evoluției lucrărilor în ultima lună.<br />
Lucrările pe Magistrala 5 <strong>de</strong> metrou<br />
continuă în ritm normal pentru finalizarea<br />
lucrărilor la termen. Au fost finalizate<br />
lucrările <strong>de</strong> realizare a pereţilor mulaţi în<br />
staţia Aca<strong>de</strong>mia Militară, lucrările fiind aici<br />
în etapa cea mai avansată, operaţiunile<br />
<strong>de</strong> jet-grouting sunt mai mult <strong>de</strong> jumătate<br />
finalizate cu 1480 puncte din 2298, au fost<br />
realizate testele geofizice pentru confirmarea<br />
calităţii lucrărilor au început lucrările <strong>de</strong><br />
armare şi realizare a planşeului superior.<br />
Toate staţiile magistralei 5 vor fi realizate<br />
în sistem top-down, care elimină necesitatea<br />
utilizării unei mari părţi din cofrajele<br />
necesare şi necesită un timp mai scurt <strong>de</strong><br />
construcţie.<br />
Au fost botezate primele două TBMuri<br />
Pe data <strong>de</strong> 6 iulie în incinta şantierului <strong>de</strong><br />
la Aca<strong>de</strong>mia Militară a avut loc ceremonia<br />
<strong>de</strong> sfinţire a primelor două TBMuri ce vor<br />
săpa tunelele către cartierul Drumul Taberei.<br />
<strong>La</strong> ceremonie au participat oficiali din<br />
partea Metrorex şi a constructorilor. Slujba<br />
a fost oficiată <strong>de</strong> Varsunafie Prahoveanul,<br />
episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.<br />
Cele două TBMuri sfinţite poartă numele <strong>de</strong><br />
Sfânta Varvara şi Sfânta Filofteia, al treila<br />
utilaj urmând sa poarte numele Sfânta Parascheva.<br />
Primele două utilaje vor începe<br />
săpăturile din toamnă şi vor înainta cu 10-<br />
30 metri pe zi. Diametrul <strong>de</strong> excavare este<br />
<strong>de</strong> 6,57 metri iar lungimea totală a utilajului<br />
cu toate echipamentele este <strong>de</strong> 100 <strong>de</strong><br />
metri.<br />
Nume noi pentru staţii şi punct <strong>de</strong> informare<br />
la Piaţa Drumul Taberei<br />
Odata cu ceremonia <strong>de</strong> sfinţire a<br />
TBM-urilor a avut loc inaugurarea punctului<br />
<strong>de</strong> informare a publicului, punct situat la<br />
Piaţa Drumul Taberei. Acesta este <strong>de</strong>schis<br />
zilnic în diferite intervale orare pentru a fi<br />
permanent accesibil publicului larg. Pe lânga<br />
informaţii legate <strong>de</strong> proiectul M5, aici se<br />
pot <strong>de</strong>pune reclamaţii şi sesizări referitoare<br />
la mersul lucrărilor sau alte probleme legate<br />
<strong>de</strong> proiect. De asemenea aici vor fi organizate<br />
şi concursuri creative pentru copii.<br />
Odata cu oficializarea lucrărilor la proiect<br />
au apărut o serie <strong>de</strong> modificări la numele<br />
unor staţii aflate pe traseul în lucru. Astfel ,<br />
staţia Drumul Taberei 34 are un nou nume,<br />
Tudor Vladimirescu iar staţia Brâncuşi a <strong>de</strong>-
ŞANTIERE<br />
15<br />
venit Valea Argeşului. Re<strong>de</strong>numirea staţiei<br />
Brâncuşi vine în contextul în care este luată<br />
în calcul o extensie a magistralei în viitorul<br />
apropiat <strong>de</strong> la Valea Ialomiţei, cu o staţie,<br />
la cartierul ANL Brâncuşi, staţie ce va purta<br />
acest nume.<br />
Situaţia lucrărilor la nivelul<br />
mijlocului lunii iulie<br />
Se execută lucrări la pereţii mulaţi în toate<br />
staţiile cu excepţia Eroilor 2 şi Valea Ialomiţei.<br />
Lucrările la structura staţiei Eroilor 2 se afla<br />
încă în pregătire datorită multiplelor reţele<br />
edilitare care sunt în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>viere şi a<br />
poziţiei staţiei, poziţie care va afecta traficul<br />
rutier în momentul <strong>de</strong>marării lucrărilor la<br />
toată structura. <strong>La</strong> Valea Ialomiţei pereţii<br />
mulaţi sunt realizaţi aproape în totalitate,<br />
iar în prezent se lucrează la excavaţii şi<br />
pregătirea realizării planşeului staţiei şi a<br />
<strong>de</strong>poului. Între tunelele realizate cu TBMul<br />
la Valea Argeşului şi Valea Ialomiţei tunelul<br />
va fi construit prin săpătură <strong>de</strong>schisă. <strong>La</strong><br />
staţia Orizont pereţii mulaţi sunt realizaţi<br />
în proporţie <strong>de</strong> 10%, Favorit 55%, Tudor<br />
Vladimirescu 85%, Romancierilor 43%,<br />
Valea Argeşului 86% şi Râul Doamnei 9%.<br />
<strong>La</strong> staţia Parc Drumul Taberei lucrările abia<br />
au început, au fost finalizate reşelele edilitare.<br />
Concomitent cu finalizarea pereţilor<br />
mulaţi, în luna august vor începe excavaţiile<br />
şi lucrările la planşee la Tudor Vladimirescu<br />
şi Valea Argeşului.<br />
Foto: © <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong> A.M.<br />
2012 Iulie
16 Şantiere<br />
Staţia CFR Sfântu Gheorghe<br />
intră în mo<strong>de</strong>rnizare<br />
cea din Târgu Mureş<br />
aŞteaptă<br />
<strong>de</strong> Victor Bartok<br />
Programul Operaţional Sectorial „Transport” (POS-T) a inclus, printre proiectele<br />
pentru mo<strong>de</strong>rnizarea şi <strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii naţionale <strong>de</strong> transport în afara axelor<br />
prioritare TEN-T, şapte proiecte care vizează mo<strong>de</strong>rnizarea a 16 gări, la un cost estimativ<br />
total <strong>de</strong> 283 milioane euro. Licitaţiile pentru aceste proiecte s-au <strong>de</strong>sfăşurat în cea mai<br />
mare parte anul trecut, iar gările au intrat <strong>de</strong>ja în reparaţii. În acest număr ne vom opri<br />
asupra gării din Sfântu Gheorghe.<br />
Mo<strong>de</strong>rnizarea staţiei Sfântu Gheorghe a<br />
fost inclusă în proiect comun cu cea din Târgu<br />
Mureş. În urma evaluării şi aprobării cererii <strong>de</strong><br />
finanţare, Autoritatea <strong>de</strong> Management pentru<br />
Programul Operaţional Sectorial „Transport”<br />
(POST) şi Compania Naţională <strong>de</strong> Căi Ferate<br />
„CFR” SA au semnat, în data <strong>de</strong> 27 aprilie<br />
2011 şi respectiv 11 mai 2011, contractul <strong>de</strong><br />
finanţare pentru proiectul „Mo<strong>de</strong>rnizarea unor<br />
staţii <strong>de</strong> cale ferată din România - Staţiile CF<br />
Sf. Gheorghe şi Târgu Mureş. Mureş”. Bugetul<br />
total alocat acestui proiect este <strong>de</strong> 118 milioane<br />
lei, din care fondurile nerambursabile în<br />
procent <strong>de</strong> 69,25% în valoare <strong>de</strong> 57,5 milioane<br />
lei, sumă acordată <strong>de</strong> Comisia Europeană din<br />
Fondul European <strong>de</strong> Dezvoltare Regională<br />
prin Programul Operaţional Sectorial „Transport”<br />
2007-2013, restul sumelor fiind suportate<br />
<strong>de</strong> Guvernul României din bugetul <strong>de</strong><br />
stat. Acest proiect a fost <strong>de</strong>pus în cadrul Axei<br />
Prioritare 2 „Mo<strong>de</strong>rnizarea şi <strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii<br />
naţionale <strong>de</strong> transport în afara<br />
axelor prioritare TEN-T, în scopul <strong>de</strong>zvoltării<br />
unui sistem naţional durabil <strong>de</strong> transport, DMI<br />
2.2 „Mo<strong>de</strong>rnizarea şi <strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii<br />
feroviare naţionale şi a serviciilor pentru<br />
călători”.<br />
Licitaţia pentru acest proiect a fost<br />
lansată pe 13 ianuarie 2011, cu două loturi<br />
corespunzătoare celor două staţii. Lotul pentru<br />
mo<strong>de</strong>rnizarea gării Târgu Mureş a fost<br />
anulat pe parcursul <strong>de</strong>sfăşurării licitaţiei, astfel<br />
că contractul final a fost semnat numai pentru<br />
gara din Sfântu Gheorghe.<br />
Contractul a fost atribuit în data <strong>de</strong> 16 <strong>de</strong>cembrie<br />
2011 asocierii <strong>de</strong> firme Confer Group<br />
– Wiebe România – Radaria, li<strong>de</strong>r fiind Confer<br />
Group, la valoarea <strong>de</strong> 27,5 milioane lei. Proiectul<br />
vizează reabilitarea şi mo<strong>de</strong>rnizarea staţiei<br />
Sfântu Gheorghe, reamenajarea spaţiilor<br />
adiacente, precum şi îmbunătăţirea serviciilor<br />
conexe oferite călătorilor prin <strong>de</strong>zvoltarea<br />
facilităţilor şi a spaţiilor comerciale. Perioada<br />
<strong>de</strong> execuţie a lucrărilor este <strong>de</strong> un an şi cinci<br />
luni, <strong>de</strong> la data emiterii ordinului <strong>de</strong> începere<br />
a lucrărilor, la care se adaugă perioada <strong>de</strong><br />
garanţie <strong>de</strong> 2 ani, după finalizarea lucrărilor.<br />
În afara unor reabilitări realizate la casele <strong>de</strong><br />
bilete în general, aceste gări au fost lăsate în<br />
paragină, astfel încât s-au <strong>de</strong>gradat continuu,<br />
staţiile CFR Târgu Mureş şi Sfântu Gheorghe<br />
nefiind niciodată incluse într-un program amplu<br />
<strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare. În cazul staţiei Sfântu<br />
Gheorghe, sala <strong>de</strong> aşteptare a clădirii a <strong>de</strong>-
Şantiere<br />
venit <strong>de</strong> multe ori refugiu pentru persoanele<br />
fără adăpost. Una din cauze a fost aceea că<br />
oraşele, <strong>de</strong>şi importante, nu reprezintă un nod<br />
feroviar precum Braşovul şi mai mult, în cazul<br />
staţiei Târgu Mureş, tranzitul <strong>de</strong> călători este<br />
<strong>de</strong> numai aproximativ 35.000 călători anual<br />
ceea ce reprezintă un numar mic <strong>de</strong> călători<br />
raportat la numărul <strong>de</strong> locuitori.<br />
Oraşul Târgu Mureş este situat în centrul<br />
ţării, şi poate conferi un avantaj pentru<br />
investiţii in centre <strong>de</strong> transfer logistic pentru<br />
distribuţia naţională şi internaţională a<br />
mărfurilor, cu toate acestea, <strong>de</strong>zvoltarea nu<br />
se poate realiza fără mo<strong>de</strong>rnizarea şi eficientizarea<br />
infrastructurii <strong>de</strong> transport rutier şi feroviar.<br />
Municipiul Tîrgu Mureş are şi <strong>de</strong>zavantajul<br />
<strong>de</strong> a nu fi situat pe traseul magistralelor<br />
electrificate care asigura o viteza mai mare <strong>de</strong><br />
transport iar nivelul dotărilor şi starea tehnică<br />
actuala a liniilor nu permit viteze mai mari <strong>de</strong><br />
60 - 80 km/h. Acum, Municipiul Tîrgu Mureş<br />
este străbătut <strong>de</strong> calea ferată neelectrificată<br />
Deda - Războieni, care face conexiunea cu<br />
magistralele 300 Bucureşti - Ora<strong>de</strong>a şi 400<br />
Bucureşti - Baia Mare.<br />
În cazul oraşului Sfântu Gheorghe, staţia<br />
<strong>de</strong>serveşte în prezent şi tronsonul <strong>de</strong> la Sfântu<br />
Gheorghe la Breţcu, o cale ferată secundară,<br />
în prezent operată <strong>de</strong> către operatorul privat<br />
Regiotrans.<br />
Vestea mo<strong>de</strong>rnizării Gării Sfântu Gheorghe<br />
a fost primită cu bucurie <strong>de</strong> comunitatea<br />
locală. Pe aici circulă zilnic în ambele sensuri<br />
aproximativ 30 <strong>de</strong> trenuri CFR Călători<br />
si 26 Regiotrans. <strong>La</strong> interesul manifestat <strong>de</strong><br />
populaţie, presa locală a avut câteva luări <strong>de</strong><br />
poziţie faţă <strong>de</strong> mersul lucrărilor <strong>de</strong> reabilitare,<br />
afişând uneori o poziţie critică faţă <strong>de</strong> modul<br />
în care lucrările se <strong>de</strong>sfăşoară, sau mai bine<br />
zis, ramân într-o fază mult prea prelungită <strong>de</strong><br />
pregătiri.<br />
Casa <strong>de</strong> bilete improvizată<br />
Staţia Sfântu Gheorghe<br />
Cu o lungime <strong>de</strong> 76,3 km, Linia Braşov - Sfântu Gheorghe - Târgu Secuiesc<br />
- Breţcu a fost contruită in perioda 1891-1907 <strong>de</strong> către firma budapestană<br />
LEO ARNOLDY şi proiectată <strong>de</strong> către ing. O.SMREKER. Iniţial lucrarile au fost<br />
<strong>de</strong>marate în primăvara anului 1890 linia <strong>de</strong> cale ferată fiind administrată<br />
în acea perioadă <strong>de</strong> MAV (Căile Ferate Ungare). Deschi<strong>de</strong>rea tronsonului<br />
Braşov-Sfântu Gheorghe a avut loc la 18 noiembrie 1891. Construcţia căii<br />
ferate se finaliza în 1905 când calea ferată ajunge la Târgul Secuiesc. <strong>La</strong><br />
sfârşitul primului război mondial, Transilvania a <strong>de</strong>venit parte componentă<br />
a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate <strong>de</strong> compania<br />
feroviară română <strong>de</strong> stat CFR. În urma dictatului <strong>de</strong> la Viena partea <strong>de</strong> est a<br />
căii ferate impreună cu oraşul Sfântu Gheorghe revin Ungariei. După 1944,<br />
linia Braşov-Breţcu reintră sub administraţia românească a CFR. Electrificarea<br />
liniilor se realizează în perioada 1970-1975 când tracţiunea electrică<br />
înlocuieşte locomotiva cu abur.<br />
2012 Iulie
18 Întâlniri <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong><br />
Proiecte pentru<br />
îmbunătăţirea traficului<br />
transfrontalier<br />
<strong>de</strong> Florentina Ghemuţ<br />
Legăturile transfrontaliere în transportul <strong>de</strong> călători a fost tema întâlnirii <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong><br />
din iulie, găzduită <strong>de</strong> Palatul CFR. Invitatul întâlnirii a fost Helmut Meelich, Project Manager<br />
Transeuropean Railways în cadrul UNECE.<br />
Helmut Meelich şi-a prezentat proiectul<br />
său pentru reţeaua <strong>de</strong> mare viteză din<br />
regiunea noastră, propunând legătura pe<br />
relaţia Seghedin – Chichinda (Serbia) –<br />
Timişoara, avându-se în ve<strong>de</strong>re şi o viitoare<br />
a<strong>de</strong>rare a Serbiei la Uniunea Europeană.<br />
Proiectul pentru linia <strong>de</strong> mare viteză, acceptat<br />
şi <strong>de</strong> Comisia Europeană şi inclus<br />
în planurile viitoarei configurări a reţelei europene<br />
<strong>de</strong> transport, TEN-T, va <strong>de</strong>mara în<br />
acest an prin lansarea licitaţiei pentru studiul<br />
<strong>de</strong> prefezabilitate, care va stabili exact<br />
traseul liniei. <strong>La</strong> ultimele întâlniri pe această<br />
temă s-a acceptat conectarea cu traseul<br />
ungar prin Seghedin – Arad - Timişoara.<br />
Directorul general al CFR Călători, Ştefan<br />
Roşeanu, a prezentat câteva din proiectele<br />
care ar putea aduce creşteri în traficul<br />
transfrontalier, vorbind în principal <strong>de</strong> rute<br />
mai puţin folosite în acest sens, cum este<br />
cea <strong>de</strong> la Negru Vodă – Kardam. Linia <strong>de</strong> la<br />
Medgidia la Negru Vodă are un trafic foarte<br />
redus în acest moment, dar Căile Ferate<br />
ale Moldovei şi-au exprimat dorinţa <strong>de</strong> a folosi<br />
această linie pentru legătura feroviară<br />
dintre Moldova şi litoralul Bulgariei, via<br />
Galaţi, acoperită <strong>de</strong>ocamdată exclusiv <strong>de</strong><br />
transportul rutier. Jean Nicolaos, Director<br />
Strategie şi Relaţii Internaţionale în cadrul<br />
CFR SA, a punctat că din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
al administratorului <strong>de</strong> infrastructură, transferul<br />
pasagerilor la scimbarea trenurilor în<br />
Galaţi ar fi dificil, amintind că trecerea prin<br />
Fălciu este o altă variantă discutată. Ştefan<br />
Roşeanu a spus că CFR Călători va încerca<br />
să stimuleze legătura prin Giurgiu, folosită<br />
foarte puţin din cauza închi<strong>de</strong>rii liniei<br />
Bucureşti-Giurgiu, prin introducerea unor<br />
autobuze care să acopere traseul feroviar,<br />
cu opriri în toate gările, până la repunerea<br />
în funcţiune a podului <strong>de</strong> la Grădiştea,<br />
un<strong>de</strong> lucrările sunt aşteptate să înceapă<br />
anul acesta. În acest sens ar putea fi făcut<br />
un parteneriat cu firme <strong>de</strong> transport rutier.<br />
Re<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea liniei directe spre Giurgiu<br />
ar favoriza o relansare a relaţiei feroviare<br />
cu Sofia şi Istanbul, pe care CFR Călători o<br />
are în ve<strong>de</strong>re în mod <strong>de</strong>osebit.<br />
În privinţa legăturii cu Ungaria, se are<br />
în ve<strong>de</strong>re înfiinţarea unui Grup <strong>de</strong> Lucru<br />
comun şi sunt <strong>de</strong> asemenea, discuţii între<br />
operatorii <strong>de</strong> călători dintre cele două ţări<br />
pentru a putea asigura tracţiunea comună<br />
a trenurilor dintre capitalele acestora. Un<br />
proiect important este şi <strong>de</strong>zvoltarea traficului<br />
transfrontalier între Ora<strong>de</strong>a – Debrecen,<br />
în măsura în care se va putea asigura<br />
materialul rulant. Bulgaria este interesată<br />
să <strong>de</strong>zvolte o legătură între Sofia şi Budapesta<br />
prin Craiova şi Arad, odată ce podul
Întâlniri <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong><br />
19<br />
<strong>de</strong> la Calafat – Vidin va intra în funcţiune,<br />
cel mai probabil anul viitor.<br />
Relaţia cu Ucraina şi Moldova va beneficia<br />
<strong>de</strong> proiectele regiunii Upper Prut, care<br />
vor stimula legăturile prin nordul Moldovei,<br />
în timp ce pentru <strong>de</strong>zvoltarea rutei Chişinău<br />
– Iaşi se va încheia un protocol cu partea<br />
moldoveană.<br />
Jean Nicolaos a amintit <strong>de</strong> proiectele<br />
moldovene pentru o linie cu ecartament<br />
standard până la Chişinău şi a punctat faptul<br />
că linia dintre Craiova şi Calafat este<br />
consi<strong>de</strong>rată prioritară între proiectele aripii<br />
sudice a Coridorului IV. Podul <strong>de</strong> la Vidin va<br />
2012 Iulie
20<br />
Întâlniri <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong><br />
fi administrat <strong>de</strong> o societate mixtă românobulgară,<br />
care se va ocupa <strong>de</strong> întreţinere şi<br />
va gestiona taxele.<br />
În privinţa legăturii cu Ungaria, reabilitarea<br />
secţiunii transilvane a Coridorului IV va<br />
îmbunătăţi traficul, chiar dacă în următorii<br />
ani el va fi îngreunat din cauza lucrărilor.<br />
Jean Nicolaos a amintit că partea ungară a<br />
solicitat CFR SA şi re<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea legăturii<br />
prin Cenad spre Seghedin, linie închisă<br />
după primul război mondial. Propunerea<br />
a rămas în stadiul <strong>de</strong> proiect, evaluarea<br />
costurilor ajungând la cifra <strong>de</strong> 80 <strong>de</strong><br />
milioane <strong>de</strong> euro, iar <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea rutei,<br />
concurenţială cu Coridorul IV, ar fi în <strong>de</strong>zavantajul<br />
României <strong>de</strong>ocamdată, avându-se<br />
în ve<strong>de</strong>re fondurile alocate <strong>de</strong>ja reabilitării<br />
acestui coridor, a punctat Jean Nicolaos.<br />
Legăturile cu Ucraina prin Câmpulung la<br />
Tisa şi Valea Vişeului sunt închise momentan,<br />
neavând trafic, şi din această cauză nu<br />
au fost luate în consi<strong>de</strong>rare nici amenajarea<br />
lor ca puncte <strong>de</strong> frontieră Schengen.<br />
„Marea viteză, ca principiu, este un balon<br />
<strong>de</strong> oxigen şi o salvare din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
financiar pentru operatorii <strong>de</strong> călători. Este<br />
o reţetă <strong>de</strong> succes”, a firmat în încheiere<br />
Jean Nicolaos, referitor la proiectul în lucru.<br />
Privitor la linia <strong>de</strong> mare viteză, conducerea<br />
CFR SA ia în calcul realizarea în România<br />
nu a unei singure linii, ci o potenţială<br />
reţea care să acopere şi relaţia nord-sud.<br />
Documentaţia tehnică se vrea a fi finalizată
Întâlniri <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong><br />
21<br />
până la finalul sfârşitul acestui an, existând<br />
şi un plan <strong>de</strong> promovare recent semnat<br />
<strong>de</strong> Septimiu Buzaşu, Secretar <strong>de</strong> Stat în<br />
cadrul MTI.<br />
2012 Iulie
22<br />
opinii<br />
Atractivitatea Căilor<br />
Ferate Române<br />
<strong>de</strong> Octavian Udrişte<br />
Nevoia <strong>de</strong> mobilitate a populaţiei este într-o continuă creştere. În ciuda concurenţei<br />
celorlalte sisteme <strong>de</strong> transport, precum cel rutier şi cel aerian, calea ferată rămâne pentru<br />
călători un sistem <strong>de</strong> transport <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> atractiv. Ca să nu stârnesc comentarii chiar din<br />
<strong>de</strong>but, doresc să precizez că mă refer la căile ferate din ţarile europene <strong>de</strong>zvoltate. Cât <strong>de</strong>spre<br />
cele <strong>de</strong> la noi nu se prea pot spune multe lucruri bune.<br />
Calea ferată din România s-a <strong>de</strong>gradat<br />
continuu, începând cu infrastructura. Lipsa<br />
întreţinerii a <strong>de</strong>terminat reducerea vitezei<br />
maxime <strong>de</strong> circulaţie şi implicit mărirea<br />
duratei <strong>de</strong> parcurs. În aceste condiţii calea<br />
ferată şi-a pierdut din atractivitate. Chiar<br />
dacă este cel mai sigur sistem <strong>de</strong> transport<br />
terestru, iar din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re energetic<br />
şi al protecţiei mediului se prezintă mult mai<br />
bine în raport cu celelalte sisteme <strong>de</strong> transport,<br />
calea ferată din România este din ce<br />
în ce mai puţin frecventată, mai ales că şi<br />
tarifele utilizate nu sunt atractive. Se pare că<br />
politica tarifară practicată <strong>de</strong> CFR nu este<br />
suficient <strong>de</strong> flexibilă.<br />
Ca să fiu mai bine înţeles, o să mă refer la<br />
o experienţă, trăită în anul 1976.<br />
<strong>La</strong> acea vreme, trenurile <strong>de</strong> călători circulau<br />
în perioada estivală, ca şi în prezent,<br />
până la Mangalia. Cum marea majoritate<br />
a călătorilor coborau la Constanţa, pentru<br />
Mamaia, trenurile circulau în continuare<br />
încărcate cca. 20 %. În acelaş timp, în spatele<br />
gării existau autobuze supraaglomerate,<br />
cu călători care se <strong>de</strong>plasau către staţiunile<br />
litoralului. Această situaţie se datora faptului<br />
că la autobuz tariful era mult mai mic. Spre<br />
exemplu, pentru relaţia Constanţa – Mangalia,<br />
era <strong>de</strong> 7 lei în timp ce la calea ferată,<br />
pentru aceeaşi distanţă tariful era <strong>de</strong> 14 lei.<br />
În dorinţa <strong>de</strong> a spori veniturile căii ferate<br />
şi <strong>de</strong> a oferi publicului condiţii mai bune <strong>de</strong><br />
călătorie, am solicitat ministerului o <strong>de</strong>rogare<br />
în sensul ca, în sezonul estival, calea ferată<br />
sa utilizeze pe secţia Constanţa –Mangalia<br />
şi retur, tarifele aplicate <strong>de</strong> Regia <strong>de</strong> transport<br />
public pentru autobuze.<br />
Ce răspuns cre<strong>de</strong>ţi că am primit? “Nu se<br />
aprobă <strong>de</strong>oarece tariful propus este sub<br />
preţul <strong>de</strong> cost”!!! Nu mi-a venit să cred.<br />
Am revenit argumentând că, orice leu încasat<br />
constituie un venit net, <strong>de</strong>oarece trenul<br />
tot se <strong>de</strong>plasează pe distanţa respectivă şi<br />
cheltuiala tot se face.<br />
<strong>La</strong> sfârsitul lunii august a venit şi răspunsul<br />
aşteptat, care încuviinţa aplicarea tarifului<br />
<strong>de</strong> la autobuze. Sezonul fiind pe sfârşite<br />
propunerea n-a avut timpul necesar pentru<br />
“popularizare”, iar dupa plecarea mea <strong>de</strong> la<br />
Regională, nu s-a mai aplicat.<br />
Sunt convins ca nici astăzi nu se aplică.<br />
Din nefericire, mentalitatea aceasta<br />
paguboasă este “activă” şi în zilele noastre.<br />
În condiţiile în care <strong>de</strong>plasarea pe calea<br />
ferată nu mai este atractivă, datorită duratei<br />
mari <strong>de</strong> parcurs, menţinerea unor tarife ridicate<br />
în<strong>de</strong>părtează călătorii, aceştia “migrând”<br />
către autobuze şi microbuze, un<strong>de</strong> tarifele<br />
sunt mult mai mici, chiar dacă siguranţa şi<br />
confortul nu sunt la nivel corespunzător.<br />
Acestea sunt în general inferioare celor<br />
oferite <strong>de</strong> sistemul feroviar.<br />
Astfel, spre exemplu pe relaţia Bucureşti-<br />
Piteşti, <strong>de</strong>plasarea pe şosea durează cca.<br />
o oră şi costă 18 lei pentru o persoană. Pe<br />
calea ferată, pe aceeaşi distanţă, <strong>de</strong>plasarea<br />
durează cca. două ore şi costă 33,50 lei<br />
pentru o persoană!!? Este lesne <strong>de</strong> înţeles<br />
ce mijloc <strong>de</strong> transport îşi aleg călătorii. Raportul<br />
preţ calitate este <strong>de</strong>favorabil în cazul
opinii<br />
23<br />
căii ferate.<br />
Iată cum calea ferată îşi pier<strong>de</strong> clienţii şi<br />
implicit îşi diminuează veniturile intrând astfel<br />
într-un cerc vicios. Mai mult <strong>de</strong>cât atât,<br />
statul pier<strong>de</strong> şi el datorită, fapt cunoscut,<br />
evazionismului practicat <strong>de</strong> unii transportatori<br />
rutieri.<br />
Nici presiunea Fondului Monetar<br />
Internaţional, a Băncii Mondiale sau a Uniunii<br />
Europene, exercitată asupra societăţilor<br />
<strong>de</strong> stat cu pier<strong>de</strong>ri, pentru a-şi eficientiza activitatea,<br />
nu poate să constituie o justificare<br />
pentru creşterea tarifelor. Efectul, cum s-a<br />
văzut, este invers. Creşterea eficienţei în<br />
acest serviciu public, cu pronunţat caracter<br />
social, poate să fie obţinută prin cu totul alte<br />
mijloace.<br />
În acest context, este greu <strong>de</strong> înţeles politica<br />
practicată în ultimii ani în România faţă<br />
<strong>de</strong> calea ferată, prin neglijarea mo<strong>de</strong>rnizării<br />
şi întreţinerii infrastructurii. În condiţiile în<br />
care Comisia Europeană emite, în martie<br />
2011, “Cartea albă” (ediţia a 2-a), care se<br />
doreşte a fi o “Foaie <strong>de</strong> parcurs pentru un<br />
spaţiu european unic al transporturilor -<br />
Către un sistem <strong>de</strong> transport competitiv şi<br />
eficient din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al resurselor”,<br />
este greu <strong>de</strong> înţeles şi mai ales <strong>de</strong> acceptat<br />
faptul că, transportul rutier din România<br />
beneficiază <strong>de</strong> o susţinere mult mai mare<br />
<strong>de</strong>cât transportul feroviar.<br />
Trebuie insistat ca CN “CFR” SA să<br />
sporească ritmul reparaţiilor la infrastructură,<br />
solicitând fondurile necesare. Nu este uşor<br />
în această conjunctură economică şi nu numai.<br />
Rămânerile în urmă sunt foarte mari<br />
şi în reţea sunt numeroase “puncte periculoase”<br />
care trebuie remediate. Sugerez însă<br />
o schimbare a strategiei <strong>de</strong> reabilitare a liniilor.<br />
Propun ca, în paralel cu menţinerea sub<br />
control a punctelor periculoase, concentrarea<br />
eforturilor asupra unor porţiuni <strong>de</strong> linie<br />
care să permită SN CFR Călători, cât mai<br />
repe<strong>de</strong> posibil, să poată face o ofertă <strong>de</strong><br />
servicii cât mai atractivă.<br />
Să ne referim, <strong>de</strong> exemplu, din nou la linia<br />
Bucureşti-Piteşti. Daca viteza tehnică ar<br />
fi ridicată la parametrii iniţiali, respectiv la<br />
100-120 km, CFR Călători ar putea introduce<br />
un program <strong>de</strong> circulaţie, în tacte, adaptat<br />
la programul <strong>de</strong> lucru <strong>de</strong> pe platformele<br />
industriale aflate pe această linie (Titu,<br />
Golesti-Mioveni), cu durate <strong>de</strong> parcurs mult<br />
reduse şi cu un tarif corespunzator. Această<br />
masură ar <strong>de</strong>termina sutele <strong>de</strong> navetişti din<br />
Bucureşti să renunţe la autobuzele utilizate<br />
în prezent, prestaţia acestora limitându-se<br />
la porţiunea dintre staţia CFR şi locul <strong>de</strong><br />
muncă. Cred ca merită încercat ca un proiect<br />
pilot.<br />
foto: <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong><br />
2012 Iulie
24<br />
INFO LEGISLATIV<br />
ACTE legislativE apărute în<br />
Monitorul Oficial<br />
444 / 4 iulie<br />
Hotărâre privind aprobarea indicatorilor<br />
tehnico-economici ai obiectivului <strong>de</strong> investiţii<br />
<strong>de</strong> interes naţional şi <strong>de</strong> utilitate publică<br />
„Dezvoltarea capacităţii feroviare în sectorul<br />
fluvio-maritim al Portului Constanţa (danele<br />
86-103)“<br />
457 / 6 iulie<br />
Lege pentru aprobarea Ordonanţei <strong>de</strong><br />
urgenţă a Guvernului nr. 94/2011 privind organizarea<br />
şi funcţionarea inspecţiei economico-financiare<br />
la operatorii economici<br />
Legea aprobă OUG nr. 94 din 2 noiembrie<br />
2011, aducându-i câteva modificări.<br />
456 / 6 iulie<br />
Ordin pentru modificarea şi completarea<br />
Metodologiei privind autorizarea operatorului<br />
responsabil cu supravegherea tehnică<br />
a instalaţiilor/echipamentelor din domeniul<br />
ISCIR - operator RSVTI, aprobată prin Ordinul<br />
inspectorului <strong>de</strong> stat şef al Inspecţiei <strong>de</strong><br />
Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor<br />
sub Presiune şi Instalaţiilor <strong>de</strong> Ridicat nr.<br />
130/2011<br />
453 / 6 iulie<br />
Lege privind aprobarea Ordonanţei <strong>de</strong><br />
urgenţă a Guvernului nr. 55/2011 pentru<br />
modificarea şi completarea Ordonanţei <strong>de</strong><br />
urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind<br />
transportul pe căile ferate române şi reorganizarea<br />
Societăţii Naţionale a Căilor Ferate<br />
Române<br />
Legea aprobă OUG nr. 55 din 16 iunie 2011,<br />
prin care se stipulează că întreţinerea şi<br />
asigurarea funcţionării infrastructurii publice<br />
se realizează pe baza veniturilor CFR SA<br />
(din TUI) dar şi în completare din fonduri alocate<br />
<strong>de</strong> la bugetul <strong>de</strong> stat.<br />
464 / 9 iulie<br />
Ordin privind modificarea Regulamentului<br />
pentru circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor<br />
feroviare nr. 005, aprobat prin Ordinul<br />
ministrului transporturilor, construcţiilor şi<br />
turismului nr. 1.816/2005, şi a Regulamentului<br />
<strong>de</strong> semnalizare nr. 004, aprobat prin Ordinul<br />
ministrului transporturilor, construcţiilor<br />
şi turismului nr. 1.482/2006, precum şi pentru<br />
modificarea şi completarea Instrucţiunilor<br />
pentru activitatea personalului <strong>de</strong> locomotivă<br />
în transportul feroviar nr. 201, aprobate<br />
prin Ordinul ministrului transporturilor,<br />
construcţiilor şi turismului nr. 2.229/2006<br />
470 / 11 iulie<br />
Hotărâre pentru abrogarea Hotărârii Guvernului<br />
nr. 1.102/2001 privind înfiinţarea<br />
Societăţii Comerciale <strong>de</strong> Revizii, Reparaţii<br />
Rame <strong>de</strong> Metrou şi Instalaţii „R.R.R.M.I.“<br />
- S.A. prin reorganizarea unor activităţi ale<br />
Societăţii Comerciale <strong>de</strong> Transport cu Metroul<br />
Bucureşti „Metrorex“ - S.A.<br />
481 / 13 iulie<br />
Hotărâre privind aprobarea bugetului <strong>de</strong><br />
venituri şi cheltuieli pe anul 2012 al Societăţii<br />
<strong>Feroviar</strong>e <strong>de</strong> Turism „S.F.T. - C.F.R.“ - S.A.,<br />
aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor<br />
şi Infrastructurii<br />
foto: www.parlament.ro
2012 Iulie<br />
25