pag1.18.10_Layout 1 - Ziua de Vest

ziuadevest.ro

pag1.18.10_Layout 1 - Ziua de Vest

Prognoza meteo

Timi[oara

14°C 4°C

Curs valutar: Euro: 4.4126, USD: 4.0418

Director general: LIA LUCIA EPURE anul XVI num`rul 4324 cotidian regional www.ziuadevest.ro MIERCURI 29 APRILIE 2015 8 PAGINI - PRE} 1 LEU

Lugoj

13°C 5°C

Arad

14°C 4°C

Re[i]a

13°C 5°C

www.begagrup.ro

EVENIMENT 4

S-au reluat lucr`rile

la pasajul

Michelangelo.

|n 10 zile e gata!

ACTUALITATE 6

Ora[ul medieval Lipova,

\ntre ruine [i lucr`ri

de modernizare blocate

de licita]ii cu scandal

DNA Bucure[ti

verific` la

Prim`ria Timi[oara

toate dosarele

PAGINA

legate de

5

v=nzarea caselor

pe Legea 112

V=nz`rile de locuin]e

pe Legea 112,

anchetate de DNA,

nu vizeaz` perioada

administra]iei Robu,

sus]ine primarul

Procurorii DNA Bucure[ti continu`

s` ridice de la Serviciul Patrimoniu al

Prim`riei Timi[oara originalele contractelor

de v=nzare-cump`rare a imobilelor din

municipiu care au c`zut sub inciden]a

Legii 112/1996 [i care au fost \nstr`inate

\n ultimii 19 ani.

Primarul Nicolae Robu a declarat,

mar]i, c` \n mandatul s`u nu au mai

avut loc astfel de v=nz`ri-cump`r`ri.

„Chiar am cerut [i eu o informare

\n acest sens, pentru c` eram curios

dac` au continuat lucrurile aceste

(v=nz`rile de imobile pe Legea 112,

n.r.). A fost doar o parte dintr-o locuin]`

care era de]inut` de un revolu]ionar,

o cot` de 3/8 din ea”, a afirmat Nicolae

Robu.

El a mai precizat c` \n Prim`ria

Timi[oarei este \n curs de desf`[urare

o perchezi]ie a DNA privind v=nz`rile

de locuin]e pe Legea 112 din 1996 p=n`

\n prezent [i c` exist` o anchet` a

DNA la nivel na]ional, \n cadrul c`reia

se desf`[oar` [i ac]iunea de ast`zi. „Se

vor ridica contracte de v=nzare-cump`rare

[i posibil documente conexe cu spe]a.

Deocamdat` se ridic` documente,

\nscrisuri, sper`m c` nu e cazul s` se

ridice [i persoane. Le-am cerut tuturor

angaja]ilor transparen]` total`, s` ajute

ancheta [i s` pun` la dispozi]ia procurorilor

tot ceea ce solicit` \n spe]a respectiv`”,

a spus edilul-[ef.

n ZdV


2 ACTUALITATE

www.ziuadevest.ro

Arta ca idee [i

arta ca ac]iune:

O construc]ie

politic` - abstract`

disciplinat` ecologic,

la Galeria Calina

Timi[oara

Calling Earth back to Art cu Marilena

Preda S=nc, la Galeria Calina Timi[oara.

Vernisajul expozi]iei a avut loc luni 27

aprilie, la ora 18.00, \n prezen]a a unui

numeros public, iubitor de art`.

Curator Liviana Dan a explicat c`

astfel cu austeritate academic` și simpatie

pentru analiza cultural`, Marilena Preda

S=nc practic` arta ca idee și arta ca

acțiune. Pentru a rafina un sistem,

MPS leag` momente ca feminism,

ecologie [i politic` de aspecte teoretice

ca abstracționism, reciprocitate, cooperare.

Structura r`m=ne abstract`. Tactica are

disciplina ecologic`. Sistemul este etic.

O ideologie postmodern` implic` evacuarea

istoriei.

Timpurile sunt haotice. Arta este

conceptual` cu propriul ei context. MPS

\și inventeaz` cu detour poetic propria

istorie. Prezentat` \n contextul artei ca

un comentariu al artei. O construcție

politic` - abstract` disciplinat` ecologic.

Marilena Preda S=nc face parte din

generația ‘80 și este una dintre primele

reprezentante ale feminismului \n arta

contemporan` din Rom=nia. MPS este

profesor la Universitatea Național` de

Art`, București este președinta Filialei

de Pictur` a U.A.P. din Rom=nia și

redactor șef al revistei Contrapunct.

A expus la Muzeul Național de

Art` Contemporan`, București 2011, la

Zacheta National Gallery, Varșovia 2010,

la MUMOK, Viena 2009, la

Frauenmuseum, Bonn 2006, \n cadrul

Franklin Furnace’s Program The Future

Of the Present, New York 1998.

n Gh. MIRON

{coala de dans Mirtys Dance

a deschis seria de cursuri

gratuite pentru copii, la

Bastionul Theresia Timi[oara

Luni 27 aprilie, de la ora 19:00, la

Bastionul Theresia Timi[oara, Școala

de dans Mirtys Dance, \n parteneriat

cu CJ Timiș, Muzeul Banatului [i

Direcția pentru Sport, a deschis seria

de cursuri gratuite de dans sportiv

pentru copii cu v=rsta cuprins` \ntre

4 -12 ani.

Acestea vor fi organizate p=n` \n

20 iunie, timp de dou` ori pe s`pt`m=n`.

Antrenorii sunt Mirtys Staici și Decius

Mirea – campioni balcanici și vicecampioni

ai Rom=niei și Austriei, [i coregrafi ai

Balului Vienez de la Timișoara Ediția

1 și 2.

Dup` o sesiune de briefing și ”get

to know each other”, a urmat o

demonstrație de dans sportiv, realizat`

de 10 perechi de copii, membri ai

Școlii Mirtys Dance. Renumele antrenorilor

și noutatea proiectului au str=ns un

num`r de peste 120 de copii \nscriși,

dep`șind aștept`rile organizatorilor.

Aceștia vor fi ulterior \mp`rțiți pe grupe

de v=rste, pentru bunul mers al cursurilor.

|n timpul primelor dou` s`pt`m=ni,

cursanții vor afla mai multe detalii

referitoare la spectacolul care marcheaz`

finalul sesiunilor de dans sportiv.

n Gh. MIRON

Ziua Interna]ional` a Dansului

la Arad

Aradul se al`tur` [i \n acest an

ora[elor din lume care puncteaz` Ziua

Interna]ional` a Dansului. Organizatorii

celei de-a doua edi]ii a Zilei interna]ionale

a dansului sunt Prim`ria Municipiului

Arad, Centrul Municipal de Cultur`

[i Doma Art Style.

Evenimentul va fi organizat pe 29

aprilie, pe platoul Prim`riei Arad.

|ncep=nd cu ora 17 va avea loc un

spectacol coregrafic la care vor lua

parte trupe ar`dene care \n decursul

anilor au reprezentat ora[ul la competi]ii

na]ionale [i interna]ionale de dans.

Vor participa trupele Burning Souls

Crew, Defeat Gravity, Azucar, Baby

Star [i Stil, Revolution, Revolution

Kids, Real Action, X-Style Kids. Fiecare

forma]ie \[i va sus]ine propriul moment

de dans, iar la finalul spectacolului

to]i membrii vor dansa \mpreun` cu

ar`denii prezen]i, o coregrafie simpl`

[i antrenant`. De asemenea, se va

realiza un videoclip. n (Sorin Trocan)

Festivalul Interna]ional Timi[oara Muzical`:

Regal George Enescu, la Filarmonica Banatul

Pentru a respecta s`rb`toarea primei

zile de mai, Filarmonica Banatul a

programat urm`torul concert din Festivalul

Interna]ional Timi[oara Muzical`, joi,

30 aprilie.

Melomanii vor putea asculta Rapsodia

rom=n` nr.2 op.11 de George Enescu,

Concertul pentru vioar` [i orchestr`

nr.1 \n fa diez minor op.14 de Henryk

Wieniawski [i Simfonia nr.9 \n mi bemol

major op.70 de Dmitri {ostakovici.

Concert maestrul Mircea T`taru a

explicat c` Rapsodia a doua, o sor`

mai pu]in atr`g`toare a primei rapsodii,

mai pu]in popular`, este, spun muzicologii,

mai profund`. Ei \l urmeaz` pe Enescu,

care prefera \n secret aceast` a doua

lucrare. Vom observa, reascult=nd-o, c`

este mai elaborat`, melodiile populare

pe care se bazeaz` sunt mai interiorizate

[i arcul expresiv de mare deschidere

care ne poart` spre un punct \nalt de

mare purificare artistic`, ne duce spre

un final senin, dar profund. Prin felul

\n care Enescu construie[te tema

principal`, „Pe o st=nc` neagr`”, pe

trei nivele, prin modul \n care orchestreaz`

[i adaug` particularit`]i ritmice melodiilor

populare culese, rapsodia se apropie

de stilul poemului epic. De remarcat

faptul c`- la fel ca \n prima rapsodiecompozitorul

renun]` la str`lucirea unui

solo de vioar`, \ncredin]=nd acest rol

violei. |n cazul rapsodiei a doua, soloul

violei se \nscrie perfect \n atmosfera

general`, a preferin]ei pentru grav [i

interiorizare.

Wieniawski a fost unul dintre cei

mai mari violoni[ti ai secolului XIX. S-

a n`scut \n Polonia [i datorit` m`iestriei

sale a fost admis la Conservatorul din

Paris \nc` de la v=rsta de 9 ani.

Politic-administra]ie:

Adi P.

Economic:

Lucian PAULESCU

Social:

Gheorghe MIRON

Contemporanii lui \l comparau cu Nicolo

Paganini. Primul concert compus de

Wieniawski este o lucrare de tinere]e,

dac` se poate spune astfel pentru c`

nu a tr`it dec=t 45 de ani. La doi ani

dup` ce [i-a \nceput fulminanta carier`

de violonist virtuoz, a \nceput lucrul la

un concert pentru vioar`. Avea 18 ani.

Fa]` de cel de-al doilea concert care

este mai popular [i mai accesibil

violoni[tilor, cel pe care-l vom asculta

\n interpretarea violonistului Antal Zalai,

(\n fa diez minor) este mult mai dificil

de interpretat. Mai este [i o oarecare

asimetrie \n leg`tur` cu lungimea p`r]ilor.

Bun`oar`, partea \nt=i este mai lung`

dec=t celelalte dou` \mpreun`, adic`

15 minute fa]` de durata \ntregului

concert — de 29 de minute. De[i nu

a compus dec=t 24 de lucr`ri publicate,

toate destinate viorii, ele sunt deosebit

de apreciate de violoni[ti, care le includ

mereu \n repertoriul de concerte [i

recitaluri.

Simfonia a IX-a, \n mi bemol major,

op 70 de Dmitri {ostakovici, va \ncheia

concertul simfonic de joi, 30 aprilie.

Este o lucrare aparte \n ansamblul

Director ZIUA de Vest: Lia Lucia EPURE

Coresponden]i:

Toni BOLDUREANU (Lugoj)

Sorin TROCAN (Arad)

Daniel BOTGROS (Re[i]a)

Tehnoredactare:

Ani NOVACONI

Director economic:

Liliana ZARIOIU

Asistent manager:

Alexandra DUMITRACHE

simfoniilor lui {ostakovici. Era \n 1945

c=nd conduc`torii sovietici, elitele

muzicale [i melomanii, a[teptau o lucrare

monumental` care s` celebreze victoria

Armatei Ro[ii \n al doilea R`zboi Mondial.

Aceasta era [i inten]ia lui {ostakovici,

o simfonie fluviu cu caracter eroic,

pentru soli[ti, cor [i orchestr`. Majoritatea

auditorilor din sala Filarmonicii din

Leningrad, c=t [i radioascult`torii -

concertul fiind radiodifuzat \n direct -

au fost dezam`gi]i ascult=nd o simfonie

luminoas`, juc`u[`, plin` de via]`, parc`

tr`g=ndu-[i seva din simfoniile lui Haydn.

Datorit` apropierii de stilul neoclasic

poate fi considerat` o continuare a

Simfoniei clasice a lui Prokofiev.

{ostakovici a pl`tit pentru c` a \n[elat

a[tept`rile liderilor sovietici: premiul

Stalin, pentru care a fost nominalizat`

lucrarea, \nainte de a fi terminat`, nu

i-a mai fost atribuit.

“Noi \ns` \i suntem recunosc`tori

pentru a fi compus o asemenea lucrare

special`. Concertul va fi condus de

maestrul Gheorghe Costin”, a conchis

Mircea T`taru.

n Gh. MIRON

Redac]ie:

Timi[oara,

Str. Gen. Dragalina nr.16

Telefon: 0256-29.30.52

0256-29.30.54

0256-24.74.90

Fax: 0256-24.41.60

e-mail: redactia@ziuadevest.ro

MIERCURI, 29 APRILIE 2015 Serie nou` anul XVI, num`rul 4324

edi]ie online


www.ziuadevest.ro

ACTUALITATE

3

Premiu important

ob]inut de

studen]ii la drept

de la UVT

Echipa Facult`ții de Drept din cadrul

Universit`ții de Vest din Timișoara s-a

situat pe locul II \n clasamentul general

național \n cadrul Hexagonului Facult`ților

de Drept, prestigios concurs studențesc

organizat anual \ntre echipele facult`ților

de drept ale Universit`ții din București,

Universit`ții „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca,

Universit`ții „Al. I. Cuza” Iași, Universit`ții

„Lucian Blaga” Sibiu, Universit`ții din

Craiova și Universit`ții de Vest din

Timișoara.

Competiția s-a desf`șurat \n perioada

23–25 aprilie la Cluj-Napoca. Concursul

include trei probe științifice (Drept civil,

Drept penal, Drept constituțional) și

patru probe sportive (fotbal, street-ball,

tenis de mas`, șah).

Studenții UVT au ocupat locul I la

proba științific` de Drept penal și la

cele sportive de fotbal și tenis de mas`.

De asemenea, au ocupat locul II la

proba științific` de Drept civil și locul

IV la cea de Drept constituțional. La

celelalte probe, studenții Universit`ții

de Vest au ocupat locurile IV (streetball)

și V (șah).

Clasamentul general al competiției

a fost urm`torul: locul I – Universitatea

din București, locul II – Universitatea

de Vest din Timișoara, locul III –

Universitatea din Craiova, locul IV –

Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca,

locul V – Universitatea „Al. I. Cuza”

Iași, locul VI – Universitatea „Lucian

Blaga” Sibiu.

Rezultatul confirm` apartenența

studenților Facult`ții de Drept din cadrul

Universit`ții de Vest din Timișoara la

elita \nv`ț`m=ntului superior juridic din

Rom=nia și se adaug` performanțelor

deosebite obținute de echipele Facult`ții

la concursurile internaționale și europene

de drepturile omului și drept internațional

public.

„La UVT avem tineri competitivi,

creativi, performanți, dovada fiind astfel

de rezultate importante \n concursuri

naționale și internaționale. Important de

reținut este c` nu conteaz` at=t de mult

premiul obținut. Marele c=știg este ceea

ce ei \nvaț` pe parcursul competiției,

abilit`țile identificate și dezvoltate”, spune

rectorul Universit`ții de Vest din Timișoara,

prof. univ. dr. Marilen Pirtea.

Echipa Facult`ții de Drept din cadrul

UVT a fost alc`tuit` din: Oana Suba,

Alexandra Bob (Drept civil); Iulia Casap,

Alexandrina Perian (Drept penal); Mihai

Mil`r, Denisa Ardelean (Drept

constitu]ional); Bogdan Popa (tenis de

mas`); Filip B`rnu], Alexandru Bonda,

Elvis Coman, Cristian Dobre, Alexandru

Manea, Alex Manole, Paul Peica, Adrian

Semen, Ioan Ugocian (fotbal); Paula

Afrim, Alina Dekany, Maria Dr`goi,

Sabrina Du]u, Larisa Parlea (street-ball);

Alexandru M\ndrean ([ah). Preg`tirea

studen]ilor a fost coordonat` de conf.

univ. dr. Florin Mangu (drept civil),

lect. univ. dr. Laura St`nil` (drept penal),

lect. univ. dr. Andreea Verteș-Olteanu

(drept constituțional), conf. univ. dr.

Florin Mo]iu (probe sportive).

n ZdV

|nc` doi Masters of Wine confirma]i

la Salonului de vinuri ROVINHUD

La nivel mondial exist` 323 Masters

of Wine. Salonul RoVinHud aduce \n

acest an la Timișoara 3 dintre ei, care

vor susține master-classuri de specialitate.

Dup` anunțarea lui Julia Harding,

Caroline Gilby și Elizabeth Gabay, sunt

alte dou` nume mari care \și confirm`

prezența \n 13-15 noiembrie 2015, la a

doua ediție a Salonului RoVinHud,

eveniment organizat la Timișoara \n

beneficiul tinerilor cu dizabilit`ți din

cadrul Asociației ”Ceva de Spus”.

Caroline Gilby este Master of Wine

din anul 1992. |n 1988 a abandonat

viața din spatele microscopului, pentru

a se al`tura companiei Augustus Barnett

ca și cump`r`tor de vin stagiar și nu

a privit niciodat` \napoi. |n prezent este

una dintre cele mai apreciate MW din

Marea Britanie și furnizeaz` consultanț`

privind calitatea vinului, dezvoltare de

brand, benchmarking \mpotriva produselor

competitive, jurizeaz` competiții de vin

internaționale și este scriitor independent

pentru numeroase reviste și situri

internaționale de specialitate. Pentru

mai multe detalii accesați

https://carolinegilby.wordpress.com/

"Am auzit lucruri foarte bune despre

prima ediție a Salonului ROVINHUD,

așa c` m` bucur c` pot participa la

cea de-a doua. Rom=nia produce vinuri

din ce \n ce mai incitante, de care

merit` s` se aud` mai mult. M` bucur

c` pot s` \mp`rt`șesc o parte din

experiența mea, dar \n același timp s`

și \nv`ț. Și toate acestea pentru o cauz`

bun`!” a declarat Caroline Gilby MW.

Elizabeth Gabay a lucrat \n comerțul

vinului \n diferite posturi, \nc` de la

sf=rșitul anilor 1980, devenind Master

of Wine \n 1998. Din 2002 s-a stabilizat

\n sud-estul Franței, iar acum lucreaz`

ca și scriitor independent specializat

\n vinurile de Provence, din nordul

Italiei și din Ungaria, pentru diverse

site-uri și reviste internaționale. A jurizat

o serie de competiții internaționale, iar

\n prezent lucreaz` la o carte despre

istoria punch-ului. Pentru mai multe

informații accesați www.elizabethgabay.com

“Am acceptat invitația \n parte pentru

c` nu am mai fost niciodat` \n Rom=nia

(...). Dar, de asemenea, am fost deosebit

de impresionat` de ce ați reușit s`

faceți la ediția de anul trecut. Nu e

ușor s` creezi de la zero un nou salon

de vin și nu e ușor nici s` faci o

str=ngere de fonduri \n scopuri caritabile

- dar s` reușești s` le faci pe ambele

e cu adev`rat impresionant. Sunt foarte

fericit` s` pot participa la ediția din

acest an și v` mulțumesc pentru invitație.”

a declarat Elizabeth Gabay MW.

Salonul ROVINHUD promoveaz`

vinul de bun gust, educația pentru un

consum responsabil și responsabilitatea

social`, oferind posibilitatea participanților

de a degusta cele mai bune vinuri din

Rom=nia, de a participa la master-classuri

cu invitați de renume internațional,

de a \ncheia afaceri și de a sprijini o

cauz` social`. Și \n acest an evenimentul

este organizat de voluntari, iar invitații

speciali ai evenimentului \și susțin

prezent`rile pro bono.

n ZdV

Misiune economic` timi[ean` la Novi Sad

Camera de Comerț, Industrie și

Agricultur` Timiș organizeaz` \n data

de 9 mai 2015, o misiune economic` la

Novi Sad (Serbia) de vizitare a celei de

82-a ediții a T=rgului Internațional de

Agricultur` ce se va desf`șura \n perioada

9 - 15 mai 2015 la Centrul Expozițional

Novi Sad

Participanții la misiunea economic`

vor avea ocazia de a intra \n contact

direct cu cei peste 800 de expozanți

care \și prezint` anul acesta oferta \ntrun

spațiu de interior și exterior de

aproape 54.000 mp.

Vor fi prezenți expozanți din Serbia

și din alte 60 ț`ri ale lumii, produc`tori

și distribuitori din urm`toarele domenii:

produse agro - alimentare, mașini și

utilaje pentru agricultur` și pentru

industria alimentar`, zootehnie, ambalaje

și mașini de ambalat, componente și

piese de schimb pentru utilaje și mașini

agricole, produse chimice pentru agricultur`,

produse alimentare organice, surse

regenerabile de energie, procesare și

echipamente cu efect de ser`, științ`

aplicat` și cercetare.

Cel mai important t=rg de agrobusiness

din Serbia, dar și unul dintre

cele mai mari din aceast` parte a Europei,

va cuprinde și expoziții colective naționale

ale ț`rilor din regiune și \nt=lniri

profesionale și de afaceri. n (ZdV)

16 milioane de conexiuni

la internet \n band` larg` la

sf=r[itul anului 2014 \n Rom=nia

R`sp=ndirea internetului \n band`

larg` \n Rom=nia a continuat s` se

realizeze la viteze mari și pe parcursul

anului 2014, conexiunile la puncte

mobile ajung=nd la 12 milioane, \n

creștere anual` cu 25%, iar cele la

puncte fixe la 4 milioane, \n creștere

anual` cu 6%, conform datelor statistice

preliminare prezentate azi de ANCOM

\n cadrul celei de-a 19-a ediție a

conferinței Ziua Comunicațiilor.

Din cele 12 milioane de conexiuni

la puncte mobile \n band` larg`, 10,7

milioane sunt conexiuni 3G și 3G+ și

709 mii sunt conexiuni 4G, toate aceste

conexiuni gener=nd \n anul 2014 un

trafic total de peste 46 mii de terrabytes.

|n medie, prin intermediul unei conexiuni

\n band` larg` la puncte mobile s-a

\nregistrat un trafic lunar de 0,26

gigabytes.

Conexiunile \n band` larg` la

puncte mobile pe baz` de abonament

au dep`șit conexiunile pe baz` de

cartele prepl`tite, din cele 12 milioane

de conexiuni, 6,4 milioane fiind pe

baz` de abonament și 5,6 pe baz` de

cartele prepl`tite.

Creșterea num`rului total de

conexiuni a dus și la creșterea la

60,2% a ratei de penetrare a internetului

\n band` larg` la puncte mobile, cu

12 p.p faț` de finalul anului 2013 și

cu 25 p.p faț` de finalul anului 2012.

Conexiunile la puncte fixe \n band`

larg` au crescut cu 5,8% anual, p=n`

la valoarea de 4 milioane de conexiuni,

gener=nd un trafic anual total de 3,6

milioane de terrabytes. Traficul mediu

lunar (download și upload) pe utilizator

\n anul 2014 a fost de 76,1 gigabytes.

Din totalul conexiunilor \n band`

larg` la puncte fixe, peste 91% sunt

contractate de clienți persoane fizice,

\n timp ce doar 0,4 milioane sunt

conexiuni ale persoanelor juridice. De

asemenea, 73% din totalul conexiunilor

la puncte fixe sunt instalate \n mediul

urban, dar tendința de creștere mai

accentuat` a conexiunilor de internet

la punct fix instalate \n mediul rural

faț` de mediul urban s-a menținut și

\n anul 2014. Astfel, din totalul de 4

milioane de conexiuni la puncte fixe,

2,9 milioane sunt instalate \n mediul

urban (+4,2%) \n timp ce \n mediul

rural s-au \nregistrat cu 10,2% mai

multe conexiuni instalate pe parcursul

anului 2014, p=n` la 1,1 milioane. |n

același timp, rata de penetrare a

internetului fix \n band` larg` la 100

de locuitori a atins valoarea de 20,1%.

|n ceea ce privește infrastructura

de acces la utilizatorul final \n cazul

internetului \n band` larg` furnizat la

puncte fixe, \n anul 2014 s-au \nregistrat

creșteri moderate \n cazul principalelor

tipuri de suporturi utilizate, astfel c`

structura conexiunilor de acces la

internet fix a r`mas aproape neschimbat`:

aproximativ 2,3 milioane de conexiuni

erau prin cablu UTP/FTP (58% din

totalul conexiunilor), conexiunile xDSL

au ajuns la 1 milion (25,9% din totalul

conexiunilor), iar conexiunile care

utilizeaz` cablu coaxial au stagnat la

0,5 milioane (11,6% din totalul

conexiunilor).

“Dup` cum ați putut vedea și din

alte statistici, publicate de organisme

internaționale sau de c`tre companii

de profil, Rom=nia st` excelent \n

topurile internaționale \n ceea ce

privește vitezele de transfer: jum`tate

din conexiunile la internet fix, deci

aproape 2 milioane de conexiuni, permit

viteze de peste 100Mbps. De altfel,

testele efectuate de utilizatorii rom=ni

pe aplicația Netograf.ro \n primul

trimestru al acestui an arat` c` aceștia

experimenteaz` viteze medii reale la

internet fix de 73Mbps”, a declarat

C`t`lin Marinescu, președintele ANCOM.

Conexiunile care permit viteze \ntre

10 și 30 Mbps reprezint` 24% din

totalul conexiunilor fixe, conexiunile

cu viteze \ntre 2 și 10 Mbps 15%, iar

cele care permit viteze \ntre 30 și 100

Mbps 11%.

Mai multe informații vor fi disponibile

\n perioada imediat urm`toare \n raportul

de date statistice, realizat pe baza

datelor raportate de c`tre furnizorii

de rețele și servicii de comunicații

electronice, care au desf`[urat activit`]i

comerciale \n anul 2014.

Autoritatea Na]ional` pentru

Administrare [i Reglementare \n

Comunica]ii (ANCOM) este institu]ia

care protejeaz` interesele utilizatorilor

de comunica]ii din Rom=nia, prin

promovarea concuren]ei pe pia]a de

comunica]ii, administrarea resurselor

limitate, \ncurajarea investi]iilor eficiente

\n infrastructur` [i a inova]iei. Pentru

mai multe detalii despre activitatea

ANCOM vizita]i www.ancom.org.ro,

www.portabilitate.ro [i www.veritel.ro.

Pentru a testa și monitoriza calitatea

serviciului de internet, accesați

www.netograf.ro.

n ZdV

MIERCURI, 29 APRILIE 2015 Serie nou` anul XVI, num`rul 4324

edi]ie online


4

www.ziuadevest.ro

Liceul Teoretic J. L. Calderon din

Timi[oara este \n [antier. Se realizeaz`

ample lucr`ri de repara]ii la corpul A

EVENIMENT

al cl`dirii, din fonduri europene. Vor

fi reabilitate și echipate prin proiect

34 de s`li de clas`, 16 laboratoare, o

bibliotec`, 6 cabinete, o sal` de sport,

o sal` de festivit`ți, o sal` de arte și

arhiva. Valoarea total` a proiectului

este de 10.387.525,33 lei (aproximativ

2.362.895,52 euro), iar valoarea finanț`rii

nerambursabile este de 9.965.950,24 lei

(aproximativ 2.266.998,07 euro). Pe

timpul [antierului copiii \nva]` \n corpul

B al cl`dirii, dar le-au fost puse la

dispozi]ie s`li de clas` [i la Facultatea

de Chimie [i la FEAA. Reprezentan]ii

liceului spun \ns` c` nu to]i muncitorii

lucreaz` \ntr-un ritm sus]inut. "Lucr`rile

se desf`[oar` nu pot spune \ntr-un ritm

sus]inut, dar se desf`[oar` conform

planific`rii. Nu suntem mul]umi]i c`

nu lucreaz` \n fiecare zi mai mul]i

muncitori. credem c` ar fi trebuit s`

fie un [antier mai amplu. Ar fi trebuit

s` exist`m [i noi la etaje, \n timpul

desf`[ur`rii acestor lucr`ri, ceea ce

bine\n]eles c` nu s-a putut \nt=mpla.

S-a lucrat la podul cl`dirii, a fost ref`cut

\n totalitate, acoperi[ul par]ial, s`lile

Lucr`ri ample de reabilitare

la Liceul Calderon.

Conducerea [colii:

Nu to]i muncitorii

lucreaz` \ntr-un ritm

sus]inut

de clas` la etajul doi, acum suntem la

etajul I [i parter. Am avut inclusiv

probleme de rezisten]` [i alte probleme

care au fost depistate pe parcurs de

c`tre proiectant. Acum se realizeaz` [i

o nou` \mp`r]ire a claselor. Un prim

termen de finalizare a lucr`rilor era

luna septembrie 2015, \ntruc=t lcur`rile

au \nceput cu dou` luni mai t=rziu s-

a devansat la luna noiembrie. Muncitorii

stau p=n` seara la ora 6, dar nu toat`

lumea lucreaz` sus]inut. Cei de la

Prim`ria Timi[oara ne ajut`. Acum

zilnic avem muncitori [i oameni de la

prim`rie care mut` mobilierul. Ne-am

mutat \n cl`direa B", spune Lia Istin,

directorul liceului. 910 elevi \nva]` la

Liceul Calderon.

n Adi P.

Sorin Frunz`verde sus]ine Serbia:

„}ara vecin` realizeaz`

progrese semnificative pentru

aderarea la UE [i NATO”

Serbia promoveaz` \n prezent o

politic` agreat` de c`tre Uniunea

European` [i NATO, a declarat, \ntro

conferin]` de pres` sus]inut` la

Re[i]a, vicepre[edintele PNL Cara[-

Severin, Sorin Frunz`verde, dup`

\ntoarcerea din Serbia, unde a participat

\mpreun` cu o delega]ie a Partidului

Popularilor Europeni, pentru o evaluare

a stadiului de preg`tire al statului

vecin \n ceea ce prive[te aderarea la

cele dou` structuri.

„Ca o concluzie a acestei vizite,

este evident` dorin]a statului s=rb [i

a premierului Aleksandar Vucic, ca

Serbia s` adere la UE [i la NATO.

|n acest moment, consider c` politica

pe care o promoveaz` guvernul Vucic

este una agreat` de cele dou` entit`]i.

De asemenea, Partidul Na]ional Liberal

sus]ine demersul integra]ionist al Serbiei

pe acest drum”, a afirmat Sorin

Frunz`verde.

Potrivit vicepereședintelui PNL,

Serbia a realizat progrese semnificative

\n acest sens. |n plus, din toate discuțiile

purtate cu partenerii s=rbi, pe de o

parte, dar și cu pozițiile pe care

reprezentanții popularilor europeni leau

avut, reiese acest demers comun,

respectiv, dorința comun` de a integra

c=t mai repede Serbia \n cele dou`

structuri de putere. |n ceea ce privește

momentul \n care s-ar putea produce

integrarea Serbiei \n Uniunea European`

[i \n structurile nord-atlantice,

vicepreședintele PNL spune c`

reprezentan]ii s=rbi nu s-au gr`bit \n

acest sens, fiind foarte atenți la

negocierile \n ceea ce privește tratatul

de aderare.

„Mi-a pl`cut un lucru pe care

negociatorul șef pentru aderarea Serbiei

la UE, Tania Miskevic, l-a spus, [i

anume c` nu \[i propun o dat` precis`,

un anume interval de timp pentru

integrare, ci \[i propun s` negocieze

foarte bine tratatul de aderare. Cred

c` este un gest politic de maturitate,

pentru c` pot da exemple unde tratatul

de aderare nu a fost str`lucit negociat.

Iar tratatul de aderare nu poate fi

revizuit sub nicio form`, dup` ce a

fost semnat. Nu exist` niciun fel de

precedent \n acest sens, \n experiența

Uniunii Europene. Cu alte cuvinte,

Serbia vrea s` negocieze un tratat de

aderare c=t mai favorabil”, a subliniat

Sorin Frunz`verde.

|ntrebat dac` s=rbii pot trece peste

momentul \n care NATO a efectuat

raiduri aeriene asupra ]`rii, Sorin

Frunz`verde arat` c` actuala putere

din ]ara vecin` pare s` aib` sprijin

popular, dup` cum arat` realitatea

politic`, ceea ce \nseamn` c` acea

perioad` ar putea fi dep`[it` \n con[tiin]a

public`.

n D.B.

Start la \ncrieri [i re\nscrieri la gr`dini]`.

783 de grupe \n Timi[

Pentru asigurarea cuprinderii copiilor

cu v=rste \ntre 3 [i 6 ani \n inv`]`m=ntul

pre[colar se deruleaz`, succesiv, urm`toarele

etape: - re\nscrierea copiilor care frecventeaz`

unitatea de inv`]`m=nt pre[colar \n acest

an [colar [i urmeaz` s` o frecventeze

[i \n anul [colar 2015-2016; - \nscrierea

copiilor nou veni]i, Re\nscrierile vor \ncepe

pe 27 aprilie 2015 [i se vor finaliza \n

data de 4 mai 2015. |nscrierile se vor

derula \n intervalul 11 mai - 29 mai 2015.

Pe locurile r`mase neocupate, p`rin]ii

pot opta pentru \nscriere [i dup` perioada

men]ionat` mai sus, dar nu mai t=rziu

de data de 1 august 2015; Perioadele [i

orarul pentru re\nscrieri [i, respectiv,

pentru inscrieri vor fi stabilite de conducerea

unit`]ii de inv`]`m=nt [i vor fi afi[ate,

la loc vizibil, \n fiecare gr`dini]`, pentru

informarea p`rin]ilor [i a publicului

interesat, precum [i pe site-ul inspectoratului

[colar. |n Timi[ sunt un total 783 de

grupe, din care: mici: 199 (4837 locuri

libere). Pe municipiul Timi[oara: 244

grupe din care grupe mici: 82 (2054

locuri libere). n (Adi P.)

S-au reluat lucr`rile la pasajul Michelangelo.

|n 10 zile e gata!

|n sf=r[it, dup` ce a trecut iarna

cu temperaturile ei sub 5 grade Celsius,

temperatura sub care nu se poate lucra

la pasajul Michelnagelo, se d` drumul

din nou la [antier \n acest loc. Lucr`rile

la pasajul meteosensibil o iau din nou

din loc... |ncep=nd de ast`zi, 28.04.2015,

\n baza ordinului Primarului nr. SC2015-

010906 / 27.04.2015, se reiau lucr`rile

la proiectul Amenajare Complex Rutier

Michelangelo, cu termen de finalizare

a opera]iilor de hidroizolare de 10 zile

calendaristice, deci: p=n` \n 07.05.2015,

inclusiv. Lucr`rile la acest obiectiv au

fost sistate la \nceputul lunii decembrie

2014, datorit` condi]iilor meteo devenite

necorespunz`toare pentru opera]iile

tehnologice r`mase de executat, condi]ii

care abia de acum \ncolo sunt prognozate

ca urm=nd s` fie corespunz`toare. Dup`

realizarea hidroizola]iei se va emite

ordinul de \ncepere a ultimelor lucr`ri

ce vor fi r`mas de efectuat, anume: a

lucr`rilor de asfaltare [i marcare a

carosabilului din pasajul propriu-zis.

Termenul de execu]ie a acestor lucr`ri

va fi de asemenea de 10 zile calendaristice.

n Adi P.

Ultimul parlamentar... Ioan Iovescu, senator PP-DD,

a trecut la grupul PSD

Este ultimul dintre parlamentarii

partidului domnului Dan care face

aceast` mi[care. Ioan Iovescu a decis

s` se afilieze grupului PSD din Senat.

Ioan Iovescu nu [i-a dat demisia din

PP-DD, r`m=ne \n partid, dar e afiliat

grupului social-democrat. "M-am afiliat

grupului PSD pentru c` conducerea

PP-DD nu are nicio treab`. |mi iroseam

timpul aici, neafiliat. Doar m-am afiliat

la grupul PSD. Este un caz unic. To]i

au p`r`sit partidul ori eventual au

devenit independen]i, am ales calea

asta pentru c` sim]eam c` nu mai pot.

Aradul va fi prezent pentru a doua

oar`, al`turi de alte 40 de orașe [i

regiuni, la Ziua por]ilor deschise la

Bruxelles.

Aradul particip` \n data de 9 mai,

\n cl`direa „Jacques Delors“ a Comitetului

Regiunilor, la „Open Doors Day – Ziua

por]ilor deschise la institu]iile europene

din Bruxelles”. La standul Aradului, vor

fi prezentate produse tradi]ionale din

județ [i informa]ii despre Arad. De

asemenea, va rula filmul „Arad. Jurnalul

meu virtual”, istoria unei zile din viața

orașului, perceput` at=t din punct de

vedere turistic, c=t și emoțional, de o

Lupta care am dus-o pentru a reforma

PP-DD am renun]at la ea, \n mod clar

nu ai ce reforma, pentru c` nu se

dore[te. Ei, cei de la PP-DD, consider`

c` vor ob]ine rezultate \n 2016. Noi

nu vom mai conta ca PP-DD \n 2016.

Dar, m` rog, asta e viziunea lor, nu

are rost s` m` lupt cu morile de v=nt.

Nu vreau s` le dau satisfac]ia de a

pleca din PP-DD. Conducerea PP-DD

nu a uzat de posibilitatea de a-[i face

sim]it` prezen]a \n via]a politic` prin

mine. Putea s` fac` ceva. Ei ar da o

petrecere dac` a[ pleca. Nici nu vor

t=n`r` regizoare care a copil`rit \n Arad.

Regizorul Carmen Lidia Vidu va tapeta

un perete cu imagini din Arad pentru

a da [i mai mult` culoare standului.

Vizitatorii vor putea degusta din mai

multe sortimente de țuic`, miere, gem

[i p=ine de Pecica.

Filmul, care va fi prezentat europenilor

pe 9 mai, are cadre filmate \n mai multe

loca]ii din ora[, povestind despre acțiuni

care pun \n valoare imaginea orașului,

prin realism, magie și poezie, regizorul

deciz=nd s` combine \n povestea sa

elemente reale cu unele fantastice. |n

cele aproximativ 10 de minute, filmul

s` m` dea afar` ", spune Ioan Iovescu,

care cere demisia \ntregii conduceri a

partidului. n (Adi P.)

Aradul particip` la Ziua por]ilor deschise la Bruxelles

prezint` dincolo de povestea regizoarei,

cl`diri reprezentantive din Arad, cum ar

fi Palatul Administrativ, Palatul Cultural

[i Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, dar [i

multe dintre obiceiurile p`strate de ar`deni,

c`l`toria cu tramvaiul, jocul de [ah [i

remi din Parcul Eminescu, cump`r`turile

la Pia]a Obor, {trandul „Neptun“, plimbarea

cu barca pe Mureș, etc. Cei care se vor

opri la standul Aradului vor vedea, ca

atare, un film provocator, mai pu]in

conven]ional, despre un ora[ real pe care

\l po]i reg`si chiar a[a cum a fost filmat,

cu condi]ia s` iei decizia de a-l vizita.

n Sorin Trocan

MIERCURI, 29 APRILIE 2015 Serie nou` anul XVI, num`rul 4324

edi]ie online


www.ziuadevest.ro

EVENIMENT

5

DNA Bucure[ti

verific` la

Prim`ria Timi[oara

toate dosarele

legate de

v=nzarea caselor

pe Legea 112

Procurorii structurii centrale a DNA

ridic`, mar]i diminea]a, de la Serviciul

Terenuri din cadrul Prim`riei Timi[oara,

documentele \n original legate de

v=nzarea imobilelor pe Legea 112, \n

cadrul unui dosar foarte complex, \n

care este vorba de mii de documente

din contracte \n baza c`rora s-au v=ndut

respectivele locuin]e, \ncep=nd din anul

1995. 'Nu [tiu despre ce este vorba,

dar v` voi comunica ulterior', a declarat

primarul Nicolae Robu.

Legea spunea c` cei care erau

chiria[ii respectivelor locuin]e intrate

\n vigoare \n anul 1995 pot cump`ra

locuin]ele \n rate, la pre]ri foarte

avantajoase, dar prim`ria ar fi v=ndut

astfel de locuin]e [i unor persoane care

nu \ndeplineau aceast` condi]ie, respectiv,

nu erau chiria[i ai Municipalit`]ii la

data intr`rii \n vigoare a legii, ci au

devenit chiria[i ulterior.

Surse juridice spun c` aceste v=nz`ri

s-ar fi f`cut ilegal, \n baza unor contracte

semnate de o comisie a Prim`riei

Timi[oara, prin care se f`cea o derogare

de la lege.

Corpul de Control al primului

ministru a f`cut un control legat de

modul \n care s-au efectuat aceste

restituiri \n ultimele decenii, iar raportul

care a constatat o serie de ilegalit`]i

a fost trimis DNA. Perchezi]iile de

ast`zi vin dup` ce, anterior, DNA a

solicitat o serie de documente Prim`riei

Timi[oara.

Conform surselor citate, \n baza

acestei legi au fost v=ndute mai multe

locuin]e na]ionalizate, aflate \n centrul

ora[ului, unor magistra]i, procurori,

poli]i[ti, dar [i unor familii de romi.

Astfel, romii cump`rau un apartament

\ntr-un imobil na]ionalizat, iar prin

teroare \i convingeau pe ceilal]i proprietari

s` le v=nd` apartamentele la pre]uri

mici, \ntregul imobil intr=nd \n posesia

familiei de romi.

Unul dintre beneficiarii acestei legi

este Vasile B\c, prim-procurorul Tribunalului

Timi[, sus]in sursele citate. Acesta [iar

fi cump`rat locuin]a cu patru camere

plus dependin]e cu suma de 8.500 de

lei, pl`tind un avans, apoi rate lunare

p=n` la achizi]ionarea imobilului. Achizi]ia

locuin]ei de c`tre B\c a mai fost anchetat`,

\ns` dosarul a fost clasat.

Fostul primar al Timi[oarei Gheorghe

Ciuhandu a declarat c` el [tie c` totul

s-a f`cut legal.

”Nu [tiu ce s` v` spun, habar nu

am, nu am ce declara]ii s` v` dau. Eu

[tiu c` tot ce s-a f`cut, s-a f`cut legal.

|ntreba]i-i pe cei care su]in altceva”, a

spus Gheorghe Ciuhandu.

n ZdV

„Famiglia” care a contribuit la \nstr`inarea

imobilelor Prim`riei Timi[oara c`tre ter]i,

sub vizorul DNA?

Anii postbelici au adus peste Rom=nia

valul nenorocirilor importate din Sovietele

Socialiste [i care, plec=nd de sub cizma

politic` a avut ecouri \n toate segmentele

(economie, educa]ie, cultur`, comer],

s`n`tate) zdruncin=nd puternic lini[tita

societate rom=neasc` de p=n` atunci. A

adus [i deposedarea de propriet`]i ale

celor care au reu[it s` aib` mai mult

dec=t o zdrean]` drept \mbr`c`minte, un

blid pentru m=ncare [i o creang` deasupra

capului \n loc de acoperi[ de cas`. Marea

na]ionalizare a trimis proprietarii \n

deportare sau dup` gratii, iar \n cele

mai \nst`rite locuin]e (vile, apartamente,

case) s-au mutat noii proprietari/chiria[i

care au [tiut s` se orienteze foarte repede

spre noii st`p=ni ro[ii, care \mp`r]eau

averile chiaburilor precum codrii de p=ine

celor care-i slujeau.

|n Timi[oara au fost zeci de mii

de locuin]e care au avut aceast` soart`,

dac` ne g=ndim c` doar ast`zi,

Municipalitatea mai are \n eviden]e

peste 15.000 de imobile cu valoare de

patrimoniu. Erau vilele superbe din

zona ultracentral` a ora[ului, care au

ajuns, pe r=nd, \mpreun` cu tot mobilierul

de lux din ele, s` intre sub cheia altor

st`p=ni, de la dasc`li (de la clasa I

p=n` la universitari) care au \nv`]at

repede s` recite versuri din poe]ii

prozeli]i ai noii or=nduiri, p=n` la

directori de fabrici, muncitori „ascult`tori”,

arti[ti care [i-au schimbat repertoriul,

medici care se \mbel[ugau din raclaje

ilegale, magistra]i deveni]i supu[i noilor

legi, \n virtutea c`rora trimiteau dup`

gratii f`r` de judecat` „du[manii poporului”,

mili]ieni care mergeau pe strad` cu

g=rbaciul \n m=n` \n loc de buletin.

Dar, cum orice pe lumea aceasta

are un \nceput [i un sf=r[it, momentul

„Decembrie 1989” a pus cap`t dictaturii

proletare, iar proprietarilor de o jum`tate

de veac a \nceput s` le tremure podeaua

sub picioare. Noile legi ale propriet`]ilor

\i repuneau \n legitimitate pe fo[tii

proprietari, care aveau dreptul s` reintre

\n posesia bunurilor imobiliare. Dac`

mai existau. Din acest moment, mafia

imobiliar` (din Timi[oara) a \nceput s`

prind` via]`, s` g=ndeasc`, s`-[i creeze

re]ele de ac]iune (angaja]i din prim`rie,

MIERCURI, 29 APRILIE 2015 Serie nou` anul XVI, num`rul 4324

edi]ie online

din r=ndul notarilor, din cel al avoca]ilor

care-i sf`tuiau [i-i ap`rau \n instan]`,

din r=ndul magistra]ilor) \n ]ar` [i \n

str`in`tate, prin care s` intre \n posesia

celor mai frumoase cl`diri din ora[. A

\nceput [i lungul [ir al retroced`rilor

suspicioase, apoi al v=nz`rii vilelor prin

acte notariale despre a c`ror \ntocmire

legal` te doare capul, Prim`ria pierdea

\n instan]` proces dup` proces [i tot

at=tea imobile, pentru c` municipalitatea

nu f`cea uz de dreptul de preem]iune.

Timp de 20 de ani. {i ne-am trezit c`

pe bijuteriile arhitectonice ale ora[ului

au devenit proprietare clanurile de ]igani

care le-au distrus r=nd pe r=nd (vezi

doar Casa Florarului Muhle). Presa a

scris, iar Ziua de Vest a fost prima

care a sesizat pericolul [i a dus o

campanie de ani de zile \mpotriva mafiei

imobiliare ]ig`ne[ti din Timi[oara.

Mar]i, procurorii DNA Bucure[ti

au descins la Serviciul Patrimoniu al

Prim`riei Timi[oara pentru a ridica

originalele miilor de contracte de v=nzarecump`rare

a acestor imobile din ultimii

aproape 20 de ani, de c=nd Legea 112

a intrat \n vigoare.

Ancheta nu vizeaz`

administra]ia Robu,

ci „colectivul”

fostei administra]ii

Ciuhandu

Primarul Nicolae Robu declar` \n

mandatul s`u nu au mai avut loc astfel

de v=nz`ri-cump`r`ri. „Chiar am cerut

[i eu o informare \n acest sens, pentru

c` eram curios dac` au continuat

lucrurile aceste (v=nz`rile de imobile

pe Legea 112, n.r.). A fost doar o parte

dintr-o locuin]` care era de]inut` de

un revolu]ionar, o cot` de 3/8 din ea”,

a afirmat Nicolae Robu, mar]i, \n timpul

descinderilor DNA.

S` fie oare surprinz`tor faptul c`

mul]i nu l-au agreat pe Nicolae Robu

ca primar? Pentru c` afirma de fiecare

dat` c` el nu va \nc`lca legea [i c`

va fi primul care va anun]a

institu]iile/organele de anchet` dac` va

depista a[a ceva.

Fostul edil-[ef, Gheorghe Ciuhandu

ridica din umeri de fiecare dat` c=nd

presa \l \ntreba de ce prim`ria a mai

pierdut un imobil, iar ]iganii au mai

c=[tigat o vil` de patrimoniu. Probabil

c` s-au \nt=mplat multe lucruri \n spatele

lui sau sub nivelul s`u de decizie. Mai

mult dec=t at=t, Ciuhandu a primit [i

scrisori de amenin]are cu moartea.

„Sunt deja obi[nuit cu astfel de scrisori

[i nu le mai iau \n seam`. Le primesc

periodic din 2000, 2001, 2007 (...). Ace[ti

indivizi trebuie s` \nceteze [i s` [tie

c` au drepturi [i obliga]ii, la fel ca [i

ceilal]i cet`]eni ai acestui ora[", spunea

Ciuhandu.

Fostul prefect liberal, Ovidiu

Dr`g`nescu, care a dus o acerb` lupt`

\mpotriva mafiei imobiliare a primit, [i

el, multe amenin]`ri cu moartea, o

astfel de scrisoare fiind semnat` (\n

2008) de "clanul romilor boga]i", care

ar fi angajat un "kiler" din str`in`tate

pentru a-l lichida pe el [i familia sa.

|n scrisoare, mafia ]ig`neasc` \i cerea

prefectului s` opreasc` "teroarea rasist`"

contra romilor. "V` lichid`m familia.

Avem bani pentru kil`r str`in. Noi nu

glumim", este textul scrisorii ce poart`

semn`tura clanului amintit.

Dr`g`nescu, \n calitate de reprezentant

al Guvernului \n teritoriu a demarat o

serie de ac]iuni de control la vilele din

Timi[oara, \n care locuiesc [i familii

de ]igani [i care \[i terorizeaz` vecinii

pentru a-i determina s` le v=nd` lor

apartamentele pentru a deveni proprietarii

exclusivi ai cl`dirilor respective. Rela]ia

prefectului cu ]iganii boga]i din Timi[oara

nu a fost deloc bun`, mai ales dup`

ce Dr`g`nescu a cerut fiscului s` verifice

provenien]a averilor acestora.

n C.B.

Joi, 30 aprilie,

grev` general`

\n prim`riile

din Timi[

Sindicatul din administra]ia public`

a decis: \n 30 aprilie, \n prim`riile din

Timi[ [i celelalte institu]ii publice locale,

va fi declan[at` greva general`.

Din cei peste 3.000 de func]ionari

publici din prim`rii \nscri[i \n Sindicatul

Liber din cadrul Prim`riei Timi[oara,

1.902 au semnat pentru grev` general`.

|n Arad, 617 au semnat pentru grev`,

iar \n Cara[-Severin 225.

Sindicali[tii au numai dou` revendic`ri:

1. Reglementarea [i liberalizarea

acord`rii, \ncep=nd cu anul 2015, a

tichetelor de mas` sau a normei de

hran` pentru to]i salaria]ii din administra]ia

public` local`, \n limita bugetelor locale

aprobate prin hot`r=ri de consiliu, \n

m`sura \n care aceste institu]ii realizeaz`

[i sunt finan]ate par]ial [i din venituri

proprii.

2. Cre[teri salariale [i pentru salaria]ii

din administra]ia public` local` din

Rom=nia sau aplicarea, \ncep=nd cu

anul 2015, a Legii nr. 284/2010 privind

salarizarea unitar` a personalului pl`tit

din fonduri publice.

n Gh. MIRON


6

ACTUALITATE

www.ziuadevest.ro

Ora[ul medieval Lipova,

\ntre ruine [i lucr`ri

de modernizare blocate

de licita]ii cu scandal

Ora[ul medieval Lipova atrage anual

80.000 de turi[ti doar din pelerinaje la

M`n`stirea Maria Radna, \ns` de trei

ani c`l`torii sunt \nt=mpina]i de [antiere,

pentru c` centrul ora[ului este \n

repara]ii, iar lucr`rile au fost blocate

din cauza unor licita]ii cu scandal anulate

de instan]e.

Ora[ul Lipova, care are pu]in peste

10.000 de locuitori [i este situat pe

Valea Mure[ului, la aproximativ 30 de

kilometri de Arad, are un farmec ce

cucere[te cu arhitectura veche, str`zile

pietruite, bisericile [i parcurile.

|n perioada medieval`, ora[ul a

\nflorit [i a fost mai dezvoltat chiar [i

dec=t Arad, pentru c` Lipova era un

punct important de comer]. |n perioadele

de ocupa]ie turceasc` (1552-1595 [i

1613-1718) au ap`rut construc]ii

reprezentantive, iar ora[ul a beneficiat

de prima canalizare. Una dintre construc]iile

care au supravie]uit secolelor este

Bazarul Turcesc, o cl`dire unic` \n

Rom=nia, declarat` monument istoric.

Imobilul a fost construit \n 1638, iar

fa]ada este marcat` de opt pila[tri

cilindrici lega]i \ntre ei prin arcade, ce

str`juiesc un pasaj comercial. |n partea

central` se afl` un frontispiciu triunghiular

cu discuri ceramice figurale, iar sub

cl`dire exist` o pivni]` cu bolte care

era folosit` pentru depozitarea m`rfurilor.

Cl`direa, care figureaz` \n catalogul

monumentelor semilunii \n lume, este

\n stare avansat` de degradare, \ns`

autorit`]ile locale sus]in c` nu pot face

nimic, pentru c` a fost retrocedat` cu

mul]i ani \n urm` [i are mai mul]i

proprietari. Imobilul ad`poste[te acum

mici comercian]i, \ns` fiecare a f`cut

amenaj`ri dup` propriul gust, alter=nd

arhitectura original`.

Primarul ora[ului, Iosif Mircea

Jichici, declar` c` au existat \ncerc`ri

de a achizi]iona imobilul, \ns` ”proprietarii

au sim]it c` acesta va avea o valoare

mai mare dup` modernizarea centrului

ora[ului [i au cerut sume enorme”.

”Fiecare proprietar, [i sunt vreo

[ase, cere c=teva zeci de mii de euro,

de[i cl`direa nu are valoare imobiliar`,

ci doar istoric`. |ncerc`m s` negociem,

pentru c` acest imobil este unul dintre

cele mai importante monumente istorice

locale [i trebuie protejat”, spune edilul.

Bazarul Turcesc nu este \ns` singura

cl`dire din ora[ marcat` de trecerea

timpului. Aproape toate imobilele de

pe str`zile principale necesit` repara]ii

capitale, dar proprietarii spun c` nu au

bani s` investeasc`. Ora[ul medieval

poart` povara cl`dirilor cu tencuial`

c`zut` sau zugr`veal` decolorat`, ceea

ce-i descurajeaz` pe turi[ti s` revin`.

”Centrul arat` ca o zon` de s`p`turi

arheologice. Casele sunt foarte frumoase,

dar nu sunt \ngrijite. Am v`zut pu]ine

cl`diri renovate”, spune o turist` din

Satu-Mare.

Centrul ora[ului

Lipova este

\n [antier de trei ani

Cea mai nepl`cut` impresie este

l`sat` turi[tilor de str`zile ora[ului, care

sunt \n repara]ii de trei ani. Prim`ria

a reu[it s` ob]in`, \n 2011, o finan]are

european` de peste 31 de milioane de

lei pentru modernizarea infrastrcuturii

de pe 14 str`zi, \ns` lucr`rile, \ncepute

\n 2012, au fost oprite la scurt timp,

iar str`zile au r`mas sparte pe por]iuni

mari. Au r`mas gropi acolo unde piatra

cubic` de bazalt d`dea farmec urbei.

Primarul declar` c` de atunci au fost

anulate dou` licita]ii. La prima contractare

a lucr`rilor au fost \ns` problemele

cele mai mari. Firma c=[tig`toare se

oferise s` excute lucr`rile la pre]ul de

12,8 milioane de lei, fa]` de estimarea

ini]ial` de 31 de milioane de lei, astfel

c` a c=[tigat. Dup` ce a efectuat 20

la sut` din lucr`ri, a cerut \ns` modificarea

contractului, cer=nd fonduri suplimentare,

aproximativ opt milioane de lei.

”{i-au dat seama c` nu pot face ce

au promis [i au venit cu preten]ii noi,

fie s` aloc`m alte fonduri, fie s` g`sim

solu]ii mai ieftine, s` reducem calitatea

lucr`rilor. De exemplu, au vrut s` pun`

un pavaj mai ieftin, dar nu am acceptat”,

spune primarul. Contractul a fost reziliat,

iar firma a primit dou` milioane de lei

pentru lucr`rile executate.

|n 2013, c=nd centrul ora[ului Lipova

trebuia s` aib` un aspect nou, a fost

organizat` o alt` licita]ie, la care au

participat [apte companii. A fost declarat`

c=[tig`toare o firm` care s-a angajat

s` execute lucr`rile pentru aproximativ

23 de milioane de lei, fa]` 25 de milioane

c=t estimase Prim`ria \nainte de licita]ie.

”Ghinionul s-a ]inut lan] de noi. Au

fost contesta]ii [i am r`mas bloca]i

p=n` la sf=r[itul anului trecut, c=nd am

organizat a treia licita]ia [i am semnat

un nou contract, la o valoare actual`

de 25 de milioane de lei”, explic`

primarul. Lucr`rile au \nceput recent,

dup` trei ani de blocaje, [i au ca termen

de finalizare 31 august 2015. Primarul

nu este \ns` convins c` acest termen

va putea fi respectat, av=nd \n vedere

starea actual` a [antierului.

Conform proiectului, se vor reface

re]elele subterane de conducte pe cele

14 str`zi, vor fi reabilitate sistemulul

de canalizare [i infrastructura de suprafa]`,

care prevede pavaje cu piatr` cubic`

din andezit pe 12.000 de metri p`tra]i,

asfalt`ri, realizarea de parc`ri, a dou`

sensuri giratorii, schimbarea mobilierului

urban, realizarea de spa]ii verzi [i

modernizarea sistemului de iluminat.

Turi[tii, atra[i

la Lipova de

M`n`stirea

Maria Radna

[i Cetatea {oimo[

Majoritatea celor care trec prin

Lipova sunt pelerini care viziteaz`

M`n`stirea Maria Radna. Conform

reprezentan]ilor m`n`stirii, peste 80.000

de persoane ajung aici \n fiecare an,

fiind cel mai mare loc de pelerinaj

catolic din vestul ]`rii. Chiar [i Papa

Francisc a fost invitat la m`n`stire,

pentru ziua de 2 august, c=nd va avea

loc inaugurarea lucr`rilor de reabilitare,

\ns` prezen]a nu a fost confirmat`. Cei

care ajung la m`n`stire sunt \nt=mpina]i

tot de un [antier, pentru c` locul de

pelerinaj beneficiaz` de un program de

reabilitare \n valoare de 47,14 milioane

de lei, adic` peste 10 milioane euro.

Cea mai mare parte a fondurilor, respectiv

30 de milioane de lei, provind de la

Uniunea European`.

Potrivit proiectului, care trebuie

finalizat \n urm`toarele trei luni, \n

complexul actual de cl`diri vor fi

amenajate o bibliotec` cu zece mii de

volume vechi, un muzeu, o expozi]ie

permanent` dar [i s`li de conferin]e.

Vor fi restaurate trei cl`diri declarate

monumente istorice [i vor fi reamenajate

spa]iile din jur, p=n` la marginea DN

7. Reprezentan]ii m`n`stirii spun c`

\ntregul complex va intra \ntr-un circuit

turistic permanent din acest an, estim=nd

c` se va dubla num`rul de vizitatori,

la peste 150.000 pe an.

M`n`stirea franciscan` Maria Radna

poart` hramul Maicii Domnului, iar

conform \nscrisurilor, prima biseric` a

fost ridicat` \n 1520, dar l`ca[ul a fost

distrus de dou` ori, sub ocupa]ia

turceasc` [i de un incendiu. |n biseric`

exist` o icoana a Maicii Domnului, care

nu a fost distrus` de turci [i incendiu,

motiv pentru care este considerat`

f`c`toare de minuni. Biserica actual`

a fost sfin]it` \n 1767, iar in 1992 a

fost declarat` Basilica Papal` Maica

Harurilor.

Cetatea {oimo[, aflat` \n v=rful unui

deal de l=ng` ora[ul Lipova, este al

doilea mare punct de atrac]ie turistic`.

Zeci de mii de turi[ti viziteaz` ruinele

cet`]ii, care a fost construit` c`tre

sf=r[itul secolului al XIII-lea, de c`tre

o familie nobiliar`.

B`ile Lipova

beneficiaz` de

primele investi]ii

din ultimele decenii

Sta]iunea B`ile Lipova, renumit`

\nainte de 1989 pentru apele minerale,

este singura atrac]ie turistic` ce re\nvie

\n jude], dup` cel pu]in trei decenii de

la abandonare. Dac` \n urm` cu doitrei

ani cl`dirile unor foste baze de

agrement [i tratament erau abandonate

[i \n stare avansat` de degradare, acum

acestea sunt \n proces de reamenajare,

iar imobile noi \ncep s` apar`.

Fo[tii proprietari ai parcului de

l=ng` {trandul B`ile Lipova, \mpropriet`ri]i

\n timpul proceselor de privatizare din

anii ’90, au v=ndut cl`dirile, iar investitorii

vor s` le reintroduc` \n circuitul turistic.

”Un complex nou este ridicat de investitori.

Va cuprinde un hotel [i o baz` de

tratament. Alte c=teva imobile ce erau

abandonate au fost renovate”, spune

primarul ora[ului Lipova.

|n acest moment, [trandul, campingul

de l=ng` [i c=teva izvoare de ap` termal`

cu acces liber sunt singurele atrac]ii

importante ale sta]iunii, \ns` administra]ia

local` sper` c` noile investi]i vor relansa

turismul \n ”Perla V`ii Mure[ului”, cum

era cunoscut` \nainte de 1989.

n C.B.

Ambulatoriu \n valoare de peste 10 milioane de lei,

la Maternitatea Odobescu Timi[oara

|n prezen]a edilului Nicolae Robu,

mar]i 28 aprilie, Prim`ria Timi[oara [i

Spitalul Municipal au prezentat stadiul

proiectului de reabilitare [i modernizare

a Ambulatoriului Maternit`]ii Odobescu,

\n valoare total` de 10.694.419,46 lei.

Sursa de finan]are este bugetul

local, bugetul de stat [i Fondul European

pentru Dezvoltare Regional` prin Programul

Opera]ional Regional 2007-2013.

Proiectul are o durat` de implementare

de 13 luni [i trebuie s` se finalizeze

\n octombrie 2015. Aici vor fi realizate

lucr`ri de: reabilitare a infrastructurii

ambulatoriului; dotarea cu aparatur`

medical` de specialitate superior calitativ`;

reorganizarea ambulatoriului spitalului

conform Ord. 39/2008, ameliorarea

siguran]ei mediului \n ambulatoriu prin

realizarea circuitelor func]ionale conform

normelor MS (Ord. 914/2006); cre[terea

accesibilit`]ii pacien]ilor la serviciile

medicale oferite; intensificarea adresabilit`]ii

pacien]ilor fa]` de serviciile oferite;

cre[terea calit`]ii serviciilor medicale

oferite.

Vor fi modernizate [i reabilitate 7

cabinete de obstetric`, neonatologie,

obstetric` – ginecologie, camer` de

sterilizare [i sala de tratamente. „La

Maternitatea Odobescu din Spitalul

Municipal, m`micile sunt pe m=ini

bune...!” - spune conf. univ. dr. Octavian

Mazilu, managerul unit`]ii sanitare.

n Gh. MIRON

Mici, bere [i muzic` popular`

la Muzeul Satului B`n`]ean

din Timi[oara... nu doar de 1 mai

Ziua internațional` a muncii va fi

celebrat` la Muzeul Satului B`n`țean

Timișoara... trei zile, \ntr-un eveniment

organizat de muzeu și susținut de

Consiliul Jude]ean Timi[. Pe parcursul

zilelor de 1, 2 [i 3 mai vor avea loc

spectacole de muzic` popular` garnisite

cu mici [i bere. Intrarea este liber`.

Programul celor trei zile:

Vineri 1 mai 2015, de la ora 12.00:

Carmen Popovici Dumbrav`, Gerogiana

Vița, Raluca Stanca, Zorica Savu.

S=mb`t` 2 mai 2105, de la ora

14.00: Adrian Stanca, Ciprian Pop, Iasmina

Iova, Daniel Scorobete, Milena Țaran.

Duminic` 3 mai 2015, de la ora

16.00: ansamblul Vatra Banatului, condus

de maestrul Florin Pascu, iar prezentatoarea

va fi Loredana Bindariu. Reprezentan]ii

muzeului recomand` umbrele la...

purt`tor, deoarece prognoza meteo

prevede, cel pu]in pentru data de 1

mai, o zi ploioas`.

n Adi P.

MIERCURI, 29 APRILIE 2015 Serie nou` anul XVI, num`rul 4324

edi]ie online


www.ziuadevest.ro

SPORT

7

Gimna[tii lugojeni – 18 medalii \n Ungaria

BEGA TEHNOMET S.A.

Timisoara, Calea Stan Vidrighin nr.5A

Nr. O.R.C. J35/640/1991

CONVOCARE

Consiliul de administra]ie al societatii BEGA TEHNOMET S.A., cu sediul

in Timisoara, Calea Stan Vidrighin nr.5A, convoac` Adunarea general` extraordinara

a ac]ionarilor \n data de 08.06.2015, ora 10, la sediul societ`]ii, pentru to]i

ac]ionarii \nregistra]i \n Registrul ac]ionarilor la data de referin]` de 29.05.2015,

cu urmatoarea ordine de zi:

1. Aprobarea majorarii capitalului social al societatii, prin incorporarea

rezervelor, cu suma de 10.820.262,5 lei, prin emiterea a 4.328.105 actiuni de

cate 2, 5 lei fiecare ce vor fi atribuite actionarilor societatii proportional cu

cota detinuta la data de inregistrare.

2. Aprobarea delegarii Consiliului de administratie al societatii pentru a

stabili rezultatul final al alocarii actiunilor nou emise, respectiv noua structura

a actionariatului.

3. Aprobarea datei de 25.06.2015 ca data de inregistrare pentru identificarea

actionarilor asupra carora se rasfrang efectele hotararii AGA (24.06.2015 exdate).

Daca in data de 08.06.2015 Adunarea generala nu indeplineste conditiile

legale de intrunire ea se reprogrameaza pentru data de 08.06.2015, ora 10, la

sediul societatii.

La adunarea generala pot participa si vota numai actionarii inscrisi in

Registrul actionarilor la data de 29.05.2015, fie personal, pe baza actului de

identitate valabil, fie prin procura care se poate solicita si pe fax 0256 –

222092 sau e-mail : office@tehnomet.ro.

Actionarii au dreptul de a completa ordinea de zi, de a prezenta proiecte

de hotarari pentru punctele incluse sau propuse spre a fi incluse, in termen

de 15 zile de la aparitia prezentei convocari, pot adresa intrebari privind ordinea

de zi si, incepand cu data prezentei, pot consulta textul integral al documentelor

privind ordinea de zi si pot primi formular de procura la sediul societatii sau

prin solicitare adresata pe fax sau e-mail mentionate anterior, insotite de actul

de identitate valabil. De asemenea, actionarii au dreptul de a vota si de a-si

desemna reprezentanti prin corespondenta, formularul de vot/procura urmand

a fi transmis, insotit de actul de identitate/certificat de inregistrare valabil,

prin e-mail (la adresa mentionata anterior) cu semnatura electronica extinsa,

incorporata, conform Legii 455/2001, sau pe posta, buletinul de vot/procura

purtand legalizarea de semnatura de catre un notar public, pana la 05.06.2015,

ora 16.

Actionarii pot obtine de la sediul societatii sau de pe site-ul www.tehnomet.ro

informatii suplimentare referitoare la adunarea generala si isi pot exercita

toate drepturile conferite de Regulamentul CNVM nr.6/2009, modificat, incepand

cu data prezentei convocari prin oricare din modalitatile mentionate mai sus.

CONSILIUL DE ADMINISTRATIE

PRESEDINTE,

ing. SORUICA IOAN

Micii gimna[ti de la Clubul Sportiv

{colar Lugoj s-au remarcat [i la cea

de-a XIV-a edi]ie a Cupei DKMT,

competi]ie desf`[urat`, la sf=r[itul

s`pt`m=nii trecute, la Kiskunhalas, \n

Ungaria. Au participat sportivi de la

cluburi din Rom=nia (Lugoj [i Timi[oara),

Serbia (Novi Sad, Subotica) [i Ungaria

(Kiskunhalas), municipiul de pe malurile

Timi[ului fiind reprezentat de trei

Caut doamne/domni[oare

din jude]ul Timi[, aspect fizic

pl`cut, interesate s` lucreze

\ntr-un bar de noapte din Germania.

Rela]ii la telefon:

0049.911.80193601, de duminic`

p=n` joi \ntre orele 15.00-02.00,

[i de vineri p=n` s=mb`t`,

de la ora 15.00-06.00

Mail: info@fkk-oasis-nuernberg.de

C.I.I.Urechiatu Romeo Antoniu,

0744843545, avocat.urechiatu@gmail.com,

lichidator judiciar al SC Trendcons

SRL, in faliment, Dosar nr. 1157/30/2014,

Tribunalul Timis, vinde autoturism

Ford Focus, benzina, an 2007, pret

1800 euro


8 ACTUALITATE

www.ziuadevest.ro

Idella Fishing Club organizeaz` \n

perioada 15 mai - 14 iunie, proiectul

Cupa Idella Junior, o serie de concursuri

de pescuit pentru copiii cu v=rste cuprinse

\ntre 2 și 12 ani. Proiectul \și propune

s` suscite interesul copiilor cu privire

la tehnica de pescuit și s` le ofere

posibilitatea de a pescui al`turi de pescari

profesioniști, de a socializa cu alți copii,

de a se bucura de natur` și de a

\mpart`și \mpreun` cu p`rinții o experienț`

unic`, \ntr-un cadru relaxant. Locația

acestui proiect este balta de la Cornești

3, situat` \n vecin`tatea Timișoarei.

Cupa Idella Junior, ajuns` la cea dea

treia ediție, este un proiect Idella Fishing

Club ce \și propune s` sporeasc` oportunit`țile

de recreere \n r=ndul copiilor, precum și

s` promoveze apropierea lor de natur`,

implicarea \n programe de mediu și

educarea \n spirit ecologic și competițional.

Proiectul va explora metode de a combina

educația pentru și despre mediu și \n

special cea legat` de activitatea de pescuit,

Invita]ie la pescuit

pentru copii

cu educația \n aer liber, cuprinz=nd activit`ți

outdoor. Cupa Idella Junior este deschis`

oric`rui copil \nsoțit de p`rinți, bunici

sau vecini, iar locația disponibila este

balta de pescuit Cornești 3.

Perioada de desf`șurare a proiectului

este 15 mai - 14 iunie, interval \n care

sunt incluse s=mbetele și duminicile, se

vor organiza serii a c=te 20 de participanți,

iar locuri disponibile sunt \n 16 mai, 17

mai, 13 iunie, 14 iunie pentru serii complete

de 20 de copii, iar pentru grup mai mic

de 5 copii locuri disponibile sunt și \n

zilele de 23 mai, 24 mai, 30 mai și 31

mai al`turi de alte grupuri deja constituite.

Taxa de participare \n cadrul Cupei

Idella Junior este de 120 de lei pentru

fiecare participant, \n care sunt incluse

cupe, diplome, medalii, șepci, nad`, bețe

de pescuit pentru fiecare copil și m=ncare

la ceaun inclusiv pentru \nsoțitori, iar

p`rinții sau persoanele \nsoțitoare pl`tesc

doar o tax` de agrement de 5 RON.

Este necesar ca transportul s` și-l asigure

fiecare participant, \ns` \n cazul \n care

exist` persoane care nu au cu ce sa vin`

pot apela din timp la organizatori și li

se asigur` transportul \n mod gratuit,

f`r` alte costuri.

Persoanele care doresc s` pescuiasc`

\mpreun` cu copiii \n cadrul concursului,

sunt invitate s` completeze formularul

de \nscriere de pe pagina Idella Fishing

Club, acces=nd link-ul http://www.

idella.org/inscriere-cupa-idella-junior-2015

sau apel=nd organizatorii Robert Szabo

- 0720 996 713 și Calina Galescu - 0725

744 748. Data limita de \nscriere pentru

Cupa Idella Junior 2015 este 5 mai.

|n cadrul evenimentului sunt incluse

activit`ți desf`șurate \n aer liber ce cuprind

\nv`țarea regulilor de practicare a pescuitului

sportiv, organizarea de concursuri de

pescuit \ntre participanți și educarea

copiilor cu privire la pescuitul iresponsabil

și diverse probleme de mediu. Cupa Idella

Junior ofer` copiilor posibilitatea de a

pescui al`turi de pescari profesioniști, de

a socializa cu alți copii, de a se bucura

de natur` și de a \mp`rt`și al`turi de

p`rinți o experienț` unic`, \ntr-un cadru

relaxant.

Asocia]ia „Idella Fishing Club”prezint`

experienț` \n domeniul administr`rii și

realiz`rii de proiecte din anul 2013.

Acest an a reprezentat punctul de pornire

al desf`șur`rii de diverse acțiuni de

Catch&Release (prindere și eliberare)

bazate pe voluntariat, urm=nd ca \n anul

2014 popularitatea acestor evenimente

și viziunea voluntarilor s`i sa dea forma

clubului prezent. Acest club se remarc`

prin organizarea de cursuri [i stagii de

preg`tire pentru ini]ierea [i \nv`]area

regulilor de practicare a pescuitului

sportiv și prin desf`[urarea activit`]iilor

de prevenire [i de combatere a braconajului.

n ZdV

Perchezi]ii \ntr-un caz de evaziune

cu prejudiciu de 3 milioane de euro,

\n care este vizat [i patronul

unei firme de paz`

Patronul unei firmei de paz` [i alte 57 de

persoane urmeaz` s` fie duse la audieri, cu

mandat de aducere, dup` ce poli]i[tii bucure[teni

au descins la 75 de adrese din Bucure[ti [i din

opt jude]e, \ntr-un dosar de evaziune fiscal` [i

sp`lare de bani cu un prejudiciu de trei milioane

de euro.

Potrivit unui comunicat al Poli]iei Rom=ne,

mar]i diminea]` poli]i[tii Direc]iei Generale de

Poli]ie Bucure[ti, sub supravegherea Parchetului

Tribunalului Bucure[ti, au descins la 75 de adrese

din Capital` [i din jude]ele Ilfov, Timi[, C`l`ra[i,

Buz`u, Teleorman, Bac`u, Prahova [i Ialomi]a,

fiind vizate persoane suspectate de evaziune fiscal`

[i sp`lare de bani.

Conform sursei citate, \n urma cercet`rilor

s-a stabilit c` suspec]ii ar fi folosit societ`]i

”fantom`” prin care ar fi \nregistrat opera]iuni

fictive, \n scopul deducerii ilicite de T.V.A..

Prejudiciul cauzat bugetului de stat este estimat

la 3.000.000 de euro, iar suma total` sp`lat` prin

circuitul evazionist se ridic` la aproximativ 10

milioane de euro. |n acest dosar ar urma s` fie

puse \n aplicare 58 de mandate de aducere. Surse

judiciare au declarat c` \n acest dosar ar fi vizat

[i Dan Alistar, patronul firmei de paz` Alistar

Security, astfel c` au fost f`cute perchezi]ii [i la

sediul societ`]ii, dar [i la locuin]a patronului, care

ar urma s` fie ridicat [i dus la audieri. De

asemenea, poli]i[tii fac perchezi]ii [i la locuin]ele

mai multor angaja]i ai firmei de paz`, pe numele

c`rora fuseser` \nfiin]ate firme ”fantom`”, dar [i

la agen]i de paz` care fuseser` angaja]i pentru

aceste societ`]i.

Surse din r=ndul anchetatorilor au afirmat c`

patronul firmei de paz` ar fi folosit mai multe

firme ”fantom`” care ar fi prestat servicii fictive

pentru Alistar Security, pe care societatea le-ar

fi achitat doar \n acte, astfel \nc=t s` \[i poat`

deduce TVA.

n ZdV

Transport ilegal de lemne, depistat

de poli]i[tii din Victor Vlad Delamarina

Poli]i[tii timi[eni au depistat \nc` un transport

ilegal de material lemnos. Luni, \n jurul orei 16,

poli]i[tii Sec]iei 7 Rurale Lugoj, din cadrul Postului

de Poli]ie Victor Vlad Delamarina, au oprit pentru

control un autovehicul care circula pe D.N. 58

A, \nc`rcat cu material lemnos. |n urma verific`rilor

efectuate, oamenii legii au constatat c` [oferul

transporta 6 metri cubi de material lemnos, din

specia fag, carpen [i ghind`, f`r` a de]ine

documente de provenien]`. Pentru c` b`rbatul

efectua un transport de lemne f`r` s` respecte

prevederilor legale, conform Legii nr.171/2010 a

fost sanc]ionat contraven]ional, cu o amend` de

2.000 de lei, iar \ntreaga cantitate de material

lemnos a fost re]inut` \n vederea confisc`rii.

n Toni BOLDUREANU

Un investitor italian a pl`tit 50.000 euro/hectar

pentru teren arabil \n Arad

Omul de afaceri italian Fabrizio Bruno, prin

firma Corn Valley Est, a semnat \n]elegeri \n urm`

cu o s`pt`m=n` pentru a cump`ra 2,6 hectare de

teren arabil \n localitatea S=ntana din Arad pentru

131.000 de euro. Compania a semnat tranzac]ia

cu dou` persoane fizice la un pre] mediu de 50.000

euro/hectar, o cota]ie record de 15 ori peste media

pie]ei din acest jude]. „Terenul este l=ng` calea

ferat`, poate fi transformat \n teren intravilan [i

e [i racordat la gaze naturale“, explic` Fabrizio

Bruno, CEO al Corn Valley Est, un start-up \n

agricultur` \nfiin]at anul trecut. Mobilul din spatele

investi]iei \n cele 2,6 hectare de teren arabil situate

la 70 de kilometri de grani]a cu Ungaria este

construc]ia viitoare a unui siloz pentru cereale pe

aceste terenuri. Unitatea de stocare ar urma s`

fie un element-cheie din business-ul viitor al firmei

Corn Valley Est. n (ZdV)

Un ar`dean a v=ndut [apte kilograme

de droguri aduse din Ungaria

Poli]i[tii Serviciului de Combatere a Criminalit`]ii

Organizate [i procurorii D.I.I.C.O.T. din Arad au

depistat un b`rbat b`nuit c` ar fi introdus [i

comercializat \n ]ar` șapte kilograme de pentedron`.

Acesta a fost arestat preventiv pentru 30 de zile.

La data de 23 aprilie a.c., poli]i[tii Serviciului

de Combatere a Criminalit`]ii Organizate Arad [i

procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Arad au

efectuat o perchezi]ie domicilar`, la locuin]a unui

b`rbat b`nuit de trafic de droguri de mare risc [i

trafic interna]ional de droguri.

|n urma percheziției au fost ridicate 50 de

grame de substan]e, susceptibile a fi pentedron`.

Din cercet`ri a reie[it c` b`rbatul \n v=rst` de 26

de ani, din Arad, ar fi introdus \n ]ar` [i comercializat

aproximativ șapte kilograme de pentedron`. Drogurile

au fost aduse din Ungaria, \n transporturi s`pt`m=nale

cuprinse \ntre 100 [i 150 de grame, pe care ulterior

t=n`rul le-ar fi comercializat. B`rbatul a fost re]inut

[i prezentat instan]ei de judecat`, care a emis pe

numele s`u mandat de arestare preventiv` pentru

30 de zile. Activit`]ile au fost desf`[urate \n cadrul

unui dosar penal instrumentat sub supravegherea

procurorilor D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Arad.

Ac]iunea a beneficiat de suportul de specialitate al

Serviciului Rom=n de Informa]ii. n (Sorin Trocan)

MIERCURI, 29 APRILIE 2015 Serie nou` anul XVI, num`rul 4324

edi]ie online

More magazines by this user
Similar magazines