2. ASAMBLĂRI [1, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14]

Recommendations

Info

18 Organe de maşini 2.1.2.3. Clasificarea filetelor Clasificarea filetelor se face după o serie de criterii, prezentate în continuare: • În funcţie de destinaţie, se deosebesc filete de fixare (la asamblări filetate), filete de mişcare (la transmisii şurub-piuliţă), filete de măsurare (la aparate de măsură) şi filete de reglare (pentru poziţionarea relativă a unor elemente). Fig. 2.5 a Fig.2.6 b • În funcţie de numărul de începuturi, filetele pot fi cu un început (în general), cu două sau mai multe începuturi (la filetele de mişcare). Filetele cu mai multe începuturi (fig.2.5) au un randament mai ridicat, dar există pericolul neîndeplinirii condiţiei de autofrânare. În cazul filetelor cu mai multe începuturi, între pasul real p al unei spire şi pasul aparent p’al filetului (v. fig.2.5) există relaţia p = i p′, în care i reprezintă numărul de începuturi; la aceste filete, cursa (deplasarea corespunzătoare unei rotaţii complete) este mai mare. • În funcţie de sensul de înfăşurare al spirei, se deosebesc filete obişnuite, cu sensul de înfăşurare dreapta (fig. 2.6, a) şi filete cu sensul de înfăşurare stânga (fig. 2.6, b), utilizate atunci când acest sens este impus de condiţiile de funcţionare. • În funcţie de sistemul de măsurare, filetele pot avea dimensiunile măsurate în milimetri (de regulă, în construcţia de maşini) sau în ţoli (la maşini din import şi la ţevi). • În funcţie de forma suprafeţei directoare, se deosebesc filete cilindrice şi filete conice (folosite când se impun condiţii de etanşare sau de compensare a jocurilor apărute datorită uzurii). • În funcţie de mărimea pasului filetului, se deosebesc filete cu pas mare, cu pas normal şi cu pas fin. Filetele cu pas mare îmbunătăţesc viteza deplasării axiale la acţionare, dar există pericolul neîndeplinirii condiţiei de autofrânare. Filetele cu pas fin (utilizate ca filete de măsurare sau reglare şi la piese cu pereţi subţiri) măresc rezistenţa piesei filetate, asigură îndeplinirea condiţiei de autofixare, dar micşorează rezistenţa spirei. • În funcţie de profilul spirei filetului, se deosebesc filete triunghiulare, filete pătrate, filete trapezoidale, filete rotunde şi filete ferăstrău. 2.1.2.4. Caracterizarea principalelor tipuri de filete Fig. 2.7 Filetele triunghiulare sunt folosite ca filete de fixare, deoarece asigură o bună autofixare. Profilul filetului este un triunghiu echilateral (α=60 o ), pentru filete metrice (v. fig.2.3) şi un triunghi isoscel (α=55 o ), pentru filetul Witworth, măsurat în ţoli. Filetele metrice se pot executa cu pas normal
Asamblări 19 (simbolizate prin M d) sau cu pas fin (simbolizate prin M dxp). Forma fundului filetului şurubului poate fi dreaptă sau rotunjită (v. fig.2.3), rotunjire ce micşorează concentratorul de tensiuni, mai ales în cazul acţionării unor sarcini variabile. Filetul în ţoli – pentru ţevi – care se execută cu pas fin, cu fundul şi vârful filetului rotunjite, fără joc la fundul filetului, este folosit pentru fixare – etanşare. Se notează prin G şi diametrul interior al ţevii, în ţoli (de exemplu, pentru o ţeavă cu diametrul interior de 3/4”, notaţia va fi G 3/4). Filetul pătrat (fig.2.7) se utilizează ca filet de mişcare, profilul filetului fiind un pătrat (α=0 o ) cu latura egală cu jumătate din pasul filetului. Deşi are cel mai ridicat randament, se utilizează numai pentru transmiterea unor sarcini mici, deoarece spira are rigiditate şi rezistenţă reduse. Un alt dezavantaj al filetului pătrat îl constituie centrarea nu prea bună a piuliţei faţă de şurub. Se execută numai prin strunjire, cu productivitate relativ scăzută; poate avea pas mare, normal sau fin (se simbolizează prin Pt dxp). Filetul trapezoidal (fig.2.8) se utilizează ca filet de mişcare, profilul filetului fiind un trapez, obţinut prin teşirea unui triunghi isoscel, cu unghiul α=30 o . Are randamentul mai redus decât filetul pătrat şi se utilizează pentru transmiterea unor sarcini mari, spira filetului fiind mai rigidă şi mai rezistentă decât a filetului pătrat. Asigură o centrare mai bună între piuliţă şi şurub, motiv pentru care acest profil este cel mai frecvent utilizat la transmisiile şurub-piuliţă. Se execută cu pas mare, normal sau fin (se simbolizează prin Tr dxp), putând fi prelucrat şi prin frezare, cu productivitate mare. Filetul rotund (fig.2.9) are profilul format din drepte racordate cu arce de cerc, fiind obţinut din profilul trapezoidal Fig. 2.8 (α=30 o ), prin rotunjirea vârfului şi fundului filetului. Acest profil asigură filetului o rezistenţă sporită la oboseală, fiind utilizat – datorită acestui avantaj – ca filet de mişcare, în cazul unor sarcini variabile, în Fig. 2.9 condiţii grele de exploatare (cuplele vehiculelor feroviare, armături hidraulice etc.). Se execută cu pas mare, normal sau fin, fiind simbolizat prin R dxp.
Page 1 and 2: 2. ASAMBLĂRI [1, 2, 4, 6, 8, 10, 1
Page 3: Asamblări 17 (fig.2.2, a). Dacă p
Page 7 and 8: Asamblări 21 M m = M înş (deş)
Page 9 and 10: Asamblări 23 2.1.3.3. Condiţia de
Page 11 and 12: Asamblări 25 Tehnologia de execuţ
Page 13 and 14: d 1 Asamblări 27 4βF = , (2.26)
Page 15 and 16: Asamblări 29 Asamblări filetate
Page 17 and 18: Asamblări 31 La montări şi demon
Page 19 and 20: Asamblări 33 Piuliţele se execut
Page 21 and 22: Asamblări 35 executată din oţel
Page 23 and 24: Asamblări 37 Penele paralele sunt
Page 25 and 26: Asamblări 39 lungimea butucului, s
Page 27 and 28: Asamblări 41 Clasificarea asamblă
Page 29 and 30: Asamblări 43 coeficient valoarea 0
Page 31 and 32: Asamblări 45 necesităţii unor pr
Page 33 and 34: Asamblări 47 De regulă, diametrul
Page 35 and 36: Asamblări 49 Valorile acestor for
Page 37 and 38: • pentru asamblarea solicitată d
Page 39 and 40: Asamblări 53 celor două piese asa

2. ASAMBLĂRI [1, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14]

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?