17.06.2015 Views

Turist in Timisoara pentru o luna

Transform your PDFs into Flipbooks and boost your revenue!

Leverage SEO-optimized Flipbooks, powerful backlinks, and multimedia content to professionally showcase your products and significantly increase your reach.

Page1


Page2<br />

Cupr<strong>in</strong>s<br />

1.Scurtă <strong>in</strong>troducere.................................................................pag.3<br />

2.Cazare în Timişoara.............................................................pag. 2<br />

3.Restaurante...........................................................................pag.7<br />

4.Ce puteţi vizita în Timişoara................................................pag.9<br />

5.Viaţă de noapte....................................................................pag. 20<br />

6.Mijloace de transport...........................................................pag.23<br />

7. Bibliografie.........................................................................pag.27


Page3<br />

1.INTRODUCERE<br />

Timișoara este reșed<strong>in</strong>ța și cel mai mare oraș al județului Timiș d<strong>in</strong> regiunea<br />

istorică Banat, situată în vestul României. În anul 2011, având 319.279 de locuitori, era al<br />

treilea oraș ca populație d<strong>in</strong> România. Numele localității v<strong>in</strong>e de la râul Timiș<br />

Denumit şi oraşul de pe Bega,Timişoara este un multicultural,încărcat de istorie si<br />

premiere.Oraşul a fost stăpânit de otomani,apoi de austro-ungari.<br />

În Timişoara au fost multe premiere,naţionale,cât şi <strong>in</strong>ternaţionale :<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

1718 – atestarea fabricii de bere, a doua cea mai veche de pe teritoriul actual al<br />

Romaniei;<br />

1728 – începutul canalizării Begăi, cel mai vechi canal navigabil de pe teritoriul actual<br />

al României, în prezent nefuncțional;<br />

1745 – construcția Spitalului Municipal;<br />

1760 – primul oraș al monarhiei cu străzile ilum<strong>in</strong>ate cu lămpi;<br />

1771 – primului ziar care a apărut pe teritoriul actual al României și totodată primul<br />

ziar german d<strong>in</strong> sud-estul Europei: „Temeswarer Nachrichten”;<br />

1815 – Se înfi<strong>in</strong>țează biblioteca tipografului Josef Klapka, prima bibliotecă publică de<br />

împrumut d<strong>in</strong> Imperiul Austriac; [5]<br />

1823-1826 - Janos Bolyai, serv<strong>in</strong>d la garnizoana d<strong>in</strong> Timișoara, lucra la elaborarea<br />

geometriei neeuclidiene<br />

1854 – primul serviciu telegrafic într-un oraș al României de azi;<br />

1855 – primul oraș al monarhiei habsburgice cu străzile ilum<strong>in</strong>ate cu gaz;<br />

1881 – prima rețea de telefonie de pe teritoriul actual al României;<br />

1884 – primul oraș d<strong>in</strong> Europa cont<strong>in</strong>entală cu străzile ilum<strong>in</strong>ate electric, cu 731 de<br />

lămpi; [6]<br />

1886 – prima stație de salvare d<strong>in</strong> Ungaria și România;<br />

1889 - primul meci de fotbal european d<strong>in</strong> Romania;<br />

1895 – prima stradă asfaltată de pe teritoriul de azi al României;<br />

1897 – primele proiecții c<strong>in</strong>ematografice pe teritoriul actual al țării noastre;<br />

1899 – al doilea tramvai electric într-un oraș d<strong>in</strong> România de azi, după cel d<strong>in</strong><br />

București, 1894; [3]<br />

1953 – s<strong>in</strong>gurul oraș european cu trei teatre de stat în română, maghiară și germană; [7]<br />

1989 - pornirea revoluției române împotriva regimului comunist și primul oraș liber d<strong>in</strong><br />

România.


Page4<br />

2. Cazare <strong>in</strong> Timişoara<br />

Primul lucru la care te gândeşti când vrei să vizitezi un nou oraş pe<br />

o perioadă mai lungă este unde vei sta.În Timişoara există spaţii de<br />

cazare <strong>pentru</strong> toate buzunarele.Pentru o perioadă atât de lungă este<br />

recomandat sa alegeţi un hostel,deoarece preţurile sunt cu mult mai<br />

mici decât la un hotel.<br />

Hosteluri recomandate în Timişoara<br />

Hostel Costel <strong>Timisoara</strong><br />

Str. Petru Sfetca Nr.1 (former Vidra) - Timişoara, România<br />

Categorie: Hostel<br />

Preţ : 47.62 RON de persoană<br />

Freeborn Hostel<br />

Patriarh Miron Cristea nr 3 - Timişoara, România<br />

Categorie: Hostel<br />

Preţ 44.70 RON de persoană<br />

Arta Hotel - <strong>Timisoara</strong><br />

Calea Lugojului, nr 30 - Timişoara, România<br />

Preţ 109.52 RON de persoană


Page5<br />

Downtown Hostel.<br />

Piata Victoriei Nr. 3, 3rd Floor, Ap. 15 - Timişoara, România<br />

Categorie: Hostel<br />

Preţ : 44.70 RON<br />

Freeborn Hostel<br />

Patriarh Miron Cristea nr 3 - Timişoara, România<br />

Categorie: Hostel<br />

Preţ : 44.70 RON<br />

Pensiune Venus<br />

Liviu Rebreanu 59, <strong>Timisoara</strong>, - Timişoara, România<br />

Categorie: Bed & Breakfast<br />

49.67 RON<br />

REZERVĂ<br />

Pensiunea Normandia***<br />

str. Salcâmilor, nr.35 - Timişoara, România<br />

Categorie: Hotel ***<br />

Preţ: 64.82 RON


Page6<br />

De asemenea, puteţi căuta si dumneavoastră hoteluri sau hosteluri <strong>in</strong><br />

mediul onl<strong>in</strong>e.Site-ul http://www.hostelscentral.com este unul d<strong>in</strong>tre<br />

cele mai bune site-uri de profil,aici puteţi găsii foarte multe oferte de<br />

cazare <strong>pentru</strong> toate buzunarele.


Page7<br />

3.Restaurante <strong>in</strong> Timişoara<br />

Al doilea lucru la care te gandeşti când vizitezi un nou oraş este unde<br />

vei lua masa.<br />

Oferta este foarte variată şi preţurile sunt <strong>pentru</strong> toate<br />

buzunare.Există restaurante cu diverse specifice.<br />

Restaurante cu specific romanesc :<br />

1.La Capite (<strong>Timisoara</strong>)<br />

Vasile Parvan nr. 9, 300223 Timișoara, Romania Tel: 0720 400 333 Email:<br />

lacapite.tm@gmail.com<br />

2.Hotel Royal Plaza (<strong>Timisoara</strong>)<br />

Lorena 1 Telefon: 0256 206 518<br />

3.La Cetate (<strong>Timisoara</strong>)<br />

Popa Sapca 4 Telefon: 0256 201 268<br />

4.Vivaldi (<strong>Timisoara</strong>)<br />

Piata Unirii 11 Telefon: 0256 437 015, 0746 476 304<br />

5.Hotel President (<strong>Timisoara</strong>)<br />

D<strong>in</strong>u Lipatti 25 Telefon: 0256 293 797, 0256 294 901<br />

6.Hotel Arizona (<strong>Timisoara</strong>)<br />

Gavril Musicescu 168 Telefon: 0256 439 410


Page8<br />

7.Pensiunea Tropicana (<strong>Timisoara</strong>)<br />

Pluto 4, Dumbravita Telefon: 0256 10 94 94, 0729 158 014, 0722 270 527<br />

8.La Cemi (<strong>Timisoara</strong>)<br />

Stefan cel Mare 54 Telefon: 0256 108 984, 0746 151 515<br />

9.Casa Noastra (<strong>Timisoara</strong>)<br />

Calea Sever Bocu 78 Telefon: 0256 213 167, 0748 277 351, 0722 800 544<br />

10.Caprice (<strong>Timisoara</strong>)<br />

Sf<strong>in</strong>tii Apostoli Petru si Pavel 42 Telefon: 0256 283 319, 0256 400 865, 0256 225<br />

225<br />

Dacă nu dispuneţi de foarte mult timp <strong>pentru</strong> a servii masa,cam la<br />

fiecare colţ există un fast-food sau o simgerie.Dacă doriţi să vă gatiţi<br />

s<strong>in</strong>guri,<strong>in</strong> fiecare zonă există cate un supermarket.Nu puteţi pleca d<strong>in</strong><br />

Timişoara fară a încerca cel puţ<strong>in</strong> odată plescaviţa bănăţeană.


Page9<br />

4.Ce puteţi vizita în Timişoara<br />

Fabrica de bere Timisoreana<br />

astazi (strada Stefan cel Mare).<br />

Un document al arhivelor imperiale de la Viena,<br />

d<strong>in</strong> 1 ianuarie 1718, <strong>in</strong> <strong>Timisoara</strong>, precizeaza ca<br />

la acea vreme exista o fabrica de bere, care<br />

producea si rachiu, cunoscuta sub numele de<br />

``Fabrica imperiala``. D<strong>in</strong> pacate, pana astazi<br />

nu a putut fi consemnata exact data <strong>in</strong>fi<strong>in</strong>tarii<br />

acestei fabrici. Se presupune <strong>in</strong>sa ca ea a luat<br />

fi<strong>in</strong>ta imediat dupa eliberarea de sub<br />

dom<strong>in</strong>atia otomana, <strong>in</strong> locul unde se afla si<br />

La <strong>in</strong>ceputul anilor `90, doua cladiri pr<strong>in</strong>cipale si <strong>in</strong>stalatiile aferente d<strong>in</strong> fabrica de bere<br />

au cazut victime ale unui <strong>in</strong>cendiu devastator, <strong>in</strong>sa <strong>in</strong> scurt timp s-a trecut la reconstructia<br />

cladirilor si la modernizarea <strong>in</strong>stalatiilor.<br />

Dupa al doilea razboi mondial, fabrica de bere a fost <strong>in</strong>zestrata cu noi spatii de productie<br />

si <strong>in</strong>stalatii moderne, merite deosebite <strong>in</strong> aceste lucrari de modernizare, avand firme<br />

renumite d<strong>in</strong> Europa, cum ar fi Seegar, Ziemann, Siemens d<strong>in</strong> Germania si Buhler d<strong>in</strong><br />

Elvetia.<br />

Teatrul National


Page10<br />

Teatrul National d<strong>in</strong> <strong>Timisoara</strong> prez<strong>in</strong>ta <strong>in</strong> aceasta stagiune un proiect artistic neobisnuit<br />

pr<strong>in</strong> anvergura, valoarea si, nu <strong>in</strong> ultimul rand, coerenta sa. Sub genericul Stagiunea<br />

Europeana, <strong>Timisoara</strong> propune o serie de montari realizate de catre regizori membri ai<br />

Uniunii Teatrelor d<strong>in</strong> Europa, for cont<strong>in</strong>ental pe cat de acoperitor, pe atat de respectabil,<br />

fondat de unul d<strong>in</strong>tre marile nume ale regiei secolului, Giorgio Strehler, fostul, pana la<br />

disparitia sa d<strong>in</strong> iarna lui `97, director al marelui Piccolo Teatro d<strong>in</strong> Milano.<br />

E deja momentul sa consacram s<strong>in</strong>tagma de „figura aparte", <strong>in</strong> contextul Nationalelor<br />

noastre, cand pomenim de cel timisorean, fi<strong>in</strong>dca istoria ultimilor doi ani ai acestui teatru a<br />

consemnat câteva mutatii importante <strong>in</strong> <strong>in</strong>stitutia d<strong>in</strong> centrul Timisoarei. Ele marcheaza, <strong>in</strong><br />

fond, manageriatul regizorului Stefan Iordanescu, greu de prevazut acum cativa ani de<br />

timisoreni, anevoios de explicitat <strong>in</strong> afara oricaror accente encomiastice, poate si d<strong>in</strong> cauza<br />

unei aluri prea proteice, <strong>pentru</strong> multa lume, a TNT-ului d<strong>in</strong> martie 1997 <strong>in</strong>coace.<br />

Catedrala Mitropolitana<br />

Situata <strong>in</strong> centrul orasului <strong>Timisoara</strong>, la<br />

<strong>in</strong>tresectia celor mai importante artere de<br />

circulatie, catedrala Mitropolitana cu hramul<br />

"Trei Ierarhi" impresioneaza pr<strong>in</strong> dimensiunile<br />

ei, pr<strong>in</strong> gratia l<strong>in</strong>iilor cat si pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>velisul de<br />

tigla smaltuita care straluceste de departe <strong>in</strong><br />

razele soarelui.<br />

Catedrala ortodoxa, veritabil simbol al<br />

orasului, a fost construita <strong>in</strong>tre 1936 si 1940<br />

dupa planul arhitectului Ioan Troianescu, fi<strong>in</strong>d<br />

declarata monument de arta <strong>pentru</strong><br />

arhitectura, pictura si sculptura ei. Stilul<br />

arhitectural al catedralei imb<strong>in</strong>a traditia<br />

religioasa romana cu cea bizant<strong>in</strong>amoldoveneasca.<br />

Stilul, cu firide sub stres<strong>in</strong>i, cu<br />

bolte <strong>in</strong>stelate <strong>in</strong> <strong>in</strong>terior, cu discuri lacuite <strong>in</strong>tr-o multitud<strong>in</strong>e de culori, poate fi gasit <strong>in</strong><br />

manastiri precum Cozia sau Prislop, tipice secolului XIV.


Page11<br />

Catedrala are nu mai put<strong>in</strong> de 11 turle d<strong>in</strong> care turnul pr<strong>in</strong>cipal are 83,7 metri. Constructia<br />

are o lungime de 63m si o latime de 32. D<strong>in</strong> piata catedralei se ajunge <strong>in</strong> pridvorul deschis<br />

pe o scara de beton cu douasprezece trepte. Pridvorul deschis este sust<strong>in</strong>ut de sase<br />

coloane mari d<strong>in</strong> marmura asezate pe un soclu patrat. Intrarea <strong>in</strong> pridvorul <strong>in</strong>chis se face<br />

pr<strong>in</strong> trei usi masive <strong>in</strong> doua canaturi frumos sculptate, atat pe fata exterioara, cat si pe<br />

cea <strong>in</strong>terioara.<br />

Mai are usi <strong>pentru</strong> <strong>in</strong>trare si <strong>in</strong> partile laterale (sud si nord), de asemenea sculptate. Pe<br />

pridvor se afla turnul-clopotnita <strong>in</strong> forma patrata, cu cate c<strong>in</strong>ci ferestre pe fiecare fata.<br />

In pronaos, pe partea dreapta, sunt asezate, <strong>in</strong>ca d<strong>in</strong> anul 1956, moastele Sf. Iosif cel Nou<br />

de la Partos, fost Mitropolit al Timisoarei, <strong>in</strong> secolul al XVII-lea.<br />

Sectia de Etnografie Bastion<br />

Sectia de etnografie, Bastion este adapostita<br />

<strong>in</strong> poarta Cetatii, reconstruita <strong>in</strong> stil Vauban, <strong>in</strong><br />

secolul al XVII-lea, cu <strong>in</strong>terventii si<br />

reconstruiri succesive.<br />

Prez<strong>in</strong>ta publicului: port popular si tesaturi,<br />

broderii, icoane si obiecte de cult, covoare<br />

deosebite ca tehnica de confectionare.<br />

Restaurarea cladirii a fost realizata <strong>in</strong>tre 1968 si 1972. De la aceasta data Sectia de<br />

Etnografie se muta <strong>in</strong> actualul sediu se imparte <strong>in</strong> subsectiile: etnografie-arta populara la<br />

Bastion si etnografie - habitat, asezari gaspodaresti la Padurea Verde.<br />

Palatul Dicasterial<br />

Palatul Dicasterial, astazi sediul Tribunalului Municipal, a fost construit <strong>in</strong>tre anii 1855-<br />

1860, fi<strong>in</strong>d proiectat ca resed<strong>in</strong>ta a guvernatorului Banatului.<br />

Constructie monumentala, ridicata pe o suprafata ce se <strong>in</strong>t<strong>in</strong>de de-a lungul a trei strazi,


Page12<br />

edificiul a fost mult timp cea mai mare constructie d<strong>in</strong> <strong>Timisoara</strong>.<br />

Palatul, construit pe trei nivele, avea la <strong>in</strong>ceput 273 de birouri, 34 de camere <strong>pentru</strong><br />

servitori, 34 de bucatarii, 65 celarii, 27 de magazii, acestea fi<strong>in</strong>d grupate <strong>in</strong> jurul a trei<br />

curti <strong>in</strong>terioare. A fost ridicata <strong>in</strong> stilul renasterii italiene, imitand Palatul Medici d<strong>in</strong><br />

Florenta.<br />

Fatadele sunt structurate <strong>in</strong> registre orizontale, ritmate doar pr<strong>in</strong> sirul ferestrelor.<br />

Ornamentele de la ferestre se reduc la colonetele ce flancheaza ferestrele de la primul<br />

etaj.<br />

Imobilul <strong>in</strong>terv<strong>in</strong>e <strong>in</strong> peisajul urban pr<strong>in</strong>tr-o modificare de proportii a ambientului.<br />

Impunandu-se pr<strong>in</strong> dimensiuni, s<strong>in</strong>gularitate si semnificatie, palatul exprima pronuntat<br />

functia de reprezentare care i-a fost atribuita.<br />

Palatul Baroc<br />

Palatul Baroc sau Palatul Vechii Prefecturi<br />

reprez<strong>in</strong>ta unul d<strong>in</strong>tre cele mai valoroase<br />

monumente istorice ale Timisoarei.<br />

In anul 1751, cand <strong>in</strong> Banat <strong>in</strong>cepe separarea<br />

adm<strong>in</strong>istratiei camerale de cea militara,<br />

<strong>in</strong>g<strong>in</strong>erii militari dev<strong>in</strong> preocupati de gasirea<br />

unui spatiu <strong>in</strong> <strong>in</strong>teriorul Cetatii <strong>pentru</strong><br />

resed<strong>in</strong>ta casei guvernatorului. In momentul avansarii lucrarilor la Dom si fixarii formei<br />

Pietei Pr<strong>in</strong>cipale (astazi Piata Unirii) s-a ales si pozitia locu<strong>in</strong>tei guvernatorului civil.<br />

Cladirea era cunoscuta <strong>in</strong> anul 1752 ca si Casa Camerala Veche. D<strong>in</strong> 1954 se transforma,<br />

fi<strong>in</strong>d amenajata ca resed<strong>in</strong>ta <strong>pentru</strong> <strong>pentru</strong> presed<strong>in</strong>tele adm<strong>in</strong>istratiei civile, contele de<br />

Vilana Perlas.<br />

Noua denumire a monumentului este Palatul Presed<strong>in</strong>telui.<br />

Motivele decorative tradeaza o filiatie vieneza stransa, <strong>in</strong> care se recunoaste <strong>in</strong>deosebi


Page13<br />

modelul ``Palatului K<strong>in</strong>sky`` d<strong>in</strong> Viena.<br />

Palatul Presed<strong>in</strong>telui apare drept una d<strong>in</strong>tre cele mai reprezentative constructii d<strong>in</strong><br />

<strong>Timisoara</strong> secolului al XVIII-lea si confirma preocuparea adm<strong>in</strong>istratiei vremii <strong>pentru</strong><br />

<strong>in</strong>frumusetarea orasului. De altfel, aspectul cladirii este mentionat elogios <strong>in</strong> lucrarea lui<br />

Francisc Grisel<strong>in</strong>i, Istoria Banatului Timisean, aparuta la Bucuresti <strong>in</strong> 1926.<br />

La sfarsitul secolului al XIX-lea, arhitectul Jacques Kle<strong>in</strong> transforma Palatul Presed<strong>in</strong>telui<br />

– devenit <strong>in</strong>tre timp Casa Comitatului – si elim<strong>in</strong>a elementele de decoratie baroca, mai ales<br />

la nivelul fatadelor. Cladirea isi pastreaza, <strong>in</strong> mare, aceasta forma si <strong>in</strong> ziua de astazi.<br />

Caracteristicile constructiei au favorizat alegerea sa <strong>pentru</strong> functiunea de muzeu de arta,<br />

spatiile oferite de cladire put<strong>in</strong>d fi adaptate cu m<strong>in</strong>ime modificari cer<strong>in</strong>telor de expunere<br />

ale muzeografiei contemporane.<br />

Astfel, pe de o parte amplasamentul <strong>in</strong>tr-un spatiu central si vast al nucleului istoric al<br />

orasului favorizeaza polarizarea <strong>in</strong>teresului vizitatorilor, iar pe de alta parte, specificul<br />

arhitectural face posibila diversitatea functionala impusa de programul muzeal si<br />

accentuarea concordantei <strong>in</strong>tre constructie si noua sa dest<strong>in</strong>atie.<br />

Muzeul Satului Banatean - Padurea Verde<br />

Muzeul Satului Banatean s-a constituit <strong>in</strong> anul<br />

1972 si este cunoscut sub numele de<br />

Rezervatia de Arhitectura si Tehnica Populara<br />

- Padurea Verde.<br />

Cateva zeci de hectare de padure sunt<br />

acoperite cu felurite specii dendrologice, cu<br />

flori si pajisti <strong>in</strong>cantatoare.<br />

Padurea verde este locul preferat de agrement al timisorenilor, este o oaza de l<strong>in</strong>iste sub<br />

bolta de oxigen a Orasului Florilor. In aceasta arie atat de fermecatoare se afla Muzeul<br />

Satului - Rezervatie de Arhitectura Populara Banateana. Sunt restaurate si se afla <strong>in</strong> curs<br />

de restaurare si montare <strong>in</strong> acest veritabil muzeu <strong>in</strong> aer liber unitati arhitectonice


Page14<br />

reprezentative dar si monumente arhaice de tehnica populara traditionala.<br />

Scurt istoric:<br />

Ideea <strong>in</strong>fi<strong>in</strong>tarii unui muzeu <strong>in</strong> aer liber la <strong>Timisoara</strong> apart<strong>in</strong>e lui Ioachim Miloia, care -<br />

impresionat de cele vazute la deschiderea Muzeului Etnografic al Transilvaniei d<strong>in</strong> Cluj,<br />

unde fusese <strong>in</strong>vitat <strong>in</strong> 1928 de ilustrul etnograf Romulus Vuia - cere municipalitatii <strong>pentru</strong><br />

Muzeul Banatean cladirea Castelului Huniadestilor.<br />

Acest deziderat nu a putut fi realizat decat peste patru decenii, cand Muzeul Banatului i-a<br />

fost repartizat un teren de 17,47 ha <strong>in</strong> Padurea Verde, la extremitatea nord-estica a<br />

municipiului <strong>Timisoara</strong>.<br />

Pe acest teren, a <strong>in</strong>ceput sa se cladeasca un sat, un sat banatean cu centrul sau civic, un sat<br />

cu ulitele si casele sale si cu tot ceea ce este necesar <strong>pentru</strong> a ramane treaza <strong>in</strong> memorie<br />

am<strong>in</strong>tirea bunicilor.<br />

Totul imbraca o forma rustica... constructiile autentice d<strong>in</strong> lemn, piatra, lut, demontate si<br />

reconstruite <strong>in</strong> muzeu cu respectarea tehnicilor locale, obiectele folosite <strong>in</strong> desfasurarea<br />

traiului zilnic d<strong>in</strong> sate, deschizi o poarta spre viata oamenilor d<strong>in</strong> secolele XVIII si XIX.<br />

Casele au <strong>in</strong> general doua sau trei camere de locuit. Ceea ce constituie <strong>in</strong>sa o caracteristica<br />

si pune <strong>in</strong> evidenta ospitalitatea specifica poporului roman si mai ales ospitalitatea<br />

banateana este existenta camerei de oaspeti, numita ``soba mare`` sau ``soba de la<br />

drum``, ``soba <strong>pentru</strong> gosti`` sau ``soba buna``, <strong>in</strong> care se pastraza cele mai frumoase<br />

obiecte, impodobita cu stergare frumos lucrate si ornamentate cu motive vechi geometrice<br />

sau florale.<br />

O nota de organizare si sistematizare specifica satelor banatene o da Centrul Civic,<br />

alcatuit d<strong>in</strong> Primarie, Scoala, Birt, Casa nationala si Biserica; toate sunt constructii de sec.<br />

XVIII - XIX, <strong>in</strong> stare foarte buna de conservare si multe d<strong>in</strong>tre ele functionale.<br />

Muzeul pune la dispozitia vizitatorilor numeroase servicii: ghidaj, stand cu obiecte de arta<br />

populara, publicatii, vederi, pliante etc.<br />

Periodic se organizeaza targuri de mesteri populari si spectacole folclorice.


Page15<br />

Grad<strong>in</strong>a Zoologica<br />

Grad<strong>in</strong>a Zoologica a Municipiului <strong>Timisoara</strong>, a<br />

fost redeschisa <strong>pentru</strong> public dupa o perioada<br />

de timp, <strong>in</strong> care au fost realizate numeroase<br />

lucrari de <strong>in</strong>vestitii <strong>pentru</strong> amenajarea si<br />

crearea de habitate care sa asigure conditii de<br />

bunastare a animalelor salbatice aflate <strong>in</strong><br />

captivitate.<br />

Initial si-a deschis portile <strong>in</strong> anul 1986, atunci<br />

adapostea aproximativ 30 de specii, majoritatea speciilor proveneau d<strong>in</strong> fauna tarii.<br />

De la deschidere si pana la f<strong>in</strong>ele lui octombrie 2005, a fost adm<strong>in</strong>istrata de catre Regia<br />

Autonoma Horticultura, transformata ulterior <strong>in</strong> societate comerciala. Modul de<br />

<strong>in</strong>tret<strong>in</strong>ere al acestui obiectiv se putea constata cu ochiul liber.<br />

Pentru a remedia aceasta situatie, <strong>in</strong>cepand cu anul 2002, Primaria Municipiului <strong>Timisoara</strong> a<br />

obt<strong>in</strong>ut titlul de proprietate asupra terenului, pe care se afla amplasata grad<strong>in</strong>a Zoo, iar<br />

apoi, <strong>in</strong> anul 2003, <strong>in</strong> calitate de proprietar a 6,34 hectar, a <strong>in</strong>ceput realizarea Studiul de<br />

Fezabilitate <strong>pentru</strong> reamenajare.<br />

Pana <strong>in</strong> anul 2002, lucrurile nu au decurs tocmai b<strong>in</strong>e la Grad<strong>in</strong>a Zoologica, pr<strong>in</strong>cipalul motiv<br />

fi<strong>in</strong>d, situatia juridica ne clara a terenului, ceea ce a facut imposibila alocarea de fonduri<br />

<strong>pentru</strong> <strong>in</strong>vestitii, <strong>in</strong> anul 2003.<br />

In cursul anului 2004, ca urmare a vizitei facute la Grad<strong>in</strong>a Zoologica d<strong>in</strong> Szeged, Primaria<br />

Municipiului <strong>Timisoara</strong> a realizat Studiul de fezabilitate, iar <strong>in</strong> toamna anului 2004 a fost<br />

<strong>in</strong>chisa publicului, <strong>pentru</strong> demararea lucrarilor de reamenajare.<br />

In anul 2006, lucrarile de <strong>in</strong>vestitii au cont<strong>in</strong>uat cu amenajarea de alei, parcaje, canale -<br />

podete, sistematizare pe verticala, drenaj <strong>pentru</strong> adapostul cerbilor si constructie adapost<br />

<strong>pentru</strong> ursi. Am devenit membri ai Federatiei Grad<strong>in</strong>ilor Zoologice si Acvariilor Publice ceea<br />

ce ne permite colaborarea cu alte zoo-uri d<strong>in</strong> tara si membrii ai EAZA.


Page16<br />

In anul 2007, au fost f<strong>in</strong>alizate lucrarile la habitatele <strong>pentru</strong> emu, guanako, maimute<br />

capuch<strong>in</strong>, canguri pitici, struti, pasari de apa si konder-zoo.<br />

Grad<strong>in</strong>a Zoologica a fost redeschisa <strong>pentru</strong> public la 1 iunie 2007, Ziua Internationala a<br />

Copiilor, dupa o perioada de timp <strong>in</strong> care lucrarile de <strong>in</strong>vestitii <strong>pentru</strong> amenajarea si<br />

crearea de habitate care sa asigure conditii de bunastare <strong>pentru</strong> animalele salbatice aflate<br />

<strong>in</strong> captivitate au fost f<strong>in</strong>alizate.<br />

Opera de Stat<br />

Inca d<strong>in</strong> secolul al XVIII-lea, la <strong>Timisoara</strong>,<br />

genul liric este <strong>in</strong>dragit si gaseste admiratori<br />

pasionati. In secolul al XIX-lea, opera<br />

patrunde tot mai mult <strong>in</strong> cetatea Timisoarei,<br />

adeptii sai umplnd salile de spectacol, pana la<br />

refuz.<br />

Constructia cladirii Palatului Culturii (care<br />

adaposteste si Opera Româna) a <strong>in</strong>ceput <strong>in</strong> anul<br />

1871, dupa planurile arhitectilor vienezi Helmer si Fellner (constructori a numeroase sali de<br />

teatru d<strong>in</strong> Europa Centrala - Budapesta, Viena, Odessa) si a fost term<strong>in</strong>ata <strong>in</strong> 1875. In<br />

prima sa forma, cladirea adaposteste o sala de spectacole, plasata central (actuala sala de<br />

spectacole a Teatrului National si a Operei Române, scena, magaziile, anexe adm<strong>in</strong>istrative,<br />

cab<strong>in</strong>e), un han si <strong>in</strong> jur, dispuse simetric, unitati comerciale caracteristice vremii.<br />

Doua <strong>in</strong>cendii de mari proportii au devastat cladirea. Primul a avut loc <strong>in</strong> 1880 si<br />

reconstructia a durat p<strong>in</strong>a <strong>in</strong> 1882, pastr<strong>in</strong>du-se <strong>in</strong>tegral forma orig<strong>in</strong>ala a cladirii,<br />

construita <strong>in</strong> stil "renaissance". Dupa cel de-al doilea <strong>in</strong>cendiu - 1920 - au ramas <strong>in</strong>tacte<br />

doar aripile laterale ale cladirii. Reconstructia se face dupa planurile arhitectului Duiliu<br />

Marcu, pastr<strong>in</strong>du-se stilul orig<strong>in</strong>al numai la fatadele laterale, fatada pr<strong>in</strong>cipala si sala de<br />

spectacole imbrac<strong>in</strong>d stilul neobizant<strong>in</strong> caracteristic arhitecturii românesti a timpului.<br />

(Motivul arhitectonic al fatadei teatrului timisorean a fost folosit de Duiliu Marcu si la<br />

pavilionul României d<strong>in</strong> cadrul Expozitiei universale de la Paris d<strong>in</strong> 1837).


Page17<br />

Daca suneţi fasc<strong>in</strong>aţi de arhitectură este sufficient sa ieşiţi la pas pr<strong>in</strong> central istoric al<br />

oraşului si veţi ramane impresionat de arhitectura cladiriloe,pastrata <strong>in</strong>tact de+a lungul<br />

timpului.


Page18<br />

5.Viaţa de noapte a Timişoarei<br />

Dacă sunteţi pasionat de clubb<strong>in</strong>g,Timişoara stă foarte b<strong>in</strong>e si la acest<br />

capitol.<br />

Top cluburi <strong>in</strong> Timişoara<br />

Heaven Studio & Outdoor Club0<br />

poze (1) evenimente (79)<br />

Heaven Studio d<strong>in</strong> <strong>Timisoara</strong>.<br />

Timișoara, Strada Cerna (Vezi pe harta)<br />

0755042821<br />

<br />

Epic Society0<br />

poze (1) evenimente (92)<br />

Epic Society <strong>Timisoara</strong><br />

<strong>Timisoara</strong>, Strada Miresei, nr. 1 (Vezi pe harta)<br />

0746099988<br />

<br />

Club 300<br />

poze (1) evenimente (20)


Page19<br />

Club 30 <strong>Timisoara</strong><br />

Timișoara, Piata Victoriei, nr. 7 (Vezi pe harta)<br />

0256247878<br />

<br />

Club No Name0<br />

poze (2) filme (1) evenimente (55)<br />

Club No Name <strong>Timisoara</strong>.<br />

<strong>Timisoara</strong>, Bulevardul Doctor Iosif Bulbuca, nr. 11 (Vezi pe harta)<br />

0735215704<br />

<br />

Bunker Club0<br />

poze (1) evenimente (8)<br />

Bunker Club <strong>Timisoara</strong> - De ce sa stai <strong>in</strong> casa?' Da, chiar asa, de ce? Bunker-ul iti<br />

ofera posibilitatea de a iesi de joi pana sambata si de a te distra <strong>in</strong>tr-un loc mai<br />

put<strong>in</strong> conformist, participand la varii activitati organizate. Se mai <strong>in</strong>tampla si<br />

miercuri, atunci cand sunt concerte. Locul e sub Bierhaus, cu <strong>in</strong>trare separata si<br />

poate gazdui peste 200 de oameni dispusi sa participe la concerte sau sa pur si<br />

simplu sa chefuiasca.<br />

Timișoara, Strada Emanoil Ungureanu, nr. 15 (Vezi pe harta)<br />

0721279039


Page20<br />

<br />

Le C<strong>in</strong>ema Club (Le S<strong>in</strong>ema Club - club <strong>in</strong>chis)+1<br />

poze (1) evenimente (2)<br />

Le C<strong>in</strong>ema Club <strong>Timisoara</strong> - Amplasat discret <strong>in</strong>tr-o cladire <strong>in</strong>terbelica d<strong>in</strong> Parcul<br />

Poporului d<strong>in</strong> <strong>Timisoara</strong>, <strong>in</strong> <strong>in</strong>c<strong>in</strong>ta unui fost c<strong>in</strong>ematograf, clubul Le C<strong>in</strong>ema pr<strong>in</strong>de<br />

viata <strong>in</strong> noptile de weekend.<br />

Timișoara, Bulevardul 3 August 1919 1911, nr. 2 (Parcul Reg<strong>in</strong>a Maria) (Vezi pe harta)<br />

0727859116<br />

<br />

Daos Club0<br />

poze (1) evenimente (109)<br />

Daos Club <strong>Timisoara</strong><br />

Timișoara, Splaiul Nicolae Titulescu, nr. 5 (Vezi pe harta)<br />

0729651906, 0744609750<br />

<br />

Jazzissimo Lounge+1<br />

poze (2) evenimente (44)<br />

Jazzissimo Lounge <strong>Timisoara</strong> - cea mai noua dest<strong>in</strong>atie citad<strong>in</strong>a v<strong>in</strong>e cu doza zilnica<br />

de stil, cultura si placeri.


Page21<br />

Timișoara, Strada Hector, nr. 1 (Vezi pe harta)<br />

0356809929<br />

<br />

Club El Che+1<br />

poze (1) evenimente (9)<br />

Club El Che <strong>Timisoara</strong><br />

Timișoara, Strada Emanoil Ungureanu, nr. 9 (Vezi pe harta)<br />

0734213693<br />

<br />

Club Ibiza+1<br />

poze (1)<br />

Club Ibiza <strong>Timisoara</strong><br />

Timișoara, Piata Iancu Huniade, nr. 1-3 (Modex) (Vezi pe harta)<br />

0256212344, 0765556535


Page22<br />

6. Mijloace de transport<br />

Transportul public este foarte dezvoltat <strong>in</strong> Timişoara,puteti ajunge <strong>in</strong><br />

orice dest<strong>in</strong>aşie cu ajutorul regiei de transport <strong>in</strong> comun.Pretul unui<br />

bilet este de 2 lei sau 2,5 ,<strong>in</strong> functie de tipul mijlocului de transport.


Page23


Page24<br />

7.BIBLIOGRAFIE<br />

https://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C8%99oara<br />

http://metropotam.ro<br />

http://www.timisoreni.ro

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!