Turist in Timisoara pentru o luna
Transform your PDFs into Flipbooks and boost your revenue!
Leverage SEO-optimized Flipbooks, powerful backlinks, and multimedia content to professionally showcase your products and significantly increase your reach.
Page1
Page2<br />
Cupr<strong>in</strong>s<br />
1.Scurtă <strong>in</strong>troducere.................................................................pag.3<br />
2.Cazare în Timişoara.............................................................pag. 2<br />
3.Restaurante...........................................................................pag.7<br />
4.Ce puteţi vizita în Timişoara................................................pag.9<br />
5.Viaţă de noapte....................................................................pag. 20<br />
6.Mijloace de transport...........................................................pag.23<br />
7. Bibliografie.........................................................................pag.27
Page3<br />
1.INTRODUCERE<br />
Timișoara este reșed<strong>in</strong>ța și cel mai mare oraș al județului Timiș d<strong>in</strong> regiunea<br />
istorică Banat, situată în vestul României. În anul 2011, având 319.279 de locuitori, era al<br />
treilea oraș ca populație d<strong>in</strong> România. Numele localității v<strong>in</strong>e de la râul Timiș<br />
Denumit şi oraşul de pe Bega,Timişoara este un multicultural,încărcat de istorie si<br />
premiere.Oraşul a fost stăpânit de otomani,apoi de austro-ungari.<br />
În Timişoara au fost multe premiere,naţionale,cât şi <strong>in</strong>ternaţionale :<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
1718 – atestarea fabricii de bere, a doua cea mai veche de pe teritoriul actual al<br />
Romaniei;<br />
1728 – începutul canalizării Begăi, cel mai vechi canal navigabil de pe teritoriul actual<br />
al României, în prezent nefuncțional;<br />
1745 – construcția Spitalului Municipal;<br />
1760 – primul oraș al monarhiei cu străzile ilum<strong>in</strong>ate cu lămpi;<br />
1771 – primului ziar care a apărut pe teritoriul actual al României și totodată primul<br />
ziar german d<strong>in</strong> sud-estul Europei: „Temeswarer Nachrichten”;<br />
1815 – Se înfi<strong>in</strong>țează biblioteca tipografului Josef Klapka, prima bibliotecă publică de<br />
împrumut d<strong>in</strong> Imperiul Austriac; [5]<br />
1823-1826 - Janos Bolyai, serv<strong>in</strong>d la garnizoana d<strong>in</strong> Timișoara, lucra la elaborarea<br />
geometriei neeuclidiene<br />
1854 – primul serviciu telegrafic într-un oraș al României de azi;<br />
1855 – primul oraș al monarhiei habsburgice cu străzile ilum<strong>in</strong>ate cu gaz;<br />
1881 – prima rețea de telefonie de pe teritoriul actual al României;<br />
1884 – primul oraș d<strong>in</strong> Europa cont<strong>in</strong>entală cu străzile ilum<strong>in</strong>ate electric, cu 731 de<br />
lămpi; [6]<br />
1886 – prima stație de salvare d<strong>in</strong> Ungaria și România;<br />
1889 - primul meci de fotbal european d<strong>in</strong> Romania;<br />
1895 – prima stradă asfaltată de pe teritoriul de azi al României;<br />
1897 – primele proiecții c<strong>in</strong>ematografice pe teritoriul actual al țării noastre;<br />
1899 – al doilea tramvai electric într-un oraș d<strong>in</strong> România de azi, după cel d<strong>in</strong><br />
București, 1894; [3]<br />
1953 – s<strong>in</strong>gurul oraș european cu trei teatre de stat în română, maghiară și germană; [7]<br />
1989 - pornirea revoluției române împotriva regimului comunist și primul oraș liber d<strong>in</strong><br />
România.
Page4<br />
2. Cazare <strong>in</strong> Timişoara<br />
Primul lucru la care te gândeşti când vrei să vizitezi un nou oraş pe<br />
o perioadă mai lungă este unde vei sta.În Timişoara există spaţii de<br />
cazare <strong>pentru</strong> toate buzunarele.Pentru o perioadă atât de lungă este<br />
recomandat sa alegeţi un hostel,deoarece preţurile sunt cu mult mai<br />
mici decât la un hotel.<br />
Hosteluri recomandate în Timişoara<br />
Hostel Costel <strong>Timisoara</strong><br />
Str. Petru Sfetca Nr.1 (former Vidra) - Timişoara, România<br />
Categorie: Hostel<br />
Preţ : 47.62 RON de persoană<br />
Freeborn Hostel<br />
Patriarh Miron Cristea nr 3 - Timişoara, România<br />
Categorie: Hostel<br />
Preţ 44.70 RON de persoană<br />
Arta Hotel - <strong>Timisoara</strong><br />
Calea Lugojului, nr 30 - Timişoara, România<br />
Preţ 109.52 RON de persoană
Page5<br />
Downtown Hostel.<br />
Piata Victoriei Nr. 3, 3rd Floor, Ap. 15 - Timişoara, România<br />
Categorie: Hostel<br />
Preţ : 44.70 RON<br />
Freeborn Hostel<br />
Patriarh Miron Cristea nr 3 - Timişoara, România<br />
Categorie: Hostel<br />
Preţ : 44.70 RON<br />
Pensiune Venus<br />
Liviu Rebreanu 59, <strong>Timisoara</strong>, - Timişoara, România<br />
Categorie: Bed & Breakfast<br />
49.67 RON<br />
REZERVĂ<br />
Pensiunea Normandia***<br />
str. Salcâmilor, nr.35 - Timişoara, România<br />
Categorie: Hotel ***<br />
Preţ: 64.82 RON
Page6<br />
De asemenea, puteţi căuta si dumneavoastră hoteluri sau hosteluri <strong>in</strong><br />
mediul onl<strong>in</strong>e.Site-ul http://www.hostelscentral.com este unul d<strong>in</strong>tre<br />
cele mai bune site-uri de profil,aici puteţi găsii foarte multe oferte de<br />
cazare <strong>pentru</strong> toate buzunarele.
Page7<br />
3.Restaurante <strong>in</strong> Timişoara<br />
Al doilea lucru la care te gandeşti când vizitezi un nou oraş este unde<br />
vei lua masa.<br />
Oferta este foarte variată şi preţurile sunt <strong>pentru</strong> toate<br />
buzunare.Există restaurante cu diverse specifice.<br />
Restaurante cu specific romanesc :<br />
1.La Capite (<strong>Timisoara</strong>)<br />
Vasile Parvan nr. 9, 300223 Timișoara, Romania Tel: 0720 400 333 Email:<br />
lacapite.tm@gmail.com<br />
2.Hotel Royal Plaza (<strong>Timisoara</strong>)<br />
Lorena 1 Telefon: 0256 206 518<br />
3.La Cetate (<strong>Timisoara</strong>)<br />
Popa Sapca 4 Telefon: 0256 201 268<br />
4.Vivaldi (<strong>Timisoara</strong>)<br />
Piata Unirii 11 Telefon: 0256 437 015, 0746 476 304<br />
5.Hotel President (<strong>Timisoara</strong>)<br />
D<strong>in</strong>u Lipatti 25 Telefon: 0256 293 797, 0256 294 901<br />
6.Hotel Arizona (<strong>Timisoara</strong>)<br />
Gavril Musicescu 168 Telefon: 0256 439 410
Page8<br />
7.Pensiunea Tropicana (<strong>Timisoara</strong>)<br />
Pluto 4, Dumbravita Telefon: 0256 10 94 94, 0729 158 014, 0722 270 527<br />
8.La Cemi (<strong>Timisoara</strong>)<br />
Stefan cel Mare 54 Telefon: 0256 108 984, 0746 151 515<br />
9.Casa Noastra (<strong>Timisoara</strong>)<br />
Calea Sever Bocu 78 Telefon: 0256 213 167, 0748 277 351, 0722 800 544<br />
10.Caprice (<strong>Timisoara</strong>)<br />
Sf<strong>in</strong>tii Apostoli Petru si Pavel 42 Telefon: 0256 283 319, 0256 400 865, 0256 225<br />
225<br />
Dacă nu dispuneţi de foarte mult timp <strong>pentru</strong> a servii masa,cam la<br />
fiecare colţ există un fast-food sau o simgerie.Dacă doriţi să vă gatiţi<br />
s<strong>in</strong>guri,<strong>in</strong> fiecare zonă există cate un supermarket.Nu puteţi pleca d<strong>in</strong><br />
Timişoara fară a încerca cel puţ<strong>in</strong> odată plescaviţa bănăţeană.
Page9<br />
4.Ce puteţi vizita în Timişoara<br />
Fabrica de bere Timisoreana<br />
astazi (strada Stefan cel Mare).<br />
Un document al arhivelor imperiale de la Viena,<br />
d<strong>in</strong> 1 ianuarie 1718, <strong>in</strong> <strong>Timisoara</strong>, precizeaza ca<br />
la acea vreme exista o fabrica de bere, care<br />
producea si rachiu, cunoscuta sub numele de<br />
``Fabrica imperiala``. D<strong>in</strong> pacate, pana astazi<br />
nu a putut fi consemnata exact data <strong>in</strong>fi<strong>in</strong>tarii<br />
acestei fabrici. Se presupune <strong>in</strong>sa ca ea a luat<br />
fi<strong>in</strong>ta imediat dupa eliberarea de sub<br />
dom<strong>in</strong>atia otomana, <strong>in</strong> locul unde se afla si<br />
La <strong>in</strong>ceputul anilor `90, doua cladiri pr<strong>in</strong>cipale si <strong>in</strong>stalatiile aferente d<strong>in</strong> fabrica de bere<br />
au cazut victime ale unui <strong>in</strong>cendiu devastator, <strong>in</strong>sa <strong>in</strong> scurt timp s-a trecut la reconstructia<br />
cladirilor si la modernizarea <strong>in</strong>stalatiilor.<br />
Dupa al doilea razboi mondial, fabrica de bere a fost <strong>in</strong>zestrata cu noi spatii de productie<br />
si <strong>in</strong>stalatii moderne, merite deosebite <strong>in</strong> aceste lucrari de modernizare, avand firme<br />
renumite d<strong>in</strong> Europa, cum ar fi Seegar, Ziemann, Siemens d<strong>in</strong> Germania si Buhler d<strong>in</strong><br />
Elvetia.<br />
Teatrul National
Page10<br />
Teatrul National d<strong>in</strong> <strong>Timisoara</strong> prez<strong>in</strong>ta <strong>in</strong> aceasta stagiune un proiect artistic neobisnuit<br />
pr<strong>in</strong> anvergura, valoarea si, nu <strong>in</strong> ultimul rand, coerenta sa. Sub genericul Stagiunea<br />
Europeana, <strong>Timisoara</strong> propune o serie de montari realizate de catre regizori membri ai<br />
Uniunii Teatrelor d<strong>in</strong> Europa, for cont<strong>in</strong>ental pe cat de acoperitor, pe atat de respectabil,<br />
fondat de unul d<strong>in</strong>tre marile nume ale regiei secolului, Giorgio Strehler, fostul, pana la<br />
disparitia sa d<strong>in</strong> iarna lui `97, director al marelui Piccolo Teatro d<strong>in</strong> Milano.<br />
E deja momentul sa consacram s<strong>in</strong>tagma de „figura aparte", <strong>in</strong> contextul Nationalelor<br />
noastre, cand pomenim de cel timisorean, fi<strong>in</strong>dca istoria ultimilor doi ani ai acestui teatru a<br />
consemnat câteva mutatii importante <strong>in</strong> <strong>in</strong>stitutia d<strong>in</strong> centrul Timisoarei. Ele marcheaza, <strong>in</strong><br />
fond, manageriatul regizorului Stefan Iordanescu, greu de prevazut acum cativa ani de<br />
timisoreni, anevoios de explicitat <strong>in</strong> afara oricaror accente encomiastice, poate si d<strong>in</strong> cauza<br />
unei aluri prea proteice, <strong>pentru</strong> multa lume, a TNT-ului d<strong>in</strong> martie 1997 <strong>in</strong>coace.<br />
Catedrala Mitropolitana<br />
Situata <strong>in</strong> centrul orasului <strong>Timisoara</strong>, la<br />
<strong>in</strong>tresectia celor mai importante artere de<br />
circulatie, catedrala Mitropolitana cu hramul<br />
"Trei Ierarhi" impresioneaza pr<strong>in</strong> dimensiunile<br />
ei, pr<strong>in</strong> gratia l<strong>in</strong>iilor cat si pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>velisul de<br />
tigla smaltuita care straluceste de departe <strong>in</strong><br />
razele soarelui.<br />
Catedrala ortodoxa, veritabil simbol al<br />
orasului, a fost construita <strong>in</strong>tre 1936 si 1940<br />
dupa planul arhitectului Ioan Troianescu, fi<strong>in</strong>d<br />
declarata monument de arta <strong>pentru</strong><br />
arhitectura, pictura si sculptura ei. Stilul<br />
arhitectural al catedralei imb<strong>in</strong>a traditia<br />
religioasa romana cu cea bizant<strong>in</strong>amoldoveneasca.<br />
Stilul, cu firide sub stres<strong>in</strong>i, cu<br />
bolte <strong>in</strong>stelate <strong>in</strong> <strong>in</strong>terior, cu discuri lacuite <strong>in</strong>tr-o multitud<strong>in</strong>e de culori, poate fi gasit <strong>in</strong><br />
manastiri precum Cozia sau Prislop, tipice secolului XIV.
Page11<br />
Catedrala are nu mai put<strong>in</strong> de 11 turle d<strong>in</strong> care turnul pr<strong>in</strong>cipal are 83,7 metri. Constructia<br />
are o lungime de 63m si o latime de 32. D<strong>in</strong> piata catedralei se ajunge <strong>in</strong> pridvorul deschis<br />
pe o scara de beton cu douasprezece trepte. Pridvorul deschis este sust<strong>in</strong>ut de sase<br />
coloane mari d<strong>in</strong> marmura asezate pe un soclu patrat. Intrarea <strong>in</strong> pridvorul <strong>in</strong>chis se face<br />
pr<strong>in</strong> trei usi masive <strong>in</strong> doua canaturi frumos sculptate, atat pe fata exterioara, cat si pe<br />
cea <strong>in</strong>terioara.<br />
Mai are usi <strong>pentru</strong> <strong>in</strong>trare si <strong>in</strong> partile laterale (sud si nord), de asemenea sculptate. Pe<br />
pridvor se afla turnul-clopotnita <strong>in</strong> forma patrata, cu cate c<strong>in</strong>ci ferestre pe fiecare fata.<br />
In pronaos, pe partea dreapta, sunt asezate, <strong>in</strong>ca d<strong>in</strong> anul 1956, moastele Sf. Iosif cel Nou<br />
de la Partos, fost Mitropolit al Timisoarei, <strong>in</strong> secolul al XVII-lea.<br />
Sectia de Etnografie Bastion<br />
Sectia de etnografie, Bastion este adapostita<br />
<strong>in</strong> poarta Cetatii, reconstruita <strong>in</strong> stil Vauban, <strong>in</strong><br />
secolul al XVII-lea, cu <strong>in</strong>terventii si<br />
reconstruiri succesive.<br />
Prez<strong>in</strong>ta publicului: port popular si tesaturi,<br />
broderii, icoane si obiecte de cult, covoare<br />
deosebite ca tehnica de confectionare.<br />
Restaurarea cladirii a fost realizata <strong>in</strong>tre 1968 si 1972. De la aceasta data Sectia de<br />
Etnografie se muta <strong>in</strong> actualul sediu se imparte <strong>in</strong> subsectiile: etnografie-arta populara la<br />
Bastion si etnografie - habitat, asezari gaspodaresti la Padurea Verde.<br />
Palatul Dicasterial<br />
Palatul Dicasterial, astazi sediul Tribunalului Municipal, a fost construit <strong>in</strong>tre anii 1855-<br />
1860, fi<strong>in</strong>d proiectat ca resed<strong>in</strong>ta a guvernatorului Banatului.<br />
Constructie monumentala, ridicata pe o suprafata ce se <strong>in</strong>t<strong>in</strong>de de-a lungul a trei strazi,
Page12<br />
edificiul a fost mult timp cea mai mare constructie d<strong>in</strong> <strong>Timisoara</strong>.<br />
Palatul, construit pe trei nivele, avea la <strong>in</strong>ceput 273 de birouri, 34 de camere <strong>pentru</strong><br />
servitori, 34 de bucatarii, 65 celarii, 27 de magazii, acestea fi<strong>in</strong>d grupate <strong>in</strong> jurul a trei<br />
curti <strong>in</strong>terioare. A fost ridicata <strong>in</strong> stilul renasterii italiene, imitand Palatul Medici d<strong>in</strong><br />
Florenta.<br />
Fatadele sunt structurate <strong>in</strong> registre orizontale, ritmate doar pr<strong>in</strong> sirul ferestrelor.<br />
Ornamentele de la ferestre se reduc la colonetele ce flancheaza ferestrele de la primul<br />
etaj.<br />
Imobilul <strong>in</strong>terv<strong>in</strong>e <strong>in</strong> peisajul urban pr<strong>in</strong>tr-o modificare de proportii a ambientului.<br />
Impunandu-se pr<strong>in</strong> dimensiuni, s<strong>in</strong>gularitate si semnificatie, palatul exprima pronuntat<br />
functia de reprezentare care i-a fost atribuita.<br />
Palatul Baroc<br />
Palatul Baroc sau Palatul Vechii Prefecturi<br />
reprez<strong>in</strong>ta unul d<strong>in</strong>tre cele mai valoroase<br />
monumente istorice ale Timisoarei.<br />
In anul 1751, cand <strong>in</strong> Banat <strong>in</strong>cepe separarea<br />
adm<strong>in</strong>istratiei camerale de cea militara,<br />
<strong>in</strong>g<strong>in</strong>erii militari dev<strong>in</strong> preocupati de gasirea<br />
unui spatiu <strong>in</strong> <strong>in</strong>teriorul Cetatii <strong>pentru</strong><br />
resed<strong>in</strong>ta casei guvernatorului. In momentul avansarii lucrarilor la Dom si fixarii formei<br />
Pietei Pr<strong>in</strong>cipale (astazi Piata Unirii) s-a ales si pozitia locu<strong>in</strong>tei guvernatorului civil.<br />
Cladirea era cunoscuta <strong>in</strong> anul 1752 ca si Casa Camerala Veche. D<strong>in</strong> 1954 se transforma,<br />
fi<strong>in</strong>d amenajata ca resed<strong>in</strong>ta <strong>pentru</strong> <strong>pentru</strong> presed<strong>in</strong>tele adm<strong>in</strong>istratiei civile, contele de<br />
Vilana Perlas.<br />
Noua denumire a monumentului este Palatul Presed<strong>in</strong>telui.<br />
Motivele decorative tradeaza o filiatie vieneza stransa, <strong>in</strong> care se recunoaste <strong>in</strong>deosebi
Page13<br />
modelul ``Palatului K<strong>in</strong>sky`` d<strong>in</strong> Viena.<br />
Palatul Presed<strong>in</strong>telui apare drept una d<strong>in</strong>tre cele mai reprezentative constructii d<strong>in</strong><br />
<strong>Timisoara</strong> secolului al XVIII-lea si confirma preocuparea adm<strong>in</strong>istratiei vremii <strong>pentru</strong><br />
<strong>in</strong>frumusetarea orasului. De altfel, aspectul cladirii este mentionat elogios <strong>in</strong> lucrarea lui<br />
Francisc Grisel<strong>in</strong>i, Istoria Banatului Timisean, aparuta la Bucuresti <strong>in</strong> 1926.<br />
La sfarsitul secolului al XIX-lea, arhitectul Jacques Kle<strong>in</strong> transforma Palatul Presed<strong>in</strong>telui<br />
– devenit <strong>in</strong>tre timp Casa Comitatului – si elim<strong>in</strong>a elementele de decoratie baroca, mai ales<br />
la nivelul fatadelor. Cladirea isi pastreaza, <strong>in</strong> mare, aceasta forma si <strong>in</strong> ziua de astazi.<br />
Caracteristicile constructiei au favorizat alegerea sa <strong>pentru</strong> functiunea de muzeu de arta,<br />
spatiile oferite de cladire put<strong>in</strong>d fi adaptate cu m<strong>in</strong>ime modificari cer<strong>in</strong>telor de expunere<br />
ale muzeografiei contemporane.<br />
Astfel, pe de o parte amplasamentul <strong>in</strong>tr-un spatiu central si vast al nucleului istoric al<br />
orasului favorizeaza polarizarea <strong>in</strong>teresului vizitatorilor, iar pe de alta parte, specificul<br />
arhitectural face posibila diversitatea functionala impusa de programul muzeal si<br />
accentuarea concordantei <strong>in</strong>tre constructie si noua sa dest<strong>in</strong>atie.<br />
Muzeul Satului Banatean - Padurea Verde<br />
Muzeul Satului Banatean s-a constituit <strong>in</strong> anul<br />
1972 si este cunoscut sub numele de<br />
Rezervatia de Arhitectura si Tehnica Populara<br />
- Padurea Verde.<br />
Cateva zeci de hectare de padure sunt<br />
acoperite cu felurite specii dendrologice, cu<br />
flori si pajisti <strong>in</strong>cantatoare.<br />
Padurea verde este locul preferat de agrement al timisorenilor, este o oaza de l<strong>in</strong>iste sub<br />
bolta de oxigen a Orasului Florilor. In aceasta arie atat de fermecatoare se afla Muzeul<br />
Satului - Rezervatie de Arhitectura Populara Banateana. Sunt restaurate si se afla <strong>in</strong> curs<br />
de restaurare si montare <strong>in</strong> acest veritabil muzeu <strong>in</strong> aer liber unitati arhitectonice
Page14<br />
reprezentative dar si monumente arhaice de tehnica populara traditionala.<br />
Scurt istoric:<br />
Ideea <strong>in</strong>fi<strong>in</strong>tarii unui muzeu <strong>in</strong> aer liber la <strong>Timisoara</strong> apart<strong>in</strong>e lui Ioachim Miloia, care -<br />
impresionat de cele vazute la deschiderea Muzeului Etnografic al Transilvaniei d<strong>in</strong> Cluj,<br />
unde fusese <strong>in</strong>vitat <strong>in</strong> 1928 de ilustrul etnograf Romulus Vuia - cere municipalitatii <strong>pentru</strong><br />
Muzeul Banatean cladirea Castelului Huniadestilor.<br />
Acest deziderat nu a putut fi realizat decat peste patru decenii, cand Muzeul Banatului i-a<br />
fost repartizat un teren de 17,47 ha <strong>in</strong> Padurea Verde, la extremitatea nord-estica a<br />
municipiului <strong>Timisoara</strong>.<br />
Pe acest teren, a <strong>in</strong>ceput sa se cladeasca un sat, un sat banatean cu centrul sau civic, un sat<br />
cu ulitele si casele sale si cu tot ceea ce este necesar <strong>pentru</strong> a ramane treaza <strong>in</strong> memorie<br />
am<strong>in</strong>tirea bunicilor.<br />
Totul imbraca o forma rustica... constructiile autentice d<strong>in</strong> lemn, piatra, lut, demontate si<br />
reconstruite <strong>in</strong> muzeu cu respectarea tehnicilor locale, obiectele folosite <strong>in</strong> desfasurarea<br />
traiului zilnic d<strong>in</strong> sate, deschizi o poarta spre viata oamenilor d<strong>in</strong> secolele XVIII si XIX.<br />
Casele au <strong>in</strong> general doua sau trei camere de locuit. Ceea ce constituie <strong>in</strong>sa o caracteristica<br />
si pune <strong>in</strong> evidenta ospitalitatea specifica poporului roman si mai ales ospitalitatea<br />
banateana este existenta camerei de oaspeti, numita ``soba mare`` sau ``soba de la<br />
drum``, ``soba <strong>pentru</strong> gosti`` sau ``soba buna``, <strong>in</strong> care se pastraza cele mai frumoase<br />
obiecte, impodobita cu stergare frumos lucrate si ornamentate cu motive vechi geometrice<br />
sau florale.<br />
O nota de organizare si sistematizare specifica satelor banatene o da Centrul Civic,<br />
alcatuit d<strong>in</strong> Primarie, Scoala, Birt, Casa nationala si Biserica; toate sunt constructii de sec.<br />
XVIII - XIX, <strong>in</strong> stare foarte buna de conservare si multe d<strong>in</strong>tre ele functionale.<br />
Muzeul pune la dispozitia vizitatorilor numeroase servicii: ghidaj, stand cu obiecte de arta<br />
populara, publicatii, vederi, pliante etc.<br />
Periodic se organizeaza targuri de mesteri populari si spectacole folclorice.
Page15<br />
Grad<strong>in</strong>a Zoologica<br />
Grad<strong>in</strong>a Zoologica a Municipiului <strong>Timisoara</strong>, a<br />
fost redeschisa <strong>pentru</strong> public dupa o perioada<br />
de timp, <strong>in</strong> care au fost realizate numeroase<br />
lucrari de <strong>in</strong>vestitii <strong>pentru</strong> amenajarea si<br />
crearea de habitate care sa asigure conditii de<br />
bunastare a animalelor salbatice aflate <strong>in</strong><br />
captivitate.<br />
Initial si-a deschis portile <strong>in</strong> anul 1986, atunci<br />
adapostea aproximativ 30 de specii, majoritatea speciilor proveneau d<strong>in</strong> fauna tarii.<br />
De la deschidere si pana la f<strong>in</strong>ele lui octombrie 2005, a fost adm<strong>in</strong>istrata de catre Regia<br />
Autonoma Horticultura, transformata ulterior <strong>in</strong> societate comerciala. Modul de<br />
<strong>in</strong>tret<strong>in</strong>ere al acestui obiectiv se putea constata cu ochiul liber.<br />
Pentru a remedia aceasta situatie, <strong>in</strong>cepand cu anul 2002, Primaria Municipiului <strong>Timisoara</strong> a<br />
obt<strong>in</strong>ut titlul de proprietate asupra terenului, pe care se afla amplasata grad<strong>in</strong>a Zoo, iar<br />
apoi, <strong>in</strong> anul 2003, <strong>in</strong> calitate de proprietar a 6,34 hectar, a <strong>in</strong>ceput realizarea Studiul de<br />
Fezabilitate <strong>pentru</strong> reamenajare.<br />
Pana <strong>in</strong> anul 2002, lucrurile nu au decurs tocmai b<strong>in</strong>e la Grad<strong>in</strong>a Zoologica, pr<strong>in</strong>cipalul motiv<br />
fi<strong>in</strong>d, situatia juridica ne clara a terenului, ceea ce a facut imposibila alocarea de fonduri<br />
<strong>pentru</strong> <strong>in</strong>vestitii, <strong>in</strong> anul 2003.<br />
In cursul anului 2004, ca urmare a vizitei facute la Grad<strong>in</strong>a Zoologica d<strong>in</strong> Szeged, Primaria<br />
Municipiului <strong>Timisoara</strong> a realizat Studiul de fezabilitate, iar <strong>in</strong> toamna anului 2004 a fost<br />
<strong>in</strong>chisa publicului, <strong>pentru</strong> demararea lucrarilor de reamenajare.<br />
In anul 2006, lucrarile de <strong>in</strong>vestitii au cont<strong>in</strong>uat cu amenajarea de alei, parcaje, canale -<br />
podete, sistematizare pe verticala, drenaj <strong>pentru</strong> adapostul cerbilor si constructie adapost<br />
<strong>pentru</strong> ursi. Am devenit membri ai Federatiei Grad<strong>in</strong>ilor Zoologice si Acvariilor Publice ceea<br />
ce ne permite colaborarea cu alte zoo-uri d<strong>in</strong> tara si membrii ai EAZA.
Page16<br />
In anul 2007, au fost f<strong>in</strong>alizate lucrarile la habitatele <strong>pentru</strong> emu, guanako, maimute<br />
capuch<strong>in</strong>, canguri pitici, struti, pasari de apa si konder-zoo.<br />
Grad<strong>in</strong>a Zoologica a fost redeschisa <strong>pentru</strong> public la 1 iunie 2007, Ziua Internationala a<br />
Copiilor, dupa o perioada de timp <strong>in</strong> care lucrarile de <strong>in</strong>vestitii <strong>pentru</strong> amenajarea si<br />
crearea de habitate care sa asigure conditii de bunastare <strong>pentru</strong> animalele salbatice aflate<br />
<strong>in</strong> captivitate au fost f<strong>in</strong>alizate.<br />
Opera de Stat<br />
Inca d<strong>in</strong> secolul al XVIII-lea, la <strong>Timisoara</strong>,<br />
genul liric este <strong>in</strong>dragit si gaseste admiratori<br />
pasionati. In secolul al XIX-lea, opera<br />
patrunde tot mai mult <strong>in</strong> cetatea Timisoarei,<br />
adeptii sai umplnd salile de spectacol, pana la<br />
refuz.<br />
Constructia cladirii Palatului Culturii (care<br />
adaposteste si Opera Româna) a <strong>in</strong>ceput <strong>in</strong> anul<br />
1871, dupa planurile arhitectilor vienezi Helmer si Fellner (constructori a numeroase sali de<br />
teatru d<strong>in</strong> Europa Centrala - Budapesta, Viena, Odessa) si a fost term<strong>in</strong>ata <strong>in</strong> 1875. In<br />
prima sa forma, cladirea adaposteste o sala de spectacole, plasata central (actuala sala de<br />
spectacole a Teatrului National si a Operei Române, scena, magaziile, anexe adm<strong>in</strong>istrative,<br />
cab<strong>in</strong>e), un han si <strong>in</strong> jur, dispuse simetric, unitati comerciale caracteristice vremii.<br />
Doua <strong>in</strong>cendii de mari proportii au devastat cladirea. Primul a avut loc <strong>in</strong> 1880 si<br />
reconstructia a durat p<strong>in</strong>a <strong>in</strong> 1882, pastr<strong>in</strong>du-se <strong>in</strong>tegral forma orig<strong>in</strong>ala a cladirii,<br />
construita <strong>in</strong> stil "renaissance". Dupa cel de-al doilea <strong>in</strong>cendiu - 1920 - au ramas <strong>in</strong>tacte<br />
doar aripile laterale ale cladirii. Reconstructia se face dupa planurile arhitectului Duiliu<br />
Marcu, pastr<strong>in</strong>du-se stilul orig<strong>in</strong>al numai la fatadele laterale, fatada pr<strong>in</strong>cipala si sala de<br />
spectacole imbrac<strong>in</strong>d stilul neobizant<strong>in</strong> caracteristic arhitecturii românesti a timpului.<br />
(Motivul arhitectonic al fatadei teatrului timisorean a fost folosit de Duiliu Marcu si la<br />
pavilionul României d<strong>in</strong> cadrul Expozitiei universale de la Paris d<strong>in</strong> 1837).
Page17<br />
Daca suneţi fasc<strong>in</strong>aţi de arhitectură este sufficient sa ieşiţi la pas pr<strong>in</strong> central istoric al<br />
oraşului si veţi ramane impresionat de arhitectura cladiriloe,pastrata <strong>in</strong>tact de+a lungul<br />
timpului.
Page18<br />
5.Viaţa de noapte a Timişoarei<br />
Dacă sunteţi pasionat de clubb<strong>in</strong>g,Timişoara stă foarte b<strong>in</strong>e si la acest<br />
capitol.<br />
Top cluburi <strong>in</strong> Timişoara<br />
Heaven Studio & Outdoor Club0<br />
poze (1) evenimente (79)<br />
Heaven Studio d<strong>in</strong> <strong>Timisoara</strong>.<br />
Timișoara, Strada Cerna (Vezi pe harta)<br />
0755042821<br />
<br />
Epic Society0<br />
poze (1) evenimente (92)<br />
Epic Society <strong>Timisoara</strong><br />
<strong>Timisoara</strong>, Strada Miresei, nr. 1 (Vezi pe harta)<br />
0746099988<br />
<br />
Club 300<br />
poze (1) evenimente (20)
Page19<br />
Club 30 <strong>Timisoara</strong><br />
Timișoara, Piata Victoriei, nr. 7 (Vezi pe harta)<br />
0256247878<br />
<br />
Club No Name0<br />
poze (2) filme (1) evenimente (55)<br />
Club No Name <strong>Timisoara</strong>.<br />
<strong>Timisoara</strong>, Bulevardul Doctor Iosif Bulbuca, nr. 11 (Vezi pe harta)<br />
0735215704<br />
<br />
Bunker Club0<br />
poze (1) evenimente (8)<br />
Bunker Club <strong>Timisoara</strong> - De ce sa stai <strong>in</strong> casa?' Da, chiar asa, de ce? Bunker-ul iti<br />
ofera posibilitatea de a iesi de joi pana sambata si de a te distra <strong>in</strong>tr-un loc mai<br />
put<strong>in</strong> conformist, participand la varii activitati organizate. Se mai <strong>in</strong>tampla si<br />
miercuri, atunci cand sunt concerte. Locul e sub Bierhaus, cu <strong>in</strong>trare separata si<br />
poate gazdui peste 200 de oameni dispusi sa participe la concerte sau sa pur si<br />
simplu sa chefuiasca.<br />
Timișoara, Strada Emanoil Ungureanu, nr. 15 (Vezi pe harta)<br />
0721279039
Page20<br />
<br />
Le C<strong>in</strong>ema Club (Le S<strong>in</strong>ema Club - club <strong>in</strong>chis)+1<br />
poze (1) evenimente (2)<br />
Le C<strong>in</strong>ema Club <strong>Timisoara</strong> - Amplasat discret <strong>in</strong>tr-o cladire <strong>in</strong>terbelica d<strong>in</strong> Parcul<br />
Poporului d<strong>in</strong> <strong>Timisoara</strong>, <strong>in</strong> <strong>in</strong>c<strong>in</strong>ta unui fost c<strong>in</strong>ematograf, clubul Le C<strong>in</strong>ema pr<strong>in</strong>de<br />
viata <strong>in</strong> noptile de weekend.<br />
Timișoara, Bulevardul 3 August 1919 1911, nr. 2 (Parcul Reg<strong>in</strong>a Maria) (Vezi pe harta)<br />
0727859116<br />
<br />
Daos Club0<br />
poze (1) evenimente (109)<br />
Daos Club <strong>Timisoara</strong><br />
Timișoara, Splaiul Nicolae Titulescu, nr. 5 (Vezi pe harta)<br />
0729651906, 0744609750<br />
<br />
Jazzissimo Lounge+1<br />
poze (2) evenimente (44)<br />
Jazzissimo Lounge <strong>Timisoara</strong> - cea mai noua dest<strong>in</strong>atie citad<strong>in</strong>a v<strong>in</strong>e cu doza zilnica<br />
de stil, cultura si placeri.
Page21<br />
Timișoara, Strada Hector, nr. 1 (Vezi pe harta)<br />
0356809929<br />
<br />
Club El Che+1<br />
poze (1) evenimente (9)<br />
Club El Che <strong>Timisoara</strong><br />
Timișoara, Strada Emanoil Ungureanu, nr. 9 (Vezi pe harta)<br />
0734213693<br />
<br />
Club Ibiza+1<br />
poze (1)<br />
Club Ibiza <strong>Timisoara</strong><br />
Timișoara, Piata Iancu Huniade, nr. 1-3 (Modex) (Vezi pe harta)<br />
0256212344, 0765556535
Page22<br />
6. Mijloace de transport<br />
Transportul public este foarte dezvoltat <strong>in</strong> Timişoara,puteti ajunge <strong>in</strong><br />
orice dest<strong>in</strong>aşie cu ajutorul regiei de transport <strong>in</strong> comun.Pretul unui<br />
bilet este de 2 lei sau 2,5 ,<strong>in</strong> functie de tipul mijlocului de transport.
Page23
Page24<br />
7.BIBLIOGRAFIE<br />
https://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C8%99oara<br />
http://metropotam.ro<br />
http://www.timisoreni.ro