seria a treia, an V, nr. 3-4 martie-aprilie 2013 - Insemnari Iesene

pensula şi dalta · pensula şi da
38
Corneliu Ostahie
Simbol, metafor\ [i nara]iune
în grafica lui Vasile Anghelache
Începând cu toamna anului 1976 [i
pân\ spre sfâr[itul lui 1980, pictorul [i
graficianul Vasile Anghelache putea fi v\ -
zut aproape zilnic pe aleile parcului He -
r\str\u din Bucure[ti. Nu se ducea îns\
acolo ca s\ se plimbe pur [i simplu, ci ca
s\ picteze. Ciudat era faptul c\ picta întotdeauna
în acela[i loc, iar subiectul pân -
zelor sale era neschimbat: doi copaci, ca -
re, în func]ie de anotimp, ba aveau frunze
[i flori, ba erau complet dezgoli]i. Diver[i
indivizi care î[i f\ceau [i ei veacul prin
parc, dar din cu totul alte ra]iuni decât a
lui, fiind fie pensionari de prin preajm\ ca -
re se plictiseau acas\, fie lucr\tori la „spa -
]ii verzi”, îl luaser\ la ochi [i se întrebau
dac\ era în toate min]ile. Amintindu-[i de
acele vremuri, artistul st\ [i el o clip\ în
du biu pân\ s\ decid\ c\ nu era nimic în
neregul\ cu integritatea facult\]ilor sale
mintale, acel lung exerci]iu repetitiv, în
sta re s\ enerveze pe oricine altcineva în
afar\ de el, fiind de fapt un fel de terapie
prin care încerca s\-[i aline suferin]ele r\ -
mase în urma unei experien]e teribile prin
care îi fusese dat s\ treac\. Dar s\ vedem
ce s-a petrecut în mod concret.
Dup\ ce în 1974 bunul s\u prieten Va -
lentin Popa plecase în Fran]a, unde s-a [i
stabilit, devenind în scurt\ vreme un gravor
de renume, atât de pre]uit încât a fost
solicitat de Salvador Dali [i Joan Miró s\
lucreze al\turi de ei, Vasile Anghelache s-a
mutat în atelierul p\r\sit de acesta. Timp
de doi ani a muncit câte 16 ore pe zi, în -
v\]ând de unul singur diferite tehnici gra -
fice [i dând frâu liber fanteziilor sale în ma -
terie de subiecte, transformând în imagine
tot ceea ce-i trecea prin cap [i tot ceea ce-l
]inea racordat la realitatea exterioar\, inclusiv
muzica pe care o asculta.
Din nefericire, traiul acela ce sem\na
foarte mult cu un vis frumos s-a sfâr[it în -
tr-o diminea]\, în care a fost vizitat (eufe -
mistic spus) de ni[te ofi]eri de la Securitate,
care l-au arestat [i l-au dus la unul din sediile
faimoasei [i temutei institu]ii, unde a
fost interogat în repetate rânduri, înjurat [i
b\tut. De ce, nu a reu[it s\ afle exact nici
pân\ în ziua de ast\zi, tot ce poate presu -
pune în aceast\ privin]\
fiind faptul c\ a p\timit
din pricina gurii sale cam
slobode ori pentru c\ l-ar
fi denun]at cineva c\ ar
poseda materiale subver -
sive, aur, valut\ sau chiar
droguri. În cele din ur -
m\, nereu[ind s\ scoat\
nimic de la el [i dându-[i
seama c\ este practic nevinovat, tor]io na -
rii l-au eliberat. Ie[irea de acolo a echivalat
pen tru artist cu aruncarea în tr-o lume inospitalier\,
pe care se str\duia din r\sputeri
s\ o în]eleag\ [i s\ [i-o apropie pentru
a putea supravie]ui. Nu mai avea atelierul,
deoarece fusese evacuat din el, se terminase
[i cu nop]ile lui de fabuloase reverii,
nu mai r\m\sese cu nimic din ce ea ce cre -
ase cu atâta efort, dar [i cu o ne m\surat\
bucurie. De aceea se „mutase”, cu [evalet
[i palet\ cu tot, în Her\str\u.
­Însemn\ri­ie[ene