Occidentul Romanesc nr 53

occidentul romanesc 

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania 

Ziar 

GRATUIT 

Anul V - Nr. 53 / 24 pagini 

Iulie 2015 

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă! 

Peñón de Ifach… 

„e piatra noastră” 

„Printre zeci de restaurante înșirate ca într-un lung șirag de mărgele de-a lungul plajelor din Calpe, 

Restaurantul Dracula tronează între Peñón de Ifach, Playa Cantal Roig și portul pescăresc de aproape...” 

Pagina 12-13 

Maria Simona Drăgan, 

primul român ales 

c onsilier local în Peninsula 

Iberică 

„Aceasta a candidat pe lista 

Partidului Popular spaniol 

fiind totodată și primul membru 

al PNL Diaspora din Spania...” 

Pagina 08 

Drama copiilor care au 

părinții la muncă în 

străinătate 

„Chiar dacă trăim în e poca 

Social Media, în care 

distanța nu mai reprezintă un 

impediment în procesul de 

comunicare, aceste unelte...” 

Pagina 16 

Între Costa B lanca și V alea 

Vaser cu… Mocănița 

„Pentru profesionalismul și 

pasiunea cu care lucrează, 

Titiana Mihaela Moisa a 

fost propusă pentru funcția 

de director de marketing în 

grupul celor 250 de agenții...” 

Pagina 04 

Excelența românească 

există 

„Pentru etapa finală a 

concursului de creaţie, t extele 

au fost selectate exclusiv în 

baza criteriilor artistice. 

J uriul a luat în c onsiderare 

o riginalitatea stilului, l imbajul 

artistic, mesajul şi inovaţia, 

în ceea ce priveşte secţiunea 

poezie şi, respectiv, ineditul...” 

Pagina 09 

Români din Spania s olicită 

eliminarea p osturilor 

de parlamentari pentru 

Diaspora 

„În ultimele zile asistăm la 

o escaladare a tensiunilor 

dintre Diaspora şi ţară. A ceste 

tensiuni sunt rodul anilor în...” 

Pagina 18

02 

IULIE 

2015 

Adrese şi informaţii utile 

REPREZENTAREA 

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI 

ÎN REGATUL SPANIEI 

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso 

XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5 

linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail: 

secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook. 

com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail: 

agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare 

economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@ 

embajadaderumania.es 

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa: 

Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/ 

917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@ 

informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00- 

17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León, 

Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila, 

Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife) 

•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de 

deces sau accidente rutiere) 

Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la 

Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul: 

10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915 

590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro 

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa: 

Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare 

pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle, 

Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax: 

0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro, 

consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http:// 

barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00 

(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare, 

între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate) 

•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona, 

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare 

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza 

Circular nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177 

•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare. 

ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se 

primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30- 

17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă: 

0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere) 

•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra, 

Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa, 

Vizcaya), Navarra, La Rioja 

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida 

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la 

Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964 

212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964 

257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă: 

0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau 

alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi: 

de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte 

notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00), 

de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare 

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu, 

fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte), 

14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc., 

cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei 

de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis 

în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare: 

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante) 

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37, 

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226 

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926 

231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere 

documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea 

actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe, 

oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.) 

•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de 

arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea 

Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, 

Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz) 

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@ 

informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954 

230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri, 

orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30- 

16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă: 

0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă, 

accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva, 

Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea 

Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla 

Consulatul României la Zaragoza •Adresa: Calle Camino de 

Las Torres 24, 50008 Zaragoza •Telefon: 0034/976 481 429 

•Fax: 0034/976 481 779 •E-mail: contact@informatiiconsulare. 

ro •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:00-14:00 depunere 

solicitări, orele16:30-17:00 eliberare documente •Telefon de 

urgenţă: 0034/663 814 474, numai pentru cazuri de accidente, 

decese •Jurisdicţii consulare: Aragón (Huesca, Zaragoza, Teruel) 

Viceconsulatul României la Almeria •Adresa: Carretera 

Huércal de Almería 46, 04009 Almería •Telefon: 0034/950 

625 963, 0034/950 624 769 •Fax: 0034/950 145 217 •E-mail: 

almeria@mae.ro 

Întrevederea ministrului delegat 

Angel Tîlvăr, cu amb. Hynek Kmonicek 

În cadrul vizitei efectuate 

în Republica Cehă, ministrul 

delegat pentru relația cu românii 

de peste hotare, Angel 

Tîlvăr, a avut o întrevedere 

cu amb. Hynek Kmonicek, 

consilier prezidențial pentru 

relații internaționale al 

președintelui Republicii Cehe, 

Milos Zeman. 

Partea română a evidențiat 

rolul special pe care comunitatea 

română din Republica 

Cehă, respectiv comunitatea 

cehă din România, îl au în dezvoltarea 

relațiilor dintre cele 

două țări pe plan cultural, economic 

și uman și a subliniat 

influența pe care acestea o pot 

FONDATORI: 

Kasandra Kalmann Năsăudean 

Florin Valentin Barbu 

COORDONATOR PROIECT 

OCCIDENTUL ROMÂNESC: 

Michael H. Cronkite (USA) 

REDACTOR ŞEF: 

Kasandra Kalmann-Năsăudean 

avea în consolidarea relațiilor 

tradiționale de prietenie româno-cehe. 

Totodată, a remarcat creșterea 

într-un ritm susținut a 

numărului cetățenilor români 

care vin să lucreze în Republica 

Cehă și a mulțumit, în context, 

autorităților de la Praga pentru 

asigurarea unui cadru favorabil 

acomodării și integrării 

cetățenilor români în societatea 

cehă. 

Ministrul delegat a subliniat 

importanța pe care o 

acordă Guvernul României 

sprijinirii comunităților de 

români din afara granițelor 

atât în ceea ce privește păs- 

SENIORI EDITORI: 

Dan Caragea 

Letiţia Coza 

Puşa Roth 

Vavila Popovici 

REDACTORI: 

Andra M. Gutierréz 

Gabriela C. Sonnenberg 

Irina Ş. Georgescu 

Lorena G. Borrero 

Oana Moşniagu 

COLABORATORI: 

Andrei Bodea Varble (USA) 

trarea identității lor culturale, 

lingvistice și religioase, cât 

și în respectarea drepturilor 

lor în țările de rezidență. În 

același timp, a reliefat că 

autoritățile de la București 

susțin comunitățile etnice 

din România și a menționat 

că, în cursul anului trecut, 

Parlamentul României a stabilit 

ziua de 28 septembrie 

ca Ziua comunității cehe din 

România. 

CoAmb. Hynek Kmonicek 

a arătat că românii din 

Republica Cehă formează o 

comunitate bine conturată și 

apreciată în mediul etnic ceh, 

caracterizat de o diversitate 

Dan Luca (Belgia) 

Lucian Oprea (USA) 

Radu Golban (Elveţia) 

Sebastian Rus (USA) 

Timeea Opreanu (România) 

Tudor Petruţ (USA) 

Vasile Mureşan (USA) 

Zoe Stoleru (Spania) 

MARKETING-PUBLICITATE: 

Răzvan Ionescu (Spania) 

SPECIALIŞTI: 

Corina S. Hudgens (Anglia) 

Cristian G. Ioanovics (Spania) 

ridicată. A evocat contribuția 

reală a comunității românești 

la progresul economico-social 

al Republicii Cehe, determinată 

de activitățile profesionale 

desfășurate, precum 

și de eforturile românilor 

rezidenți în R. Cehă dedicate 

conservării propriului profil 

etnic. 

Oficialul ceh a subliniat că 

Praga acordă o atenție constantă 

îmbunătățirii condițiilor 

de muncă și de viață ale 

cetățenilor străini care trăiesc 

în R. Cehă și combaterii oricărei 

forme de discriminare a 

acestora în raport cu cetățenii 

cehi. 

Această ediție este realizată și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. 

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă poziţia oficială a Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. 

http://www.dprp.gov.ro/ 

Eduard Rudolf Roth (Spania) 

Jeni Ciriac (România) 

Marius Vili Sârbu (Spania) 

CONTACT: 

redactia@occidentul-romanesc.com 

publicitate@occidentul-romanesc.com 

www.occidentul-romanesc.com 

Depósito Legal: M-30588-2013 

Publicaţie independentă realizată şi editată 

de: El Occidente Rumano/Spania

Cuvânt înainte IULIE 

2015 03 

Iarăși alergăm după 

„cai-verzi-pe-pereţi” 

Kasandra Kalmann-Năsăudean 

Redactor şef - Occidentul 

Românesc 

Sunt curioasă de unde pasiunea, 

fixaţia sau chiar obsesia 

pentru politică. Sigur că este 

dreptul şi uneori chiar datoria 

oricui să se intereseze de 

politică. Unii o fac la modul 

profesional dar eu sunt nelămurită 

în privinţa altora. Săptămână 

de săptămână aleargă 

și scriu ce cred ei despre 

unii... Ce o fi aşa de interesant 

să pândeşti în fiecare zi aceeaşi 

oameni? 

Alergăm… De ce alergăm? 

Antropologia ne dezvăluie 

adesea lucruri extrem de 

profunde despre noi înşine şi 

despre societatea în care trăim. 

Iar una dintre cele mai interesante 

ipoteze din ultimul 

timp este aceea a „vânătorii 

persistente”. 

De ce aleargă oamenii? 

Capacitatea noastră de a alerga 

este o trăsătură selectată 

în negura timpurilor. Teoria 

vânătorii persistente atrage 

atenţia asupra unor caracteristici 

aparte ale oamenilor și 

cred că ar trebui să reconsiderăm 

locul nostru în natură. 

Noi suntem creaturi ale confortului. 

Suntem înconjuraţi 

de maşini care ne duc dintrun 

loc în altul. Numim acest 

lucru „progres”. Dar ce am 

pierdut în această goană spre 

progres? 

Priviţi cerul înstelat! Unele 

dintre stelele pe care înaintaşii 

noştri le vedeau pentru 

noi sunt acum invizibile cu 

ochiul liber datorită poluării 

din oraşele moderne. Sigur, 

se poate răspunde că în fond 

noi nu privim stelele doar cu 

ochiul liber. Pentru acest aspect 

avem telescopul. Corect. 

Dar câţi oameni îşi mai aduc 

aminte să privească fotografiile 

făcute de aceste extraordinare 

dispozitive? Iată un 

paradox al timpurilor noastre. 

Niciodată societatea nu a 

fost atât de dependentă de ştiinţă. 

Niciodată vieţile noastre 

nu au fost mai mediate de tehnologie. 

Şi totuşi ca niciodată 

destui dintre semenii noştri 

au renunţat să îşi mai pună 

întrebări fundamentale. Atât 

despre natură, cât şi despre 

tehnică. Pentru unii, natura 

a devenit doar ceva zărit pe 

geamul telefericului iar tehnica 

o sumă de butoane. 

Aş vrea să cred că suntem 

făcuţi să alegăm până departe, 

foarte departe fără să obosim... 

Din păcate însă, de peste 25 

de ani alergăm degeaba. Grație 

politicienilor și a guvernanților 

din această perioadă România 

a devenit vicecampioana lumii 

după numărul de taxe pe 

care firmele trebuie să le plătească 

în fiecare an. Așadar 

dragi români, dacă aveți copii 

spuneți-le că sunt datori și că se 

vor transforma în cei mai buni 

alergători... Pe termen lung sau 

poate pentru toată viața. Din 

păcate munca voastră de până 

acum v-a îndatorat și mai tare. 

Creditele luate ca să vi se 

achite salariile vor fi plătite 

de descendenții voștri. Dacă 

mai aveți așteptări de la stat, 

uitați-le! Orice politician vă 

va spune că statul sunteți voi, 

suntem noi... Și are dreptate. 

Statul sunt ei, politicienii. 

Tu, românule, ești doar sluga 

umilă care înghite în sec, 

transpiră, muncește, privește 

și răbdă. Te-ai vândut pentru 

un pumn de promisiuni de 

foarte multe ori în ultimii 25 

de ani și acum ți-a rămas doar 

pumnul. În gură! 

În primitivismul lui, 

Ceaușescu a lăsat țara fără datorii. 

După 1990 au apărut alți 

ceaușești mai mici dar mult mai 

infometați care te-au vândut și 

ți-au îndatorat până și pruncii. 

În doar ultimii 12 ani au tocat 

mărunt miliarde de euro și nu 

te-au întrebat nimic. Dar tu ai 

supraviețuit lor. Și ai alergat... 

Astăzi îți este tot mai greu 

dar obișnuiește-te cu gândul 

că mâine îți va fi și mai greu. 

Politicienii lucrează la datoria 

ta și a copiilor tăi pentru viitor. 

Ei știu că ești conștient de asta 

dar dacă nu îți repetă nimeni 

din când în când, uiți. Te vei 

duce din nou la vot. Curând. 

Alergând... Și, pe cine să votezi 

dacă nu tot pe ei?! Aceeași care 

au făcut datoriile copiilor tăi. 

Pe aceeași care au vândut 

materiile prime pe nimic 

la străini și acum scumpesc 

fosta avuție a țării când vor 

ei. Pentru că țara este a lor 

și numai a lor! Tu, nu ai fost 

întrebat când ți s-a vândut 

petrolul, gazele, energia, pădurile, 

apele, corăbiile etc. 

Tu doar ți-ai făcut datoria de 

cetățean și i-ai votat! De fiecare 

dată... Autoritatea statului 

există și cine nu crede să 

se pună cu statul. Demnitatea 

statală în schimb, a dispărut. 

Pentru că demn nu poți să fii 

decât atunci când ești corect 

și respecți democrația, când 

nu faci datorii nelimitate pe 

spatele contribuabililor ca săți 

asiguri cariera politică sau 

funcția. 

Și dacă statul vrea să te încurajeze 

o face zilnic fără niciun 

efort. Te încurajează să 

furi, te instigă să părăsești țara 

dacă nu-ți convine să trăiești 

în România. Te face să te simți 

umilit în lumea întreagă doar 

pentru faptul că ești român. 

Și tu speri în continuare. Și 

alergi... Vei lasa la o parte memoria 

și vei zice cu mândrie: 

sunt român, hai la vot! Păi, 

da! De ce să le porți pică lor, 

politicienilor? Ai uitat însă că 

înainte să fii român ești om. 

Dar pentru a avea acest privilegiu 

în propria țară meriți 

să fii respectat. Și dacă nu te 

mai respectă autoritățile, dacă 

îți cer numai taxe și impozite, 

dacă te fac să devii neom 

în propria ogradă, nu uita române 

dragă să zâmbești! Mai 

e puțin și iar vine iarna cea 

grea. Noi promisiuni vor răsări 

ca ciupercile după ploaie 

într-o Românie cu un mediu 

rural arhaic, cu oameni săraci 

și îmbătrâniți înainte de 

vreme. Aceeași Românie în 

care autoritățile cunosc teoria 

la perfecție, dar nu au nicio 

idee să o pună în practică. Pur 

și simplu din lipsă de interes, 

imaginație sau inteligență. 

Și noi, continuăm să alergăm 

și să credem... Poate pentru 

că este ceva acolo, o chemare 

înscrisă în codul nostru. 

Eu cred că dacă ipoteza vânătorii 

persistente este adevărată, 

atunci oamenii trebuie să fi 

alergat în grup. O cursă de ore 

sau de zile întregi prin savană 

în urmărirea unui animal epuizat 

trebuie să fi intersectat terenurile 

de vânătoare ale mai 

multor carnivore mari... 

Nu cred că un individ solitar 

ar fi avut şanse. Ar fi devenit 

el însuşi cel urmărit. Este ceva 

mişcător să te gândeşti cum trebuie 

să fi arătat atunci primele 

forme de solidaritate între oameni. 

O solidaritate aspră, elementară, 

răbdătoare dincolo de 

limitele cunoscute până atunci. 

Aş vrea să cred că suntem făcuţi 

să alegăm până departe, 

foarte departe și nu doar după 

„cai-verzi-pe-pereţi”...

04 

IULIE 

2015 

Campania de excelenţă 

Între Costa Blanca și 

Valea Vaser cu… Mocănița 

Costa Blanca ( Coasta 

Albă sau Țărmul Alb) se întinde 

pe 200 de km pe coasta 

Mediteranei, de la Denia în 

partea de nord până la Torrevieja 

în sud și aparține provinciei 

Alicante din Comunitatea 

V alenciană. Are o industrie turistică 

foarte bine dezvoltată fiind 

o destinație populară pentru 

turiștii din Anglia, Germania, 

Olanda, Belgia, Franța, 

Norvegia sau Suedia. Numele 

de Costa Blanca datează din 

anul 1957 când compania aeriană 

British Europa Airways 

a lansat zborurile între Londra 

și Valencia și a folosit numele 

pentru a-și face publicitate. 

Coasta Albă are multe de 

oferit vizitatorilor. De la zonele 

cosmopolitane și animate, până 

la zonele cu aer rural. Peisajul 

este extrem de variat și atrăgător: 

văi înverzite, livezi de portocali, 

dealuri terasate și livezi 

colorate. Stațiuni tradiționale 

precum Calpe, Moraira sau 

El Portet oferă condiții minunate 

pentru familiile aflate 

în vacanță, Benissa sau Altea 

sunt renumite pentru vilele 

cu piscine, terase și grădini, 

iar B enidorm este una dintre 

cele mai renumite staţiuni din 

Spania, fiind cel mai frumos 

oraș de pe Costa Blanca. 

Benidorm este foarte popular 

printre turişti datorită hotelurilor 

înalte denumit adesea 

și „Manhattan-ul Spaniei” sau 

„Beniyork”, a pachetelor de 

vacanţă excelente din zonă, a 

barurilor, cluburilor şi vieţii de 

noapte intense. În Benidorm în 

fiecare vară au loc evenimente 

importante: Benidorm Internaţional 

Song Festival - unde 

s-au lansat nume celebre ca 

Julio Iglesias sau Raphael -, 

festivaluri sportive, muzicale, 

artistice şi gastronomice. Zona 

veche a oraşului contrastează 

cu marile bulevarde pline de 

construcţii moderne și terase ce 

se desfășoară de-a lungul celor 

peste 6 km de litoral. 

Plajele Levante și Poniente 

din Benidorm sunt renumite 

pentru curățenie și igienă, pentru 

sporturile nautice, pentru 

prezența polițiștilor care oferă 

turiștilor siguranță, pentru nisipul 

fin renumit în toată Europa, 

fiind premiate cu steaguri albastre 

în fiecare an. Blue flag 

este un premiu internaţional 

pentru ecologie şi prezervarea 

mediului, care se acordă plajelor 

şi porturilor de agrement. 

Steagul albastru - Blue flag înseamnă 

pe scurt: ape excelente, 

nisip excelent, servicii excelente, 

siguranță maximă! 

Cu dor de Maramureș 

Titiana Mihaela Moisa 

este originară din Maramureș și 

a emigrat în Spania în luna fe- 

bruarie a anului 2003. Viața de 

imigrant a Mihaelei a debutat 

într-un restaurant din Benidorm 

unde a deprins secretul tuturor 

serviciilor de calitate pe care 

le oferă o unitate renumită în 

alimentația publică. În cei opt 

ani de muncă în restaurant 

Mihaela a înțeles că dacă ești 

bun într-un domeniu, serios, 

corect și responsabil, în Spania 

poți ajunge pe culmi fără ca cineva 

să-ți pună piedici… 

După o experiență de patru 

ani în turism ca trabajador 

autónomo - persoană fizică 

autorizată, Mihaela a decis să 

deschidă o agenție de turism 

în Benidorm și să promoveze 

România în Spania. Cu dor de 

locurile natale și pasionată de 

tot ce înseamnă frumusețile 

Maramureșului, Mihaela a pus 

pe picioare prima ei afacere 

în Spania: Agenția de turism 

Mika Viajes Benidorm având 

ca principal obiect de activitate 

turismul receptor (care înregistrează 

sosirile cetăţenilor străini 

într-o ţară dată, aceştia având 

domiciliul permanent în ţara 

emitentă. Turismul receptor 

reprezintă pentru ţara primitoare 

o sursă de încasări valutare 

deosebit de importantă) și o 

firmă în România: Destinație 

Perfectă SRL având ca activitate 

principală: turismul emițător 

(reprezentând acea parte a turismului 

internaţional care înregistrează 

plecările cetăţenilor 

unei ţări în străinătate). 

În anii care au urmat, Titiana 

Mihaela Moisa a organizat numerose 

pachete turistice pentru 

spanioli oferindu-le posibilitatea 

să cunoască și să descopere 

frumusețile din Maramureș, 

promovând cu succes cultura și 

tradițiile românești. A participat 

la târguri internaționale de 

turism, a organizat diverse prezentări 

de succes în domeniu. 

Datorită rezultatelor de 

excepție, Agenția Mika Viajes 

Benidorm condusă de Titiana 

Mihaela Moisa, a fost invitată 

să facă parte din Grupo Europa 

Viajes, un grup format din 250 

de agenții de turism în Spania. 

Oferta generoasă de a face 

parte dintr-un astfel de conglomerat 

național recunoscut în 

materie de turism a fost poarta 

care s-a deschis pentru un 

proiect la care Mihaela visa 

de multă vreme: promovarea 

Coastei Albe din Spania în 

România și promovarea în paralel, 

a României în Spania. În 

acest sens a organizat mai multe 

evenimente în Benidorm, 

ocazie cu care și-a prezentat 

proiectul care a avut un succes 

neașteptat. 

Pentru pasiunea și profesionalismul 

cu care lucrează 

Titiana Mihaela Moisa a fost 

propusă pentru funcția de director 

de marketing în grupul 

celor 250 de agenții din 

Spania - Grupo Europa Viajes, 

excelând în modul de organizare 

a tuturor evenimentelor 

care s-au desfășurat în cadrul 

organizației. 

În perioada 30 mai – 10 iunie 

2015, Mihaela a organizat 

împreună cu Nicoleta Borada - 

Viajes Punto de Mira și Agenția 

Mika Viajes Benidorm, una 

dintre activitățile care fac parte 

din grandiosul proiect de 

promovare a României, în colaborare 

cu Cristina Pătrașcu și 

Mocănița Vișeu din România. 

La eveniment au participat 40 

de jurnaliști și tour-operatori 

din Italia, Bulgaria, Olanda și 

15 profesioniști renumiți în domeniul 

turismului din Spania. 

Pe parcursul a 11 zile, cei 55 

de profesioniști din mass-media 

internațională și turism au 

avut ocazia să descopere zone 

spectaculoase, de o frumusețe 

unică în diverse regiuni ale 

României, necunoscute pentru 

ei, fiind impresionați de locurile 

extraordinare descoperite 

în Brașov, Sinaia, Râșnov, 

Sighișoara, Sibiu și București. 

La Cazinoul din Sinaia 

participanții au fost invitați de 

primarul orașului Sinaia – Vlad 

Gheorghe Oprea la o conferință 

de presă, unde au avut ocazia 

să-și exprime opiniile în 

legătură cu edificiile vizitate, 

să schimbe opinii legate de 

importanța dezvoltării turismului 

în România. 

În drumurile lor, invitații au 

fost surprinși de tot ceea ce au 

reușit să viziteze. Unii dintre ei 

au rămas să descopere tradiţia 

şi viaţa maramureşenilor, alții 

și-au continuat drumul spre 

Bistrița și Cluj. 

O atracție deosebită pentru 

participanți a fost valea Vaser 

care traversează munţii Maramureşului 

în mijlocul unuia 

dintre cele mai frumoase şi mai 

sălbatice peisaje din România. 

Râul Vaser are cam 60 de kilometri 

lungime, formează o vale 

spectaculoasă, ca un canion, în 

care stânci abrupte alternează 

cu păduri dese, poieni minunate 

şi izvoare de apă minerală. 

Punctul de acces spre valea 

Vaser este oraşul Vişeu 

de Sus care este şi punctul de 

pornire pentru Mocăniţa - un 

tren cu aburi, îngust, al cărui 

singur scop este de a coborî 

în vale bușteni. Calea ferată se 

desfășoară de-a lungul râului 

Vaser şi este una dintre ultimele 

şine de căi ferate pentru locomotivele 

cu aburi care încă mai 

există în Europa. 

Având în vedere că acest 

loc este printre puţinele în care 

cineva poate călători într-un 

vagon tras cu puterea aburilor, 

în fiecare an, bătrâna Mocăniţa 

atrage mii de turişti din toată 

lumea oferindu-le călătorii de 

neuitat. Turiştii pot merge cu 

trenul până sus, în capătul văii, 

pe parcursul celor 60 de km şi 

înapoi, bucurându-se de frumuseţile 

naturii. De asemenea, 

există posibilitatea ca turiștii 

să se oprească pe drum, la una 

din numeroasele halte şi să 

pornească într-o excursie prin 

munţi. 

Urmând râul în cascade, 

Mocănița trece mai întâi pe 

lângă casele din Vişeu de Sus, 

apoi, după aproape 7 km ruta 

intră în pădurea sălbatică trecând 

pe lângă stâncile prăpăstioase 

ale strâmtorii şi făcându-şi 

intrarea în munţi prin tuneluri 

întunecoase. Liniştea naturii 

este întreruptă nu doar de râul 

grăbit şi zgomotos, de pufăiturile 

şi sâsâitul trenului, ci, 

din când în când, şi de fluierăturile 

ascuţite ale locomotivei. 

Mocăniţa se strecoară pe pante 

abrupte, deseori dând impresia 

că nu mai poate avansa şi că 

puterea aburului nu este suficientă. 

Totuşi, reuşeşte să continue 

aventura şi să transporte 

turiştii în locuri pitoreşti, unice. 

După aventura de neuitat 

petrecută în România, cei 55 de 

profesioniști vor împărtășii cu 

cititorii, ascultătorii, prietenii și 

colaboratorii din țările lor, din 

impresiile extraordinare și momentele 

unice trăite și descoperite 

în România. 

Oameni care până acum 

nu știau prea multe despre 

R omânia sau aveau alte impresii 

despre această țară și despre 

români, vor contribui cu succes 

la imaginea pozitivă în ceea ce 

privește frumusețile naturale, 

tradițiile, obiceiurile și cultura 

poporului român. Întrebați 

despre drumurile, șoselele și 

mijloacele de transport din 

România, invitații au preferat 

să păstreze în amintire doar 

farmecul deplasărilor cu… 

Mocănița. 

Pentru noi însă, e dureros 

faptul că 600 de km în Spania 

se parcug în 4 ore și jumătate, 

iar în România în 14 ore și jumătate. 

Acest aspect este real și 

din păcate nu îl putem ignora. 

România este o țară neasemuit 

de frumoasă, ar putea atrage 

foarte mulți turiști din toată lumea, 

dar din păcate, îi lipsește 

ceea ce este mai important: terasamentul 

rutier. Este același 

ca și acum 25 de ani… 

Printre participanții la evenimentul 

organizat de Nicoleta 

Borada și Titiana Mihaela 

Moisa s-a remarcat prezența 

Anei Jurado - jurnalist, Jesús 

Martínez - Vero4 travel, Aida 

Aguirre - TV, Miguel A. Diez 

de Cerio O rtigosa - revista 

Viajeros por el mundo, E lvira 

M edina - V iaja-J, Fe rnando 

Martínez - Halcon V iajes, 

Antonio Martin - T urismo 

V ivencional, Celia de Andrés 

Dacio - Plans de viajes S abadell, 

Juan Jose García Fernández - 

Artesol Viajes, Isabel Mercier 

- Viajes Pels Cinc Sentits, Alex 

Cazar Li jano - Jugo Viatges, 

Marta F errer T órrela - Non stop 

Viajes, L ydia Go – Amundear. 

Un material realizat de 

Kasandra Kalman Năsăudean 

Nota redacției Occidentul 

Românesc: 

Titiana Mihaela Moisa a 

fost nominalizată pentru Gala 

Campanei de Excelență ce se 

va desfășura în luna noiembrie 

a acestui an în Spania!

06 

IULIE 

2015 

De interes 

Noua Poartă spre Canada 

se numeşte Express Entry 

Începând cu data de 1 arie 2015, Departamentul de 

ianu- 

Imigraţie al Canadei a lansat 

un nou program de emigrare 

în Canada, dându-le angajatorilor 

canadieni posibilitatea de 

a selecta persone străine calificate 

pentru a acoperii nevoile 

de pe piaţa muncii din această 

ţară. 

Prin Express Entry, guvernul 

intenţionează să ofere o 

cale rapidă şi eficientă de intrare 

în Canada a tuturor persoanelor 

cu profesii şi meserii 

căutate în Canada, precum şi 

celor cu experienţă canadiană. 

Acest program a fost gândit 

în aşa fel încât să vină în ajutorul 

angajatorilor canadieni 

care, negăsind cetăţeni canadieni 

sau rezidenţi permanenţi 

calificaţi să exercite o profesie 

sau o meserie de care au nevoie 

în înteprinderile lor, pot să 

apeleze la Urna Express Entry 

şi să selecteze muncitori străini 

calificaţi care vor practica 

profesia sau meseria în cauză. 

Express Entry crează o 

urnă a candidaţilor interesaţi 

să emigreze în Canada 

Candidaţii vor putea să 

depună un dosar de emigra- 

re numai dacă vor primi o 

invitaţie în acest sens. Acest 

lucru va preveni acumularea 

de dosare neprocesate şi va 

scurta foarte mult timpul necesar 

soluționării unui dosar 

de acest fel. În cadrul acestui 

program, cele mai multe aplicaţii 

vor fi procesate în 6 luni 

sau mai puţin. 

Dacă aplicantul interesat să 

emigreze în Canada are o calificare 

într-o ocupaţie clasificată 

de National Occupational 

Classification Code - Skills 

type 0, A sau în domeniul 

tehnic, împreună cu o ofertă 

de lucru de la un angajator 

canadian, aplicantul va obţine 

destule puncte în sistemul 

Express Entry, ca să îi fie trimisă 

invitaţia de a aplica. 

Cu toate acestea, aplicantul 

trebuie să îndeplinească şi 

criteriile clasei de emigrare la 

care se încadrează sub această 

umbrelă numită Express 

E ntry (Federal Skilled Worker 

Program, Federal Skilled 

Trades Program, sau Canadian 

Experience Class), împreună 

cu cerinţele standard de a fi 

admisibil în Canada. 

Candidaţii care se includ 

în urnă fără o ofertă de lucru 

de la un angajator canadian, 

vor trebui să se înregistreze la 

Canada Job Bank, unde pot 

fi văzuţi de angajatorii care le 

pot da o ofertă de lucru, crescându-le 

astfel şansele de a fi 

invitaţi să aplice. 

De asemenea, Provinciile 

și Teritoriile din Canada pot să 

recruteze o parte dintre candidaţii 

din Urna Express Entry 

prin programele provinciale 

de selectare numite Provincial 

Nominee, pentru a împlini 

nevoile lor de pe piaţa muncii. 

De notat este faptul că nu 

mai există o listă a ocupaţiilor 

eligibile să aplice pentru emigrare. 

Toţi aplicanţii care au 

cel puţin 1 an de experienţă în 

muncă în ultimii 10 ani, vor intra 

în aceeaşi urnă a candidaţilor. 

În faza iniţială, candidatul 

trebuie să își creeze un profil 

on-line. Mecanismul intern 

folosit de guvernul Canadei 

pentru a clasifica candidaţii la 

emigrare se numeşte Comprehensive 

Ranking System. 

Acest sistem evaluează 

capitalul uman al candidatului 

determinat de factori ca: 

vârstă, nivelul de educaţie, 

nivelul de cunoaştere a limbii 

engleze sau franceze, experinţa 

în muncă şi existenţa sau 

nu a unei oferte de lucru din 

partea unui angajator canadian 

sau a nominalizării de către o 

provincie canadiană. Aceste 

criterii asistă guvernul să 

decidă cui să trimită invitaţia 

de a aplica pentru emigrare în 

C anada. 

Înainte de depunerea candidaturii 

în această urnă - Express 

Entry, candidatul trebuie să demonstreze 

cu documente că 

poate să comunice eficient în 

cel puţin una din limbile oficiale 

ale Canadei. Nu se poate 

intra în urnă fară rezultatele 

examenului de limbă (IELTS 

sau CELPIP pentru testarea 

limbii engleze, sau TEF pentru 

testarea limbii franceze). 

Tot astfel, candidaţii eligibili 

pentru Federal Skilled 

Worker Program în cadrul 

E xpress Entry, trebuie să aibă 

diplomele evaluate de catre 

una dintre agenţiile de specialitate 

agreate de departamentul 

imigraţiei. 

Candidaţii aflaţi în urnă vor 

putea să îşi aducă la zi profilul 

pe parcursul timpului cât 

vor sta în urnă, maximum 1 

an. Acest lucru înseamnă că, 

dacă între timp candidatul a 

terminat o scoală, a obţinut un 

scor mai bun la una din limbile 

cerute, sau dacă a mai câştigat 

experinţă în muncă, poate să 

introducă aceste noi informaţii 

la profilul său ca să obţină un 

scor mai bun şi şanse mai mari 

de a primi o invitaţie să aplice 

pentru emigrare. 

Extragerea candidaţilor se 

va face cel puţin odată pe lună. 

Guvernul Canadian a anunţat 

că vor fi între 15 şi 25 de extrageri 

anual. Se estimează că 

în anul 2015, în jur de 180.000 

de dosare vor fi aprobate prin 

programele economice de 

emigrare, iar marea majoritate 

a acestora vor fi prin Express 

Entry. Candidatul care primeşte 

invitaţia de a aplica pentru 

rezidență permanentă, are 60 

de zile la dispoziţie să depună 

o aplicaţie completă cu toate 

documentele cerute pentru clasa 

la care se încadrează. Dacă 

un candidat acceptă învitația, 

dar nu depune un dosar complet 

în 60 de zile, pierde dreptul 

de a aplica mai târziu în 

baza invitaţiei iniţiale. 

Dacă, candidatul declină 

invitația, poate să re-intre în 

Urna Express Entry şi să mai 

stea acolo până se împlinesc 

12 luni de la intrare în urnă. 

Dar, în acest caz, atragem 

atenţia că nu există nici o garanţie 

că acest candidat va mai 

primi încă o invitaţie să aplice 

pentru emigrare în Canada. 

Potenţialii candidaţi sunt încurajaţi 

să se pregătească din 

timp cu testele şi cu documentele 

necesare, astfel încât să nu 

se afle în situaţia nefericită de 

a fi nevoiţi să decline invitaţia 

iniţială. 

Aducem la cunoştinţa cititorilor 

acestor rânduri, faptul 

că guvernul Canadei a introdus 

în ultimele luni măsuri noi, menite 

să întărească şi să asigure 

integritatea programelor sale de 

emigrare, mărind penalităţile 

pentru furnizarea de informaţii 

false. Astfel, persoana găsită 

vinovată, va deveni inadmisibilă 

în Canada pentru 5 ani şi 

nu va mai putea aplica pentru 

rezidenţa permanetă, tot pentru 

o perioadă de 5 ani. 

Pentru mărirea șansei de a fi 

aprobați, doritorii sunt sfătuiți 

să angajeze serviciile biroului 

nostru din Toronto, în care lucrează 

o echipă de avocați și 

consultanți specializați în domeniu. 

Vă dorim succes tuturor 

celor care veţi încerca să deschideţi 

acesta nouă poartă 

numită: Express Entry! 

Vă rugăm să adresați întrebările 

dumneavoastră, folosind 

numărul de telefon sau 

adresa de email de mai jos: 

Rodica Toma 

Regulated Canadian 

Immigration Consultant 

Member of Immigration 

Consultants of Canada 

Regulatory Council 

Email: r odica01@h otmail.ca 

Cell: 416 574 4543

08 

IULIE 

2015 

Maria Simona Drăgan 

Primul român ales consilier 

local în Peninsula Iberică 

Primul român ajuns consilier 

local în Spania - la primăria 

din Calatayud, R egiunea 

Autonomă Aragón -, este 

Maria Simona Drăgan. 

Aceasta a candidat pe lista 

Partidului Popular spaniol 

fiind totodată și primul 

membru al PNL Diaspora din 

Spania care ajunge să fie ales 

într-o asemenea poziție în 

administrația publică spaniolă. 

Maria Simona Drăgan este 

originară din județul Prahova, 

dar a locuit mulți ani în Brașov 

înainte să plece în Spania. Are 

39 de ani și în urmă cu 16 ani 

a început viața sa de imigrant 

în țara lui Cervantes. 

Maria Simona Drăgan: 

Am venit în Spania în urmă 

cu 16 ani împreună cu fratele 

meu. La acel moment a fost 

foarte dificil deoarece era nevoie 

de viză. Nu am avut nici 

o clipă intenția să rămân, dar 

în Calatayud se căutau persoane 

care vorbesc mai multe 

limbri străine pentru a ocupa 

funcții în departamentul pentru 

imigranți din cadrul primăriei. 

În acei ani, fenomenul 

imigrării era o situație nouă 

pentru Spania, pentru orașul 

Calatayud care avea pe atunci 

în jur de 18.000 de locuitori. 

Fratele meu mi-a propus să 

particip la concursul organi- 

tului pentru imigrări din primărie. 

Am acceptat. Acesta a 

fost începutul. 

Reporter: Cum ați fost 

privită de către colegii spanioli? 


Extraordinar! Încă de la început. 

Împreună, timp de 15 

ani am fost o echipă adevărată. 

Și la bine și în momentele 

dificile. Ne-am sprijinit unii 

pe alții, ne-am respectat reciproc 

și ne-am ajutat. Fără ei, 

eu nu aș fi reușit să merg mai 

departe și să ajung să conduc 

departamentul pentru imigrare. 

Pentru că la acea vreme, 

în Calatayud erau aproxima- 

Reporter: De când sunteți 

în Spania și care au fost 

„etapele” vieții dumneavoastră 

de imigrant? 

zat de primăria orașului. tâmplarea a făcut să trec toate 

Înexamenele 

și în final să obțin 

postul în cadrul departamen- 

tiv 40 de români, dar mult 

mai mulți imigranți de alte 

naționalități. 

Reporter: Care este poziția 


spaniolilor față de românii 

din comunitatea dumneavoastră? 


În general, bună. Există cazuri 

negative din cauza cărora 

suferă alți români, dar 

în mare, românii sunt bine 

văzuți și apreciați. Regiunea 

Aragón este renumită pentru 

modul pozitiv în care a reușit 

să adopte imigranții. 

Reporter: Aveți o funcție 

în primărie după alegerile 

municipale. Aceea de consilier 

local. Cum vi se pare? 


De moment totul decurge normal, 

dar este încă prea devreme 

să-mi fac o părere anume. 

Abia pe 13 iunie am depus 

jurământul pentru respectarea 

constituției și a funcției. Din 

această nouă poziție voi conduce 

trei departamente: Departamentul 

pentru imigrări, 

Departamentul Relații cu publicul 

și Departamentul pentru 

tineri. Sper să reușesc la 

fel ca în ultimii 15 ani, să îndeplinesc 

cu succes și aceste 

noi responsabilități. Funcția 

pe care o ocup acum doresc să fie constructivă și pozitivă. 

Reporter: Din această 

poziție, veți reuși să-i ajutați 

pe românii din comunitatea 

dumneavoastră? 


În cei 15 ani cât am condus 

Departamentul pentru imigrări 

am sprijinit toți imigranții alături 

de colegii mei, nu numai 

românii. Asta voi face și acum, 

încercând să fiu cât mai aproape 

de români, mai ales că de 

la cei aproape 40 de români în 

Calatayud în urmă cu 15 ani, 

s-a ajuns la o cifră importantă: 

peste 4.000. 

Reporter: Ce părerea aveți 

despre ceea ce se petrece azi 

în România? 


Două lucruri aș avea de spus 

despre ceea ce se întâmplă în 

România: 

1. România este un stat democratic, 

un stat de drept, iar 

oamenii politici au fost aleși 

de către popor față de care politicul 

are o datorie. 

2. Ca stat democratic, cred 

că instituțiile din România 

ar trebui să fie mai aproape 

de cetățenii ei. Mult mai 

aproape. 

Reporter: Ce planuri de 

viitor aveți? Vă mai întoarceți 

în România? 


Pentru moment, trebuie să 

duc la bun sfârșit proiectul 

meu aici. Asta nu înseamnă 

că nu mă gândesc la locurile 

mele dragi din țara mea. 

Merg destul de des în 

România unde am familie și 

mulți prieteni. Niciodată nu 

se știe ce aduce viitorul, însă 

pentru mine e important să 

fiu acum alături de familia și 

munca mea. 

Reporter: Ce transmiteți 

românilor din Spania, românilor 

din străinătate? 


Tuturor românilor din Spania 

și din toate colțurile lumii le 

transmit numai bine, să aibă 

încredere și speranță și cel 

mai important, să nu uite că 

avem o țară minunată! 

Interviu acordat în exclusivitate 

publicației Occidentul 

Romanesc.

Campania de excelenţă IULIE 

2015 09 

Concursul 

de proză scurtă și poezie 

Criterii de selecţie pentru etapa finală 

Excelența românească 

există 

Pentru etapa finală a concursului 

de creaţie, textele 

au fost selectate exclusiv în 

baza criteriilor artistice. Juriul 

a luat în considerare originalitatea 

stilului, limbajul 

artistic, mesajul şi inovaţia, 

în ceea ce priveşte secţiunea 

poezie şi, respectiv, ineditul 

tematicii, tehnicile narative, 

construcţia textului, mesajul, 

stăpânirea şi folosirea corectă 

a limbajului, în cazul secţiunii 

de proză. În baza acestor criterii, 

juriul a creat un sistem 

de notare menit să departajeze 

lucrările. 

Toate lucrările care au 

întrunit notări care să le claseze 

de la foarte bine în sus 

au ajuns în etapa finală, care 

cuprinde, astfel, 35 de nume. 

Dintre acestea, 25 sunt la secţiunea 

poezie şi 10 la secţiunea 

proză. 

Tematica textelor în proză 

a fost diversă, iar tehnicile narative 

au variat, înscriindu-se 

de la stil clasic la modern şi 

demonstrând calităţi narative 

de excepţie. Poeziile selectate 

în etapa finală reprezintă atât 

stilul clasic, cât şi cel modern, 

ba chiar post-modern, fiind 

extrem de puternice la nivel 

de imagine poetică, dar şi de 

mesaj. 

În etapa finală, toate cele 

35 de texte selectate vor fi 

jurizate din nou, respectând 

aceleaşi criterii menţionate, 

dar adăugându-se, de data 

aceasta, stricteţea unei departajări 

bine-definite, cu scopul 

acordării marelui premiu, ales 

din 35 de nume. 

Poezie clasică 

1. Aurel Brumă 

2. Cosmin Pincu 

3. Cerasela Bunda 

4. Lidia Batali 

5. Marilena Perijoc 

6. Mihai Manolescu 

7. Petru Todică 

8. Silvia Olteanu 

9. Sorin Dimitrie Pană 

10. Valeria Moroşan 

Poezie modernă 

1. Adelina Gabriela Clondir 

2. Adrian Nicolae Popescu 

3. Adrian Novac 

4. Andra Elena Pelineagră 

5. George Bădărău 

6. Gheorghe Marian Neguțu 

7. Mihaela Diana Barbu 

8. Mihaela Luminița Bugan 

9. Milana Petrov 

10. Petru Camui 

11. Schoppel Carla Francesca 

12. Valentina Becart 

13. Vasile Pintilie 

14. Victoriţa Tudor 

15. Vintilă Ovidiu 

Proză scurtă 

1. Antonia Bogdana Bălan 

2. Carmen Ionela Sârbu 

3. Cătălin Lupu 

4. Florentina Dalian 

5. George David 

6. Ion Nălbitoru 

7. Isabel Vintilă 

8. Lică Barbu 

9. Mircea Teculescu 

10. Vasile Dumitru 

În ediția tipărită Occidentul 

Românesc din luna august 

vom cunoaște câștigătorii. 

Cele 35 de creații vor fi publicate 

în edițiile următoare în 

paginile publicației noastre și 

a colaboratorilor din România 

și din străinătate. Mult succes! 

Nota redacției: 

Campania de promovare 

a valorilor româneşti din 

străinătate „Noi susţinem 

Excelența!” lansată în luna 

ianuarie a acestui an de către 

publicația în limba română 

Occidentul Românesc este în 

deplină desfășurare și cuprinde 

trei etape: 

I - Promovarea românilor 

(15 ianuarie – 15 noiembrie 

2015), care prin pasiune şi 

dăruire fac performanţă în 

țările lor de adopție. 

Am dorit să ne implicăm 

în promovarea acelor care 

excelează în domeniile lor 

de activitate pentru că massmedia 

din România vorbeşte 

prea puţin despre românii de 

succes din străinătate - de la 

simpli muncitori care sunt 

foarte apreciați de cei pentru 

care lucrează, la cercetători, 

profesori, medici, scriitori, 

poeți, pictori, sportivi, oameni 

de afaceri -, și despre 

eforturile și sacrificiile pe 

care le depun. 

II - Concurs de poezie și 

proză scurtă (15 ianuarie – 

15 august 2015). 

Deschis românilor din ţară 

şi străinătate, cu vârste cuprinse 

între 18 şi 70 de ani, concursul 

a stârnit un interes de 

excepţie în rândul cititorilor 

Occidentul Românesc: tineri, 

foarte tineri, adulţi de vârsta 

a doua sau a treia, români din 

toate colţurile României, dar 

şi din toate colţurile lumii, au 

trimis sute de materiale pentru 

acest eveniment. 

III - Acţiune de promovare 

a limbii române 

Prin această acţiune am 

dorit să venim în ajutorul 

profesorilor de limba română 

din Spania cu lucrări atractive 

şi interesante ca lectură pentru 

copiii români. În paginile 

publicaţiei noastre există un 

spaţiu dedicat copiilor români 

din Spania şi nu numai, unde, 

pentru fiecare ediţie doamna 

profesor Letiția Coza donează, 

din scrierile sale, fragmente 

dedicate copiilor, respectiv, 

poezii şi integrame. 

• Această amplă campanie 

de excelență nu este 

finanțată din proiecte europene, 

DPRRP etc.! 

• Este inițiată de Occidentul 

Românesc și sprijinită în 

totalitate de către echipa 

redacțională și JeTT Media 

Group din USA! 

Redacția OR

10 

IULIE 

2015 

Pagina mea 

Dr. Gabriela Căluţiu Sonnenberg 

Benissa - Spania 

„¡Salud, dinero, amor y 

mucho tiempo para disfrutalo!” 

„Sănătate, bani, amor şi 

mult timp pentru a ne bucura 

de ele!” zic fraţii noştri întru 

latinitate când ridică paharul 

şi toastează pentru un viitor 

ferice. Dar, lăsând la o parte 

expresiile de pahar şi alte detalii 

legate de arta sărbătoririi, 

localnicii mai cultivă şi alte 

ritualuri. Răspândit în luna 

iunie e-ndrăgitul şi îndrăcitul 

dans cu care se-ntâmpină vara 

în vestita Noche de San Juan 

(Noaptea Sfântului Ioan, de pe 

23 spre 24 iunie). Așa merg 

treburile: 

Primele semne de nelinişte 

se observă la lăsatul serii, 

când spaniolii distribuiţi în 

cete și înarmaţi cu pături 

şi sacoşe pline de merinde 

( merienda) se-ndreaptă spre 

plaje. Odată cu lăsatul serii se 

formează grupuri şi grupuleţe 

care tăifăsuiesc molcolm în 

jurul focurilor aprinse, gustând 

tapas, sorbind din pahare 

şi îngânând melodii melancolice. 

Pe măsură ce se apropie 

cumpăna nopţii, spiritele încep 

să se încingă. Tinerii înteţesc 

focurile, gălăgia creşte, 

ţipetele se suprapun peste surdina 

valurilor care se sparg de 

mal. 

Cel târziu la cinci minute 

înainte de miezul nopţii, fiecare 

om prezent pe plajă ţine 

în mână trei bileţele pe care 

şi-a notat cu multe zile înainte 

trei dorinţe. Extrem de importante, 

desigur! Regula ritualului 

prevede ca fiecare să aibă 

la îndemână trei fructe diferite 

(„ala, bala, portocala?”), 

trei flori şi trei monede. După 

ce memorează bine cele trei 

dorinţe şi ordinea în care ţine 

obiectele de „cult” în mână, 

la bătaia ceasului solstițiului 

care vesteşte începerea verii, 

fiecare strigă o dorinţă şi 

aruncă peste umăr, în trei serii 

consecutive, fructul, floarea 

şi moneda. Trei dorinţe sunt 

permise, aşadar. Apoi toţi se 

aruncă în valuri, îmbrăcaţi, 

scufundându-ne cu cap cu tot. 

De 7 ori! 

Cei mai slabi de înger, 

care nu fac faţă temperaturii 

destul de reci a apei în luna 

iunie înlocuiesc operaţiunea 

de scufundare cu o succesiu- 

ne de sărituri peste şapte luri consecutive. Dar atenţie: 

vase 

sare cu spatele spre mare! 

Cine întoarce capul, chiar şi 

numai o singură dată, riscă 

să nu i se împlinească nimic 

din dorinţele propuse (precum 

nefericitul Orfeu, care a ratat 

şansa de a-şi salva iubita din 

infern, după ce a aruncat o 

privire înapoi). 

„Garanţia” împliniri dorinţelor 

o au doar cei care, 

după ieşirea din apele mării, 

execută obligatoria săritură 

prin flăcări. Această ultimativă 

„probă de foc” facilitează 

pasămite privitul cu încredere 

către viitor. 

O tânără spaniolă care 

încearcă an de an să sară cu 

spatele peste şapte valuri mi-a 

mărturisit că atare cascadorie 

este practic imposibilă fără 

să trișezi măcar aruncând o 

miniocheadă peste umăr. Era 

de așteptat ca, așa ca-n mai 

toate întreprinderile din viaţă, 

fără un pic de șiretlic să 

nu reușească nimic. Poate că 

expresia ”spălatului cu toate 

apele”, urmată de purificarea 

prin foc s-a consacrat tocmai 

după o astfel de acțiune curajoasă. 

Scenă şi martoră ritualului 

bizar, cu tentă păgână, rămâne 

plaja. Un dans al ielelor, 

un vis întruchipat pentru o 

clipită, pasaj dintr-o piesă de 

teatru antică pe scena litoralului 

Mării Nostrum. O amintire 

efemeră, sculptată în spuma 

mării. 

Știu că procedura cu săritul 

peste valuri și cu gesturile 

ritualice din noaptea de San 

Juan pare complicată, dacă nu 

chiar imposibilă, dar nu ea e 

cea care-mi dă mie dureri de 

cap. Ce m-ar pune cu adevărat 

în încurcătură ar fi întrebarea 

simplă: ”Ce-mi doresc?” 

Nu pentru că aș avea de 

toate – dealtfel nu cred că 

există om pe lumea asta care 

să aibă tot ce vrea – ci pentru 

că nu știu cum să-mi ierarhizez 

nevoile, n-am habar 

care sunt cele trei dorințe 

mai importante decât toate 

celelalte. Nu mă speriu de 

împlinirea clasicelor deziderate 

(să zicem sănătate, pace, 

bani sau fericire), ci mă tem 

de neîmplinirea celorlalte, 

cele pe care nu le pot solicita 

providenței concomitent cu 

primele. Cu alte cuvinte, nu 

dorințele incluse pe listă, ci 

cele excluse din ea mă preocupă 

mai tare. 

Cu dilema asta a nehotărârii 

am trăit de când mă 

știu. Dacă mă-ntreabă cineva 

: ”ești o fire ezitantă?”, eu îi 

răspund după o lungă pauză 

de reflecție: ”știu și eu?”. 

Ca să fiu pregătită în caz 

că voi câștiga un loz mare 

sau dacă dau peste lampa lui 

Aladin, m-am documentat 

pe la specialiștii în domeniu. 

Ce se cade să facem ca să fim 

fericiți? Mentorul meu Johan 

Bun venit, vară! 

Galtung, venerabil om de 

știință, octogenar sprinten la 

minte și vioi la capitolul sociologie 

și viitorologie a scris 

câteva vorbe memorabile pe 

tema fericirii. Mă gândesc 

să-l urmez, pentru că sunt sigură 

că știe știe ce spune în 

cartea pentru care i s-a decernat 

premiul norvegian pentru 

literatură. Vă împărtășesc câteva 

pasaje (sublinierile îmi 

aparțin mie): 

”Am o mică reţetă a fericirii. 

E simplă, nu infailibilă, 

dar foarte efectivă. Formula 

conţine conştientizarea intensă 

a bucuriilor pe care le experimentezi, 

a celor pozitive. 

Nu-ţi suprima durerea, răul. 

Nu te minţi sau amăgi nici 

pe tine, nici pe cei apropiaţi, 

nici pe Dumnezeu. Tu singur 

poţi descoperi care sunt lucrurile 

ce trebuie acceptate ca 

fiind de la sine înţelese, gustând 

din plin fiecare moment 

de bucurie care-ţi este dat pe 

pământ, clasând la minciuni 

teza învechită conform căreia 

„în viaţă bucuria trebuie plătită 

prin suferinţe”. Sădeşte 

bucurie în tine şi în ceilalţi 

şi vei culege din ea însutit. 

Conştientizarea e cea care 

face diferenţa. Puţină pictură 

frumoasă, câteva cuvinte vesele 

spuse în sinea ta nu pot 

strica. Începi prin a-ţi spune 

cât de bine te simţi. Dacă te 

doare un pic un dinte, 99,99% 

din corp funcţionează perfect 

– eşti conştient de asta? Poţi 

să te bucuri de problemele 

pe care nu le ai? (...) E posibil 

ca masa luată într-un restaurant 

stilat, distins cu stele din 

Guide Michelin să depăşească 

bucuria unei felii de pâine cu 

unt bine pregătită de mâna ta?” 

Tot el spune: 

”Dacă eşti incapabil să 

adaugi bucurie călătoriei, nu 

ai experienţe estetice, nu tu 

conversaţie cu un alt om, nici 

observaţii glumeţe care s-o 

înveselească pe femeia de la 

casă, nici curiozitatea care se 

asociază sondării unui teren 

nou, dacă nu porţi un surâs 

în inimă, cum vrei să-l sădeşti 

în zâmbetul altora? 

Cu timpul dobândeşti dexteritate 

în a găsi sursele bucuriei, 

oriunde ai fi, chiar să le 

creezi pentru tine sau pentru 

alţii, ca izvor al fericirii. Simţul 

umorului ajută colosal şi 

se poate dezvolta în continuare. 

Orice situaţie în care te 

regăseşti are o perspectivă, 

un unghi din care o priveşti, 

găsindu-i valenţe vesele, poate 

chiar aşa de amuzante încât 

îţi dau lacrimile de râs. Râsul, 

dar şi plânsul, pompează 

cascade de endorfină în sânge 

şi creează viaţă nouă în tine. 

Dispui de o bună fiziologie, 

pe care poţi clădi. Dacă realizezi 

acest adevăr simplu, anume 

că fericirea nu e localizată 

undeva în spaţiu, nu e un loc 

sau o ţară pe care trebuie să o 

descoperi, eşti salvat. Fericirea 

se autocreează, e peste tot, 

în orice moment. Şi în închisoare, 

de exemplu. Dar tu trebuie 

să lucrezi asupra ei, pentru 

ca ea să se poată instala.” 

Și în final: 

”Mai am încă o mică formulă 

a fericirii. Tot simplă, nu 

infailibilă, dar foarte efectivă: 

Urmăreşte un ţel în viaţă. 

Întreabă-te: „Cum ar arăta 

viaţa bună?” Adesea m-a 

surprins golul din răspunsuri. 

Mulți nu numai că şi-au ales 

un proiect de viaţă lipsit de înţelepciune 

şi nerealist, ci adesea 

nu au niciun plan, chiar 

deloc. Sunt ca frunzele bătute 

de vânt, în toate direcţiile. În 

toamna ruginie a frunzei virajul 

spre roşu se accentuează, 

moartea se apropie. 

Gândeşte-te să te ocupi 

bine de propria ta persoană; 

tu ai aceleaşi drepturi cu oamenii 

cărora le dai o mână 

de ajutor. A-ţi transforma 

viaţa în cenuşă şi fum poate 

că-l impresionează pe Dumnezeu, 

dar cu siguranţă nu le 

dă mai multă putere celor din 

jur. Nu te folosi de disperarea 

altora pentru a te scoate din 

propria ta disperare, şi nici invers. 

Poţi însă să te foloseşti 

de un nou proiect de viaţă 

pentru a le ameliora pe amândouă.(...) 

Pacea e pretenţioasă 

şi cere timp. 

Mai am o mică reţetă pentru 

sănătate: 

Mişcă-te corect, mănâncă 

bine. Dar, înainte de toate, fii 

fericit. Încearcă șă sporești 

conştient nenumăratele bucurii 

mici, de zi cu zi, urmăreşte 

un ţel prin viaţa ta, trăieşte cu 

bucurie. Fericirea şi sănătatea 

convieţuiesc foarte aproape 

una de alta.” 

Simplu, aproape banal și 

enorm de efectiv. Între noi fie 

vorba, parcă a descris mentalitatea 

poporului spaniol, cel 

în mijlocul căruia norvegianul 

Johan Galtung a ales dealtfel 

să trăiască încă de pe vremea 

Generalului Franco (o epocă 

nu tocmai fericită, dacă o judecăm 

din afară). 

Autorul pasajelor citate mai 

sus este cel mai mare specialist 

mondial pe probleme de pace 

și de rezolvare a conflictelor 

din lume, omul foarte activ 

care de la cel de-al doilea Război 

Mondial încoace a participat 

la un număr covârșitor 

de tratative, înființând catedre 

și universități care se dedică 

științei armoniei și echilibrului 

planetare. A colaborat cu 

NATO și ONU, a primit Premiul 

Nobel Alternativ pentru 

Pace și premiul Gandi și ... a 

ales să trăiască în Spania, pe 

litoralul Mediteranei. Poate a 

făcut-o și pentru că aici lumea 

are suficientă fantezie pentru a 

ieși pe plajă chiar și noaptea, la 

solstițiul de vară, ca să se spele 

în mare de necazuri și să-și 

testeze dorințele de fericire, 

trecându-le prin foc și pară, 

dar mai ales ca să fie laolaltă, 

bucurându-se în mijlocul celor 

dragi de miracolul acestei feerice 

naturi însorite, la propriu 

și la figurat. 

Bun venit exuberanță estivală!

Educaţie şi cultură IULIE 

2015 11 

Dan Caragea - Critic literar 

Portugalia 

Norma ne arată că nu ne 

putem bizui în chip absolut 

doar pe auz sau pe pronunția 

deprinsă spontan, de la alții. 

Deși principiul scrierii limbii 

române este unul fonetic, există 

diferențe subtile între scriere 

și rostire. Spunem, bunăoară, 

„uaie” (cu u scurt), dar scriem 

„oaie”; rostim „ieu” (cu i 

scurt), dar scriem „eu”. Principiul 

fonetic nu este și nu poate 

fi unul absolut. 

Așa cum se întâmplă și 

aiurea, norma este temeiul și 

temelia unei limbi unitare. În 

realitate, moldovenii vor vorbi 

și în viitor moldovenește, 

cei din Transilvania vor rosti 

și ei după tradițiile graiurilor 

locale, dar scrierea trebuie 

unificată prin normă. Și astfel, 

ajungem la limba literară care 

trebuie predată în școli. 

Nevoia limbii zise literare 

este o realitate care nu ar 

trebui să ne intrige sau să ne 

revolte. În urmă cu mai bine 

de două sute de ani, a început 

lupta pentru o gramatică 

a limbii române, chiar înainte 

de a avea, ca stat, o constituție. 

Constituția și gramatica 

consfințesc legile de bază ale 

statului modern. Constituția 

este emanația Parlamentului, 

gramatica și dicționarul sunt 

Puşa Roth - Bucureşti 

Dimitrie Bolintineanu debutează 

în literatură cu poezia O 

fată tânără pe patul morţii (din 

care am reprodus un fragment), 

apărută în „Curierul de ambe 

sexe”, la 15 mai 1842, publicată 

de I.H. Rădulescu, poezie cu 

accente melodramatice, care 

evocă moartea timpurie a iubitei, 

înscriindu-se astfel în spiritul 

epocii romantice. 

Poezia a fost invocată mai 

târziu de Mihai Eminescu în 

Epigonii (Pe-un pat alb ca un linţoliu 

zace lebăda murindă,/Zace 

palida vergină cu lungi gene, 

voce blândă -/Viaţa-i fu o primăvară, 

moartea-o părere de rău;/ 

Iar poetul ei cel tânăr o privea 

cu îmbătare,/Şi din liră curgeau 

note şi din ochi lacrimi amare/Şi 

astfel B olintineanu începu cântecul 

său...) Bolintineanu a avut ca 

model poezia La jeune captive 

(Tânăra prizonieră), de André 

Chénier. 

Poet, om politic, diplomat, 

menirea Academiei. Ambele 

instituții sunt legiuitoare și 

apărătoare ale ființei naționale. 

Limba, bunăoară, este cel 

mai de preț patrimoniu al unei 

etnii. Când nimeni nu o mai 

vorbește, neamul se stinge iremediabil. 

Așa s-a întâmplat, în 

veacul al XIX-lea, cu dalmata. 

De aceea, a nesocoti limba literară 

nu este un semn de cumpătare 

și nici de respect pentru 

concetățeni. 

În prelungirea articolului 

precedent, voi discuta, mai întâi, 

poziția DOOM (2005) în 

privința accentului. 

ACCENTUL 

Nu are o poziție fixă în 

limba română, ceea ce duce, 

adesea, la deplasarea lui, în 

funcție de considerente socioculturale, 

dar mai ales de presiunile 

sistemului limbii, adică 

de analogiile pe care vorbitorii 

le stabilesc în minte cu vocabulele 

cunoscute (ca într-un 

dicționar de rime). 

Cum nu se pot da, pentru 

limba română, reguli de accentuare, 

așa cum există în 

spaniolă, de exemplu, vorbitorii 

trebuie să consulte 

dicționarul, ori de câte ori survin 

nesiguranțe sau rostiri care 

nu ne sună corect. 

Accentul poate sta pe ultima 

silabă, pe penultima, antepenultima 

și chiar pe a patra 

silabă numărată de la finală, 

precum la: gărgăriță, lapoviță, 

prepeliță, veveriță (cuvinte de 

origine slavă). 

Un număr mic de sufixe 

pot fi și accentuate și neaccentuate: 

-et (brădet, păsăret, 

dar foșnet, pocnet), -ete 

(scumpete, dar foamete), -iște 

troduse în DOOM, 2005, sintetizate 

de coordonatorul ediției, 

Ioana Vintilă- Rădulescu (Ce 

e nou în DOOM, Internet), și 

pe care le vom cometa cum se 

cuvine. 

Se recomandă o singură 

accentuare la: avarie, crater, 

despot. 

Avarie (din fr. avarie) s-a 

pronunțat inițial cu accentul pe 

i, după modelul francez. 

Din 1958, dicționarele academice 

au acceptat pronunția 

avarie la forma-tip. Aceeași 

poziție a accentului apare 

în: aprilie, butelie, camelie, 

c analie, evanghelie etc., în contrast 

cu cele cu accent pe penultima 

silabă: anomalie, bătălie, 

chelie etc. 

Pentru crater (din fr. 

cratère) au fost acceptate două 

pronunții până în 2005. Totuși 

varianta etimologică crater 

continuă să fie înregistrată în 

DEX, 2009. 

La fel, despot (ngr. despótis, 

fr. despote) avea o a doua 

formă, până în 2005, justificată 

de neogreacă și franceză. 

Includerea însă, mai demult, 

în programa școlară a piesei 

lui Vasile Alecsandri, Despotparticipant 

la Revoluţia de 

la 1848, de origine macedonean 

aromân, s-a născut în anul 

1819, sau după alte surse în anul 

1925, la Bolintin-Vale, unde părintele 

lui, Ienache Cosmad, a 

venit în ţară din Ohrida. Foarte 

repede, căci în anul 1831 aceasta 

a murit, ca de altfel şi soţia lui, 

mama poetului, şi-a făcut un 

rost, fiind arendaş, mic proprietar, 

apoi subprefect, cu reşedinţa 

la Bolintin, sat aflat în apropiere 

de Bucureşti, însă el nu a reuşit 

să-i lase celui de al doilea născut, 

Dimitrie, o avere care să-l scutească 

de griji. 

Stabilindu-se peste câțiva ani 

în Bucureşti, viitorul poet urmează 

cursurile Colegiului „Sfântul 

Sava”, avându-i colegi pe la 

1833 pe Alexandru Zanne și pe 

Al. Creţulescu, iar ca profesor de 

istorie pe Florian Aaron. Orfan 

de ambii părinţi încă din 1831, 

tânărul a fost crescut de rude mai 

avute. Se susţine de timpuriu, 

precum Grigore Alexandrescu, 

I. L. Caragiale, Mihai Eminescu, 

prin slujbe funcţionăreşti. 

În 1841 era copist la 

Secretariatul de Stat, în 1843, secretar 

la departamentul „pricinilor 

suditeşti”. Printr-un misterios 

concurs de împrejurări, e ridicat, 

în 1844, la rangul de pitar, sau 

poate şi pentru faptul că Heliade 

îl lăudase la debutul lui literar. 

Înainte cu trei ani de declanşarea 

Mic îndreptar ortografic, 

ortoepic și de punctuație 

(porumbiște, dar iniște), -iță 

(porumbiță, dar bivoliță). 

În situațiile în care există 

două variante de accentuare, 

se preferă accentuarea spre 

finala cuvântului: bolnav, caracter, 

dușman, dar regizor 

(nu regizor, cum recomanda 

Îndreptarul). În poezie, din 

necesități ritmice se pot prefera 

variantele: 

„Și de-aceea tot ce mișcă-n 

țara asta, râul, ramul, / Mi-e prieten 

numai mie, iară ție dușman 

este, / Dușmănit vei fi de toate, 

far-a prinde chiar de veste” (M. 

Eminescu, Scrisoarea III) 

În morfologia verbului apar 

confuzii la conjugarea a II-a și 

III-a. La prezentul indicativ, 

diferă modul de accentuare la 

persoanele I și a II-a plural: 

scădem, scădeți; tăcem, tăceți; 

dar mergem, mergeți; facem, 

faceți, zicem, ziceți (nu mergem, 

mergeți; făcem, făceți; 

zicem, ziceți). 

De asemenea, se observă 

deplasări incorecte ale accentului 

și în cazul verbului a fi, 

un verb de conjugarea a IV-a: 

suntem, sunteți, nu suntem, 

sunteți. 

Iată și unele aspectele noi, in- 

Revoluţiei paşoptiste, în 1845, 

poetul pleacă la studii în străinătate, 

la Paris, cu o bursă din partea 

„Asociaţiei literare”, sprijinită 

de fraţii Alexandru şi Ştefan 

Golescu, şi audiază cursurile lui 

Jules Michelet, Edgar Quinet şi 

Adam Mickiewicz. 

Doi ani mai târziu, în 1847, îi 

apare la București, primul volum 

de versuri, Colecție din poeziile 

domnului D. Bolintineanu, cuprinzând 

elegii, balade istorice și 

balada fantastică Mihnea și baba. 

În anul1848, anul Revoluţiei, 

Bolintineanu editează revista 

„Poporul suveran”, „gazetă politică 

și literară”, la care colaborează 

Nicolae Bălcescu şi Cezar 

Bolliac. Întrucât Revoluția a fost 

înfrântă, Bolintineanu este silit 

să părăsească țara împreună cu 

alți conducători ai mișcării și 

se stabilește la Paris, unde va 

participa la activitățile politice 

și culturale ale exilului. În anul 

1851, poetul părăsește Parisul 

îndreptându-se spre casă, dar 

nu i se permite intrarea în țară 

şi călătorește prin Bulgaria, 

C onstantinopol, Palestina, Egipt 

și Macedonia, scriind mai târziu 

un memorial de călătorie de 

ținută romantică. 

În 1855 apare romanul 

Manoil. Roman naţional în 

„România literară” a lui Vasile 

Alecsandri, iar sub îngrijirea lui 

G. Sion și cu prefața lui Radu 

Accentul 

Ionescu, volumul Poesii vechi și 

nouă, structurat pe următoarele 

cicluri: Elegii, Balade, Florile 

Bosforului, Epistole, Cântece, 

Poeme. 

În anul 1858 publică volumul 

Legende sau Basme naționale 

în versuri, urmat de Melodii române 

și proza memorialistică și 

de voiaj, Călătorii pe Dunăre 

și în Bulgaria dar și Cântarea 

României, în versuri, precum 

și ziarul unionist „Dâmbovița”, 

toate tipărite la Tipografia 

Națională a lui Iosif Romanov. 

Întorcându-se în ţară intră în politică, 

iar pe 12 octombrie 1863 

este numit ministrul Cultelor şi al 

Instrucţiunii publice, în guvernul 

condus de Mihail Kogălniceanu. 

La 19 iulie 1864 demisionează 

din guvern şi este numit de 

Alexandru Ioan Cuza, membru 

al Consiliului de Stat. Prin stăruinţele 

lui, ale lui Costache Negri 

şi ale lui V. A. Urechia, sunt înfiinţate 

primele şcoli la românii 

macedoneni. Tipăreşte volumul 

de satire Nemesis, urmat de 

Legende noui şi de romanul 

Elena. 

Publică volumul Călătorii la 

românii din Macedonia. Pentru 

a se întreţine, începe să publice 

seria de „vieţi” romanţate ale 

unor personalităţi istorice: Viaţa 

lui Vlad Ţepeş şi Mircea Vodă 

cel Bătrân, Viaţa lui Ştefan 

Vodă cel Mare, Viaţa lui Mihai 

Vodă, a dus la consolidarea 

pronunției despot, mai firească 

în românește. Spune Laski: 

Ba mai degrabă-un... Despot 

cu brațul lung de fier, / Să 

bată, să apese pe dârza lor cerbice 

/ Și-n capul lor sămânța 

de vrajbă să o strice... / Și iată 

de ce, frate, primit-am bucuros 

/ Ca să ajut avântu-ți de dor 

ambițios. / Sunt leah; cu moldovenii 

în veci n-am împăcare, 

Tu cauți un tron, Despot?... eu 

caut răzbunare! 

Nu cred că cineva ar 

pronunța, în aceste contexte, 

Despot. 

Se admit variante literare 

libere (prima formă e formatip): 

acatist / acatist, antic / 

antic, gingaş / gingaş, hatman 

/ hatman, jilav / jilav, penurie / 

penurie, trafic / trafic. 

Din observațiile noastre, 

formele preferate de vorbitori 

sunt: acatist (prin analogie cu: 

acordeonist, afacerist, capitalist 

etc., deși acatist nu este 

un derivat); antic (pronunție 

generalizată, prin analogie cu 

atlantic, gigantic, romantic 

etc.; forma antic este resimțită 

ca erudită sau prețioasă); 

gingaș (deși la Alecsandri, 

Dimitie Bolintineanu 

Viteazul. 

În anul 1864 apare în publicaţia 

„Dâmbovița” un fragment 

din epopeea Traianida (neterminată), 

iar în anul următor se 

tipărește în două volume întreaga 

producție poetică a lui D. 

Bolintineanu sub titlul Poesii de 

D. Bolintineanu atât cunoscute 

cât și inedite. 

Primul volum cuprinde ciclurile 

Florile Bosforului, Legende 

istorice, Basme, iar al doilea 

ciclurile Macedonele, Reverii, 

Diverse. În prima jumătate a anului 

1870, Dimitrie B olintineanu 

călătoreşte la Paris. I se reeditează 

câteva dintre biografiile istorice. 

Tipăreşte culegerea de satire 

Menadele şi volumul de poezii 

Plângerile României. 

Colaborează, până în aprilie, 

la „Românul”, lui C. A. Rosetti. 

Grav bolnav, e silit să-şi întrerupă 

munca. În 1871 boala lui 

Bolintineanu se agravează. Poetul 

este sărac. Pensia pe care 

o primea intra în buzunarele 

creditorilor. Oficialitatea refuză 

să-i acorde ajutor. În aprilie 

este organizată, din iniţiativa lui 

George Sion, o loterie cu obiecte 

personale ale lui Bolintineanu. 

La 28 aprilie are loc un spectacol 

la Teatrul Naţional din 

Eminescu accentul era gingaș, 

am remarcat trecerea spre 

gingaș, fie prin analogie cu 

fluturaș, iepuraș, oraș etc., 

fie ca reacție la o accentuare 

resimțită ca în maghiară); 

hatman (ca în dușman, german, 

musulman, otoman etc.); 

jilav (ca în fi rav, dar poate și 

prin influența numelui propriu 

Jilava); penurie (prin analogie 

cu aurie, bucurie, farfurie 

etc.; aud des furie, în loc de 

furie, ceea ce demonstrează 

tendința deplasării accentului 

cult), trafi c (se va spune tot 

mai des trafi c, ca în biografi c, 

cinematografic, grafi c, dar și 

prin analogie cu un presupus 

etimon englez; în expresia 

trafic de influență, nu am auzit 

pronunția cultă trafic). 

Ar fi trebuit să adăugăm la 

această listă și taxi / taxi. În 

limba vorbită se aude, în mod 

covârșitor, taxi. Mai mult, 

DOOM, 2005, înregistrează 

maxi-taxi, unde se indică și calea 

engleză de pătrundere. Alte 

dicționare mai înregistrează: 

taxi-girl, taxi-parti, anglicisme 

care pot justifica o „repătrundere” 

prin engleză. 

*** 

Bucureşti, în beneficiul fostului 

membru al Comisiei teatrale. 

La 25 iunie, un grup de deputaţi 

(printre care şi Cezar Bolliac) 

propune Camerei votarea unei 

recompense naţionale „pentru 

bunul nostru poet Dimitrie 

Bolintineanu, carele se află lipsit 

de existenţa de toate zilele”. 

Trimisă spre studiu la secţiuni, 

propunerea a rămas îngropată în 

dosare. 

Poetul este internat la Spitalul 

Pantelimon. În condica de 

înregistrare a bolnavilor a fost 

notat: „Dimitrie Bolintineanu, 

fost ministru de Culte, intrat fără 

haine”.În dimineaţa zilei de 20 

august 1872, acesta încetează din 

viaţă în spital. Este înmormântat 

la Bolintinul din Vale. Astăzi, 

Bolintineanu nu mai este citit 

aproape deloc, deşi el reprezintă 

unul dintre pionierii romantismului 

românesc. 

El este totodată primul autor 

al unui roman, Manoil. Roman 

naţional, înainte de Ciocoii 

vechi şi noi scris de Nicolae 

Filimon. N icolae Iorga nu l-a 

considerat nici măcar un scriitor 

mărunt, dar critica mai nouă i-a 

acordat un loc de merit în fruntea 

scriitorilor români din secolul al 

XIX-lea.

12 

IULIE 

2015 

Pe urmele lui Hemingway 

Multe lucruri ne duc cu 

gândul la Spania. De la 

dansurile flamenco, obiceiurile 

neobișnuite de corrida, 

răsfățuri culinare ca 

paella sau sangria, muzica 

latină și cea de operă, la 

picturile lui Pablo Picasso 

și ale lui Salvador Dalí, la 

clădirile faimoase precum 

Biserica Sagrada Familia 

din Barcelona sau Muzeul 

Guggenheim din Bilbao. 

Când ajungi în Spania mai 

întâi îți dorești să guşti din 

bucatele specifice locului respectiv. 

Doar vii de la drum 

și eşti înfometat şi însetat. 

Povestea cu setea se poate 

rezolva uşor pentru că, din 

nenumăratele băuturi gazdele 

îţi recomandă să savurezi o 

„sangria” rece, preparat pe 

care îl poţi asemui cu britanicul 

punch. Conţinutul acestei 

băuturi este complex, are un 

gust răcoritor, dar şi înşelător 

pentru că tăria lui te face să 

simţi pe propria-ţi piele cum e 

să ai „sangre caliente”. 

Cât despre mâncărurile 

tradiționale, cei din regiunea 

valenciană se vor mândri 

cu a lor paella, o mâncare 

savuroasă pe bază de orez cu 

pui, carne de iepure sau fructe 

de mare. Se spune că scriitorul 

american Ernest H emingway 

ar fi mâncat pentru prima oară 

paella în această zonă şi s-ar 

fi îndrăgostit atât de regiune 

cât și delicatesa cu orez care 

merge minunat cu o bere rece 

sau cu un vin bun. 

Peñón de Ifach - Calpe 

Port şi oraş în acelaşi timp, 

Calpe reprezintă o oază a celei 

mai cunoscute regiuni 

turistice din Costa Blanca. 

Este o enclavă privilegiată 

aşezată lângă apele liniştite 

ale Mediteranei, locul în care 

frumuseţea naturii, gastronomia, 

cultura, marea şi munţii 

sunt parte din viaţa de zi cu zi 

a localnicilor. 

Partea veche a oraşului 

atrage tot mai mulţi turişti 

datorită amestecului fascinant 

de muzee, străduţe pitoreşti, 

pieţe, baruri, restaurante şi 

terase. Districtul municipal 

se întinde de-a lungul golfului 

a cărui margine nordică 

e marcată de impresionanta 

stâncă Ifach, elementul de 

rezistenţă din Costa Blanca. 

Ea a fost numită parc natural 

în 1987 şi asigură adăpost 

pentru numeroase specii rare 

de plante. Stânca Ifach, ce are 

o înălţime de 332 de metri, se 

întâlneşte cu marea în punctul 

numit Carallot şi desparte 

coasta Calpe în două golfuri 

largi unde amatorii de sporturi 

acvatice au la dispoziţie 

toate facilităţile pentru a le 

practica. 

Posibilităţile de petrecere 

a timpului liber pe care le 

oferă Calpe sunt nenumărate: 

de la plimbările pe faleză sau 

băile în mare până la practicarea 

sporturilor nautice 


Peñón de Ifach… 

„e piatra noastră” 

(scufundări, schi acvatic, 

windsurf) sau excursiile cu 

vaporul la insula Benidorm. 

Nu trebuie trecute cu vederea 

sărbătorile specifice din 

această zonă şi nici gastronomia 

ai cărei protagonişti sunt 

peştele şi orezul. 

Românii din Calpe 

Un municipiu cu aproape 

30 de mii de locuitori, Calpe 

deține o pondere de 60% 

de rezidenți străini. Întrebat 

de reporter într-un interviu 

acordat publicității noastre, 

unde crede că s-ar situa 

Calpe ca destinație turistică 

dacă ar exista un top turistic 

al Comunității Valenciene 

sau al întregii Spanii, primarul 

César Sánchez Pérez 

a precizat: „Eu cred, cu temei, 

că suntem un loc unic 

în lume. În primul rând pen- 

tru că deținem acest Peñon 

extraordinar, avem resurse 

naturale, salinele, înălțimile 

Oltá, Peñonul însuși. Pentru că 

avem o istorie: suntem prima 

localitate turistică atestată la 

Mediterană. Încă din secolul al 

IV-lea, romanii au venit la cură 

la actualele Băi ale Reginei, 

unde au construit prima casă 

devenind primii turiști la 

Marea Mediterană. Locuitorii 

din Calpe sunt amabili, foarte 

ospitalieri, grație deschiderii 

lor către lume. Putem spune 

că în Calpe conviețuiesc 

oameni din aproximativ 107 

naționalități. Orașul se întinde 

pe o suprafață de 23 de km², 

lucru foarte important. Nu 

există un alt loc în lume în care 

pe o suprafață așa de limitată 

să trăiască oameni provenind 

din locuri atât de diferite. În 

orașe mai mari da, dar pe 23 

de km², nu. Eu cred că suntem 

un loc important pe harta 

turistică pentru că suntem 

definitorii pentru Costa 

Blanca. Iar Costa B lanca este 

recunoscută la nivel național 

dar și internațional. Avem 

capacități de cazare, plaje, un 

complex de lucruri care fac 

din orașul nostru o destinație 

de înaltă clasă.”. 

L-am mai întrebat pe César 

Sánchez Pérez - primarul 

orașului, ce loc ocupă românii 

în cadrul populației orașului 

Calpe? 

„Importanța românilor în 

Calpe nu constă doar în faptul 

că au venit să muncească, 

ci mulți dintre ei au venit 

pentru a investi, pentru a 

pune pe picioare afaceri 

proprii. Deținem o comunitate 

importantă de români 

care sunt întreprinzători, 

ambițioși, au economisit bani 

pentru a înființa fi rme proprii, 

afaceri care generează 

bunăstare și locuri de muncă. 

Au venit și pentru a investi, 

îndeosebi în gastronomie 

și în construcții. În ambele 

domenii avem deja români 

bine situați. Spre exemplu, 

înainte de interviul cu 

dumneavoastră am băut o 

cafea la restaurantul Dracula 

unde am avut o întrunire.”, a 

mai menționat în declarația sa 

César Sánchez Pérez. 

„Am ajuns la piatra 

noastră!” 

Povestea emigrării familiei 

Mohanu are la bază aproape 

aceleași motive pe care le-au 

avut poveștile milioanelor 

de români care au emigrat 

după așa-zisa revoluție din 

1989: dorința de a trăi într-o 

țară civilizată cu o societate 

sănătoasă unde respectul politicienilor 

și a funcționarilor 

publici față de cetățeni este 

prioritar, în țări unde legile se 

respectă de către toată lumea 

fără comentarii, unde, dacă 

ești serios, profesionist, cinstit 

și responsabil reușești să 

ajungi pe culmi, unde șpaga, 

nepotismul, nesimțirea politicului 

și hoția din banii poporului 

nu există iar acolo unde 

apar astfel de situații izolate 

efectul legilor este catastrofal… 

Primul pas spre tărâmul 

considerat de arabi raiul pe 

pământ… l-a făcut Marius 

Mihail Mohanu în primăvara 

anului 2001. Invitat doar pentru 

câteva luni de către un prieten 

stabilit în Calpe, Marius 

nici nu visa că va deveni unul 

dintre rezidenții români din 

zonă care pune pe picioare o 

afacere de familie împreună 

cu soția sa Florina. 

Ca fiecare imigrant, și 

Marius a traversat cunoscutele 

etape ale imigrării. De la 

plecarea în Spania cu viză și 

munca necalificată pe perioade 

determinate de timp, dorul 

și grija pentru cei rămași în 

țară, la obținerea dreptului de 

muncă, a încrederii și respectului 

șefilor pentru munca de 

calitate și pentru seriozitate. 

Anul 2002 a fost anul reîntregirii 

familiei pentru Marius 

Mohanu. Soția și cele două fiice 

în vârstă de șase ani și respectiv, 

șase… luni, au reușit 

să intre legal în Spania. 

Au urmat ani grei de muncă, 

integrare și acomodare într-o 

societate sănătoasă, timp în 

care familia Mohanu a progresat 

de la un an la altul, lăsând 

în urmă trecutul, mentalitățile 

comuniste și lipsa de respect 

față de cetățeni a unui stat recunoscut 

în lumea întreagă pentru 

corupție. 

Cu multă luptă, voință, 

curaj, credință și muncă de 

calitate, soții Mohanu s-au integrat 

cu succes în societatea 

spaiolă, au acumulat capital 

și multă experiență în localuri

Campania de excelenţă IULIE 

2015 13 

cu vocație comercială în domeniul 

alimentației publice 

din Calpe. 

Cu toate că vacanța anuală 

o petreceau în fiecare an 

în România, în vara anului 

2005 au decis să ia o hotărâre 

pentru viitorul lor și a copiii 

lor. Momentul decizional 

a rămas în istoria familiei 

și i se datorează fiicei celei 

mici care, la reîntoarcerea 

din România - ajungând 

pe drumul cu serpentine ce 

coboară din Benissa spre 

Calpe -, a început să plângă 

de bucurie când a recunoscut 

din mașina care cobora spre 

Mediterană, stânca Peñón de 

Ifach. 

Deși avea doar câțiva 

anișori, fericirea de a revedea 

ceva la care ținea foarte mult 

- precum o jucărie mult iubită 

pe care o credea pierdută pentru 

totdeauna -, a exclamat 

fericită: „Am ajuns la piatra 

noastră!”. Acel moment unic 

în felul său i-a determinat pe 

soții Mohanu să ia decizia 

vieții lor: în Spania sau în 

România?! 

Dracula - Legendă și istorie 

Dacă nu ar fi scris irlandezul 

Bram Stoker romanul 

„ Dracula” în 1898, 

cu siguranță Vlad Țepeș ar 

fi rămas necunoscut pentru 

cei din afara României. Deși 

romanul se îndepărtează de 

realitate descriindu-l pe Vlad 

Țepeș ca un personaj mitologic 

- vampir, el este cauza 

notorietății de care se bucură 

și în prezent domnitorul 

român. 

Dracula, personaj ce aparţine 

de cultura românească 

medievală, fascinează lumea 

istorică şi literară prin numeroasele 

legende care stau 

la baza formării mitului său, 

cu o persistenţă extrem de 

îndelungată, hrănită de groaza 

pe care au stârnit-o faptele 

voievodului Vlad Ţepeş împotriva 

turcilor. Legenda lui 

Dracula a beneficiat de un 

ecou internaţional, imaginea 

sa fiind vector important în 

promovarea brandului de ţară 

al României în exterior. 

Deşi s-a încercat în nenumărate 

rânduri găsirea unui 

punct de legătură între personalitatea 

istorică, Vlad 

Ţepeş şi personalitatea 

de domeniul fantasticului 

Dracula, nimeni nu poate 

să spună cu exactitate unde 

se încheie legenda pentru a 

lăsa loc istoriei. 

Restaurantul Dracula din 

Calpe - Între legendă și calitatea 

serviciilor 

Printre zeci și zeci de restaurante 

înșirate ca într-un 

lung șirag de mărgele de-a 

lungul plajelor din Calpe, 

Restaurantul Dracula 

tronează între Peñón de Ifach, 

Playa Cantal Roig și portul 

pescăresc, de aproape 10 ani. 

Într-o zonă atractivă, extrem 

de aglomerată unde turiști din 

toate colțurile Europei și nu 

numai, pot savura micul dejun, 

prânzul sau cina între un 

răsărit sau un apus de soare, 

într-un decor de legendă 

care-i fascinează pe toți cei 

care îi trec pragul, familia 

Mohanu - Florina și Marius 

au reușit să combine mâncarea 

tradițională românească cu 

cele mai sofisticate meniuri 

internaționale. Cheia succesului 

afacerii lor se datorează 

și locaţiei care este crucială şi 

joacă un rol deosebit. 

De la acel moment decizional 

pentru familia Mohanu din 

vara anului 2005, au trecut 

ani buni. Fetițele au crescut, 

cea mare fiind studentă la 

Psihologie în Comunitatea 

Valenciană iar micuța care a 

schimbat destinele familiei 

în acea vară memorabilă, a 

terminat școala generală din 

Calpe printre primii elevi. 


este creația Florinei și a 

lui Marius Mihail Mohanu, 

fiind printre primele restaurante 

românești deschise 

în Comunitatea Valenciană. 

Dacă în primii ani specificul 

localului erau mâncărurile 

tradiționale românești iar 

românii care munceau în Calpe 

serveau prânzul „ca la mama 

acasă” (erau cei mai numeroși 

clienți), în clipa de față, prioritare 

sunt meniurile spaniole și 

internaționale pentru că principalii 

clienți sunt britanici, germani, 

spanioli sau olandezi, 

românii fiind prezenți doar 

la sfârșit de săptămână și la 

evenimente ce țin de tradiția 

românească: nunți, botezuri, 

zile de naștere etc. 

Din echipa de la Restaurantul 

Dracula din Calpe fac parte 

români cu experiență în domeniu, 

rude de mare nădejde și 

încredere aduse din România, 

o tânără din Iran care vorbește 

limba română… și desigur, 

Florina și Marius care muncesc 

alături de celalți în toate 

serviciile restaurantului. 

Întrebată care sunt punctele 

forte ale afacerii Florina 

Mohanu a explicat: „Vreau 

să cred că reuşim să oferim 

de fi ecare dată acelaşi serviciu 

de calitate. Le explic 

colegilor mei că pe lângă 

atuurile evidente pe care 

le avem (locaţia centrală, 

amenajare tradițională, calitatea 

superioară a ingredientelor), 

doar serviciile vor 

reuşi să facă cu adevărat 

diferenţa. Eşti considerat 

un restaurant bun doar 

când reuşeşti să fi i constant. 

Trebuie să oferi clientului 

acelaşi serviciu, aceeaşi farfurie 

indiferent câţi ani trec 

peste locaţia şi echipa ta. 

Restaurantul Dracula are un 

public de bază. Sunt oameni 

cu educaţie gastronomică. 

Nu poţi să mergi într-un restaurant 

gastronomic şi să 

pleci de acolo cu o impresie 

bună, dacă până în acel moment 

nu te-ai îngrijit şi de 

această parte a educaţiei 

tale. Oamenii trebuie să 

înţeleagă că aşa cum înveţi 

să te porţi în societate, cum 

înveţi să-ţi alegi o casă 

frumoasă sau o maşină mai 

bună, la fel poţi învăţa să 

apreciezi un preparat deosebit. 

De aceea este esenţial 

să-ţi doreşti să te educi şi 

din punct de vedere gastronomic.” 


din Calpe este un colț de 

legendă românească, un strop 

de culoare în turismul din 

Spania, o locație în care îți 

dorești să ajungi în fiecare 

vară. Poți avea privilegiul 

de a fi împlinit pe de-antregul 

atunci când servești 

prânzul sau cina în compania 

unui apus sau a unui 

răsărit la Marea Mediterană, 

în sensul că poţi savura bucate 

extraordinare alături de 

familie sau prieteni de orice 

naționalitate. 

Și toate acestea pentru simplul 

fapt că echipa condusă 

de Florina și Marius Mihail 

Mohanu a știut cu mult talent 

și profesionalism să îmbine 

tradițiile și obiceiurile 

de acasă cu cele ale altor popoare. 

Restaurantul Dracula – 

Premii și distincții culinare 

• 2012 - Concurs Gastronomic 

Calpe - 40 de restaurante 

Dintre preparatele românești 

expuse, Sarmalele au obținut 

Locul III 

• 2015 - Concurs Gastronomic 

Calpe - 38 de restaurante 

Dintre preparatele românești 

expuse, Gulașul a obținut 

Locul III 

• 2007 - Prezent: Organizează 

1 Decembrie – Ziua României 

în fiecare an pentru comunitatea 

românească din Calpe 

Nota redacției: 

Florina și Marius Mihail 

Mohanu au fost nominalizați 

pentru Gala Campaniei de 

excelență ce se va desfășura 

în luna noiembrie a acestui 

an într-o locație exotică de pe 

Costa Blanca. 

Un material realizat și editat 

de Kasandra Kalmann 

Năsăudean.

14 

IULIE 

2015 

România 

Proiect de 5,6 mil. euro cu sprijin norvegian pentru 

dotarea a 4 centre regionale de oncopediatrie 

Un număr de patru centre 

regionale de oncopediatrie 

din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi 

Timişoara vor primi 5,6 milioane 

de euro pentru reabilitare şi 

dotare cu echipamente de ultimă 

generaţie printre care RMN 

pentru copii, în cadrul unui proiect 

cu sprijin norvegian. 

Contractul de finanţare 

dintre Ministerul Sănătăţii şi 

Institutul Oncologic „Prof. Dr. 

Al. Trestioreanu” Bucureşti 

pentru proiectul „Îmbunătăţirea 

serviciilor acordate în domeniul 

hematologiei şi oncologiei 

pediatrice în România, 

prin achiziţia de bunuri, servicii 

şi lucrări de specialitate” a 

fost semnat miercuri. 

Proiectul este în valoare de 

5.655.653 de euro (25.130.894 

lei) din care contribuţia norvegiană 

este de 4.807.305 

euro (21.361.259 lei), iar contribuţia 

Ministerului S ănătăţii 

este de 848.347 de euro 

(3.769.634 lei), a perecizat 

sursa citată. 

Obiectivul proiectului este 

îmbunătăţirea asistenţei medicale 

în domeniul hematologiei 

şi oncologiei pediatrice 

în România, prin reabilitarea 

şi dotarea a patru centre regionale: 

Institutul Oncologic 

„Prof. Dr. Al. Trestioreanu” 

Bucureşti, Spitalul Clinic 

de Urgenţă pentru Copii 

„ Louis Turcanu” Timişoara, 

Institutul Oncologic „Prof. 

Dr.I.Chiricuţă” Cluj-Napoca 

şi Spitalul Clinic de Urgenţe 

pentru Copii „Sf. Maria” Iaşi. 

„Cele patru centre regionale 

vor beneficia de reabilitarea 

secţiilor de profi l, de 

dotare cu echipamente necesare, 

inclusiv aparate RMN 

şi de anestezie. Un alt aspect 

extrem de important al proiectului 

este instruirea acordată 

unui număr de 289 de 

persoane, în scopul îmbunătăţirii 

activităţii personalului 

care lucrează în hematologie 

şi oncologie pediatrică, medici, 

asistente, infi rmiere. Ne 

dorim ca toate acestea să 

conducă la creşterea procentului 

de cazuri de hematologie 

- oncologie pediatrică 

diagnosticate precoce şi la 

rezultate terapeutice îmbunătăţite”, 

a declarat ministrul 

Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu. 

Americanii de la Deveselu și 

căruțele românești 

Proprietarul terenului unde sunt izvoarele minerale 

din Slănic Moldova cere bani pentru redeschidere 

Până la ameninţările de natură 

militară, soldații americani 

de la Deveselu au învăţat 

cum să se ferească de căruţele 

de pe drumurile româneşti. 

Poliţia rutieră a făcut un instructaj 

cu angajaţii bazei militare 

despre pericolele care îi 

pot pândi când merg pe şoselele 

românești. 

Oricât de obişnuită ar părea 

pentru români o căruţă 

pe drumurile publice, pentru 

americani este o apariţie neobişnuită. 

Ei au avut nevoie 

de sfaturile poliţiştilor pentru 

a învăţa cum să reacţioneze 

când întâlnesc pe stradă un 

astfel de atelaj. 

Căruţele nu au semnalizare, 

aşa că americanii trebuie 

să circule cu prudenţă. Nici 

bicicliştii nu au veste reflectorizante, 

iar de multe ori 

localnicii traversează strada 

la întâmplare. „Nu am văzut, 

până să vin în România, să 

ajung aici în Deveselu. Cred 

că a fost prima dată când am 

văzut căruţă pe drum”, spune 

Mike Rogers, purtătorul de 

cuvânt al Bazei Deveselu. 

Soldaţii americani au 

învăţat de la poliţişti să fie 

foarte atenţi în trafic, atât 

ziua, dar mai ales noaptea, să 

evite animalele şi bicicliștii, 

să circule cu viteză redusă, 

astfel încât să poată evita 

pericolele de orice fel. „Este 

extraordinar, este ceva nou 

pentru ei. Toată lumea s-a 

bucurat însă să vadă asta, 

e ceva diferit”, spune Mike 

Rogers. 

În schimb, profesorii lor de 

la Poliţia Rutieră Olt au refuzat 

să dea declaraţii. 

Un consilier local, proprietarul 

terenului pe care se află 

cele 20 de izvoare minerale 

din staţiunea Slănic Moldova, 

judeţul Bacău, închise luna trecută 

de acesta, a cerut primăriei 

să-i plătească lunar 27.000 de 

lei pentru redeschiderea robinetelor 

din zona de captare a apei. 

Redeschiderea celor 20 de 

izvoare minerale din staţiunea 

balneară Slănic Moldova, exploatate 

de peste 200 de ani, 

este condiţionată de proprietarul 

terenului pe care se află 

acestea, el cerând autorităţilor 

locale o retribuţie lunară. 

Potrivit primarului oraşului 

Slănic Moldova, Andrei 

Şerban, proprietarul terenului 

pe care se află puţurile de 

captare în amonte de staţiune 

solicită achitarea sumei de 

27.000 de lei pe lună din bugetul 

primăriei. De altfel, proprietarul 

terenului, Gheorghe 

Dascălu, este consilier local 

PNL în Slănic Moldova. 

Potrivit autorităţilor locale 

din Slănic Moldova, închiderea 

izvoarelor reprezintă un 

abuz din partea lui Dascălu, 

fiind depusă plângere penală 

la Poliţie. ”Este un sabotaj 

asupra bunei funcţionări a 

staţiunii, aducând prejudicii 

imense întregului oraş. Proprietarii 

de pensiuni şi hoteluri 

se plâng deja că le fug turiştii 

care vin în staţiune special 

pentru apa minerală cu efect 

terapeutic. Cel care a închis 

izvoarele trebuie să răspundă 

pentru acţiunea sa fără precedent 

în istoria staţiunii şi, în 

consecinţă, am făcut plângere 

penală la Poliţie”, afirma, în 

urmă cu o săptămână, primarul 

Andrei Şerban. 

Oamenii legii au început 

cercetările în acest caz. ”S-a 

depus o sesizare cu privire 

la închiderea izvoarelor de la 

Slănic Moldova. În prezent, 

se fac cercetări pentru a stabili 

împrejurările ce au dus la 

această situaţie”, preciza purtătorul 

de cuvânt al P oliţiei 

Judeţene Bacău, Narcisa 

Butnaru. 

Staţiunea Slănic Moldova 

este renumită pentru cele 

20 de izvoare de ape carbonatate, 

bicarbonatate, uşor 

sulfuroase, clorate, sodice, 

hipertonice, hipotonice şi 

oligominerale. Izvoarele au 

fost descoperite încă din anul 

1801, iar în 1852 s-au făcut 

primele teste chimice, 25 de 

ani mai târziu apărând primele 

instalaţii balneare. De-a 

lungul timpului, calităţile 

apelor minerale descoperite 

aici au fost confirmate prin 

medaliile obţinute la expoziţiile 

internaţionale de la Paris, 

Viena şi Frankfurt.

Statele Unite şi Cuba 

vor relua, peste câteva 

săptămâni, relaţiile la nivel de 

ambasade 

Statele Unite şi Cuba au 

stabilit reluarea relaţiilor la 

nivel de ambasade pentru prima 

dată după mai mult de 50 

de ani de ostilităţi, anunţă preşedintele 

american, Barack 

Obama, citat de Fox News. 

„Este vorba de un pas istoric 

în efortul de normalizare a 

relaţiilor cu Guvernul cubanez 

şi cu poporul; deschidem un 

nou capitol în relaţia cu vecinii 

noştri”, a declarat Obama. 

Ambasada Statelor Unite la 

Havana va fi deschisă pe 20 

iulie, a comunicat Ministerul 

cubanez de Externe. 

Statele Unite şi Cuba au 

decis în decembrie 2014 reluarea 

relaţiilor diplomatice. 

„Ca parte a acestui efort, 

preşedintele Raul Castro şi cu 

mine am coordonat eforturile 

pentru redeschiderea ambasadelor”, 

a precizat Obama. 

Barack Obama şi liderul 

Cubei, Raul Castro, au reluat 

relaţiile bilaterale după 56 

de ani de tensiuni şi ostilităţi 

izbucnite după ce rebelii conduşi 

de Fidel Castro au înlăturat 

regimul Fulgencio Batista, 

susţinut de SUA, pe 1 ianuarie 

1959. 

„Cuba este încurajată să 

dezvolte relaţii respectuoase 

de cooperare între cele două 

popoare şi guverne”, a declarat 

Raul Castro, în vârstă 

de 84 de ani, fratele lui Fidel 

Castro şi preşedinte al Cubei 

din 2008. 

Internaţional IULIE 

2015 15 

Manuel Valls 

citat în instanţă pentru 

declaraţii controversate 

despre romii din România 

Premierul Franţei, Manuel 

Valls, a fost citat pentru joi 

după-amiază la o instanţă din 

Paris, în procesul intentat de o 

organizaţie nonguvernamentală 

după declaraţii controversate 

despre romii din România 

şi Bulgaria, informează site-ul 

cotidianului Le Parisien. 

Asociaţia Vocea Romilor, 

activă în zona Seine-Saint- 

Denis, a depus plângere în 

justiţie împotriva lui Manuel 

Valls, pe care îl acuză de „instigare 

la ură rasială” după 

declaraţii făcute în anul 2013. 

Manuel Valls a declarat, 

în septembrie 2013, în calitatea 

de ministru de Interne, 

că romii din Franţa nu doresc 

să se integreze, apreciind că 

„au vocaţia de a reveni în 

România şi Bulgaria”. 

Pentru această declaraţie, 

actualul premier al 

Franţei a primit citaţie de a 

se prezenta joi după-amiază 

la Curtea de Apel din Paris. 

Tribunalul din Paris a declinat 

competenţa în acest 

caz, dosarul fiind transmis 

Curţii de Apel. 

Wolfgang Schäuble: Nu există bază de discuţii cu Grecia, sunt necesare clarificări 

Ministrul de Finanţe 

al Germaniei, Wolfgang 

Schäuble, consideră că nu 

există „o bază solidă de discuţii” 

cu Guvernul Greciei, aşteptând 

o clarificare de poziţie 

a Guvernului elen înaintea 

referendumului, menționează 

The Local. „De aceea, Grecia 

va trebui să îşi clarifice poziţia 

despre ce vrea, iar apoi să 

discutăm despre situaţie, în 

condiţii care acum vor fi mai 

dificile”, a adăugat Schäuble. 

Jeroen Dijsselbloem, preşedintele 

Eurogrup, a declarat 

că există „şanse minime” de 

progrese în negocierile cu 

Grecia după discursul controversat 

al premierului Alexis 

Tsipras. 

Alexis Tsipras, premierul 

de extremă-stânga al Greciei, 

a decis menţinerea referendumului 

programat duminică. 

„Un vot negativ la referendum 

nu va fi un vot pentru 

părăsirea Europei, ci pentru 

o revenire la valorile europene”, 

a declarat Tsipras. „Un 

vot negativ nu va însemna 

o rupere de Europa, ci ar 

exercita presiuni mai puternice 

pentru un acord viabil 

din punct de vedere economic”, 

a subliniat Tsipras, 

avertizând însă că o ieşire a 

Greciei din zona euro ar avea 

„consecinţe dezastruoase”. 

Grecia a intrat, tehnic, în 

incapacitate de plăţi, în contextul 

în care nu a putut plăti 

tranşa de 1,6 miliarde de 

euro către Fondul Monetar 

Internaţional. Miniştrii 

Finanţelor ai ţărilor din zona 

euro, reuniţi în teleconferinţă 

marţi seară, au respins 

cererea Greciei de prelungire 

a planului de asistenţă financiară. 

„Termenul-limită pentru 

posibilitatea extinderii programului 

fi nanciar destinat 

Greciei a fost sfârşitul săptămânii 

trecute. Nu s-a putut 

ajunge la un acord astăzi”, a 

explicat Peter Kazimir, ministrul 

de Finanţe al Slovaciei. 

Cancelarul Germaniei, 

Angela Merkel, a atras atenţia 

că instituţiile financiare 

internaţionale - C omisia 

Europeană, Banca Centrală 

Europeană şi Fondul Monetar 

Internaţional - nu vor lua nicio 

decizie privind situaţia 

din Grecia înainte de referendumul 

programat duminică. 

Premierul Alexis Tsipras a 

decis organizarea pe 5 iulie 

a unui referendum prin care 

grecii să decidă dacă acceptă 

măsurile de austeritate propuse 

de creditorii ţării.

16 

IULIE 

2015 

Părinţi şi copii 

Drama copiilor care au 

părinții la muncă în străinătate 

formă școlară, să-i asiguri 

alimentația corectă, sănătatea, 

să-l întreții în facultate, 

presupune sacrificii din partea 

părinților. În familiile cu 

2-3 copiii, costurile depășesc 

posibilitățile fi nanciare ale 

părinților”, declară psihologul 

Maria Verdi, directorul 

Centrului ReCreation Life. 

Totodată, specialistul afirmă 

că este mult mai greu în 

mediul urban, unde cei mici 

iau contact cu tehnologia 

avansată, iar pregătirea temelor, 

materialele necesare, 

meditațiile suplimentare cresc 

cu mult cheltuielile. 

La toate acestea, spune 

psihologul, se adaugă telefonul 

modern, tableta, calculatorul, 

cărțile, caietele speciale, 

vestimentația de firmă, zilele 

de naștere în localuri. „Ce face 

părintele în această situație? 

Credite, iar atunci când datoriile 

devin prea mari, pleacă 

să muncească în străinătate. 

Când pleacă unul dintre 

părinți, copilul este parțial 

afectat, când pleacă și mama 

și tata, copilul trăiește abandonul”, 

afirmă Verdi. 

De asemenea, vârsta este 

un aspect foarte important la 

care copilul este supus acestei 

schimbări. În opinia specialistului, 

copilul mic nu înțelege de 

ce tata este plecat, de ce mama 

vine rar acasă. Lipsa mamei îl 

destabilizează. Lipsa tatălui îi 

creează insecuritate. „La vârste 

fragede, nevoile copilului 

sunt puține, dar foarte importante. 

Se bucură pentru jucărie, 

pentru dulcele adus, dar 

va avea o mare carență afectivă. 

El are nevoie de părinți, de 

familie. Siguranța, iubirea și 

prezența părinților costruiesc 

atașamentul securizant pentru 

copilul și viitorul adult”, declară 

psihologul Maria Verdi. 

La vârsta preșcolară și 

școlară, copilul nu procesează 

criza financiară, materială, 

prin care trec părinții, afirmă 

psihologul. „Nu este normal 

să vorbim copiilor de datorii, 

de sacrificii, de muncă 

multă, de supraviețuire. Vorbind 

și implicând copilul în 

responsabilitățile adultului nu 

facem decât să stresăm și să 

aducem nesiguranța în viața 

lui. Creștem riscul anxietății 

lui”, consideră specialistul. 

Totodată, psihologul spune că 

la vârsta adolescenței, lipsa 

Psiholog: „Viața copilului, 

un preț mult prea mare 

pentru un job în străinătate” 

Chiar dacă trăim în epoca 

Social Media, în care distanța 

nu mai reprezintă un impediment 

în procesul de comunicare, 

aceste unelte moderne 

nu pot înlocui mângâierile și 

îmbrățișările părinților, care 

au decis să plece în străinătate 

pentru a le oferi celor rămași 

acasă o viață mai bună, sunt de 

părere psihologii. 

Potrivit situației prezentate 

de Direcția Protecția 

Copilului, la finele anului 

2012, erau înregistraţi în evidenţele 

autorităţilor, un număr 

total de 79.901 copii cu părinţi 

plecaţi la muncă în afară 

României. Dintre aceștia, 

41% erau complet lipsiți de 

grija părintească: 22.993 copii 

aveau ambii părinți plecați în 

afară, iar 9.991 proveneau din 

familii în care părintele unic 

susținător era plecat. 

Specialiștii consideră că 

acest fenomen poate genera o 

serie de efecte năucitoare carei 

poate afecta viața emoțională 

a unui copil. Dintre cele mai 

des întâlnite efecte identificate 

de specialiști, se enumeră: 

depresia (care poate conduce 

și la sinucideri), scăderea 

performanțelor școlare sau 

chiar abandonul școlar. 

Psiholog: „Când pleacă 

unul dintre părinți, copilul 

este parțial afectat, când pleacă 

și mama și tata, copilul 

trăiește abandonul” 

Psihologul Maria Verdi 

consideră că, în contextul în 

care familia este celula de bază 

a societății și o societate construită 

din familii sănătoase 

are rădăcini puternice, copiii 

crecuți în familii armonioase, 

unite, sunt predestinați succesului 

și împlinirii. „Suntem 

contemporanii expansiunii, 

cunoașterii, noului. În perioada 

în care avem de toate, 

inclusiv multe libertăți, a da 

naștere și a crește un copil în 

țara noastră a devenit un lux. 

Deficitul locurilor de muncă 

și veniturile câștigate în propria 

țară fac ca tot mai mulți 

români să aleagă calea pribegiei. 

Este mult mai ușor de 

obținut un job în străinătate 

decât în țară, mult mai bine 

plătit. Deși totul pare gratuit, 

să ai un copil, să-l crești, 

să-i cumperi rechizite, uniparentală 

implică lipsa reperelor. 

„Poate că tânărul 

are o siguranță finaciară, 

materială, dar se confruntă 

cu carențe afective. 

Adolescența vine cu multe 

schimbări fi ziologice, hormonale, 

emoționale. Comunicarea 

pe Skype nu aduce 

liniștirea, hrana și siguranța 

copilului. Adolescentul are 

nevoie de părinți alături de 

el. Este perioada în care 

este necesară supravegherea 

dezvoltării lui. Îi redăm 

încet libertatea, ieșirea în 

lume se face în ritmul propriu 

fi ecărui copil. Afl at în 

etapa a doua a scenariului 

de viață, tot ce intră nou în 

viața lui îl poate ajuta sau 

perturba pe o perioadă mare 

de timp. Este supus noilor 

tentații specifi ce vârstei, 

poate căpăta dependențe nesănătoase. 

Unii adolescenți 

nu se plac așa cum sunt, au 

stima de sine scăzută, se izolează. 

Alții renunță la studii. 

Sunt și adolescenți care preiau 

toate sarcinile administrative 

în lipsa părinților. 

Aceștia se maturizează timpuriu, 

sunt cei care au în 

grijă bunici bolnavi, gospodăria. 

Sunt copiii fără 

copilărie”, consideră Maria 

Verdi. 

Cum îi pot ajuta psihologii 

pe copii care au părinții plecați 

la muncă în străinătate? 

Întâlnirea cu psihoterapeutul 

este co-crearea relației 

hrănitoare de care are nevoie 

copilul, crede specialistul. 

„Este o relație terapeutică 

care se dezvoltă cu multă 

atenție, implicare, afectivitate, 

prezență din partea psihoterapeutului. 

Construim în realitatea 

copilului, indiferent cu 

ce realitate vine el la această 

întâlnire. Indiferent ce aduce 

în cabinet, totul este important 

și prețios. Totul vorbește despre 

el, despre nevoile și trăirile 

lui. Psihologul știe că orice 

părinte își iubește copilul. Nu 

este surprins dacă un copil 

devine mânios, nemulțumit 

de părinții lui. El este acolo 

să refacă relația copilului cu 

sinele lui, cu familia, cu societatea. 

Este minunat să redai 

armonie și echilibru in viața 

copilului, clientului tău”, spune 

Verdi, directorul Centrului 

R eCreation Life. 

Implicarea copilului în 

grupurile de dezvoltare personală 

este la fel de necesară, 

și când un copil se manifestă 

normal, și atunci când el incepe 

să se izoleze sau când devine 

anxios, spune psihologul. 

„Are nevoie de acceptare, de 

înțelegere, de socializare, de 

prieteni. În cadrul grupurilor 

de dezvoltare, copilul își recapătă 

încrederea în el, devine 

spontan, înțelegător, prietenos, 

își descoperă abilitățile, 

devine creativ. Începe să se 

conecteze cu el, cu cei din jur. 

Descoperă mereu ceva nou, la 

el, la cei din jur”, declară psihoterapeutul 

Maria Verdi. 

Psiholog: „Dragi părinți, 

înainte de a lua decizia să 

plecați, luați în calcul toate 

costurile la care este supusă 

întreaga familie” 

Sfatul psihologului pentru 

părinții care aleg, de nevoie, să 

plece din țară pentru a munci 

în străinătate este ca aceștia 

să își facă un bilanț în care 

să pună pe un taler potențialii 

bani câștigați în afara țării, iar 

pe celălalt taler, fericirea copilului 

și dezvoltarea lui ca om. 

„Păstrarea legăturii afective 

cu cei dragi, comunicarea 

cu ei, susținerea totală (în 

plan fi zic, psihic, emoțional, 

spiritual) sunt vitale și celor 

plecați, în egală măsură celor 

rămași aici. Copilul rămas cu 

un singur părinte în țară sau 

cu tutori are nevoie să știe că 

este important, că este iubit, 

are nevoie să fi e înțeles, nu 

doar controlat. Are nevoie 

de timp petrecut cu părinții. 

Păstrați legătura și hrăniți 

relația cu ei nu doar cu bani și 

lucruri materiale. Concediile 

sau revenirile transformați-le 

în sărbătoare. Asigurați-l pe 

copilul vostru că lipsiți doar 

o perioadă, că sunteți alături 

de el, că munciți pentru ca el 

să aibe un viitor mai bun”, 

este sfatul psihologului Maria 

Verdi. 

Totodată, specialistul spune 

că micuțul are nevoie să 

știe că nu este abandonat, respins. 

„Un copil preferă să 

petreceți mai mult timp cu el, 

un timp de mai bună calitate, 

decât să-i oferiți lucruri valoroase 

material. Sunt urmașii 

noștri, tot ce sădim în mintea 

lor, acel aspect vom culege. 

Noi, părinții, suntem primele 

lor modele. Dacă plecăm 

din această țară în număr cât 

mai mare, cine va construi 

aici? Cum schimbăm ceva 

aici dacă muncim afară? Ce 

facem cu rădăcinile familiei, 

societății românești? Ce rădăcini, 

ce tradiție, ce egregor 

predăm tinerei generații?”, 

conchide psihologul Maria 

Verdi, directorul Centrului 

ReCreation Life. 

*** 

Persoană de contact: 

Maria Verdi 

Psiholog-psihoterapeut 

integrativ 

Master științele nutriției și 

fitoterapie 

0040 / 726 310 094 

www.recreeazaviata.ro 

Transmite: 

Dr. Tănase Tasențe 

Director General 

Plus Communication 

0040 / 725 465 508 

FOTO: Tristețe 

Autor: Ionuț Bălan

Pagina copiilor IULIE 

2015 17 

Bucuria lecturii 

Lacul Bucura (Munții Retezat – România) 

Foto: Camelia Jula 

Cu mult drag de Haţeg 

Bucura şi Retezat 

Contemplu vara „Ţara” toată, 

Urc pe şaua retezată; 

Bunicul astfel povestea: 

Un flăcău pe-aici stătea 

Prof. Letiţia Coza - Lunca/Brad 

România 

Soluţiile careurilor din numărul trecut: 

Textul ”Vara – vară este pară” 

Careul ”Fructele dulci”: 

1. Flori; 2. Nori; 3. Umbră; 4. Calde; 5. 

Atunci; 6. Weekend; 7. Flacără; 8. Aceea. 

Verticala AB: Fructele 

Textul „Puii trec prag drag” 

Careul ”La oglindă”: 

1. Gălbui; 2. Tărcat; 3. Covor; 4. Gulerat; 5. 

Lumea; 6. Grabnic; 7. Oglindă; 8. Gândul; 

9. Afară. 

Verticala AB: La oglindă 

Ţârâie sub prag un greier! 

A! E semn c-am să cutreier 

Rar, la pas, ţara mea toată. 

A trecut pe-aici, odată, 

Hotărâtă – cum se ştie – 

A Romei prea grea armie... 

Ţin şi azi ciobanii turme; 

Eşti isteţ – le dai de urme – 

Găseşti brânză, pofteşti caş 

Un pic mai bun ca la oraş! 

Lacuri multe-n Retezat, 

Un peisaj de neuitat, 

Iată ce-am de admirat! 

Muntele mi-e ca un frate! 

Uite capre negre cocoţate 

Lângă stâncile abrupte. 

Toate fug acum pe rupte, 

Dar tu ai aflat la şcoală: 

Rezervaţia naturală 

Are reguli foarte clare; 

Gata! Nicio vânătoare! 

Drumu-i marcat până sus 

Ei, salvamontiştii, -au pus 

Hrană, iarna, pentru capre; 

Apă au să se adape: 

Ţurţuri! Ce se vede-n zare? 

E Bucura – lacul mare, 

Glaciar – cu cinci izvoare! 

Cu o turmă de mioare, 

Unde-i iarba cea mai mare. 

Răsărea spre seară luna, 

Atunci el, întotdeauna, 

Şoptea ca o rugăciune: 

„Iveşte-te iar în lume, 

Rogu-te!” Şi-ntr-o clipită, 

Ea, Bucura mult iubită, 

Toată-n strai strălucitor, 

Era fată, la izvor, 

Zâmbea! Omul, ca legat, 

Aştepta. L-a fulgerat 

Tatăl fetei: Retezat. 

Invitaţie la scris 

Completează titlurile careurilor scriind cuvintele descoperite pe 

verticala AB a fiecărui careu. La al doilea careu vei descoperi două 

cuvinte, care definesc, geologic, Lacul Bucura. 

Ţese vorbe pe alese! 

E-un covor cu pătrăţele; 

Ţese litere în ele! 

Nu oricum, ci-n mod corect 

Ca lucrul să aibă-efect! 

Litere mari de tipar 

De sub creionul tău apar 

În cuvinte potrivite, 

De prin textele citite, 

Pe orizontală scrise, 

La numerele precise. 

Atenţie! Pe verticală, 

Marcată AB pe coală, 

Câte un cuvânt anume 

Vei citi şi îl vei pune 

Chiar în titlul ce e scris 

Cu acel cuvânt omis. 

Căsuţa-i minusculă, 

Litera-i majusculă, 

Jocu-i plăcut şi uşor 

Să lucrezi cu drag şi spor! 

NB: Păstraţi pagina, deoarece în 

numărul următor veţi putea verifica 

soluţiile jocurilor. 

1 

2 

3 

4 

5 

6 

7 

8 

9 

10 

(Cu mult drag de Haţeg) 

................................ naturală 

A 

B 

1. .................................................... pe şaua retezată 

2. .................................................... mi-e ca un frate 

3. Urc pe şaua .......................................................... 

4. Uite .............................................. negre cocoţate 

5. Lângă stâncile ...................................................... 

6. Ei, ..........................................................., -au pus 

7. Dar tu ai aflat la ................................................... 

8. ..............................................! Ce se vede-n zare? 

9. ................................................. – cu cinci izvoare 

10. E Bucura - ................................................. mare 

1 

2 

3 

4 

5 

6 

7 

8 

9 

10 

(Bucura şi Retezat) 

............................................. 

A 

B 

1. ........................................................ astfel povestea 

2. Cu o turmă de ......................................................... 

3. Un ..................................................... pe-aici stătea 

4. Aştepta. L-a ............................................................ 

5. Rogu-te! Şi-ntr-o .................................................... 

6. Răsărea spre seară ................................................. 

7. Ea, ......................................................., mult iubită 

8. Era fată, la .............................................................. 

9. ........................................................... fetei: Retezat 

10. Tatăl fetei: .............................................................

18 

IULIE 

2015 

Opinii 

Români din Spania solicită eliminarea 

posturilor de parlamentari pentru Diaspora 

În ultimele zile asistăm 

la o escaladare a tensiunilor 

dintre Diaspora şi ţară. 

Aceste tensiuni sunt rodul 

anilor în care singura politică 

a fost aceea de dezbinare 

între diferite categorii sociale, 

între românii plecaţi 

peste hotare şi cei de acasă. 

S-au indus, de ambele părţi, 

mesaje menite să menţină 

această stare de tensiune. 

Acest climat ne-a făcut 

să conştientizăm momentul 

în care ne aflăm şi că 

Diaspora trăieşte o situaţie 

greu de imaginat, o ruptură 

aproape totală şi ireversibilă 

cu ţara. Dacă nu facem 

nimic acum, în ultimul ceas, 

riscăm ca această prăpastie 

să devină de netrecut. 

Împreună cu colegii din 

Asociaţia Rumanos sin 

Fronteras şi din Clubul 

S ocial European am gândit 

o serie de măsuri urgente 

care pot îndrepta situaţia în 

cadrul comunităţilor de români 

de peste hotare, care 

de asemenea pot reabilita 

relaţia din Diaspora şi ţară. 

Sunt măsuri politice, sociale 

şi de ordin cultural de o 

importanţă absolută pentru 

românii de peste hotare. 

Suntem perfect conştienţi 

că aceste măsuri sunt 

unele greu de digerat de 

actuala clasă politică, sunt 

măsuri grele şi pentru a fi 

atinse trebuie o uniune a tuturor 

factorilor decizionali. 

Sunt total convins că putem 

folosi Diaspora ca un factor 

de lobby în ţările din vest, 

putem folosi diaspora ca un 

motor economic, avem întreprinzători 

români care au 

experienţă şi care pot ajuta 

economia din ţară. Toate 

ţările civilizate îşi folosesc 

Diaspora într-un mod corect 

şi pentru a progresa. 

Doar că la noi este semănat 

şi întreţinut scandalul permanent. 

În câteva cuvinte iată 

măsurile pe care le-am gândit: 

1. Eliminarea posturilor 

de parlamentari pentru 

Diaspora; În acest moment 

avem un număr de 6 parlamentari 

pentru Diaspora(4 

deputaţi şi 2 senatori) la o 

populaţie de peste 3 milioane 

de locuitori răspândiţi 

pe întreg globul. Raportat 

la numărul de parlamentari 

din Parlamentul României 

cifra este una insignifiantă 

dar cea mai mare problemă 

este inutilitatea totală a 

acestora. Singurul mod concret 

în care aceştia pot ajuta 

comunităţile de români 

din străinătate fiind aceea 

de lobby, atât pe lângă 

Guvernul României cât şi 

pe lângă Guvernele statelor 

de rezidenţă. De aceea considerăm 

că aceste posturi 

sunt total inutile şi propunem 

desfiinţarea lor. 

2. Crearea unui minister 

plin al Diasporei care să 

cuprindă toate organismele 

ce ţin de relaţia cu românii 

din străinătate; În completarea 

punctului 1, eliminarea 

posturilor de parlamentari 

pentru Diaspora venim în 

întâmpinare cu o soluţie pe 

care noi o considerăm mult 

mai practică, pragmatică 

şi cu rezultate. Transformarea 

actualului Minister 

fără portofoliu al Diasporei 

într-un minister cu puteri 

depline care să înglobeze 

toate organismele şi departamentele 

care au ca şi 

obiect de activitate relaţia 

cu românii de pretutindeni 

(DPRRP, ICR, ILR) şi care, 

în colaborare cu Ministerul 

A facerilor Externe (ambasade 

şi consulate), să poată 

manageria relaţia cu românii 

din comunităţi într-un 

mod mult mai practic. 

3. Simplificarea metodologiei 

de candidatură a unui 

cetăţean român ca şi independent 

la diverse funcţii în 

statul român. Această măsură 

este gândită ca o facilitare 

a celor ce doresc să participe 

activ la viaţa publică 

depunându-şi candidatura 

pentru diverse funcţii. 

4. Renunţarea la organizarea 

Congresului pentru 

românii din străinătate! 

Acest for, de asemenea îl 

vedem absolut inutil. Nu se 

precizează clar care vor fi 

atribuţiile acestui Congres, 

care vor fi atribuţiile congresmanilor 

şi ce finalitate 

are în definitiv această acţiune. 

5. Modificarea legii de 

finanţare a proiectelor pentru 

românii din Diaspora. 

Bugetul pentru promovarea 

culturii şi a tradiţiilor româneşti 

peste hotare să fie 

făcute exclusiv de entităţi 

care îşi au sediul social peste 

graniţă. Asociaţii, fundaţii, 

firme, persoane fizice 

sau persoane fizice autorizate 

care au sediul social în 

România să beneficieze de 

astfel de fonduri numai în 

cazul în care proiectul este 

desfăşurat în afara ţării şi în 

parteneriat cu o entitate de 

peste hotare. Astfel putem 

evita situaţii hilare în care 

promovăm cultura română 

şi tradiţiile româneşti în… 

România. 

6. Eliminarea posturilor 

de parlamentari pe criterii 

etnice, eliminarea partidelor 

pe criterii etnice. Toţi 

cetăţenii români vor fi reprezentaţi 

în Parlamentul 

României în egală măsură 

de candidaţii pe care îi vor 

alege, nu este nevoie de 

astfel de forme de reprezentare. 

Toţi suntem egali 

în faţa legii iar formele de 

discriminare pozitivă sau 

negativă nu ar trebui să 

aibă un corespondent în 

Parlamentul României. 

7. Crearea unui sistem 

de vot care să permită tuturor 

cetăţenilor care doresc 

să participe la actul electoral 

să voteze în condiţii 

civilizate. Votul prin corespondenţă 

sau electronic ar fi 

cele mai potrivite dar, dacă 

nu există voinţă politică şi 

dacă aceste sisteme nu sunt 

implementate propunem, 

pentru a elimina din start 

orice neînţelegeri, fraude, 

cozi şi alte neplăceri, o înscriere 

prealabilă pe listele 

electorale în circumscripţia 

consulară de care aparţine 

fiecare cetăţean român rezident 

cu minim o lună înaintea 

scrutinului. Înscrierea 

trebuie să ţină cont de distanţele 

mari dintre secţiile 

de vot şi trebuie făcută de 

o formă cât mai potrivită şi 

simplă, eventual online! 

8. Simplificarea formalităţilor 

pentru încheierea 

unei căsătorii în România. 

Un material realizat de 

Cătălin Șerbu – Zaragoza/ 

Spania

Opinii IULIE 

2015 19 

Clubul de crimă organizată 

împotriva statului român 

Maria Diana Popescu 

Redactor şef / Revista Agero - 

Stuttgart/Germania 

Voi, măscăricilor din 

Parlament, ne-aţi adus fericirea 

de a fi săraci de un 

sfert de veac! 

Fericirea de a fi călcaţi în 

picioare de lifte străine, care 

vor să-şi facă statul lor în statul 

nostru şi ne-au cumpărat 

pe nimic terenurile agricole, 

pădurile, casele şi apele! Că 

aţi reuşit, şi noi sîntem vinovaţi! 

Ne-aţi izgonit tinerii şi 

părinţii peste graniţă, forţîndu-i 

să slugărească pentru 

străini, pentru ca familiile lor 

rămase în ţara pe care aţi confiscat-o, 

să aibă, chipurile, un 

trai mai bun! 

Aveţi curajul să vă daţi demisia, 

să restituiţi Ţării tot ceaţi 

furat şi să plecaţi în bloc 

şi la bloc, fireşte, să trăiţi cu 

datorii la întreţinere, cu pîine, 

fasole şi cartofi, să mergeţi 

cu autobuzul la cea mai ieftină 

piaţă şi să nu ştiţi ce este 

concediul, pentru că salariile 

nu se-ajung nici pentru traiul 

zilnic? În loc să scadă actele 

voastre de corupţie, au devenit 

mai frecvente, mai late, 

mai lungi şi mai criminale! 

Miniştri, magistraţi, politicieni 

de toate culorile, oameni 

de afaceri, băieţi care mai de 

care mai „deştepţi” au fost 

cercetaţi şi condamnaţi în ultimii 

ani pentru fraude uriaşe, 

pentru dare şi luare de mită, 

pentru sabotarea economiei 

naţionale şi pentru spionaj în 

favoarea unor ţări străine... 

De ochii lumii, doar cîţiva au 

fost încarceraţi... cu „termen 

redus”, la relaxare, prilej de 

auto-victimizare şi temperare 

a revoltei şi furiei mulţimii. 

La ieşirea de la zdup, din nou, 

trai pe vătrai, de averile lor 

însuşite ilegal, nimeni nu s-a 

atins. Gura prostimii a fost 

astupată. 

La începuturile ei, mita 

însemna, acolo, nişte lăzi cu 

vin, cutii cu whisky, caltaboşi, 

ţuică şi zeci de mii de euro, 

ca pe vremea lui Decebal 

Traian Remeş şi Ioan Avram 

Mureşan, iar acum, mita atinge 

miliarde de euro. Aşa s-au 

ridicat faimoasele cartiere rezidenţiale 

în România, înţesate 

de imense şi sfidătoare vile 

luxoase, aşa au devenit miliardari 

şmecherii şi neruşinaţii 

care fac politică de asuprire a 

propriului popor, prin evaziune, 

mită şi hoţie la drumul 

mare. 

Să le fie verificate, leu cu 

leu, averile bogaţilor postdecembrişti! 

Cîte afaceri de corupţie 

mîrşavă nu şi-au dat duhul şi 

au fost îngropate prin sertarele 

procurorilor ştiuţi şi neştiuţi! 

Cu hoţii care fură pentru 

a se hrăni, hoţii mărunţi, 

imediat îşi face justiţia treaba! 

Am văzut la televizor un circ 

grotesc, extrem de dureros, cu 

un amărît de boschetar, care, 

cu bani din cerşit, cumpărase 

de la un marchet o sticlă de 

suc şi o ciocolată, dar mai rîvnise 

şi la o nuga, pentru care 

însă nu-i ajungeau banii. 

Dar, fiindcă foamea îi striga 

cu disperare să ia şi nuga 

aceea, care costa doar 60 de 

bănuţi (deci, 0,60 lei!), pedepsitul 

de Dumnezeu a băgat 

nuga în buzunar. După 

ce a plătit la casă ciocolata şi 

sucul, a fost controlat şi i s-a 

găsit marea comoară furată. 

Alarmă de gradul zero, televiziune, 

poliţie, jandarmerie 

şi alte organe l-au expus pe 

nenorocit oprobriului public, 

l-au ridicat cu duba şi l-au dus 

la beci, ca să ia lumea aminte 

de ce va să zică furtul din avutul 

altuia! 

Pe românii care s-au împrumutat 

la bănci, nu ca să-şi 

pună plasme 3D în casele de 

lut sau mobilă cu telecomandă 

în nişte amărîte de apartamente, 

nici ca să-şi ţină copiii la 

şcoli înalte, în celebrele universităţi 

din vestitul Occident, 

ci ca să-şi opereze bolnavii 

sau să-şi îngroape morţii, i- 

aţi executat silit şi i-aţi lăsat 

fără case, cînd au rămas fără 

locurile de muncă desfiinţate 

tot de voi, măscăricilor! Cînd 

e vorba de voi, cei care aţi furat 

şi vîndut România, aţi luat 

împrumuturi fabuloase din 

bănci fără să le mai restituiţi, 

justiţia foloseşte ochiometrul, 

fiindcă este tot la mîna voastră! 

Să le fie verificate, leu cu 

leu, averile celor care s-au îmbogăţit 

după lovitura de stat 

din 1989, antiromânii care acţionează 

protejaţi de legiuitori, 

la rîndul lor, membri ai clubului 

de crimă organizată împotriva 

statului român. Cele mai 

periculoase găşti de hoţi au 

luat în stăpînire România şiau 

împins-o în războaie străine. 

Dureros este că şi-au găsit 

susţinători în rîndul populaţiei, 

care îi apără cu violenţă şi 

prostie şi îi votează pentru un 

peşcheş de crîşmă. 

Ce ruşine, ce nesimţire 

ordinară, ce sfidare grosolană 

a poporului pe care ar 

trebui să-l slujească! 

„A nu fi cuprins de ruşine 

atunci cînd ai furat, e cea 

mai mare depravare”, zicea 

Aristotel pe la anii 300 î.H. 

Aceşti „specialiştii” care au 

reconstruit dialectica hoţie-lege, 

nu trăiesc doar din retribuţia 

uriaşă de parlamentar, ba, 

încă, îşi mai făcură şi pensii 

suplimentare, ce ruşine, ce 

nesimţire ordinară, ce sfidare 

grosolană a poporului pe care 

ar trebui să-l slujească, nu să-l 

jefuiască! (Fiindcă „Patria 

este norodul, iară nu tagma 

jefuitorilor!”, cum zicea 

Tudor din Vladimiri). 

Sursele lor de bani s-au 

înmulţit ca ploşniţele în bojdeuca 

săracilor, iar cînd sînt 

atinşi de cineva la inteligenţă 

pot prezenta seturi de diplome 

de facultăţi, masterate, doctorate, 

burse străine, încît e clar 

că, banii şi puterea le-au lungit 

mînile şi parşivitatea, nu 

le-a sporit mintea. 

Avari, cupizi, făţarnici, 

seniori ai lăcomiei de bani, 

distrugători a tot ce-i românesc, 

politicienii noştri n-au 

lucrat niciodată pentru popor, 

fiind tot timpul împotri- 

va lui. Înhăitaţi cu străinii şi 

duşmanii României, urzesc 

şi pun la cale împotriva naţiunii, 

dar în folosul şi sporul 

nemerniciei lor. Spionează 

„La muncă, derbedei, că trece anul 

Şi vin ăilalţi şi-o să vă ia ciolanul. 

Făceaţi pe democraţii cei cucernici, 

[...] mamii voastre de nemernici! 

Scuipaţi-vă-ntre voi cum se cuvine 

Şi-apoi convingeţi-vă că e bine. 

C-aţi luat o ţară de mai mare dragul 

Şi i-aţi distrus averile şi steagul. 

S-ajungem colonia de ocară 

Care-şi va cere scuze în maghiară. 

Şi, prin complicităţi cu demoni aprigi, 

Aţi desfiinţat uzine, câmpuri, fabrici. 

Şi, prin vânzări de ţară infernale, 

Aţi omorât cu voia animale. 

La greul greu care mereu ne-ncearcă, 

Răspundeţi cu un greu de moarte, parcă. 

Şi i-aţi găsit şi bolii un remediu 

Întoarceţi România-n Evul Mediu. 

Ce căzături, ce târfe, ce mizerii, 

V-aş desena cu acul, să vă sperii. 

Dar voi nici sânge nu aveţi în vine, 

Ci credite din călimări străine. 

Le ştiţi lui Hitler şi lui Stalin taina 

Şi-mpingeţi Bucovina în Ucraina. 

Aşa cum ceilalţi, limpezească-i valul 

S-au compromis negustorind Ardealul…” 

La muncă, derbedei! 

Notă: 

Uniunea Ziariştilor 

Profesionişti din România - 

Cartea de presă 

Locul I – Maria D iana 

Popescu, pentru volumul 

„Daţi-mi ţara înapoi!” 

Elita presei din România 

a fost premiată la Piteşti. 

În urma unei selecţii riguroase, 

Uniunea Ziariştilor 

Profesionişti din România 

a premiat pe cei mai buni oameni 

din presa scrisă, radio şi 

televiziune, români din ţară şi 

din străinătate. 

pentru străini, făcînd un titlu 

de glorie din asta. Cît de potrivite 

sînt versurile lui Adrian 

Păunescu pentru micimile din 

Parlament!: 

Editorialista Maria Diana 

Popescu, eseist, critic literar 

şi de artă, director al revistei 

ART EMIS, redactor şefadjunct 

la revista de cultură 

Agero din Stuttgart, care timp 

de câteva luni a ocupat detaşat 

primul loc în topul editorialiştilor 

naţionalişti, organizat 

de Front Press, premiată şi 

la Buzău pe 11 mai 2014 de 

U.E.R. cu „Premiul pentru 

critică literară de excepţie”, 

a primit premiul I pentru cartea 

de presă, „Daţi-mi Ţara 

înapoi!”.

20 

IULIE 

2015 

Prof. Andra Mateescu Gutiérrez 

Alicante/ Spania 

E o lună plină de tradiţie 

şi este dedicată secerişului. 

Temerea principală a oamenilor 

era aceea de a nu-şi pierde 

recolta obţinută cu atâta trudă, 

de aceea, luna iulie este plină 

de tradiţii şi obiceiuri care interzic 

lucrul, din dorinţa de a 

nu chema grindina sau incendierea 

grânelor. 

Luna iulie, a șaptea lună a 

anului, este cunoscută popular 

și sub numele de „ Cuptor”, 

„Luna fierbințelilor” sau 

„Luna coacerilor”, deoarece 

este considerată ca fiind cea 

mai călduroasă din an. 

Cele patru săptămâni ale 

lui „Cuptor” poartă și ele fiecare 

câte o denumire, și anume: 

„Săptămâna secerișului”, 

„Săptămâna Panteliilor”, 

„Săptămâna lui Santilie” 

și „Săptămâna Verii”. Prin 

urmare prima săptămână a 

lunii iulie este dedicată muncii 

agricole. Țăranii merg 

la câmp de la răsărit până la 

apus. Trebuie să treiere grânele 

și să se îngrijească de toate 

celelalte culturi. 

Săptămâna următoare reprezintă 

zilele „aprigelor” 

surori ale Sfântului Ilie, 

zeițe ale soarelui ce pot trimite 

arșiță și pot provoca incendii. 

În a treia săptămână 

a lui „ Cuptor” credincioșii 

îl cinstesc pe Sfântul Ilie, 

responsabil de ploi însoțite 

de tunete și fulgere. Cea din 

urma săptămână îi este dedicată 

celui mai așteptat anotimp, 

vara. 

Într-adevăr, „Cuptor” 

este luna secerișului, dar a 

nu se uita că este și o lună 

a tradițiilor și a obiceiurilor. 

Oamenii sărbătoresc 

în prima zi a lunii sărbătoarea 

Ana- Foca sau cum 

este cunoscută în Moldova, 

sărbătoarea focului. Bătrânii 

spun că cine nu păzeşte 

Ana-Foca şi lucrează la vie, 

toate grânele vor fi arse. Pe 

lângă foc, celebre în această 

zi mai sunt şi tunetele. 

Tot în această zi se mai 

sărbătoresc şi fraţii Cosma şi 

Tradiţii 

Tradiții și obiceiuri în 

Damian, cunoscuţi sub numele 

de doctori fără de arginţi. 

Se spune că cei doi fraţi 

umblau şi tămăduiau fără să 

ia plată. Se ţine cu sfinţenie 

această sărbătoare şi cine nu 

o respectă va fi blestemat cu 

boli şi supărări. 

Panteliile, Paliile, Parliile 

sunt niște divinități solare. 

Primele se sărbătoresc pe 

13 și 27 iulie, Paliile pe 17 iulie, 

iar ultimele între 20-22 iulie. 

Sfântul Ilie se sărbătorește 

pe data de 20 iulie și tot în 

această zi, Târgul de Fete de 

pe Muntele Găina. 

Tradiția spune că dacă 

agricultorii și sătenii nu 

vor să piardă tot ce au agonisit 

cu trudă, atunci trebuie 

să respecte cu sfințenie 

zilele de sărbătoare ale 

lunii iulie. De aici și creionarea 

superstițiilor lunii 

luna iulie 

lui „ Cuptor” în cultura românescă. 

Astfel, pe la sate, umblă 

vorba că: 

• dacă este foarte cald în 

luna lui „Cuptor”, va fi foarte 

frig în luna lui „ Făurar”; 

• cine lucrează în ziua de 

Ana-Foca în vie, razele soarelui 

vor dogori peste acesta din 

urmă, iar ea se va usca; 

• pentru a ține departe bolile, 

oamenii trebuie să cinstească 

și pe Frații Cosma și 

Damian; 

• cine lucrează în zile dedicate 

surorilor lui Santilie, va 

avea parte de arșiță și recolte 

pârjolite; 

• cei care se vor căsători 

în luna lui Cuptor, vor avea 

ca bogăție doar sentimentele 

frumoase care i-au adus împreună, 

etc. 

*** 

Sfântul Ilie este cinstit de 

creştini ca aducător de ploi, 

după ce, prin rugăciunea sa, 

a salvat de la moarte poporul 

din Israel, după trei ani şi jumătate 

de secetă, dar şi ca divinitate 

populară a Soarelui şi 

a focului, atestată prin numeroase 

tradiţii şi datini. 

Sfântul Prooroc Ilie 

T esviteanul, sărbătorit în 20 

iulie, a fost fiul lui Sovac, 

un preot al Legii Vechi, care 

locuia în cetatea Tesve din 

Galaad (Israel). De la această 

cetate provine numele de 

Tesviteanul al proorocului. 

Sfântul Prooroc Ilie este 

una dintre cele mai interesante 

şi complexe figuri de sfinţi, 

putând fi considerat un sfânt 

ecumenic, deoarece este cinstit 

nu numai în creştinism, ci 

şi în iudaism şi chiar în tradiţia 

islamică. 

În perioada sa pământeană, 

Ilie a săvârşit şi păcate, cel 

mai mare fiind uciderea părinţilor 

săi, la îndemnul diavolului. 

Dumnezeu l-a iertat, 

l-a trecut în rândul sfinţilor şi 

l-a urcat la cer într-o trăsură 

cu roţi de foc trasă de cai albi 

înaripaţi. 

În cer, Sfântul Ilie cutreieră 

Sfântul Ilie 

norii, fulgeră şi trăsneşte dracii 

cu biciul său de foc, pentru 

a-i pedepsi pentru răul care 

i l-au pricinuit. Şi, pentru că 

dracii înspăimântaţi se ascund 

pe pământ prin arbori, pe sub 

streaşina caselor, în turlele bisericilor 

şi chiar în trupul unor 

animale, Sfântul Ilie trăsneşte 

năprasnic, pentru a nu-i scăpa 

nici unul dintre ei. 

În ajunul zilei când este 

sărbătorit Sfântul Ilie, fetele 

se duceau noaptea pe ogoarele 

semănate cu cânepă, se 

dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau 

prin cultură, apoi se îmbrăcau 

şi se întorceau acasă. 

Iar dacă în noaptea dinspre 

Sfântul Ilie ele visau cânepă 

verde, acesta era semn că se 

vor mărita cu flăcăi tineri şi 

frumoşi. Dacă în vis vedeau 

cânepă uscată, se zicea că se 

vor mărita cu oameni bătrâni. 

Potrivit tradiţiei, în dimineaţa 

zilei de Sfântul Ilie, se 

culegeau plante de leac, în 

special busuioc, se puneau la 

uscat în podurile caselor, sub 

streşini sau în cămări. Şi tot 

de Sfântul Ilie, erau adunate 

plantele întrebuinţate la vrăji 

şi farmece. Femeile duceau în 

această zi busuioc la biserică, 

pentru a fi sfinţit după care, 

întoarse acasă, îl puneau pe 

foc, iar cenuşa rezultată o foloseau 

în scopuri terapeutice, 

atunci când copiii lor făceau 

bube în gură. 

Tot tradiţia spune că nu 

era voie să se consume mere 

pâna la 20 iulie şi nici nu era 

voie ca aceste fructe să se bată 

unul de altul, pentru a nu cădea 

grindina, obiceiul acesta 

fiind păstrat şi astăzi. Tot în 

20 iulie, merele, considerate 

fructele Sfântului Ilie, sunt 

duse la biserică pentru a fi 

sfinţite, crezându-se că numai 

în acest mod ele vor deveni 

mere de aur pe lumea cealaltă. 

Tot de Sfântul Ilie, românii 

îşi aminteau şi de sufletele 

morţilor, în special de cele 

ale copiilor. Femeile chemau 

copii străini sub un măr, pe 

care îl scuturau ca să dea de 

pomană merele căzute. Astfel, 

se considera că morţii se 

veselesc. 

Bisericile sunt pline în 

această zi, cu bucate pentru 

pomenirea morţilor (Moşii 

de Sfântul Ilie), iar la casele 

gospodarilor se organizează 

praznice mari. Se credea şi 

se mai crede şi astăzi că, dacă 

tună de Sfântul Ilie, toate alunele 

vor seca, iar fructele din 

livezi vor avea viermi. 

Oamenii mai spun că, după 

ziua Sfântului Ilie, vor începe 

ploile mari de vară. 

În această perioadă, la sate, 

apicultorii recoltează mierea 

de albine, activitate numită 

şi retezatul stupilor. Recoltarea 

mierii se face, şi acum, în 

multe locuri, potrivit datinei, 

numai de către bărbaţi curaţi 

trupeşte şi sufleteşte, îmbrăcaţi 

în haine de sărbătoare, ajutaţi 

de către un copil, femeile neavând 

voie să intre în stupină. 

După recoltarea mierii, cei 

din casă, împreună cu rudele 

şi vecinii invitaţi la acest 

moment festiv, gustau din 

mierea nouă şi se cinsteau cu 

ţuică îndulcită cu miere. Ziua 

Sfântului Ilie marchează şi 

miezul verii pastorale, când 

le era permis ciobanilor să 

coboare în sate, pentru prima 

dată după urcarea oilor la stână. 

Cu această ocazie, ciobanii 

tineri sau chiar cei maturi 

aduceau în dar iubitelor sau 

soţiilor furci de lemn pentru 

tors, lucrate cu multă migală. 

În vechime, se obişnuia 

ca, tot în această zi, să se organizeze 

întâlniri ale comunităţilor 

săteşti de pe ambii 

versanţi ai Carpaţilor, târguri, 

iarmaroace şi bâlciuri, unele 

păstrate până în zilele noastre. 

În zona Sibiului, Ilie este 

considerat un sfânt mânios, 

care i-ar pedepsi pe cei care 

lucrează în 20 iulie. Şi pentru 

că îl ştia mânios, Dumnezeu 

nu i-a spus niciodată când 

este ziua lui, de teamă să nu 

aducă urgie peste oameni, 

spune legenda. 

Ca divinitate solară şi meteorologică, 

Sfântul Ilie provoacă 

tunete, trăsnete, ploi 

torenţiale şi incendii, leagă 

şi dezleagă ploile şi hotărăşte 

unde şi când să bată grindina. 

Sărbătoarea proorocului 

Ilie Tesviteanul este şi ziua 

Aviaţiei Române, acest sfânt 

fiind considerat, începând din 

1913, ocrotitorul şi patronul 

aviatorilor. 

FOTO: Muntele Găina 

Autor: Ionuț Bălan

Macaroane cu 

pui și smântână 

Reţetele Annei IULIE 

2015 21 

Ingrediente: 

• 600 g piept de pui dezosat 

• 2 căței de usturoi tocați mărunt 

• 300-350 g smântână de gătit 

• 3 linguri ulei de măsline 

• 500 ml supă de pui/legume 

• 250-300 g macaroane 

• 400-450 g parmezan ras 

• sare și piper după gust 

• pătrunjel proaspăt 

Preparare: 

Ideal pentru o cină rapidă, 

sățioasă și delicioasă, 

pentru întreaga familie. 

În numai 30 de minute vă 

puteți așeza la masă după o 

zi grea de muncă. 

Pregătiți un vas înalt, care 

să nu lipească, în care să încapă 

întreg preparatul. Tăiați 

puiul de pui în cubulețe. 

Asezonați-l cu jumătate de 

linguriță de sare și piper după 

gust. Prăjiți cubulețele de 

pui în ulei de măsline, la foc 

mediu. Nu trebuie să-l gătiți 

până la capăt, va avea timp să 

se facă odată cu restul ingredientelor 

adăugate pe rând, 

după cum urmează. 

Când puiul prinde culoare, 

adăugați usturoiul mărunțit 

și sotați-l 1 minut. Adăugați 

supa de pui/legume, smântâna 

și pastele nefăcute deasupra. 

Amestecați. Aduceți la fierbere, 

acoperiți oala și lăsați 

să fiarbă înăbușit, la foc mediu 

spre mic. Asta pentru 15- 

20 de minute sau până când 

observați că s-au fiert pastele. 

Luați de pe foc, adăugați 

parmezanul ras, amestecați. 

Asezonați cu sare și piper, 

dacă mai este nevoie. 

Presărați pătrunjel proaspăt 

pe fiecare porție în parte 

– vă vor ieși cam 4 porții 

din cantitățile de ingrediente 

date. 

Salată consistentă 

de vară 

Prăjitură cu 

fructe și bezea 

Ingrediente pentru două 

porţii: 

• salată creață sau păpădie 

(rucola) 

• salam uscat 100 g 

• branză gorgonzola – 100 g 

• pepene galben – 100 g 

• roşii cherry – 10-15 buc 

• ouă fierte – 2 

• semințe de susan sau floarea 

soarelui 

Preparare: 

Pentru dressing: două lin- 

guri de miere, o linguriţă de 

muştar, patru linguri de ulei 

de măsline, sucul de la o jumătate 

de lămâie, sare, piper. 

Am desfăcut frunzele de 

salată şi le-am spălat bine, 

cu apă rece. Le-am scuturat 

foarte bine de apă şi le-am 

pus într-un castron mare. 

Pentru dressing, am amestecat 

foarte bine muştarul cu 

mierea, folosind un tel. Am 

adăugat pe rând fiecare in- 

gredient, amestecând foarte 

bine. 

Am tăiat roşiile în jumătăţi, 

am tăiat feliile de salam în 

jumătăţi, am scobit cu o lingură 

miez de pepene galben, 

am tăiat brânza gorgonzola în 

cubuleţe mici. 

Am amestecat toate ingredientele 

împreună cu dressingul. 

La final, am adăugat felii 

de ou fiert și semințe de susan 

sau floarea soarelui. 

Fără exaltări de gurmand 

pătimaş, salata asta este o 

adevărată explozie de arome. 

Sosul dulce-acrişor, 

prospeţimea roşiilor, „seriozitatea” 

mezelului bine uscat, 

nobleţea brânzei şi doza 

de inedit adusă de pepenele 

galben o califică direct printre 

salatele consistente ce 

pot ţine lejer loc de o masă 

de prânz. 

Ingrediente: 

• 1 kg caise 

• 5 ouă 

• 2 căni zahăr 

• 1 cană lapte 

• 1 cană ulei 

• 2 căni şi jumătate făină 

• 1 plic zahăr vanilat 

• 1 plic praf de copt 

• 1 linguriţă oțet 

• 1 praf sare 

Preparare: 

Combinaţia de bezea şi 

fructe este delicioasă, mai 

ales dacă e vorba de caise. 

Pentru aluat, se mixează 

gălbenuşurile cu o cană de 

zahăr şi zahărul vanilat până 

ce gălbenuşurile se deschid 

la culoare şi îşi măresc puţin 

volumul. Se adaugă apoi uleiul, 

amestecând mereu, apoi 

laptele, făina şi, la final, praful 

de copt stins cu o linguriță 

de oțet. 

Se pune aluatul într-o tavă, 

se acoperă cu hârtie de copt 

şi se dă tava la cuptorul preîncălzit 

la 180°C, pentru 5-10 

minute. 

Se taie caisele în 2 sau în 

4 bucăți (depide cât de mari 

sunt). Când aluatul s-a întărit 

puţin, se scoate tava din 

cuptor şi se aranjează fructele 

peste aluat, apoi se introduce 

iarăşi tava în cuptor pentru 

încă 20-25 minute. 

Între timp, se bat spumă 

tare albuşurile cu un praf 

de sare şi cu restul de zahăr. 

Când aluatul e copt, se scoate 

tava din cuptor şi se pun albuşurile 

bătute deasupra fructelor. 

Se dă iarăşi tava la cuptor 

la 155-160°C (pe raftul din 

mijloc) pentru aproximativ o 

oră sau chiar o oră jumătate. 

Când bezeaua va căpăta o 

culoare plăcută, arămie, iar 

înăuntru va fi albă, prăjitura 

e gata. Se scoate din cuptor 

şi se lasă să se răcească bine 

înainte de a o servi.

22 

IULIE 

2015 

Corina Simionescu Hudgens 

Medic terapeut – Norwich/ Anglia 

Levănțica - Beneficii 

Levănţica sau lavanda 

face parte din categoria 

plantelor aromatice cu efecte 

curative remarcabile, iar 

uleiurile esenţiale extrase 

din această plantă sunt folosite 

încă din vremuri îndepărtate 

în tratamentele a peste 

100 de boli, dar şi pentru 

înfrumuseţare. În Antichitate, 

lavanda era folosită atât 

la mumificarea cadavrelor, 

cât şi ca parfum preţios de 

către regina egipteană Cleopatra, 

iar grecii şi romanii 

se îmbăiau în apă cu lavandă, 

pentru că era considerată 

plantă sacră, cu multiple beneficii 

pentru sănătate. 

Regina Elisabeta I a Angliei 

obişnuia să folosească parfum 

2015 Terapia verde 

de lavandă şi să bea zilnic 

ceai din această plantă pentru 

a-şi calma durerile de cap, pe 

când Regina Victoria a Angliei 

prefera să aibă în fiecare 

cameră, şi printre haine, rămurele 

de lavandă proaspătă, 

care să păstreze mirosul plăcut 

şi relaxant specific. 

În zilele noastre, folosim o 

multitudine de produse de îngrijire 

a pielii sau chiar unguente 

topice pe bază de lavandă. 

Planta conţine numeroase 

substanţe active unice, care 

nu pot fi obţinute în laborator 

pe cale de sinteză, iar acestea 

includ acidul acetic, taninul, 

substanţele minerale şi amare, 

compuşi ce acţionează în mod 

benefic asupra organismului. 

Graţie proprietăţilor sale 

antiseptice, lavanda este perfectă 

pentru regenerarea pielii, 

ideală în tratamentul zgârieturilor 

sau rănilor care trec 

greu. Stimulează vindecarea 

ţesuturilor şi creşterea celulelor 

noi, ajută la cicatrizarea 

rănilor, tăieturilor sau chiar 

a arsurilor provocate de expunerea 

prelungită la razele 

soarelui. Totodată, este foarte 

potrivită şi pentru stimularea 

creşterii părului. Datorită 

proprietăţilor sale regenerative, 

uleiul de lavandă este benefic 

pentru piele, îndeosebi 

în cazurile de acnee, eczeme, 

piele uscată, ten gras sau inflamaţii. 

Loţiune tonică 

O reţetă de loţiune antiseptică, 

uşor de realizat în 

confortul propriei bucătării, 

ne-a atras atenţia prin simplitate 

şi beneficii. Este vorba 

despre o combinaţie de 

plante care ajută pielea să 

arate frumoasă şi sănătoasă. 

Ingredientele sunt: o cană cu 

flori proaspete de lavandă, 

o lingură cu hamamelis (îl 

puteţi găsi la magazinele de 

produse naturiste sub numele 

de nucul sau alunul vrăjitoarelor), 

un praf de sare, trei 

picături de ulei esenţial de lavandă 

şi două picături de ulei 

esenţial de arbore de ceai. 

Puneţi florile de lavandă 

într-un vas şi turnaţi peste ele 

o cană cu apă fierbinte. Acoperiţi 

şi lăsaţi la infuzat o oră. 

După aceea strecuraţi lichidul 

şi măsuraţi un sfert de cană. 

Combinaţi această cantitate 

cu toate celelalte ingrediente 

într-un vas şi amestecaţi bine. 

Compoziţia astfel obţinută o 

E anotimpul 

lavandei 

puneţi într-o sticluţă închisă 

la culoare. 

Aplicarea se face cu un 

mic tampon de vată, simplu, 

nepretenţios, fără nicio menţiune 

specială. Pur şi simplu, 

când aveţi nevoie de un ajutor 

rapid în cazul unei probleme 

de orice fel a pielii, puteţi 

apela cu încredere la această 

loţiune. Amestecul se poate 

folosi şi dimineaţa, după o 

noapte agitată, pentru împrospătarea 

tenului. 

Lavanda are şi un bine cunoscut 

efect benefic asupra 

sistemului nervos uman, mireasma 

sa ajutând la relaxare 

şi la eliminarea stresului, deci 

un alt atu pentru păstrarea 

unui chip luminos 

Pregătiţi în casă uleiul 

esenţial 

Iată cinci paşi simpli pe 

care trebuie să-i urmaţi pentru 

a obţine acasă ulei esenţial de 

levănţică: 

• Zdrobiţi bine un pumn cu 

flori şi cozi de levănţică, pe 

care le puneţi într-un borcan. 

Este indicat să umpleţi borcanul 

bine, să aveţi o cantitate 

mare de flori, pentru ca aroma 

uleiului să fie cât mai intensă; 

• Acoperiţi în totalitate florile 

de lavandă cu ulei de măsline 

sau cu ulei de migdale. 

Amestecaţi cu ajutorul unei 

linguri, să vă asiguraţi că florile 

s-au îmbibat bine cu ulei. 

Închideţi apoi borcanul cu un 

capac ermetic şi lăsaţi florile 

să stea la macerat într-un loc 

călduros din casă; 

• Agitaţi zilnic borcanul 

de câteva ori, astfel încât toate 

florile să încorporeze ulei. 

Urmaţi acest ritual timp de o 

lună, până când florile îşi vor 

lăsa tot mirosul în ulei. Ţineţi 

borcanul la vedere, să vă 

amintiţi zilnic să-l verificaţi; 

• După ce au trecut cele 30 

de zile, mixtura trebuie strecurată 

pentru a obţine uleiul 

de levănţică. Acoperiţi un alt 

borcan cu un tifon şi turnaţi 

uleiul cu grijă. Stoarceţi bine 

florile depuse pe tifon, pentru 

a beneficia de cea mai puternică 

esenţă a lor; 

• Puneţi borcanul cu ulei 

de levănţică într-un loc rece, 

unde nu pătrunde lumina (îl 

puteţi ţine chiar şi în frigider). 

Puteţi folosi uleiul obţinut 

până la 12 luni. Dacă observaţi 

schimbări în compoziţia 

sau în mirosul uleiului, evitaţi 

să-l mai folosiţi şi preparaţi 

altul nou. 

Câteva picături de ulei 

esenţial de lavandă pot preveni 

apariţia vergeturilor prin 

masarea zonelor predispuse la 

aceste semne inestetice. De 

asemenea, le pot atenua pe 

cele deja existente dacă masaţi 

intens, de trei ori pe zi, 

timp de zece minute, zonele 

afectate.

Mica publicitate IULIE 

2015 23 

Important pentru cititori! 

• Vă rugăm să verificaţi 

textul anunţului şi 

numărul de telefon înainte 

de a fi trimis spre publicare 

redacţiei noastre! 

• Publicaţia Occidentul 

Românesc nu îşi asumă 

răspunderea pentru numerele 

de telefon greşite 

sau conţinutul anunţurilor 

de la mica publicitate! 

MUNCĂ - CERERI 

Doamnă, 51 de ani, cu 

experiență, caut de muncă ca internă 

sau externă, bucătărie spaniolă, 

îngrijit persoane în vârstă, 

copii. Vorbesc limba spaniolă și 

germană. Telefon: 642 668 193. 

Caut loc de muncă în 

Comunitatea Madrid, ca internă. 

Am experiență și recomandări 

foarte bune. Telefon: 642 

248 910. 

Doamnă serioasă, cu experiență, 

caut de muncă în domeniile: 

curățenie, îngrijit copil, ajutor 

de bucătar, curățenie în scări 

de bloc, sau internă la sfârșit de 

săptămână. Telefon: 642 054 

790. 

Doamnă, (40 ani) coafeză 

cu 20 de ani experienţă, caut de 

muncă în domeniu în comunitatea 

Madrid. Telefon: 668 565 

925. 

Familie de români cu 

experiență, caută de muncă în 

toată Spania în agricultură (ecologică), 

fermă de animale. Telefon: 

642 763 702. 

Tânără, caut de muncă în 

A lcalá de Henares sau în apropiere, 

ca internă. Telefon: 642 

786 015. 

Doamnă, 47 de ani, caut de 

muncă în Alcalá de Henares sau 

Torrejón de Ardoz, ca internă, 

externă sau de noapte, (pentru a 

îngriji o persoană în vârstă sau 1 

copil). Am experiență în domeniu, 

știu să calc, să gătesc. Mai 

multe la telefon: 642 527 466. 

Bărbat serios și responsabil, 

caut de muncă în orice domeniu 

în Spania. Am experiență în 

construcții, fermă de animale, 

posed carnet de conducere categoria 

B. Mai multe detalii la telefon: 

642 240 195. 

MUNCĂ - OFERTE 

Selectăm persoane cu experiență, 

minim 2 ani, mașină proprie, 

pentru a lucra în curățenie, 

îngrijit persoane în vârstă, copii, 

de luni până joi de la 09:00 

la 12:00 și vineri și sâmbătă 

de la 19:00 la 21:00, în Alella 

(Barcelona). Telefon: 937 547 

262, 660 859 668. 

Avem nevoie de un însoțitor 

pentru o persoană cu alzeimer, 

muncă ușoară, menaj, în 

Barcelona. Cerințe: permis de 

conducere, seriozitate, referințe. 

Telefon: 637 711 725. 

Avem nevoie de persoane cu 

referințe și o vastă experiență în 

curățenie și călcat, la 20 km de 

Madrid. De luni până vineri, de 

la orele 07:45 - 13:30. Sunați 

după ora 18:00. Telefon: 629 373 

420. 

Avem nevoie de instalatori 

sanitari cu experiență, în Madrid. 

Telefon: 917 964 209, 695 481 

147. 

ÎNCHIRIERI 

Închiriez cameră în Artilleros 

Madrid, linia 9 de metrou, pentru 

2 doamne/domnișoare, într-un 

apartament bine situat, în care locuiesc 

doar 2 persoane. Telefon: 

642 211 701. 

VÂNZĂRI CASE 

ŞI TERENURI 

Vând apartament cu 3 camere 

în Târgu Frumos, la 40 km de 

Iași, 63m2, et.1, geamuri termopan, 

ușă metalică la intrare, apă 

și gaz separate, centrală. Baia, 

bucatăria și balconul renovate, 

vedere la stradă, balcon închis, 

preț 35.000 €. Detalii la telefon: 

624 461 164. 

Vând teren, 1000 mp, cu 

utilități și autorizație de construcție 

la zi, în Limanu, pe malul 

mării, la 3 km de Mangalia, întro 

zonă extrem de frumoasă. Preț 

negociabil, 9.000 euro. Telefon: 

637 109 068. 

Vând casă în Reșița, cu 6 

camere, 2 băi, pivniță, încălzire 

centrală pe gaz, curte, anexe, 

grădină cu pomi fructiferi, 540 

mp. Mai multe informații la telefon: 

0040 / 744 615 904, sau 

mail: jdraia@hotmail.com 

DIVERSE 

Confecţionez şi vând, naiuri 

profesionale din bambus. Mai 

multe informaţii la telefon: 666 

355 548. 

SERVICII 

Servicii funerare internaționale. 

Organizăm repatrierea 

decedaților din străinatate. 

Asigurăm transport funerar până 

la domiciliu, din toată Europa, 

sicriu omologat UE. Pass mortuar. 

Serviciile noastre au standarde 

europene la prețuri mici și 

sunt NON STOP. Maximă seriozitate 

și profesionalism. Telefon: 

0040 / 747 932 082, E-mail: 

alexstarliciu@gmail.com 

MATRIMONIALE 

Bărbat, 44 de ani, 180/90, simpatic, 

din Comunitatea Madrid, 

doresc să cunosc o doamnă cu 

vârsta între 40 – 48 de ani, cu sau 

fără obligații, internă sau externă, 

pentru o relație serioasă. Telefon: 

642 052 212. 

Doamnă, 53 de ani, din 

Donostia, situație economică 

stabilă, caut un domn de vârstă 

apropiată, din zonă, pentru o 

relație serioasă. Rog seriozitate! 

Telefon: 642 845 534. 

Doamnă singură, fără obligații, 

caut un domn pentru o relație 

sinceră și serioasă. Telefon: 

617 213 363. 

Tânăr, 39 de ani, din Alcalá 

de Henares, caut o fată de 

vârstă apropiată, pentru prietenie. 

Telefon: 627 003 406. 

Bărbat singur, 45 de ani, din 

Comunitatea Madrid, doresc 

să cunosc o doamnă de aceeași 

vârstă, fără vicii, pentru o relație 

serioasă. Telefon: 643 320 648. 

Anunţurile de mică 

publicitate sunt 

GRATUITE! 

E-mail: 

redactia@ 

occidentul-romanesc.com 

Telefon: 

617 080 531 - Orange 

642 298 948 - DIGI 

(de luni până vineri: 

09:00–20:00) 

Concursul “Privind Europa prin ochii copiilor” şi-a ales câştigătorii 

Premierea a avut loc joi, 

18 iunie, în cadrul centrului 

Europe Direct Coslada întrun 

eveniment organizat în 

colaborare cu Centrul Europe 

Direct din Slatina şi a reprezentat 

culminarea concursului 

de desene despre Uniunea 

Europeană “Privind Europa 

prin ochii copiilor”. În cadrul 

evenimentului participanţii la 

concurs din cele două ţări s-au 

putut cunoaşte prin intermediul 

unei conexiuni via Skype. 

Concursul a fost organizat de 

Centrul de informare Europeană 

Europe Direct Coslada, gestionat 

de F EDROM în colaborare 

cu primăria Coslada şi centrul 

sau omolog în România, Europe 

Direct Slatina, contând cu participarea 

a 22 de lucrări a copiilor 

din Madrid şi 25 de lucrări ale 

copiilor din Slatina, în două categorii 

de vârstă 7-10 ani şi 11- 

14 ani. Centrul Europe Direct 

Coslada a premiat 3 câştigători 

în fiecare categorie de vârstă a 

lucrărilor trimise din Slatina, iar 

centrul Europe Direct Slatina, 

pe cele trimise din Coslada. 

Premiile au constat în materiale 

promoţionale şi rechizite din 

partea celor două centre. 

Câştigătorii sunt următorii: 

COSLADA - SLATINA 

Pentru categoría 7-10 ani: 

Locul 1: Marta Soria - Locul 1: 

Sebastian Brâuşor 

Locul 2: Lucia Tello - Locul 2: 

Vlad Gheorghișor 

Locul 3: Daniel Bizdiga - Locul 

3: Cosmina Maria Trăistaru 

Pentru categoría 11-14 ani: 

Locul 1: Carolina López - Lo- 

cul 1: Darius Voicu 

Locul 2: Ştefania Nuria Radu - 

Locul 2: Felicia Elena Ilie 

Locul 3: Valeria del Pilar Rodas 

- Locul 3: Angela Maria Tănase 

Activitatea a urmărit diseminarea 

activităţilor Uniunii 

Europene în rândul celor mici 

prin intermediul educaţiei nonformale, 

sensibilizarea cetăţenilor, 

în special a viitorilor 

cetăţeni europeni cu privire la 

cooperarea pentru dezvoltare, 

multiculturalism, promovând 

o societate deschisă şi diversă 

şi se înscrie în programul de 

activităţii al centrului Europe 

Direct Coslada de anul acesta. 

Aceasta a implicat şi realizarea 

de sesiuni de informare în şcoli 

din Coslada şi Slatina în care 

elevilor li s-au oferit informaţii 

despre Uniunea Europeană.

Occidentul Romanesc nr 53

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?