02.07.2015 Views

Dracula - Fapte, Legendă, Roman

Ebook-ul si-a propus sa surprinda povestea celor trei fatete care au conturat, in timp, personajul “Dracula”. Este prezentata istoria lui Vlad Ţepeş, domnitorul erou, care a condus Ţara Românească cu o mână de fier. Dracula, personajul principal din romanul lui Bram Stokers, intruchipeaza imaginea unui vampir însetat de sânge. Si in fine, sunt mentionate izvoare, povesti si legende care au alimentat superstiţiile despre vampiri.

Ebook-ul si-a propus sa surprinda povestea celor trei fatete care au conturat, in timp, personajul “Dracula”. Este prezentata istoria lui Vlad Ţepeş, domnitorul erou, care a condus Ţara Românească cu o mână de fier. Dracula, personajul principal din romanul lui Bram Stokers, intruchipeaza imaginea unui vampir însetat de sânge. Si in fine, sunt mentionate izvoare, povesti si legende care au alimentat superstiţiile despre vampiri.

SHOW MORE
SHOW LESS

Transform your PDFs into Flipbooks and boost your revenue!

Leverage SEO-optimized Flipbooks, powerful backlinks, and multimedia content to professionally showcase your products and significantly increase your reach.

Mor!ii c"l"toresc repede<br />

1<br />

PERSONALIT!"I<br />

<strong>Dracula</strong> înseamn! în limba român! "fiul dragonului" sau "fiul dracului".<br />

Multe caractere fic"ionale au ajutat la conturarea acestui<br />

caracter, câteva fiind men"ionate în acest eBook. Dumneavoastr!<br />

pute"i decide contribu"ia fiec!ruia în conturarea fenomenului<br />

de succes mondial "<strong>Dracula</strong>".


Eleonore von Schwarzenberg<br />

• 20. Juni 1682 - Schloss M!lník<br />

• 5. Mai 1741 - Palais Schwarzenberg, Wien<br />

PRIN!ESA VAMPIR<br />

În 2007 a fost lansat un documentar austriac denumit "Prin"esa Vampir".<br />

Filmul a fost o coproduc"ie a canalelor de televiziune ORF, AR-<br />

TE, ZDF, Smithsonian Network, BMUKK #i Pro Omnia.<br />

În acest documentar, specialistul media vienez Rainer Maria Köppl a<br />

formulat teoria conform c!reia Bram Stoker s-ar fi inspirat, pentru a-<br />

$i scrie romanul, din via"a prin"esei Eleonore von Schwarzenberg.<br />

Leg!tura cu romanul lui Bram Stoker este #i motivul pentru care am<br />

inclus acest documentar interesant în prezentul eBook.<br />

2


Tovarăşii de drum ai lui Jonathan Harker,<br />

eroul romanului <strong>Dracula</strong>, i-au șoptit acestuia<br />

că "morţii călătoresc repede", un citat<br />

aparţinând baladei "Lenore".<br />

Filmul se bazează pe o descoperire arheologică<br />

din fostul cimitir din Cesky Krumlov.<br />

Aici au fost descoperite trei schelete<br />

îngropate într-o manieră tipică pentru<br />

vampiri.<br />

În spațiul creştin, morţii sunt îngropaţi de<br />

regulă pe direcţia est-vest, pe când cele<br />

trei schelete au fost găsite îngropate pe<br />

direcţia sud-vest.<br />

Pentru imobilizarea trupurilor neînsuflețite<br />

s-au folosit pietre. Unuia dintre schelete<br />

i s-a separat capul de corp fiindu-i<br />

pus între picioare. Mai mult de atât, în gura<br />

craniului se afla o piatră iar mâinile îi<br />

erau legate cu un rozar.<br />

Înmormântarea celor trei a fost făcută<br />

conform regulilor Magia Posthuma. Acesta<br />

este ritualul clasic de înmormântare a<br />

vampirilor. Magia Poshuma a fost scrisă<br />

de către Charles Ferdinand von Schertz<br />

în 1706.<br />

Prinţul Adam Franz Karl von Schwarzenberg<br />

şi soţia lui, Eleonora von Schwarzenberg,<br />

au locuit în Cesky Krumlov la începutul<br />

secolului al 18-lea.<br />

Eleonore von Schwarzenberg s-a născut<br />

pe 20 iunie 1682. Ea suferea de insomnie,<br />

din acest motiv fiind mereu foarte o-<br />

bosită pe timpul zilei. Se presupune că<br />

ar putea exista o legătură între această<br />

insomnie și "boala vampirilor" care era<br />

discutată la acea vreme în cercurile de<br />

specialitate.<br />

În vremea de după accidentul de vânătoare<br />

în urma căruia soțul acesteia și-a<br />

pierdut viața, contesa a trăit singură și<br />

retrasă.<br />

Contesa avea o înclinație spre ocultism<br />

şi, în consecință, un efect mistic asupra<br />

lumii ei înconjurătoare. A comandat mari<br />

cantităţi de spermaţet, ochi de crab şi<br />

corn măcinat de unicorn, care probabil<br />

provenea de la un narval.<br />

Stilul ei de viaţă l-a inspirat probabil pe<br />

Gottfried August Bürger să scrie balada<br />

"Lenore". Balada a servit, la rândul ei,<br />

drept inspiraţie pentru romanul lui Bram<br />

Stoker.<br />

3


Eleonora a murit la data de 5 mai 1741 la Viena. Imediat după moarte<br />

ei, medicul personal al împăratului Karl al VI-lea a efectuat o<br />

autopsie. În acea vreme, aceasta era o procedură neobişnuită, în<br />

mod special pentru membrii nobilimii.<br />

Medicii care au efectuat autopsia au fost plătiţi regește. Pe fondul<br />

sumei mari de bani se poate concluziona ori un risc asumat, ori,<br />

după cum se sugerează în filmul documentar, că astfel s-ar fi<br />

cumpărat tăcerea lor.<br />

În contextul unei examinări post mortem este posibil să se fi efectuat<br />

un fel de execuţie a vampirilor, nefăcând însă prea mare<br />

vâlvă: îndepărtarea inimii, echivalentul unei trageri în ţeapă.<br />

Trupul neînsuflețit al contesei a fost transferat în ziua decesului ei<br />

la Cesky Krumlov.<br />

Eleonore von Schwarzenberg a fost îngropată în biserica Sf. Vitus,<br />

într-un cavou special amenajat, care putea fi sigilat. Conform<br />

arhivelor, la înmormântarea care a avut loc în timpul nopții, nu au<br />

participat niciun înalt demnitar sau membru al familiei.<br />

Pe piatra ei simplă de mormânt nu sunt inscripţionate nici numele<br />

ei de familie, nici blazonul familiei.<br />

5


Gerard van Swieten<br />

• 7. Mai 1700 - Leiden<br />

• 18. Juni 1772 - Wien<br />

GERARD VAN SWIETEN<br />

Gerard van Swieten (mai târziu Baronul von Swieten) s-a n!scut în<br />

anul 1700 în Leiden. Leg!tura lui cu personajul lui Bram Stoker a început<br />

în 1745, când a fost numit, la Viena, în calitate de medic personal<br />

al Împ!r!tesei Maria Terezia.<br />

El a conceput sistemul austriac de s!n!tate public!, introducând $i<br />

sistemul de înv!"!mânt medical universitar. El a fost, de asemenea,<br />

fondatorul %colii Medicale din Viena.<br />

6


Abhandlung des Daseyns der<br />

Gespenster, nebst einem Anhange<br />

vom Vampyrismus.<br />

Deutsche Version<br />

Aceste fapte erau foarte importante pentru<br />

Imperiul Austriac #i Împ!r!teasa Maria Terezia.<br />

Pentru Bram Stoker, faptul c! acest sistem<br />

a fost folosit în combaterea supersti&iilor<br />

a fost determinant. Van Swieten se ocupa<br />

în special cu subiectul vampirilor, care,<br />

în jurul anului 1720, erau semnala&i frecvent<br />

în satele din sudul Europei.<br />

În anul 1755, Gerard van Swieten a fost trimis<br />

în Moravia pentru a investiga zvonurile<br />

referitoare la vampiri. Pentru el a fost doar<br />

un caz de barbarism #i ne$tiin&!. Acesta $ia<br />

asumat sarcina de a înl!tura aceste zvonuri<br />

cu orice pre&.<br />

Van Swieten $i-a prezentat cercet!rile într-o<br />

manier! lucid! în lucrarea sa "Tratat despre<br />

existen"a fantomelor".<br />

El a ajuns la concluzia c! decesele presupu$ilor<br />

vampiri ar fi intervenit în urma unor<br />

cauze naturale.<br />

Mul&i medici i-au sprijinit teoriile. O parte a<br />

mortalit!&ii crescute din sate a fost pus! în<br />

seama epidemiilor.<br />

Încurajat! de raportul medicului ei personal,<br />

Împ!r!teasa a interzis toate mijloacele<br />

de ap!rare împotriva vampirilor, care fuseser!<br />

uzuale pân! atunci. S-au interzis tragerea<br />

în "eap!, decapitarea sau arderea.<br />

Lupta împotriva supersti"iilor l-a f!cut pe<br />

van Swieten modelul personajului Van Helsing,<br />

vân!torul de vampiri.<br />

7


Hermann Vámbéry<br />

• 19. März 1832 - Szentgyörgy<br />

• 15. September 1913 - Budapest<br />

HERMANN VÁMBÉRY<br />

Hermann Vámbéry s-a n!scut la 19 martie 1832 în Szentgyörgy<br />

lâng! Pozsony #i a murit la 15 septembrie 1913 în Budapesta. El a<br />

fost un orientalist, turcolog #i c!l!tor ungur extrem de bine format,<br />

fiind probabil un agent în serviciul coroanei britanice.<br />

Bram Stoker l-a întânlit pe Herman Vámbéry în anul 1890. În urma<br />

acestei întâlniri, Vámbéry, care vorbea deja fluent limbile arab!, turc!<br />

#i persan!, a devenit inspira"ia pentru romanul <strong>Dracula</strong>. Factorul decisiv<br />

a fost relatarea legendei prin&ului român Vlad al III-lea Dr!culea.<br />

8


Joseph Thomas Sheridan Le Fanu<br />

• 28. August 1814 - Dublin<br />

• 10. Februar 1873 - Dublin<br />

JOSEPH THOMAS SHERIDAN LE FANU<br />

Scriitorul irlandez este considerat unul dintre cei mai faimo#i scriitori<br />

clasici de pove#ti de groaz!. Le Fanu a studiat dreptul dar, dup! ce<br />

#i-a terminat studiile, s-a îndreptat spre jurnalism. În anul 1838 #i-a<br />

publicat prima povestire "The Ghost and the Bonesetter" în revista<br />

Dublin University Magazine.<br />

În centrul povestirilor sale se aflau adesea spirite, fantome sau alte<br />

lucruri înfior!toare. Probabil c! cea mai faimoas! povestire a sa este<br />

"Carmilla", publicat! în anul 1872, care este posibil s! fi reprezentat<br />

o surs! de inspira"ie pentru Bram Stoker.<br />

9


Ac"iunea romanului se desf!$oar! într-un castel<br />

din Stiria. Carmilla este un vampir de sex<br />

feminin, atras de creaturi de acela#i sex.<br />

Textul a fost publicat ini"ial în trei p!r&i în revista<br />

"The Dark Blue", cu ilustra&ii semnate de<br />

M. Fitzgerald #i D.H. Friston. Mai târziu, Le<br />

Fanu #i-a publicat povestea în antologia "In a<br />

Glass Darkly".<br />

Din documentele lui Bram Stoker reiese c!<br />

ac&iunea romanului s!u avea loc, ini&ial, tot în<br />

Stiria. De asemenea interesant este faptul c!,<br />

în noti"ele lui, vampirul era de asemenea de<br />

sex feminin.<br />

CARMILLA<br />

SHERIDAN LE FANU<br />

DEUTSCHE FASSUNG<br />

10


John William Polidori<br />

• 7. September 1795 - London<br />

• 24. August 1821 - London<br />

JOHN WILLIAM POLIDORI<br />

John Polidori a studiat la Universitatea din Edinburgh. La vârsta de<br />

numai 19 ani #i-a luat doctoratul. Din anul 1816 a profesat ca doctor<br />

personal al poetului Lord Byron, înso&indu-l în c!l!toriile sale.<br />

În serile lungi petrecute în vila Lordului Byron de la Lacul Geneva, un<br />

mod de a petrece timpul era lectura de povestiri însp!imânt!toare.<br />

În acest mediu, Mary Shelley a început s! scrie romanul Frankenstein,<br />

care a fost publicat în anul 1818.<br />

11


În aceast! perioad!, Polidori a elaborat povestirea sa "The Vampyre"<br />

pe baza unui proiect al Lordului Byron. Prin intermediul acestui<br />

roman s-a n!scut prima povestire cu vampiri din literatura universal!.<br />

Personajul principal al romanului este Lordul Ruthven, care<br />

întruchipeaz! un vampir modern.<br />

Povestea a fost publicat! la data de 1 aprilie 1819 f!r! permisiunea<br />

lui Polidori. Pe fondul unei erori, drept autor apare Lordul Bryon.<br />

Confuzia a fost inten"ionat creat! de c!tre Bryon #i Polidori.<br />

Amândoi au refuzat un onorariu pentru roman.<br />

Faptul c! Lordul Bryon a ap!rut drept autor a f!cut ca romanul s!<br />

fie unul de succes.<br />

Caracterul lui Polidori, vampirul elegant, a fost determinant pentru<br />

practic toate romanele de acest fel ce aveau s! urmeze.<br />

THE VAMPYRE<br />

JOHN WILLIAM POLIDORI<br />

DER_VAMPYR<br />

Polidori a f#cut din fiara s#lbatic# ce b#ga<br />

spaima în popor, un membrul educat al<br />

aristocra!iei.<br />

12


Abraham „Bram“ Stoker<br />

• 8. November 1847 - Marino Crescent (Dublin)<br />

• 20. April 1912 - London<br />

BRAM STOKER<br />

A fost cel de-al treilea copil din cei #apte ai familiei. Pân! la vârsta<br />

de #apte ani nu a putut sta sau merge singur din cauza unei boli. Primii<br />

lui ani de via&! se reflect! #i în opera sa literar!. Somnul etern #i<br />

învierea persoanelor moarte sunt temele de baz! ale romanului despre<br />

contele însetat de sânge.<br />

Scriitorul irlandez a devenit faimos pe plan mondial mai ales prin intermediul<br />

romanului s!u ”<strong>Dracula</strong>”. Cu toate acestea, acesta nu a<br />

vizitat personal &ara în care se desf!$oar! ac&iunea celei mai de succes<br />

pove$ti cu vampiri a tuturor timpurilor.<br />

13


Bram Stoker #i-a publicat romanul în anul 1897.<br />

La doi ani dup! moartea autorului a fost ad!ugat<br />

un capitol introductiv, o mic! povestire numit!<br />

"Oaspetele lui <strong>Dracula</strong>". Ac"iunea se petrece<br />

în Stiria #i este vorba despre vampiri de sex<br />

feminin.<br />

Din aceast! povestire reiese f!r! echivoc c!<br />

Bram Stoker a fost foarte impresionat de Le Fanu.<br />

Faptul c! ac"iunea romanului ”<strong>Dracula</strong>” se<br />

desf!$oar! în Transilvania se datoreaz! conversa"iilor<br />

cu Hermann Vámbéry. Opiniile asupra<br />

întreb!rii dac! Bram Stoker #i-a creat vampirul<br />

dup! modelul lui Vlad 'epe# sunt foarte diferite.<br />

<strong>Roman</strong>ul ”<strong>Dracula</strong>” a lansat un val de pove#ti<br />

de groaz!. Componentele clasice ale acestui<br />

gen, precum cet!&ile în ruin!, castelele întunecate,<br />

fantomele #i blestemele ancestrale s-au<br />

p!strat pân! în ziua de ast!zi.<br />

DRACULA<br />

BRAM STOKER<br />

WIKISOURCE.ORG<br />

DRACULA’S GUEST<br />

BRAM STOKER<br />

GUTENBERG.ORG<br />

14


Bela Lugosi<br />

• 20. Oktober 1882 - Lugos<br />

• 16. August"1956 - Los Angeles<br />

BELA LUGOSI<br />

Bela Lugosi a fost primul actor care l-a jucat pe Contele <strong>Dracula</strong> în<br />

adaptarea cinematografic! omonim! din anul 1931. Numele lui real<br />

a fost Béla Ferenc Dezs( Blaskó. La începutul carierei lui de actor a<br />

ap!rut de asemenea sub numele de Arisztid Olt. Numele de Lugosi<br />

l-a ales ca referire la locul s!u de na$tere. Lugosi, care a devenit în<br />

Ungaria unul dintre cei mai cunoscu&i actori, a fost activ aici $i pe<br />

plan politic. În anul 1919 a emigrat în Germania locuind la Berlin<br />

pân! în anul 1921, când a emigrat în SUA.<br />

Începând cu anul 1927, Lugosi devine eroul principal al piesei ”<strong>Dracula</strong>”de<br />

pe Broadway. Piesa a fost scris! de c!tre Hamilton Deanes,<br />

bazat! pe romanul cu acela$i titlu al lui Bram Stoker.<br />

15


Lugosi a ad!ugat o not! romantic! personajului<br />

s!u, cucerindu-$i asftel publicul. În anul<br />

1930, regizorul Tod Browning s-a decis s!<br />

regizeze un film dup! romanul ”<strong>Dracula</strong>”.<br />

Dup! mult du-te vino, Browning i-a oferit rolul<br />

principal, într-un final, lui Lugosi. Onorariul<br />

era de numai 500 $ pe s!pt!mân! iar actorul<br />

principal nu participa la profit.<br />

<strong>Dracula</strong> a fost un mare succes, Bela Lugosi<br />

devenind o celebritate peste noapte. Filmele<br />

de groaz! l-au f!cut pe Bela Lugosi faimos în<br />

toat! lumea. Când popularitatea acestui gen<br />

de film a început s! scad! în anii 1930, acest<br />

lucru a dus $i la sfâr$itul carierei lui Lugosi.<br />

Marele actor de filme horror este ast!zi un<br />

idol al genului. Faima sa se bazeaz! în special<br />

pe interpretarea Contelui <strong>Dracula</strong>.<br />

DRACULA - 1931<br />

ORIGINAL FILM<br />

ARCHIVE.ORG<br />

16


Realitate, Misticism $iFantezie<br />

2<br />

LOCURI<br />

Contele <strong>Dracula</strong> este un caracter romanesc ce tr!ie$te în min"ile<br />

noastre. Dac! ve&i c!l!tori în <strong>Roman</strong>ia, pe urmele lui <strong>Dracula</strong>,<br />

localit!&ile se vor contopi cu realitatea, misticismul #i fantezia.


Hotel Castel <strong>Dracula</strong><br />

• 427363 Piatra Fântânele<br />

• DN 17 Bistrita-Nasaud<br />

rezervari@casteldracula.ro<br />

www.hotelcasteldracula.ro<br />

HOTEL CASTEL DRACULA<br />

Dac! acest hotel ar fi existat acum câteva sute de ani, atunci personajul<br />

lui Bram Stoker, Jonathan Harker, ar fi înnoptat aici. Hotelul<br />

Castel <strong>Dracula</strong> se afl! la aproximativ 40 km de Bistri"a, la o altitudine<br />

1.116 m deasupra m!rii. A fost construit între anii 1976 #i 1983. În<br />

1980, 21 de membri apar"inând "Asocia"iei <strong>Dracula</strong>" din Londra au<br />

introdus un document cu semn!turile lor în funda"ia hotelului.<br />

Imediat în fa&a hotelului, lâng! cei doi mesteceni, se afl! statuia autorului<br />

Bram Stoker. Mestecenii se numesc Adam #i Eva. Oarecum înfior!tor<br />

este $i micul cimitir din curtea de intrare a hotelului.<br />

18


Bram Stoker nu a vizitat niciodată țara în care<br />

se desfășoară acțiunea romanului său. El a<br />

plasat castelul vampirului, al Contelui <strong>Dracula</strong>,<br />

în nordul Transilvaniei. În romanul său apar<br />

Bistriţa şi Pasul Tihuţa. În realitate, această<br />

zonă nu are nicio legătură cu Vlad al III-lea.<br />

Deoarece este, însă, vorba despre vampiri, o<br />

excursie în România pe urmele lui <strong>Dracula</strong> ar<br />

trebui să includă o vizită în acest hotel.<br />

În pivniță poate fi vizitată cripta vampirului. Se<br />

recomandă însă atenție sporită, după cum se<br />

știe, vampirii dorm peste zi. Pe întuneric, a-<br />

ceștia devin însă foarte activi.<br />

Conform romanului, Jonathan Harker a fost<br />

luat de către trăsura contelui din locul unde<br />

se află hotelul în ziua de astăzi. Bram Stoker<br />

a plasat castelul Contelui <strong>Dracula</strong> la Izvorul<br />

Călimanului (2.033 m), la aproximativ 20 de<br />

km sud-est de Pasul Tihuţa.<br />

19


Hotelul este mobilat foarte confortabil. Camerele<br />

şi apartamentele se potrivesc ca și stil<br />

cu tema generală.<br />

De Halloween se organizează cu regularitate<br />

întâlniri ale fanilor vampirilor care contribuie la<br />

aerul înfiorător al locației.<br />

La recepţie, care se găseşte la primul etaj al<br />

hotelului, puteţi cumpăra "documentele originale"<br />

ale Contelui <strong>Dracula</strong>.<br />

20


MÂNĂSTIREA COZIA<br />

Această mânăstire a fost ridicată în vremea lui Mircea Cel Bătrân (numit<br />

și Mircea Cel Mare). Mircea cel Bătrân a trăit între anii 1355 și<br />

1418, fiind unul dintre cei mai importanţi domnitori ai Valahiei. Sub<br />

domnia lui, Valahia a atins cea mai mare întindere teritorială a sa.<br />

După moarte, comandantul de oști a fost îngropat în mănăstire.<br />

Voievodul era tatăl nelegitim al lui Vlad Dracul al II-lea, care a fost<br />

mai târziu tatăl lui Vlad al III-lea, <strong>Dracula</strong>.<br />

21


SIGHIŞOARA<br />

Sighişoara a fost fondată în a doua jumătate a secolului al 12-lea de<br />

către saşii transilvăneni.<br />

Se presupune că Vlad al III-lea s-a născut la data de 1431, fiind al<br />

doilea lui al lui Vlad Dracul al II-lea şi al Prinseţei Moldovei, Doamna<br />

Chiajna.<br />

În anul naşterii lui, tatăl lui a devenit, la Nürnberg, membru al Ordinului<br />

Dragonilor al împăratului Sigismund. La vârsta de doar cinci ani,<br />

Vlad al III-lea a devenit, de asemenea, membru al Ordinului.<br />

Vlad al II-lea Dracul a venit la Sighișoara mai ales din motivul că aici<br />

avea dreptul de a bate monezi.<br />

22


În anul 1436 Vlad al II-lea l-a detronat pe fratele<br />

său vitreg mai tânăr, Alexandru Aldea, care<br />

domnea în Valahia. Un an mai târziu s-a<br />

aliat cu turcii şi, împreună cu sultanul Murad<br />

al II-lea, a invadat Transilvania.<br />

În anul 1442 a permis armetei turceşti, formată<br />

din 20.000 de soldaţi, să traverseze Valahia<br />

în drumul ei spre Transilvania. La Sibiu,<br />

atacatorii au fost respinşi de către maghiari.<br />

Vlad Dracul a vrut să îşi lase tronul pentru ceva<br />

vreme în grija fiului său Mircea al II-lea,<br />

însă acestă decizie a fost exploatată imediat<br />

de către Basarab al II-lea pentru a-l detrona.<br />

Turcii l-au ajutat pe Vlad Dracul să revină la<br />

putere.<br />

Vlad Dracul a încercat alternativ să intre în<br />

grațiile maghiarilor şi turcilor. Din acest motiv,<br />

Sultanul i-a cerut să-i trimită pe cei doi fii ai<br />

săi, Vlad al III-lea şi Radu cel Frumos, ca şi<br />

"monedă de schimb", în Imperiul Otoman.<br />

Caracterul tânărului Vlad al III-lea s-a dezvoltat<br />

în captivitate. Ura faţă de fratele său vitreg<br />

Radu şi de cel ce avea să devină ulterior Sultanul<br />

Mehmed al II-lea creştea continuu.<br />

23


TÂRGOVIŞTE<br />

Târgovişte este capitala judeţului Dâmboviţa. În anul 1456, Vlad al<br />

III-lea Drăculea a fost încoronat în fosta capitală a Valahiei. Era deja<br />

a doua domnie a lui Vlad al III-lea asupra Valahiei. În anul 1447 a<br />

rămas puţin timp la putere, fiind nevoit să fugă în acelaşi an la unchiul<br />

său, Bogdan al II-lea, în Principatul Moldovei.<br />

În total, Vlad Ţepeş a fost de trei ori la putere: în anii 1447, din 1456<br />

până în 1462 şi în 1476.<br />

24


Ca domnitor, stătea frecvent la curtea capitalei<br />

sale. Sub domnia lui a început construcţia<br />

Turnului Chindiei. Există, de asemenea, dovezi<br />

că s-a aflat din când în când şi la Bucureşti.<br />

Există nenumărate legende despre Vlad Ţepeş.<br />

În funcție de cine spune povestea, el a<br />

fost ori un erou naţional ori un despot însetat<br />

de sânge. Numeroase lucrări publicate chiar și<br />

la mult timp de la moartea sa se ocupă cu faptele<br />

sale.<br />

Oraşul Târgovişte este, de asemenea, locul unde<br />

la data de 25 decembrie 1989 dictatorul<br />

Nicolae Ceauşescu şi soţia sa au fost executaţi<br />

în urma sentinței unui tribunal militar.<br />

25


CASTELUL BRAN<br />

Castelul Bran se află în satul Bran. Fortăreaţa a fost construită în<br />

anul 1377 de către locuitorii orașului învecinat Braşov.<br />

Cu toate că există o sursă din care reiese faptul că Vlad al III-lea ar fi<br />

petrecut o noapte la castel, nu există dovezi fondate în acest sens.<br />

În ziua de azi, castelul este o atracţie turistică şi după cum am menţionat<br />

deja, spiritul Prințului este acolo unde ni-l imaginăm.<br />

26


CETATEA POENARI<br />

Negru Vodă, legendarul fondator al Valahiei, este considerat fondatorul<br />

Cetății Poenari. După ce castelul a avut o mare importanţă în secolul<br />

al 14-lea, s-a deteriorat treptat şi într-un final a fost abandonat.<br />

Vlad al III-lea a recunoscut avantajul strategic al locaţiei.<br />

Recontrucția şi extinderea castelului au fost realizate de lucrători obligați<br />

la muncă silnică. Pentru Vlad al III-lea cetatea a devenit principala<br />

lui redută.<br />

27


MÂNĂSTIREA SNAGOV<br />

Mânăstirea Snagov, aflată pe lacul omonim, se situează la aproximativ<br />

40 de km la nord de Bucureşti. Pe vremuri, pe insulă se putea a-<br />

junge doar cu barca, între timp s-a construit un pod.<br />

Se susține că Vlad Ţepeş ar fi îngropat aici. În realitate, însă,<br />

rămăşiţele domnitorului nu au fost găsite niciodată.<br />

28


Cauza morții lui Vlad Ţepeş nu a fost documentată.<br />

Unii spun că ar fi fost răpus într-o<br />

bătălie, alte surse vorbesc despre o asasinare.<br />

Dovedit este însă faptul că Sultanului Mehmed<br />

al II-lea i sa dus capul conservat în miere<br />

al domnitorului, pe care acesta l-a expus<br />

apoi public.<br />

Când mormântul lui a fost deschis la 450 de<br />

ani de la moartea sa, acesta era gol. Din a-<br />

cest motiv s-a speculat că ar fi fost un ”nemort”,<br />

deci un vampir.<br />

29


BUCURE#TI<br />

Ora$ul Bucure#ti a fost men"ionat documentar pentru prima dat! în<br />

20 septembrie 1459. Acest document a fost semnat de c!tre voievodul<br />

Vlad al III-lea Dr!culea.<br />

Între anii 1458 #i 1459, Vlad al III-lea a construit o cetate din piatr! în<br />

acest loc. Cl!direa a fost folosit! drept re$edin&! pe timpul #ederilor<br />

lui în Bucure#ti.<br />

30


Zidurile fundaţiei construite de Vlad al III-lea<br />

formează încă nucleul complexului. Ulterior,<br />

clădirea a fost supraînălțată şi extinsă. Pereţii<br />

pivniței boltite din părţile de Est, Vest şi Nord<br />

corespund încă planurilor lui Vlad.<br />

Curtea Veche se află în centrul istoric al Bucureştiului<br />

şi nu trebuie să lipsească din nicio<br />

vizită a orașului.<br />

31


CASTELUL VLAD !EPE#<br />

Cu ocazia Expozi"iei Na"ionale din anul 1905, în Parcul Carol a fost<br />

constuit un turn de ap!. Vizual, construc&ia aduce aminte de Cetatea<br />

Poenari a lui Vlad )epe$.<br />

În afar! de impresia l!sat! de c!tre turn nu exist! alte referiri istorice<br />

care s!-l lege de domnitorul de odinioar!.<br />

32


MĂNĂSTIREA COMANA<br />

Mănăstirea Comana a fost menționată documentar pentru prima dată<br />

în anul 1461. Un document semnat de Vlad Ţepeş stabilea pe atunci<br />

graniţele mânăstirii. Conform legendei, Vlad Ţepeş a fost asasinat la ordinul<br />

rivalului său, Basarab Laiotă, în decembrie 1476. Fapta s-ar fi petrecut<br />

în apropierea mânăstirii. Capul lui a fost apoi trimis, ca dovadă a<br />

morţii sale, conducătorilor otomani din Istanbul. Corpul lui a fost îngropat<br />

probabil la Comana. Localnicii cred şi în ziua de astăzi că Prințul<br />

<strong>Dracula</strong> a fost asasinat aproape de "Izvorului Nucului".<br />

33


CASTELUL HUNEDOARA<br />

În jurul anului 1440, Ioan de Hunedoara a dispus construcția castelului<br />

ce avea să devină reședința Corvinilor, pe locul unui fost ansamblu<br />

fortificat. Din anul 1458, construcția a fost extinsă sub domnia<br />

Regelui Matei Corvin, alte modificări urmând în secolul 17.<br />

Când Vlad al III-lea a fost nevoit să se refugieze în Transilvania după<br />

o cruciadă împotriva trucilor, regele maghiar Matei Corvin i-a oferit<br />

protecție o vreme. Pe fondul unei acuzații de trădare, Vlad al III-lea a<br />

fost întemnițat pentru scurt timp în Castelul Corvinilor. O mare parte<br />

din captivitate și-a petrecut-o însă în Cetatea Visegrád, aflată la nord<br />

de Budapesta.<br />

34


BRAND-UL DRACULA<br />

Înc! mai exist! multe locuri #i companii care au recunoscut poten&ialul<br />

economic al brand-ului <strong>Dracula</strong>. Vampirul se reg!se$te peste tot.<br />

<strong>Dracula</strong> este cunoscut drept contele elegant, sau liliacul care se simte<br />

în largul lui în întuneric.<br />

Pe pagina urm!toare am enumerat unele societ!&i care au o<br />

leg!tur! direct! sau indirect! cu "<strong>Dracula</strong>".<br />

35


Hunter Prince Castle & <strong>Dracula</strong> Hotel<br />

4/6 Sterca Sulutiu Street<br />

Turda 421012<br />

Corona de Aur (Die Goldene Krone)<br />

Pia!a Petru Rare$ 4<br />

Bistri!a 420036<br />

House of <strong>Dracula</strong><br />

Strada Poiana lui Stechil 22<br />

Bra$ov 500001<br />

Pension <strong>Dracula</strong><br />

Transf%g%r%$an<br />

C%p%&îneni-Ungureni 114095<br />

36


Vampirii secolului 21<br />

3<br />

SUPERSTI"II<br />

Vampirii, Vârcolacii #i Zombii au un loc bine stabilit în concep&ia<br />

multor oameni. În special în Sud-Estul Europei aceste<br />

credin"e au devenit tradi"ie. Nu este de mirare c! deasupra<br />

multor u$i de intrare se atârn! usturoi.


STRIGOI<br />

Vampirii din Transilvania, Valahia şi Moldova sunt numiţi strigoi. Credinţa<br />

în aceste creaturi nu e limitată însă numai la Europa de Est. În<br />

anumite regiuni din Africa există "Asanbosam", în spațiul arab există<br />

"Ghoul", asirienii vorbeau despre "Ekimmus", australienii de "Yara-<br />

Ma-Yha-Who", brazilienii de "Jaracacas" şi chinezii de "Chiang Shi".<br />

”Strigoi” nu este însă numai numele unui vampir ci descrie şi o stare<br />

existentă fără cunoștința persoanei în cauză.<br />

38


Strigoii sunt deosebit de activi mai ales dou! zile pe an: în noaptea<br />

din ajunul Sf. Andrei (30 noiembrie) #i de Sf. Gheorghe (23 aprilie). În<br />

România, Sf. Andrei este cunoscut #i sub denumirea de Apostolul<br />

Lupilor.<br />

De aceste s!rb!tori, strigoii î$i p!r!sesc bârlogul la miezul nop&ii $i<br />

merg la r!scruci de drumuri. Acolo se întâlnesc cu al"i strigoi cu care<br />

se lupt! pân! la r!s!ritul soarelui.<br />

În anul 2004, ARTE.TV $i chiar $i emisiunea german! ”Spiegel” au<br />

relatat un caz înfior!tor cu vampiri care a ie$it din întâmplare la lumin!.<br />

Dup! moartea cumnatului lui Gheorghe Marinescu, familia lui a fost<br />

convins! c! în cazul lui Toma este vorba de un vampir. Doarece nemortul<br />

trebuia s! se hr!neasc! cu sânge, Gheorghe devenea tot<br />

mai slab. Singura lui cale de sc!pare era s! dezgroape cadavrul, s!<br />

îi smulg! inima din piept #i s! îi dea foc. Cenu#a a fost amestecat!<br />

cu ap! #i administrat! "victimelor " afectate #i anume fiului, norei #i<br />

nepoatei lui.<br />

În ochii lui Gheorghe, ac"iunea lui a avut succes deoarece dup! doar<br />

câteva zile, fiul lui se sim"ea deja mult mai bine.<br />

Acest incident a avut loc în micul sat Marotinu de Sus, la aproximativ<br />

160 de km la Sud-Vest de Bucure#ti. Rapoartele complete le pute"i<br />

g!si aici:<br />

VAMPIRE IN RUMÄNIEN?<br />

CHRISTIANE KIRSCH<br />

GRAB-ANALYSEN<br />

ANGELIKA FRANZ<br />

ARTE.TV<br />

SPIEGEL.DE<br />

39


RECUNOAŞTEREA UNUI VAMPIR<br />

TESTUL CALULUI<br />

Un cal este dus de către un tânăr peste mormântul presupusului nemort.<br />

Dacă acest cal nu trece peste mormânt sau se sperie, înseamnă<br />

că decedatul este într-adevăr un moroi.<br />

Spre deosebire de strigoi, care este încă în viaţă, moroiul a murit deja şi<br />

s-a întors din morţi.<br />

FOBII<br />

Dacă suferiţi de una sau mai multe dintre aceste fobii, atunci ar trebui<br />

să fiţi foarte atenţi!<br />

ALIUMFOBIA<br />

• Frica de usturoi<br />

SPECTROFOBIA SAU EISOPTROFOBIA<br />

• Frica de oglinzi<br />

HELIOPHOBIA<br />

• Frica de soare<br />

POTAMOPHOBIA<br />

• Frica de râuri/ape curgătoare<br />

FOBIA SOCIALĂ<br />

• Frica de a fi evaluat negativ în diferite situaţii<br />

STAUROPHOBIA<br />

• Frica de cruci şi crucifixuri<br />

XYLOPHOBIA<br />

• Frica de lemn-păduri<br />

40


ŞINCA VECHE<br />

Această mânăstire unică este sculptată în stâncă fiind cunoscută<br />

şi sub numele de "Templul Ursitelor". Mânăstirea se află la circa 45<br />

de kilometri de Braşov. Acest lăcaş sfânt datează de acum 7.000<br />

de ani.<br />

Locului i se atribuie o mare putere mistică, ba unii chiar vorbesc<br />

despre un portal către alte lumi.<br />

41


BALTA VR"JITOARELOR<br />

În apropierea Bucure#tiului se afl! mica localitate Bolde#ti. În p!durea<br />

Boldu-Creteasca se afl! misterioasa Balt! a Vr!jitoarelor. Povestea<br />

spune c! în fiecare an, de Sf. Andrei #i Sf. Gheorghe, aici se a-<br />

dun! vr!jitoare. Se zvone#te c! se deschide o poart! spre alt t!râm.<br />

Balta are o adâncime de 1-1,5 m ce r!mâne mereu la fel. Conform<br />

pove#tilor, acesta este locul unde a fost decapitat Vlad al III-lea. Fenomene<br />

#i apari"ii stranii se consemneaz! cu regularitate aici. De e-<br />

xemplu, animalele refuz! s! bea ap! din Balta Vr!jitoarelor.<br />

42


POENI, SATUL BLESTEMAT<br />

Micul sat Poeni de la poalele munţilor Rusca este asociat de mai<br />

bine de o sută de ani cu un blestem înfiorător: se zvoneşte că lupii<br />

coboară în sat şi atacă sătenii. Bătrânii satului sunt convinşi că<br />

este vorba de nemorţi care iau forma lupilor. Oamenii care au<br />

scăpat de atacurile lor povestesc întâmplări teribile despre un animal<br />

mare, negru şi cu blană zbârlită care pare să plutească deasupra<br />

pământului.<br />

43


BUCEGI<br />

Tradus aproximativ, Bucegi înseamnă "Munţii de fag". Masivul este<br />

parte a Carpaţilor Meridionali şi se află în apropiere de Braşov. Aici<br />

se află, de asemenea, şi măreţul Sfinx. Localnicii povestesc despre<br />

lumini stranii deasupra vârfurilor şi despre curcubee ce pot fi văzute<br />

săptămâni întregi.<br />

Aici se află şi valea comorilor şi un izvor din care ţâşneşte cea mai<br />

clară apă din lume. Nemuritorul izvor nu conţine niciun fel de bacterie.<br />

Munţii sunt străbătuţi de peşteri lungi de sute de kilometri, dintre care<br />

doar aproximativ 20 de km sunt exploraţi.<br />

44


PĂDUREA BACIU<br />

Pădurea de aproximativ 250 de hectare din apropierea oraşului Cluj-<br />

Napoca este cunoscută şi sub numele de "Triunghiul Bermudelor<br />

din România". Vizitatorii care intră în pădure sunt copleşiţi de un sentiment<br />

de înfiorare, care se zvoneşte că ar fi dat de sufletele ţăranilor<br />

ucişi aici şi care încă mai bântuie locul.<br />

OZN-urile, luminile de pe cer, strigoii, interferenţele cu echipamentele<br />

electronice sunt câteva fenomene ce au loc în această misterioasă<br />

pădure. Nicolas Cage, care a filmat un film în anul 2012 la Sibiu,<br />

a vrut neapărat să viziteze pădurea.<br />

45


CERUL DIN BOZIORU<br />

Cerul din Bozioru ar putea fi descris drept mai albastru decât albastru.<br />

La aproximativ 50 de kilometri dep!rtare de Buz!u #i la 170 de kilometri<br />

de Bucure#ti exist! acest loc unde cerul are o culoare de<br />

nedescris.<br />

A#a-zisa temperatur! a culorii este m!surat! în grade Kelvin. Lumina<br />

zilei corespunde 5.000 de grade Kelvin. În Bozioru se înregistreaz!<br />

16.000 de grade Kelvin. Cu cât este mai mare temperatura culorii, cu<br />

atâta mai "albastr!" devine #i imaginea. În consecin&!, cerul de aici este<br />

”superalbastru”.<br />

Culoarea intens! a cerului din aceast! zon! a dat na#tere multor pove#ti<br />

mistice. Ar rebui s! v! forma&i dumneavoastr! în$iv! o p!rere în<br />

acest sens.<br />

46


Sug"torii de sânge $i vampirii<br />

4<br />

DOCUMENTE<br />

Mul"i cred c! sug!torii de sânge #i vampirii sunt doar un produs<br />

al imagina"iei. În cele ce urmeaz! ve"i g!si o serie de documente<br />

care confirm! c! pân! #i institu"ii publice au fost implicate<br />

în acest subiect.


1725<br />

VISUM & REPERTUM<br />

JOHANN ADAM SCHMIDT<br />

DE.WIKISOURCE.ORG<br />

WIENERISCHES DIARIUM<br />

Delegatul imperial din Districtul Gradisker din Ungaria a scris acest<br />

raport macabru. O copie a documentului a fost publicat! în ziarul vienez<br />

"Wienerisches Diarium" din data de 25 iulie 1725.<br />

Aici, sug!torii de sânge erau numi"i "Vampyri".<br />

”Wiener Zeitung”, cum era numit "Wienerisches Diarium" la începuturi,<br />

a ap!rut pentru prima dat! la 8 august 1703, f!cându-l unul dintre<br />

cele mai vechi ziare din lume care mai apare înc!.<br />

48


1732<br />

CURIEUSE RELATION<br />

W.S.G.E.<br />

WIKISOURCE.ORG<br />

CURIEUSE RELATION<br />

1732 a fost anul în care multe publica"ii au f!cut referiri la presupu$ii<br />

"sug!torii de sânge". De exemplu titlul (text original) : “Povestire curioas!<br />

$i stranie asupra sug!torilor de sânge sau vampirilor care se<br />

arat! de curând în Serbia”<br />

49


1732<br />

MENSCHENSAUGER<br />

E.W.S.G.<br />

WIKISOURCE.ORG<br />

SUG"TORII DE SÂNGE<br />

Numele acestei lucr!ri ( inclusiv subtitlul) : Relatare documentar!<br />

asupra vampirilor sau sug!torilor de sânge care s-au ar!tat în a-<br />

cest an $i în cei trecu&i în Regatul Serbiei. Al!turi un comentariu $i<br />

scrisoarea unui ofi&er al Regimentului Prin&ului Alexander din Medvedia<br />

în Serbia c!tre un medic renumit al Universit!&ii Leipzig.<br />

50


1732<br />

VISUM & REPERTUM<br />

JOHANN ADAM SCHMIDT<br />

BOOKS.GOOGLE.AT<br />

VISUM & REPERTUM<br />

La 26 ianuarie 1732, medicul austriac de campanie Johann Flückinger<br />

a scris un raport despre un vampir din Serbia. Numele primului<br />

vampir men"ionat oficial a fost Arnont Paole.<br />

Este foarte posibil ca denumirea de vampir precum #i predilec&ia lor<br />

pentru sânge s! fi fost folosite de autorii unor romane ulterioare.<br />

51


1733<br />

VAMPIR GEDANKEN<br />

J.C. HARENBERG<br />

COMMONS.WIKIMEDIA.ORG<br />

IDEI PLAUZIBILE<br />

Christoph Meissner a redactat în anul 1733 un tratat cu numele:<br />

“Gânduri rezonabile $i cre$tine asupra vampirilor sau mor&ilor sug!tori<br />

de sânge”.<br />

În aceast! perioad! de timp, credin"a în vampiri a ie$it tot mai mult<br />

în eviden&! $i s-a diagnosticat chiar $i vampirismul.<br />

52


1734<br />

TRACTAT<br />

MICHAEL RANFTS<br />

DE.WIKISOURCE.ORG<br />

TRATAT<br />

În anul 1734, M. Michael Ranfts a publicat un "Tratat asupra mestecatului<br />

#i plesc!itului mor"ilor în morminte”. Chiar $i numai titlul este înfior!tor.<br />

Denumirile "vampir" $i "sug!tor de sânge" se folosesc $i aici.<br />

Un "tratat" este un eseu de dimensiuni mai mici.<br />

53


2010<br />

VAMPIRES<br />

WEREWOLVES - ZOMBIES<br />

WWW.PETERPAUPER.COM<br />

COMPENDIUM MONSTRUM<br />

Subiectul vampirilor, vârcolacilor #i al zombilor este discutat în detaliu<br />

în aceast! carte. Aceasta include o hart! pliat! $i o sec&iune special!<br />

care trateaz! subiectul Transilvaniei.<br />

Cartea este editat! de Peter Rauper Press, este în limba englez!,<br />

autorii sunt Dr. Max Sturm & Baron Ludwig von Drang.<br />

54


Pe urmele lui Vlad %epe$<br />

5<br />

PICTURI<br />

Exist! multe legende despre Vlad 'epe#. Multe au de a face<br />

cu setea lui de sânge. În acest eBook am emis în mod deliberat<br />

pove#tile #i zvonurile în acest sens, încercând s! ofer dovezi<br />

concrete.


Dacă doriţi să vă faceţi o imagine asupra<br />

înfățișării lui Vlad Ţepeş, cele mai multe picturi<br />

înfățișându-l pe domnitor pot fi găsite în<br />

Austria.<br />

În castelul Forchtenstein din Burgenland/Austria<br />

există un portret al domnitorului, în mărime<br />

naturală, chiar în galeria strămoșilor. Alte<br />

portrete ale sale pot fi găsite în Viena şi Innsbruck.<br />

Chiar și în Slovenia există o pictură ce<br />

îl prezintă pe domnitor drept Ponţiu Pilat.<br />

Mai există și unele desene și picturi greu de<br />

definit care au apărut odată cu tiparnița mecanizată.<br />

M-am limitat la cele mai reprezentative<br />

lucrări fără a vrea să exclud pe cineva intenționat.<br />

Deasupra: Belvedere, Vienna<br />

Stânga jos: Cetatea Forchtenstein<br />

Dreapta jos: Castelul Ambras, Innsbruck<br />

56


Palatul Ambras,Innsbruck<br />

A doua jumătate a sec. 16<br />

Maestru german<br />

Ulei pe pânză, 60 x 50 cm.<br />

Este unul dintre primele obiecte colectate în<br />

cabinetul de artă şi curiozităţi al Arhiducelui<br />

Ferdinand al II-lea. Pictura este opera unui maestru<br />

german şi a fost creată la aproximativ<br />

100 de ani după moartea prinţului. Probabilitatea<br />

ca această pictură să fie un original este<br />

susţinută de o descriere a lui Nikolaus Modrussa,<br />

ambasadorul Papei de la curtea maghiară:<br />

“Vlad Țepeș nu a fost foarte înalt, mai degrabă<br />

îndesat şi musculos. Înfăţişarea lui pare<br />

rece şi înspăimântătoare. Avea un nas curbat,<br />

cu nări largi, o faţă slabă şi roşie cu gene foarte<br />

lungi care umbreau ochii lui mari, de culoare<br />

verde; sprâncenele negre şi stufoase le<br />

dădeau un aer amenințător. Purta, de asemenea,<br />

mustaţă. Tâmplele largi îi făceau capul<br />

să arate și mai mare. Un gât musculos îi lega<br />

capul cu bucle negre de umerii lați.”<br />

57


Cetatea Forchtenstein, Forchtenstein<br />

Aproximativ 1622<br />

Pictor necunoscut<br />

Ulei pe pânză, 218 x 130 cm.<br />

Stăpânul Cetății Forchtenstein, cavalerul paladin<br />

Nikolaus Esterházy, a creat în jurul secolului<br />

al 17-lea o galerie a strămoșilor săi. Au fost<br />

incluse şi rude îndepărtate, printre care s-a<br />

numărat şi Vlad Ţepes.<br />

Inscripţia de sus, stânga spune: "<strong>Dracula</strong> Waida<br />

Princeps et Waivoda Walachiae Trans Alpinae<br />

hostis Turcarum infensissimus 1466"<br />

(<strong>Dracula</strong>, prinț și voievod al Valahiei, cel mai<br />

înverşunat inamic al turcilor din 1466)<br />

Aruncând o privire mai atentă asupra picturii<br />

se poate observa că atât irisul cât şi pupila<br />

ambilor ochi au fost tăiate. Nu există consemnări<br />

asupra autorului acestei fapte, însă<br />

este foarte posibil ca personalul superstiţios<br />

al cetății să-i fi înlăturat ochii pentru a scăpa<br />

de privirea amenințătoare a domnitorului.<br />

În Cetatea Forchtenstein există, de asemenea,<br />

tururi ghidate pe tema <strong>Dracula</strong>.<br />

58


Biserica Maria am Gestate, Viena<br />

Aproximativ 1460<br />

Panou de altar - Răstignirea lui Hristos<br />

Meister von Maria am Gestade<br />

Ulei pe lemn, 202 x 161 cm.<br />

Vlad Ţepeş măsoară aici aproximativ 110 cm. Pictura<br />

exprimă clar influenţa marilor pictori flamanzi<br />

însă a fost creată, cel mai probabil, de un pictor<br />

austriac.<br />

Această pictură de altar datează din anii 1460 -<br />

1462. La acest moment au fost create primele<br />

incunabule despre "sălbaticul Dracole-Weyde".<br />

59


Galeria Austriacă Belvedere, Viena<br />

Aproximativ 1470 - 1480<br />

Panou de altar - Martiriul Sf. Andrei<br />

Pictor necunoscut din Stiria<br />

Ulei pe lemn de molid, 81.5 x 71.5 cm.<br />

Forma redată în stil oriental în stânga, în spatele<br />

călăului, îl reprezintă bineînţeles pe domnitorul<br />

Vlad Ţepeş. Imaginea provine din Eparhia Lilienfeld<br />

din Austria Inferioară. În anul 1953 a fost<br />

predată Galeriei Austriece din Viena.<br />

Din păcate, pictura nu mai face parte din expoziţia<br />

permanentă a Galeriei Austriece Belvedere.<br />

60


Muzeul de Istoria Artei, Viena<br />

Aproximativ 1575 - 1595<br />

Pictor necunoscut<br />

Ulei pe hârtie laminată pe lemn 13,5 x 10,5 cm.<br />

Pe tabloul care a fost creat la comanda Arhiducelui<br />

Ferdinand al II-lea pentru colecţia sa<br />

de portrete scrie în partea dreaptă sus: AVEI-<br />

DA DVX WALA (Voievod şi Prinţ al Valahiei)<br />

Portretul a fost copiat după un tablou aflat la<br />

Castelul Ambras și care face parte dintr-o<br />

colecţie ce cuprinde peste 1.000 de portrete<br />

de personalităţi.<br />

Tabloul este expus în cabinetul de numismatică<br />

al Muzeului de Istoria Artei din Viena, pe<br />

simeza nr.3 "Balcan şi Orient"<br />

61


Galeria Naţională Slovenă de Artă, Ljubljana<br />

Aproximativ 1463<br />

Pictor necunoscut<br />

Tempera pe lemn 83,5 x 51,5 cm.<br />

Pictura este o secţiune din panoul altarului şi este<br />

parte a colecţiei de tablouri din secolul al 15-lea.<br />

62


6<br />

EL ESTE ÎNC! ÎN VIA"!<br />

Subiectul <strong>Dracula</strong> este mai viu ca niciodat!. Dou! proiecte actuale<br />

#i-au propus s! arate ce se mai întâmpl! în jurul domnitorului<br />

acestui t!râm legendar. Unul dintre proiecte este o band!<br />

desenat!, cel!lalt este un film.


DRACULA: FIUL DRAGONULUI<br />

Artistul Mark Sable şi Salgood Sam spun povestea lui Vlad<br />

Ţepeş sub forma unei captivante benzi desenate. Datele<br />

istorice sunt îmbinate cu legende, zvonuri şi poveşti.<br />

Opera celor doi artişti şi autori îl descrie pe domnitor cu ajutorul<br />

unei poveşti interesante. Dacă doriţi să aflaţi mai multe<br />

despre acest proiect, puteţi vizita pagina web a celor doi<br />

artişti: www.salgoodsam.com<br />

64


În ziua de astăzi, castelul de reşedinţă al domnitorului<br />

mai este numai o ruină. În benzile<br />

desenate, fortăreața a fost desenată aşa<br />

cum arăta, probabil, în trecut.<br />

Perioada sumbră în care a domnit Vlad Ţepeş<br />

este redată excepţional în banda desenată.<br />

Publicaţia este în lb. Engleză.<br />

65


DRACULA: POVESTEA NESPUSĂ<br />

Rolul principal al acestui film despre Vlad Ţepes, ce foloseşte efecte speciale deosebite,<br />

este jucat de către Luke Evans. Spre deosebire de filmele clasice despre<br />

<strong>Dracula</strong>, aici domnitorul Transilvaniei este personajul principal. Filmul a fost lansat<br />

la 2 octombrie 2014. Site-ul oficial al filmului este: po.st/<strong>Dracula</strong>Website<br />

66


Informa!ii<br />

7<br />

INFORMA"II<br />

Pân! aici, toate s-au roti în jurul vampirilor, strigoilor, domnitorilor,<br />

fic"iunii, supersti"iilor #i realit!"ii. La sfâr#it ve"i afla informa"ii<br />

utile care v! vor fi de ajutor dac! v! propune"i s! pleca"i într-o<br />

excursie pe urmele personajului principal.


BIROURI DE TURISM<br />

Lista birourilor române de turism din toată lumea. Dacă planificaţi o<br />

vizită în România, vă rugăm a contacta aceste birouri.<br />

Aici veţi primi informaţii valoroase pentru călătoria Dvs. şi precis vi se<br />

vor divulga şi câteva secrete.<br />

69


AUSTRIA<br />

<strong>Roman</strong>ian Tourist Office<br />

Opern Ring 1, Scara R,<br />

Etajul 4, Camera 404<br />

1010 Viena<br />

Tel: +43 (1) 317-31-57<br />

Fax: +43 (1) 317-31-574<br />

E-mail: Rumaenien@aon.at<br />

www.rumaenien-info.at<br />

FRANŢA<br />

Office de Tourisme de Roumanie<br />

7, Rue Gaillon<br />

75002 Paris<br />

Tel: +33 (1) 40-20-99-33<br />

Fax: +33 (1) 40-20 99-43<br />

E-mail: info@GuideRoumanie.com<br />

www.GuideRoumanie.com<br />

GERMANIA<br />

<strong>Roman</strong>ian Tourist Office<br />

Reinhardtstraße 47<br />

10117 Berlin<br />

Tel: +49 (30) 400-55-904<br />

Fax: +49 (30) 400-55-906<br />

E-mail: info@rumaenien-tourismus.de<br />

www.rumaenien-tourismus.de<br />

ITALIA<br />

Turismo della <strong>Roman</strong>ia<br />

Via Torino 95, Galleria Esedra<br />

00184 Roma<br />

Tel: +39 (6) 488-02-67<br />

Fax: +39 (6) 4898-62-81<br />

E-mail: office@romania.it<br />

www.<strong>Roman</strong>ia.it<br />

MAREA BRITANIE<br />

<strong>Roman</strong>ian Tourist Office<br />

12 Harley Street<br />

Londra<br />

W1G 9PG<br />

Tel: +44 (207) 224-36-92<br />

E-mail: romaniatravel@btconnect.com<br />

www.<strong>Roman</strong>iaTourism.com<br />

POLONIA<br />

Ośrodek informacji Turystycznej Rumunii<br />

Krakowskie Przedmieście 47/51<br />

00-071 Varsovia<br />

Tel / Fax: +48 (22) 826-40-10<br />

E-mail: info.rumunia@wp.pl<br />

RUSIA<br />

<strong>Roman</strong>ian Tourist Office<br />

Masfilmovskaya Street 35,<br />

Office 313<br />

119330, Moscova<br />

Tel: +7 (499) 143-87-65<br />

Fax: +7 (499) 143-86-72<br />

E-mail: info@romaniatravel.ru<br />

www.<strong>Roman</strong>iaTravel.ru<br />

SPANIA<br />

<strong>Roman</strong>ian Tourist Office<br />

Calle Alcántara 49-51<br />

28006 Madrid<br />

Tel: +34 (91) 401-42-68<br />

Fax: +34 (91) 402-71-83<br />

E-mail: oficina@RumaniaTour.com<br />

marina@rumaniatour.com<br />

www.RumaniaTour.com<br />

SUA<br />

<strong>Roman</strong>ian Tourist Office<br />

355 Lexington Avenue, 8th Floor<br />

New York<br />

NY 10017<br />

Tel / Fax: +1 (212) 545-8484<br />

E-mail: Info@<strong>Roman</strong>iaTourism.com<br />

www.<strong>Roman</strong>iaTourism.com<br />

70


EPILOG<br />

Aceast eBook a fost scris cu sprijinul Biroul pentru promovare şi informare<br />

turistică al Românie din Viena.<br />

71


Rudolf J. Strutz<br />

Autor & Fotograf<br />

S! scrii un eBook despre <strong>Dracula</strong> este o provocare<br />

uria#!. Unul dintre motive este faptul c!<br />

<strong>Dracula</strong> este compus dintr-o multitudine de caractere.<br />

Unul dintre caracterele cunoscute sub numele<br />

de "<strong>Dracula</strong>" este de fapt personajul dovedit istoric<br />

al Prin"ului Valahiei. Acesta a domnit "ara cu<br />

o mân! de fier. În timpul lui, o schimbare a puterii<br />

se f!cea aproape exclusiv prin asasinare. Aproape<br />

c! se poate presupune c! felul în care #ia<br />

condus "ara a fost adecvat acelor timpuri.<br />

Erau vremuri foarte zbuciumate, marcate de luptele<br />

pentru putere între cre#tini #i otomani. În<br />

func"ie de respectivii câ#tig!tori ai b!t!liilor, Vlad<br />

'epe# era erou sau du#man.<br />

Numele folosit în sensul unui vampir însetat de<br />

sânge se datoreaz! personajului din romanul lui<br />

Bram Stoker. Scriitorul irlandez care nu a vizitat<br />

niciodat! Transilvania l-a creat pe Contele <strong>Dracula</strong><br />

care tr!ia în castelul s!u fictiv din apropierea<br />

Pasului Tihu"a #i ulterior avea s! c!l!toreasc! în<br />

Anglia pentru a se hr!ni cu sângele tinerelor doamne.<br />

Al treilea domeniu este cel al supersti"iilor care<br />

predomin! în privin"a vampirilor în întreaga Europ!<br />

de Est. Împ!r!teasa Maria Terezia a Austriei<br />

îns!$i a încercat s! pun! cap!t supersti"iilor.<br />

Pân! în ziua de ast!zi mul"i oameni cred înc! în<br />

vampiri #i pove#tile transmise din vechime. În<br />

februarie 2004, un t!ru# din lemn a fost înfipt în<br />

pieptul unui presupus nemort aflat în mormântul<br />

s!u din zona Sighi#oarei #i inima i-a fost scoas!<br />

din piept. În Transilvania, uneori vi se poate<br />

întâmpla s! v! surprinde"i prin#i în vraja supersti"iilor,<br />

ba chiar s! crede"i în existen"a fiin"elor<br />

supranaturale.<br />

<strong>Dracula</strong> este peste tot #i nic!ieri. Este un a-<br />

mestec din misticism, bine, r!u #i tenta"ia de a<br />

crede povestiri din vremuri de mult apuse. A<br />

c!l!tori prin Transilvania pe urmele sale este în<br />

orice caz relaxant $i de recomandat. Dac! v!<br />

place s! mânca"i usturoi, acest lucru precis nu<br />

v! va d!una.<br />

Versiunea german! #i englez!: Rudolf J. Strutz<br />

Versiunea român!: Vlad E. Ani&ei<br />

72


DREPTURI DE AUTOR<br />

Multe organiza&ii $i institu&ii m-au ajutat la colectarea datelor pentru<br />

acest eBook. Aici ve&i g!si o list! a surselor fotografiilor $i documentelor<br />

istorice.<br />

© Auvi - Rudolf J. Strutz - 2015<br />

ROSENBACH MUSEUM & LIBRARY, PHILADEPHIA<br />

DR. ELIZABETH MILLER<br />

Cartea a fost redactat! în conformitate cu Creative Commons: Utilizare<br />

denumiri - Necomercial - F!r! prelucrare - Transmitere licen"iat!<br />

în acelea#i condi"ii.<br />

Toate siglele #i denumirile se utilizeaz! exclusiv în scop informativ,<br />

o utilizare în afara prezentului eBook va fi clarificat! de comun a-<br />

cord cu titularii lor.<br />

Prezentul eBook se pune la dispozi"ie cu titlu gratuit.<br />

PETER PAUPER PRESS, NEW YORK<br />

ESTERHÁZY PRIVATSTIFTUNG, EISENSTADT<br />

BURG FORCHTENSTEIN, FORCHTENSTEIN<br />

SCHLOSS AMBRAS, INNSBRUCK<br />

SLOWENISCHE NATIONALGALERIE, LAIBACH<br />

KUNSTHISTORISCHES MUSEUM, WIEN<br />

UNIVERSAL DRACULA UNTOLD<br />

DRACULA SOHN DES DRACHEN<br />

73

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!