Descarca fisier - ro - Academia de Advocacy

old.advocacy.ro

Descarca fisier - ro - Academia de Advocacy

h l h l d b Funda]ia pentru o Societate Deschis@Iniþiativã privatã ºi regionalizare economicã. Raport de nevoi ale sectorului privat din Regiuneade dezvoltare V Vest a României este realizat de cãtre Academia de Advocacy din Timiºoara încolaborare cu Fundaþia a Treia Europã din Timiºoara, Facultatea de Sociologie ºi Psihologie dincadrul Universitãþii de Vest din Timiºoara ºi Confederaþia Întreprinzãtorilor Particulari din judeþulTimiº. Cercetarea face parte din programul Alianþa antreprenorialã. Responsabilitate ºidezvoltare în Regiunea V Vest, coordonat de Dorian Branea ºi derulat cu sprijinul GermanMarshall Fund for Democracy, prin programul Balkan Trust for Democracy, al Ambasadei Olandeila Bucureºti, prin programul Matra-Kap, ºi al Fundaþiei pentru o Societate Deschisã din România.Obiectivul principal al campaniei de advocacy Alianþa antreprenorialã este responsabilizareadecidenþilor politici ºi în principal a parlamentarilor faþã de nevoile comunitãþii de afaceri.Private Initiative and Economic Regionalization. Report on the Needs of the Private Sector in theV West Development Region of Romania was elaborated by the Advocacy Academy of Timisoaratogether with the Third Europe Foundation of Timisoara, the University of the West of Timiºoara’sFaculty of Sociology and Psychology, and The Confederation of the Private Entrepreneurs of TimisCounty. The Report was published within of The Advocacy Academy’s program The EntrepreneurialAlliance. Responsibility and Development in the V West Region of Romania (coordinator:Dorian Branea) with the support of the German Marshall Fund of the United States’Balkan Trust for Democracy Program, The Royal Nederlands Embassy in Bucharest’s Matra KapProgram and of The Open Society Foundation Romania. The Entrepreneurial Alliance is anadvocacy campaign that aims at making the decision-makers more responsabile to the needs ofthe business community. Autori/Authors: Simona Fiþ ºi dr. Alin GavreliucCoordonator din partea Fundaþiei A Treia Europã/Coordinator from The Third Europe Foundation: dr. Marius LazurcaCoordonatori din partea Facultãþii de Sociologie ºi Psihologie a Universitãþii de Vest din Timiºoara/Coordinators from the Faculty of Sociology and Psychology: Laurenþiu Maricuþoiu (prelucrea datelor/data procession)ºi Cãtãlina Zaborilã (colectarea datelor/data collection)Coordonator din partea Confederaþiei Întreprinzãtorilor Particulari din Judeþul Timiº/Coordinator from The Confederation of the Private Entrepreneurs of Timiº County: Daniela BratosinOperatori de teren/Field operators: Ada Alesu, Anca Alupoaie, Marcela Bãieºu, Raluca Barna, Ioana Berea,Sonia Budeanu, Adriana Ciocan, Antonela Câtu, Cristina Costea, Mãdãlina Creþu, Alina Fer, Diana Giurgiuþiu,Raluca Ionescu, Anca Lungu, Flavia Lupºan, Alina Martin, Valer Martin, Anca Moldovan, Cristina Nistor, AlinaPãun, Monica Racz, Claudia Safta, Roxana Sârbu, Maria Sbuchia, Andreea Semenescu, Camelia Solovãstru,Ana-Maria Sperneac ºi Daniela StoicaConsultant: Corina DragomirescuIlustraþia copertei: Noemi DumitrescuEditura: BRUMARISBN: 973–602–064–9Tiraj: 500 exemplare


deSimona Fiþ&dr. Alin GavreliucTimiºoaraOctombrie 2004


Academia de Advocacy / The Advocacy AcademyPreºedinte / Chairman: Radu NicoseviciMISIUNEAcademia de Advocacy urmãreºte întãrirea ºi dezvoltareasectorului privat prin programe de advocacy,instruire, consultanþã, monitorizare ºi cercetare.Academia este o organizaþie-expert care sprijinãdemersurile mediului de afaceri de amendare apoliticilor publice relevante ºi de participare a întreprinzãtorilorprivaþi la elaborarea deciziilor publice.VALORIAcademia de Advocacy sprijinã, în toate activitãþileºi initiaþivele sale, crearea unei economii de piaþãîntemeiate pe spirit antreprenorial, liberã iniþiativã,capital privat ºi responsabilitate corporativã. Academiaporneºte de la principiile cã sectorul privat estefactorul decisiv în dezvoltarea economicã ºi cã libertateaindividualã ºi prosperitatea economicã durabilãpot fi atinse ºi conservate numai într-un mediuîn care spiritul antreprenorial se poate exercita neîngrãdit.PROGRAME ªI SERVICIIRepertoriul de produse ºi servicii ale Academiei deAdvocacy, dezvoltat în mai mulþi ani de experienþã,cuprinde:• Campanii de influenþare a politicilor publice ºideciziilor administrative în beneficiul comunitãþiide afaceri, derulate la nivel local ºi national• Programe de instruire a reprezentanþiilor sectoruluiprivat ºi organizaþiilor neguvernamentale înadvocacy, leadership, management strategic, publicspeaking, legislaþie ºi comunicare instituþionalã• Servicii de monitorizare a activitãþii parlamentarilor,relevantã pentru mediul de afaceri• Consultanþã pentru derularea campaniilor deadvocacy ºi audierilor publice pe teme stringentelegate de dezvoltarea mediului de afaceri• Studii ºi rapoarte asupra problemelor sectoruluiprivat din Romania realizate de grupul de expertiai sau afiliat AcademieiADRESA:Bd. Republicii nr.9, 300159 TimiºoaraTel: 0256-403840; 0256-403841Email: office@advocacy.rowww.advocacy.roMISSIONThe Advocacy Academy aims at developing the privatesector through advocacy, training, consultancy,monitoring and research programs.The Advocacy Academy is an expert organizationsupporting the business sector in amending relevantpolicies and fostering participation of private entrepreneursto policymaking.VALUESThe Advocacy Academy considers entrepreneurshipas the critical factor of economic development. Thusprosperity is achieved and preserved when privateagents are not restrained to freely operate on themarket.The Academy has originally been a Center forInternational Private Enterprise’s pilot project andour activity continues to be consistent with Americancorporate values: freedom, initiative, innovation,honesty, consistency, trust, transparency and corporateaccountability.OBJECTIVESWhilst serving the interests of Romanian businesscommunity during the transition towards EU accession,the activities of the Advocacy Academy are guidedby the priorities of the private sector and aim to:• Develop entrepreneurial culture and promoteentrepreneurial spirit• Reduce taxes and keep them down• Relax labor regulations• Enhance competitiveness• Reduce corruption• Reduce bureaucracy and streamline legislation• Increase access to finance• Improve entrepreneur perception• Contribute to an education system that fostersentrepreneurial skills (courage, risk taking, independence,innovation)PROGRAMS AND SERVICES• Influence policy and public decisions to the benefitof business sector – both local and national• Train private sector and NGO leaders in advocacy,leadership, strategic management, e-marketing,e-commerce, regulations and institutionalcommunication• Monitor the MP’s activity relevant to the businesscommunity• Assist private companies and BSOs to successfullyrepresent their interests through advocacy campaignscampaigning• Research critical issues affecting the private sector.


Cuprins Sumar executiv: Un rãspuns la adevãratele probleme . . . . . . 7Executive summary: Bringing up the real issues . . . . . . . . . . 11Capitolul 1. ROMÂNIA DISCREPANTÃ . . . . . . . . . . . . . . . . . 151. Solidaritate ºi competiþie liberã . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152. Regionalizarea ca proiect românesc . . . . . . . . . . . . . . 173. O geografie economicã a eºecului . . . . . . . . . . . . . . . . 194. Punctele cardinale ale creºterii economice . . . . . . . . . 225. Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27Capitolul 2. INIÞIATIVA PRIVATÃ ÎN REGIUNEA DEDEZVOLTARE V VEST . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 311. Vectorii dezvoltãrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 312. Tribulaþiile forþei de muncã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 343. Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39Capitolul 3. NEVOILE SECTORULUI PRIVAT ÎN REGIUNEADE DEZVOLTARE V VEST . . . . . . . . . . . . . . . . . . 431. Ierarhia obstacolelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 432. Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67ANEXE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69Anexa 1. Metodologia anchetei de identificare a nevoilorsectorului privat din Regiunea de dezvoltare VVest . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71Anexa 2. Chestionarul cercetãrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72Anexa 3. Raport judeþean Timiº . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77Anexa 4. Raport judeþean Arad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84Anexa 5. Raport judeþean Caraº-Severin . . . . . . . . . . . . 91Anexa 6. Raport judeþean Hunedoara . . . . . . . . . . . . . . . 95


Sumar executiv:Un rãspuns laadevãratele probleme Iniþiativã privatã ºi regionalizare economicã. Raport de nevoi ale sectoruluiprivat din Regiunea de dezvoltare V Vest este o cercetare de facturãºtiinþificã realizatã de cãtre Academia de Advocacy din Timiºoaraîn parteneriat cu Fundaþia A Treia Europã din Timiºoara, Facultateade Sociologie ºi Psihologie a Universitãþii de Vest ºi ConfederaþiaÎntreprinzãtorilor Particulari din judeþul Timiº. Ea reprezintã, alãturide Raportul de monitorizare al parlamentarilor din Regiunea de dezvoltareV Vest, suportul campaniei de advocacy Alianþa antreprenorialã.Responsabilitate ºi dezvoltare în Regiunea de dezvoltare V Vest aRomâniei, o campanie care urmãreºte responsabilizarea parlamentarilordin circumscripþiile electorale Arad, Caraº-Severin,Hunedoara ºi Timiº faþã de nevoile sectorului privatCercetarea de faþã presupune o abordare interdisciplinarã care utilizeazãinstrumentele analizei economice ºi ale sociologiei. Raportulreprezintã, pe de-o parte, o descriere analiticã ºi comparativã a sectoruluiprivat din Regiunea V Vest prin intermediul mai multorindicatori relevanþi ºi în contextul mai larg al fenomenului regionalizãriieconomice. Pe de cealaltã, el propune, pentru prima datã, oinvestigare sistematicã a impactului unor fenomene sociale disfuncþionale(cum ar fi arbitrariul controalelor, birocraþia, corupþia) asupramediului de afaceri românesc, furnizând o diagnozã care localizeazãproblemele din acest registru ºi evalueazã cu mijloace sociologiceponderea, intensitatea ºi gravitatea lor.


8 SUMAR EXECUTIV: UN RÃSPUNS LA ADEVÃRATELE PROBLEMEInformaþia pe care am valorificat-o provine de la interlocutori care,prin natura poziþiei lor social-economice — întreprinzãtori aflaþi laconducerea firmelor ºi manageri din eºalonul superior — au fost îngeneral greu accesibili ºi, prin urmare, au devenit rareori subiecþi aiunei investigaþii psihosociologice. Astfel, am renunþat la manierastrict cantitativistã de culegere a datelor, optând pentru o versiuneinteracþionistã în care întrebãrile deschise ale chestionarului alterneazãcu cele închise într-un dozaj pe care l-am dorit echilibrat, aptsã furnizeze maximum de informaþie relevantã în cel mai scurt timpposibil. Trebuie, deci, subliniat cã eºantionul firmelor chestionatenu este reprezentativ. Prin urmare, rezultatele obþinute în urmaanchetei exprimã dinamica unor tendinþe pe care le vom verificaprin cercetãri mai ample.Managerii chestionaþi provin din companii selectate proporþionalcu numãrul ºi ponderea acestora în activitatea economicã a regiunii.Din totalul firmelor chestionate, 89,4% au fost microîntreprinderi,întreprinderi mici ºi întreprinderi mijlocii, fiecãreia (comerþ,producþie, servicii) revenindu-i câte un procent de 33,33% dineºantionul global.Miza acestui Raport este, deci, aceea de a pune la dispoziþia viitorilordecidenþi politici întregul set de probleme la care sunt aºteptaþisã ofere soluþii urgente. În mod concret, ne-au interesat prioritãþilelegislative ale sectorului privat, principalele neajunsuri înregistrateîn derularea afacerii, însã piedicile instituþionale, problema corupþieioperaþionale, distribuirea taxelor ºi impozitelor, raportul centru-provincieîn alocarea resurselor constituie tot atâtea centre deinteres ale abordãrii noastre.Concluziile Raportului aratã limpede cã regionalizarea economicãnu ºi-a atins obiectivele. Discrepanþele între diferite regiuni aleRomâniei, pe de-o parte, ºi între România în ansamblu ºi þãrile dezvoltateale Europei rãmân încã un fapt indubitabil. În acelaºi timp,analiza mai multor factori ºi a unor corelaþii semnificative demons-


SUMAR EXECUTIV: UN RÃSPUNS LA ADEVÃRATELE PROBLEME 9treazã cã sectorul privat este principalul catalizator al dezvoltãriieconomice, fapt care se verificã cu atât mai mult în Regiunea V Vest,una dintre regiunile de dezvoltare cele mai dinamice ale României.În aceste condiþii, se impune o reconsiderare a politicii regionale.Orientarea semnificativã a resurselor financiare cãtre regiunile slabdezvoltate ale României nu a reuºit sã ridice nivelul de trai al populaþieidin aceste regiuni. În schimb, faptul cã, în ciuda acestor politicidistributive, regiunile dezvoltate printre care ºi Regiunea V Vestau continuat sã se dezvolte ar trebui sã fie un argument suficient deputernic pentru reconsiderarea principiului solidaritãþii financiare.În ceea ce priveºte componenta sociologicã a cercetãrii, ea evidenþiazãmarile obstacole cu care se confruntã comunitatea de afaceriregionalã ºi pe care viitorii parlamentari sunt chemaþi sã le îndepãrteze.Printre acestea se numãrã probleme precum:instabilitatea legislativã; natura preponderent birocraticã a instituþiilor statului; gradul moderat de corectitudine al controalelor efectuate deinstanþele abilitate; prezenþa funcþionalitãþii sociale ºi economice a corupþiei, atâtîn registrul realitãþii, cât ºi al reprezentãrii acesteia; nivelul foarte ridicat la fiscalitãþii; anumite prevederi din actualul Cod al Muncii; politica bugetarã centralã, faþã de zonele cu dezvoltare maisusþinutã. Pornind de aici, considerãm cã crearea unui cadrul legal cât maicoerent ºi cât mai puþin expus modificãrilor arbitrare sau intempestivetrebuie sã devinã o normã strictã a viitorului Legislativ.Perfecþionarea legislaþiei este soluþia de fond pentru rezolvarea problemelorcu care se confruntã sectorul privat. Un cadrul de reglementarecomplex ºi neclar va genera în permanenþã instabilitatelegislativã. Instabilitatea legislativã, la rândul ei, va genera birocraþie,întrucât ea va lovi nu numai în mediul de afaceri, ci ºi în


10 SUMAR EXECUTIV: UN RÃSPUNS LA ADEVÃRATELE PROBLEMEfuncþionarii publici puºi sã aplice legea. Birocraþia este una din surselecorupþiei, dupã cum tot o sursã de corupþie este ºi textul legislativinterpretabil. Atâta timp cât un articol de lege poate fi interpretat,gradul de apreciere a controalelor nu se va îmbunãtãþi, iarcorupþia nu se va reduce. Atâta timp cât organele de control voravea un grad de libertate ridicat în acordarea amenzilor ºi penalitãþilor,corupþia nu se va diminua.Probleme la fel de importante sunt: reducerea presiunii fiscale carestriveºte iniþiativa privatã; regândirea politicilor redistributive lanivel naþional, aºa încât resursele create la nivel local sã rãmânã înjudeþele Regiunii V Vest într-o proporþie mai mare decât pânãacum; modul deficient în care sunt implementate legile de cãtreautoritãþile de stat. În vreme ce integrarea europeanã devine unproces din ce în ce mai accelerat, birocraþia, corupþia, controaleleincorecte mai dominã aparatul de stat la nivel local. Acest fapt secuvine la rândul sãu remediat pentru cã are repercusiuni negativeasupra evoluþiei companiilor private ºi, mai ales, asupra liberuluiexerciþiu al iniþiativei private.Întrebarea este cum putem îmbunãtãþi cadrul legislativ? Rãspunsulpe care îl oferã acest Raport se bazeazã pe semnalele venite dinsprecomunitatea de afaceri ºi este consonant cu experienþa Academieide Advocacy în reprezentarea intereselor generale ale sectoruluiprivat. Remediul rezidã într-un proces de consultare riguros, sistematic,consistent ºi profesionist între decidenþii politici ºi mediul deafaceri. Premisele unei asemenea relaþii mai transparente ºi mai responsabileexistã. Din punct de vedere legal, avem deja prevederiobligatorii care obligã administraþia de stat sã se consulte curent cupartenerii sociali ºi economici. E nevoie doar ca sectorul privat sã semobilizeze pentru a susþine profesionist ºi eficient rezolvarea propriilornevoi ºi a-i persuada pe factorii politici sã þinã seama de intereselecomunitãþii de afaceri. La rândul lor, politicienii trebuie sãmanifeste deschidere, interes ºi mai ales iniþiativã în consultarea cumediul de afaceri, pentru îmbunãtãþirea legislaþiei economice.


Executive summary:Bringing upthe real issues Private Initiative and Economic Regionalization. Report on the Needs ofthe Private sector in the V West Development Region of Romania is ascientific assessment carried out by the Advocacy Academy in apartnership with the Third Europe Foundation, the WestUniversity of Timisoara’s Faculty of Sociology and Psychology, andthe Confederation of Private Entrepreneurs from Timis County.Together with the Monitoring Report of the MP’s Activity in the V WestDevelopment Region of Romania, this report constitutes the core technicalsupport of the Academy’s program Entrepreneurial Alliance.Responsibility and Development in Region V West Region of aRomania, an advocacy campaign that aims at boosting the responsibilityof MPs from the electoral districts of Arad, Caraº-Severin,Hunedoara and Timiº towards the private sector.This report is based on an interdisciplinary approach at the intersectionof economics and sociology. It is on one hand a critical andcomparative overview of the region’s private sector based on severalrelevant indicators and within the larger context of Romanianand European economical regionalization. On the other, the reportrepresents a sociological diagnosis of the malfunctions, problemsand expectations of Romanian business sector.In order to provide as clear an image as possible, a series of interviewswere carried out, based on the questionnaire included in theAppendices. The questionnaire combines open and closed questionsin a balanced blend providing maximum of valid informationin a relatively short period of time. The survey sample, made of


12 EXECUTIVE SUMMARY: BRINGING UP THE REAL ISSUESbusiness leaders of companies from Timiº, Arad, Caraº-Severin,Hunedoara counties, is not representative. The results, however,point at the some very critical trends that are confirmed by a handfulof recent studies. These companies were selected accordingto their number and weight in the economy of the region and accordingto their core activity (the trade, production and services companiesare evenly represented).Private Initiative and Economic Regionalization. Report on the Needs ofthe Private sector in the V West Development Region of Romania makesavailable the entire set of issues which the members of parliamentand other decision-makers are expected to address in the followingyears. We were interested to see whether the regionalization processdelivered its promises and within this context to identify theprivate sector’s legislative priorities obstacles, institutional barriers,and other outstanding issues.The report clearly shows that economic regionalization has not reachedits goals. The differences between various regions of Romania,on the one hand, and between Romania and the developed countriesof Europe, on the other, remain an unquestionable fact.Furthermore, the analysis of several factors and of some significantcorrelations prove that the private sector is the main catalyst of economicdevelopment, a conclusion all the more true for the V WestDevelopment Region of Romania, one of the most dynamic inRomania.Under these circumstances, regional policy should be reconsidered.Directing significant financial resources towards less developedregions of Romania has not raised the standard of living in thoseparticular regions. The fact that, despite having received fewerresources from the central government, more successful regionssuch as The V West Development Region continued to develop is aproof that the principle of financial solidarity must be reconsidered.


EXECUTIVE SUMMARY: BRINGING UP THE REAL ISSUES 13As far as the sociological part of the survey is concerned, this reportoutlines the main barriers faced by the business community. Theyinclude, in order of priority, issues like:Legislative instability as a slow-down factor for the businesssector Bureaucratic nature of state institutionsModerate fairness of control state bodiesSocial and economic functionality of corruptionHigh level of taxationSome provisions of the Labor CodeRedistribution policy towards the richer regions Consequently, Private Initiative and Economic Regionalization Reporton the Needs of the Private sector in the V West Development Region ofRomania endorses the establishment of a coherent regulatory framework,less arbitrarily and less exposed to sudden alterations. Basedon the report’s findings, we believe that improving the regulatoryframework is paramount to solving the needs of the private sector.For intricate and unclear laws generate instability, corruption andbureaucracy. We’ll be restless in removing the obscurities of ourlegal framework and that means legislative instability. Ambiguous,ever-changing legislation will sustain big bureaucracies busy toabsorb the new provisions and will make room for abuses andcorruption. As long as the laws can be subjected to various interpretationsand as long as the officials enjoy high freedom in imposingfines and penalties, it is more likely that corruption is here to stay.Another set of issues relate to tax cuts and a new philosophy of distributionof resources from the national to the local level, whichshould take into account previous economic performance. Whilebureaucracy, corruption, unfair inspections still dominate the practicesof the local government, the report pleads for urgent measuresso that the exercise of free economic initiatives is no longer bound,frustrated and inhibited.


14 EXECUTIVE SUMMARY: BRINGING UP THE REAL ISSUESThe main question is how can regulatory framework be improved?The clear answer provided by this report derive both from the messagesof the business community and from the AdvocacyAcademy’s experience in representing the non-partisan interests ofthe private sector. The cure, we think, lies in the partnership betweenpolicymakers and the business community.We therefore advocate for systematic and professional consultationsbetween the two so that the best solutions are found andimplemented. There are already serious prerequisites for a moretransparent and responsible a dialogue. In terms of regulations, wehave mandatory legal dispositions providing for the consultationamong decision-makers and social and economic partners. Whatwe need, however, is a stronger commitment from the part of politicalleaders and politicians. The private sector should do more andbetter in terms of persuading decision-makers to take its prioritiesinto account. At their turn, politicians should become more open tothe signals coming from the business community, more willing toaddress what really matters for the business people, and moredetermined to act accordingly.


Capitolul1R O M Â N I A D I S C R E P A N T Ã1. Solidaritate ºi competiþie liberãPolitica regionalã reprezintãansamblul mãsurilor autoritãþilorpublice centrale,regionale ºi locale care audrept scop crearea cadruluide reglementare favorabil creºterii economice dinamice ºi durabileprin valorificarea eficientã a potenþialului regional. Dezvoltarearegionalã urmãreºte creºterea economicã ºi a gradului de ocupare aforþei de muncã prin impulsionarea ºi diversificarea activitãþiloreconomice ºi prin stimularea investiþiilor, în aºa fel încât efectele sãse resimtã printr-o creºtere a calitãþii vieþii.În Uniunea Europeanã, nevoia de dezvoltare echilibratã prin reducereadisparitãþilor dintre regiuni a fost recunoscutã încã din anul1957 prin Tratatul de la Roma. Þinta politicii regionale este creºtereanivelului de trai al regiunilor mai puþin dezvoltate cel puþin la nivelulmediei Uniunii Europene. Conform articolelor 2 ºi 3 din TratatulComunitãþii Europene, un obiectiv declarat este ,,promovarea uneidezvoltãri durabile, armonioase ºi echilibrate a activitãþilor economice,un grad mare de angajare a forþei de muncã ºi a protecþieisociale, ridicarea standardului de viaþã ºi a calitãþii vieþii, a coeziuniieconomice ºi sociale ºi a solidaritãþii statelor membre’’. 11 Politica regionalã ºi coordonarea instrumentelor structurale, Centrul de ResurseJuridice, Bucureºti, 2004


16 CAPITOLUL IPrincipalul obiectiv al politicii regionale a Uniunii Europene estedeci realizarea coeziunii economice ºi sociale. În acest scop, conformprincipiului solidaritãþii statelor membre, peste 35% din bugetulUniunii Europene se alocã regiunilor mai slab dezvoltate. Prinaceastã redistribuire de fonduri se au în vedere, spre exemplu, dezvoltareaºi/sau crearea de noi infrastructuri, susþinerea competitivitãþiipe piaþa unicã, stimularea firmelor din zonele mai puþin dezvoltate,asistarea populaþiei afectate de schimbãrile de pe piaþamuncii.În cadrul Uniunii Europene, politica regionalã s-a dovedit eficientãºi a dus la reduceri evidente ale decalajelor regionale. Spre exemplu,în þãri precum Grecia, Portugalia ºi Spania, venitul mediu pecap de locuitor a crescut de la 68% la 79% faþã de media pe ansamblulUE. În cursul exerciþiului bugetar 2000–2006, o treime dinbugetul Uniunii Europene (213 miliarde euro), provenind din contribuþiilestatelor membre, va fi alocatã dezvoltãrii regionale ºiredistribuitã cãtre regiunile mai slab dezvoltate. 2Liniile directoare pentru perioada 2000 – 2006 au la bazã trei mari prioritãþi,ºi anume competitivitatea regionalã, ocuparea forþei de muncã ºi dezvoltareazonelor urbane ºi rurale. Toate aceste trei prioritãþi se condiþioneazãreciproc. Competitivitatea regionalã este esenþialã fiindcã una dintreconsecinþele directe ale creºterii competitivitãþii este creºterea gradului deocupare a forþei de muncã. Creºterea gradului de ocupare a forþei de muncãînseamnã reducerea ºomajului ºi creºterea veniturilor populaþiei, ceea ce petermen mediu se traduce printr-o creºtere a calitãþii vieþii. În timp, pemãsurã ce competitivitatea e mai mare, e de aºteptat ca creºterea niveluluide trai pe care aceasta o antreneazã sã se difuzeze dinspre zonele urbaneînspre cele rurale.Prin urmare, un obiectiv esenþial al regionalizãrii este creºtereacompetitivitãþii pe piaþa unicã europeanã, dar ºi pe piaþa globalã.Acest lucru reclamã, în primul rând, crearea unui cadru de regle-2 Idem 1


ROMÂNIA DISCREPANTÃ 17mentare permisiv ºi stimulatoriu pentru dezvoltarea afacerilor.Rolul autoritãþilor publice locale, regionale ºi centrale devine astfelacela de a crea un mediu favorabil liberei iniþiative. Piaþa va decidecare sunt afacerile viabile ºi care sunt cele care trebuie sã iasã dinpiaþã. 2. Regionalizarea ca proiect românescComparativ cu alte þãri aflate în tranziþie, România a fost structuratãpe regiuni de dezvoltare relativ recent ºi la presiunea UniuniiEuropene. Cadrul legal al politicii de dezvoltare regionalã înRomânia a fost, în principal, asigurat de Legea nr.151 din 15 iulie 1998privind dezvoltarea regionalã prin care s-au stabilit obiectivele politiciide dezvoltare regionalã, precum ºi mecanismele financiare, instituþionaleºi organizatorice pentru implementarea fondurilor de preaderare.Cadrul legal a fost ulterior îmbunãtãþit prin Legea nr.315 din 28 iunie2004. În noul act normativ, politica de dezvoltare regionalã se defineºteca ansamblul politicilor elaborate de Guvern, prin organeleadministraþiei publice centrale, de autoritãþile administraþiei publicelocale ºi organismele regionale specializate, cu consultarea partenerilorsocioeconomici implicaþi, în scopul asigurãrii creºterii economiceºi dezvoltãrii sociale echilibrate ºi durabile ale unor arii geograficeconstituite în regiuni de dezvoltare, al îmbunãtãþirii competitivitãþiiinternaþionale a României ºi al reducerii decalajelor economiceºi sociale existente între România ºi statele membre aleUniunii Europene.Legea din 2004 aduce câteva abordãri noi faþã de cea anterioarã. Eaobligã autoritãþile publice angajate în procesul de elaborare ºiimplementare a politicii regionale sã se consulte cu parteneriisocioeconomici. În plus, în perspectiva aderãrii la UniuneaEuropeanã, noile prevederi nu mai urmãresc doar reducerea dispa-


18 CAPITOLUL Iritãþilor între regiunile României, ci ºi reducerea disparitãþilor economiceºi sociale existente între regiunile României, pe de-o parte,ºi regiunile statelor membre ale Uniunii Europene, pe de cealaltã.Obiectivele generale ale politicii de dezvoltare regionalã urmãresccrearea premizelor creºterii nivelului de trai. Ele se referã la diminuareadezechilibrelor regionale existente, prevenirea apariþiei denoi dezechilibre datorate declinului industrial din multe zone aleþãrii, revitalizarea zonelor defavorizate, stimularea cooperãrii interregionale,interne ºi internaþionale, inclusiv în cadrul euroregiunilor,în scopul realizãrii unei creºteri economice durabile ºi a creãriide locuri de muncã stabile.Principiile care stau la baza realizãrii politicii de dezvoltare regionalãsunt subsidiaritatea, descentralizarea ºi parteneriatul. 3Obiectivele strategice declarate ale dezvoltãrii regionale vizeazã: 4promovarea mecanismelor economiei de piaþã în toate regiunilede dezvoltare ale României, în vederea îmbunãtãþirii competitivitãþiiºi realizãrii unei creºteri economice durabile;promovarea unor politici diferenþiate, în concordanþã cu condiþiileistorice, geografice, economice, sociale ºi politice specificefiecãrei zone;reducerea decalajelor de dezvoltare dintre judeþe, dintremediul urban ºi rural, dintre zonele centrale ºi periferice;recuperarea întârzierilor în dezvoltarea zonelor defavorizate ºiprevenirea apariþiei unor noi zone-problemã.În concordanþã cu obiectivele de coeziune economicã ºi socialã aleUniunii Europene în domeniul politicii regionale, în România s-auînfiinþat opt regiuni de dezvoltare, care cuprind tot teritoriulRomâniei: Nord–Est (judeþele Bacãu, Botoºani, Iaºi, Neamþ,Suceava, Vaslui), Sud–Est (judeþele Brãila, Buzãu, Constanþa,3 Legea nr. 315 din 28 iunie 2004 privind dezvoltarea regionalã în România, publicatãîn Monitorul Oficial nr. 577 din 29 iunie 20044 Planul Naþional de Dezvoltare 2002–2005, http://www.mie.ro


ROMÂNIA DISCREPANTà 19Galaþi, Tulcea, Vrancea), Sud (judeþele Argeº, Cãlãraºi, Dâmboviþa,Giurgiu, Ialomiþa, Prahova, Teleorman), Sud–Vest (judeþele Dolj,Gorj, Mehedinþi, Olt, Vâlcea), Vest (judeþele Arad, Caraº-Severin,Hunedoara, Timiº), Nord–Vest (Bihor, Bistriþa-Nãsãud, Cluj,Maramureº, Satu Mare, Sãlaj), Centru (Alba, Braºov, Covasna,Harghita, Mureº, Sibiu), Bucureºti (incluzând ºi judeþul Ilfov). (Vezifigura 1). Aceste regiuni de dezvoltare nu au personalitate juridicãºi nu sunt unitãþi administrativ-teritoriale fiind doar rezultatul asocieriibenevole a judeþelor vecine, în baza unui acord între consiliilejudeþene ºi cele locale.Figura 1. Cele opt regiuni de dezvoltare ale RomânieiSursa: Ministerul Integrãrii Europene al Românei 3. O geografie economicã a eºeculuiCum e de aºteptat, între regiunile þãrilor membre UE ºi regiunileþãrilor candidate, conform calculelor statistice ale EUROSTAT, existãmari disparitãþi. Din pãcate, România ocupã ultimele locuri.Toate regiunile de dezvoltare ale României ºi Bulgariei, cu excepþia


20 CAPITOLUL IBucureºtiului (53%) ºi a regiunii Sud–Vest din Bulgaria (37%), au unPIB pe locuitor sub 35% din media UE-25 (15 þãri membre plus cele10 þãri integrate în 2004 – Cipru, Estonia, Lituania, Letonia, Malta,Polonia, Republica Cehã, Slovacia, Slovenia, Ungaria). Mai mult,patru din cele opt regiuni de dezvoltare româneºti se aflã pe ultimelelocuri în acest clasament: Sud–Est (23%), Sud–Vest (22%), Sud(21%) ºi pe ultimul loc Nord – Est (18%). Ponderile PIB pe locuitorîn media UE-25, în cazul celorlalte regiuni de dezvoltare aleRomâniei, la nivelul anului 2000, au fost: Centru 27%, Vest 26% ºiNord–Vest 24%. 5 Este, deci, evident cã România se aflã la mare distanþãde realizarea obiectivului strategic de reducere a disparitãþiloreconomice ºi sociale existente între regiunile sale ºi regiunile statelormembre ale Uniunii Europene.Zonele cu probleme economice ºi sociale ale României pot fi clasificateîn trei mari categorii: 6 zone tradiþional subdezvoltate, zone îndeclin industrial ºi zone cu o structurã economicã fragilã.Zonele tradiþional subdezvoltate sunt caracterizate printr-o combinaþiede rate înalte ale ºomajului structural ºi ponderi mari ale forþeide muncã ocupate în agriculturã. Aceºti doi factori sunt corelaþi înmod semnificativ cu o tendinþã a migrãrii populaþiei spre alte zone,în cãutare de locuri de muncã. Subdezvoltarea acestor zone este evidenþiatãºi de indicatori privind infrastructura de bazã (de exempludensitatea cãilor ferate) ºi nivelul investiþiilor directe pe locuitor.Aceºti indicatori se situeazã mult sub nivelul mediei naþionale.Zonele în declin industrial sunt acele zone în care, în perioada1992–1998, procesul de tranziþie a dus la pierderea unui numãr deosebitde mare de locuri de muncã, în special în industriile prelucrãtoareºi minierã. Perspectivele de dezvoltare a acestor zone diferãsubstanþial de cele din zonele tradiþional subdezvoltate, deoarecenivelul infrastructurii este relativ satisfãcãtor. Astfel de zone în5 Behrens A., Produsul Intern Brut Regional, în þãrile candidate, în anul 2000, EURO-STAT, 20036 Idem 4


ROMÂNIA DISCREPANTà 21declin industrial se gãsesc în special în urmãtoarele regiuni de dezvoltare:Nord – Est (Botoºani ºi Suceava), Sud – Est (Brãila ºiBuzãu), Sud (Giurgiu, Dâmboviþa, Teleorman, Cãlãraºi), Sud – Vest(Gorj, Dolj ºi Olt), Vest (Hunedoara), Nord – Vest (Maramureº ºiCluj), Centru (Braºov).Zonele fragile structural sunt zonele în care o pondere periculos demare a forþei de muncã este încã ocupatã în industria grea, generatoarede pierderi în economie (metalurgicã, minierã ºi chimicã). Deasemenea, cea mai mare parte a populaþiei ocupate încã în industrieeste dependentã de un singur sector industrial ºi, de regulã, de osingurã mare întreprindere. Aceºti doi factori se coreleazã în acestezone cu un numãr mai mic de IMM-uri industriale decât medianaþionalã. Zonele fragile structural sunt zonele care în perioadaurmãtoare, pe mãsura accelerãrii procesului de restructurare industrialãºi a retragerii subvenþiilor de stat, devin zone în declin industrial.Astfel de zone se gãsesc în special în urmãtoarele regiuni dedezvoltare: Nord – Est (Neamþ), Sud – Est (Galaþi ºi Brãila), Sud(Prahova, Cãlãraºi, Teleorman, Dâmboviþa), Sud – Vest (Gorj), Vest(Hunedoara), Nord – Vest (Satu-Mare).Fiecare din cele trei tipuri de zone cu probleme economice ºi socialese întâlnesc în aproape toate regiunile de dezvoltare aleRomâniei. De altfel, aceasta este ºi particularitatea dezvoltãrii regionaleîn România, ºi anume faptul cã, din punct de vedere economic,în toate regiunile de dezvoltare existã zone relativ dezvoltate, carecoexistã cu cele subdezvoltate.În ceea ce priveºte Regiunea de dezvoltare V Vest, e de remarcatfaptul cã judeþul Hunedoara nu este numai una dintre zonele îndeclin industrial, ci ºi o zonã fragilã structural. Aceasta înseamnãcã, deºi au existat mari disponibilizãri de personal datoritãprãbuºirii producþiei industriale dupã 1989, riscul creºterii rateiºomajului se menþine atât timp cât o mare parte a populaþiei rãmâneocupatã în industrie. De altfel, Hunedoara nu este singurul judeþ


22 CAPITOLUL Ide acest fel. În aceeaºi situaþie se aflã ºi judeþele Brãila, Dâmboviþa,Teleorman, Cãlãraºi, Gorj. 4. Punctele cardinale ale creºterii economiceDupã ce decenii întregi numãrul de locuitori din oraºe a fost încreºtere semnificativã, în anul 1999 populaþia urbanã a început sãscadã. Descreºterea populaþiei oraºelor a avut ºi cauze demografice,dar a fost mai ales efectul declinului economic, în urma cãruia oparte din locuitori au pãrãsit oraºele în care au rãmas fãrã locuri demuncã. La nivelul României, începând cu anii 1998–1999, populaþiade la sate începe sã înregistreze un uºor trend crescãtor.Analiza structurii populaþiei României, în raport de mediul urbanºi mediul rural pe regiuni de dezvoltare, aratã cã în partea de est aþãrii (Nord–Est), precum ºi în toatã partea de sud a þãrii (Sud ºiSud–Vest) predominã populaþia ruralã, acestea fiind zone cu întinsesuprafeþe de câmpie, unde activitãþile agricole sunt predominante.Cu excepþia Bucureºtiului, Regiunea de dezvoltare V Vest esteregiunea cu cea mai micã populaþie ruralã.140Figura 2. Populaþia ruralãg p120100media nationala = 1008060402001. Nord-Est 2.Sud-Est 3.Sud 4.Sud-Vest 5.Vest 6.Nord-Vest 7.Centru 8.Bucureti-Ilfov1998 2001Sursa: Anuarul statistic al României, Institutul Naþional de Statisticã, 2002.


ROMÂNIA DISCREPANTÃ 23Din punctul de vedere al densitãþii populaþiei, putem afirma cãRomânia este o þarã atipicã. Dacã la nivelul Europei, în þãrile dezvoltatenumãrul populaþiei creºte, iar în þãrile mai puþin dezvoltatenumãrul populaþiei scade, în România situaþia este inversã. Cea maimare densitate a populaþiei se înregistreazã în regiunea Nord – Est(circa 104,1 locuitori / Km 2 ), regiunea care are cel mai mare dinamismdemografic din þarã, dar care, în acelaºi timp, are ºi cel maimic PIB pe locuitor în comparaþie cu media UE-25. Cea mai scãzutãdensitate este în Regiunea de dezvoltare V Vest (63,4 locuitori /km 2 ), regiunea cu cea mai mare descreºtere a populaþiei, dar a treiaregiune a României, ca pondere PIB pe locuitor în media UE-25,dupã regiunile Bucureºti – Ilfov ºi Centru.Exceptând regiunea Bucureºti – Ilfov, care ocupã un loc special încontextul macroeconomic al României, creºterea economicã a urmato direcþie vest – est, proximitatea pieþelor vestice acþionând ca factorde difuzare a creºterii.Tabelul 1Evoluia principalilor indicatori privinddezvoltarea regional în România(media naional = 100)IMM-uri/PIB/locuitor Rata omajului ISD*/locuitorRegiunealocuitor1998 2000 1998 2001 1998 2001 1998 20011. Nord-Est 79.8 70.0 133.7 120.5 15.3 14.9 68.7 68.32.Sud-Est 100.1 88.9 112.5 111.4 42.7 74.6 102.5 101.53.Sud 85.8 81.5 97.1 101.1 65.5 69.9 78.1 74.44.Sud-Vest 90.0 83.8 104.8 118.2 11.9 34.1 92.3 85.05.Vest 100.9 102.6 101.9 108.0 99.1 98.6 86.7 95.96.Nord-Vest 95.5 93.0 84.6 77.3 5.8 55.6 107.1 107.87.Centru 105.9 107.1 98.1 97.7 87.7 57.8 99.2 102.78.Bucureti-Ilfov 162.2 206.8 47.1 53.4 598.3 503.5 195.3 197.1Sursa: Proiectul Planului Naional de Dezvoltare 2004–2006*ISD = Investiii Strine DirecteDezvoltarea economicã diferenþiatã la nivel regional, asociatã cumecanisme de politicã fiscalã preferenþiale ºi discriminatorii, aucondus la un fenomen de intensificare a subdezvoltãrii ºi de accentuarea disparitãþilor. De exemplu, PIB / locuitor a scãzut în majori-


24 CAPITOLUL Itatea regiunilor. Doar trei regiuni de dezvoltare au înregistrat ocreºtere a PIB / locuitor, Regiunea de dezvoltare V Vest fiind prima,dupã Bucureºti, ca ºi ratã de creºtere, urmatã de Regiunea de dezvoltareCentru. De altfel, regiunile Vest, Centru ºi Bucureºti – Ilfovsunt singurele regiuni de dezvoltare care au depãºit media naþionalãîn ceea ce priveºte PIB / locuitor. Regiunile de dezvoltare cu ceamai mare scãdere a PIB / locuitor sunt Regiunile de dezvoltare Sud– Est ºi Nord – Est, cea din urmã înregistrând cel mai mic PIB /locuitor de numai 70% din media naþionalã.Figura 3. PIB/locuitor250200media nationala = 1001501005001. Nord-Est 2.Sud-Est 3.Sud 4.Sud-Vest 5.Vest 6.Nord-Vest 7.Centru 8.Bucureti-Ilfov1998 2000Sursa: Proiectul Planului Naþional de Dezvoltare 2004–2006Din punctul de vedere al ºomajului, regiunea cu cea mai ridicatãratã este regiunea Nord – Est, urmatã de regiunile Sud – Vest ºi Sud– Est. Deºi în perioada 1998 – 2001 regiunile Nord – Est ºi Sud – Estau înregistrat o evoluþie pozitivã, ele rãmân în continuare, alãturide regiunea Sud – Vest, regiunile cu cele mai ridicate rate ale ºomajului.Regiunea Nord – Est, care este pe ultimul loc, a depãºit medianaþionalã a ratei ºomajului cu 20,5%, fiind urmatã de Sud – Vest cuo depãºire de 18,2% ºi Sud – Est cu 11,4%.


ROMÂNIA DISCREPANTÃ 25Figura 4. Rata ºomajului140120media nationala = 1001008060402001. Nord-Est 2.Sud-Est 3.Sud 4.Sud-Vest 5.Vest 6.Nord-Vest 7.Centru 8.Bucureti-Ilfov1998 2001Sursa: Proiectul Planului Naþional de Dezvoltare 2004 – 2006Regiunea de dezvoltare V Vest înregistreazã, de regulã, o ratã aºomajului apropiatã de media naþionalã. Astfel, dacã la nivelul anului1998 ea înregistra o ratã a ºomajului de 10,6%, faþã de rata ºomajuluila nivel naþional de 10,4%, în anul 2001 aceastã ratã a fost de9,5%, faþã de rata la nivel naþional de 8,8%. La nivelul întregii regiunise constatã disparitãþi interjudeþene mari, datoritã faptului cãjudeþele Hunedoara ºi Caraº-Severin sunt douã dintre zonele îndeclin industrial ale României. Astfel, la nivelul lunii mai 2004, ratelede ºomaj înregistrate în judeþele Regiunii de dezvoltare V Vestsunt urmãtoarele: judeþul Arad – 4,2%, judeþul Caraº-Severin –9,4%, judeþul Hunedoara – 12,1% ºi judeþul Timiº – 3,4%.Excluzând Bucureºtiul, Regiunea de dezvoltare V Vest se situeazãpe primul loc ca nivel al investiþiilor strãine directe pe locuitor,având în anul 2001 un procent extrem de apropiat de media naþionalãde 98,6%. Regiunea de dezvoltare V Vest devanseazã cu multregiunea imediat urmãtoare, Sud, care în 2001 înregistra un nivel alinvestiþiilor strãine pe locuitor de 69,9% din media naþionalã, fiindurmatã de regiunea Centru cu numai 57,8% din media naþionalã.Un alt aspect pozitiv al Regiunii de dezvoltare V Vest ar fi acela cã,


26 CAPITOLUL Ispre deosebire de celelalte douã regiuni mai dezvoltate aleRomâniei, Bucureºti ºi Centru, unde volumul investiþiilor strãinedirecte pe locuitor a scãzut, aici volumul investiþiilor strãine directepe locuitor a rãmas aproximativ la acelaºi nivel.Figura 5. Investiþiile strãine directe/locuitor600500media nationala = 10040030020010001. Nord-Est2.Sud-Est3.Sud4.Sud-Vest5.Vest6.Nord-Vest7.Centru1998 2001Sursa: Proiectul Planului Naþional de Dezvoltare 2004–2006În ceea ce priveºte numãrul de IMM-uri pe locuitor, Regiunea dedezvoltare V Vest este devansatã de Regiunile Bucureºti, Nord –Vest, Sud – Est ºi Centru. Trebuie, însã, remarcat cã, în perioadaanalizatã 1998 – 2001, Regiunea V Vest a înregistrat cea mai înaltãratã de creºtere a numãrului de IMM-uri pe locuitor, crescând cu 9,2puncte procentuale faþã de media naþionalã. În aceeaºi perioadã,1998 – 2001, a doua regiune dupã rata de creºtere a numãruluiIMM-urilor / locuitor a fost Regiunea Centru cu 3,5 puncte procentualefaþã de media naþionalã.Pe ultimele locuri potrivit numãrului de IMM-uri pe locuitor se aflãaceleaºi regiuni Nord – Est, Sud ºi Sud – Vest, toate trei înregistrândchiar reduceri ale numãrului de IMM-uri pe locuitor. Cea mai maredescreºtere a înregistrat-o Regiunea Sud – Vest, de 7,3 puncte procentualefaþã de media naþionalã.


ROMÂNIA DISCREPANTÃ 27Figura 6. IMM-uri/locuitormedia nationala = 1002001801601401201008060402001. Nord-Est2.Sud-Est3.Sud4.Sud-Vest5.Vest1998 20016.Nord-Vest7.CentruSursa: Proiectul Planului Naþional de Dezvoltare 2004 – 2006 5. ConcluziiDupã 1989, România a intrat într-un proces de tranziþie cu un nivelrelativ scãzut al disparitãþilor regionale. Disparitãþile regionaleºi-au fãcut apariþia ulterior. Dezvoltarea economicã diferenþiatã lanivel regional, asociatã cu mecanisme de politicã fiscalã preferenþialeºi discriminatorii, au condus la un fenomen de intensificare a subdezvoltãriiºi de accentuare a disparitãþilor.O particularitate a dezvoltãrii regionale în România este aceea cã,din punct de vedere economic, zonele relativ dezvoltate coexistã cucele subdezvoltate. În interiorul aceleaºi regiuni, zone tradiþionalsubdezvoltate, în declin industrial sau cu o economie fragilãformeazã unitãþi de dezvoltare alãturi de zone cu creºtere economicãfixate pe un trend pozitiv. În Regiunea de dezvoltare V Vest,judeþele Timiº ºi Arad surclaseazã net, potrivit majoritãþii indicatorilor,celelalte douã judeþe componente, Hunedoara ºi Caraº-Severin. Hunedoara, de exemplu, nu este numai o zonã în declinindustrial, ci ºi una fragilã structural. Aceasta înseamnã cã deºi auexistat mari disponibilizãri de personal datoritã cãderii producþieiindustriale dupã 1989, existã în continuare riscul creºterii ratei


28 CAPITOLUL Iºomajului datoritã faptului cã încã mai existã o mare parte a populaþieiocupate în industrie.Dupã ce decenii întregi numãrul de locuitori din oraºe a fost încreºtere semnificativã, în anul 1999 populaþia urbanã a început sãscadã. Descreºterea populaþiei oraºelor a avut uneori cauze demografice.Totuºi, ea a fost mai cu seamã efectul declinului economic,în urma cãruia o parte din locuitori au pãrãsit oraºele în care aurãmas fãrã locuri de muncã. La nivelul României, începând cu anii1998 – 1999, populaþia de la sate începe sã înregistreze un uºor trendcrescãtor, dublat de trendul descrescãtor al populaþiei urbane. Faptsemnificativ, Regiunea de dezvoltare V Vest este, cu excepþiaBucureºtiului, regiunea cu cea mai micã populaþie ruralã.De asemenea, mai observãm cã România este o þarã atipicã dinpunctul de vedere al evoluþiei populaþiei ºi în comparaþie cu þãrileEuropei. Dacã în Europa dezvoltatã numãrul populaþiei creºte, iarîn þãrile mai puþin dezvoltate numãrul populaþiei scade, în Româniaregiunile mai puþin dezvoltate sunt regiunile cu cele mai ridicatedensitãþi ale populaþiei pe km 2 , în timp ce regiunile cele mai bogatesunt regiunile cu cele mai mici densitãþi pe km 2 . Spre exemplu,cea mai mare densitate a populaþiei se regãseºte în cea mai sãracãregiune din România, fiind de altfel ºi singura regiune în care densitateapopulaþiei a crescut faþã de 1992. Este vorba de regiuneaNord – Est. ªi reciproca este valabilã. Cele mai bogate regiuni dinRomânia, dupã Bucureºti, regiunile Centru ºi Vest, sunt regiunilecu cele mai mici densitãþi ale populaþiei, densitãþi aflate pe o pantãdescrescãtoare faþã de 1992.O altã particularitate este de naturã spaþialã. Deºi datele statisticeprezintã unele variaþii în timp datoritã unor factori locali, creºtereaeconomicã a avut o semnificativã componentã geograficã. Zonelesubdezvoltate sunt concentrate în Nord – Est, la graniþa cuMoldova, ºi în Sud, de-a lungul Dunãrii. Pãrþile vestice ºi centraleale þãrii sunt avantajate de poziþia lor mai apropiatã de pieþele ves-


ROMÂNIA DISCREPANTÃ 29tice ºi de dependenþa lor mai redusã de sectorul primar.Subdezvoltarea apare ca fiind strict corelatã cu ºomajul ºi cu preponderenþaactivitãþilor rurale, precum ºi cu incapacitatea de atragerea investiþiilor strãine directe.În perspectiva aderãrii la Uniunea Europeanã, trebuie subliniat faptulcã, patru dintre cele opt regiuni de dezvoltare româneºti se aflãpe ultimele locuri în clasamentul þãrilor candidate, dupã pondereaPIB / locuitor în media UE-25: Sud – Est (23%), Sud – Vest (22%),Sud (21%) ºi Nord – Est (18%). De altfel, doar trei regiuni de dezvoltareau înregistrat creºteri ale PIB / locuitor, în perioada 1998 – 2001,Regiunea de dezvoltare V Vest fiind prima, dupã Bucureºti, ca ºiratã de creºtere, urmatã de regiunea de dezvoltare Centru.Regiunile cu cele mai mici ponderi ale PIB / locuitor sunt ºi regiunilede dezvoltare cu cele mai ridicate rate ale ºomajului. În acest sens,se remarcã din nou Regiunea Nord – Est, cu cea mai ridicatã ratã aºomajului, urmatã de Regiunile Sud – Vest ºi Sud – Est. Comparativ,Regiunea de dezvoltare V Vest înregistreazã, de regulã, o ratã aºomajului apropiatã de media naþionalã. Însã, dacã analizãm înstructurã rata ºomajului înregistratã în Regiunea de dezvoltare VVest, constatãm disparitãþi interjudeþene mari datoritã faptului cãjudeþele Hunedoara ºi Caraº-Severin sunt douã dintre zonele îndeclin industrial ale României.Dupã nivelul investiþiilor strãine directe pe locuitor, în perioadaanalizatã (1998 – 2001), pe primul loc, excluzând Bucureºtiul, se aflãRegiunea de dezvoltare V Vest. Regiunea Nord – Est pe acelaºiultim loc, avea un nivel al investiþiilor strãine directe / locuitor denumai 14,9% din media naþionalã. Dupã numãrul de IMM-uri pelocuitor, pe ultimele locuri se aflã aceleaºi regiuni, Nord – Est, Sudºi Sud – Vest, acestea înregistrând chiar reduceri ale numãrului deIMM-uri pe locuitor. În schimb, Regiunea de dezvoltare V Vest aînregistrat cea mai înaltã ratã de creºtere a numãrului de IMM-uripe locuitor.


Capitolul2INIÞIATIVA PRIVATÃ ÎN REGIUNEAD E D E Z V O L T A R E V V E S T1. Vectorii dezvoltãriiÎn Regiunea de dezvoltare V Vest, sectoarelecu contribuþia cea mai ridicatãla formarea produsului intern brutregional sunt industria, cu cea mairidicatã pondere, agricultura, a cãreipondere este în creºtere, tranzacþiile imobiliare, închirierile ºi alteservicii. Comerþul, deºi are ponderi importante, este în scãdere, învreme ce transportul, depozitarea ºi comunicaþiile ºi construcþiileînregistreazã o pondere în creºtere.Din punct de vedere industrial, regiunea este structuratã pe urmãtoarelesectoare de activitate: industria extractivã, siderurgicã,metalurgicã ºi constructoare de maºini, preponderente în judeþeleCaraº-Severin, Hunedoara ºi aria aferentã oraºului Nãdrag dinjudeþul Timiº, ºi industria prelucrãtoare, preponderentã în judeþeleTimiº ºi Arad.Dupã anul 1989, judeþele Caraº-Severin ºi Hunedoara au fost afectatede procesul de restructurare a sectorului minier ºi siderurgic,proces care a indus disponibilizãri masive de personal. Spre exem-


32 CAPITOLUL IIplu, numai în perioada 1997 – 1999, în judeþul Hunedoara, numãrulpersoanelor disponibilizate colectiv reprezenta 52,54% din totalulpersonalului disponibilizat la nivelul regiunii. Declinul industrial alacestor zone a fost atenuat în ultimii ani de dezvoltarea industrieiprelucrãtoare, preponderent în sistem lohn, precum ºi a sectoruluiconstrucþiilor ºi transporturilor.În ceea ce priveºte structura mediului de afaceri din regiune peclase de mãrime, sunt preponderente microîntreprinderilor, acesteareprezentând, în anul 2002, 84% din totalul întreprinderilor active.(Vezi Figura 7.) Analiza modului de dispersie a întreprinderiloractive între judeþele regiunii reliefeazã faptul cã în judeþul Timiº seaflã cea mai mare parte a lor, adicã 41,58%, urmând judeþulHunedoara cu 23,96%, judeþul Arad cu 23,31% ºi pe ultimul locjudeþul Caraº-Severin cu 11,14%.Figura 7. Numãrul întreprinderilor active, pe clase de mãrime, înRegiunea de dezvoltare V Vest30000250002549422775200001500010000500003028 3590836 1030 234 2460-9 salariati 10-49 salariati 50-249 salariati 250 si peste2000 2002Surse: Anuarul statistic al României, Institutul Naþional de Statisticã, 2002Oficiul Teritorial al Registrului Comerþului, 2002Analiza contribuþiei la cifra de afaceri regionalã pe judeþe reliefeazãfaptul cã pe primul loc se aflã judeþul Timiº cu o contribuþie la cifrade afaceri regionalã de 35%, urmat de judeþul Arad cu 30%, judeþulHunedoara cu 25% ºi judeþul Caraº-Severin cu numai 9%. Cifra deafaceri totalã a Regiunii de dezvoltare V Vest s-a realizat preponderentîn comerþ ºi în industria prelucrãtoare.


INIÞIATIVA PRIVATÃ ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE V VEST 33În ceea ce priveºte contribuþia fiecãrui tip de întreprindere activã larealizarea cifrei de afaceri regionale, cea mai mare contribuþie auavut-o întreprinderile cu pânã la 250 de salariaþi, adicã microîntreprinderile,întreprinderile mici ºi cele mijlocii. În plus, contribuþialor la realizarea cifrei de afaceri regionale este pe un trend crescãtor,de la 62,83% în anul 2000, la 64,79% în anul 2002. (Vezi Figura 8.)Figura 8. Cifra de afaceri regionalã, pe tipuri de întreprinderi100%90%80%70%60%50%40%30%20%10%0%37,17% 35,21%43,28% 45,96%19,55% 18,83%2000 2002Micro IM M-uri MariSursa: Oficiul Teritorial al Registrului ComerþuluiRamura economicã cea mai importantã a Regiunii de dezvoltare VVest este industria. La nivelul anului 2002, întreprinderile active însectorul industrial, în pondere de 15,18%, au contribuit la cifra deafaceri regionalã cu 34,55%, au atras 34,88% din investiþiile brutedin regiune ºi au încadrat 49,49% din totalul salariaþilor. Cel maimare numãr de întreprinderi activeazã în sectorul industriei alimentare(3,50%). Cea mai ridicatã cifrã de afaceri, în domeniulindustrial, au realizat-o întreprinderile din industria de echipamenteelectrice ºi optice (5,46%), urmate de cele din industria produselorprimare (4,83%), industria confecþiilor (4,52%) ºi industria alimentarã(3,51%). Cea mai mare parte a investiþiilor brute din industrieau fost direcþionate spre sectorul produselor primare (7,38%),sectorul industriei extractive (5,35%), sectorul industriei metalurgice(3,83%) ºi sectorul industriei de echipamente electrice ºi optice(3,65%). Cel mai mare numãr de salariaþi este încadrat în industriaconfecþiilor (7,51%), pielãriei (6,43%) ºi industria extractivã (6,71%).


34 CAPITOLUL IISectorul serviciilor este al doilea ca importanþã. Ponderea întreprinderilorcare activau în acest sector, la nivelul anului 2002, era de28,69% din întreprinderile active. Contribuþia sectorului terþiar lacifra de afaceri regionalã era de 13,65%, pe primul loc fiind sectorultransporturilor cu o contribuþie la cifra de afaceri regionalã de5,25%, adicã mai mult de o treime din cifra de afaceri a sectoruluiterþiar. Investiþiile brute atrase în acest sector, la nivelul anului 2002,au fost de 17,32% din totalul investiþiilor brute la nivel de regiune.Cea mai mare parte a lor a fost direcþionatã tot spre sectorul transporturilor(6,84%). Ponderea salariaþilor absorbiþi de acest sector erade 18,81% din totalul salariaþilor din regiune.Regiunea de dezvoltare V Vest cuprinde douã judeþe cu un nivel dedezvoltare superior mediei naþionale (Arad ºi Timiº) ºi douã judeþecare trec printr-o crizã economicã ºi socialã acutã (Caraº-Severin ºiHunedoara). Pe lângã aceste disparitãþi intraregionale importante,existã ºi disparitãþi intrajudeþene, în special în judeþele Arad ºiTimiº, unde municipiile Arad ºi Timiºoara eclipseazã zonele netinferioare din partea esticã a judeþelor.Este de aºteptat ca disparitãþile intraregionale ºi intrajudeþene sãcontinue sã se accentueze, pe fondul restructurãrilor din segmenteleindustriei generatoare de pierderi. Prin urmare, se impune elaborareaºi implementarea unei strategii de promovare ºi dezvoltare asectorului IMM, singurul sector creator de noi locuri de muncã, precumºi sprijinirea sectorului terþiar, al doilea sector ca importanþãdupã industrie. 2. Tribulaþiile forþei de muncãEvoluþia demograficã din ultimul deceniu ºi restructurarea economicãla nivelul Regiunii de dezvoltare V Vest au avut implicaþii ºiasupra forþei de muncã. Ponderile populaþiei inactive (elevi, studenþi,pensionari ºi alte situaþii) în totalul populaþiei judeþelor sunt


INIÞIATIVA PRIVATà ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE V VEST 35covârºitoare, în toate cazurile depãºind 50%. Aradul este pe primulloc cu o pondere de 63,83%, urmat de Caraº-Severin (63,57%),Hunedoara (59,49%) ºi Timiº (53,53%).În privinþa ponderii numãrului de ºomeri în totalul populaþiei judeþului,Hunedoara devanseazã, evident, celelalte judeþe, cu o ponderede 6,93%, fiind urmat îndeaproape de Caraº-Severin cu 5,17%.Aradul înregistreazã cea mai micã pondere a ºomerilor în totalulpopulaþiei judeþului, de numai 2,45.Figura 9. Populaþia curent activã ºi inactivã în 2002100%90%80%70%60%50%40%30%20%10%0%Arad Caras - Severin Hunedoara TimisPopulatia activa ocupata Someri Populatia inactivaSursa: Recensãmântul populaþiei ºi al locuinþelor, Institutul Naþional de Statisticã, martie 2002.Analizând structura populaþiei active dupã statutul profesional,constatãm cã majoritatea sunt salariaþi. (Vezi figura 10.) Pondereacea mai micã a salariaþilor în totalul populaþiei active se înregistreazãîn judeþul Timiº (68,66% faþã de 81,73% în Hunedoara). Acestlucru se datoreazã ºi faptului cã în judeþul Timiº se înregistreazã ceamai mare pondere a lucrãtorilor pe cont propriu (persoane fiziceautorizate) procentul de 11,17% fiind aproape dublu în comparaþiecu judeþele Arad sau Caraº-Severin. Concluzia care se desprinde deaici este aceea cã, în judeþul Timiº spiritul antreprenorial este maidezvoltat decât în celelalte judeþe ale regiunii.


36 CAPITOLUL IIFigura 10. Salariaþi ºi patroni90,00%80,00%70,00%60,00%50,00%40,00%30,00%20,00%10,00%0,00%Arad Caras - Severin Hunedoara TimisSalariatiPatroni, intreprinzatori privatiSursa: Recensãmântul populaþiei ºi al locuinþelor, Institutul Naþional de Statisticã, martie 2002.Aparent paradoxal, în judeþul Hunedoara se înregistreazã cea maimare pondere a întreprinzãtorilor privaþi (2,08%) în totalul populaþieiactive. Acest procent se datoreazã însã faptului cã, datoritãdeclinului industrial, mai multe zone din judeþul Hunedoara aufost declarate defavorizate, ceea ce a dus la instituirea unor facilitãþifiscale. Efectele acestei politici a fost creºterea artificialã a numãruluifirmelor înregistrate în aceste zone, fãrã ca acest lucru sãînsemne cã firmele respective ºi-au desfãºurat cu adevãrat activitateala sediul social. Aceastã supoziþie este confirmatã ºi de pondereaîn totalul populaþiei a ºomerilor hunedoreni în cãutarea primuluiloc de muncã, cea mai mare din regiune (5,78%).Din punctul de vedere al spiritului antreprenorial, judeþulHunedoara se claseazã pe ultimul loc. Acest lucru se datoreazã maimultor cauze conjugate. În primul rând, aici existã cei mai mulþisalariaþi, adicã persoane cu un statut profesional mai confortabildecât cel de angajator. În acelaºi timp, în Hunedoara sunt cei maipuþini lucrãtori pe cont propriu, dar ºi cei mai mulþi ºomeri în cãutareaprimului loc de muncã. Se manifestã, deci, o propensiune maimicã spre iniþiativa privatã, în condiþiile în care persoanele angaja-


INIÞIATIVA PRIVATÃ ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE V VEST 37te ºi ºomerii ar avea posibilitatea sã profite de facilitãþile fiscale specificezonelor defavorizate.Un alt aspect aparent paradoxal relativ la statutul profesional alpopulaþiei active, este acela cã judeþul Timiº, cel mai dezvoltat judeþal regiunii, este în acelaºi timp ºi judeþul cu cea mai mare pondere alucrãtorilor familiali în gospodãria proprie (15,94%), adicã acele persoaneneremunerate, de regulã agricultori, care lucreazã în propriagospodãrie. Acest fapt demonstreazã cã, de fapt, polul de concentrareal dezvoltãrii economice judeþene este Timiºoara, municipiu carecoexistã cu zone mai puþin dezvoltate unde primeazã agricultura.În privinþa salariaþilor, dupã cum reiese ºi din Figura 11, numãrul lordin întreprinderile mari, de regulã din cele de stat, a scãzut, în timpce numãrul salariaþilor microîntreprinderilor, întreprinderilor mici ºimijlocii a crescut. Practic, de-a lungul timpului, sectorul privat aabsorbit mai mult de jumãtate din forþa de muncã a Regiunii de dezvoltareV Vest, fiind singurul sector creator de noi locuri de muncã.Figura 11. Numãrul mediu al persoanelor ocupate înîntreprinderile active50,00%43,75%45,00%47,69%40,00%35,00%38,40%42,25%30,00%25,00%20,00%15,00%10,00%13,90%13,99%Mari5,00%IMM-uri0,00%Micro20002002Surse: Anuarul statistic al României, Institutul Naþional de Statisticã, 2002.Oficiul Teritorial al Registrului Comerþului


38 CAPITOLUL IIEvoluþia ratei ºomajului aratã cã Regiunea de dezvoltare V Vest aavut o ratã a ºomajului situatã constant sub media naþionalã, cuexcepþia anilor 1998 ºi 1999. Prãbuºirea anumitor ramuri, precumsiderurgia ºi mineritul în judeþele preponderent monoindustriale, ainfluenþat în mod hotãrâtor creºterea ratei ºomajului regional.Astfel, în anul 1998, judeþul Hunedoara înregistra o ratã a ºomajuluide 18,7%, iar în anul 1999 una de 21,3%, ºi asta într-o perioadãîn care media naþionalã era de 10,4%, respectiv 11,8%. Rata ºomajuluiîn judeþul Caraº-Severin este, de regulã, apropiatã de medianaþionalã, cu mici variaþii, în timp ce judeþele Arad ºi Timiº sunt înmod obiºnuit cu mult sub media naþionalã. De exemplu, la nivelulanului 2003 rata ºomajului în Arad a fost de 4,8%, iar în Timiº de3,5%, faþã de media naþionalã de 7,2%.Figura 12. Evoluþia ratei ºomajului100,0%g1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003j10,0%1,0%RO Reg.VV AR CS HD TMSurse: Anuarul statistic al României, Institutul Naþional de Statisticã, 2002.Recensãmântul populaþiei ºi al locuinþelor, Institutul Naþional de Statisticã, martie2002Analiza structurii ºomajului la nivelul întregii regiuni în funcþie deduratã demonstreazã cã Hunedoara este judeþul cu un ºomaj preponderentde lungã duratã, ca de altfel ºi judeþul Caraº-Severin.Ponderea numãrului ºomerilor cu o duratã a ºomajului de peste 27de luni în total ºomeri este de 36,88% în judeþul Hunedoara ºi30,85% în judeþul Caraº-Severin.


INIÞIATIVA PRIVATà ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE V VEST 39Figura 13. ªomerii dupã durata ºomajului, în 2002TimisHunedoaraCaras - SeverinArad0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%sub 6 luni 6 - 9 luni 9 - 27 luni peste 27 luniSursa: Recensãmântul populaþiei ºi al locuinþelor, Institutul Naþional de Statisticã, martie 2002. 3. ConcluziiIndicatorii prezentaþi demonstreazã limpede cã strategiile de dezvoltareregionalã nu ºi-au atins obiectivele declarate prin PlanulNaþional de Dezvoltare, ºi anume de reducere a decalajelor de dezvoltaredintre judeþe, dintre mediul urban ºi rural ºi dintre zonelecentrale ºi periferice. La rândul sãu, obiectivul de stimulare a dezvoltãriizonelor defavorizate este departe de a fi atins. Din contrã,problemele zonelor în declin industrial par sã se fi acutizat.Din punctul de vedere al dezvoltãrii, Regiunea V Vest este extremde neomogenã. Ea cuprinde douã judeþe cu un nivel de dezvoltaresuperior mediei naþionale, Arad ºi Timiº, ºi douã judeþe, Caraº-Severin ºi Hunedoara, care au fost afectate de procesul de restructurarea sectorului minier ºi siderurgic ºi care trec printr-o crizã economicãºi socialã acutã. Numai în perioada 1997-1999 în judeþulHunedoara numãrul persoanelor disponibilizate colectiv reprezenta52,54% din totalul personalului disponibilizat la nivelul regiunii.


40 CAPITOLUL IITotuºi, declinul industrial al regiunii a fost atenuat în ultimii ani odatã cu dezvoltarea industriei prelucrãtoare, preponderent în sistemlohn, precum ºi a sectorului construcþiilor ºi transporturilor.Hunedoara devanseazã celelalte judeþe nu numai în privinþa numãruluide ºomeri în totalul populaþiei, ci ºi prin natura preponderentde lungã duratã a ºomajului. Aradul înregistreazã cea mai micãpondere a ºomerilor în totalul populaþiei judeþului.Structura mediului de afaceri din Regiunea de dezvoltare V Vest peclase de mãrime aratã cã în judeþul Timiº se aflã cea mai mare partea întreprinderilor active din regiune, dupã care urmeazã judeþulHunedoara, judeþul Arad ºi pe ultimul loc judeþul Caraº-Severin.Cea mai mare contribuþie la realizarea cifrei de afaceri regionale auavut-o microîntreprinderile, întreprinderile mici ºi cele mijlocii.Cifra de afaceri totalã a regiunii s-a realizat preponderent în comerþºi în industria prelucrãtoare. Ramura economicã cea mai importantãrãmâne industria, în vreme ce sectorul serviciilor este al doilea caimportanþã.Nu este de mirare cã spiritul antreprenorial este mai dezvoltat înjudeþul Timiº faþã de celelalte judeþe ale regiunii, pentru cã aici seînregistreazã cea mai micã pondere a salariaþilor în totalul populaþieiactive, în paralel cu cea mai mare pondere a lucrãtorilor pecont propriu. Judeþul Hunedoara se claseazã pe ultimul loc în ceeace priveºte iniþiativa privatã, chiar dacã aici se înregistreazã cea maimare pondere în totalul populaþiei active a numãrului patronilor.Faptul se explicã prin creºterea artificialã a numãrului de companiiprivate înregistrate în zonele defavorizate ca urmare a facilitãþilefiscale oferite prin lege. De fapt, datoritã numãrului mare de salariaþi,de ºomeri în cãutarea primului loc de muncã ºi a celor maipuþini lucrãtori pe cont propriu, putem trage concluzia cã aversiuneapentru risc este mai mare în Hunedoara, ceea ce se traduce prindiminuarea iniþiativei private.


INIÞIATIVA PRIVATÃ ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE V VEST 41În general, se constatã disparitãþi intraregionale importante, la carese adaugã disparitãþi intrajudeþene la fel de semnificative, în specialîn judeþele Arad ºi Timiº, unde municipiile Arad ºi Timiºoara eclipseazãzonele net inferioare din partea esticã a judeþelor. Este deaºteptat ca disparitãþile intraregionale ºi intrajudeþene sã continuesã se accentueze, pe fondul restructurãrilor din segmentele industrieigeneratoare de pierderi, fapt ce impune elaborarea ºi implementareaunei strategii de promovare ºi dezvoltare a sectorului privat,în special a sectorului IMM, care ºi-a dovedit deja capacitateade a crea locuri de muncã ºi de absorbi forþa de muncã disponibilizatã.


Capitolul3NEVOILE SECTORULUI PRIVAT ÎNREGIUNEA DE DEZVOLTARE V VEST1. Ierarhia obstacolelorPresupoziþia principalã caresubîntinde cercetarea de faþãeste cã piaþa este cea care s-arcuveni sã regleze funcþionareamediului economic, menþinândîn jocul competiþiei actorii economici viabili. În acest context, rolulstatului este acela de a institui reguli clare, simple ºi transparente deintrare ºi ieºire în/din competiþia pieþei libere, ºi de a supraveghearespectarea lor. Din aceastã perspectivã, prin întrebãrile adresatemanagerilor firmelor private, am încercat sã identificãm imperfecþiunile,barierele ºi constrângerile cadrului de reglementare existent,precum ºi disfuncþionalitãþile aparatului instituþional al statuluiîn relaþia cu sectorul privat.Din totalul firmelor chestionate, 89,4% au fost microîntreprinderi,întreprinderi mici ºi întreprinderi mijlocii, iar în raport de tipul deactivitate desfãºurat, ponderile sunt direct proporþionale, fiecãruitip de activitate (comerþ, producþie, servicii) revenindu-i câte unprocent de 33,33%.Pentru examinarea carenþelor cadrului de reglementare, instrumentulde cercetare a fost compus din întrebãri generale, care solicitausubiecþilor sã evidenþieze principalele bariere întâmpinate în deru-


44 CAPITOLUL IIIlarea afacerii, dar a cuprins ºi întrebãri specifice, referitoare la funcþionalitateasistemului juridic, la efectele prevederilor CoduluiMuncii asupra mediului de afaceri, la gradul de suportabilitate alpresiunii fiscale ºi la echitatea redistribuirii veniturilor bugetare.Referitor la disfuncþionalitãþile aparatului instituþional al statului,s-a investigat dimensiunea birocraþiei, gradul de corectitudine alcontroalelor efectuate în firmele private ºi dimensiunea cea mai desevocatã, inclusiv în rapoartele de þarã ale Comisiei Europene cafiind cea mai însemnatã piedicã în dezvoltarea instituþionalã, problemacorupþiei. Din punct de vedere sociologic, am încercat reliefareaunor multiple feþe ale corupþiei, ºi anume, am disociat întrerealitatea corupþiei (ponderea comportamentului manifest procorupþie,însoþitã de o mai precisã localizare a sa) ºi reprezentareacorupþiei (percepþia publicã privitoare la gradul de extindere ºi„atotputernicia” acestui fenomen social).O zonã tematicã însemnatã a chestionarului invita managerul defirmã sã se integreze într-un scenariu proiectiv, substituindu-sedecidentului politic, cu scopul de a identifica ºi ierarhiza acelereglementãri pe care le apreciazã cã ar îmbunãtãþi considerabilmediul de afaceri. Pe de o parte, aºadar, am intenþionat o prioritizarea problemelor mediului de afaceri izvorâte din cadrul de reglementareîn vigoare, iar pe de altã parte, am încercat transpunereaomului de afaceri din poziþia pasivã a actorului care ia act de reglementãrileexistente, în poziþia activã a celui care este consultat înprocesul de stabilire a „regulilor jocului” economic ºi social.Un prim rezultat relevant pentru aprecierea calitãþii cadrului dereglementare actual în domeniul economic este dat de “clasamentul”principalelor bariere în derularea afacerilor private.Respondenþilor li s-a pus la dispoziþie o listã de posibile dificultãþi,pe care aceºtia trebuiau sã le ierarhizeze, iar scorul convenþionalasociat fiecãrui obstacol reprezintã media poziþiilor respectivei problemeîn ierarhie. Pentru a nu constrânge opþiunile respondenþilor,


NEVOILE SECTORULUI PRIVAT ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE V VEST 45Figura 15. Principalele bariere în derularea afaceriloraccesul limitat la crediteaccesul limitat la for de munccalificatblocajul financiar3.143.543.59concuren neloial2.83instabilitatea legislativ2.071 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 51= bariere majore; 5 = bariere minoreli s-a oferit acestora posibilitatea completãrii listei cu propriile probleme,altele decât cele propuse de cercetãtor.Rezultatele prezentate în Figura 14 indicã instabilitatea legislativã cafiind bariera cea mai importantã în dezvoltarea afacerilor înRegiunea V Vest. În ordinea importanþei lor, urmeazã concurenþaneloialã, blocajul financiar, accesul limitat la credite ºi accesul limitat laforþa de muncã calificatã. Problema instabilitãþii legislative nu esteuna nouã, ea fiind semnalatã în dese rânduri ca fiind bariera majorã,chiar ºi de cãtre actualii ºi potenþialii investitori strãini. Dacã înprimii ani ai tranziþiei instabilitatea legislativã era privitã ca o„moºtenire de cale” 7 , provocatã de natura experimentalã a însuºiriiregulilor economiei de piaþã, nu acelaºi lucru se poate spune acum,la 15 ani de la demararea procesului de tranziþie. Aceeaºi caracterizareeste valabilã ºi pentru concurenþa neloialã, care, în principal,este generatã de strategia intervenþionistã a statului în economie.Practici promovate de instituþiile statului, precum achiziþiile publicesub preþul pieþei, licitaþiile publice aranjate, scutirile preferenþialede impozite ºi taxe, trecerea cu vederea a marilor arierate ale anumitorfirme, ca sã enumerãm numai câteva exemple, ilustreazã unset de raportãri inechitabile ale instanþelor reprezentative ale statuluila mediul de afaceri.7 Soulet, J. F., “Istoria comparatã a statelor comuniste din 1945 pânã în zilele noastre”,Polirom, Iaºi, 1998


46 CAPITOLUL IIIBlocajul financiar, accesul limitat la credite ºi accesul limitat la forþade muncã calificatã constituie, totodatã, bariere care pun problemesemnificative întreprinzãtorilor privaþi, în pofida aprecierii maimoderate a impactului lor negativ asupra mediului de afaceri. Faptulcã în prezent, potrivit anchetei noastre, mediul de afaceri susþine cãaceste bariere s-au mai atenuat, demonstreazã cã piaþa se aflã în procesde maturizare, iar o datã cu ea ºi agenþii economici. Alte problemesemnalate de persoanele intervievate ºi care nu erau cuprinse înlista iniþialã se referã la: fiscalitatea ridicatã (aspect dezvoltat separatîn chestionar), munca la negru (chestiune atinsã indirect prin investigaþiilelegate de Codul Muncii) ºi amestecul politicului în afaceri.Analiza principalelor bariere în derularea afacerilor, pe clase demãrime a firmelor chestionate, evidenþiazã, în linii mari, acelaºi„clasament” al piedicilor întâlnite. (Vezi Figura 15.) Instabilitatealegislativã rãmâne principalul obstacol atât pentru IMM-uri, cât ºipentru întreprinderile mari, locul urmãtor fiind ocupat, pentruambele categorii, de concurenþa neloialã. Dacã în privinþa concurenþeineloiale scorurile sunt apropiate, în cazul instabilitãþii legislati-Figura 16. Barierele în derularea afacerilor, pe clase de mãrimea firmelor4.54.04.23.53.73.6 3.63.8InstabilitateBariere in derularea afacerii3.02.52.01.52.13.0 3.02.91.8IMMIntreprinderi marilegislativaAccesul limitat laFM calificataAccesul limitat lacrediteConcurenta neloialaBlocajul financiarMarimea firmei1 = instituþii foarte puþin birocratice; 5 = instituþii extrem de birocratice


NEVOILE SECTORULUI PRIVAT ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE V VEST 47ve întreprinderile mari resimt aceastã barierã cu o intensitate semnificativmai mare decât IMM-urile. Explicaþia ipoteticã este aceeacã, spre deosebire de întreprinderile mari care dispun de un numerospersonal administrativ de specialitate, IMM-urile opteazã înnumeroase cazuri pentru asumarea riscului nerespectãrii legii,decât sã-ºi încarce într-un mod neprofitabil costurile prin angajareade personal suplimentar. În consecinþã, întreprinderile mari suntmai afectate de instabilitatea legislativã decât IMM-urile.Deosebirea cea mai însemnatã dintre IMM-uri ºi întreprinderilemari se înregistreazã în cazul blocajului financiar. Dacã pentruIMM-uri blocajul financiar reprezintã o barierã aproape la fel deinsurmontabilã ca ºi concurenþa neloialã, pentru întreprinderilemari blocajul financiar este pe penultimul loc, înaintea sa fiind accesullimitat la forþa de muncã calificatã. Acest lucru se poate datorafaptului cã, spre deosebire de marile întreprinderi, IMM-urile nu aucapacitatea financiarã de a-ºi crea departamente specializate. Nereferim îndeosebi la departamentele juridice, prin absenþa cãrora secreeazã un important handicap pentru IMM-uri, care rãmân deseori„descoperite” atunci când sunt puse în situaþia stabilirii clauzelorcontractelor comerciale. În privinþa accesului limitat la forþa demuncã calificatã, gradul de percepþie al acestei bariere este sensibilapropiat pentru ambele categorii de firme.Accesul limitat la credite reprezintã pentru IMM-uri o barierã maiînsemnatã decât pentru întreprinderile mari. Totuºi, trebuie remarcatãdinamica economicã a ultimilor ani, în urma cãreia putem înregistrao tendinþã pozitivã: obstacolul „accesului limitat la credite”este tot mai puþin perceput ca fiind insurmontabil, situându-se peultimul loc în acest „clasament al problemelor”. Ne aflãm în faþaunei situaþii semnificativ diferite chiar ºi numai faþã de realitateafinanciar-bancarã din urmã cu câþiva ani, cãci în perioada 1998 –1999 „dificultãþile creditãrii” ocupau primul loc în „topul barierelor”pentru IMM-uri.


48 CAPITOLUL IIIÎn ceea ce priveºte relaþia sectorului privat din Regiunea de dezvoltareV Vest cu instituþiile statului, se constatã cã instituþiile supuseevaluãrii (Oficiul Naþional al Registrului Comerþului, AdministraþiaFinanþelor Publice, Inspectoratul Teritorial de Muncã, Oficiul pentruProtecþia Consumatorului, Garda Financiarã, Casa judeþeanã aasigurãrilor sociale de sãnãtate, Casa judeþeanã de pensii, Agenþiajudeþeanã pentru ocuparea ºi formarea profesionalã, Primãria,Direcþia Regionalã Vamalã) sunt apreciate ca fiind precumpãnitorbirocratice, de vreme ce majoritatea scorurilor convenþionale suntmai mari decât 3 (jumãtatea scalei de evaluare, 1 însemnând o instituþiefoarte puþin birocraticã). (Vezi Figura 16.)Figura 16. BirocraþiaCât de birocratice sunt urmãtoarele instituþii…Cît de sunt urmãtoarele institutii...3.83.63.43.23.53.33.53.43.63.23.02.82.92.93.02.82.6Garda financiaraInspectoratul Teritorial de MuncãAdministraþia Finanþelor PubliceAdm. financiaraCasade pensiiAgenþia Judeþeanã pentru Ocuparea ºiCasa Judeþeanã de Asigurãri de SãnãtateOficiul pentru Protecþia ConsumatorilorOficiul Naþional al Registrului ComerþuluiFormarea ProfesionalãInsp.terit. de muncaOf. Reg. ComertuluiAg.jud.pt.form.prof.Casa asig. de sanat.Garda FinanciarãDir. reg. vamalaOPCPrimãria PrimariaCasa Judeþeanã de PensiiDirecþia Regionalã Vamalã1 = instituþii foarte puþin birocratice; 5 = instituþii extrem de birocraticeAcest clasament simbolic este „deschis” de cãtre Direcþia RegionalãVamalã, urmatã de Administraþia Finanþelor Publice ºi CasaJudeþeanã de Pensii. Instituþia publicã cu scorul cel mai modest laindicatorul “birocraþie instituþionalã” este perceputã a fi Agenþiajudeþeanã pentru ocuparea ºi formarea profesionalã, cu un scor con-


NEVOILE SECTORULUI PRIVAT ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE V VEST 49venþional de 2,8, iar cea cu scorul cel mai ridicat este DirecþiaRegionalã Vamalã, cu o cotã convenþionalã de 3,6. Între cele douãextreme (2,8 – 3,6) se înscriu ºi celelalte opt instituþii publice analizate.Totuºi, faptul cã Agenþia judeþeanã pentru ocuparea ºi formareaprofesionalã ocupã ultimul loc în acest clasament sui-generis nuînseamnã cã ea nu este birocraticã. De asemenea, este impropriu sãafirmãm cã Direcþia Regionalã Vamalã este „cea mai birocraticã”,când scorurile convenþionale asociate Administraþiei FinanþelorPublice, Casei Judeþeane de Pensii, Primãriei sunt la diferenþe denumai 0,1 – 0,2. Opinia generalã este cã instituþiile statului sunt, peansamblu, preponderent birocratice.Solicitaþi sã stabileascã gradul de corectitudine al controalelorefectuate de cãtre diverse instituþii publice, reprezentanþii din conducereafirmelor examinate au realizat urmãtorul clasament redatîn graficul din Figura 17.Figura 17. Corectitudinea controalelor3.83.63.63.63.43.53.33.23.03.23.13.23.12.82.62.82.7Inspectoratul Teritorial de MuncãAdministraþia Finanþelor PubliceOPCAdm. financiaraCasa de pensiiCasa Judeþeanã de Asigurãri de SãnãtateOficiul pentru Protecþia ConsumatorilorFormarea ProfesionalãInsp.terit.demuncaAg.jud.pt.form.prof.Casa asig. de sanat.Garda Garda Financiarã financiaraAgenþia Judeþeanã pentru Ocuparea ºiInspecþia FitosanitarãPrimãrie PrimarieSANEPIDCasa Judeþeanã de PensiiDirecþia Regionalã VamalãDir. reg. vamala1 = total incorect; 5 = foarte corectSe observã cã, pe ansamblu, controalele sunt considerate ca fiindmai degrabã corecte (toate instituþiile vizate se încadreazã într-uninterval al aprecierii moderat pozitive, cu scoruri situate în jumãta-


50 CAPITOLUL IIItea superioarã a scalei de evaluare, în care 1 reprezintã controalecalificate drept “total incorecte” ºi 5 reprezintã controale calificatedrept “foarte corecte”). Se poate constata consolidarea tendinþei deapreciere preponderent criticã a Direcþiei Regionale Vamale, precumºi a Gãrzii Financiare, care se “impun” ºi în aceastã ierarhiesimbolicã, cu scoruri sub media scalei (ceea ce echivaleazã cu aprecierealor ca fiind preponderent incorecte din punctul de vedere alcontroalelor pe care le-au efectuat).Secþiunea de itemi privitori la corupþia operaþionalã (vezi Figura18) este inauguratã de o întrebare directã, care urmãreºte comportamentulexplicit în susþinerea corupþiei. Astfel, întrebaþi dacã “înultimele 12 luni au oferit altceva (bani, servicii, cadouri) decât taxelelegale unor persoane din instituþiile publice pentru a-ºi rezolva problemelecu care s-au confruntat”, subiecþii investigaþi se înscriu întrunpattern comportamental regãsit ºi în cercetãrile anterioare 8 .70Figura 18. Corupþia operaþionalã60595040303620100 5DaNuNS/NRIn ultimele 12 luni ati oferit altceva decat taxele legale...La nivelul realitãþii explicite, mai mult de jumãtate dintre cei intervievaþi(59%) au rãspuns afirmativ la aceastã întrebare. Asemãnareadintre aceste proporþii ºi rezultatele obþinute pe eºantioane repre-8 Gavreliuc, A., „Funcþionalitatea socialã a corupþiei în România post-comunistã”, Centrulde Studii ºi Cercetãrii Psihologice, Timiºoara, 2004.


NEVOILE SECTORULUI PRIVAT ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE V VEST 51zentative la nivel regional sau naþional indicã faptul cã un asemeneacomportament este prezent deopotrivã în experienþele cotidieneale oamenilor obiºnuiþi, cât ºi în cele ale firmelor. 9Figura 19. Realitatea corupþiei10080866064402031Marimea firmei14IMM0DaNu5NS/NRIntreprinderi mariIn ultimele 12 luni ati oferit altceva decat taxele legale...În Figura 19 este redatã una dintre cele mai spectaculoase tendinþesemnalate în cercetarea noastrã. Cei care au fost nevoiþi „sã dea”mult mai frecvent (nu neapãrat „mai mult”) „altceva” decât impoziteleºi taxele legale reprezentanþilor instituþiilor publice suntcovârºitor subiecþii care conduc firme din zona întreprinderilor miciºi mijlocii ºi, în mult mai micã mãsurã, din zona întreprinderilormari.Rezultatele noastre atestã, aºadar, cã la nivelul IMM-urilor se întreþineprecumpãnitor focarul corupþiei, deoarece la nivelul marilorîntreprinderi pârghiile de control ºi intervenþie sunt mult maiinfluente, moderând aceastã tendinþã. Ne referim la faptul cã întreprinderilemari dispun de un departament juridic specializat carejoacã un rol important, dispunând în mai mare mãsurã de instrumentelenecesare contracarãrii tendinþei de „a da” prin apelul ºiurmãrirea respectãrii legii. Mult mai vulnerabile în aceastã negocie-9 A se vedea ºi conþinutul Barometrelor de opinie publicã din intervalul 1994-2004,http://www.osf.ro


52 CAPITOLUL IIIre simbolicã ºi de putere cu instituþiile publice, IMM-urile aleg caleade „a da” ca soluþie funcþionalã mai puþin costisitoare, în timp ºibani, pentru a-ºi soluþiona problemele curente cu care se confruntã.La nivelul reprezentãrii corupþiei se constatã aceeaºi funcþionalitatesocialã a acestui comportament în esenþã disfuncþional, cel puþinîn rapoartele stabilite cu Direcþia Regionalã Vamalã, GardaFinanciarã, Primãria, Administraþia Finanþelor Publice, Casa judeþeanãa asigurãrilor sociale de sãnãtate, aflate toate în vecinãtateajumãtãþii scalei de evaluare, cu scoruri convenþionale mai mici de 7(Vezi Figura 20).Figura 21. Reprezentarea corupþiei8.5Consideraþi cã numai oferind diferite bunuri…8.07.97.57.47.06.56.77.06.87.06.57.06.06.05.55.65.0Inspectoratul Teritorial de MuncãAdministraþia Finanþelor PubliceAdm. financiaraCasa de pensiiAgenþia Judeþeanã pentru Ocuparea ºiCasa Judeþeanã de Asigurãri de SãnãtateOficiul pentru Protecþia ConsumatorilorFormarea ProfesionalãInsp.terit. de muncaAg.jud.pt.form.prof.Casa asig. de sanat.Inspecþia FitosanitarãGarda FinanciarãDir. reg. vamalaOPCGarda financiaraPrimariePrimãrieSANEPIDCasa Judeþeanã de PensiiDirecþia Regionalã VamalãConiderati cã numai oferind anumite bunuri ...1 = acord total; 10 = dezacord totalAnaliza reprezentãrii corupþiei, pe clase de mãrime, confirmãobservaþiile anterioare. Reprezentarea funcþionalitãþii sociale acorupþiei este mai pregnantã în cazul IMM-urilor. Practic, putemafirma pe baza acestor rezultate cã IMM-urile încurajeazã corupþiaîntr-o mai mare mãsurã decât întreprinderile mari, întrucât în


NEVOILE SECTORULUI PRIVAT ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE V VEST 53relaþiile lor cu instituþiile statului pornesc într-o mãsurã considerabilmai însemnatã decât marile întreprinderi de la premisa cã trebuie„sã dea” pentru a-ºi rezolva problemele curente cu care se confruntã.(Vezi Figura 21). De partea cealaltã, întreprinderile mari dintotalul celor zece instituþii publice vizate, apreciazã cã întreþinraporturi dificile, ºi deci trebuie ,,sã dea’’ într-o pondere mai ridicatãurmãtoarelor instituþii, construind un pattern de aºteptãri socialedescurajant faþã de acestea: Direcþiei Regionale Vamale, GãrziiFinanciare, Inspectoratului Teritorial de Muncã ºi AdministraþieiFinanþelor Publice.Figura 22. Funcþionalitatea corupþieiFunctionalitatea coruptiei (1=ac.tot.,10=dezac.tot.)10987651 2 3 4IMM5 6 7 8 9 10IMMMarimea firmei1 2Intreprinderi 3 4 5 6 7mari8 9 10Întreprinderi mari1. Administraþia FinanþelorPublice A2. Inspectoratul Teritorial deIMuncã3. Oficiul O pentru ProtecþiaConsumatorilor G4. Garda FinanciarãC5. Casa Judeþeanã deAsigurãri C de Sãnãtate6. Casa A Judeþeanã de Pensii7. Agenþia judeþeanã pentruPOcuparea ºi FormareaProfesionalã S8. PrimãriaD9. Inspecþia Fitosanitarã10. Direcþia RegionalãVamalã1 = acord total; 10 = dezacord totalRevenind la comportamentul nemijlocit de susþinere a corupþiei(realitatea corupþiei), am încercat o ierarhizare a instituþiilor statuluidin punctul de vedere al exercitãrii efective a acestei practicisociale. Instituþiile publice cu care firma a intrat în contact în ultimulan au acceptat anumite bunuri în afara impozitelor ºi taxelorlegale, dupã cum aratã Figura 22.


54 CAPITOLUL IIIFigura 22. Corupþia explicitãIn ultimele 12 luni ati oferit anumite bunuri, in afarataxelor legale, pentru a va rezolva problemele cu...Direcþia Dir. Regionalã reg. vamala VamalãInspecþia Fitosanitarã SANEPIDPrimarie PrimãriaAgenþia Jud. pentru Ocupare ºiAg. pt. Formarea ocup. si Profesionalã form. prof.6.119.719.728.831.837.939.443.9Casa Judeþeanã Casa de de pensii PensiiCasa Judeþeanã deCASAsigurãri de SãnãtateGarda Financiarã finaciaraOficiul pentruOPCProtecþia ConsumatorilorInspectoratul Insp. Teritorial terit. de de munca Muncã10.636.415.231.828.827.310.639.416.721.2DaNu am interactionatAdministraþia Admin. Finanþelor financiara Publice22.731.40 10 20 30 40 50Pornind de la natura funcþionalã a corupþiei, remarcãm prezenþaunui contract social implicit între contribuabil ºi instituþia publicã,care se regãseºte în aceastã negociere tacitã, vizibilã prin frecvenþamai mare de apariþie a comportamentului pro-corupþie în cazulinstituþiilor care colecteazã fonduri pentru bugetul local sau central.O asemenea tendinþã semnaleazã nivelul excesiv de ridicat alacestor taxe, nivel care poate fi coborât printr-o asemenea ,,investiþie”.Dacã în studiile anterioare citate derulate pe eºantioanereprezentative regionale, cetãþeanul obiºnuit conferea acestui comportamentdisfuncþional un rol funcþional social, cercetarea de faþãsemnaleazã ºi valenþele economice ale comportamentului pro-corupþie:evaluânt în termeni de costuri ºi beneficii, într-un mediu economicîmpovãrãtor, e mai profitabil ,,sã-þi rezolvi problemele” cucare te confrunþi apelând la aceste tactici mascate.Subliniem o tendinþã particularã care se regãseºte cu putere în toaterapoartele judeþene: în cazul unor instituþii precum Direcþia RegionalãVamalã, Garda Financiarã ºi Primãria, dacã excludem firmele care ,,nuau avut de-a face” în ultimul an cu aceste instanþe, rezultã un scor


NEVOILE SECTORULUI PRIVAT ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE V VEST 55îngrijorãtor: aproape jumãtate dintre firmele care au interacþionat cuDirecþia Regionalã Vamalã, Garda Financiarã ºi cu Primãria au fostnevoite sã recurgã la practicile corupþiei (,,au dat”) pentru a-ºi rezolvaproblemele curente cu care s-au confruntat, aºa cum reiese din Figura23. Scorurile relative în acest clasament sui-generis sunt urmãtoarele:„s-a dat” în proporþie de 46% din cazuri la Direcþia Regionalã Vamalã,respectiv în 40% din cazuri la Primãrie ºi Garda Financiarã.Figura 23. Corupþia explicitã asumatã (cifre relative)Direcþia Regionalã VamalãInspecþia Fitosanitarã32.546.34Primãria39.62Agenþia Jud. pentru Ocupare ºiFormarea ProfesionalãCasa Judeþeanã de PensiiCasa Judeþeanã deAsigurãri de SãnãtateGarda Financiarã11.769.5222.2239.58"S-a dat"...Oficiul pentruProtecþia ConsumatorilorInspectoratul Teritorial de Muncã17.525.45Administraþia Finanþelor Publice31.370 10 20 30 40 50O analizã a realitãþii corupþiei particularizate (corupþia faþã de instituþiileindividualizate cu care firma a intrat în relaþie) între cele douãtipuri de firme, IMM-uri ºi firme mari, consolideazã tendinþa identificatãanterior. Prezentãm în Figurile 24, 25 ºi 26 diferenþele maispectaculoase pe dimensiunea realitãþii corupþiei particularizate,reþinând în câmpul comparaþiei instituþiile cele mai problematice dinacest registru.Figura 24. Realitatea corupþiei în Garda Financiarã100Realitatea coruptiei (ati oferit anumite bunuri...)8060402004325Nu am interactionat1431Da4344NuMarimea firmeiIntreprinderi mariIMM


56 CAPITOLUL IIIFigura 25. Realitatea corupþiei în PrimãrieRealitatea coruptiei (ati oferit anumite bunuri...)120100806040200Nu am interactionatDa571429 471934NuMarimea firmeiIntreprinderi mariIMMFigura 26. Realitatea corupþiei în Direcþia Regionalã Vamalã100Realitatea coruptiei (ati oferit anumite bunuri...)8060402001441Nu am interactionat5725Da2934NuMarimea firmeiIntreprinderi mariIMMObservãm scoruri duble la IMM-uri, faþã de întreprinderile mari, înprivinþa comportamentului nemijlocit pro-corupþie, în relaþia cuGarda Financiarã ºi Primãria. Referitor la Direcþia RegionalãVamalã, raportul se inverseazã însã: 57% din totalul întreprinderilormari chestionate ,,au dat’’ altceva decât taxele legalereprezentanþilor Direcþiei Regionale Vamale, pentru a-ºi rezolvaproblemele specifice cu care s-au confruntat.O asemenea opþiune comportamentalã evidenþiazã ºi necesitateadiminuãrii reale a fiscalitãþii, fapt semnalat prioritar în itemul deschis,în care respondenþii din conducerea firmelor plaseazã cel maides reducerea taxelor ºi oferirea de facilitãþi fiscale în scopul stimu-


NEVOILE SECTORULUI PRIVAT ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE V VEST 57lãrii mediul de afaceri ca primele urgenþe de implementat în vedereaînsãnãtoºirii mediului economic.Astfel, în scenariul proiectiv solicitat în chestionar: (,,Dacã aþi fi parlamentarºi iniþiativa dumneavoastrã ar fi decisivã, ce propunerelegislativã aþi face pentru îmbunãtãþirea mediului de afaceri?”), alegerilesubiecþilor se distribuie dupã cum urmeazã. (Vezi Tabelul 2.)Tabelul 2. Iniiative legislative ale sectorului privat, din Regiuneade dezvoltare V VestTema iniiativei propuseFaciliti fiscaleReducerea fiscalitiiStabilitate i coeren legislativModificarea Codului MunciiCota unic de impozitareÎmbuntirea legislaiei în turismReducerea birocraieiEliminarea muncii la negruEliminarea concurenei neloialeFrecvena de apariie18 apariii17 apariii7 apariii4 apariii4 apariii4 apariii3 apariii2 apariii2 apariiiAlte propuneri de iniþiative legislative ale oamenilor de afaceri înregistratela acest item, cu câte o apariþie fiecare, au fost: interzicereaprocedurii de ºtergere a datoriilor la stat; eliminarea eºalonãrii obligaþiilorrestante la buget; spargerea monopolului de stat la utilitãþilepublice; plata TVA-ului la încasarea facturii, ºi nu la emiterea ei;crearea unor zone economice libere; majorarea salariilor funcþionarilorpublici pentru a diminua corupþia; simplificarea sistemuluicontabil; îmbunãtãþirea sistemului judiciar.Meritã remarcat cã propunerile avansate de oamenii de afaceri nu suntfoarte concrete. Foarte puþini dintre cei chestionaþi au enunþat în modclar legislaþia pe care ar modifica-o ºi ce anume ar modifica la ea. Acestlucru are mai multe explicaþii. Ipoteza noastrã e cã, de multe ori, comunitateade afaceri pare puþin pregãtitã sã identifice, sã exprime ºi sã-ºisusþinã într-un mod convingãtor ºi profesionist interesele specifice.Dincolo de aspectul disfuncþionalitãþii procesului consultativ, reþinemfrecvenþa mare de apariþie a propunerilor de introducere a faci-


58 CAPITOLUL IIIlitãþilor fiscale ºi a celor de reducere a nivelului impozitelor ºi taxelor,de unde rezultã, convingãtor, cã marea problemã a sectoruluiprivat este nivelul exagerat al fiscalitãþii. O a doua mare problemãa mediului de afaceri din Regiunea de dezvoltare V Vest este instabilitatealegislativã, aspect dezvoltat ºi în cadrul primului item dinchestionar. Dupã cum au declarat ei înºiºi, oamenii de afaceri dinRegiunea de dezvoltare V Vest doresc stabilitate legislativã (mergând,chiar, pânã la ,,îngheþarea legislaþiei economice’’), claritatelegislativã (,,legi precise, fãrã interpretãri’’) ºi simplitate legislativã(,,ordine în avalanºa de acte normative’’).În privinþa registrului fiscalitãþii, care continuã succesiunea tematicãa chestionarului, o cvasiunanimitate a subiecþilor evalueazãnivelul taxelor plãtite de firma pe care o conduc ca fiind excesiv deridicat. Semnificativ este faptul cã nici unul dintre respondenþi nu aapreciat cã nivelul taxelor pe care firma le plãteºte cãtre stat este„mic”. (Vezi Figura 27.)Figura 27. Gradul de apreciere al fiscalitãþiiConsiderai c nivelul taxelor pe care le pltete firma dvs. este...Mare94Acceptabil6Mic00 20 40 60 80 100În evaluarea împovãrãrii fiscale, am constatat cã nu existã diferenþeintercategoriale semnificative între IMM-uri ºi marile firme, nemulþumireamanifestându-se la fel de intens în ambele medii.


NEVOILE SECTORULUI PRIVAT ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE V VEST 59Inventariind problemele din sistemul juridic, subiecþii chestionaþiierarhizeazã, din punctul de vedere al dificultãþilor, cele mai frecventeobstacole întâlnite ca fiind, în ordine, corupþia, încetineala soluþionãriicauzelor ºi timpul prea mare de punere a lor în aplicare. (VeziFigura nr. 28)Figura 28. Disfuncþionalitatea sistemului juridicCe v deranjeaz cel mai mult în funcionareasistemului juridic?50403020100CorupiaÎncetineala soluionriicauzelorTimpul prea mare depunere în aplicare acauzelorIscând încã de la lansarea sa numeroase polemici ºi reacþii publice,noul Cod al Muncii este preponderent evaluat ca fiind “nemulþumitor”de cãtre cei intervievaþi. (Vezi Figura 29.)Figura 29. Codul Muncii ,,nemulþumitor”Suntei mulumit de felul în care sunt stabiliteraporturile de munc prin Codul muncii?8070605040302010030Da70Nu


60 CAPITOLUL IIIÎn analiza pe clase de mãrime a firmelor trebuie remarcatã atitudineaexclusiv criticã manifestatã la adresa reglementãrilor CoduluiMuncii de cãtre întreprinderile mari, spre deosebire de IMM-uri,care au manifestat ºi atitudini pozitive. (Vezi Figura 30.) Explicaþiaeste aceea cã, pe de o parte, o serie de prevederi ale Codului Munciinu se aplicã IMM-urilor (cum ar fi cele referitoare consultãrile obligatoriicu sindicatele), iar pe cealaltã, cã IMM-urile aleg de cele maimulte ori sã se conformeze formal la legislaþia muncii, ,,la mica înþelegerecu salariatul’’.Figura 30. Codul Muncii ,,nemulþumitor”, pe clase de mãrime afirmelor120100100806066402034Marimea firmeiIMM0DaNuIntreprinderi mariSunteti multumit codul muncii ...Cei care s-au declarat nemulþumiþi au fost chestionaþi ulterior asupraprincipalelor neajunsuri privitoare la modul în care CodulMuncii reglementeazã raporturile de muncã. Menþionând faptul cã,în general, respondenþii au dat multiple rãspunsuri la aceastã întrebare,specificând deci mai multe neajunsuri ale Codului Muncii,inventarul neajunsurilor este redat în ierarhia evaluativã dinTabelul 3.


NEVOILE SECTORULUI PRIVAT ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE V VEST 61Tabelul 3. Neajunsurile Codului MunciiNeajunsuri semnalateAngajatul are prea multe drepturi i preapuine obligaiiAngajatorul are prea puine drepturi i preamulte obligaiiProceduri greoaie de concediereRestricionarea orelor suplimentareCodul Muncii în generalProceduri anevoioase la angajareClauza de neconcurenFrecven de apariie13 apariii12 apariii12 apariii6 apariii6 apariii2 apariii2 apariiiObservãm cã tipurile de neajunsuri semnalate cu privire la CodulMuncii sunt numeroase ºi extrem de variate. În plus, urmãtoareleteme au înregistrat fiecare câte o apariþie: normarea muncii, formareapersonalului, fondul de garantare, perioada de probã, plãþilecompensatorii, conflictul de muncã, reþinerile cu titlu de daunã,lipsa muncii în acord.Prin urmare, din punctul de vedere al mediului de afaceri dinRegiunea de dezvoltare V Vest, Codul Muncii nu rãspunde cerinþelorde reglementare a raporturilor de muncã, ci induce mai degrabãingerinþe în derularea afacerilor private, generând tensiuni înrelaþia angajator – angajat ºi rigiditate pe piaþa muncii.Chestionarul se încheie cu itemi privitori la distribuþia resurselorfinanciare între “centru” ºi instanþele locale. Se remarcã o puternicãdezaprobare a modului de gestionare a resurselor colectate lanivel local ºi reîntoarse “în prea micã mãsurã”. Astfel, 87% dintresubiecþii aflaþi la conducerea firmelor investigate considerã ca fiindincorect procentul de aproximativ 45% re-alocat conform Legiibugetului de stat.Subiecþii care au optat pentru o evaluare criticã a politicii de finanþareregionalã practicate de “centru” au fost chestionaþi ulterior asupranivelului considerat echitabil.


62 CAPITOLUL IIIRezultatele obþinute evidenþiazã ca echitabilã o proporþie considerabilmai ridicatã a reîntoarcerii cãtre regiune a fondurilor colectate,stabilitã în medie la 74 %, cu aproape 30 de puncte procentualemai mult decât reglementeazã în prezent acest nivel Legea bugetuluide stat. În aceste condiþii, se impune o reconsiderare a politiciiregionale. Faptul cã redistribuirile de resurse financiare efectuateînspre regiunile slab dezvoltate ale României nu au reuºit sã ridicenivelul de trai al populaþiei din aceste regiuni, în timp ce regiuniledezvoltate, chiar contribuind substanþial la susþinerea regiunilorslab dezvoltate, au continuat sã se dezvolte, ar trebui sã fie argumentesuficient de puternice pentru reconsiderarea principiuluisolidaritãþii financiare. Beneficiile dezvoltãrii nu vor întârzia sã serãsfrângã ºi asupra regiunilor slab dezvoltate. Creºterea economicãse va difuza treptat înspre zonele slab dezvoltate, dar care dispunde forþã de muncã excedentarã. 2. ConcluziiConcluziile raportului de nevoi ale sectorului privat din Regiuneade dezvoltare V Vest atestã faptul cã oamenii de afaceri sunt nemulþumiþiatât de cadrul legislativ existent, cât ºi de aparatul administrativde stat care-l pune în practicã. Cu alte cuvinte, nemulþumireageneralizatã pe care studiul nostru o semnaleazã în rândul oamenilorde afaceri este cauzatã deopotrivã de modul cum este elaboratãºi adoptatã legea, dar ºi de felul cum aceasta este implementatã.Referitor la cadrul legislativ, s-au ridicat deopotrivã probleme cucaracter general, cât ºi probleme specifice. Principala barierã încalea derulãrii afacerilor private este apreciatã a fi instabilitatealegislativã, urmatã îndeaproape de concurenþa neloialã, care esteprivitã drept o consecinþã a intervenþiei statului în economie.Analizând pe clase de mãrime principalele bariere în calea derulãriiafacerilor, am constatat cã, întreprinderile mari sunt mai afectate


NEVOILE SECTORULUI PRIVAT ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE V VEST 63de instabilitatea legislativã decât IMM-urile. O altã diferenþã intercategorialãaratã cã blocajul financiar afecteazã într-o mai maremãsurã IMM-urile, reprezentând o barierã aproape la fel de importantãca ºi concurenþa neloialã.Trecând la problemele specifice ale cadrului de reglementare, conformrezultatelor anchetei desfãºurate în perimetrul Regiunii dedezvoltare V Vest, problema cea mai gravã a sectorului privat esteidentificatã în nivelul excesiv al fiscalitãþii. Nici unul dintre respondenþinu a apreciat cuantumul taxelor plãtit de firmã statului cafiind ,,mic”, dupã cum în vârful ierarhiei iniþiativelor legislativepentru îmbunãtãþirea cadrului de reglementare s-au impus detaºatcerinþele privitoare la reducerea fiscalitãþii.A doua mare problemã cu caracter specific este cea legatã de CodulMuncii. Acesta este evaluat preponderent ca fiind ,,nemulþumitor”de cãtre cei intervievaþi. În analiza pe clase de mãrime a firmelor seremarcã atitudinea exclusiv criticã manifestatã la adresa reglementãrilorCodului Muncii de cãtre întreprinderile mari, spre deosebirede IMM-uri, care au manifestat ºi atitudini moderat pozitive. Unadin cauzele unei asemenea tendinþe ar putea fi ºi aceea cã IMMurilealeg calea cea mai uºoarã, conformându-se, de cele mai multeori, doar formal legislaþiei, ,,la mica înþelegere cu salariatul’’.Din punctul de vedere al mediului de afaceri din Regiunea de dezvoltareV Vest, Codul Muncii nu este evaluat ca ºi cum ar corespundecerinþelor de reglementare a raporturilor de muncã, ci este privitca un factor frenator în derularea afacerilor private, generând tensiuniîn relaþia angajator – angajat ºi rigiditate pe piaþa muncii.Inventariind problemele din sistemul juridic, subiecþii chestionaþiau ierarhizat cele mai frecvente obstacole întâlnite ca fiind, în ordine,corupþia, încetineala soluþionãrii cauzelor ºi timpul prea marede punere a lor în aplicare.


64 CAPITOLUL IIIÎn privinþa transferurilor bugetare între ,,centru” ºi autoritãþilelocale / regionale, se remarcã o puternicã dezaprobare a modului degestionare a resurselor colectate la nivel local ºi reîntoarse ,,în preamicã mãsurã”. Rezultatele obþinute evidenþiazã ca echitabilã o proporþiea reîntoarcerii cãtre regiune a fondurilor colectate stabilitã înmedie la 74%, deopotrivã de cãtre conducãtorii IMM-urilor, dar ºide cãtre cei ai marilor întreprinderi. O asemenea tendinþã ilustreazãnevoia unei reconsiderãri majore a politicii bugetare centrale,prin încurajarea unei dezvoltãri regionale autentice, care ar contribuiîn mult mai mare mãsurã la dezvoltarea globalã la scarã naþionalã.Dincolo de nemulþumirile legate de cadrul de reglementare, oameniide afaceri mai au o serie de nemulþumiri legate ºi de aparatuladministrativ al statului, însãrcinat cu implementarea cadruluilegislativ. Temele chestionate au vizat: birocraþia, corectitudineacontroalelor ºi corupþia. Conform rezultatelor anchetei, instituþiilestatului sunt apreciate de cãtre oamenii de afaceri ca fiind preponderentbirocratice. În fruntea clasamentului se aflã DirecþiaRegionalã Vamalã, Administraþia Finanþelor Publice, Casa judeþeanãde pensii ºi Primãria. Referitor la gradul de corectitudine al controalelorefectuate de cãtre instituþiile publice la firmele private,instituþiile statului sunt apreciate moderat pozitiv, cu diferenþe semnificativeînspre note critice în privinþa raportãrii la DirecþiaRegionalã Vamalã sau la Garda Financiarã.Referitor la corupþie, toate instituþiile statului chestionate, prinreprezentanþii lor, au primit ºi ,,altceva’’ decât impozitele ºi taxelelegale. Într-un asemenea „top sui-generis” se aflã „în frunte”Direcþia Regionalã Vamalã, atât în registrul reprezentãrii corupþiei(„consideraþi cã numai oferind…”), cât ºi în registrul realitãþii explicite(„în ultimele 12 luni aþi oferit…”). Pe urmãtoarele locuri, seregãsesc, cu scoruri de asemenea foarte critice, Garda Financiarã,Primãria ºi Administraþia Finanþelor Publice.


NEVOILE SECTORULUI PRIVAT ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE V VEST 65Un alt aspect semnalat de anchetã în registrul corupþiei indicã faptulcã cei care sunt nevoiþi „sã dea” altceva decât impozite ºi taxelegale reprezentanþilor instituþiilor publice provin covârºitor dinzona întreprinderilor mici ºi mijlocii ºi în mult mai micã mãsurã dinzona întreprinderilor mari. Aºadar, la nivelul IMM-urilor se întreþinefocarul corupþiei, deoarece la nivelul marilor întreprinderi pârghiilede control ºi intervenþie sunt mai influente, moderând aceastãtendinþã. IMM-urile aleg calea de ,,a da’’ pentru cã o asemenea strategiemascatã se dovedeºte a fi mai facilã ºi mai puþin costisitoare întimp ºi bani.Sintetizând rezultatele anchetei desfãºurate de Academia deAdvocacy în rândurile oamenilor de afaceri din Regiunea de dezvoltareV Vest, putem concluziona cã mediul de afaceri din zonã nueste implicat decât în micã mãsurã - probatã deopotrivã prin activism,iniþiativã, expertizã ºi eficienþã modeste - în procesul de elaborareºi modificare a politicilor publice din domeniul economic.


B I B L I O G R A F I EBehrens A., Produsul Intern Brut Regional în anul 2000 în þãrile candidate,EUROSTAT, 2003Branea, D., Luca, M., Responsabilitate ºi dezvoltare în Regiunea V Vest aRomâniei. Raport de monitorizare a parlamentarilor din circumscripþiileelectorale Arad, Caraº-Severin, Hunedoara ºi Timiº, Academia deAdvocacy & Editura Brumar, Timiºoara, 2004Gavreliuc, A., Funcþionalitatea socialã a corupþiei în România post-comunistã,Centrul de Studii ºi Cercetãri Psihologice, Timiºoara, 2004Soulet, J., F., Istoria comparatã a statelor comuniste din 1945 pânã în zilele noastre,Polirom, Iaºi, 1998*** Politica regionalã ºi coordonarea instrumentelor structurale, Centrul deResurse Juridice, Bucureºti, 2004*** Planul Naþional de Dezvoltare 2002–2005, http://www.mie.ro*** Proiectul Planului Naþional de Dezvoltare 2004–2006, http://www.mie.ro*** Barometrele de opinie publicã (1994-2004), http://www.osf.ro*** Legea nr.151 din 15 iulie 1998 privind dezvoltarea regionalã în România,publicatã în Monitorul Oficial nr.265 din 16 iulie 1998*** Legea nr.315 din 28 iunie 2004 privind dezvoltarea regionalã în România,publicatã în Monitorul Oficial nr.577 din 29 iunie 2004*** Anuarul statistic al României, Institutul Naþional de Statisticã, 2002,http://www.ins.ro*** Politica regionalã ºi coordonarea instrumentelor structurale, Centrul deResurse Juridice, Bucureºt, 2004*** Recensãmântul populaþiei ºi locuinþelor, Institutul Naþional de Statisticã,martie 2002, http://www.ins.ro


A N E X E


Anexa1Metodologia anchetei de identificare a nevoilor sectorului privat din Regiuneade dezvoltare V VestAceastã cercetare este realizatã de Academia de Advocacy în parteneriat cuFundaþia A Treia Europã, Facultatea de Sociologie ºi Psihologie din cadrulUniversitãþii de Vest din Timiºoara ºi Confederaþia ÎntreprinzãtorilorParticulari din Judeþul Timiº.Principalul obiectiv vizat în aceastã anchetã sociologicã a constat în examinareaintereselor, aºteptãrilor ºi nevoilor sectorului privat din Regiunea dedezvoltare V Vest, colectate în formatul unui ,,inventar al nevoilor”.Prioritãþile legislative pentru dezvoltarea sectorului privat, principalele neajunsuriînregistrate în derularea afacerii, piedicile instituþionale, problemacorupþiei operaþionale, nivelul taxelor ºi al impozitelor, raportul centru –local în alocarea resurselor constituie tot atâtea puncte de interes ale abordãriinoastre.Studiul s-a derulat în perioada iulie–august 2004, beneficiind de contribuþiaca operatori de teren a studenþilor Facultãþii de Sociologie ºi Psihologie,aflaþi în practica de specialitate. Au fost selectate, în lotul investigat, 66 defirme din cele patru judeþe ale Regiunii de dezvoltare V Vest (Timiº, Arad,Caraº-Severin, Hunedoara), proporþional cu numãrul ºi ponderea acestoraîn activitatea economicã a Regiunii.Chestionarele au fost aplicate unor persoane din conducerea firmelor, iarconþinutul propriu-zis al instrumentului de lucru utilizat este reprodus înAnexa 2. Subliniem cã ancheta sociologicã pe care am derulat-o are doar unrol preliminar, rezultatele obþinute exprimând dinamica tendenþialã a fenomenelorinvestigate. În urma constatãrilor dobândite cu acest prilej, aceiaºiparteneri academici, economici ºi ai societãþii civile intenþioneazã sã extindãcercetarea de faþã pe un eºantion reprezentativ de firme din cele patru judeþe.


Anexa2CODCercetare asupra inventarului de nevoi ale mediului de afaceri din Regiuneade dezvoltare V VestFacultatea de Sociologie ºi Psihologie din cadrul Universitãþii de Vest dinTimiºoara, împreunã cu Academia de Advocacy, realizeazã o cercetare privitoare lainventarul nevoilor mediului de afaceri din Regiunea de dezvoltare V Vest. Vã precizãmcã vom asigura caracterul anonim ºi confidenþial al completãrii chestionaruluide faþã. V-am fi recunoscãtori dacã, prin rãspunsurile dumneavoastrã, aþi participala o mai bunã cunoaºtere a acestei teme de interes public. Vã mulþumim.1. Ierarhizaþi care sunt principalele bariere întâmpinate în derulareaafacerii dumneavoastrã?(notaþi 1 în dreptul celui mai important obstacol, ºi continuaþi descrescãtordin punctul de vedere al dificultãþilor întâmpinate cu 2, 3, º.a.m.d.)a. instabilitatea legislativb. accesul limitat la for de munc calificatc. accesul limitat la credited. concuren neloial (licitaii publice aranjate, raporturi demonopol pe pia etc.)e. blocajul financiarf. altele (precizai care ...............................................)Ierarhiaobstacolelor2. Apreciaþi cât de birocratice sunt urmãtoarele instituþii publice cucare aþi interacþionat în ultimul an?(marcaþi cu X evaluarea dumneavoastrã pe o scalã de la 1 la 5, în care 1 desemneazão instituþie foarte puþin birocraticã, iar 5 o instituþie extrem de birocraticã;în cazul în care nu aþi interacþionat cu instituþia respectivã, notaþi unX în ultima coloanã în dreptul instituþiei corespondente)


ANEXE 73Foarte puinbirocratica. Oficiul Naional al Registrului Comeruluib. Administraia Finanelor Publicec. Inspectoratul Teritorial de Muncd. Oficiul pentru Protecia Consumatoruluie. Garda Financiarf. Casa judeean a asigurrilor sociale desntateg. Casa judeean de pensiih. Agenia judeean pentru ocupare iformare profesionali. Primriej. Direcia Regional Vamalk. altele (precizai care ...........................)Extrem debirocratic1 2 3 4 5 Nu aminteracionat înultimul an cu...3. Evaluaþi gradul de corectitudine al controalelor efectuate de cãtreurmãtoarele instituþii publice:(marcaþi cu X rãspunsul dumneavoastrã pe o scalã în care extremele sunt:1= total incorect ºi 5= foarte corect; dacã nu s-au efectuat controale, menþionaþirãspunsul dumneavoastrã în ultima coloanã)Total incorecta. Administraia Finanelor Publiceb. Inspectoratul Teritorial de Muncc. Oficiul pentru Protecia Consumatoruluid. Garda Financiare. Casa judeean a asigurrilor sociale desntatef. Casa judeean de pensiig. Agenia judeean pentru ocupare i formareprofesionalh. Primriei. Inspecia fitosanitar (SANEPID)j. Direcia Regional Vamalk. altele (precizai care ...............................)Foarte corect1 2 3 4 5 Nu aminteracionatîn ultimul ancu...4. În ultimele 12 luni aþi oferit altceva (bani, servicii, cadouri) decâttaxele legale unor persoane din instituþiile publice pentru a vã rezolva problemelecu care v-aþi confruntat?a. Da;b. Nu.5. Consideraþi cã numai oferind anumite bunuri (bani, servicii, cadouri)în afara taxelor legale vã puteþi rezolva problemele cu care vã confruntaþiatunci când aveþi de-a face cu reprezentanþii urmãtoarelor instituþii?


74 ANEXE(marcaþi cu X rãspunsul dumneavoastrã pe o scalã în care 1 reprezintã unacord total cu afirmaþia de mai sus, iar 10 un dezacord total)Acord totala. Administraia FinanelorPubliceb. Inspectoratul Teritorial deMuncc. Oficiul pentru ProteciaConsumatoruluid. Garda Financiare. Casa judeean aasigurrilor sociale de sntatef. Casa judeean de pensiig. Agenia judeean pentruocupare i formareprofesionalh. Primriei. Inspecia fitosanitar(SANEPID)j. Direcia Regional Vamalk. altele (precizai care .....)1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Dezacordtotal6. În ultimele 12 luni aþi oferit anumite bunuri (bani, servicii, cadouri)în afara taxelor legale pentru a vã rezolva problemele cu care v-aþi confruntatatunci când aþi avut de-a face cu reprezentanþii urmãtoarelor instituþii?(marcaþi cu un X rãspunsul dumneavoastrã pentru fiecare instituþie înparte)a. Administraia Finanelor Publiceb. Inspectoratul Teritorial de Muncc. Oficiul pentru Protecia Consumatoruluid. Garda Financiare. Casa judeean a asigurrilor sociale de sntatef. Casa judeean de pensiig. Agenia judeean pentru ocupare i formareprofesionalh. Primriei. Inspecia fitosanitar (SANEPID)j. Direcia Regional Vamalk. altele (precizai care ...............................)Da Nu Nu am avut de-a faceîn ultimele 12 luni cureprezentaniiinstituiei...7. Dacã aþi fi parlamentar ºi iniþiativa dumneavoastrã ar fi decisivã, cepropunere legislativã aþi face pentru îmbunãtãþirea mediului de afaceri?............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................


ANEXE 758. Consideraþi cã nivelul taxelor pe care le plãteºte firma dumneavoastrãeste:a. mic;b. acceptabil;c. mare.9. Ce anume vã deranjeazã cel mai mult în funcþionarea sistemuluijuridic?(notaþi 1 în dreptul celei mai importante probleme ºi continuaþi descrescãtordin punctul de vedere al dificultãþilor întâmpinate cu 2, 3, º.a.m.d.)a. corupia din justiieb. încetineala soluionrii cauzelor în justiiec. timpul prea mare de punere în aplicare a cauzelord. altele (precizai care ...............................................)Ierarhiaobstacolelor10. Sunteþi mulþumit de felul în care sunt stabilite raporturile demuncã prin actualul Cod al Muncii ?a. Da;b. Nu.Pentru cei care au rãspuns „Nu”.10.1 Precizaþi ce anume vã nemulþumeºtea........................................................................................................................b.......................................................................................................................c........................................................................................................................11. Conform Legii bugetului de stat pe 2003, în judeþul dumneavoastrãse întorc aproximativ 45% din banii colectaþi pe taxe ºi impozite.Consideraþi cã aceastã proporþie este corectã?a. Da;b. Nu;c. Nu ºtiu.Pentru cei care au rãspuns „Nu”a. Care este proporþia din banii colectaþi pe taxe ºi impozite, care artrebui sã se întoarcã în judeþul dumneavoastrã?…………..%


76 ANEXEVã rugãm sã ne furnizaþi urmãtoarele informaþii factuale:D1. De câþi ani este înfiinþatã firma dumneavoastrã?D2. De câþi ani ºi-a început activitatea firma dumneavoastrã?D3. Care este obiectul de activitate al firmei dumneavoastrã?(marcaþi un X în dreptul categoriei din care faceþi parte)1. Comer2. Producie a. înclminteb. confeciic. alimentard. mobil, tâmplriee. alta (precizai care ................)3. Servicii a. turismb. transporturic. consultand. altele (precizai care .............)D4. Care este mãrimea firmei dumneavoastrã?(marcaþi un X în dreptul categoriei din care faceþi parte)1. Dup cifra de afaceri a. sub 100.000 de eurob. între 100.001 – 1.000.000 euroc. între 1.000.001 – 8.000.000 eurod. peste 8.000.000 euro2. Dup numrul de salariai a. mai puin de 9 salariai angajai cu cartede muncb. între 10 - 49 de salariaic. 50 - 249 de salariaid. peste 250 de salariai


Anexa3Raport judeþean TimiºSã parcurgem, urmând tematica analizatã deja în raportul regional, rezultateleobþinute în judeþul Timiº 10 .Q1. Ierarhizarea barierelor întâmpinate în derularea afacerii (1= primulobstacol ca importanþã, 2= al doilea obstacol ca importanþã º.a.m.d.):Ierarhiaobstacolelora. instabilitatea legislativ 1b. accesul limitat la for de munc calificat 5c. accesul limitat la credite 4d. concuren neloial (licitaii publice aranjate, raporturi demonopol pe pia etc.)2e. blocajul financiar 3Principalele bariere in în calea dezvoltarii dezvoltãrii afacerii dvs… dvs...Blocajul financiar3.23Concurenþa Concurenta neloialã neloiala2.60Accesul la credite3.36Acces limitat laAcces lim. la f.m.3.57forþa de muncãInstab. Instabilitate legisl.2.10legislativã1.00 1.50 2.00 2.50 3.00 3.50 4.0010 Subliniem faptul cã datoritã numãrului semnificativ mai ridicat de chestionare aplicateîn judeþele Timiº ºi Arad, vom prezenta rapoarte mai detaliate pentru aceste douã judeþe,care au îngãduit inferenþe mai elaborate. Pentru judeþele Caraº-Severin ºi Hunedoaravom prezenta în aceste rapoarte doar o ierarhizare a problemelor semnalate ºi medii aleevaluãrilor realizate de subiecþii cercetãrii.


78 ANEXESe poate observa faptul cã ordinea obstacolelor în calea dezvoltãrii afaceriloreste aceeaºi cu ierarhia obþinutã la nivel de regiune. Rezultatul este semnificativîn a evidenþia gradul ridicat de generalizare al acestor probleme,precum ºi faptul cã impactul pe care le au asupra afacerilor este relativacelaºi. Ultima afirmaþie este susþinutã de conservarea poziþiilor acesteiierarhii în fiecare dintre judeþele investigate.Q2. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere al gradului debirocraþie care le caracterizeazã (1 = cea mai birocraticã, instituþie, 2 = adoua instituþie din punctul de vedere al birocraþiei, º.a.m.d.):Ierarhizarea instituiilor din punctul devedere al birocraiei (rang)a. Oficiul Naional al Registrului Comerului 9b. Administraia Finanelor Publice 1c. Inspectoratul Teritorial de Munc 4d. Oficiul pentru Protecia Consumatorului 10e. Garda Financiar 7f. Casa judeean a asigurrilor sociale desntate5g. Casa judeean de pensii 3h. Agenia judeean pentru ocupare iformare profesional8i. Primrie 6j. Direcia Regional Vamal 2Birocraþia reprezintã o piedicã pentru dezvoltarea mediului de afaceridatoritã caracterului cronofag asociat procedurilor sale: într-un mediudinamic, specific economiei de piaþã, întârzierile cauzate de procedurilebirocratice afecteazã în sens negativ bunul mers al afacerilor. Din graficulanterior se remarcã faptul cã, în general, evaluãrile realizate de manageriiintervievaþi tind spre a caracteriza majoritatea instituþiilor statului ca fiindpreponderent birocratice.Q3. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere al gradului decorectitudine al controalelor efectuate (1 = cea mai incorectã instituþie înprivinþa controalelor efectuate, 2 = a doua instituþie din punctul de vedereal incorectitudinii controalelor, º.a.m.d.)Ierarhizarea instituiilor din punctul devedere al gradului de corectitudine alcontroalelor efectuate (rang)a. Administraia Finanelor Publice 2b. Inspectoratul Teritorial de Munc 6c. Oficiul pentru Protecia Consumatorului 5d. Garda Financiar 1e. Casa judeean a asigurrilor sociale de3sntatef. Casa judeean de pensii 4g. Agenia judeean pentru ocupare i7formare profesionalh. Primrie 3i. Inspecia fitosanitar (SANEPID) 2j. Direcia Regional Vamal 2


ANEXE 79Corectitudinea controalelor efectuate de instituþiile statului constituieun element important în asigurarea caracterului funcþional al economiei depiaþã. Dupã cum se poate observa din rezultatele obþinute în aceastã investigaþie,marea majoritate a instituþiilor sunt caracterizate de cãtre respondenþiinoºtri din judeþul Timiº ca situându-se la mijlocul scalei de corectitudine pecare au avut-o la dispoziþie (cota 3 reprezintã mijlocul intervalului 1-5)Q4. Proporþia celor care au oferit, în ultimele 12 luni, altceva (bani, servicii,cadouri) decât taxele legale unor persoane din instituþiile publice pentrua-ºi rezolva problemele cu care s-au confruntat este:In ultimele 12 luni ati oferit altceva decat taxelelegale...60%50%40%30%20%10%0%50%43,80%6,30%Da Nu NS/NRSe poate remarca faptul cã procentul celor care nu au recurs la astfel depractici este mai mare la nivelul judeþului Timiº decât procentul obþinut lanivelul Regiunii V Vest.Q5. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere încurajãrii corupþiei(1 = instituþia care încurajeazã în cea mai mare mãsurã corupþia, 2 = adoua instituþie din punctul de vedere al încurajãrii corupþiei, º.a.m.d.)Ierarhizarea instituiilor din punctul devedere încurajrii corupiei (rang)a. Administraia Finanelor Publice 3b. Inspectoratul Teritorial de Munc 4c. Oficiul pentru Protecia Consumatorului 7d. Garda Financiar 1e. Casa judeean a asigurrilor sociale de5sntatef. Casa judeean de pensii 8g. Agenia judeean pentru ocupare i9formare profesionalh. Primrie 4i. Inspecia fitosanitar (SANEPID) 6j. Direcia Regional Vamal 2Q6. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere al exercitãrii efectivea corupþiei (au acceptat efectiv în ultimele 12 luni bunuri de la reprezentanþiifirmelor) (1 = instituþia care a primit cel mai frecvent alte bunuri


80 ANEXEdecât taxele legale, 2 = a doua instituþie din punctul de vedere al exercitãriiefective a corupþiei, º.a.m.d.).Ierarhizarea instituiilor din punctulde vedere al exercitrii efective acorupiei (rang)a. Administraia Finanelor Publice 2b. Inspectoratul Teritorial de Munc 4c. Oficiul pentru Protecia Consumatorului 8d. Garda Financiar 1e. Casa judeean a asigurrilor sociale de5sntatef. Casa judeean de pensii 6g. Agenia judeean pentru ocupare i formare7profesionalh. Primrie 3i. Inspecia fitosanitar (SANEPID) 5j. Direcia Regional Vamal 4Graficele anterioare semnaleazã câteva rezultate alarmate: dintre toþi respondenþii,34,4% au declarat cã nu au interacþionat cu Garda Financiarã înultimul an, iar dintre cei care au interacþionat, aproape jumãtate declarã cã“au oferit bunuri, în afara taxelor legale”. Într-o situaþie similarã se aflã ºiDirecþia Regionalã Vamalã.Q8. Distribuirea rãspunsurilor la întrebarea „Consideraþi cã nivelultaxelor pe care le plãteºte firma dumneavoastrã este:’’:Considerati ca nivelul taxelor pe care le platestefirma dvs. este...100%93,80%80%60%40%20%0%0%6,30%Mic Acceptabil MareQ9. Ierarhizarea obstacolelor în funcþionarea sistemului juridic (1 =obstacolul cel mai important, 2 = al doilea obstacol ca importanþã, º.a.m.d.)Ierarhizareaobstacolelor în justiie(rang)a. corupia din justiie 2b. încetineala soluionrii cauzelor în justiie 1c. timpul prea mare de punere în aplicare a cauzelor 3Q10. Proporþia celor mulþumiþi de actualul Cod al Muncii (rãspunsulla întrebarea: „Sunteþi mulþumit de felul în care sunt stabilite raporturile demuncã prin actualul Cod al Muncii ?)


ANEXE 81Sunteti multumit de felul in care sunt stabiliterelatiile de munca prin Codul Muncii?90%80%70%60%50%40%30%20%10%0%21,90%Da78,10%NuQ11. Proporþia celor care apreciazã ca ºi corectã alocarea resurselorbugetare la nivel judeþean (rãspunsul la întrebarea: Conform LegiiBugetului de Stat pe 2003, în judeþul dumneavoastrã se întorc aproximativ45% din banii colectaþi pe taxe ºi impozite. Consideraþi cã aceastã proporþieeste corectã?)Cf. Legii Bugetului Statului pe 2003, in judetul dvs.se intorc 45% dintr banii colectati pe taxe siimpozite. Considerati ca aceasta proportie estecorecta?100%80%60%40%20%0%93,80%0%6,30%Da Nu NS/NRDacã la nivel regional 87% dintre respondenþi rãspundeau negativ laaceastã întrebare, la nivelul judeþului Timiº se poate constata o creºtere aprocentului respondenþilor care considerã ponderea ca fiind neadecvatã.Q11. Proporþia banilor colectaþi din taxe ºi impozite care ar trebui sãse întoarcã în judeþ.75.08 %În privinþa nivelului la care s-ar cuveni sã se stabileascã proporþiabanilor întorºi de la centru, existã practic o suprapunere peste scorul regional,ceea ce atestã o atitudine similarã de nemulþumire faþã de alocarearesurselor bugetare realizatã de guvern pentru toate judeþele care compunRegiunea de dezvoltare V Vest.


Anexa4Raport judeþean AradRezultatele obþinute pe Arad se încadreazã în acelaºi pattern de rãspunsurica ºi în celelalte trei judeþe, noi comentând doar eventualele diferenþecare se ivesc faþã de modelul regional.Q1. Ierarhizarea barierelor întâmpinate în derularea afacerii (1= primulobstacol ca importanþã, 2= al doilea obstacol ca importanþã º.a.m.d.):Ierarhiaobstacolelora. instabilitatea legislativ 1b. accesul limitat la for de munc calificat 4c. accesul limitat la credite 5d. concuren neloial (licitaii publice aranjate, raporturi de 2monopol pe pia etc.)e. blocajul financiar 3Q2. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere al gradului debirocraþie care le caracterizeazã (1 = cea mai birocraticã instituþie, 2 = a douainstituþie din punctul de vedere al birocraþiei º.a.m.d.):Ierarhizarea instituiilor dinpunctul de vedere albirocraiei (rang)a. Oficiul Naional al Registrului Comerului 10b. Administraia Finanelor Publice 4c. Inspectoratul Teritorial de Munc 5d. Oficiul pentru Protecia Consumatorului 7e. Garda Financiar 9f. Casa judeean a asigurrilor sociale de sntate 2g. Casa judeean de pensii 1h. Agenia judeean pentru ocupare i formare8profesionali. Primrie 6j. Direcia Regional Vamal 3


ANEXE 83Q3. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere al gradului decorectitudine al controalelor efectuate (1 = cea mai incorectã instituþie înprivinþa controalelor efectuate, 2= a doua instituþie din punctul de vedereal incorectitudinii controalelor, º.a.m.d.)Ierarhizarea instituiilor din punctulde vedere al gradului decorectitudine al controalelorefectuate (rang)a. Administraia Finanelor Publice 7b. Inspectoratul Teritorial de Munc 9c. Oficiul pentru Protecia Consumatorului 8d. Garda Financiar 5e. Casa judeean a asigurrilor sociale de2sntatef. Casa judeean de pensii 6g. Agenia judeean pentru ocupare i4formare profesionalh. Primrie 3i. Inspecia fitosanitar (SANEPID) 4j. Direcia Regional Vamal 1Q4. Proporþia celor care au oferit, în ultimele 12 luni, altceva (bani, servicii,cadouri) decât taxele legale unor persoane din instituþiile publice pentrua-ºi rezolva problemele cu care s-au confruntat?In ultimele 12 luni ati oferit altceva decat taxelelegale...80%70%60%50%40%30%20%10%0%69,00%31%0,00%Da Nu NS/NRSe poate observa faptul cã, la nivelul realitãþii explicite, pondereacelor care au rãspuns afirmativ la aceastã întrebare este mai mare decâtponderea regionalã (55%), aceste rezultate indicând faptul cã în judeþulArad aceste comportamente sunt mai frecvente.Q5. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere încurajãrii corupþiei(1 = instituþia care încurajeazã în cea mai mare mãsurã corupþia, 2 = adoua instituþie din punctul de vedere al încurajãrii corupþiei, º.a.m.d.)


84 ANEXEIerarhizarea instituiilor din punctulde vedere încurajrii corupiei (rang)a. Administraia Finanelor Publice 5b. Inspectoratul Teritorial de Munc 6c. Oficiul pentru Protecia Consumatorului 8d. Garda Financiar 2e. Casa judeean a asigurrilor sociale de4sntatef. Casa judeean de pensii 7g. Agenia judeean pentru ocupare i9formare profesionalh. Primrie 3i. Inspecia fitosanitar (SANEPID) 5j. Direcia Regional Vamal 1Q6. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere al exercitãrii efectivea corupþiei (au acceptat efectiv în ultimele 12 luni bunuri de la reprezentanþiifirmelor) (1 = instituþia care a primit cel mai frecvent alte bunuridecât taxele legale, 2 = a doua instituþie din punctul de vedere al exercitãriiefective a corupþiei, º.a.m.d.).Ierarhizarea instituiilor din punctulde vedere al exercitrii efective acorupiei (rang)a. Administraia Finanelor Publice 3b. Inspectoratul Teritorial de Munc 3c. Oficiul pentru Protecia Consumatorului 4d. Garda Financiar 3e. Casa judeean a asigurrilor sociale de3sntatef. Casa judeean de pensii 3g. Agenia judeean pentru ocupare i4formare profesionalh. Primrie 2i. Inspecia fitosanitar (SANEPID) 2j. Direcia Regional Vamal 1Q8. Distribuirea rãspunsurilor la întrebarea „Consideraþi cã nivelultaxelor pe care le plãteºte firma dumneavoastrã este:”:Considerati ca nivelul taxelor pe care le platestefirma dvs. este...100%90%80%70%60%50%40%30%20%10%0%93,80%0%6,30%Mic Acceptabil Mare


ANEXE 85Q9. Ierarhizarea obstacolelor în funcþionarea sistemului juridic (1 =obstacolul cel mai important, 2 = al doilea obstacol ca importanþã, º.a.m.d.)Ierarhizareaobstacolelor în justiie(rang)a. corupia din justiie 2b. încetineala soluionrii cauzelor în justiie 1c. timpul prea mare de punere în aplicare a cauzelor 3Q10. Proporþia celor mulþumiþi de actualul Cod al Muncii (rãspunsulla întrebarea: „Sunteþi mulþumit de felul în care sunt stabilite raporturile demuncã prin actualul Cod al Muncii ?)Sunteti multumit de felul in care sunt stabiliterelatiile de munca prin Codul Muncii?100%90%80%70%60%50%40%30%20%10%0%6,30%Da93,80%NuDupã cum aceste rezultate subliniazã, managerii firmelor care îºidesfãºoarã activitatea în judeþul Arad sunt în mai mare mãsurã nemulþumiþide felul în care sunt stabilite relaþiile de muncã prin Codul Muncii,procentul celor care au susþinut acest rãspuns fiind cu 15% mai mare decâtprocentul înregistrat la nivel regional.Q11. Proporþia celor care apreciazã ca ºi corectã alocarea resurselorbugetare la nivel judeþean (rãspunsul la întrebarea: Conform LegiiBugetului de Stat pe 2003, în judeþul dumneavoastrã se întorc aproximativ45% din banii colectaþi pe taxe ºi impozite. Consideraþi cã aceastã proporþieeste corectã?)Cf. Legii Bugetului Statului pe 2003, in judetuldvs. se intorc 45% din banii colectati pe taxe siimpozite. Considerati ca aceasta proportie estecorecta?120%100%80%60%40%20%0%100,00%0%0,00%Da Nu NS/NR


86 ANEXESpre deosebire de celelalte judeþe ale Regiunii V Vest în care au fostraportate ºi situaþii de “non-rãspuns”, aici aceastã variantã lipseºte dinopþiunile subiecþilor. Acest scor sugereazã cã în judeþul Arad creºterea proporþieiîn cauzã este vãzutã ca o necesitate imperativã.Q11. Proporþia banilor colectaþi din taxe ºi impozite care ar trebui sãse întoarcã în judeþ.75.31 %Avem de-a face cu o proporþie similarã regiunii, precum ºi judeþuluicel mai însemnat din zonã, care a oferit rezultatele cele mai relevante, judeþulTimiº.


Anexa5Raport judeþean Caraº-SeverinAnaliza informaþiilor culese pe lotul de firme din judeþul Caraº-Severin evidenþiazã urmãtoarea dinamicã tendenþialã a fenomenelor investigate:Q1. Ierarhizarea barierelor întâmpinate în derularea afacerii (1= primulobstacol ca importanþã, 2= al doilea obstacol ca importanþã º.a.m.d.):IerarhiaobstacolelorMedia locului înierarhiea. instabilitatea legislativ 2 2.28b. accesul limitat la for de munc calificat 4 3.85c. accesul limitat la credite 5 3.85d. concuren neloial (licitaii publice aranjate,3 3.71raporturi de monopol pe pia etc.)e. blocajul financiar 1 2.00Q2. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere al gradului debirocraþie care le caracterizeazã (1 = cea mai birocraticã instituþie, 2 = a douainstituþie din punctul de vedere al birocraþiei, º.a.m.d.):Ierarhizareainstituiilor din punctulde vedere albirocraieiGradul deevaluare abirocraiei(media)a. Oficiul Naional al Registrului Comerului 7 3.00b. Administraia Finanelor Publice 1 4.57c. Inspectoratul Teritorial de Munc 6 3.00d. Oficiul pentru Protecia Consumatorului 3 3.33e. Garda Financiar 8 2.40f. Casa judeean a asigurrilor sociale de sntate 5 3.00g. Casa judeean de pensii 9 2.75h. Agenia judeean pentru ocupare i formare10 2.00profesionali. Primrie 2 3.42j. Direcia Regional Vamal 4 3.25Q3. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere al gradului decorectitudine al controalelor efectuate (1 = cea mai incorectã instituþie în


88 ANEXEprivinþa controalelor efectuate, 2= a doua instituþie din punctul de vedereal incorectitudinii controalelor, º.a.m.d.)Ierarhizarea instituiilordin punctul de vedere algradului de corectitudineal controalelor efectuateGradul decorectitudine alcontroalelor(medie)a. Administraia Finanelor Publice 4 2.75b. Inspectoratul Teritorial de Munc 5 2.83c. Oficiul pentru Protecia Consumatorului 2 2.50d. Garda Financiar 1 2.00e. Casa judeean a asigurrilor sociale de9 4.00sntatef. Casa judeean de pensii 9 4.00g. Agenia judeean pentru ocupare i7 3.33formare profesionalh. Primrie 7 3.33i. Inspecia fitosanitar (SANEPID) 6 3.20j. Direcia Regional Vamal 2 2.50Q4. Proporþia celor care au oferit, în ultimele 12 luni, altceva (bani, servicii,cadouri) decât taxele legale unor persoane din instituþiile publice pentrua-ºi rezolva problemele cu care s-au confruntat?DaNu85,7%14.3%Q5. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere încurajãrii corupþiei(1 = instituþia care încurajeazã în cea mai mare mãsurã corupþia, 2 = adoua instituþie din punctul de vedere al încurajãrii corupþiei, º.a.m.d.)Ierarhizareainstituiilor din punctulde vedere încurajriicorupiei (rang)Scorul convenional alîncurajrii corupiei dectre instituia vizat(medie)a. Administraia Finanelor Publice 6 5.71b. Inspectoratul Teritorial de Munc 4 5.00c. Oficiul pentru Protecia Consumatorului 9 7.14d. Garda Financiar 3 4.28e. Casa judeean a asigurrilor sociale8 6.33de sntatef. Casa judeean de pensii 5 5.33g. Agenia judeean pentru ocupare i10 7.33formare profesionalh. Primrie 2 3.85i. Inspecia fitosanitar (SANEPID) 7 6.00j. Direcia Regional Vamal 1 3.14Q6. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere al exercitãrii efectivea corupþiei (au acceptat efectiv în ultimele 12 luni bunuri de la reprezentanþiifirmelor) (1 = instituþia care a primit cel mai frecvent alte bunuridecât taxele legale, 2 = a doua instituþie din punctul de vedere al exercitãriiefective a corupþiei, º.a.m.d.).


ANEXE 89Ierarhizarea instituiilordin punctul de vedereal exercitrii efective acorupiei (rang)Tendine înexercitarea corupiei –scor convenionalponderat (1=Da,2=Nu)a. Administraia Finanelor Publice 6 1,83b. Inspectoratul Teritorial de Munc 7 2,00c. Oficiul pentru Protecia Consumatorului 5 1,60d. Garda Financiar 3 1,28e. Casa judeean a asigurrilor sociale de7 2,00sntatef. Casa judeean de pensii 7 2,00g. Agenia judeean pentru ocupare i7 2,00formare profesionalh. Primrie 2 1,16i. Inspecia fitosanitar (SANEPID) 4 1,40j. Direcia Regional Vamal 1 1,20Q8. Distribuirea rãspunsurilor la întrebarea „Consideraþi cã nivelultaxelor pe care le plãteºte firma dumneavoastrã este:”:MicAcceptabilMare0%0%100%Q9. Ierarhizarea obstacolelor în funcþionarea sistemului juridic (1 =obstacolul cel mai important, 2 = al doilea obstacol ca importanþã, ºamd)Ierarhizareaobstacolelor înjustiie (rang)a. corupia din justiie 1b. încetineala soluionrii cauzelor în justiie 2c. timpul prea mare de punere în aplicare a cauzelor 3Q10. Proporþia celor mulþumiþi de actualul Cod al Muncii (rãspunsulla întrebarea: „Sunteþi mulþumit de felul în care sunt stabilite raporturile demuncã prin actualul Cod al Muncii ?)DaNu42,9%57.1%Q11. Proporþia celor care apreciazã ca ºi corectã alocarea resurselorbugetare la nivel judeþean (rãspunsul la întrebarea: Conform LegiiBugetului de Stat pe 2003, în judeþul dumneavoastrã se întorc aproximativ45% din banii colectaþi pe taxe ºi impozite. Consideraþi cã aceastã proporþieeste corectã?)DaNuNutiu0%85.7%14.3%


90 ANEXEQ11. Proporþia banilor colectaþi din taxe ºi impozite care ar trebui sãse întoarcã în judeþ.67,5 %Pe ansamblu, în toate registrele comparative remarcãm aceleaºi evaluãricritice ale naturii birocratice, acceptabilitãþii corupþiei, nemulþumiriifaþã de alocarea fondurilor bugetare ºi faþã de compoziþia noului Cod alMuncii ca ºi în celelalte variante judeþene, cu o atitudine totuºi mai moderatnegativã faþã de aceste teme, comparativ cu rezultatele din celelalte treijudeþe ºi din regiune.


Anexa6Raport judeþean HunedoaraÎntocmai ca ºi în celelalte rapoarte judeþene, vom prezenta principaliiindicatori ºi cele mai însemnate tendinþe, ºi vom comenta doar diferenþeleîntâlnite.Q1. Ierarhizarea barierelor întâmpinate în derularea afacerii (1= primulobstacol ca importanþã, 2= al doilea obstacol ca importanþã º.a.m.d.):IerarhiaobstacolelorMedia locului înierarhiea. instabilitatea legislativ 1 2,09b. accesul limitat la for de munc calificat 5 3,44c. accesul limitat la credite 2 3,11d. concuren neloial (licitaii publice aranjate,4 3,25raporturi de monopol pe pia etc.)e. blocajul financiar 3 3,22Q2. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere al gradului debirocraþie care le caracterizeazã (1 = cea mai birocraticã instituþie, 2 = a douainstituþie din punctul de vedere al birocraþiei, º.a.m.d.):Ierarhizareainstituiilor dinpunctul de vedere albirocraieiGradul deevaluare abirocraiei(media)a. Oficiul Naional al Registrului Comerului 4 3,22b. Administraia Finanelor Publice 1 5,27c. Inspectoratul Teritorial de Munc 8 2,00d. Oficiul pentru Protecia Consumatorului 5 2,75e. Garda Financiar 7 2,50f. Casa judeean a asigurrilor sociale de sntate 6 2,57g. Casa judeean de pensii 3 3,50h. Agenia judeean pentru ocupare i formare10 1,00profesionali. Primrie 2 3,88j. Direcia Regional Vamal 9 1,33Q3. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere al gradului decorectitudine al controalelor efectuate (1 = cea mai incorectã instituþie în


92 ANEXEprivinþa controalelor efectuate, 2= a doua instituþie din punctul de vedereal incorectitudinii controalelor, º.a.m.d.)Ierarhizarea instituiilordin punctul de vedere algradului de corectitudineal controalelor efectuateGradul decorectitudine alcontroalelor(medie)a. Administraia Finanelor Publice 6 4,00b. Inspectoratul Teritorial de Munc 9 5,00c. Oficiul pentru Protecia Consumatorului 2 1,40d. Garda Financiar 3 2,85e. Casa judeean a asigurrilor sociale de7 4,33sntatef. Casa judeean de pensii 8 4,50g. Agenia judeean pentru ocupare i9 5,00formare profesionalh. Primrie 5 3,75i. Inspecia fitosanitar (SANEPID) 4 3,25j. Direcia Regional Vamal 1 1,00Q4. Proporþia celor care au oferit, în ultimele 12 luni, altceva (bani, servicii,cadouri) decât taxele legale unor persoane din instituþiile publice pentrua-ºi rezolva problemele cu care s-au confruntat?DaNu72,7%27,3%Ponderea firmelor care au recurs la tactica mascatã a corupþiei operaþionaleeste mai ridicatã în judeþul Hunedoara faþã de media regionalã.Numãrul redus de firme nu ne îngãduie sã construim inferenþe statistice,dar tendinþa va fi verificatã într-un studiu ulterior.Q5. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere încurajãrii corupþiei(1 = instituþia care încurajeazã în cea mai mare mãsurã corupþia, 2 = adoua instituþie din punctul de vedere al încurajãrii corupþiei, º.a.m.d.)Ierarhizareainstituiilor din punctulde vedere încurajriicorupieiScorul convenional alîncurajrii corupiei dectre instituia vizat(medie)a. Administraia Finanelor Publice 7 6,81b. Inspectoratul Teritorial de Munc 9 7,36c. Oficiul pentru Protecia Consumatorului 6 6,77d. Garda Financiar 8 7,27e. Casa judeean a asigurrilor sociale2 5,63de sntatef. Casa judeean de pensii 4 6,09g. Agenia judeean pentru ocupare i10 7,50formare profesionalh. Primrie 3 6,00i. Inspecia fitosanitar (SANEPID) 5 6,55j. Direcia Regional Vamal 1 4,77Q6. Ierarhizarea instituþiilor din punctul de vedere al exercitãrii efectivea corupþiei (au acceptat efectiv în ultimele 12 luni bunuri de la reprezentanþiifirmelor) (1 = instituþia care a primit cel mai frecvent alte bunuri


ANEXE 93decât taxele legale, 2 = a doua instituþie din punctul de vedere al exercitãriiefective a corupþiei, º.a.m.d.).Ierarhizarea instituiilordin punctul de vedereal exercitrii efective acorupiei (rang)Tendine înexercitarea corupiei –scor convenionalponderat (1=Da,2=Nu)a. Administraia Finanelor Publice 1 1,66b. Inspectoratul Teritorial de Munc 1 1,66c. Oficiul pentru Protecia Consumatorului 4 1,75d. Garda Financiar 9 1,88e. Casa judeean a asigurrilor sociale4 1,75de sntatef. Casa judeean de pensii 8 1,85g. Agenia judeean pentru ocupare i10 2,00formare profesionalh. Primrie 1 1,66i. Inspecia fitosanitar (SANEPID) 6 1,83j. Direcia Regional Vamal 6 1,83Abaterea de la „regula” unei atitudini foarte critice la adresa DirecþieiRegionale Vamale derivã, în termeni relativi, mai degrabã din numãrulredus al celor care au interacþionat cu aceastã instituþie în ultimul an.Q8. Distribuirea rãspunsurilor la întrebarea „Consideraþi cã nivelultaxelor pe care le plãteºte firma dumneavoastrã este?”:MicAcceptabilMare0%9,1%90,9%Q9. Ierarhizarea obstacolelor în funcþionarea sistemului juridic (1 =obstacolul cel mai important, 2 = al doilea obstacol ca importanþã, º.a.m.d.)Ierarhizareaobstacolelor înjustiie (rang)a. corupia din justiie 1b. încetineala soluionrii cauzelor în justiie 2c. timpul prea mare de punere în aplicare a cauzelor 3Q10. Proporþia celor mulþumiþi de actualul Cod al Muncii (rãspunsulla întrebarea: „Sunteþi mulþumit de felul în care sunt stabilite raporturile demuncã prin actualul Cod al Muncii ?)DaNu81,8%18,2%Natura lotului de firme din judeþul Hunedoara (preponderent firmemici) oferã ºi o distribuþie particularã a rezultatelor la acest item, majorita-


94 ANEXEtea respondenþilor declarându-se mulþumiþi de felul în care noul Cod alMuncii reglementeazã raporturile de muncã.Q11. Proporþia celor care apreciazã ca ºi corectã alocarea resurselorbugetare la nivel judeþean (rãspunsul la întrebarea: Conform LegiiBugetului de Stat pe 2003, în judeþul dumneavoastrã se întorc aproximativ45% din banii colectaþi pe taxe ºi impozite. Consideraþi cã aceastã proporþieeste corectã?)DaNuNutiu18,2%27,3%54,5%La fel ca ºi la itemul anterior, avem de-a face cu o distribuþie a rãspunsurilordiferitã de cea din celelalte 3 judeþe sau de cea regionalã, fapt carepoate indica mai degrabã o necunoaºtere ºi o neimplicare, decât o atitudinemai pozitivã faþã de temele în discuþie. În fond, un scor de 55% de subiecþiincapabili sã formuleze o poziþie faþã de direcþionarea resurselorbugetare poate fi – ºi meritã testatã în viitor aceastã ipotezã – expresia uneineîncrederi ºi retractilitãþi, decât a unei disponibilitãþi ºi deschideri înraporturile cu „centrul”.Q11. Proporþia banilor colectaþi din taxe ºi impozite care ar trebui sãse întoarcã în judeþ.70 %Aºadar, deºi se remarcã în judeþul Hunedoara o tendinþã criticã maimoderatã decât scorul regional în evaluarea corectitudinii alocãrii resurselorbugetare, precum ºi în aprecierea ca nemulþumitoare a Codului Muncii,o cercetare viitoare va trebui sã testeze ponderea mai exactã ºi sursa realãa acestei tendinþe.

More magazines by this user
Similar magazines