„Nu m\ voi transforma `n p\pu[a nim\nui“ - Suplimentul de Cultura

suplimentuldecultura.ro
  • No tags were found...

„Nu m\ voi transforma `n p\pu[a nim\nui“ - Suplimentul de Cultura

)pop-cultura teorie [i practic\ARS COQUINARIAde ADRIANA BABE}IHaleuri horrorLa 35 de grade, un singur g`nd ni s-a `nfipt luni spre pr`nz`n ]east\ [i ne-a sfredelit cogitarea, precum un cui `nro[it:cum s\ ne scoatem cititorii din mole[eal\. Cum s\-i`nfrigur\m ni]el `ntr-o molcom\ rubricu]\ culinar\, unde totu-itihnit p`n\ la a]ipel. Am stat [i ne-am perpelit `ndelung `n vremece `naintam ca un sp\rg\tor atomic prin Pia]a Iosefin, cuun rucsac Old Navy ag\]at pe piept [i cu cinci plase b\l\ng\nite`n m`ini. Leoarc\ de n\du[eal\ [i neputin]\, cu privireap\ienjenit\ [i creierii goi, am tres\rit precum un matroz lastrig\tul p\m`nt! auzind ce-i spunea a]`]at un fl\c\u altui fl\-c\u `n fa]a noastr\: „B\i, le-am f\cut mucii h\]uri cu L\pu! Amb\gat la greu poanta cu haleu’ horror... [tii ce zic: aia cu capetelede boieri la tav\-n piramid\. Nou\ am luat! Hai c\ faccinste c-o bere!“.Yes-yes-yesss! Salvarea salv\rilor. Deodat\ vin spre noibrize r\coroase de la taraba cu lango[i [i mititei, fum cuarom\ de Cerruti 1881, ochii ni se limpezesc, mintea devinezglobie, pasul s\lt\re], inima u[oar\. Ni-s glon] acas\-n bibliotec\,la cronicari [i Dimitrie Cantemir, la Negruzzi [i Odobescu,la C\l\tori str\ini despre ]\rile române, la Matei Cazacu[.c.l., unde-s de g\sit pove[ti cu ghiotura despre ospe]elehorror de la prietenoasele cur]i române[ti. Se sparie g`ndul,se `ncre]e[te pielea, se scurg fiori reci pe [ira spin\rii numaicitind c`t\-nchipuire, c`t\ art\ [i zel s-au scurs pestechiolhanuri: din]i zobi]i, limbi t\iate, desc\p\]`n\ri, pu[c\turi `nfrunte, ]epuiri m\iestrite.S\-ncepem cu Mihnea Vod\ cel R\u al lui Odobescu [i cuosp\]ul pe care-l d\ el boierilor c`rtitori, `ntr-o temerar\ [ifoarte timpurie `ncercare de edible art (mersi, Dana; pentrucine nu s-a prins: art\ manjabil\). Cuparul aduce pentruvod\ potirul de aur, p\h\rniceii le toarn\ boierilor vin, vod\gargarise[te text `ndurerat [i filosoficesc despre toate celede[ert\ciuni ale lumii. Vin medelnicerii [i pun pe mas\, `nsahane de argint, un „morman de pilaf alb [i fumegos“. Boierii`[i iau pe r`nd cu lingurile c`te-o por]ie. „~ns\ abia apucaser\s\ ia `n gur\ [i s-amestece, c`nd to]i, str`mb`ndu-se cade durere de m\sele, aduser\ m`na la gur\ [i-[i scuipar\ petipsii din]ii lor `mpreun\ cu boabe de m\rg\ritar“.S\ d\m apoi bice cu Doamna Chiajna, care – dup\ modelulL\pu[neanului, la numai doi ani de la m\celul moldovenesc,pune [i ea de-un m\celu[ `n 1567, d`nd o lovitur\ demoarte boierilor r\zvr\titori [i un av`nt precoce artei de tipperformance. „Urm`nd pilda de cur`nd dat\ de c\tre DomnulMoldovii, Alexandru L\pu[neanu, ea adun\ la un osp\] peRadu, logof\tul din Dr\goie[ti, pe Mihnea din B\deni [[cl: detotului tot, opt boieri mari [i la]i, n.n.] [i le t\ie capitele“, zicetot Odobescu.Dar marea oper\, nemurit\ `ntr-o nuvel\ `n care sf`r`ie laolalt\trei etape ale literaturii române, e semnat\ de AlexandruL\pu[neanu. Iac\ ce scrie Negruzzi: „~n Moldavia, pe vremeaaceea, nu se `ntrodusese `nc\ moda m`nc\rilor alese.Cel mai mare osp\] se cuprindea `n c`teva feluri de bucate.Dup\ bor[ul polonez, veneau m`nc\ri grece[ti ferte cuverde]uri, care pluteau `n unt; apoi pilaful turcesc [i, `n sf`r[it,fripturile cosmopolite [...]“. Ce urmeaz\, se [tie prea bine.Dup\ bor[ul polonez [i m`ncarea greceasc\, se sare pestepilaf [i friptane direct `n happening, unde oamenii m\riei-saleperformeaz\ profesionist. C`t ai zice p`s, boierii [i slugile s`nttrecu]i prin fier, `n timp ce mul]imea prostovan\, precum o„idr\ cu multe capete“, `l tran[eaz\ pe Mo]oc. Apoi se revine`n sala osp\]ului, masa e str`ns\ [i tac`murile ridicate. L\pu[-neanul d\ porunc\ s\ se taie capetele celor 47 de boieri [i s\li se arunce trupurile pe fereastr\. Urmeaz\ un head-buildingplin de ingeniozitate [i nerv, `n deplin respect al ierarhiilor:„Dup\ aceea, lu`nd capetele, le a[\z\ `n mijlocul mesii pe `ncet[i cu r`nduial\, puind pe ale celor mai mici boieri dedesubt[i pe ale celor mai mari deasupra, dup\ neam [i dup\ranguri, p\n\ ce f\cu o piramid\ de patruzeci [i [epte c\p\-]`ni. V`rful c\reia se `nchia prin capul unui logof\t mare“. Cusangvinolente zv`cniri de action painting timpuriu pe murii ceib\tr`ni, dar [i pe pardosea, secven]a se `ncheie ca `ntr-un jocpiramidal, cu le[in.N\b\d\iosul l\pu[nean ne pare a fi `ns\ dulce copil `ncompara]ie cu }epe[ Vod\, despre ale c\rui desf\t\ri gastronomicecu extensie land art `n }ara Româneasc\ [i str\in\-t\]uri vom face vorbire `n august, ca s\ ne `nghe]e tot s`ngele`n vine.Regina pe care Americanu a avut - o niciodat\Femeia R\zboinic\[i Steaua Dimine]iiCASIANAIONI}|„Pre[edintele este un omule] slab, sec, cu o fa]\ de cear\,cunoscut pentru c`t este de mut. Ea este brunet\, vivace [ifoarte prietenoas\. El vorbe[te cu propozi]ii scurte, ca [i c`ndcuvintele i-ar face r\u. Este cel mai sec, mut [i lipsit de emo]ielucru ce a fost f\cut vreodat\, dar, cu toate astea, are un fel desc`nteie `n ochii lui mici [i un fel de v\r `ndep\rtat al unuiz`mbet `n col]ul gurii. Vivacitatea ei compenseaz\ t\cerea lui delemn.“ Omul „cel mai mut din lume“ este pre[edinteleamerican John Calvin Coolidge. Iar cea care face asemeneaaprecieri t\ioase este nimeni alta dec`t regina Maria aRomâniei, scriind dup\ ce `nt`lnise familia preziden]ial\ `ntimpul vizitei sale `n Statele Unite `n 1926 (America Seen by aQueen, Funda]ia Cultural\ Român\, ed. de A.S. Ionescu, 1999).~n stilul caracteristic jurnaluluis\u de c\l\torie, reginaMaria completeaz\ apoi descriereacu impresiile bune provocatede amabilitatea familieiCoolidge. Oric`t i-ar satiriza pecei ce nu `i fac o impresie prea bun\,regina are grij\ de obicei s\adauge c`teva remarci diplomatice`n jurnalul scris `n englez\,limba sa nativ\.Venit\ `n Statele Unite pentrua inaugura sala româneasc\ amuzeului Maryhill, regina Mariaare un program clar stabilit decei ce o `nso]esc pe ea [i pe ceidoi copii ai s\i, prin]esa Ileana [iprin]ul Nicolae. Un traseu f\cutvreme de cinci s\pt\m`ni cu trenuls\u special, ce str\bate StateleUnite de la est la vest [i oparte a Canadei. Primirea `i estepeste tot la fel de pompoas\, „demn\de un adev\rat suveran“, dup\cum noteaz\ deseori cu m`ndrie.De[i s`nt anii ’20, descriereavoiajului sun\ foarte cunoscut.Regina are `n permanen]\ un poli]istl`ng\ ea, fotografii o urm\rescpretutindeni [i este mereurugat\ s\ dea autografe. Reu[e[tecu greu s\ mearg\ la cump\-r\turi, dar tot ajunge la bijutierulCartier [i la dou\ [edin]e cosmeticela Elisabeth Arden. {i esteimposibil s\ vad\ altceva dec`tceea ce `i este ar\tat cu program\riprealabile.America i se arat\ a[adar regineiMaria `ntr-o cutie frumos `mpachetat\.Chiar [i `nt`lnirile cu ni[-te triburi de indieni din rezerva]iipar a fi momente regizate. ~n Mandan,Dakota de Nord, este primit\ceremonios `n fa]a corturilortribului Sioux.Indienii poart\]inuta de r\zboi,ceea ce o faces\ `[i aminteasc\pove[tile copil\riei despre pieilero[ii, iar dansul lor r\zboinic `ipare a sem\na cu C\lu[arii. Dup\ce roste[te un discurs `n limbalor, [eful tribului `i ofer\ penelesale de r\zboinic reginei [i, men-]ion`nd atitudinea ei din timpulr\zboiului mondial, o declar\ „FemeiaR\zboinic\“. Regina esteapoi purtat\ `ntr-un cort pe opiele de bivol, iar acolo, `n semnde respect, schimb\ s`nge cu [efultribului dup\ ce au fost `n]epa]icu un ac. La r`ndul ei, reginale ofer\ indienilor broderii române[ti.~n Spokane, un alt trib de „pieiro[ii“ a fost adus pentru a dansa[i a le oferi cadouri. Prin]esa Ileanaa fost numit\ „Pas\rea Ro-[ie“, iar Nicky, „Volbura Alb\“.Indienii ace[tia s`nt „o ras\ stranie,fascinant\“, noteaz\ regina[i `[i continu\ vizita, doar pentrua remarca un pic mai t`rziu c\americanii cu to]ii s`nt ciuda]i,„ca ni[te copii mari“. ~n GlacierPark un alt trib, Blackfoot, leofer\ un nou „show“. Reginaprime[te iar\[i o parur\ de pene[i este numit\ „Steaua Dimine-]ii“, `n timp ce copiii se aleg cunoile nume de „St\p`nul Mun]ilor“[i „Porumbel Frumos“. {i a-ceast\ scen\ `i pare reginei stranie,dar de acum face parte dinciud\]enia vestului Americii.De altfel, nici conven]iile socialeamericane nu `i s`nt mai familiare.Noteaz\ de nenum\rateori c\ via]a monden\ american\este mult prea agitat\ [i las\ preapu]in loc de intimitate. Ba chiarc\ felul `n care familia preziden-]ial\ se las\ a[teptat\ [i apoipleac\ prima din `nc\pere ar fifoarte nepoliticos `n Europa. Probabilc\ [i regina este o apari]ieneobi[nuit\ `n aceast\ Americ\.O lume cu regi improviza]i, careeste oric`nd gata s\ o fotografieze,pe un tron `ncropit degrab\,pe regina adev\rat\, c\l\toare.***, America Seen by a Queen, editat\ [icu o introducere de Adrian-Silvan Ionescu,edi]ie ilustrat\, Editura ICR, 1999Indienii s`nt „o ras\ stranie,fascinant\“, poveste[te regina`n jurnalul ei de c\l\torieFotografia reginei Mariape coperta revistei „Time“din 4 august 1924Suplimentul lui JUP4SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 32, 2-8 IULIE 2005


carte printre r`nduriDUMNEZEU SE UIT|LA NOI CU BINOCLULde EMIL BRUMARU hobbitul@yahoo.com~mbujorareagenului epistolarM\ simt `ndatorat fa]\ de m\rinimia gale[\ a unei sensibilecititoare. Mi-a trimis acum dou\zeci de ani oscrisoare delicat\, mirosind a mixandre, acas\. M\ruga s\-i explic, observ`nd c\ s`nt un `nc\p\]`nat cititor, cum`mi procur c\r]ile [i, dac\ le cump\r, cum le depozitez. Maiam loc de ele `n camer\? Nu m\ sufoc\? Nu m\ strivesc subteancurile din ce `n ce mai mari? M\ gr\besc, ca `ntotdeauna,galant, s\-i r\spund rapid, c`t nu se evaporeaz\ curiozitateaei feminin\. La mine dou\zeci de ani e o nimica, un fleac, o...aia... o clip\ mai lunguia]\. A[a c\ m\ a[ez prompt la mas\[i o lini[tesc pe loc. Desigur, cu timpul, s-au adunat mormanepeste m\sur\ de `nalte, de periculoase, abia reu[escs\ m\ strecor printre ele ca s\ m\ duc la toalet\. De aceeam-am g`ndit s\ le v`nd la anticariat, la kilogram... sau la metru,dac\ erau a[ezate `n rafturi. ~n felul acesta, mereu, c`nd iesdin cas\, car cu mine ni[te saco[e uria[e, st`rnind panic\ `njur, cea din mine fiind stopat\ de diazepame... (Diazepamelemi le procur numai cu re]et\ [i `n cantit\]i mici, s\ nu m\ ademeneasc\diavolul la excese ce mi-ar putea fi fatale. Odat\,fiind `n concediu, sc\pat de supravegherea so]iei [i a copilului,bucuros, era s\ m\ sinucid, `nghi]`nd un pumn de antinevralgicepe care le luasem drept vitamina C, lucru ciudat fiindc\,`n general, [tiu ce-i o pastil\!) ~n felul \sta, camera e mai suportabil\,dac\ am fantezia s\ umblu cu bicicleta, umblu, num\ opre[te nici un obstacol. Dac\ s`nt deci prea multe c\r]ile,le car cu o roab\. Am o roab\ de lemn pe care o foloseam`nainte drept scr`nciob pentru feti]\, at`rn`nd-o, ingenios, deramul unui copac foarte gros, ce-mi intra pe fereastra deschis\`n dormitor, probabil un castan, zic asta deoarece dinel c\deau ni[te bile cafenii, numerotate, r\m`nea cifra pesc\f`rlie c`nd te pocneau, te sim]eai `nsemnat de Dumnezeu!Umplu roaba cu v`rf [i m\ duc pe L\pu[neanu... Oricum, chiardac\ nu iau roaba, `nh\] c`teva tomuri, la `nt`mplare (nu aleg,e mai nostim a[a), [i sc\p de ele. Nu m\ tocmesc mult, uneorile dau pe gratis... Odat\ am ajuns s\-i „`mping“ eu ni[tezeci de mii antic\ri]ei mofturoase... ca s\-mi ia un pachet cuvolume de versuri... numai clasici... versurile nu se cump\r\...s`nt p\guboase... prind ciuperc\ de la nostalgie... `mboln\vescungherele de romantism, l`ng\ ele se pup\ pe gur\ clien]ii,se pip\ie indecen]i, exalta]i, ame]esc, e nevoie uneori deSalvare!... Tipa z`mbea languros, `nv`rtind un l\n]i[or cu clopo]elpe deget... pe urm\ s-a sc\rpinat cochet sub fiecares`n ruinat dulce `n puloverul de culoarea ro[u-incendiu... C`tevac\r]i `ns\, necesare, dragi, le-am fi[at. Cum le [tiu a-proape pe de rost, `mi e de ajuns s\ citesc foi]a [i parc\ a[lectura `ntregul. Apoi au `nceput s\ m\ deranjeze [i fi[ele.Ocupau [i ele un spa]iu pe care l-a[ fi dorit ozonat, frumos,cu plante `nflorite exploziv `n glastre. Atunci mi-a venit ideeas\ fac din toate fi[ele una singur\. Memoria nu m\ l\sase.Citeam h`rtia [i `n minte se derulau: R\zboi [i pace, ~n c\utareatimpului pierdut, Omul f\r\ `nsu[iri, Kafka, Dostoievski,Mann, Gogol, Cervantes, Enciclopedia Britanic\, PomiculturaR.S.R., Eminescu `n edi]ia Perpessicius, Mersul trenurilord\ruit de Absurdica, Cartea de telefoane, Cartea noilor coduriale str\zilor din România etc. {i iat\ c\ [i fi]uica aceeam\ `ncurca teribil. O singur\ fraz\, dac\ f\ceam un mic efort,era `ndestul\toare. O fraz\? De ce nu un cuv`nt! Un cuv`nt??De ce nu o silab\! O silab\??? De ce nu o liter\! {i uite c\ amajuns s\ condensez tot ce-mi place la nebunie `n litera G. Dece G? P\i, \sta era punctul G al lecturilor mele. {i de ce a[mai scrie litera? O pot ]ine minte! Da, G! E [i u[or dememorat. G de la Gineta, nu? Oricine `i [tie numele! Ginetadintr-a [aptea, eleva mai mare ca mine, pe care o iubeam cudisperarea celui dintr-a cincea... c\reia i-am strecurat `npalma umed\ de emo]ie un raportor de aluminiu drept suvenir...[i d`nsa a sur`s at`t de trist\... de am\git\... de am`nat\-nfiori... ~n felul acesta, simpatic\ cititoare, am sc\pat de `nghesuial\,stres, depresie... ~n camera mea s`nt doar eu, u-milul dumneavoastr\ „cer[etor de cafea“. Scrie]i-mi. R\spundla fix. Unul dintre pseudonimele mele e hobbitul, da, hobbitul@yahoo.com.A - ]i conduce poporul spre limanul OrdiniiRomanul lui Alexandru Ecovoiu,Ordinea, `i poate surprinde pe cititoriiromanelor sale anterioare, care s-auobi[nuit cu spectacolul `nt`mpl\rilorvariate [i cu decorul cosmopolit alSEMNALacestora, c\ut`nd [i aici cevaasem\n\tor. Scrierea nou ap\rut\vorbe[te despre lumea contemporan\,pun`nd laolalt\ nemul]umirile fiec\ruiadintre noi [iedific`nd cuajutorul lor unmonstru. Nu oDoris MironescuCea mai rapid\ asociere carele poate suna cunoscut cititorilor,f\c`nd posibil\ detectareagenului proxim al Ordinii,este Eu, supremul, romanuldin 1974 al lui Augusto RoaBastos. Este vorba de romanulpolitic scris de prozatorii sud-americani`n anii ’60-’70, c`ndcontinentul austral gemea subvarii totalitarisme, visa „la Revolucion“[i f\cea politic\ marxist\(de altfel, acesta este [i motivulpentru care românii au avut foartebune traduceri ale acestor scrieri`nc\ de atunci, chiar dac\ele acuzau violent totalitarismul:dictatorii „lor“ erau to]ide dreapta). O serie `ntreag\ descrieri a ap\rut atunci, din BuenosAires p`n\ la Havana, tematiz`ndrela]ia dictatorului cumasele, demen]a de putere,r\zboiul civil [i mentalitateade „guerrillero“, schimb\rile deregim rapide [i s`ngeroase, represiunea[i rezisten]a. Romancieriierau fascina]i de istorieca spectacol violent (AlejoCarpentier, Recursul la metod\,p\r]i `ntregi din Veaculde singur\tate al lui Márquez)sau de intric\rile g`ndirii u-nui ins pus `n rela]ie cu absolutulprin autoritatea sa nem\rginit\asupra unui popor(Miguel Angel Asturias, DomnulPre[edinte, Roa Bastos `nromanul citat sau din nou Márquez,cu Toamna patriarhului).Op]iunea lui AlexandruEcovoiu pentru romanul politic,eseistic pe tem\ dat\,este `n m\sur\ s\-l descump\neasc\chiar [i pe Ion Simu],prefa]atorul c\r]ii: romanul,afirm\ acesta, faceparte „dintr-o categorie pecare o considerasem disp\rut\sau, oricum, pe caleoglind\ a actualit\]ii realizeaz\Ecovoiu `n acest roman, ci o ipotez\intelectual\ a apari]iei unui dictator„care s\ fac\ ordine“, pun`nd `n sf`r[it`n practic\ sutele de ini]iative pe caretoat\ lumea le descoper\ la o bere, darpe care numai unii le transform\ `nprogram politic.Alexandru Ecovoiu, Ordinea,prefa]\ de Ion Simu], colec]ia Fiction Ltd,Editura Polirom, 2005de dispari]ie“. {i asta pentru c\acest tip de roman p\ruse, la momentulapari]iei, produsul uneiinteroga]ii istorice care se impuneacu for]a eviden]ei. Vremurilenoastre, mult mai pu]in impun\-toare din acest punct de vedere,descurajeaz\ medita]ia pe temepolitice, deturn`nd-o spre militantismecologic sau feminist, pledoariepentru diferen]\ [i toleran]\.Un exemplu clar este R\-pe[te-mi via]a de Ángeles Mastretta:romanul r\sturn\rilor politice[i al for]ei absolute a Conduc\toruluieste scris acum (carteaapare `n 1986) de c\tre so]ia dictatorului,din perspectiva reprim\-rii unei con[tiin]e individuale `ngineceu.~n acest context, romanul Ordineapare o relicv\ din timpuriistorice: el se constituie ca o lung\deliberare `n mintea unui individcare `[i dore[te s\-[i conduc\poporul spre limanul Ordinii.Cartea figureaz\ deci procesulde autoeducare al unui viitordictator, contur`nd profilul psihological acestui tip nu foarteinedit nici m\car `n literaturaromân\, de vreme ce Racul luiAlexandru Ivasiuc a ap\rut `nc\din 1976. Nou la Ecovoiu nu estedec`t cadrul referen]ial, Româniade ast\zi, ]ar\ unde dictatorul veleitar[i ideea sa de dictatur\dispar `n chip violent `n finalulnefericit, dar, tocmai de aceea,optimist.Un dictator teoreticEroul este un ins `ntre dou\ v`rste,fost alcoolic, actual jurist, omcu o cultur\ aproximativ\ [i exclusivist\:Lacul lebedelor, Joculcu m\rgele de sticl\, Muntelevr\jit [i Concertul nr. 3 pentrupian [i orchestr\ de Rahmaninov.Istoria vie]ii sale nu ocup\totu[i dec`t c`teva pagini din celeJunky, debutul romanesc al lui William Burroughs, nu este doar o anticamer\ a balului apocalipticdin Pr`nzul dezgolit. Scris\ la `ndemnul lui Allen Ginsberg, `n America anilor ’50 ai secolului trecut –un spa]iu [i o perioad\ `n care era aproape „ilegal s\ vorbe[ti despre droguri“ – cartea a fost prezentat\,ini]ial, ca o m\rturie, de interes preponderent medical. ~ntrebarea la care venea s\ r\spund\:„Cum poate un cet\]ean normal s\ ajung\ dependent de stupefiante?“. Tonul factual, aspectulsemi-autobiografic par s\ concure la aceast\ lectur\ `n cheie utilitar-documentar\, `ncurajat\precaut de primii editori ai operei. ~n fapt, dincolo de povestea intoxic\rii, cartea d\ seam\ deun alt drum: acela de la infernul dependen]ei la literatur\. Drum parcurs de cel pe care NormanMailer `l descria, `n epoc\, drept „singurul romancier american contemporan despre care se poatespune c\ are geniu“.William Burroughs, Junky, traducere de Sorin Voicu,colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 248 de pagini, 195000/ 19,5 lei6SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 32, 2-8 IULIE 2005


interviu `ntrebarea moarte n-areTUDOR GIURGIUREPERE:• Tudor Giurgiueste regizor/produc\tor defilm/TV, spoturipublicitare [ivideoclipurimuzicale• a absolvit `n1995 Academiade Teatru [iFilm, sec]iaRegie Film• este managingdirector alLIBRA FILM,companie deproduc]ie independent\defilm/TV• ini]iator [i directoral FestivaluluiInterna]ionalde FilmTransilvania,primul [i cel maiimportant festivalde film delungmetraj dinRom=nia• `n perioada1998-1999, estedirector artisticpentru AtomicTV România,primul post TVlocal de muzic\din Rom=nia• realizator alserialului Rom=niaprivit\ cuinima – clientCoca ColaRom=nia/D’Arcy, difuzatpe postul ProTv (2001)„Nu m\ voi transforma`n p\pu[a nim\nui “Tudor Giurgiu este, la cei 33 de ani ai s\i, cel mait`n\r pre[edinte-director general din istoria recent\a Televiziunii Române. Regizorul s-a g`ndit deja ce arschimba `n TVR, la ce ar renun]a [i ce ar aduce nou.Sus]ine c\ vrea [i poate s\ lupte cu sistemul,chiar dac\ nu e convins c\ `l va `nvinge. ~nparalel, sper\ s\ termine [i primul s\ulungmetraj, Leg\turi boln\vicioase, pe care`l dore[te pe pia]\ `n aprilie anul viitor, [is\ continue Festivalul Interna]ional deFilm Transilvania (TIFF), al c\ruiorganizator este.Interviu realizat de R. Chiru]\De ce a]i acceptat s\ fi]i nominalizatpentru func]ia de pre[edinte-directorgeneral al Televiziunii Române?Majoritatea celor care au trecut, p`n\acum, prin acest post au plecat cuimaginea cel pu]in [ifonat\.Ini]ial, am refuzat postul, pentru c\ am avut `nvedere filmul pe care trebuie s\ `l fac `n varaasta. Apoi m-am `nt`lnit cu oameni mai de[-tep]i [i mai b\tr`ni dec`t mine, cu care am totdiscutat. Evident c\ 90% dintre ace[tia mi-auspus s\ nu m\ bag `n TVR, nimeni nu iesebine de acolo, nu po]i s\ faci mare lucru, artrebui s\ dai o bomb\, s\ dai nu [tiu c`]ioameni afar\ etc. Faptul c\ mi-au spus at`teapersoane c\ nu se poate mi-a adus aminte de`nceputurile TIFF, c`nd m\ duceam timid pela ni[te u[i, iar to]i `mi spuneau: „Domnule, efoarte greu ce vrei tu s\ faci, nu se poate“.Am `nt`lnit acum acela[i gen de reac]ie –sigur, p\str`nd propor]iile. Dar m-a amuzatcumva ideea c\ [i acum amenin]area e[ecului[i a neputin]ei este primul lucru care ]i seserve[te. Totu[i, insisten]a cu care am fostsolicitat pentru acest post m-a f\cut s\ m\ maig`ndesc [i, p`n\ la urm\, am negociat un felde `n]elegere, `n care mi s-a spus c\ aunevoie de un om t`n\r la TVR, care e rupt deorice influen]e [i din punct de vedere politic,dar [i din partea celor de la televiziuneapublic\. Plus c\ mi-au promis c\ voi aveatimp s\-mi termin [i filmul.Chiar crede]i c\ ve]i r\m`ne rupt deinfluen]ele politice?Nu s`nt eu un vizionar, ca s\ cred c\ voischimba radical TVR-ul, dar baremcred c\ voi putea l\sa dou\ sau treilucruri bune care lipsesc `n momentulde fa]\ televiziunii publice.Anume?S`nt filmele noastre „profesioniste“?~ntr–adev\r, nu s`nt, dar e mai ales problema scenariului. Nu se `nt`mpl\ nimic `n sensul\sta, din nou [coala [i Centrul Na]ional al Cinematografiei nu fac absolut nimic. Nu enimeni care s\ spun\: „Stop, avem o problem\“, nu e cineva care s\ trag\ un semnal dealarm\, s\ atrag\ aten]ia: „Uite c`te filme proaste s–au f\cut“. Sigur c\ [i regizorii au fostinabili. Aici Cristi Puiu este mult mai radical dec`t mine [i spune c\ s`nt mul]i oameniincompeten]i [i mediocri, iar filmele lor le exprim\ exact nivelul de mediocritate. Pove[tiles`nt proaste, s`nt prost scrise, dialogurile sun\ aiurea. Poate e cazul s\ aducem ni[teoameni de afar\, s\ ne `nve]e. Dac\ nimeni nu ac]ioneaz\, vom `nota `ntr–o mare de pove[tiaparent interesante.Ar fi, `n primul r`nd, o mai bun\ definire acanalelor televiziunii, imaginea TVR 1,TVR 2, TVR Cultural s\ fie mult mai pregnant\.Apoi, faptul c\ foarte pu]ine programecare se fac `n momentulactual s`nt realizate cu ajutorulunor produc\tori independen]i.Majoritatea s`ntf\cute cu produc\toriprieteni sau pe contracte asuprac\rora am dubii. S-a `ncercat realizarea unorlicita]ii, `n trecut, eu `nsumi am c`[tigat cu unproiect de documentar, am fost anun]at c\ seva face filmul. Dar de atunci nu s-a mai`nt`mplat nimic. La r`ndul meu s`nt unproduc\tor independent [i [tiu foarte binecum se lucreaz\ `n domeniu, de aceea s`nt dep\rere c\ producerea emisiunilor trebuie externalizat\.Care s`nt avantajele?Se na[te o competi]ie liber\ de idei [i de sugestiicreative. Desigur, la aceast\ competi]iepot s\ participe [i cei din televiziune. Nu trebuies\ plec\m de la premisa gre[it\ c\ toateideile bune s`nt numai `n afara televiziunii.Un al treilea lucru pe care cred c\ l-a[ puteaface este implicarea TVR `n produc]ia de film.P`n\ acum, aceast\ implicare a fost discret\ saua lipsit cu des\v`r[ire. ~n Cehia, televiziuneapublic\ este principalul finan]ator al produc-]iei na]ionale de film, pe l`ng\ Centrul Na-]ional de Film. Bugetul TVR este impresionant[i, `n loc s\ canaliz\m ace[ti bani pe lucruricare nu aduc at`t de mult feedback, emai bine s\ intre la produc]ii de film. ~n al patrulear`nd, televiziunea are nevoie de ni[teevenimente de anvergur\, de momente pe cares\ [i le asume, s\ nasc\ un pic de v`lv\ `n jurullor. Cred c\ acum imaginea televiziunii publiceeste a unei institu]ii adormite, `n letargie,`n care oamenii c`[tig\ destul de bine, darat`t.Bine, dar „Cerbul de Aur“? Av`nd `nvedere experien]a pe care a]ic\p\tat-o cu TIFF, crede]i c\festivalul de la Bra[ov ar trebuireg`ndit?Am mai fost [i eu acolo, am prieteni carer\spund de „Cerb“, dar nu am `n]eles de ce nuse poate transforma `ntr-o institu]ie profesionist\,de ce nu se poate permanentiza o echip\care s\ se ocupe de acest eveniment. Nu mise pare normal ca aceia[i oameni care au alter\spunderi importante `n TVR s\ organizeze[i „Cerbul de Aur“. Cu o echip\ aparte, festivalular putea deveni profesionist. Apoi, e nevoiede schimb\ri [i la nivel de finan]are. Mise pare aberant ca televiziunea public\ s\ fieprincipalul finan]ator, chiar dac\ e un evenimental TVR. Ar trebui s\ se g\seasc\ [i sponsori,astfel `nc`t s\ devin\ un festival viabileconomic, nu s\ tr\iasc\ pe umerii bugetuluide stat.TVR a fost, de la `nfiin]are, unuldintre cele mai importanteinstrumente politice, cu oatractivitate foarte mare pentruguvernan]i, oricine au fost ei. V\teme]i de eventualele influen]epolitice?Mi-a[ dori foarte tare s\ nu fie. Eu merg laTVR ca s\ fac treab\, iar `n momentul c`ndvoi fi pus s\ fac lucruri pe care nu le doresc [inu le agreez, plec. Nu m\ transform eu `nmarioneta sau p\pu[a nu [tiu cui. Am avut odiscu]ie cu T\riceanu, care mi-a explicat foarteclar c\ `[i dore[te obiectivitate, nu vrea untratament preferen]ial din partea televiziuniipublice, ci seriozitate [i o strategie clar\. Amavut o convorbire de maximum bun-sim], dareu [tiu c\ problemele nu apar neap\rat de laGuvern, ci de la mul]i oameni mici care mu[c\foarte puternic. Plus c\ mai s`nt [i acele g\[ti8SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 32, 2-8 IULIE 2005


[i bisericu]e din TVR care genereaz\ diverseclevetiri, e o lume ce s-a cl\dit pe `ntre]inereaunei atmosfere de pseudointerese [i conflicte.Eu am a[a... o naivitate s\ cred c\, `n momentulc`nd vine un om care imprim\ o conduit\moral\, oamenii trebuie s\ ]in\ pasul. Ceicare nu vor o s\ plece p`n\ la urm\.S`nte]i foarte optimist `n ceea ceprive[te posibilit\]ile de schimbare`n TVR. Entuziasm specific`nceputurilor, s\ spunem. C`t crede]ic\ v\ ve]i p\stra acest tonus?Nu m\ voi `nsura pe via]\ cu institu]ia asta, eo prob\ [i pentru mine. Am suficient\ coloan\vertebral\ [i sper s\ las c`teva lucruri buneaici. A[a cum m\ cunosc, o s\ continui s\ mergla Vama Veche, nu o s\ m\ schimb `n modfundamental, chiar dac\ prietenii `mi spun:„Dom’le, o s\ ai opt telefoane, patru secretare,nu o s\ mai putem da de tine“. Nu credc\ se va `nt`mpla asta.TVR ar trebui s\ devin\ o televiziunemai comercial\ sau, din contr\, s\ `[iaccentueze rolulinformativ-educativ?Nu cred c\ TVR are nevoie de o formul\ cares\ concureze posturile comerciale, nu cred c\asta `i este menirea, nici nu are capacitatea [inici strategiile necesare. Media Pro a avutnevoie de ani de zile ca s\ fac\ o telenovel\.A fost o dorin]\ mai veche a lui Adrian S`rbu,dar, uite, au trecut [ase sau [apte ani p`n\ areu[it s\ o produc\. TVR a f\cut un sitcom,Burlacii, care a fost, din c`te am `n]eles, une[ec. Nu au know-how-ul, nu au oamenii pentruasta. Prin urmare, TVR trebuie s\ se `ndreptespre educa]ie [i cultur\, dar nu `ntr-oform\ b\tr`nicioas\ [i tern\. ~n general, c`ndspui cultur\, `]i imaginezi chestii foarteplicticoase. Or, nu asta e ce se `nt`mpl\ `nsecolul \sta.Declara]i `ntr-un interviu anterior c\,`n România, foarte pu]ine filmeromâne[ti au succes [i din cauz\ c\nu exist\ o lege pentru promovareaacestor produc]ii la televiziune. Cear presupune o asemenea lege?{tiu c\ se lucreaz\ acum la o ordonan]\ de urgen]\care urmeaz\ s\ modifice Legea Cinematografiei[i care specific\ foarte clar c\televiziunea public\ va avea obliga]ia s\ oferegratuit [i `n prime-time spa]iu de promovarepentru produc]iile de film române[ti. Mise pare esen]ial, pentru c\ nu po]i s\ sus]ii ni[tefilme `n condi]iile `n care s\lile de cinematografs`nt pu]ine [i cu probleme, sistemul deexploatare nu este pus la punct. Cred c\ trebuies\ ajut\m [i mi se pare c\ este de datoriaTVR s\ participe la asta.Participare prin achizi]ionarea unorproduc]ii sau doar prin spoturi?~n primul r`nd, la promovare prin spoturi.Politica de achizi]ii nu poate fi impus\ prinlege, c\ci se fac filme proaste [i mi s-ar p\reaanormal s\ fie cheltui]i bani pentru un filmprost doar pentru c\ e românesc.Trecem de la TVR la FestivalulInterna]ional de Film Transilvania,„Leg\turi boln\vicioase“ trateaz\ o tem\tabu pentru cinema-ul românescLucra]i, anul acesta, la primul dumneavoastr\ film de lungmetraj,Leg\turi boln\vicioase. De ce abia acum?A[a s-a `nt`mplat. C`nd am terminat [coala, eram convins c\ am s\ fac primulfilm la 27 sau 28 de ani. M\ uit la ce v`rst\ au `nceput Amenabar sau PaulThomas Andersen [i mi se pare c\ am pierdut timpul p`n\ acum. Filmul pe care`l fac e adaptarea unei c\r]i a Ceciliei {tef\nescu (Leg\turi boln\vicioase,edi]ia a II-a, `n curs de apari]ie la Editura Polirom – n.r.) [i e povestea uneirela]ii mai bizare, de dragoste, `ntre dou\ fete [i fratele uneia dintre ele. E untriunghi `n care fiecare a investit pasiune, e o poveste de maturizare. Pentrumine a fost important c\ e un film mai aparte, trateaz\ o tem\ tabu pentrucinema-ul românesc. Cartea mi-a pl\cut foarte tare [i cred c\ vine `n`nt`mpinarea unei dorin]e ale mele de a face un film foarte sensibil [i personal,despre o lume a unor oameni care nu s`nt simpli, de pe strad\, ci tineri cumulte aspira]ii, care viseaz\ mult, dar se afl\ `ntr-un moment de confuziesentimental\, erotic\.Distribu]ia e stabilit\?Nu, mai lucrez. Caut dou\ actri]e care s\ fie tinere [i pe umerii c\rora va stafilmul. De aceea e foarte greu. E foarte delicat s\ g\se[ti un echilibru `ntre elec`nd vorbe[ti de o rela]ie, trebuie s\ aib\ o „chimie“ `ntre ele, ca actri]e. Efoarte greu s\ lucrezi cu ni[te oameni care nu se simt bine pe platou.C`nd va ap\rea?Ne g`ndim s\ avem o campanie de promovare altfel, vrem s\ realiz\m un site,s\ avem ni[te spoturi care s\ ruleze chiar din august, c`nd o s\ `nceap\film\rile, iar pe pia]\ sper\m s\ ie[im `n aprilie anul viitor. Film\rile dureaz\o lun\ de zile. Vrem s\ `l trimitem apoi la Festivalul de la Berlin.ajuns, anul acesta, la edi]ia a patra.Presa cultural\ l-a catalogat dreptcel mai important festival de film dinsud-estul Europei. Pe de alt\ parte,chiar dumneavoastr\ a]i recunoscutc\, `n timp, au fost nenum\rateprobleme economice. De ce acestparadox?Paradoxul st\ `n natura lucrurilor din România.Abia dup\ edi]ia asta au venit oameni importan]idin zona politic\ [i au zis: „Da, dom’le,hai s\ facem, s\ semn\m contracte pe termenlung, nu [tiam c\ e a[a de mare“. Totu[i, nu g\-sesc nefiresc ca acest lucru s\ se fi `nt`mplatabia acum. E adev\rat, la `nceput ne-am chinuitfoarte tare, abia reu[eam s\ ne acoperimcheltuielile. Dar problema nu cred c\ st\ `nfaptul c\ de-abia acum se mi[c\ lucrurile. Ebine [i acum. Mi se pare `n neregul\ `ns\ comportamentulclujenilor, mentalitatea lor. Eu s`ntn\scut acolo, dar e un nivel de conservatorism[i tradi]ionalism foarte mare. {i m\ `ntreb`n ce m\sur\ clujenii realizeaz\ c\ acestfestival ar putea s\ nasc\ o gr\mad\ de oportunit\]ide imagine [i economice pentruora[... Acum s`nt foarte mul]i localnici careprivesc TIFF ca pe o ocazie bun\ de a mai dani[te „tunuri“ financiare. Cei cu hoteluri stabilesc,`n perioada de desf\[urare a manifest\rii,ni[te pre]uri uria[e. La un momentdat, am avut chiar o r\bufnire personal\ [i amf\cut un calcul din care a reie[it c\, de-a[ facefestivalul `n Bucure[ti, a[ c`[tiga 15.000 deeuro, bani pe care la Cluj `i dau pe hoteluri [iTudor Giurgiu – noul pre[edinte-director general al TVRTudor Giurgiu, propus de Guvern `nCA al SRTV, este noulpre[edinte-director general al postuluipublic de televiziune, dup\ ce a fostvalidat `n [edin]a de luni, 27 iunie, acelor dou\ Camere ale Parlamentului.Dup\ validarea de c\tre Parlament,noii membri ai CA al SRTV s-au reunit[i l-au propus pe Giurgiu `n func]ia depre[edinte. Propunerea a fostacceptat\ de Comisiile de Cultur\ alecelor dou\ Camere, care au transmisplenului reunit un raport `n acest sens.pe transport. Dar cred c\ TIFF, peste cinciani, va fi un festival absolut fundamental pentrucultur\, pentru România.Care e secretul succesului TIFF?Re]eta e simpl\: `n primul r`nd perseveren]\,apoi aten]ie la detaliu, respect al echipei fa]\de proiectul `n sine. M\ bucur c\ am reu[it s\transfer echipei un pic din grija asta a mea,poate pu]in paranoic\, pentru detaliu. E un succesal `ncrederii `ntr-un proiect. {i, evident, emult\, mult\ munc\. Alte festivaluri au e[uatpentru c\ au fost privite ca ni[te afaceri, ni[teevenimente pe care le preg\te[ti cu o lun\`nainte. Or, pentru noi, TIFF dureaz\ cam 11luni pe an, c`t ne ia s\ lucr\m la fiecare edi]ie.~l facem pentru c\ e mult\ pasiune. De fapt,cu asta trebuia s\ `ncep re]eta: pasiune. S-auadunat aici oameni care s`nt foarte pasiona]i,iar exemplul cel mai clar e Mihai Chirilov. Eun om care respir\ cinema prin fiecare por.A]i sus]inut, la un moment dat, c\reprezentan]ii industriei de filmromâne[ti nu s`nt interesa]i deschimburile interna]ionale, decoproduc]ii. Totodat\ c\, din punctde vedere cinematografic, Româniaeste o pat\ alb\ `n Europa. Carecrede]i c\ s`nt cauzele acestei st\ride fapt?Din nou e un paradox. An de an organizez laCluj „Zilele filmului românesc“, undeaducem personalit\]i, produc\tori importan]idin Europa, agen]i de v`nz\ri, reprezentan]i aialtor festivaluri europene. Noi `i aducem pentrua le ar\ta proiectele noastre. S`nt, de fiecaredat\, surprins: vin foarte pu]ini produc\-tori români. De unde trag concluzia c\ nuexist\ interes. Ne tot mir\m c\ filmele noastres`nt cum s`nt [i nu ajung afar\, dar e o dovad\`n plus c\ produc\torii nu s`nt interesa]i.Mul]i s-au obi[nuit s\ ia banii de la CentrulNa]ional al Cinematografiei, mai g\sesc ni[tesurse [i at`t. Nou\ ne r\spund c\ s`nt ocupa]i,`n condi]iile `n care la aceste „zile“ vin agen]ide v`nz\ri importan]i din Europa. Mai graveste c\ [i dintre cei tineri vin foarte pu]ini.Cred c\ schimbarea de mentalitate ar trebuis\ se produc\ din [coal\. Or, nici actuala[coal\ nu e prea interesat\ de o deschidere`ntrebarea moarte n-arespre Europa. Probabil profesorii se tem s\ nuvin\ oameni tineri care s\ le fure metoda, s\vin\ cineva s\ le strice lor pozi]ia. Dar studen-]ilor trebuie s\ li se explice nu despre regie, cidespre pia]\, despre produc]ie. C\ci cei care iesde pe b\ncile [colii habar n-au ce se `nt`mpl\`n lumea real\.De altfel, tot dumneavoastr\ a]i spusc\ nici o produc]ie româneasc\ nuare vreo [ans\ s\ intre m\car lapreselec]ia interna]ional\ pentruOscar.{tiu de la ni[te produc\tori unguri c\, doarpentru a fi nominalizat la Oscar, `]i trebuiecam vreo 500.000 de dolari. Bani folosi]i strictpentru a promova filmul `n Los Angeles, s\faci proiec]ii, s\ aduci oameni. Dar care nu `nseamn\o intrare sigur\ `n r`ndul peliculelornominalizate. Or, la noi, 500.000 de dolari s`ntto]i banii care abia se aloc\ pentru realizareaunui film.Schimbul de genera]ii dincinematografie se face, observ\m,cu multe conflicte, multe atacuri [iacuze. O seam\ de regizori tineri sedovedesc radicali, ar dori s\ scapedefinitiv de „dinozauri“. E justificatacest radicalism? P`n\ la urm\,tinere]ea nu e o valoare `n sine, iar„dinozaurii“ `[i au meritele lor `ncinematografia româneasc\.Eu am mare respect pentru unii dintre cinea[tiivechi. De exemplu, pentru Mircea Daneliuc.El este o personalitate care nu are a-precieri dintre cele mai politicoase la adresamea. Dar el r\m`ne pentru mine un mare cineast,un reper, cu filmele lui am crescut. Noiam zis c\ nu dorim neap\rat un schimb de genera]ie,ci filme române[ti mai curate, mai bune,pe care s\ nu se cheltuie bani publici aiurea.Dar este [i o problem\ care ]ine de genera]ie[i de o bran[are la un cinema modern.Mul]i dintre cei vechi nu mai fac filme at`t debune. Nu [tiu din ce cauz\ s-a ajuns aici. S`nt`ns\ convins c\ rena[terea filmului românesceste un fenomen `n plin\ desf\[urare. Moarteadomnului L\z\rescu ar putea fi o born\ `nacest sens.SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 32, 2-8 IULIE 2005 9interviuREPERE:• este regizor alfilmului Leg\turiboln\vicioase(aflat `n faza depreproduc]ie),proiect care ac`[tigat dejaconcursuri pentruscenariu(development) laSarajevo, Rotterdam[i aob]inut finan]are`n 2004 din parteaCentruluiNa]ional al Cinematografiei• este produc\-torul filmuluiMarele Jaf Comunist,coproduc]ieRo-m=nia-Fran]a-BBC-ZDF/Arte-France 2,regia AlexandruSolomon, premiatla importantefestivaluriprecumcele de la Madrid,Pessac sauGyor• regizor [i produc\toral filmuluide scurtmetrajPopcornStory, selec]ionat`n sec]iunea„Panorama“ aFestivalului dela Berlin, 2002• a participat laseminarii interna]ionale`nproduc]ie defilm/TV precum„East West ProducersSeminars“(organizatde BritishScreen [i BritishKnow-HowFund), „RealFilm Producing“(manageriat dec\tre produc\-torul britanicRob Buckler laAmsterdamSummer University–1994),„Eureka Audiovisuel“(lu`ndparte la un pitchcu un proiect defilm de lungmetraj– 2000) sau„Berlinale TalentCampus“, workshoporganizat`n cadrul Festivaluluide Filmde la Berlin, 2003• regizor [i produc\toralfilmului documentarHausmeisterdesprecomunit\]ile desa[i care tr\iesc`n Transilvania,film premiat laFestivalulDakino 2000 cupremiul de regie[i premiul criticii• regizor secund[i asistent deregie pentru importanteproduc-]ii filmate `n Rom=nia,lucr`ndcu regizori caLucian Pintilie,Radu Mih\ileanusau NaeCaranfil.dosar


dosar prob\ scris\Cum export\mRom=nia cultural\S`nt vedetele noastre culturale suficient de „vandabile“`n afara grani]elor ]\rii pentru a ne propulsa pe pia]acultural\ european\? Ce valori ar putea exporta Rom=nia`n 2007 `ntr-o pia]\ liber\ cultural\? Ultimul Raport alSociet\]ii Academice din Rom=nia, dat publicit\]ii `nurm\ cu aproximativ dou\ luni, pune, `ntre altele,accentul pe slaba promovare a intereselor ]\rii princultur\: „Am c\lcat cu st`ngul din pricina votului francez.Nu e vina noastr\, dar nici merite nu avem. ~n acestes\pt\m`ni de campanie intens\, c`nd spaima de Est eradirect pomenit\, noi, prietenii tradi]ionali ai Fran]ei, nupolonezii sau slovenii, ar fi trebuit s\ fim acolo [i s\facem campanie pentru Oui. Dan Perjovschi ar fi trebuittrimis s\ deseneze pe ziduri, Lucian Pintilie s\ vorbeasc\la televizor, trupa care s-a distins la Euroviziune s\ c`ntepe platoul de la Defense. Unde am fost? Absen]i, supremabsen]i. Nu avem scuza problemei cu ostaticii: `ntr-unguvern care func]ioneaz\, unii se ocup\ de ostatici, al]iide UE. ~n plus, de ostatici s-a ocupat – competent, separe – pre[edin]ia, nu guvernul.“Dosar realizat de George OnofreiCultura noastr\, un banc la Radio EnervanM\m\Liga „Campionilor “~ncerca]i s\ face]i rost de un magnetofon Mayak, de produc]ie sovietic\, [iapoi conecta]i-l la un DVD. Evident c\ n-o s\ reu[i]i. Cam asta ar fi, cred,analogia prin care putem al\tura, imaginar, bazarul culturii române[ti depia]a european\. Bazar, pentru c\ „avem di t\ti“; l`ng\ Mircea C\rt\rescueste tip\rit Pavel Coru], iar al\turi de Nicolae Manolescu se i]e[te SabinB\la[a. Sistemul capitalist n-a prins la noi nici m\car c`t s-a prins joculbursei de Shalom Alehem. Avem un bazar plin de scule inutile, dar solide,domnule!, solide [i „s\n\toase“, de tarabe umplute p`n\ la refuz cu piesepe care nici vreun pensionar str`ng\tor nu le-ar mai lua. {i, evident, ca `norice bazar pus la punct, o mafie regleaz\ jocul v`nz\rilor.Alex SavitescuAni de zile, „succesele“ culturii noastre„`n afar\“ au fost filtrate cu ociudat\ p`lnie: prin cap\tul largintrau, de-a valma, protocroni[ti [i arti[tide valoare, ling\i de partid [i diziden]i,]oci- palazi [i Dan Puric; prin g`tullung, sub]ire, de la cap\tul opus, ie-[ea o zeam\ `nfior\toare, preschimbat\apoi, cu bagheta magic\ [i `n ochii publiculuicredul, `n b\utur\ de cea mai fin\calitate. Vr\jitorii din Ozul românescs`nt arhicunoscu]i [i pe deplin responsabilide toat\ brambureala rezumat\mai sus. Zilele trecute, un profesor universitar`mi povestea cum conducereaAcademiei Române ar fi avut `n inten]ies\ schimbe numele institutelorde cercetare din Ia[i [i de aiurea, pentruc\ ar fi fost deranjat\ de abunden]a denumirilor„latine[ti“: Institutul de Istorie„A.D. Xenopol“, Institutul de Filologie„A. Philippide“… {i asta pentru c\, nu-ia[a, s`ntem „rum`ni verzi“, care, apropode tema dosarului de fa]\, export\, lafiece `nt`lnire cultural\ pe plan european,etern-autenticii c\lu[ari… Tot recent,asistam uluit la ie[irea necontrolat\, cas\ nu zic altfel, prin care un prozatord`mbovi]ean `l „punea la punct“ pe inculpatulL\z\rescu Florin, din Ia[i, pentru„`ndr\zneala“ de a fi criticat spirituldem\m\lig\“ al Uniunii Scriitorilor.Asemenea reac]ii, aduse cu ma[inatimpului din Epoca de Aur, traduc cumnu se poate mai trist aerul irespirabildin tagma „oamenilor de cultur\“.~n atari condi]ii de brambureal\ intern\,mi se pare inutil s\ discut\m despre2007 ca despre un termen „realist“,un moment-zero la care culturaromâneasc\ s\ dea m`na cu Europa,av`nd pemp\r[ii cura]i [i perfect usca]i.Nu cred c\, deocamdat\, am puteaemite preten]ia de a intra `ntr-un jocs\n\tos de promovare [i concuren]\ cuvalorile occidentale; asta nu pentru c\nu am avea ce vinde, ci pentru c\ a-cum, dup\ 15 ani de comer] pe p\tur\,e greu s\ deosebe[ti rulmen]ii rugini]ide procesoarele ultraperformante.Proiectul culturalautist al Rom=niei~n primul r`nd, s\ vedem cines`nt vedetele. Pentru asta, propundou\ criterii: (1) vandabilitate[i (2) vizibilitate mediatic\.Din (1), propun s\ scoatemnumele care apar pe lista titlurilorde Bac (cad Mih\ie[ [i Babe]icu Femeia `n ro[u). R\m`nc`teva nume: Ple[u, Patapievici,C\rt\rescu, Paler (care atingambele criterii) [i Manolescu,CTP, Dinescu, Stelian T\naseetc. Ei satisfac doar criteriul 2 –fie s-au l\sat de scris chestiiserioase, „grele“ (Dinescu, CTP,Stelian T\nase), fie domeniul `n Standul României la Salonul de Carte de la Paris (2005)care exceleaz\ nu se vinde(Manolescu).Adrian Schiop~n discu]ie r\m`n a[adar doarscriitorii din prima grup\, `n specialboom-urile editoriale (C\rt\-rescu, Patapievici, Ple[u). Dintre ei,singurul care s-a v`ndut c`t de c`t `nOccident e Mircea C\rt\rescu. ~ns\nu a convins foarte tare, nu a ajuns,de pild\, la notorietatea unui Esterhazy.Nu-mi dau seama de ce, `ntruc`tc\r]ile lui (sau cel pu]in Nostalgia)aveau toate [ansele s\ se impun\(eu unul `l prefer oric`nd peC\rt\rescu lui Kadare sau Esterhazy).Se poate ca textele lui s\ nu sefi a[ezat peste cli[eul occidental despreEst (comunism, s\r\cie, teroareetc.). Acum, Ple[u [i Patapievici.Chiar dac\ v`nd `n draci `n Rom=nia,editorii de Dincolo nu se arat\deloc interesa]i de c\r]ile lor. Explica]iae simpl\: profilul cititorului rom=ncultivat (i.e. care consum\ discurs„teoretic“, argumentativ) nu sesuprapune peste profilul cititoruluicultivat occidental. Cititorul occidentalcultivat merge la psihologs\-[i rezolve problemele; e mai degrab\agnostic [i de st`nga. Cititorulrom=n cultivat merge la duhovnic,`[i face cruci `n troleibuz [i are ideidure de dreapta. Or, Ple[u scrie o cartedespre `ngeri, Patapievici, una `ncare ne `nva]\ cum r\ul modernit\]iiar putea fi rezolvat printr-o revenireradical\ (inclusiv pe plan politic) lavalorile primordiale ale cre[tinismului.Foarte frumos, emo]ionant pealocuri, dar intereseaz\ asta un cititoroccidental? Eu cred c\ nu. Pentruun cititor occidental cultivat, `ngeriis`nt entit\]i fic]ionale, iar un proiectde guvernare pe baze religioasepoart\ numele de fundamentalism.Am simplificat destul de mult,dar chiar cred c\ lucrurile stau a[a,c\ o mul]ime din c\r]ile care fac valuri`n Rom=nia s`nt neinteresantesau de-a dreptul ilizibile pentru lectoruloccidental. Zece ani (cel pu]in),discursul elitei nu a f\cut dec`t s\repun\ pe tapet teme g`ndiriste, i.e.interbelice (criza spiritual\, demoniast`ngii). ~n ace[ti ani, Rom=nia aregresat la nivel cultural, a intrat `ntr-unproiect autist, f\r\ conexiunecu prezentul occidental. Cititorii cereauDumnezeu [i Eliade de la elite,elitele furnizau Dumnezeu [i Eliade[i uite-a[a s-a creat un circuit care aperpetuat [i a `nt\rit un sistem culturalb\tr`nicios, care nu a f\cut dec`ts\ m\guleasc\ prejudec\]ile (elitelor[i cititorilor, deopotriv\).Ce valori ar putea exporta România`n 2007 `ntr-o pia]\ liber\ cultural\?Valorile dreptei credin]e [iale unei lumi a bunei a[ez\ri. „România,locul fermec\tor `n care `[idau m`na canibalismul, exorcistul dela Tanacu [i c\r]ile despre `ngeri.“10 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 32, 2-8 IULIE 2005


Mai mult pragmatism[i mai mult\ coeren]\prob\ scris\dosarInstalatorul polonez[i artistul român:„Jamais deux sans trois “Cred c\ problema valorilorpe care România le-arputea exporta pe pia]acultural\ liber\ n-ar trebuipus\ `n termeni de„vedetism“. Sincer\ s\ fiu,c`nd m\ g`ndesc la„vedete“ locale, primelecare `mi vin `n minte s`ntMircea Radu sau Vacan]aMare, „vedete“ cu„anvergur\“ strictna]ional\, care pe o pia]\european\ liber\ ar fiprivite – dac\ ar fi privite! –doar ca ni[te curiozit\]i.L\s`nd gluma deoparte,ceea ce vreau s\ spun estec\ pentru a ne impune pe oastfel de pia]\ ar trebui s\vedem [i care este tendin]ageneral\ [i `n ce m\sur\ceea ce „merge“ la noi aravea trecere [i acolo.Carmen Mu[atMi se pare evident c\ nuducem lips\ de valori culturale,dar constat c\ lacapitolul promovare st\m, de anide zile, foarte prost. {i asta pentruc\ nu au existat strategii culturalede promovare, elaborate petermen lung, ci doar eforturi individuale,disparate, care, de celeCred c\ incerta noastr\ integrareeuropean\ `n 2007 nu antreneaz\ `nnici un fel o mai vast\ receptare aculturii române[ti peste hotare.Acesta este un proces aproapeindependent de strategiile politice deglobalizare, tocmai fiindc\ nu poate fideterminat, programatic, dec`t la nivelinstitu]ional.mai multe ori, s-au `ncheiat de `ndat\ce o carte a fost tip\rit\ [i publicat\.Mai mult, cred c\ noi `nc\nu am `n]eles c\ e foarte greu s\p\trunzi acum, pe o pia]\ cultural\extrem de dinamic\, `n caretotul este `n permanent\ mi[care,cu autori data]i, foarte importan]ipentru cultura noastr\, dar care,`n contextul cultural actual, nuspun nimic nou. F\r\ `ndoial\, CamilPetrescu este un autor majorpentru cultura român\, dar, oric`tde greu ne-ar fi s\ accept\m asta,o traducere din opera lui acum nuar avea nici pe departe ecoul scontat.Ar trebui, poate, s\ avem curajulde a miza pe tineri, pe autoriicontemporani (indiferent dev`rst\, contemporaneitatea ]ine,mai cur`nd, de „oferta multipl\ departicipare“ pe care operele – [inu neap\rat autorii – o adreseaz\cititorilor), ar trebui s\ miz\m peprozatori [i pe esei[ti ([i spun astacu str`ngere de inim\, pentru c\avem poe]i extraordinari, dar separe c\ „pia]a liber\ cultural\“este, deocamdat\, neinteresat\ depoezie), pe arti[ti plastici [i pe muzicieni.Pe scurt, ar trebui maimult pragmatism [i mai mult\ coeren]\`n demersurile institu]iilorculturale române[ti – [i subliniezinstitu]ii, pentru c\ promovareaculturii autohtone, dincolo de interesede grup [i de orgolii individuale,ar trebui s\ fie o preocupareconstant\ a institu]iilorculturale, [i nu doar a autorilorsau a agen]ilor literari. Ar trebui,`n primul r`nd, s\ `n]elegem c\ investi]iile`n cultur\ se fac pe termenlung [i c\, din acest motiv, unbuget de 0,0... (pentru cultur\, `nv\]\m`nt[i s\n\tate) spune aproapetotul despre mentalitatea româneasc\[i mai pu]in despre resurselebugetare.C`t despre autori, s-ar puteaface o list\ cu nume foarte variate,de la Gabriela Adame[teanu [iGheorghe Cr\ciun la Simona Popescu[i Filip Florian, de la AndreiPle[u [i Andrei Cornea la CaiusDobrescu [i cei patru autoriafla]i „`n c\utarea comunismuluipierdut“ (Paul Cernat, Angelo Mitchievici,Ion Manolescu [i IoanStanomir), de la Mircea C\rt\rescu[i T.O. Bobe la Adriana Babe]i[i Sanda Cordo[, de la AndreiCorbea-Hoi[ie [i Dan Lungula Ioana Bradea, Stelian T\-nase [i Andrei Bodiu. M\ oprescaici, abrupt, din motive de spa]iu.„Seria c`[tig\toare“ a excep]iilorRadu CioboteaEste vorba deci de dou\ fenomene diferite.Primul, cel al adapt\rii structuralea valorilor noastre culturale la circuitelede promovare occidentale. Al doilea, al activit\]iiinstitu]iilor noastre de cultur\ `naceast\ direc]ie. St\m prost la ambele capitole,dar cu prec\dere la al doilea. Nu exist\vreo diferen]\ de nivel artistic `ntre crea]ia(literar\, muzical\, plastic\ etc.) româneasc\[i cea occidental\, c\ci lovinesciana „sincronizare“la nivel estetic se produce f\r\ nici unefort `n epoca televiziunii [i a Internetului,dar exist\ frapante diferen]e de tematic\ [i deviziune. O bun\ parte a literaturii române,spre exemplu, mi se pare greu descifrabil\pentru un occidental. Cititorului str\in `i lipsescreperele unei evolu]ii organice, fie ea oevolu]ie a ideilor, a transform\rii unor subiectefrecvente, a registrelor scriiturii sau asubtilit\]ilor de limbaj. Nu acela[i lucru se`nt`mpl\, s\ zicem, `n muzic\. Numai c\ aiciavem de-a face cu domina]ia neao[\ a prostului-gust[i cu prea ad`nca aplecare a mijloaceloraudiovizuale spre falsa strategie a „ratingului“.Cred c\, deocamdat\, [ansa noastr\const\ `n excep]ii. Cu paginile de critic\ [ieseu ale unor Nicolae Manolescu, Ion Popsau Alexandru C\linescu, cu paginile de proz\ale deja cunoscu]ilor Nicolae Breban, I-leana M\l\ncioiu sau Augustin Buzura, dar [imai tinerilor Mircea C\rt\rescu, Radu Paraschivescu,Petre Barbu sau C\t\lin }`rlea, cuo poezie de cert\ valoare precum cea a genera]ieioptzeciste [i post-optzeciste (de la NichitaDanilov [i Alexandru Mu[ina la CristianPopescu sau Marcel Tolcea), avem o „seriec`[tig\toare“ de excep]ii care mai trebuiedoar s\ aib\ [ansa unei miraculoase `nt`lniricu cititorii din vest. Din p\cate, [i aici excep-]ia confirm\ regula, care r\m`ne cea a uneitradi]ionale [i endemice incomunic\ri `ntrecultura româneasc\ [i exterior.De remarcat, de asemenea, c\ s`ntem „deficien]i“pe linia unei coordonate puternicdezvoltate `n vestul european [i american, anumeliteratura de non-fic]iune, cantonat\ lanoi `n zona jurnalului intim, dar dezvoltat\„dincolo“ pe vaste teritorii tematice, de la politic\la c\l\torie [i de la economie la diploma]ie.Aceast\ direc]ie literar\ esteconstruit\, `n general, pe structurile jurnalismului.{i, cu riscul de a fi `n]eles piezi[ [i„antiestetic“, a[ spune c\ mult mai rapid\ arfi receptarea noastr\ la nivelul cititorului mediuoccidental dac\ am renun]a la snobism [iam dezvolta tipuri de text mai aproape de conceptulcomercial de vandabilitate. M\rturisescc\ fac parte din categoria celor care admir\un roman de aventuri sau unul poli]ist –dac\ este subtil construit [i excelent scris.Asemenea opere au mare succes `n afar\, darsupuse oprobiului la noi. A[ spune totu[i c\nu `n aceast\ zon\ se na[te subcultura...Structurile noastre institu]ionale care potpromova cultura s`nt cu mult sub limita uneifunc]ion\ri normale. Avem institute culturale,ata[a]i culturali [i de pres\, a[adar sute deoameni care fo[g\ie prin str\in\tate f\r\ s\ aib\cea mai firav\ idee despre ce ar putea face pentrucultura român\. Dar mai avem, din fericire,[ansa performan]ei unor scriitoriromâni pleca]i din ]ar\ `n anii ’80 (de remarcat„nucleul parizian“ – Dumitru }epeneag,Mircea Iorgulescu, Matei Vi[niec, DinuFl\m`nd, Petre R\ileanu), singurii care fac caRomânia s\ poat\ fi surprins\ `n flagrant delictde s\v`r[ire a actului cultural.Francezii au spus Nu lareferendumul pentruConstitu]ia Europeiprobabil pentru c\ s-aus\turat s\ spun\ Dainstalatorului polonez maiieftin [i mai eficient dec`tinstalatorul autohton.Asta da ]ar\ snoab\, [iinstalatorii vorbescfran]uze[te! Bun, dar nue de glumit. Iar temaanchetei de fa]\ e dintreacelea care-]i camstrepezesc entuziasmul.Ioan T. MorarCe oferim noi Europei culturiidup\ ce, pentru Europauntului, am omologattotu[i c`te ceva: horinca,tur]ul, Ple[coiul [i br`nza de N\-sal? Cu ce ie[im pe afi[?Din p\cate, recunoa[tereaeuropean\ a valorilor culturaleromâne[ti a fost mai mult rezultatulunor „accidente fericite“(c\ m-am s\turat de „nefericiteleaccidente“ de la jurnaleletv!) sau al unor eforturipersonale. Or, dimpotriv\, `nregimentarea`n sistemul devalori occidental ca artist francez,englez, german etc. de origineromân\. Dac\ pentru via-]a politic\ intern\ n-avem unHavel, pentru export, se vede,n-avem un Kundera.{i nu numai c\ nu avem, darnici nu d\m semne c\ vom a-vea. ~nc\ nu s-a g\sit o strategie„na]ional\“ care s\ `mping\sciitorii români `n libr\riileeuropene sau pictorii pe simezelegaleriilor. Imaginea României`n lume, dac\ nu e unprilej de chiverniseal\ pentrucel care `nv`rte banii, atunci ecel mult o `nchiriere de spa]iupublicitar prin c`teva publica-]ii pricopsite.SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 32, 2-8 IULIE 2005 11Dar nu putem arunca toatep\catele `n spatele impersonalal statului. Trebuie v\zut\ [ipartea de vin\ a artistului româncare nu e preg\tit s\ atacecu sistem pia]a cultural\ european\.La noi nu exist\ spiritde echip\, de[i e demonstratc\ mai u[or te po]i impune `ngrup. Eliade, Cioran, Ionesco,tripleta de succes `n Fran]a,s`nt un bun exemplu `n acestsens, chiar dac\ ei nu s`nt chiarun grup unitar.Caragiale are o povestefoarte potrivit\ pentru ideeade fa]\. Pe puntea unui vaporce mergea spre America se aflaun mare tenor tocmit pe banibuni de c\tre impresarul s\u cas\ c`nte `n Lumea Nou\. ~ntr-obun\ zi, el aude alt tenor, apoialt tenor, regl`ndu-[i corzile vocalepe punte, [i e uimit, se sup\r\,crez`nd c\ el, cel mai mare,e singurul capabil s\ r\spund\nevoilor artistice ale rolului.Se duce la impresar [i-icere explica]ii. Iar acesta, cuun extraordinar pragmatism, `ispune c\ exist\ o epidemie nemiloas\care secer\ multe vie]iomene[ti, chiar [i pe vapoare.A[a c\ a plecat la un drum at`tde lung precaut, cu mai mul]itenori, ca s\ fie sigur c\ va reu[im\car cu unul. Ei bine, nou\ne lipse[te spiritul unui astfelde impresar. C`]i arti[ti români,orgolio[i din cale-afar\,ar accepta s\ fac\ parte dintr-ungrup ce s-ar putea s\ impun\doar un „supravie]uitor“pe pia]a cultural\ european\?Sta]i lini[ti]i, nu s`ntem o amenin]aredin acest punct de vedere.De[i ar fi ceva ca, `n viitor,la un nou referendum, m\carc`]iva scriitori, pictori sau muzicienis\ spun\ Nu [i dincauza românilor care au invadatediturile, galeriile, scenelemuzicale ale Europei.dosar


dosar prob\ scris\România: 2 Nobeluri, 3 Ur[i de Aur +Cannes, 1 Booker p`n\-n 2020Vedete culturale „vandabile“? Exportromânesc pe pia]a cultural\? Felul `ncare sun\ `ntreb\rile astea dou\ m\trimite cu g`ndul fix `n t`rg, laprecupe]e: „Ia kilu’ de C\rt\rescu...C\rt\rescu 5 lei kilu’... Hai, mam\, c\mai am Orbitor [i Postmodernismu’[i-am plecat [i io acas\! Le dau ieftin,maic\...“. Sau: „Pentru baie, holuri, `nloc de parchet avem Perjovschi `ntr-ogam\ larg\ de sortimente. Pentru ceiCristian NeagoeNu e prea amuzant, [tiu. Darnici c\derea `ntr-un discursal consumismului cultural`n care mecanismele pie-]ei s`nt singurele capabile s\ stabileasc\valori, iar marketingul,PR-ul [i publicitatea joac\rolul principal `n asigurarea succesuluinu este prea amuzant\.Serios c\ nu e chiar a[a. Lucrez`ntr-una dintre cele mai importantelibr\rii din ]ar\ [i v\ potspune „pe baza datelor empiricepe care le-am cules p`n\ `nacest moment“ c\: pia]a cultural\este mult mai imprevizibil\,mai sensibil\, mai fi]oas\[i mai pasibil\ de schimb\ribru[te dec`t oricare alta. Dec`ts\ intervii pe pia]a cultural\ cuinstrumente grobiene mai bine`mi dai un mail (cristianeagoe@gmail.com) [i eu `]i recomandc`teva c\r]i de-ale lui Heisenbergdespre principiul incertitudinii,cu mult mai potrivite `ndomeniul \sta dec`t c\r\mizilelui Kotler.Dar dac\ `ntreb\rile de lacare porne[te acest dosar exist\`n forma din intro [i eu am voies\ le `n]eleg cum vreau, atuncis\ `ncerc s\ dau [i r\spunsuri.Arti[tilor români valoro[i le trebuiedoar sus]inere, cred eu, `nnici un caz nu au nevoie s\ fiepu[i `n ambalaje str\lucitoare [iplimba]i pe o tav\ de argint pesub nasul cultural trend maker-iloreuropeni.La fel ca `n mai toate lucrurilecare nu ]in de domnia legii,de siguran]a cet\]enilor sau deinfrastructur\, statul ar cam trebuis\-[i ia labele de pe „promovareaculturii na]ionale“,fiindc\ nu [tie dec`t s\ fac\ buba.Unde-[i bag\ botul stric\. Cepoate statul român s\ `ncerce?P\i, n-ar fi r\u s\ sprijine financiarapari]ia unor traduceridin literatura român\ contemporan\.Pentru asta, desigur, trebuiecreat\ o re]ea de leg\turicare prefer\ ambian]a vesel\, faian]aIon Barbu face ca timpul petrecut latoalet\ s\ treac\ mai repede. Originalde la Petrila, nu f\cute-n China!“. Sau:„Hai la nenea cu de toate: la treiagopiani `]i iei [-un b\g\u, la doiapolodori `]i d\m [-o ada milea, daibanii pe o-zone [i ]i-ai luat [i zdob [izdub! Poster de prins mu[te cu Ple[ula NEC! Copane de Cristi Puiu lareducere – iei marfa [i dai banii!“.cu editurile importante, cu traduc\torii,cu catedrele de limb\ român\din universit\]ile occidentale.Iar\[i, n-ar fi r\u s\ dea om`n\ de ajutor (asta `nseamn\bani, logistic\, deschis de u[i)atunci c`nd i se cere, pentru caevenimente culturale bine produses\ aib\ loc `n ]\ri `n careRomânia este cunoscut\ doar dinDracula, din Harry Potter [idin Scooby Doo.~n România se studiaz\ vampiri[i dragoni. Dac\ te duci `nRomânia trebuie s\-]i iei cu tinefunia de usturoi. Excelent!Ne putem folosi de chestia asta`ntr-o mie de moduri (f\r\ s\ distrugemtotu[i Sighi[oara). Putemironiza prejudecata asta, oputem face s\ lucreze pentrunoi. ~n schimb, arunc\m cu miliardeleca s\-l serb\m pe {tefancel Mare [i ne sim]im leza]ic`nd arti[ti contemporani facmi[to `ntr-o expozi]ie numit\ FAQStephen the Great. P\i, atunci,FAQ România Pitoreasc\.Export cultur\ f\r\ vedeteDe obicei, cultura nu export\vedete, ci obiecte. C\r]i, caiete,stilouri, creioane... (vezi China).Uneori ea export\ [i memorie,prezent [i concepte. Foarte rarindivizi, c\ci scriitorul nu ]ine loc delectur\ `n weekend, nu te po]im`ndri c\ ai acas\ moa[tele luiSabin B\la[a [i nu po]i s\ treze[titot taraful din Clejani de diminea]\,c`nd ai tu chef de vreo strig\tur\.Desigur, nu oricine e dispus s\cread\ asta. Dar nu C\rt\rescu emarele autor român cunoscut `nOccident, ci Nostalgia e cartea pecare o mai citesc unii francezi.Constantin Vic\Programele culturale ale UniuniiEuropene nu pun `n centru persoane,ci rela]iile care se produc:schimb [i parteneriat. {i interesulUniunii nu e `ndreptat spre starurileunei culturi, ci spre produc\torulde cultur\. Care de obicei trebuie s\se afilieze unei re]ele [i s\ propun\programe comune, `ntre mai mul]i reprezentan]i,din state [i regiuni diferite.M\rturie stau dou\ muzee: Muzeul}\ranului Român (`n perioada dedirectorat a lui Horia Bernea) [i MuzeulNa]ional de Art\ Contemporan\.Ambele institu]ii au construit programe`n jurul unor concepte. Iar concepteleacoper\ valorile fondatoareale unei Europe culturale.S`nt tentat s\ `ncep discu]ia interminabil\despre brand-urile culturale.Ca s\ po]i spune „cultura român\este x“, trebuie s\ asumi c\ x poatefi dedus de undeva. Nu numai dinproduc]ia cultural\, ci [i din c`tevaimagini „de pia]\“ ale unor arti[ti, scriitori[i g`nditori autohtoni. E clar c\vom exporta imagini recunoscute aici.Neclar este cum aceste imagini atragaten]ia acolo. R\spund unor a[tept\riale publicului european? Extind pia]acultural\ european\? Teoriile de marketingspun: un produs poate intra [irezista pe pia]\ dac\: a. este mai ieftin(diferen]iere prin pre]), b. este maibun (diferen]iere prin calitate), c. estesus]inut de o marc\ (diferen]iere prinpromovare) [i d. este ultra-specializat(crearea de ni[e). S`nt patru modalit\]i.Varianta a pic\ din start: nuputem produce cultur\ mai ieftin\ ca-nEuropa. Nici b nu e posibil: o cultur\mai bun\ e posibil\ printr-un sistemeducativ (nu numai universitar) maibun. Ceea ce nu avem. Varianta c presupunecrearea m\rcii (adic\ orimarca se na[te din vedete – lucru greuc`t timp nu e[ti sigur de b; ori vedetelese vor adapta la marc\, ceea ceiar e greu [i periculos). Ultima variant\,d, e impracticabil\: ni[a trebuiedescoperit\. {i mai e ceva nedescoperit`n cultur\?Nu cred c\ „vedetele culturale“ auvreun rol `n promovarea culturii române.Nu rolul de produs de export.Ele pot face un singur lucru: s\dinamizeze produc]ia cultural\, s\ac]ioneze `n interior.12 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 32, 2-8 IULIE 2005arta grea)


SCRISOARE PENTRU MELOMANIde VICTOR ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga„Muzica nu trebuie în]eleas\, ea trebuie ascultat\” (Hermann Scherchen)lovitur\ de teatruarta grea)Un disc excep]ional:Maria Fotino la casabritanic\ „Pearl “A trebuit s\ treac\ 15 ani pentru avedea pe pia]a interna]ional\ adiscului un CD cu o mare pianist\din România, arhive reproduse legalde o cas\ cunoscut\ de discuriistorice din Marea Britanie.Gr\bi]i-v\ s\ ob]ine]i acest disccompact, iar cei ce ave]iposibilitatea, s\-l comanda]i prinInternet, pentru voi [i prieteniiamatori de pian. De pian lasuperlativ fiindc\, dup\ multedecenii, `nregistr\ri istorice aleMariei Fotino revin la lumin\, perfectremasterizate, sub eticheta caseiPavillion Records/Pearl.Cu c`]iva ani `n urm\ `ncercam s\conving un dirijor apreciat de laBucure[ti de utilitatea public\riipe disc a ceea ce `n Occident s`nt denumitesimplu „arhive“ [i fac faima uneiculturi, unui spa]iu cultural, a unei [colimuzicale. Argumentele erau comune, la`ndem`na oricui, ]in`nd [i de o doz\ de pragmatism.Filarmonicele din România a-veau nevoie dup\ 1989 – [i mai au `nc\ –s\-[i cl\deasc\ un renume, au nevoie decartea de vizit\ pe care o reprezint\ undisc. Ele aveau [i au nevoie de fonduripentru a-[i re`nnoi instrumentele [i completa[i moderniza bibliotecile. Sigur,b\ne[te, arareori discurile aduc marelucru, dac\ nu este pus pe c`ntar [isporul de prestigiu pentru o cultur\. Dar`ncercarea de a scoate la suprafa]\ `nregistr\rilede arhiv\ ale Filarmoniciibucure[tene, de ce nu, `n speran]a c\mai exist\, [i ale celor din provincie,merita s\ fie f\cut\ de mult.Interlocutorul meu, poate fiindc\ nueram un muzician profesionist, poatefiindc\ nu m`ncasem suficient salam,para toate `ndemnurile s\ `ncerce coproduc]iicu case occidentale specializate`n publicarea de arhive istorice. ArhiveleFilarmonicii ar fi fost `ntr-o stare dedegradare avansat\, trebuiau `nt`i catalogate[i abia apoi g`ndit la o eventual\publicare, `n a[teptarea unor oferte primitede la mari case de discuri. Naiv\ [ip\guboas\ concep]ie!Au trecut ani [i ani, iar cele c`teva,pu]ine, arhive din patrimoniul Filarmoniciice au fost publicate, `n principal`nregistr\ri ale dirijorului George Georgescu,au ap\rut cvasi ilegal, prost saudeloc remasterizate de c\tre o companiefrancez\, celebr\ mai ales prin furturi [ipirataj. ~ntre timp, compania cu pricinaa dat faliment [i am mari `ndoieli c\ m\-car familia dirijorului s\ fi c`[tigat cevade pe urma lor. Alte pu]ine [i rare arhiveau fost publicate `n edi]ii de circula]ierestr`ns\, dup\ benzi radio, furnizate deunii instrumenti[ti valoro[i, stabili]i `nOccident. ~mi vin `n minte frumoaseleinterpret\ri ale violoncelistului VladimirOrlov, ap\rute `n colec]ia „LegendaryTreasures“ a companiei Doremi cusediul `n Canada. Colec]ionarii le tezaurizeaz\,`ntre ele afl`ndu-se interpretarea`n premier\ mondial\ a concertului devioloncel de Anatol Vieru, cu Filarmonicabucure[tean\ condus\ de MirceaCristescu, a concertelor de Schumann [iHaciaturian, pentru ultimul la pupitrulorchestrei române afl`ndu-se Sir EugeneGoossens. Am toate `ndoielile c\ setulde discuri, ap\rut `n 1998, se bucur\ depopularitate printre melomanii românisau c\ le este cunoscut studen]ilor carepractic\ violoncelul. M\ `ndoiesc [i c\Filarmonica ar fi ob]inut drepturi de peurma acestei edi]ii. {i a[ fi bucuros s\fiu contrazis.Ar fi multe de spus. Inutil de discutatatitudinea, i-a[ zice „a[tept`ndu-l peGodot“. Marile companii de discuri nunumai c\ au abandonat aproape completpublicarea de discuri cu mari orchestre,dar se arat\ foarte reticente p`n\ [i la a-[iutiliza propriile arhive. Mai adesea v`nddrepturile unor companii mici, specializate`n (re)produc]ia de disc istoric,cum s`nt, de exemplu, Testament, Tahrasau Scribendum. ~ntre timp, `nsu[i disculcompact, ca suport muzical, este subsemnul `ntreb\rii, vremea lui fiind considerat\de mul]i trecut\. Iar tentativelede a-l relansa, printr-o ameliorare major\de calitate sonor\, prin SACD (discurilecompact super-audio) sau DVD audio,s`nt departe de a modifica `n modreal peisajul.Dar, dincolo de toate, discul caseibritanice Pearl cu pianista Maria Fotinoeste cel care m-a `ndemnat s\ pun peh`rtie aceast\ scrisoare. Nu cunoscdetaliile aflate `n spatele public\rii lui [ib\nuiesc c\ ini]iativa `i apar]ine profesoruluiMircea Fotino, care semneaz\[i livretul discului. Important este c\arhiva Societ\]ii de Radio s-a deschis,`n sf`r[it, legal [i c\ remasterizarea vechilorbenzi a fost f\cut\ impecabil,`ntr-un studio profesionist din StateleUnite. {i mai important este faptul c\,a[a cum o spune Mircea Fotino, pianistacea mai distins\ a genera]iei ei `n România,timp de patru decenii exponent\de frunte a [colii pianistice române[ti,Maria Fotino (1913-1996), poate fi dinnou ascultat\ de melomanii de pretutindeni[i de genera]ia t`n\r\ de piani[tiromâni `n c\utare de repere profesionalevalabile. Un singur regret, arhivele nupoart\ absolut nici o dat\, nici m\car estimativ\a `nregistr\rii pieselor selectate(Mozart, Sonata `n si bem. maj., K. 570,Scarlatti, Sonata `n fa min., L. 475,Chopin, Etude in la bem., Op. 25 No. 1,Scenele din copil\rie ale lui Schumann[i, omagiu pre]ios anul acesta, Suita pentrupian, Op. 10 de George Enescu).Da, e-adev\rat, s-a terminatstagiunea. Nu pricep. Cine ainventat stagiunile? De ce n-amvoie s\ m\ duc vara la teatru?{tiu, exist\ „teatrul de var\“, dare mai degrab\ un b`lci – loc dedesf\[urare pentru marileshow-uri estivale, cele care `iadun\ pe Stela & Ar[inel [iBlondy, de exemplu. Nu cer s\-lv\d pe Marcel Iure[ juc`nd vara`n aer liber. De fapt, de ce nu?Henric al IV-lea jucat spre finalde zi, la apus de soare (nu \la dela Na]ional, unul adev\rat!) ar fichiar frumos.Zilele trecute, am `ntrebat o corist\de la Filarmonica dinCluj de ce arti[tii au trei lunide vacan]\. M-a contrazis: legal,au doar 22 de zile de concediu, iarrestul verii trebuie s\ vin\ la serviciu,pentru repeti]ii. Bun, `n]eleg,dar de ce nu pot juca sau c`ntapentru public `n perioada aia?{tiu c\ a[a se `nt`mpl\ de sute deani [i n-are rost s\ m\ mir aiurea,teatrele se `nchid vara [i nu sepoate face nimic. Dar trupele decommedia dell’arte nu se opreauniciodat\ timp de trei luni de ziledin „turnee“.Probabil c\ vara trebuie s\lu\m o pauz\ de cultur\, s\ ne `ntindempe [ezlong [i, eventual, s\deschidem o carte. Parc\ [i audvoci: „Ce-i cu nebunia asta? Dece s\ vrei s\ mergi la teatru [i vara?“.Pentru c\-mi place [i nu v\dce m-ar `mpiedica s-o fac. A]i v\-zut vreodat\ cum arat\ o sal\ deteatru goal\, f\r\ repeti]ii, f\r\ public,f\r\ spectatori, f\r\ plasatoare?E teribil de frumoas\. Celpu]in sala Teatrului Na]ional dinIa[i e a[a – lini[tit\, neb`ntuit\ denici o fantom\ de personaje saumai [tiu eu ce alte ar\t\ri, pustie,t\cut\. Poate c\ \sta e adev\ratulspectacol de care po]i s\ ai partevara: sc\p`nd de z\pu[eala de-afar\,s\ intri `n r\coarea din teatru,s\ te a[ezi `ntr-un fotoliu [iTEATRU ~N LABORATORde LUIZA VASILIUChestii u[urele, de var\s\ te ui]i, pur [i simplu, la ce nuse `nt`mpl\ pe scen\.Dar cum metaforele nu ]in defoame, [i nici de cultur\, ceva tottrebuia s\ fac `n s\pt\m`na care atrecut. A[a c\ am mers la `nchidereastagiunii (iar „stagiune“,`ncepe s\ m\ calce pe nervi!) Filarmoniciidin Cluj. Aparent,n-are nici o leg\tur\ cu teatrul –[i eu credeam la fel `nainte de concert.P`n\ l-am v\zut pe dirijor.Misha Katz e un tip ie[it din comun.N-are pupitru, n-are podium,n-are frac – are `n schimbo c\ma[\ neagr\ cu m`neci flamboaiante,ni[te pantaloni pe care[i-i tot ridic\ `n fiecare pauz\ [i obaghet\. Katz dirijeaz\ cu tot corpul,face pantomim\, danseaz\aproape, se mi[c\ pe jum\tate descen\ `n fa]a corului [i a orchestrei(am uitat s\ spun c\ a dirijatCarmina Burana a lui Orff), bagheta`i e spad\, `njunghie aerulcu ea (sau o duce p`n\ la v`rfulnasului tenorului), z`mbe[te, se`ncrunt\, figura fe]ei e ca fluxul[i refluxul, e extraordinar. N-amSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 32, 2-8 IULIE 2005 13mai v\zut asemenea dirijor `n via-]a mea. La `nceput am z`mbit, nu[tiam ce s\ cred, apoi [i CarminaBurana s-a f\cut via]\. Katz credec\ muzica e mi[care, a[a ag`ndit [i concertul la care am stat`nm\rmurit\, `n r`ndul trei. Unprieten de-al meu, ascult\tor deBach, spune c\ muzica se termin\atunci c`nd `ncepe dansul.Mi-ar fi pl\cut foarte mult s\-lvad\ pe Katz, lituanianul at`t deatipic, extravertit, cuceritor [i acaparant,Katz pentru care ridicareaum\rului drept poate fi un indiciupentru pianist\, de exemplu.Corul l-a iubit, orchestra lafel, publicul la fel. S-a doveditp`n\ la urm\ c\ un dirijor caresare, care se `nv`rte, un dirijor-actor-dansatornu e un maimu]oi,pentru c\ nici una dintre mi[c\-rile sau privirile lui nu e gratuit\,ci e f\cut\ numai ca s\ pun\ muzica`n mi[care.A[adar, dragii mei, dac\ teatreles`nt `nchise vara asta (ca `ntoate verile de pe p\m`nt), p`ndi]i-lm\car pe Misha Katz peMezzo, c`nt`nd la violoncel `n„Trio {ostakovitch“ (pe carechiar el l-a fondat). Nu e acela[ilucru cu dirijorul v\zut pe viu,dar cum e var\ [i timp mort, n-ave]idec`t s\ a[tepta]i `nceputulde stagiune clujean\ – pe 16 octombrie,Katz se `ntoarce cu Simfoniafantastic\ a lui Berlioz.fast-food


fast-food fe]e-fe]e„R\zboiul stelelor “ : ~ntre p\r]ile vechi [i sit(h)-urile noiCRONIC|DE FILMdeIULIABLAGAAcum c`teva zile am v\zut `n„B-24-FUN“ c\ la CinematecaRomân\ a rulatC\l\uza Pan\ Alb\.~mi suna familiartitlul, ca opersoan\ decare uitasem[i, dup\ un momentde suspensie, m-amprins [i de ce: `l[tiam din copil\rie.Se num\ra printrefilmele mele favorite,ale c\ror titluri erau vehiculate `ncadrul celebrului joc „Flori, fete,filme sau b\ie]i,arti[ti sauc`nt\re]i“.Perechile de op]iuni erau, dinc`te `mi aduc aminte, a[a: `ntreC\l\uza Pan\ Alb\ [i Comoaradin Lacul de Argint, `ntre Piedone`n Egipt [i R\zboiul stelelor,`ntre Nea M\rin miliardar[i BD `n alert\, `ntre Drumulspre victorie [i Hangar 18. Pevremea aceea, mergeam la cinematografcuga[ca de pestrad\.Era una dintre marile noastrebucurii, pe l`ng\ „Z`nele [izmeii“ (pe care-l jucam pe dou\str\zi). La R\zboiul stelelor amstat ore `n [ir la coad\, la cinematografulPacea. L-am v\zutpe urm\ de alte cinci sau [aseori, `nv\]`nd engleza pe el. C`nda ajuns `n Sibiu [i Imperiul contraatac\,eram deja dox\ `n materie.Mi-am f\cut chiar [i oplan[\ pe care lipisem poze dinrevista „Cinema“, ata[`ndu-lereplici din film [i absolut toatenumele de personaje sau deactori pe care le ]inusemminte (`l trecusem p`n\[i pe Richard Edlund,care r\spundea deefectele speciale; numele lui `lmemorasem din fuga tamburuluide pe genericul de final).O fan\ a vechilor p\r]iale serieiMie `mi pl\cea de Luke, sor\-miide Han. Eram am`ndou\geloase pe Leia, a[a c\ am fostu[urat\ c`nd am aflat c\ Luke [iLeia erau fra]i. Eram nebun\dup\ R\zboiul stelelor. (Atuncimi-a venit chiar ideea s\ m\ facactri]\.) N-am fost totu[i `ntr-at`tde nebun\ `nc`t s\ m\ aventurez`n ora[ la Casa de Cultur\a Sindicatelor, unde ~ntoarcerealui Jedi „se d\dea“, la unmoment dat, pe video, `n s\lidespre care [tiam doar din auzitec\ s`nt pline de b\ie]i marice fumeaz\, strig\ [i `njur\.N-am v\zut ~ntoarcerea lui Jedidec`t mult mai t`rziu, iar p`n\atunci toate pove[tile celor care`mi spuneau c\ Vader e tat\l luiLuke [i al lui Leia mi-au trecutpe l`ng\ ureche. Circulau totfelul de minciuni [i de variante.Nu prea le credeam, nu era filmulmeu. Nici acum nu s`ntfoarte convins\ c\ Luke e `ntr-adev\rb\iatul lui Vader.S`nt o fan\ R\zboiul stelelor[i m\ m`ndresc cu asta.Dar o fan\ pe rit vechi, a vechilorp\r]i ale seriei. Oric`t depuerile mi s-ar p\rea acum, eun semn c\ [i eu eram la unmoment dat, dac\ nu chiar s`nt`nc\ pueril\. Deci Han, Luke,Leia, Yoda, R2 D2, C3P0,Chewbacca fac parte din familiamea. Ce caut\ ei acum al\-turi de Lorzii Sith, de Grievous,de Amidala, p`n\ [i de Anakin/Vader, cu care nimeni nu m\poate face s\ votez nici dac\ sepune pe respirat greu? Azi s`ntalte zone, alte situri, alte `nc\-peri. Cu toate astea, „nu mi s-aaplecat“, cum s-ar spune, de laR\zbunarea Sith. Am stat cuminte`n fotoliu [i, dac\ am `ncercats\ nu str`mb prea tare dinnas la vederea mult prea multors\bii laser, dac\ m-am str\duits\ nu adorm de la mult preamultele „b\t\i“ [i b\t\lii, dac\am `ncercat s\ evit s\ m\g`ndesc pe unde o fi Han [ice-o mai fi f\c`nd (timpul fiind,cum spunea cineva, un mare[vai]er), atunci pot spune c\filmul nu mi s-a p\rut dezagreabil.Are o coloan\ vertebral\simpl\, dar tare, [i ea reprezint\chiar momentul de ruptur\ dindestinul lui Anakin Skywalker,cel tentat de latura negativ\ afor]ei, din prea mult\ dragostepentru Padme Amidala. Pesteaceast\ coloan\ vertebral\ vineosatura format\ din ceilal]i CavaleriJedi, care `ncearc\ s\fac\ scut [i s\ pre`nt`mpine inevitabilul.Totu[i, o und\ de fatalitateadie peste `ntregul episod.Mi-a pl\cut Hayden Christensenpentru c\ are ni[te ochicare pot s\ bat\ ideal [i `ntr-oparte a for]ei, [i `n cealalt\. Mi-apl\cut c\ a putut alege, chiardac\ a ales prost. C\ a fost ini-]ial bun, de[i a cotit-o (c`nd erammici, credeam c\ Vader a fostr\u tot timpul), cu alte cuvintec\ s-a dat o explica]ie convenabil\lucrurilor din episoadelepe care le [tiam de mici. Numi-a pl\cut c\ e prea mult dezm\]tehnic, prea multe efecte,prea multe s\bii laser, de toateculorile, nu mi-a pl\cut c\ au disp\rutglumele, c\ totul e sobru [ipe bune, nu mi-a pl\cut EwanMcGregor, de[i mi-a pl\cut SamuelL. Jackson, nu mi-a pl\cutc\ institu]ia Cavalerilor Jedi a devenitun fel de afacere [i a[a maideparte. Da, vremurile se schimb\,numai robo]ii r\m`n la fel.R\zboiul stelelor – R\zbunarea Sith/ Star Wars – Revenge of the Sithregia George Lucas; cu Ewan McGregor, Nathalie Portman, HaydenChristensen, Ian McDiarmid, Samuel L. Jackson, Jimmy Smits,Frank Oz, Anthony Daniels.Cu c`teva s\pt\m`ni `n urm\, `lascultam pe prozatorul AdrianSchiop vorbind despre c`t de cooleste s\ fii rrom. Exagerez pu]in, darlogica lui era aceea de a porni peurmele unei reconsider\ri sociale astatutului rromilor. Apoi ne-au venit`n minte medalioanele de „muzic\popular\“, sub forma c\rora s`ntlivrate de televiziunea de stattradi]iile române[ti, [i ne-am datseama c\ nici statutul culturiitradi]ionale române[ti nu este unulmai bun. S-a „infiltrat“ `ntre cli[eeleintelectualilor ideea c\ este cool s\afirmi c\ Muzeul }\ranului de laBucure[ti e una dintre cele mai viizone de expresie tradi]ional\.MUZIC| PE LITEREde R|ZVAN }UPAVedete despre care nimeninu se g`nde[te s\ vorbeasc\Scriu asta pentru c\ din c`nd `n c`ndeste bine s\ verifici „cli[eele snoabe“,pentru c\ nimic nu este mai snob dec`ts\ nu calci prin locul pe care `l lauzi.A[a se face c\, `n afara c`torva pasiona]i,foarte pu]ini s-au implicat `n crizacare a marcat ultima jum\tate de an aMuzeului }\ranului Rom=n. Odat\ cunumirea noului director al Muzeului,institu]ia re`nviat\ de Horia Bernea la`nceputul anilor ’90 a trecut de la dezbaterea„cu c`ntec“ la petrecerea cu muzicieniadev\ra]i. {i nu orice fel de muzicieni:mae[trii populari au concertatcu succes `n teatre [i festivaluri de prestigiudin Fran]a, Elve]ia, Germania, Belgia,Olanda, Italia, Ungaria, Luxemburg.Oricine a avut chef a putut, mar]i,21 iunie, s\-i vad\ pe arti[tii invita]i deMuzeul }\ranului [i prin Ci[migiu [i`ntr-un concert special organizat la sediulMuzeului. Cine au fost mae[triipopulari invita]i la Ziua Interna]ional\a Muzicii? Mai `nt`i „ceatar`[ul“ C\linRa], originar din Carei, unul dintre discipoliimuzicianului Dumitru Iederan.Iederan era cunoscut [i pentru c\, la r`nduls\u, a fost elev al ceatar`[ului-]igan* Isidor {erban din St`na (devenit,printr-un miracol, celebru `n Occident).„C\lin Ra] este inegalabil `n pieselecare reclam\ virtuozitate, dar [i execu-]ie delicat\ [i swingat\ – a[a cum esteDan]ul Mare, o pies\-capodoper\ emblematic\pentru Codru, cea cu care `[i`ncepe de obicei orice c`ntare“, scria `nprezentarea celor de la Muzeu. Nici nu[tiu ce s\ mai adaug. Poate doar c\,al\turi de el, printre protagoni[tii concertelors-a num\rat [i Daniel Dan, un„fost copil minune“, dirijor al orchestreipopulare din Baia Mare, dar fiu alunui cetera[-]\ran din satul Buciumi –Maramure[.Mi-ar pl\cea s\ revin c`ndva cur`nduri l\muritoare asupra artei lui ConstantinLupu, care a c\utat prin toatecotloanele Boto[anilor „muzici“ maiConstantin Lupu (st`nga) [i Emil Mihaiu, o „vedet\“ a genului (dreapta)pu]in cunoscute. A lucrat cu o mul]imede fluiera[i, cobzari, viori[ti [i fanfaragiipe care ]\ranii nu-i b\gau preamult `n seam\, pentru c\ muzica lor„ie[ise din mod\“. Cel de-al patruleaprotagonist al concertelor de la Muzeul}\ranului a fost Emil Mihaiu (o„vedet\“ a genului). Mihaiu este unuldintre mae[trii populari care s-au obi[-nuit cu studiourile de `nregistr\ri. Ac`ntat pentru Etnophonie, Electrecord[i New Samarkand Records.* A[a s`nt numi]i muzican]ii popularidin zona Careiului14 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 32, 2-8 IULIE 2005


))fe]e-fe]efast-foodARTE VIZUALEde MATEI BEJENARUSculpturide un minut~n secolul XX, registrul sculpturii s-a extins radical prindeta[area de corpul uman. Prin abstractizarea formelor dinopera lui Br=ncu[i, corpul uman devine geometric, d`ndastfel drum liber sculpturii abstracte, `ndep\rt`nd-o deformele biomorfologice. Pierderea „propor]iei umane“ `nsculptur\ printr-un proces dedezumanizare“a fost urmat\ de o nou\ faz\, pe care a[ numi-o reificareasculpturii, prin „`nlocuirea“ ei cu obiecte g\site – objetstrouvés, asamblaje mai mult sau mai pu]in func]ionale.Oalt\ schimbare a statutului sculpturiiare loc `n anii ’60-’70,prin procesul de dematerializarea acesteia `n arta conceptual\ [iac]ionism. Noile materiale, precummasele plastice [i neonul sau diferiteleprocese integrate `n sfera artistic\,au „pulverizat“ obiectul artistic`n concept, `ndep\rt`ndu-ne [i maimult de lumea formelor sculpturaleclasice sau moderne.Ca o reac]ie la aceast\ situa]ie,asist\m `n anii ’80 la intrarea `n lumeaobiectelor artistice a pieselor demobilier, care c`[tig\ astfel, pe l`ng\calitatea de obiect func]ional din via-]a de zi cu zi, [i pe aceea estetic\,conferit\ de sculptur\. O consecin]\fireasc\ a acestei situa]ii a fost „reintrarea“corpului uman `n sculptur\din perspectiva unei noi ecua]ii, `ncare utilizarea obiectelor devine maiimportant\ dec`t ele `nsele. Aceast\nou\ estetic\ a f\cut ca sculptura s\se redefineasc\ `n ultimele dou\ deceniica apar]in`nd practicilor utilitare[i construc]iilor, `n care paradigmafotografiei este dominant\.Probabil unul dintre arti[tii care ainfluen]at cel mai mult aceast\ schimbareeste austriacul Erwin Wurm.Prin modul s\u original de a folosifotografia [i video-ul, el a introdusnoi parametri `n ecua]ia sculpturii,cum ar fi durata, pe l`ng\ cei clasici,precum gravita]ia, greutatea, echilibrul,materialitatea [i forma. PentruWurm, corpul uman `n conexiune cuobiecte `n pozi]ii care nu pot duramai mult de c`teva minute reprezint\o extensie a sculpturii c\tre teritoriulmedia. Unul dintre cele mai cunoscuteproiecte ale sale, One MinuteSculptures, a fost dezvoltat `n ultimiizece ani [i reprezint\ o colec]ie defotografii, filme video ce documenteaz\diferite ac]iuni bizare [i neobi[-nuite, `n care corpul uman este imaginatde c\tre artist `n situa]ii ce nu]in de logica fireasc\. Un personajmasculin st\ culcat pe spate sus]inutde muchiile scaunelor dintr-o sal\ deconcerte, un t`n\r taiwanez st\ pentruc`teva minute `n genunchi `nmijlocul unei str\zi comerciale dinTaipei, un alt b\rbat st\ orizontal, sprijinindu-sede peretele unei case [i deun semn de circula]ie – iat\ c`tevadescrieri ale sculpturilor de un minutale lui Erwin Wurm. Situa]iile createde el pot fi privite cu umor, dar poatecel mai important lucru este citireaAspect din seria One Minute Sculptures, o colec]iede fotografii [i filme video ce documenteaz\diferite ac]iuni bizare [i neobi[nuitelor `ntr-o cheie a sculpturii discursive,a a[a-zisei sculpturi despre sculptur\,care analizeaz\ limitele [i pozi-]ia acestui mediu de expresie vizual\.Ele au un mare succes at`t lapublicul larg, c`t [i la cel specializat,notorietatea artistului dep\[ind spa-]iul elitist al artelor vizuale contemporane.Poate nu `nt`mpl\tor ideile saleau fost folosite `n unul din ultimelevideoclipuri ale cunoscutuluigrup rock Red Hot Chilli Peppers.O nou\ apari]ie la Editura LiterNet – Mihail G\l\]anu, Atelierul de clopoteToat\ istoria romanului se deruleaz\ „`ntre [i `ntre“. ~ntre dou\ lumi: lumea`n care Sotir, personajul principal, se afund\, solitar, `n c\utarea acelui „ceva“ce-i va permite s\ ajung\ la glasul clopotului [i lumea celor r\ma[i „la suprafa]\“,urm`nd cursul timpului care, [i el, nu bate secundele `n acela[i ritmpentru to]i. Toat\ povestea pare a se `nv`rti `n jurul lui Sotir [i al clopotelorsale, dar ca orice traseu ini]iatic aparenta simplitate este un drum `nfundat.~ntre dou\ lumi, `ntre dou\ b\t\i de clopot, Sotir decide: „s\ nu mai ias\ lasuprafa]a lumii impure“. (Geta Rossier))Romanul Atelierul de clopote poate fi desc\rcat, gratuit, `n format pdf dela adresa http://editura.liternet.ro.LIBERUL ARBITRUde SORIN STOICAVizionarulGeo Bogza~n 1937 Geo Bogza se g\sea `n Moldova,`ntr-un t`rg al c\rui nume nu ne prive[te, [iacolo i se `nt`mpla o chestie fabuloas\. Otreab\ absolut uluitoare. Vedea un ]\ran m`nc`ndo `nghe]at\. Trebuie spus c\ m`ncatul `nghe-]atei ca activitate nu e o chestie de toat\ m`na,ci, spune Bogza, „`n contact cu corpul omenescea `nceteaz\ s\ mai fie solid\, topindu-se `ntredin]i, l\s`nd s\ se scurg\, `ntr-o parte [i alta alimbii [i apoi pe esofag, [uvoaie reci [i proaspete,f\c`nd s\ izbucneasc\ sub cerul gurii evenimentuldesprim\veririi c`nd pornesc s\ se topeasc\z\pezile“. Fiecare m\n`nc\ altfel `nghe-]ata, decidea el privind cet\]enii dintr-o cofet\riedin centrul Bucure[tiului: „Cucoanele p\-reau pisicu]e care lingeau o sm`nt`n\ deosebit\,iar domnii, buldogi dresa]i `n zgard\ de argint“.Zice-se c\ pe vremea aceea, `n Moldova,apari]ia unui c\rucior cu `nghe]at\ echivala cuapari]ia unui transatlantic. {i, cum spuneam,s-a `nt`mplat atunci ceva nemaiv\zut: un ]\rana comandat `nghe]at\. „Pe c`nd negustorul umpleaprofesional cornetul, el avea aerul unui omcare a dat foc la fitilul unui butoi cu praf de pu[c\[i a[teapt\ s\ vad\ ce-o s\ fie.“ Nu e greu deobservat c\ ]\ranul nu [tia s\ m\n`nce `nghe]ata,de[i tot Bogza presupune c\ omul era„un n\zdr\van `n lumea lui, un tip capabil de toatecutezan]ele“. „C`nd cornetul a fost plin, l-a luat[i a mu[cat din el ca din m\m\lig\. R\ceala l-asurprins [i o clip\ a c\scat ochii mari. Dar amu[cat [i a doua oar\. Lu`nd cuno[tin]\ de cei se petrecea `n gur\ [i pe beregat\ a izbucnit deodat\`n r`s.“~n 2005, `ntr-o sear\ de iunie, Gigi Becalise afla tot la un fel de t`rg, la Marriott, ca s\decid\, `l cump\r\ au ba pe Protasov \la desprecare tocmai i se povestise c\, `n anii ’80,c`nd Gigi vindea miei [i iaurt arabilor, ei bine,c\ pe atunci Protasov era un atacant de ]i sesparie g`ndul. ~n anul 2005, `ntr-o sear\ de iunie,io m\ aflam ca [i alte mii, milioane (?) de telespectatori`n fa]a televizorului. {i am v\zut unfapt absolut bulversant, o chestiune absolut uluitoarecare te poate face s\ te suce[ti chiar `nceea ce prive[te convingerile tale cele mai intime.L-am v\zut pe Gigi Becali cump\r`nd uncornet de `nghe]at\ [i mu[c`nd deopotriv\ dincornet [i din ambalaj. ~nghe]ata era molf\it\ deparc\ ai fi jumulit un copan de pui olecu]\ maia]os. Probabil Gigi nu avusese timp s\ bagepe sub nas `n acea diminea]\. Noaptea precedent\fi[ase R\zboinicul luminii p`n\ la epuizare.Atunci, `n acea sear\ de iunie 2005, Becalim`nca de parc\ se r\zboia cu cineva. Nu-l deranjaambalajul. Naturale]ea cu care `l clenf\neam-a f\cut s\ cred c\ el a presupus c\a[a [i nu altcumva se hale[te chestia aia rece[i colorat\. B\! Mai arunca `n r\stimpuri c\treun ziarist. A[a `[i `ncepe Becali fiecare fraz\,fiecare expunere. Adic\ ai ceva de `mp\r]it permanent.Trebuie s\ te r\fuie[ti cu oricine. Singur`mpotriva tuturor. {i v\z`nd osp\]ul becalian,mi-am amintit de textul lui Bogza. Similaritateaevident\ mi-a provocat o analogie nesim-]it\, m-a f\cut s\ m\ `ntreb, m\, n-or fi fost rude?N-or fi fost rude ei – ]\ranul din 1937 [i Becali?...EDITURA POLIROM SADirector general: Silviu LupescuGRUPUL DE PRES| MEDIANET SRLDirector: Gabriel RusuRedactor-[ef: Toni Hri]acCOLEGIUL DE REDAC}IE:George Onofrei (redactor-[ef),Emilia Chiscop,Denisa Com\nescu,Florin L\z\rescu,Lucian Dan TeodoroviciSECRETAR GENERALDE REDAC}IE: Victor Jalb\REDACTOR: Ana-Maria OniseiRUBRICI PERMANENTE:Adriana Babe]i, Emil Brumaru,Radu Pavel Gheo,Florin L\z\rescu, Ionu] Chiva,Lucian Dan Teodorovici;Carte: Lumini]a Marcu, DorisMironescu;Muzic\: Victor Eskenasy,Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r),R\zvan }upa;Film: Iulia Blaga;Teatru: Luiza Vasiliu;Arte plastice: Matei Bejenaru;Caricatur\: Lucian Amarii (Jup);Colaje foto: Ion Barbu;TV: Alex Savitescu;Fotbal: Sorin Stoica.ADRES|: Ia[i, B-dul Copounr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/214.100, 0232/214111,0724/574355, fax: 0232/214111,e-mail: supliment@polirom.roPUBLICITATE: Oana Asaftei,tel. 0232/252294DISTRIBU}IE / ABONAMENTE:Mihai S`rbu, tel. 0232/271333• `n Ia[i: Media Distribution SRL,tel. 0232/216112• `n ]ar\: Rodipet SA, Bucure[ti,tel. 021/224420, int. 192Potrivit art. 206 CP responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului apar]ine autorului.• abonamente la oriceoficiu po[tal din ]ar\• cititorii din str\in\tate se potabona la adresaexport@rodipet.roTIPAR: SCMultiprint SA,Ia[i,Strada Buciumnr. 34,tel. 0232/211225,0232/236388SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 32, 2-8 IULIE 2005 15„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Catalogulpresei interne la pozi]ia 2378. Pentru abonamentev\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii Rodipetdin ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal.Tarife de abonament:• 180.000/ 18 lei pentru o perioad\ de 3 luni• 360.000/ 36 lei pentru o perioad\ de 6 luni• 690.000/ 69 lei pentru o perioad\ de 12 lunivedeta culturala


vedeta culturala mediatiza]i [i de[tep]i))Dialog cu Jan Guillou, autorul romanului „R\ul “„Scriitorii nu s`nt niciodat\ v`n\tori de corup]i “Jan Guillou este un personaj controversat, figur\desprins\ parc\ din romanul R\ul care l-a f\cutcelebru, tradus [i publicat [i `n România. Ofizionomie aparent aspr\, privirea deschis\,iscoditoare a ochilor alba[tri, o str`ngere de m`n\ferm\. Dac\ ad\ug\m vocea hot\r`t\, fraze careincit\ comentariile, dorin]a de a comunica, dar [ide a-[i `n]elege interlocutorul, „ob]inem“ unrezultat aproape romantic. Jan Guillou trece dreptun intelectual fin, un scriitor decis s\ abordezesubiecte complet neconven]ionale. O copil\riedur\, o adolescen]\ fr\m`ntat\, o serie de romanepoli]iste sau istorice (a c\ror ac]iune este plasat\`n timpul cruciadelor, dar al c\ror mesaj trimite laactualitate) sau `ntrep\trunderile privind corup]iaau f\cut din Guillou un autor consacrat pe pia]ainterna]ional\. Romanul ap\rut recent [i `nRom=nia, R\ul (Editura Humanitas, 2005),urm\re[te traiectoria sinuoas\, aventuroas\ [idur\ a adolescentului Erik, marcat de violen]elefizice pe care i le aplic\ propriul tat\. Ie[irea luiErik din mediul familiei este la fel de impregnat\de violen]\: mediul internatului unde se va aflatimp de doi ani se dovede[te a fi unul al b\t\ilor`ntre elevi, grupa]i `n cei f\r\ drepturi caretrebuiau s\ suporte [i cei inclu[i `n a[a-numitulConsiliu, adic\ elevii din clasele terminale, ceicare aveau drepturi indiscutabile `n a da pedepse.Erik rezist\, asemenea unui r\zvr\tit. E uncaracter singular, puternic, reflexiv, sus]inut cuc\ldur\, dar din umbr\, de prietenul s\u, PierreTanguy. Singurul refugiu `n acest univers al teroriis`nt orele de sport [i povestea de dragoste pecare o tr\ie[te cu t`n\ra Marja.Interviu de Dana RadlerFelul `n care avanseaz\ `nromanul dumneavoastr\firul pove[tii pare s\ indicec\ r\ul [i violen]a s`nt indisolubillegate de putere [ide dorin]a de putere. Cumcomenta]i aceast\ leg\tur\?V\ pot spune c\ biologia fiin]eiumane func]ioneaz\ a[a: c`nd s`ntemfoarte agresivi nu sim]im durerea.Nu doare s\ prime[ti unpumn `n fa]\ la momentul respectiv,de-abia mai t`rziu sim]idurerea, dar nu atunci c`nd `nfrun]iun adversar. ~]i poate a]`]a dorin]ade putere, efect al simplei biologii[i al modului `n care percepemcontactul nostru cu ceilal]i,chiar [i pe cel violent… Nu arede-a face cu partea moral\, asta-io chestiune complet diferit\. Oameniis`nt defini]i at`t de biologie,c`t [i de umanitate [i trebuie s\echilibr\m aceste dou\ aspecte:biologia [i ideologia. Un vechiprincipiu spune c\ tindem [i urm\rims\ punem ideologia pe primulplan. {i Biblia afirm\ acela[ilucru.A]i putea s\ explica]i ideea„echilibrului terorii“?Anali[tii politici [icercet\torii sus]in c\ e unprincipiu dep\[it, valabilpentru perioada r\zboiuluirece. Care este pozi]iadumneavoastr\?Vorbesc, `ntr-adev\r, despre echilibrulterorii `n roman [i acesta evalabil [i `n zilele noastre. StateleUnite s`nt for]a dominant\ [iau r\mas singura dup\ sf`r[itulr\zboiului rece, ceea ce le permites\ fac\ mai mult, dup\ cumle place! Totu[i, nu cred c\ putereaAmericii va d\inui foartemult, istoria ne arat\ aceasta.Experien]a lui Erik [i stilulde via]\ din internatulStjärnsberg arat\ c\violen]a e str`ns legat\ derasism...Rasismul are multe forme. Amcunoscut formele de apartheid `n]\rile africane timp de decenii `ntregi.La vremea respectiv\, existaideea, larg r\sp`ndit\, c\ europeniitrebuie s\ cucereasc\ zoneledin acea parte de lume `ntruc`t nuerau populate. Pe de alt\ parte, experimentulnazismului a dus rasismulla extrem, la a g`ndi numai `ntermenii superiorit\]ii unei na]iuni.Dup\ colapsul apartheid-ului,rasismul nu mai e la mod\.Americanii au trecut, prin urmare,de la rasism la patriotism [ina]ionalism extrem. Pre[edinteleClinton, reprezent`nd omul cel bun,a descris Statele Unite ca „singurana]iune indispensabil\ dinlume“. Numai na]iunea american\,indispensabil\, a[a cum a definit-o,ar putea c\l\uzi restul lumii.Exist\ vreo leg\tur\ `ntreacestea [i motivul pentrucare crede]i c\ americaniis`nt interesa]i s\ duc\„r\zboaie drepte“?Da, dar opinia public\ larg\ a fostfoarte critic\ `n ceea ce prive[teinvazia Irakului. Noi nu credem`n r\zboaie drepte. Majoritateasuedezilor nici nu s`nt religio[i.Religia e o retoric\ a americanilor,nu ni se potrive[te de fel. Deaceea suedezii s`nt `n favoareaUniunii Europene.S`nt optimi[ti suedezii `n ceprive[te viitorul UniuniiEuropene?Din acest punct de vedere, da.Majoritatea suedezilor cred c\Uniunea European\ ar trebui s\echilibreze Statele Unite, `n restJan Oscar Sverre Lucien Henri Guillou s-a n\scut `ndertälje, Suedia, mama fiind fiica unor aristocra]isuedezi, tat\l, un diplomat francez.~nainte de a deveni ziarist `n 1964,Guillou a studiat dreptul doi ani.Cariera literar\ include romane, de lacele cu note autobiografice, la celepoli]iste sau istorice. C\r]ile sale s`ntextrem de populare `n ]\rile nordice.~n 1999, Guillou a fondat cuAnn-Marie Skarp, partenera sa devia]\, Liza Marklund [i SiggeSigridsson Editura Piratforlaget.Romanele sale s`nt `n prezenttraduse `n peste 12 limbi str\ine.s`nt `ns\ relativ sceptici fa]\ deaceasta.Este extrem de incitant\prezen]a `n roman a unuipersonaj ca Pierre Tanguy.De ce a]i sim]it nevoia s\-linclude]i `n poveste?Pierre e necesar. El reprezint\ singura[ans\ de a avea o reflectareintelectual\ asupra a ceea ce se`nt`mpl\. Cred c\, dac\ `n 1989mul]i români `ncercau s\ ac]ioneze,erau mul]i diziden]i pescen\...Realiza]i poten]ialulromanului dumneavoastr\ca instrument potrivitpentru diverse activit\]iliterare [i creative cutinerii?C`nd am scris cartea, trebuie s\m\rturisesc, n-am avut habar c\ar putea fi citit\ de adolescen]i.Credeam c\ e prea sofisticat\ intelectual.Mi-am subestimat dinacest punct de vedere cititorii [inu o s-o mai fac vreodat\.Proza dumneavoastr\, dup\succesul acestui roman,s-a concentrat asupraperioadei cruciadelor. Cares\ fie motiva]ia pentru oastfel de trecere – de lateme contemporane – la oproz\ de tip istoric-eroic?Cruciadele pot p\rea misterioasepublicului larg, dar ele nu constituieun mister pentru istorici.P`n\ relativ cur`nd, am avut dou\versiuni distincte: una arab\ [iuna britanic\, evident diferite dinmulte puncte de vedere. Putemafirma acum c\ [tim ce s-a petrecut`n acea perioad\, lun\ de lun\.~n 1995 am fost, la un momentdat, izolat `n Kazahstan, `ntr-ocamer\ de hotel, c\ci a[teptamun mijloc de transport spre oanumit\ destina]ie. Nu puteam p\-r\si camera, deoarece a[teptams\ fiu sunat la telefon din clip\ `nclip\, a[a c\ m-am uitat la televizor.La momentul respectiv a-vea loc un mic experiment, fiindc\programele kazahe nu erausubtitrate `n arab\, ci `n limbakazah\, cu caractere latine… Oricum,nu `n]elegeam… A[a c\ m-amuitat la CNN, `n total 48 de ore.Ceea ce e pur\ tortur\ pentru unziarist, o adev\rat\ insult\. {i voiexplica de ce: am luat o coal\ deh`rtie, am tras dou\ coloane – `nst`nga urma s\-i trec pe cei buni,`n dreapta, pe cei r\i. De fiecaredat\ c`nd un arab sau un mahomedanap\rea pe ecran, `l treceam`n coloana respectiv\, `nfunc]ie de cum era descris, bunsau r\u. Elementul surpriz\ a venitc`nd am constatat c\ persoaneledin ]\ri islamice erau descrisenumai ca „rele“: am ajunsla 57 de bif\ri pe coloana respectiv\!To]i erau „r\i“! Asta m-a f\-cut s\ cred c\ am g\sit `nceputulunui „r\zboi sf`nt“. Orice preot dinAmerica poate demonstra, pornindde la ce se vede pe ecran, c\islamicii s`nt r\i. Nu am v\zut unmahomedan `mbr\cat `n haineobi[nuite, exprim`ndu-[i g`ndurile.Numai indivizi nebuni, numaiindivizi care aruncau cu pietre,se b\teau, se purtau ca animalele.Ca demonii. Asta m-adus cu g`ndul la r\zboiul sf`nt.R\zboiul `nceput de America vadura suficient de mult, probabilc\ eu nu voi tr\i s\-i v\d sf`r[itul.{i atunci m-am `ntrebat: cum po]iscrie despre un r\zboi sf`nt?{i care e r\spunsul?S`nt ziarist [i lucrez la „Aftonbladet“,principalul cotidian dinSuedia. Ca ziarist, pot doar reflectaasupra lucrurilor recente, evenimentepetrecute `n ultima s\pt\m`n\.Dar dac\ vrei s\ ai o imaginemai profund\ [i mai ampl\,atunci trebuie s\ mergi mai `n a-d`ncime. ~ntrebarea e dac\ putem`n]elege actualul r\zboi sf`ntcomparativ cu ce s-a petrecut anterior.Cred c\ romanele mele arat\inutilitatea r\zboaielor sfinte. Deaceea, de `ndat\ ce m-am `ntorsdin Kazahstan, am `nceput s\studiez istoria medieval\.Ce a urmat?Anul trecut, am terminat un romandespre corup]ie. ~n calitatede ziarist, am observat concentrareape detaliile „tehnice“: sevorbe[te de cei corup]i `n media,ar\t`ndu-se ce sume au luat, cetrafic de influen]\ s-a petrecut. Darnici unul dintre articolele pe carele-am citit nu merge dincolo desuprafa]\! A[a c\, `ntrebarea mear\m`nea f\r\ r\spuns: cum se comport\ace[ti oameni, cum vorbescc`nd s`nt `ntre ei? Am avutocazia s\ merg pe firul unor pove[ticare nu apar niciodat\ `nziare. Am avut prilejul unic s\v\d asemenea oameni `ntr-o situa]iecu totul special\. Vede]i, scriitoriinu s`nt niciodat\ v`n\tori,cel pu]in `n Suedia! Eu s`nt! {i,merg`nd la v`n\toare, i-am v\zutpe cei corup]i ucig`nd. ~n stilul luiCeau[escu, cu animalul ]intit la odistan]\ fatal\. Fapt e c\ dup\ v`n\toareare loc o cin\ cu to]i v`n\torii.Iar conversa]iile de la cin\spun foarte multe!I-am v\zut pe ace[ti oameni`n dou\ situa]ii deosebite: omor`nd[i m`nc`nd. Asta se `nt`mpladup\ 1990, a[a c\ iar\[i m-am `ntrebat:cum e posibil ca valul deajutorare din Suedia spre ]\rile estices\ fie urmat de unul de corup]ie?{i r\spunsul e urm\torul:oamenii cred c\ l\comia e bun\,chiar dac\ comunismul s-a doveditun e[ec. Acesta e fundamentulunei ideologii bazate pe furat.Pentru ei, a fura `nseamn\ a progresa!Care a fost reac]iapublicului fa]\ de articolele[i romanul scrise dedumneavoastr\?Un impact uria[! ~n Suedia, oameniivoteaz\ cam a[a: vreo40% pe sociali[ti, vreo 20% pecei de dreapta, iar din cei 20%care cred `n conservatori, doar 2%s`nt boga]i. Majoritatea popula-]iei `i ur\[te pe cei boga]i [i corup]i.Am fost primul care a scrisdespre asta. M\ g`ndeam cumpoate fi scris un roman privindcorup]ia. I-am ridiculizat pe ho]i,i-am f\cut s\ arate absurd, caraghios,am folosit satira. A[ fiputut fi indignat, dar asta nu eracalea potrivit\ pentru a-mi facecunoscut mesajul! A[ fi pututcritica manierele, morala, dartoat\ lumea [tia ce pozi]ie am fa-]\ de ei! A[a c\ a trebuit s\ g\-sesc o alt\ cale pentru a ajunge lamintea cititorilor. Toat\ lumea adiscutat romanul meu, oameniiau r`s de aceste personaje. Efoarte bine s\ po]i r`de de ei!16 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 32, 2-8 IULIE 2005

More magazines by this user
Similar magazines