GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

DELA TEATRU LA PALAT ■ 167Cine nu‐şi aminteşte de povestirea lui Jupân Dumitrache din scena I‐a:„...Aşa zice cumnată‐mea ieri... nene, hai diseară la „Union” la Ionescu. Cumauzii eu de „Union” mă făcui verde la faţă. Ce să mai căutăm la comediile aleanemţeşti, nişte mofturi; dăm parale şi nu înţelegem nimica; mai bine punembanii în buzunarul ălălalt şi zicem că ne‐am dus” – „Aide, nene, zău, parol; să n’aiparte de mine şi de Veta”. Ei, când am auzit aşa vorbă mare, n’am putut ca s‐otratez cu refuz”.Răsfoiesc gazetele vechi, şi‐mi dau seama că bine făcea Ziţa să fie atât depătimaşă după Union căci, dacă lipsea Ionescu, putea în locul lui, în serile devară a anului 1878 să‐l aplaude pe d‐l Mertens, bas vestit, cu frumoasele lui fiiceFanny, Henriette şi Emma, care cântau în cor cu tatăl lor. „Din nenorocire”,scrie un cronicar moralizator „succesele lor teatrale nu sunt singurele, şi este greusă împaci arta teatrală cu alt soiu de distracţii prea des reînnoite”.De altminteri, tot programul dela Union era cam uşurel anul acela, căcifrumoaselor şi darnicelor domnişoare Mertens urmau „Monsieur Robert şi MissHarrisson”, care, în scena cocoşului şi găinii, conjugau verbul „a iubi” cu atâtanaturaleţă încât mulţi spectatori erau scandalizaţi.Totuşi, regina serii rămânea necontestat M‐lle Daily, care, într’o seară,rechemată de zece ori la rampă de un public în delir îi oferi, într’o clipă deinspiraţie, această scânteietoare improvizaţie:Je m’appelle DailyJe vous aime à la folieMais j’aime mieux le macaroniEt le fromage d’Italie.„Vă daţi seama, scrie „Criticul teatral” de triumful „gaminei” din Paris! Pescenă i s’au aruncat diamante, cununi, buchete, şi apogeu al gloriei, s’a auzitchiar o protestare datorită unui grup disident”.De necrezut, nu este aşa!DIN REGALĂ PÂNĂ ÎN FRANKLINDacă am putea sări vreodată, într’o zi, vreo şaizeci de ani, am vedea caîntr’un film „trucat” strada strâmtându‐se, casele intrând deodată în pământ, şiîn locul impunătoarelor imobile care se ridică între Regală şi Palat, un şir decase mărunte, urâţele, înşiruindu‐se până în faţa Clubului Agricol, cu o singurăîntrerupere, str. Vămii.