GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 239la şcoala de război, general de divizie; om politic, ministru, senator.Vezi notele: 499.73Miron COSTIN (februarie 1633 – 18 decembrie 1691, Roman, judeţulNeamţ, reînhumat sub monumentul de la Iaşi). Fiul lui Iancu Costin, studii la Bar(Podolia, Polonia – azi în Ucraina) la şcoala iezuiţilor, poliglot, ştiind latina, italiana,polona, rusa. La 1638 Polonia i‐a acordat indigenatul şi titluri nobiliare, a revenitla 1653 în Moldova, participă la reprimarea seimenilor răsculaţi; boier cu activitatepolitică care a urcat treptele ierarhice (sulger, paharnic, pârcălab, mare comis, marevornic până la rangul de mare logofăt, a rezolvat o serie de probleme diplomatice.A servit în anii domniilor lui Vasile Lupu, Gheorghe Ştefan, Gheorghe Ghica,Ştefăniţă Lupu (Papură Vodă), Eustatie Dabija Vodă, Ştefan Petriceicu, AntonieRuset, Gheorghe Duca. Participă la confruntările militare. La 1673 reacţionează faţăde politica expansionistă a Imperiului Otoman: „Suntem noi moldovenii bucuroşi săse lăţească împărăţia în toate părţile cât de mult, iar peste ţara noastră nu ne pare binesă se lăţească”. Pe parcursul anilor a îndeplinit o serie de misiuni, făcând drumuri înŢara Românească care l‐au condus până pe actuala vatră a oraşului Drobeta TurnuSeverin şi Târgu Jiu, la Istanbul, Neuhäusel, Viena. La 25 decembrie 1683 a fostluat prizonier de polonezi la Domneşti şi dus în Polonia, fiind sub protecţia luiIoan Sobieski, trăieşte la Daşor, în Carpaţii Păduroşi de unde, în septembrie 1685,a revenit în Moldova fiind desemnat staroste de Putna. Acuzat de hiclenie, fiindataşat ideii de prietenie cu Polonia, a fost suprimat în timpul domniei lui ConstantinCantemir. A manifestat o constantă preocupare pentru studiile filologice şi istorice,cercetând vechile izvoare ce i‐au fost la îndemână. Cele cunoscute l‐au ajutat înelaborarea cronicilor în care a afirmat obârşia latină a poporului român. Analitic, le‐afolosit în elaborarea lucrărilor sale, preponderent în Letopiseţul Ţării Moldovei de laAron Vodă încoace, de unde este părăsit de Ureche vornicul de Ţara de Gios terminat înoraşul Iaşi în 1675 tratând istoria Moldovei în perioada anilor 1594‐1661, text pecare, la Iaşi, în 1675, l‐a încredinţat spre transcriere cât şi De neamul moldovenilor,din ce ţară au ieşit strămoşii lor, harta conştiinţei latine şi a mândriei originii romane,scrisă la 1684‐1691. Este autor a mai multor lucrări cu caracter filosofic, poetic(Viaţa lumii), sunt concludente pentru definirea calităţilor acestui cărturar ca bunpsiholog, moralist, literat, permanent manifestând respectul pentru cititorul care‐i vaciti cele scrise.Miron Costin, în 1677 a realizat redactarea în limba polonă a Cronicii Moldoveişi a Valahiei în care relevă latinitatea limbii populare.Caracterizarea făcută lui Constantin Cantemir: „mânca bine şi bea bine, numaiiscălitura învăţase de a face”.În urma descoperirii unui complot al boierilor atât marele vornic VelicicoCostin cât şi fratele său Miron Costin din dispoziţiunea pripită a lui ConstantinCantemir, domnul Moldovei, au fost acuzaţi de hiclenie şi executaţi prin decapitareîn decembrie 1691.„Moldovenii, muntenii şi ardelenii tot de un neam sunt, românesc.” Miron Costin.Variantă a datei naşterii: 30 martie 1633.74Calea Victoriei – denumirea dobândită la 8 octombrie 1878, la primirea