GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 245respectiv şi‐au avut reşedinţele boierii din neamurile: Cantacuzinilor, Văcăreştilor,Bărbăteştilor, Strâmbenilor, Floreştilor, Drugăneştilor.Vezi nota: 426.97Proprietăţile doamnei Maria erau situate în actualul perimetru al intersecţieiCăii Victoriei cu bulevardele Regele Carol I şi Regina Elisabeta. Doamna Maria(? ‐1723) era fiica lui Ghiţă Rustea, căsătorită cu Şerban Cantacuzino, implicatănemijlocit în realizarea ctitoriilor şi a actelor de binefacere. Din ce a fost curteafamiliei Cantacuzino avem ca unică moştenire imobiliară Biserica Doamnei, agresatăde masivele blocuri.Vezi notele: 951, 953, 1044, 1063, 1090, 1105.98Familia Bălăcenilor – neam de boieri din Ţara Românească, mari proprietariai unor moşii din judeţul Teleorman din sec. XIV (Curtea de la Balaci). În acest cazeste vorba despre Constantin BĂLĂCEANU (? – 1690) fiul lui Badea Bălăceanu. Adeţinut importante funcţii în Divanul ţării , ultima fiind cea de agă. A fost membrual delegaţiei deplasată la Viena în 1688 pentru a transmite mesajul domnului ŞerbanCantacuzino care revendica grabnica părăsire a teritoriului Ţării Româneşti a trupelorgeneralului Veterani. După uciderea lui Şerban Vodă, Constantin Bălăceanu a fostunul din cei care aspirau la tronul ţării şi ulterior a adoptat o atitudine ostilă faţă deConstantin Brâncoveanu care a culminat în momentul când el a devenit partizanal apropierii politice de austrieci, fiind participant alături de trupele austriece. Înmomentul confruntării armate, la 21 aprilie 1690 a murit în lupta de la Zărneşti.Sancţiunea domnului Constantin Brâncoveanu la adresa membrilor familiei a fost demaximală uzând de prevederile hicleniei.Vezi notele: 295, 333, 334, 417, 425, 638, 1106.99Terenurile Zlătarilor – au cunoscut, în timp, o semnificativă evoluţie,activitatea celor care îşi petreceau zilele căutând pe cursul apelor prezenţa aurului,fiind în atenţia domniei, permanent obligată să asigure pungile care constituiaugaranţia că nu vor fi maziliţi pentru a face loc unui rival cu posibilităţi sporite de a‐şisusţine candidatura. Monopol al domniei avea un aparat de supraveghere, protecţie,sancţionare a faptelor care ar fi putut diminua veniturile domnului. Ca orişice breaslăşi cea a zlătarilor avea un Sf. Lăcaş de închinăciune, respectiv Biserica Zlătari dinCalea Victoriei nr. 12Vezi notele: 786, 830.100Mahalaua Sărindarului – în vecinătatea curţii lui Şerban Cantacuzino,în actualul perimetru al Căii Victoriei, bulevardului Regina Elisabeta, străzilorBrezoianu şi Constantin Mille. Denumirea evocă o veche ctitorie: MănăstireaSărindarului din Bucureşti s‐a aflat pe locul unde la începutul secolului al XX‐leaau fost începute construcţiile la Palatul Cercului Militar (C.C.A., azi Cercul MilitarNaţional).Vezi notele: 196, 595, 665, 691, 752, 951, 1105, 1131, 1220, 1476, 1494,1503‐1505, 1511, 1555, 1777, 1838.101Autorul se referă la lucrarea Istoria Bucurescilor, opera pasionatului cercetătoral trecutului capitalei, Ionnescu Gion, carte care a constituit temei de pornire ladrum pentru a cunoaşte relicvele moştenite.