GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 255Această arteră de circulaţie peste apa Dâmboviţei, trecând Podul Gârlei asiguralegătura între vechea ctitorie a lui Mihai Vodă din 1589‐1591, mănăstirea Sf.Nicolae, (precum şi noua ctitorie a lui Alexandru Ipsilante din 1775) cu vechea zonăa curţilor domneşti din sec. XVI‐XVIII, devenită la acel timp Curtea Veche.153Grădişteanu – familie de boieri din Ţara Românească ce şi‐au avut averileîn Grădiştea din fostul judeţ Vlaşca, azi Giurgiu, având şi o ramură la Mogoşeşti.Au deţinut dregătorii însemnate în secolele XVI‐XX. Numele vine de la BuneaGrădişteanu, vistier, mare vornic, om de încredere a lui Constantin Brâncoveanu.154Nicolae T. ORĂŞANU ( 1833, Craiova, judeţul Dolj – 1890, Bucureşti).Studii incomplete la „Sf. Sava”, precoce gazetar de la 1854, poet satiric, autor alMisterelor mahalalelor, sau Cronica scandaloasă a oraşului (9 broşuri publicate în anii1857‐1858). Antidinast preocupat de a‐l ataca în articolele sale pe domnul Carol I,A deţinut diverse funcţii administrative, de la 1880 director la „Monitorul Oficial”.A locuit pe str. Poetului, azi Enăchiţă Văcărescu la nr. 7. Ani de zile o mică placăde marmură menţiona această prezenţă. În ultimul pătrar al secolului al XX‐lea casaa fost demolată pentru extinderea Institutului Teologic.Vezi notele: 982, 1043, 1837, 1898.155Société de basalte artificiel a realizat calupuri de diverse dimensiuni dinbazalt artificial, produs la Bucureşti cu care au fost realizate pavaje pentru trotuare.De o calitate deosebită acolo unde spiritul gospodăresc le‐a respectat ele au dăinuit.Menţionăm în 2010 încă existenţa ca pavaj atât în curtea Muzeului MunicipiuluiBucureşti, unde au fost folosite calupuri mari şi curtea casei care găzduieşte UniuneaScriitorilor unde au fost folosite calupuri mici.156Sală Mozart. Fréderic Damé se referă la zona care va găzdui ulterior nouasală Mozart care, în ultimele decenii ale secolului XIX a jucat un rol important înpromovarea activităţii artistice. Situată în Calea Victoriei nr. 56, sala a adăpostitnumeroase expoziţii de grup sau individuale ale artiştilor plastici.157Trăsură de piaţă cu doi cai bine îngrijiţi având pe capră imperturbabiliimânuitori, celebrii muscali cu a lor costumaţie specifică.Vezi notele: 144, 213, 216, 959, 1039, 1182, 1219, 1494, 2061.158La momentul la care face referinţă autorul teatrul se numea Teatrul celMare. A fost construit pe calea Mogoşoaiei, după proiectul coordonat de arhitectulJosef Heft, între anii 1847‐1852. A fost inaugurat la 31 decembrie 1852, avândca prim director pe Costache Caragiale. A fost renovat şi redecorat în anul 1875şi a devenit, la 6 aprilie 1877, Teatrul Naţional. În deceniile următoare a cunoscutşi alte intervenţii salutare pentru îmbunătăţirea condiţiilor scenice, confortul sălii,acustica şi iluminarea. Lovit de bombardamentul din 24 august 1944 s‐a decis pripitdemolarea lui.Vezi notele: 203, 227, 340, 368, 662, 855, 869, 871, 1153, 1162, 1193, 1228,1388, 1410, 1414, 1417, 1427, 1431, 1449, 1451, 1561, 1648, 1622, 1692, 1667,1672, 1684, 1689, 1699, 1702, 1704, 1710, 1740, 1885, 2085, 2249.159Pentru omul Carol I timpul era foarte preţios şi ca atare se odihnea