GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 261majoritatea defecţiunilor de pe frontul de răsărit în campania anului 1916. Ela sesizat lipsa de loialitate a „aliatului” rus care prefera să fie, cu mici excepţii, înexpectativă fără să‐şi asume responsabilităţile ce‐i reveneau conform celor stipulate detratatele semnate cu România. Defecţiunile intervenite după revoluţiile din Rusia audeterminat o nouă situaţie pentru România nevoită să ajungă la tratativele cu inamiculfapt care a impus, în primăvara anului 1918, misiunii militare franceze să părăseascăMoldova. În toamna anului 1918 în condiţiile ofensivei din peninsula balcanicătrupele franceze s‐au apropiat de Dunăre, moment în care şi trupele române au trecutla acţiune pentru îndepărtarea inamicului de pe teritoriul României. După realizareajoncţiunii celor două armate aliate la 1 Decembrie 1918 generalul H. Berthelot aintrat în Capitală aflându‐se în suita regelui Ferdinand I. Recunoştinţa românilor s‐amanifestat în cele mai diverse modalităţi. Primirile entuziaste în localităţile pe carele‐a vizitat , declararea ca cetăţean de onoare la Giurgiu, declanşarea unor acţiunicare să aducă în forul public a unor simboluri ale cinstirii, amenajarea şi îngrijirealocurilor de veci unde au fost înmormântaţi membrii misiunii căzuţi la datorie peteritoriul României, toate au fost încununate de formulările lui Nicolae Iorga care,în Parlamentul României, a propus să‐i fie acordată calitatea de cetăţean al Românieişi să fie împroprietărit cu un domeniu şi un conac în localitatea Fărcădia din judeţulHunedoara, măsuri aprobate în unanimitate. Locuitorii comunei au revendicat şischimbarea numelui localităţii pentru ca posteritatea să‐i cinstească astfel numele.Forul ştiinţific al ţării a hotărât la 5 iunie 1926 desemnarea ca membru de onoare alAcademiei Române. La rândul său, la reveniri de mai multe ori în România, a căutatsă parcurgă drumurile ţării, să se reîntâlnească cu foşti luptători acum aflaţi implicaţiîn ampla bătălie a reconstrucţiei ţării. Mai mult, în testamentul pe care l‐a redactata inclus prevederi referitoare la soarta a ceea ce deţinea în România prevăzând caAcademia Română să fie beneficiara veniturilor, sumele obţinute urmând să seconstituie un fond cu ajutorul căruia să declanşeze acţiuni care să permită studierearelaţiilor franco‐române în decursul timpurilor, la o mai bună cunoaştere reciprocă acelor două ţări latine. Decesul său a îndurerat întreaga opinie publică din România.Vezi notele: 494, 1432, 2223, 2224, 2284, 2285.201Regulamentul Organic – a fost elaborat în urma războiului dintre imperiulRus şi cel Otoman, principatele Dunărene rămânând sub suzeranitatea Porţii, au fosttrecute sub protectorat rus, exercitat, pentru o bună perioadă de timp, de contele PavelKiseleff. Ceea ce nu s–ar fi putut accepta în Rusia el le‐a declanşat în ţările române,trecând la realizarea şi aplicarea unor reforme dorite să contribuie la schimbareastărilor de lucruri, mai ales a diminuării marilor contraste între ceea ce erau atribuitemai marilor timpului şi ceea ce reveneau truditorilor, care asigurau realizareaveniturilor marilor boieri. Reformele erau justificate prin avantajele rezultate laprezent şi viitor pentru forţa protectoare a creştinilor din întreaga peninsulă balcanicăde oprimarea musulmană. În acest context s‐au elaborat textele RegulamentelorOrganice pentru Moldova şi Ţara Românească, care pornite de la similitudinile desituaţii, inclusiv de natură juridică, au texte asemănătoare, micile diferenţe fiind deformă, nu de conţinut. Pentru a asigura păstrarea înscrisurilor deţinute până atunci deinstituţiile care se desfiinţau s‐au formulat misiunile ce reveneau Arhivelor Statului.