GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 283Bucureşti, cimitirul Bellu, figura 29, locul 4) a fost un prestigios reprezentant alfamiliei. A realizat în decursul anilor o remarcabilă carieră militară.La 20 mai 1830 a intrat în armată cu gradul de praporcic (sublocotenent) lacavalerie, apoi, din poruncă, a trecut la infanterie. Înaintat maior în anul 1837, aprimit comanda batalionului II din Regimentul I cu garnizoana la Giurgiu. Avansatîn 1831 căpitan, în 1837 maior, ulterior a fost înaintat urcând ierarhic până la gradulde colonel. Cele întâmpinate în anii vieţii le‐a consemnat în amintirile sale ca unatent memorialist. S‐a căsătorit în anul 1838 cu Maria /Mariţa/ născută Bâscoveanu(1823‐1877).Vezi notele: 1770, 1831, 2014, 2075, 2146, 2147. 2207, 2208.355Pavel D. KISELEFF (1788, Moscova, Rusia – 26 noiembrie 1872, Paris),carieră militară remarcabilă, adjutant general imperial, general, conte, diplomat,ministru, guvernator al Moldovei şi al Ţării Româneşti, preşedinte al Divanuluiîn timpul ocupaţiei ruseşti a ţărilor române (noiembrie 1829 – aprilie 1834),manifestând preocupări reformatoare considerate, în general, benefice pentruprincipate dar şi menite de a asigura, în timp, interesele Rusiei. Pentru faptele salea fost împământenit şi i‐au fost acordate şi ranguri boiereşti. La revenirea în Rusiaa fost numit ministru al Domeniilor împărăteşti şi apoi Director al Cancelarieiimperiale. În anul 1862 a sprijinit la Paris Unirea Principatelor Române.Vezi notele: 201, 202, 379, 740, 846, 855, 897, 1030, 1037, 1039, 1336, 1362,1434, 1491, 1648, 1763, 2011, 2028, 2041, 2239, 2298, 2345.356Prefectura de Poliţie (azi Poliţia Capitalei) clădită pe locul fostei case Meitani.Vezi notele: 78, 139, 888.357Holeră – boală infecţioasă contagioasă deosebit de periculoasă cu un procentdeosebit de mare de mortalitate ca urmare a deshidratării organismului. În veacuriletrecute epidemiile au contribuit la decimarea populaţiei pe mari întinderi teritoriale.Vezi nota: 1654.358Este vorba de biserica cu hramul Sf. Ioan cel Mare (Sf. Ioan cel Vechi), carese afla pe Podul Mogoşoaei, după ruinare şi demolare anterior anului 1900 s‐a ridicatimpunătoarea clădire a Casei de Economii şi Consemnaţiuni după planurile lui PaulGottereau. Biserica a fost ridicată în secolul XVI (exista la 1591) de către vistierniculAndrei. A fost închinată la mănăstirea Sf. Ilie din Ianina. A fost refăcută din temeliede către Constantin Brâncoveanu şi comisul Radu Golescu. O parte din sculpturileacestui edificiu sunt păstrate astăzi în lapidarul de la Stavropoleos. Biserica Sf. Ioancel Mare a fost demolată la 1875.359Este vorba despre biserica cu hramul Sf. Ierarh Vasile cel Mare, CaleaVictoriei nr. 198, vizavi de palatul Cantacuzino. A fost cu veacuri în urmă o micăbiserică de lemn aflată într‐o zonă de pădure care în anumite momente ale anuluibăltea. De câte ori va fi fost refăcută este greu de afirmat. Cert este că evoluţia zoneia determinat şi edificarea unui Sf. Lăcaş din zidărie care, la 1815, a devenit metohal mănăstirii Mărcuţa. Cutremurul din ianuarie 1838 a determinat refacerea ei înanii domniei lui Gheorghe Bibescu. Noul ctitor i‐a fost căminarul Toma Baltă. La1882 a fost pictată de către pictorul Anton Serafim. Iar în 1889 au fost realizate