10.07.2015 Views

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 293410Referire la lucrările de trasare a unui nou curs al apelor Dâmboviţei înoraşul Bucureşti, din zona Ciurel şi până dincolo de <strong>Podul</strong> Vitan. Cu acel prilej, prinsăparea, adâncirea albiei, rectificarea traseului pentru eliminarea a o parte din vechilemeandre, s‐a creat un spaţiu de siguranţă care a făcut posibilă eliminarea pericoluluipermanent al inundaţiilor de primăvară sau de toamnă. În deceniile următoare s‐aufăcut noi investiţii, încercându‐se adaptarea ei chiar şi pentru navigaţie. Atunci cândextinderea oraşului nu a fost coroborată corespunzător în privinţa canalizării apelepluviale au creat noi şi păgubitoare situaţii. Facem referinţă la inundaţiile anilor1970 şi 1975. A fost situaţia care a impus o radicală soluţie procedându‐se la etajareaalbiei. Caseta subterană a devenit un canal colector al apelor uzate, preluând celeale canalelor adiacente, iar la nivelul superior, cel pe care‐l avem la vedere ca unrâu care străbate oraşul poartă apele din amonte. Lucrare de amploare, dorită de aoferi chiar şi posibilităţi zonale de agrement preconizându‐se o dotare a cheiului cuambarcaţiuni, formulă repede, compromisă ca urmare a actului agresiv manifestatprin varii formule distructive.Vezi notele: 66, 102, 131, 151, 240, 310, 347, 353, 357, 358, 362, 376, 382,408, 414, 418, 419, 423, 437, 751, 1094, 1135, 2211.411Deceniul promovat de Unirea cea mică, ca şi cele ulterioare au atras înRomânia diverşi antreprenori cu comportamente diferite, existând situaţii când,luând o parte din sumele incluse în contracte, uitau de obligaţiile asumate în privinţatermenelor şi a calităţii. Urmau tratative, promisiuni rar onorate, ajungându‐seadeseori la litigii greu de rezolvat. Un exemplu l‐a constituit arhitectul antreprenorfrancez Alexis Godellot care, contractând lucrării în anii domniei lui Alecsandru IoanI Cuza, a tărăgănat circa un deceniu rezolvarea, determinând intervenţii care până laurmă au fost soluţionate prin contribuţia lui Eugeniu Carada.412Cazmaua – a fost predată ulterior Muzeului Municipiului Bucureşti,aflându‐se astăzi integrată în patrimoniul colecţiilor acestuia.413Abanos – arbore exotic din zona tropicală şi subtropicală cu un lemn greu,de culoare neagră şi cu mare rezistenţă în timp, calităţi ce‐l recomandă în realizareade mobilier de lux, a unor instrumente muzicale de suflat.414Dâmboviţa – de‐a lungul anilor, numeroase iniţiative ale unor entuziaştiau urmărit să confere funcţionalităţi economice debitului de apă al Dâmboviţei;proiecte, experienţe, toate însă repede abandonate. Astăzi, în procesul de restructurarea centrului Capitalei au fost făcute ample lucrări care au conferit Dâmboviţei atributefireşti.Vezi notele: 15, 41, 66, 70, 90, 102, 131, 151, 179, 240, 249, 310, 321, 382,408, 410, 418, 419, 423, 437, 751, 1094, 1135, 1211.415Roţi – aici formularea face referinţă la zbaturile (paletele) care bătând apaasigurau înaintarea navei valorificând energia aburilor. Epoca vaselor cu roţi, cuzbaturi, a apus, ultimele au fost cele de agrement de pe lacurile Herăstrău, Snagovdar şi din Delta Dunării.Vezi notele: 210, 249, 596, 1179, 2173, 2200.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!