GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 305490„La Leul şi Cârnatul” – renumit birt mai ales prin frumuseţea grădinii carese afla pe actuala stradă 11 iunie la nr. 54. S‐a impus prin serviciile oferite după 1870şi şi‐a menţinut acest renume până după cel de al doilea război mondial. La 1870strada se numea Filaret; de la 8 octombrie 1878, prin decizia primăriei Capitalei, s‐anumit „11 iunie” pentru a aminti evenimentul care a dus la declanşarea revoluţiei dela 1848. Strada urma vechiul traseu al Gârliţei ce‐şi purta apele de sub clinurile panteidenumită de bucureşteni „Dealul Spirii” pentru a le conduce până sub pantele de laFilaret unde, urmând curba de nivel, intra în zona care băltea (viitoarea amenajarea anului 1906, Parcul Expoziţiei Generale Române, definit ulterior Parcul Carol I).Lunca cu bogată vegetaţie de pe malurile Gârliţei era o zonă de agrement, localurile,gazdele, grătarele cu produse de zahana, tarafurile fiind elementele de ademenire acelor doritori de petrecere.Vezi notele: 102, 382, 1570, 2092.491Repetitor – pedagog, meditator.492Lavalieră – cravată înnodată în formă de fundă ale cărei capete atârnă.493Gambetta, gambetă – pălărie bărbătească confecţionată din fetru cu calotaovală şi bordurile uşor răsfrânte. Numele aminteşte de purtătorul unui asemeneaacoperământ, omul politic francez Leon GAMBETTA.Vezi notele: 1222, 1436, 1496, 1497.494Strada Fântânei azi Berthelot. Şcoala a devenit în ultimele decenii alesecolului XX, anterior anului 1990, Liceul „Nicolae Bălcescu”, ca omagiu pentrucel care, pornit de pe băncile colegiului „Sf. Sava”, a avut o contribuţie deosebităîn evoluţia României moderne, în cercetarea istoriei poporului român. În cadrulprocesului de revenire la vechile denumiri, instituţia şcolară etalon a învăţământuluiromânesc a redevenit „Colegiul Naţional Sf. Sava”.Vezi notele: 200, 217, 846, 1432, 2222.495Barbu PĂLTINEANU (1856‐1918, Bucureşti, cimitirul Bellu, figura 4b,locul 16), avocat, om politic.496Birtul lui „Hristodoru“ – birturile au constituit o etapă tranzitorie de laceea ce asigurau ca servicii de alimentaţie hanurile, la ceea ce au devenit în ultimaparte a secolului al XIX‐lea restaurantele. Unităţi de mici proporţii (spaţii, numărde mese, cu o clientelă adeseori consacrată, frecventându‐le predilect pentru servireamesei), erau apreciate pentru intimitate, calitatea serviciilor, meniurile specifice. Înacest caz numele îl atribuim unei persoane din sudul peninsulei balcanice care a găsitposibilitatea ca prin meniurile specifice bucătăriei orientale să‐şi asigure o prosperăafacere. Adeseori tocmai de la asemenea mici unităţi întreprinzătorii ajungeau dupăcâţiva ani să‐şi extindă activitatea cu urmări benefice pentru cifra de afaceri realizată.497Gheorghe VĂLLEANU / Gheorghe Constantin VĂLEANU.Vezi notele: 72, 499.498Librăria Georgescu (fostă Hertz).Vezi nota: 433.