GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

394 ■ GHEORGHE CRUTZESCUprincipesa Maria Alexandra Victoria, ducesă de Saxa. La 23 ianuarie 1893 perecheaprinciară a ajuns în Capitală. În aprilie 1897 prinţul Ferdinand s‐a îmbolnăvit,îngrijirile acordate de medicii C. Buicliu, I. Cantacuzino şi W. Kremnitz i‐au salvatviaţa. La cumpăna veacurilor XIX‐XX a fost o permanentă prezenţă la manevrelemilitare, dar şi în problemele de stat. Regele Ferdinand I fiind un exemplu dedemnitate şi deplină dăruire în conformitate cu jurământul făcut la urcarea pe tronulRomâniei. A fost încoronat la 15 octombrie 1922. Anterior şi post 1914 a promovatacte de caritate şi de sprijinire a culturii, a acordat o atenţie deosebită oraşului Iaşi,capitala României în perioada refugiului 1916‐1918, inaugurând la 24 februarie1927 Fundaţia Culturală „Regele Ferdinand I”, pentru propăşirea căruia a lăsattestamentar o importantă sumă; publicist, membru de onoare al Academiei Române.Pentru atitudinea manifestată de a fi permanent alături de poporul român, acesta l‐adefinit ca „cel Loial”.1105Biserica Doamnei.Vezi notele: 97, 951, 953, 1063, 1090.1106Doamna Maria (? ‐1723), era fiica lui Ghiţă Rustea. A avut cu ŞerbanCantacuzino un băiat, Gheorghe (viitor mare ban) şi patru fete: Casandra căsătorităcu Dimitrie Cantemir, Smaranda căsătorită cu Istrate Urdăreanu, Maria căsătorită cuConstantin Bălăceanu şi Bălaşa căsătorită cu Grigore Vlasto.Vezi nota: 97.1107Şerban CANTACUZINO vv.Vezi notele: 91, 92, 97, 98, 100, 304, 385, 427, 428, 435, 614, 636, 752, 946,948, 953, 1106, 1119, 1136, 1505, 1949.1108Zugravul Constantinos, care a lucrat la mănăstirea Cozia în timpul luiConstantin Brâncoveanu, a fost în Ţara Românească unul din cei mai de seamăreprezentanţi ai picturii religioase de la sfârşitul secolului XVII.1109Icoană îmbrăcată în argint – icoană pictată care, la un moment dat, cucontribuţia unui enoriaş cu posibilităţi materiale, ajunge să fie acoperită cu o foliede aur sau argint căreia, prin presare, i‐au fost date denivelările menite a sugeracomponente anatomice, costumaţie, rămânând vizibilă pictura numai a chipului şiuneori şi a mâinilor. Un asemenea gen de icoană este definită a fi o riză.1110Matei GHICA vv. domn al Ţării Româneşti de la 3 septembrie 1752 pânăîn iulie 1753 şi al Moldovei de la 3 iulie 1753 şi până la circa 29 februarie 1756.1111Petrovici Armis. Scarlat Dimitrie PETROVICI‐Armis.Vezi notele: 1000, 1061.1112Epitaf Sfântul aer – aici cu sensul de piesă liturgică folosită de cultul creştinla slujba vecerniei din Vinerea Patimilor Mântuitorului când este scoasă din Sf. Altarşi este aşezată pe o masă în mijlocul biserici pe sub care trec enoriaşii. La momentulprohodirii din noaptea de Vineri este luată şi purtată solemn în cadrul procesiuniicare se efectuează în jurul bisericii. La reintrarea în Sf. Biserică este dusă în Sf. Altarpentru a fi depusă pe blatul pristolului unde rămâne până la Înălţare (40 de zile).