10.07.2015 Views

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

412 ■ <strong>GHEORGHE</strong> <strong>CRUTZESCU</strong>care, la timpul respectiv, a provocat cele mai variate reacţii prin forma, înălţimea şirigiditatea ei.Vezi nota: 1455.1227Resch – giuvaergiu cu atelier‐magazin pe <strong>Podul</strong> Mogoşoaiei/ CaleaMogoşoaiei din 1837. Post 1848 s‐a implicat în prelucrarea metalelor preţioase fiindun bun artist şi bun formator de viitori artişti.Casa Resch a fost la timpul respectiv frecventată de protipendada bucureşteană,a fost totodată formator în atelierul său a unor noi generaţii de artişti. A avut cadescendenţi şi continuatori ai activităţii de giuvaergerie din familie pe Carol (1852,Bucureşti – 1937, Bucureşti, cimitirul Protestant) şi Heinerich (1855, Bucureşti –1930, Bucureşti, cimitirul Protestant).Bijutierul Iosef Resch Fiul, Calea Victoriei nr. 54 menţiona la timpul respectivcă era continuator al activităţii casei fondată în anul 1837. Era furnizor al CurţiiRegale şi al Cancelariei Ordinelor din România, fiind totodată reprezentantulFabricii de ceasornice „Patek Phillipe & C‐le”, din Geneva. Atelierele Resch au fost şirealizatoare de medalii.Vezi notele: 10, 71, 1407.1228Clubul Tinerimii Române – societate ştiinţifică‐literară înfiinţată în 1877,a contribuit, prin variate forme adoptate pe parcursul deceniilor de activitate, lapropăşirea culturii, cu predilecţie, în rândul tinerelor generaţii. Până la finalizareaconstrucţiei proprii a închiriat diverse spaţii din centrul oraşului. Experienţadobândită i‐a fost utilă în momentul când a formulat tema pentru proiectul viitoruluiedificiu. Lucrarea a fost adjudecată în urma concursului de către arhitecta VirginaAndreescu Haret.Clădirea la care face referinţă autorul avea faţada la Calea Victoriei. De fapt erauna din vechile clădiri ale Curţii domneşti a Ghiculeştilor. A fost una din primele„beneficiare” ale prezenţei eliberatorilor ocupanţi care au trecut operativ la înzestrareaoraşelor cu câte o librărie „Cartea Rusă” unde se obţinea la preţuri modice cărţi înlimba rusă, bine tipărite pe o hârtie de calitate şi o legătură manuală foarte binerealizată, cu valoroase ilustraţii, precum şi traduceri atât din clasicii literaturii ruse câtşi a literaturii sovietice, predilect dedicată revoluţiei din 1917 şi mai ales a Războiuluial Doilea Mondial, tratat în a prezenta U.R.S.S. în postura de atacată şi cotropităde imperialismul hitlerist şi coaliţii ei. Metamorfoza treptată după ce eliberatoriiau catadicsit să‐şi readucă trupele acasă a condus şi la o renunţare a unor asemenealibrării. Greu de făcut la timpul respectiv pentru a nu supăra pe vecinul răsăritean.S‐a găsit ca argument starea precară a vechii clădirii şi s‐a dispus demolarea. Stareamurilor era însă impecabilă, solicitând demolatorilor eforturi îndelungate pentru ao înlătura din faţa clădirii Teatrului care în acei ani găzduia una din sălile TeatruluiNaţional, azi Teatrul Odeon.Vezi notele: 341, 1370.1229Dumitru A. GHICA (1718‐1803), fiul lui Alexandru Ghica. Din cele treicăsătorii a avut 14 copii. A fost mare ban, unul din cei mai însemnaţi boieri al ţării,poreclit „Bătrânul”.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!