GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 437veacurile XIII‐XIV. Din acele timpuri mai multe edificii au avut dăinuiri mai scurtesau mai lungi. La 1472 s‐a trecut la realizarea unui nou edificiu care la terminare senăruia în urma unui imprevizibil cutremur, zona nefiind seismică. Fusese ridicatăde constructori ruşi. În urma acestui dezastru ţarul a preconizat aducerea unuistrăin cu experienţă. Alegerea s‐a oprit la italianul din Bologna, arhitectul inginerAristotele Fioravanti. Acesta, venind în Rusia, a fost condus în vechea capitală dinVladimir pentru a vedea ca model Catedrala din vechiul Kremlin. El a proiectat olucrare în care a îmbinat elemente tradiţionale din arhitectura veacurilor anterioareale afirmării Rusiei cu elemente renascentiste mediteraneene. A coordonat nemijlocitlucrările care s‐au realizat între anii 1475‐1479. La interior a fost realizată o valoroasăpictură în frescă. Toate dotările sunt purtătoare ale poleirii cu aur şi pietre nestimate.După sfinţirea Sf. Lăcaş o serie de importante evenimente i‐au marcat existenţa.Astfel la 1547 în incinta acesteia a avut loc încoronarea ţarului Ivan cel Groaznic.Din 1721 a devenit locul de încoronare a împăraţilor (ţarilor) Rusiei. La 1918după săvârşirea slujbei Învierii Domnului Iisus Hristos, din dispoziţia bolşeviculuiVladimir Ilici Lenin Catedrala a fost închisă pentru cult. A existat o excepţie într‐osituaţie excepţională. În 1941 în momentul când trupele hitleriste pătrunseseră înMoscova şi se apropiau de Kremlin din dispoziţiunea lui Iosif Visarionovici Stalin afost realizată în secret o slujbă religioasă pentru salvarea ţării. Din 1990 Catedrala şia recăpătat dreptul de cult. A fost momentul când lucrări de amploare desfăşurate peparcursul a mai multor ani i‐au redat trăinicia şi valenţele arhitecturale şi decorativela cote înalte.O menţiune şi pentru menirea ca loc de întronare a patriarhilor şi mitropoliţilor.Petru cel Mare a desfiinţat patriarhatul în Rusia, care a fost reînfiinţat după Revoluţiadin februarie 1917.1480Scopirea – referinţă la ritualul care conducea la pierderea bărbăţiei.1481Nastavnicul – perceptor, institutor, învăţător, mentor. În acest caz cu sensulde predicator al noului cult, învestit de comunitate cu misiunea de a realiza gingaşaoperaţiune a scopitului.1482Tăierea vârfului sânilor – măsură draconică menită a stârpi specia umană,un mod eronat de judecare, adepţii renunţând la elementara misiune a speciei umanede a‐şi perpetua existenţa prin promovarea a noi generaţii. Din acest punct devedere a fost una din cele mai retrograde comportamente lipsite totalmente de ideifundamentale.1483Scopt, scopit, castrat – membru al sectei religioase ai cărei adepţi se supuneaucastrării. Modalităţile prin care oficialităţile căutau să diminueze iradierea noului cults‐au dovedit ineficiente, stimulând chiar erezia. Măsurile oprimatoare au condus labăjenirea comunităţilor, drumul fiindu‐le dijmuit de poterele care‐i vânau pentrua‐i trimite sub escortă la locurile de obârşie. Pe cei mai recalcitranţi îndreptându‐ispre Siberia în locurile cele mai expuse tuturor dificultăţilor impuse de climat, jivine,lipsa de asistenţă sanitară.1484Obor – zonă a Capitalei cu tradiţie comercială. Ca vatră, a suferit mutaţiiîn funcţie de procesul de extindere a oraşului. Oborul vechi era în zona actuală aFoişorului de Foc.