GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

446 ■ GHEORGHE CRUTZESCUConstantin MILLE /la naştere Constantin Milea/ (21 decembrie 1861, Iaşi –20 februarie 1927, înmormântat la Bucureşti, cimitirul Bellu, figura 100, locul23). Studii liceale la Iaşi, universitare la Bruxelles, Belgia, doctor în drept 1884,la revenirea în ţară s‐a integrat în viaţa politică şi în gazetărie. La 1895 a devenitproprietar al ziarului „Adevărul” pe care l‐a condus în perioada 1897‐1926. A fostadept al doctrinei socialiste, scriitor, publicist.1556Centrul gazetăriei – în evoluţia presei bucureştene interbelice s‐a impusformula apariţiei cotidienelor la anumite ore, oferind cititorilor ultimele ştiri din ţarăşi străinătate. Anumite subiecte fierbinţi, vânate de gazetari, determinau adeseori peconducătorii acestor ziare să scoată ediţii speciale. Au fost şi cazuri când veştile oferite,s‐au dovedit, ulterior, nereale, ca în toamna anului 1877, când căderea Plevnei,considerată iminentă, a fost anunţată înainte de a se fi produs, faptul impunândsuprimarea ziarului care a lansat o asemenea veste falsă. În general „speciala” erarapid difuzată de micuţii difuzori din zona centrală a oraşului, ziarele realizândastfel şi importante beneficii, precum şi dobândirea unui prestigiu al redacţiei prinoperativitate, relatare, interpretare.15571829 + 114 = 1943, anul finalizării redactării şi trimiterii în ţară spreeditare a volumului Podul Mogoşoaei.1558Ion Heliade RĂDULESCU.Vezi notele: 361, 453, 1033, 1148, 1388, 1559, 1561, 1676, 1763, 1969, 1978,1983, 2003, 2064, 2070, 2246, 2298, 2307.1559„Curierul Românesc”, gazetă politică, comercială şi literară – publicatăcu mici întreruperi între 8 aprilie 1829 – 19 aprilie 1848 şi 29 noiembrie – 13decembrie 1859, editată de Ion Heliade Rădulescu şi C. Moroiu. Este cunoscut caprimul periodic în limba română editat în Ţara Românească.1560Chioşcul de ziare – a apărut în peisajul Capitalei în preajma evenimentelordin 1877. Primul a fost amplasat în zona intersecţiei Podului Mogoşoaei cubulevardul Academiei, astăzi intersecţia Calea Victoriei, bulevardul Regele Carol I şibulevardul Elisabeta.1561„Gazeta Teatrului Naţional” – a apărut la Bucureşti de la 1 noiembrie 1835până în decembrie 1836, în total au fost editate 13 numere, avându‐l ca redactor peIon Heliade Rădulescu.1562De fapt Gorgan, zona limitată de străzile Gutenberg, Silfidelor şi bulevardulRegina Elisabeta, dominată de înălţimea gorganului pe care se află biserica Sf.Ilie Gorgani din strada Silfidelor nr. 5. În secolul XVII cunoscută ca „mahalauacalicească la Gorgan”. Biserica ridicată în secolul XVII, în secolul următor este metohal mănăstirii Cotroceni. A fost ruinată de cutremurul din 1802, demolată în 1813,refăcută până în 1819 cu contribuţia majoră a breslei cojocarilor. Din nou avariatăla 1838, a fost reparată de mai multe ori în deceniile care au urmat. Biserica are planbazilical cu trei nave.Vezi notele: 533, 594.