GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 481marii boieri o repudiaseră din teama că vor pierde forţa de muncă. Aceiaşi atitudinese remarcă la 1848, însă balanţa proporţiilor indică mutaţii care treptat au generato altă atitudine. Nemulţumiri vor fi şi la 1864, iar frânările vor dăinui până spresfârşitul veacului întârziind aplicarea împroprietăririi în totalitate.1826Pe terenul care ulterior a fost vatra Ateneului Român a fost sfinţit întâiuldrapel al oştirii româneşti în conformitate cu prevederile Regulamentului Organic şiale anexei: Regulamentul Ostăşesc.1827Roata – companie de ostaşi. Reconstituirea primelor unităţi militareromâneşti în anii ocupaţiei ruseşti au preluat şi termeni din organizarea armateiruse. Vor trece ani cu treptate şi radicale metamorfoze, cu oameni şcoliţi în armateleapusului şi, treptat, termenele, regulamentele vor cunoaşte prefaceri, adaptări,reorientări generatoare de alte conduite.1828Polc – unitate militară cu un efectiv uman echivalent regimentului.1829Regulată – cu sensul de permanent, profesionalism, comandă de cadrespecializate. Se deosebea de oştirea alcătuită ocazional, la nevoie din oameni cupregătire militară redusă şi dotare incertă, adeseori încropită din uneltele de muncă.1830Praporcic – sublocotenent, denumirile fiind luate, pe atunci, după modelulorganizării armatei ruse, sub oblăduirea căreia s‐a făcut acest pas al reînfiinţăriiarmatei române.1831Grigore Şt. LĂCUSTEANU.Vezi notele: 354, 2075, 2207, 2208.1832Front – comandă pentru subordonaţi. Formaţie de militari aliniaţi cot lacot, orientaţi cu faţa la comandant.1833Iuncăr, iuncher – cadet tânăr care se pregătea pentru cariera armelor, elev alunei şcoli militare.1834Locţiitor de mitropolit – misiune acordată celui mai în vârstă dintre episcopiîn condiţii de imposibilitate a‐şi desfăşura misiunea titularul. Au fost situaţii cândmitropolitul se afla în refugiu (cazul de la 1821 şi anii care au urmat). Era înimposibilitate în caz de boală, era plecat peste graniţă pentru a participa la o misiunefie ecleziastică, fie diplomatică (trimiterea la Sankt Petersburg), Înlăturarea în urmaunor controverse cu conducerea ţării (cazul Ghenadie Petrescu).1835Episcopul Râmnicului Neofit NEOFIT (1 ianuarie 1787, Bucureşti –14 ianuarie 1850, Bucureşti, înmormântat la Mitropolie), pregătire şi carierăeclesiastică episcop al Râmnicului 1824‐1840, vicar al Mitropoliei februarie1829‐1833, 1834‐1840, mitropolit al Ungro Vlahiei 29 iunie 1840 – 27 iulie1849 când a demisionat. Implicat în evenimentele revoluţie de la 1848 cu atitudinecomportamentală ambiguă.A fost preocupat de formarea viitorilor prelaţi organizând Seminarul, şcolind înstrăinătate pe viitorii profesori.1836Episcopul Buzăului Chesarie Constantin Căpăţână (1784, Bucureşti – ?),