10.07.2015 Views

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 5092072Colonelul Ioan SOLOMON.Vezi notele: 1576, 2074.2073Strada Palatului desfiinţată prin sistematizarea zonei în anii ’60 aisecolului XX.2074Şi acest episod este redat deformat, ştiut fiind, din documente, cum auacţionat cei care au venit să‐i ajute pe cei din palat. În scurt timp, din mers, oameniis‐au înarmat şi au procurat materiale cu care au improvizat o reţea de baricade înjurul palatului, retrăgându‐se în adăpostul lor când primii asediatori au căzut loviţide gloanţele oştirii comandată de colonelul Solomon.2075Grigore Şt. LĂCUSTEANU.Vezi notele: 354, 1831, 2075, 2207, 2208.2076Curtea Marţială – instanţă judecătorească, tribunal militar care judecădupă legi militare, atât în timp de război, cât şi în situaţii excepţionale.2077Nicolae PLEŞOIANU (1805, Craiova, judeţul Dolj – 28 ianuarie 1859,Hyères, Franţa). Militar de carieră încadrat în armata română din 1831. În 1848 eracăpitan, participant la organizarea adunării de la Izlaz din 9/21 iunie 1848. A fostministru în primul guvern provizoriu; avansat la gradul de maior şi apoi de colonel.După înfrângerea revoluţiei a fugit în Transilvania, iar de aici a plecat în exil. S‐areîntors în 1857, participând la pregătirea Unirii Principatelor.2078Emanoil Gr. BĂLEANU.Vezi notele: 1920, 1981, 2338, 2399.2079Tudor Văcărescu. Teodor VĂCĂRESCU, zis Furtună (1774‐1853, variante:1775‐1851; 1778‐1853, înmormântat în cimitirul mănăstirii Cernica). Fiul luiConstantin Văcărescu şi al Anicăi Creţulescu. Candidat la domnie în 1842, mareban în 1843 şi caimacam în 1848. Mare vornic al dreptăţii. Căsătorit cu Maria, fiicabanului Constantin Ghica.Vezi notele: 1920, 1981.2080Soliman Paşa – comisar special trimis de Poarta Otomană în ŢaraRomânească, a fost primit la Giurgiu şi Bucureşti de o delegaţie revoluţionară românăîntr‐un mod care l‐a determinat să nu acţioneze contra revoluţiei, recunoscând decistarea de fapt. A impus însă formarea <strong>unei</strong> locotenenţe domneşti.2081Aluzie la modul cum s‐au desfăşurat tratativele şi la înţelegerile stabilite cureprezentanţii Porţii Otomane. Totul a decurs în bună înţelegere, ca apoi totul să senăruie la cererea expresă a Rusiei ca revoluţia să fie înăbuşită.2082Fuad Efendi.Vezi notele: 1465, 1526.2083La încăierarea din 13 septembrie 1848 au participat însă şi infanteriştiidin subordinea maiorului Radu I. GOLESCU (8 martie 1814, Câmpulung, judeţulMuscel, azi Argeş /variantă 1817/‐1877, Dracea, judeţul Teleorman), cunoscut subporecla Cătană, militar de carieră, care, la 1848, a fost arestat de otomani şi trimis 3

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!