GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

70 ■ PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZIÎn 1866, se aşează în piaţa Constantin‐Vodă. căci aşa se spuneamaidanului, într’o clădire definitivă de lemn, faimosul circ Suhr 650 , care înzăduful lui Iulie, începe cu acest program sensaţional:1. Grand voltige académique reprezentat de mai mulţi domni şi doamnede societate.2. Înalta şcoală de hăţuri lungi, de d‐l Cloh.3. Le Miracle Persiennes (?) gimnastică executată de Lengs şi Pickardi.4. Intrarea gimnastică a d‐lui Anthony.5. „Avântul amorului” reprezentat de d‐l Cristens. şi d‐rele Cec, Ana,Paulina şi Josefina Dubsky;6. D‐ra Paulina Suhr în paşii săi extraordinari şi pozele academice pe cal;7. Arlechin come statua, pantomimă comică;8. Asaltul Malakofului 651 , cele mai grele sărituri şi salturi mortale dintr’unturn luminat cu foc bengal şi focuri de artificii.Nu s’ar găsi azi, în toată ţara, un pictor să ne redea o seară la circulSuhr, acu 80 ani? O, redingote 652 pe talie, pantaloni pepita, ghete de lac cugumilastic 653 , lavaliere, jobenuri 654 , favoriţi şi imperiale 655 , monocluri cu ramăşi cu şnur 656 ; şi voi, malacofuri 657 , rochi de taffetas 658 evantaiuri şi bucheţele,charlotte 659 şi cabrioleuri 660 , o bunici şi bunice care pe atunci eraţi tineri,vorbeaţi franţuzeşte în lumina palpitândă a gazului aerian 661 , şi făceaţi un haznespus la „Avântul amorului” şi „Asaltul Malakofului”!Şi câte drame de gelozie, în drum spre casă, datorite „pozelor academiceale d‐rei Suhr”! Căci Paulina era frumoasă şi, zice‐se, cuminte. În zadar, un roide adoratori îi oferea, în fiecare seară, bomboane dela Fialkovsky 662 şi buchetestrânse în hârtie dantelată, d‐ra Suhr rămânea rece; până ce într’o zi se hotărî,alese dintre toţi admiratorii pe prinţul G. 663 , îi dădu inima şi mâna, şi maitârziu o fiică, azi soţia unui general român... 664Căsătoria d‐rei Suhr fu şi semnalul de închidere a circului. Din toatătrupa lui Suhr, nu mai regăsim în Bucureşti, după câţiva ani, decât pePaulina Dubski, Ana şi Josefina găsindu‐şi, se vede, norocul aiurea. Dedata asta, Paulina era steaua circului Dersein, şi reprezentaţiile aveau loc pepiaţa Sărindarului 665 . Iar în acel an, pe piaţa Constantin Vodă juca circulHütemann 666 , rivalul lui Dersein. Şi avea şi el o stea, pe d‐ra Henriette, fiicadirectorului, pe care a cântat‐o Caragiale în „Bonbon” 667 , numele nuvelei şi alarmăsarului arăbesc al d‐rei.După un timp, plecă şi Hütemann din Bucureşti, pentru totdeauna. Deacum, pe pustia piaţă Constantin Vodă, se aşează tablalele 668 simigiilor 669 ,şi cofele 670 bragagiilor 671 . Locul fiind întins, oratorii publici îl aleg pentruîntruniri. „Când eram prin cl. VI‐a”, îmi povestea odată Nae Papadat „fugeamdela Sf. Sava şi veneam aci, să‐l ascultăm pe Fleva 672 care vorbea poporului.