GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

DELA GÂRLĂ ÎN BULEVARD ■ 793. El vindecă toată boala de dinţi, îi curăţă cu deplinătate spre a‐i feri deputrezime, întrebuinţând felurite mijloace prin care se păstrează a lor albeaţăfirească;Jos iscălitul vindecă pe săraci dimineaţa dela 6 până la 8 ceasuri fără nicioplată, iar pe cei avuţi după mijloacele lor.Locuinţa jos iscălitului este în mahalaua Răsvanul 779 dela Foişorul deFoc 780 peste drum.D. Mihalowski 781 ”În veacul trecut, se repetă pentru Sf. Ion trista poveste, întotdeaunaaceeaşi, spusă când am vorbit de biserica Măgureanu, de Sf. Dumitru, deStavropoleos: din lipsă de bani, poate, mai mult, din nepăsare şi lipsă dedragoste pentru trecut, treptat treptat, cârmuirea a lăsat biserica să se nărue.Într’o bună zi, pe la 1875, a judecat‐o ca fiind prea stricată pentru a mai fireparată, şi curând după aceea hotărăşte dărâmarea. Cu dărâmarea a începutşi jaful. Un antreprenor, Santalena 782 , a luat coloanele cu capitelul înflorit;mobilierul, candelele, icoanele, vestite prin bogăţia lor, s’au risipit, Dumnezeuştie unde; se spune că ar fi scăpat numai minunatul jilţ domnesc 783 , cubaldachin, păstrat până azi în familia Belu...În aripa din spre Podul Mogoşoaei al vechiului han, poate în încăperilecaselor egumeneşti, nişte case simple cu un etaj, se instalase, pe la 1850, Casade Depuneri de curând înfiinţată 784 .Era, la stradă, cam pe locul unde este azi poarta de fier a intrării principale.Mai pe dreapta, colţ cu str. Mihai Vodă, era o magherniţă unde se adăpostiseCurtea cu Juraţi 785 . „Aci am pledat primul meu proces”, îmi spunea conulNae Papadat. „Era o iarnă grea; şi vorbeam cu blana pe mine şi cu şoşoni înpicioare, că de nu îngheţam. Era în fundul sălii o sobiţă de fier, care făcea maimult fum decât căldură...”ZLĂTARIIProptită de un zid înalt, fără stil şi fără rost, lucrată parcă după albumul dela „Ankerbaukasten, construcţii în pietricele colorate pentru copii”, se înalţăbiserica Zlătari 786 în haina ei de cărămizi aparente şi parcă roşeşte, simţindu‐seaşa urâtă. E a treia biserică cu acelaşi nume, pe acelaşi loc, şi a fost făcută cumo vedem azi, câţiva ani înaintea războiului celălalt. Cea dintâi, o bisericuţă de