seria a treia, an II, nr. 4, aprilie 2010 - Insemnari Iesene
seria a treia, an II, nr. 4, aprilie 2010 - Insemnari Iesene
seria a treia, an II, nr. 4, aprilie 2010 - Insemnari Iesene
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>14Despre lectura critic\(reveniri pe scurt)Rela]ia dintre scriitor [i critic a -re, cred, cel pu]in dou\ fe]e:u na de egalitate, amândoi fi -ind scriitori [i având interese [i problemecomune, a doua, de contract liber consim -]it. Criticul e cel care alege s\ urm\reasc\scrisul celorlal]i [i s\-l secondeze cu scrisuls\u. În fond, scriitor-scriitor ori scriitor-cri -tic, scrii dintr-o nevoie interioar\. „Teme-le“ sunt [i pentru critic la alegere. {i scrisuls\u e liber [i personal(izat). El scrie despreliteratur\ din\untru, cu acelea[i materiale.Pân\ la un punct, intimitatea sa cu litera -tura e atât de strâns\, încât nici el nu opoate privi din afar\. Scriitorul/criticul eo personalitate puternic\ [i ego-centric\,destinat\ singur\t\]ii [i singularit\]ii, caorice artist. Interpretarea/lectura critic\nu înseamn\ altceva decât încercarea dea-l face pe cel\lalt s\ priveasc\ cu ochii t\i.Prin cuvântul potrivit. [i m<strong>an</strong>ipulator. Darnu din vreo inten]ie subversiv\ [i tic\loas\– ce-[i dore[te scriitorul/criticul este caceilal]i s\ vad\ lumea/cartea ([i) din punctuls\u de vedere.Dac\ nu de n\uci „îmblând în întu ne -ric, cu ochii închi[i“, cum ar zice Ion Heli -ade R\dulescu, ne ocup\m, [i nici de „di-let<strong>an</strong>tismul obez“ [i cu înflorituri „coregrafice“pe al\turea cu textul pus la zid deun Zarifopol, criticul literar e un ins carea frecventat teorii, poetici, [coli [i le-a a -d\ ugat propriul talent [i propria viziune.Perpessicius, de pild\, î[i recunoa[te un„temperament prin excelen]\ subiectiv” [iadaug\: „Nu vom t\g\dui dreptul la su -biectivism al criticului”. Pentru Maiorescu,„criticul este din fire tr<strong>an</strong>sparent”, o tr<strong>an</strong>sparen]\aplicând la rece „teoria”, profesoral.Dup\ Tudor Vi<strong>an</strong>u „impresionismulcritic, forma cea mai elementar\ a criticiiartistice”, viseaz\ în leg\tur\ cu opera. Unpas mai departe, criticul urm\re[te „în l\n -]uirea specific estetic\ a elementelor în l\ -untrul operei” [i „pecetea pe care le-a im -primat-o viziunea original\ a artistului”,adic\ face critic\ morfologic\ [i stilistic\.Ajuns la urm\toarea treapt\ de per fec ]io-nare a instrumentarului, criticul „formulea-z\ [i aprecieri în leg\tur\ cu sc\derile sauav<strong>an</strong>tajele operei”, aplic\ o cri -tic\ apreci ativ\. Dincolo de a -ceste trepte, „este cel mai buncriticul care nu este prizonierulu nei singure structuri [i acelacare, reu[ind s\ se dep\[easc\pe sine, poate intra [i r\sfrân gedinl\untru structurile de o perecele mai diverse. Dup\ cum aobservat cu mult\ fine]e criti -cul fr<strong>an</strong>cez Albert Thi bau det,un <strong>an</strong>umit liberalism al con[ti -in]ei este o condi]ie indispensa -bil\ a criticii”. Altfel spus, scopulultim e „s\ ne aplec\m u -nul a supra altuia, nu pentru <strong>an</strong>e judeca, ci pentru a ne în]e -lege; pentru a ne bucura de u -m<strong>an</strong>itatea fiec\ruia dintre noi”.C\ li nescu spunea în fond ace -la[i lucru: „A în ]elege înseam n\a crea din nou, a reprodu ce întine momentul ini]ial al operei”.{i în critica literar\ – repet,zona cea mai tare a literaturiicontempor<strong>an</strong>e –, ar fi de discu -tat, pe lâng\ izbânzile ei neîndoielnice,câteva caren]e. Une -le vechi [i nevindecabile, de vreme ce mâh -nirea lui Gherea, s\ zicem, e înc\ asumabil\:„Cri ti ca româneasc\, cu foarte miciexcep]ii, e cât se poate de de[art\, o cri -tic\ de frun z\real\ [...] Când apare vreolucrare a u nui scriitor al nostru, criticii seîmpart de o bicei în dou\ tabere: unii, du[ -m<strong>an</strong>i ai ar tistului, îl oc\r\sc, îl numesc omf\r\ talent, nulitate, a[a din senin, f\r\ nicio motiva re; al]ii, prieteni, îl ridic\ în slav\[i iar\[i f\r\ de motivare. Astfel scriitorulajunge dup\ unii o nulitate, dup\ al]ii unmaestru, un talent f\r\ pereche. Iar prie -te[ugul [i du[m\nia atârn\ de ni[te factoricari înde ob[te n-au nici o leg\tur\ cu literatura...ba de multe ori î[i vâr\ coada [ipolitica de partid...“ De ad\ugat imediat,cu o echi dis t<strong>an</strong>]\ ame]itoare, c\ ceartacriticilor e, în cele din urm\, o calitate, c\„doi critici ce se respect\ trebuie cu nece-Otto DIX: Bust (1966)Însemn\ri ie[ene