RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...

hargitamegye.ro
  • No tags were found...

RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...

RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare aTeritoriului Județului HarghitaBENEFICIAR: Consiliul Județului HarghitaEVALUAREA STRATEGICĂ DE MEDIU pentru realizarea „PLANULUI DEAMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN HARGHITA” Elaboratconform: HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare aevaluării de mediu pentru planuri şi programe.1


1. Introducere1.1 Legislația românească privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte,planuri și programe1.2 Glosar de termeni conform legislației de mediu (HG 1076/2004, Ordin 756/1997:1.3 Glosar de termeni conform legisla ției de urbanism (legea 350/2001 actualizată, legea168/2007).1.4 Considerații generale1.4.1 Scopul raportului1.4.2 Informații generale1.4.3 Denumirea proiectului1.4.3.1 Expunerea conținutului și a obiectivelor Planului de Amenajare aTeritoriului Județean Harghita, precum și a relației cu alte planuri și programerelevante.2. Analiza situației existente2.1 Obiectivele Planului de Amenajarea Teritoriului Județean Harghita.2.2 Relația Planului de Amenajare a Teritoriului Jude țean Harghita cu alte planuri șiprograme relevante3. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului și ale evoluției sale probabile în situațianeimplementării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita3.1 Calitatea Apei3.1.1 Prelevări de apă3.1.2 Ape de suprafaţă3.1.3 Starea ecologică a lacurilor3.1.3 Riscuri naturale – inundaţii3.4.2 Lucrările hidrotehnice cu caracter de apărare împotriva inundaţiilor3.4.3 Regularizările şi îndiguirile3.1.5 Ape Subterane3.1.6 Structura apelor uzate evacuate în anul 2009 (surse de poluare)3.1.7 Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate3.1.8 Reţele de canalizare3.1.9 Canalizarea apelor uzate3.1.10 Zone critice sub aspectul poluării apei de suprafaţă şi subterane3.1.11Obiective şi măsuri privind protecţia apelor împotriva poluării şisupraexploatării3.2 Solul3.2.1 Fondul funciar - Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe3.2.2 Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din România3.2.3 Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic,energetic etc.)2


3.2.4 Amenajări pentru agricultură - îmbunătăţiri funciare - Procese de degradare asolului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare3.2.5 Amenajări pentru combaterea eroziunii solului – CES3.2.6 Evoluţia modului de folosinţă a terenurilor3.2.7 Amenajări pentru desecare şi drenaj3.2.8 Amenajări pentru irigaţii3.2.9 Disfuncţionalităţi în amenajările de îmbunătăţiri funciare3.2.10 Monitorizarea calităţii solurilor3.2.11 Zone critice sub aspectul degradării solurilor3.2.12 Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575/2001precum și cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale – alunecări de teren.3.2.13 Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575, cauzeleproducerii pagubelor la hazardurile naturale – inundaţii.3.2.14 Potenţialul alunecărilor de teren3.2.15 Inundațiile3.3 Inventarul siturilor contaminate3.4 Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentruameliorarea stării de calitate a solurilor3.4.1 Modalităţi de investigare3.4.2 Reconstrucţia ecologică a solurilor3.5 Calitatea Aerului3.6 Calitatea precipitaţiilor3.7 Poluare acustică3.8 Activitatea staţiei de radioactivitate3.9 Conservarea naturii şi a biodiversităţii, biosecuritatea3.9.1 Biodiversitatea judeţului Harghita3.9.2 Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică3.9.3 Arii naturale protejate – Caracteristici3.9.4 Principalele reglementări referitoare la ariile naturale protejate3.9.5 Problemele legate de ariile naturale protejate3.10 Managementul Deșeurilor3.10.1 Cadrul legislativ3.10.2 Tipuri de deşeuri3.10.3 Gradul de acoperire cu servicii de salubritate3.10. 4 Depozitarea deşeurilor3.10.5 Generarea deşeurilor3.10.6 Colectarea și transportul deșeurilor3.10.7 Valorificarea şi tratarea deșeurilor municipale3.10.8 Eliminarea deşeurilor3


3.10.9 Deșeuri municipale periculoase.3.10.10 Deșeuri de baterii, acumulatori și uleiuri uzate.3.10.11 Deșeuri generate de activități medicale3.10.12 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate oră șenești și industriale3.10.13 Vehicule scoase din uz (VSU)3.10.14 Deșeuri din construcții și demolări3.10.16 Deșeuri periculoase provenite din industrie și agricultura3.10.17 Principalele probleme în domeniul gestiunii deşeurilor3.11 Reţeaua de transport şi comunicaţie3.11.1 Reţeaua de transport3.11.2 Situația existentă în județ - Judeţul Harghita3.11.3 Reţeaua rutieră3.11.4 Reţeaua feroviară3.11.5 Probleme şi disfuncţionalităţi ale reţelei de transport3.12 Alimentarea cu energie electrică3.13 Reţele de telecomunicaţii3.13.1 Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET)3.13.2 Alimentarea cu gaze naturale3.13.3 Resurse regenerabile de energie4. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecție a mediului4.1Obiectivele strategiei de amenajare a teritoriului jude țean stabilite di n punct devedere al protecției mediului4.2 Potențialele efecte semnificative asupra mediului4.3Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului de Amenajare aTeritoriului Județean Harghita4.4 Evaluarea globală a impactului generat de implementarea PATJ Harghita5.Măsurile propuse pentru a preveni, reduce și compensa cât de mult posibil orice efectadvers asupra mediului al implementării Planului de Amenajare a Teritoriului țean JudeHarghitaa. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensare a efectul adversasupra factorului de mediu aer.b. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul adversasupra factorului de mediu apăc. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul adversasupra factorului de mediu sold. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul adversasupra factorului de mediu patrimoniue. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul adversasupra factorului de mediu antropic4


f. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul adversasupra factorului biodiversitate6.Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor6.1Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor7.Bilanțul utilizării terenului7.1 Zonarea utilizării terenului pe folosințe optime7.1.1 Zone rezidenţiale7.1.2 Zonele industriale7.1.3 Zone forestiere7.1.4 Zone Agricole7.1.5 Spații verzi zone de agreement7.1.6 Reabilitarea urbană7.2 Efecte şi măsuri7.2.1 Efecte potențiale ale calității aerului7.2.2 Efecte potențiale asupra calității apei7.2.3 Măsuri de reducere a emisiilor de poluanți în emisari naturali7.2.4 Impactul managementului de deșeuri7.2.5 Efecte asupra patrimoniului natural8.Rezumat netehnic9.Evaluarea din punct de vedere al protecției mediului a prevederilor PATJ Harghita5


1. Introducere1.1. Legislația românească privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte,planuri și programeEvaluarea impactului asupra mediului este o procedura prin care se evaluează potențialeleefecte negative pe care un proiect, public sau privat, un plan sau program le poate avea asupramediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lui.Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdusă în legislația națională prin:Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 91/2002 pentru amendarea Legii protecției mediuluinr. 137/1995, republicata (M. Of. 465 din 28 iunie 2002).Legea nr. 22 din 22/02/2001 de ratificare a Convenției privind evaluarea impactului de mediu încontext trans-frontieră, adoptata la Espo la 25 februarie 1991 (M. Of., Partea I nr.105 din01/03/2001).Ordonanţa de urgenţă nr.195/22.12.2005 (M. Of. nr. 1196/30.12.2005) privind protecţiamediuluiLegea nr. 265/29.06.2006 (M. Of. nr. 586/06.07.2006) pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţăa Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediului (M. Of. nr. 1196/30.12.2005,rectificare în M. Of. nr. 88/31.01.2006)Ordonanţa de urgenţă nr. 114/17.10.2007 (M. Of. nr. 713/22.10.2007) pentru modificarea şicompletarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediuluiOrdonanţa de urgenţă nr. 164/19.11.2008 (M. Of. nr. 808/03.12.2008) pentru modificarea şicompletarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediuluiLegea nr. 86/10.05.2000 (M. Of. nr. 224/22.05.2000) pentru ratificarea Convenţiei privindaccesul liber la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie înproblemele de mediu, semnată la Aarhus la 25.06.1998Hotărârea de Guvern nr. 878/28.07.2005 (M. Of. nr. 760/22.08.2005) privind accesul publiculuila informaţia privind mediul6


Ordonanţa de urgenţă nr. 152/10.11.2005 (M. Of. nr. 1078/30.11.2005) privind prevenirea şicontrolul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/05.04.2006 (M. Of. nr. 327/11.04.2006)Legea nr. 655/20.11.2001 (M. Of. nr. 773/04.12.2001) pentru aprobarea OUG nr.243/28.11.2000 privind protecţia atmosferei (modificată şi completată prin Ordonanţa deurgenţă nr. 12/28.02.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative caretranspun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului - M. Of. nr. 153/02.03.2007)Lege nr. 107/25.09.1996 (M. Of nr. 244/08.10.1996) Legea apelor modificată şi completată deLege nr. 310/2004, Lege nr. 112/2006, Ordonanţă de urgenţă nr. 12/2007, Ordonanţă deurgenţă nr. 3/2010Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/16.06.2000 (M. Of. nr. 283/22.06.2000) privindregimul deşeurilor, aprobată prin Legea nr. 426/18.07.2001Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 61/06.09.2006 (M. Of. nr. 790/19.09.2006) pentrumodificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/16.06.2000 privindregimul deşeurilor, aprobată prin Legea nr. 27/15.01.2007Legea nr. 360/02.09.2003 (M. Of. nr. 635/05.09.2003) privind regimul substanţelor şipreparatelor chimice periculoase (modificată de Legea nr. 263/05.10.2005 - M. Of. nr.899/07.10.2005)Ordonanţa de urgenţă nr. 57/20.06.2007 (M. Of. nr. 442/29.06.2007) privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (modificată şicompletată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 154/12.11.2008 – M. Of. nr.787/25.11.2008)Ordinul MAPM nr. 864/26.09.2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului și departicipare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact trans-frontieră (M. Of.,Partea I nr. 397 din 09/06/2003)Hotărârea de Guvern nr. 918 din 22/08/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare aimpactului asupra mediului ș i pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuseacestei proceduri (M. Of., Partea I nr. 686 din 17/09/2002)Ordinul MAPM nr. 860 din 26/09/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactuluiasupra mediului și de emitere a acordului de mediu (M. Of., Partea I nr. 52 din 30/01/2003)7


Ordinul MAPAM nr. 210 din 25/03/2004 privind modificarea Ordinul MAPM nr. 860 din26/09/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului ș i deemitere a acordului de mediu (M. Of., Partea I nr. 309 din 07/04/2004)Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelorprocedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului (M. Of. 52 din 31/01/2003)Hotărârea de Guvern nr.1076 din 08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare aevaluării de mediu pentru planuri și programe (M. Of., Partea I nr. 707 din 05/08/2004)Legislația națională prevede ca evaluarea impactului asupra mediului trebuie realizat cât maidevreme posibil, în faza de pregătire a documentației care fundamentează fezabilitateaproiectului, aș a încât, pe de o parte să existe toate premizele că nu se vor irosii resursemateriale și de timp pentru proiectarea unei activități, iar pe de altă parte, să existe informațiisuficiente pentru realizarea EIM.EIM se efectuează pentru anumite planuri ș i programe prevăzute în legislația în vigoare, dindomeniile: agricultură, industria extractivă a petrolului, gazelor naturale, cărbunelui și turbei,industria energetica, producerea și prelucrarea metalelor, industria materialelor minerale deconstrucții, industria chimică și petrochimica, industria lemnului ș i hârtiei, proiecte deinfrastructura precum și proiecte din domeniul managementul apei și al deșeurilor.Întrucât directiva SEA (2001/42/EC) transpusă prin HG 1076/2004, care reglementeazăpromovarea planului, se corelează cu alte Directive din domeniul protecției mediului, evaluareade mediu se raportează permanent și la aceste acte comunitare respectiv:Directiva cadru Apă 2000/60/EC (WFD), care introduce noțiunile de program și măsuri (sau deAmenajare) și plan de Management Bazinal pentru a coordona măsurile privind calitatea apei înfiecare bazin.Directiva 91/676/EC privind nitrații care prevede programe de acțiuni pentru zonele amenințatecu nitrațiDirectiva Cadru deșeuri 75/442/EEC, care prevede planuri de management al deșeurilorDirectiva cadru aer 96/62/EC, care prevede elaborarea unui plan de reducere a dispersiilerespectiv a poluanților în zonele unde se depășesc valorile limită admise.Directiva Habitate 92/43/EEC – care are ca scop stabilirea unei re țele ecologice europenecoerente de zone speciale de conservare. Scopul acesteia este de a identifica valori naturale însiturile respective care merită să fie protejate8


1.2 Glosar de termeni conform legislației de mediu (HG 1076/2004, Ordin 756/1997:Raport de mediu - parte a documentației planurilor sau programelor care identifică, descrie șievaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora și alternativelelor naționale, luând în considerare obiectivele și aria geografica aferentă.Planuri ș i programe - planurile ș i programele, inclusiv cele cofinanțate de ComunitateaEuropeană, ca și orice modificări ale acestora, care: - se elaborează și/sau se adoptă de către oautoritate la nivel naț ional, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentruadoptarea, printr-o procedură legislativă, de către Parlament sau Guvern; - sunt cerute prinprevederi legislative, de reglementare sau administrative;Titularul planului sau programului - orice autoritate publică, precum și orice persoană fizică saujuridică care promovează un plan sau un program.Autoritate competentă - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritateîmputernicita potrivit competentelor legale să execute controlul reglementărilor în vigoareprivind protecția aerului, apelor, solului și ecosistemelor acvatice sau terestre.Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice și, în concordanta cu legislația sau cupractica națională, asociațiile, organizațiile ori grupurile acestora;Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului și a autoritarilorpublice interesate de efectele implementării planurilor ș i programelor, luarea în considerare araportului de mediu ș i a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional ș i asigurareainformării asupra deciziei luate;Aviz de mediu pentru planuri și programe - act tehnico-juridic scris, emis de către autoritateacompetenta pentru protecț ia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecțiamediului în planul sau în programul supus adoptării;Impact de mediu - modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice, chimice șistructurale ale elementelor și fact orilor de mediu naturali; diminuarea diversită ții biologice;modificarea negativă considerabilă a productivită ții ecosistemelor naturale și antropizate;deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a calită ții vieții sau deteriorareastructurilor antropizate, cauzate, în principal, de poluarea apelor, a aerului și a solului;supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritorialănecorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate aveao probabilitate de manifestare în viitor, considerată inacceptabilă de către autoritățilecompetente.9


Determinare – reprezintă metoda utilizată pentru a calcula, previziona, estima sau măsuravaloarea unui indicator sau a efectului dăunător relaționat;Poluare potențial semnificativă – concentrații de poluanți în mediu, ce depășesc pragurile dealertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste valori definescnivelul poluării la care autoritățile competente consideră că un amplasament poate avea unimpact asupra mediului și stabilesc necesitatea unor studii suplimentare ș i a măsurilor dereducere a concentrațiilor de poluanți în emisii/evacuări.Poluare semnificativă – concentrații de poluanți în mediu, ce depășesc pragurile de Intervențieprevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.Prag de alertă – concentrații de poluanți în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări, care au rolul dea avertiza autoritățile competente asupra unui impact potențial asupra mediului ș i caredetermină declanș area unei monitorizări suplimentare ș i/sau reducerea concentrațiilor depoluanți din emisii/evacuări.Prag de intervenție – concentrații de poluanți în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, la careautoritățile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului ș i reducereaconcentrațiilor de poluanți din emisii/evacuări.Proba de referința - proba materială produsă de un institut specializat, ce poate fi utilizatăpentru a identifica precizia și acuratețea tehnicilor de analiza chimica a solurilor.Obiective de remediere – concentrații de poluanți, stabilite de autoritatea competentă, privindreducerea poluării solului ș i care vor reprezenta concentrațiile maxime ale poluanților din soldupă operațiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile de alerta sauintervenție ale agenților contaminanți, în funcție de rezultatele ș i recomandările studiului deevaluare a riscului.Plan de acțiune – reprezintă planul realizat de autoritatea competentă cu scopul de a controlaproblema analizată și a efectelor acesteia indicându-se metoda de reducere.Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele și bunurile materiale, înspatii deschise din afara perimetrului uzinal.Emisie de poluanți/emisie - descărcare în atmosfera a poluanților proveniți din surse staționaresau mobile.Zgomotul ambiental” – este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activitățile umane, cum ar fitraficul rutier, feroviar, aerian, precum și de industrie;10


Dezvoltare durabilă - satisfacerea necesitaț ilor prezentului, fără a se compromite dreptulgenerațiilor viitoare la existenta și dezvoltare.Dezvoltare regională - ansamblul politicilor autorităților administrației publice centrale ș ilocale, elaborate în scopul armonizării strategiilor, politicilor ș i programelor de dezvoltaresectorială pe arii geografice, constituite în "regiuni de dezvoltare", ș i care beneficiază desprijinul Guvernului, al Uniunii Europene ș i al altor instituții ș i autorități naționale ș iinternaționale interesate.Documentație de amenajare a teritoriului și de urbanism - ansamblu de piese scrise șidesenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situația existentă ș i sestabilesc obiectivele, acțiunile ș i măsurile de amenajare a teritoriului ș i de dezvoltareurbanistică a localităților pe o perioadă determinată.Parcelare – acțiunea urbană prin care o suprafață de teren este divizată în loturi mai mici,destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regulă este legată de realizarea unorlocuințe individuale, de mică înălțime.Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc drepturile șiobligațiile legate de deținerea sau exploatarea terenurilor.Rețea de localități - totalitatea localităților de pe un teritoriu (național, județean, zonaFuncțională) ale căror existenț ă și dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relațiidesfășurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politico-administrativeetc.). Rețeaua de localități este constituită din localități urbane și rurale.Teritoriu administrativ – suprafața delimitată de lege, pe trepte de organizare administrativă ateritoriului: național, județean și al unităților administrativ teritoriale (municipiu, oraș, comună).Teritoriu intravilan - totalitatea suprafețelor construite și amenajate ale localităților ce compununitatea administrativ-teritorială de bază, delimitate prin planul urbanistic general aprobat și încadrul cărora se poate autoriza execuția de construcții și amenajări. De regula intravilanul secompune din mai multe trupuri (sate sau localități suburbane componente). Teritoriu extravilan– suprafața cuprinsă între limita administrativ-teritorială a unității de bază (municipiu, oraș ,comună) și limita teritoriului intravilanZona funcțională - parte din teritoriul unei localități în care, prin documentațiile de amenajare ateritoriului ș i de urbanism, se determină funcțiunea dominantă existentă și viitoare. Zonafuncțională poate rezulta din mai multe părți cu aceeaș i funcțiune dominantă (zona de locuit,zona activităților industriale, zona spatiilor verzi etc.).12


Zonificarea funcțională este acțiunea împărțirii teritoriului în zone funcționale.Zona de protecție – suprafețe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care impunprotecția zonelor învecinate (stații de epurare, platforme pentru depozitarea controlată adeșeurilor, puțuri seci, cimitire, noxe industriale, circulație intensă etc.).Zona de risc natural - areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un poten ț ial deproducere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populaț ia, activitățile umane,mediul natural și cel construit și pot produce pagube și victime umane.Zona protejată – suprafața delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural,a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. ș i în care, prindocumentațiile de amenajare a teritoriului ș i de urbanism, se impun măsuri restrictive deprotecție a acestora prin distanța, funcționalitate, înălțime și volumetrie.1.4 Considerații generaleConform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie să identifice, să descrie ș i să evaluezepotențialele efecte semnificative asupra mediului ale implementării planului sau programului,precum ș i alternativele rezonabile ale acestuia, luând în considerare obiectivele ș i ariageografică ale planului sau programului.1.4.1 Scopul raportului elaborat îl reprezintă:- Stabilirea direcțiilor, priorităților ș i reglementărilor de amenajare a teritoriului ș idezvoltare urbanistică a localităților;- Utilizarea rațională și echilibrată a terenurilor necesare funcțiunilor urbanistice;- Precizarea zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inunda ții, neomogenităț igeologice, reducerea vulnerabilității fondului construit existent);- Evidențierea fondului valoros și a modului de valorificare a acestuia în folosul localității;- Creșterea calității vieții, cu precădere în domeniile locuirii, dotărilor aferente locuirii șiserviciilor;- Fundamentarea realizării unor investiții de utilitate publică;- Asigurarea suportului reglementar (opera ț ional) pentru eliberarea certificatelor deurbanism și autorizațiilor de construire;- Corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spații- Conținutul raportului de mediu;- Relația planului cu alte planuri și programe;- Problemele de mediu existente în zonă;- Factorii/aspectele de mediu cu relevanță pentru plan;- Obiectivele de mediu relevante pentru plan, țintele și indicatorii;13


- Criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potenț iale ale planului asupramediului;- Categoriile de impact, formatul și conț inutul matricei de evaluare a efectelorsemnificative potențiale asupra mediului ale prevederilor planului;- Nivelul de extindere ș i de detaliere a evaluării de mediu, respectiv, a raportului demediu;- Evaluarea alternativelor și selectarea celor mai bune opțiuni pentru protecția mediului;- Concluziile cu privire la rezultatele evaluării de mediu;- Propunerile pentru reducerea/eliminarea impactului planului asupra mediului;- Propunerile privind monitorizarea prevederilor planului cu privire lareducerea/eliminarea efectelor negative asupra mediului și monitorizarea efectelorplanului asupra mediului.1.4.2 Informații generaleLucrarea reprezintă Raportul de Mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului JudețeanHarghita care stabilește obiectivele, acțiunile și măsurile de dezvoltare ale Județului Harghita peo perioadă de minim 10 ani.Prezentul Raport de Mediu vizează:- stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul evaluării Planuluide Amenajare Teritorială a Județului Harghita;- analiza posibilelor efecte în cazul în care PATJ Harghita nu este implementat;- identificarea unui set optim de obiective și priorități de dezvoltare specifice;- identificarea măsurilor optime care duc la îndeplinirea acestor obiective de mediustabilite prin PATJ;- propune un sistem viabil de monitorizare și gestionare;- asigură consultări în timp util și eficiente cu autoritățile implicate ș i publicul interesat,inclusiv cu cetățenii și grupuri organizate interesate;- informează factorii de decizie cu privire la obiectivele PATJ ș i posibilele impacturi aleacestuia;- notifică autoritățile implicate ș i publicul interesat cu privire la forma finală a PATJ ș imotivele adoptării acestuia.Beneficiarul proiectului: Consiliul Județean Harghita cu sediul în Pia ța Libertății nr. 5, cod530140, Telefon: +40-266-207700 Fax: +40-266-207703 E-mail: info@hargitamegye.roreprezentat prin Președintele Consiliului Județean Borboly Csaba14


Autorul atestat al raportului de mediu: SC INTERGEO SRL cu sediul Chiajna, sat Roșu, jud. Ilfov,RO 077040 Al. I. Cuza nr.11 vila 6, Tel: +40 / 21 / 436 0692 Fax: +40 / 21 / 436 0665 Mobil:+40/ 731 / 010 215 email: cristof.labancz@intergeo.com homepage: www.intergeo.com1.4.3 Denumirea proiectului: Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita.1.4.3.1 Expunerea conținutului și a obiectivelor Planului de Amenajare a Teritoriului JudețeanHarghita, precum și a relației cu alte planuri și programe relevante.Structura Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita, Planul de Amenajare aTeritoriului Județean, constituie alături de strategia de dezvoltare a județului, strategia dedezvoltare economică a județului , strategia de dezvoltare sustenabile a turismului din jude țulHarghita instrumentul principal pentru planificarea ș i monitorizarea dezvoltării economice, aîmbunătățirii cadrului de viață al populației prin intervenția în principalele domenii relevante înplan teritorial. Planul de Amenajare a Teritoriului Județean oferă o viziune globală ș i coerentăasupra structurii și folosinței teritoriului studiat, determinând principalele opțiuni pentru o maibună organizare a acestuia, în vederea obținerii unor avantaje în plan economico-social ș iprotecției calității mediului.Planul de amenajare a teritoriului judeţean Harghita, în vigoare în prezent, a fost elaborat în1999, direcţionând până în prezent dezvoltarea socio-economică a judeţului prin programul săude măsuri. În anul 2009 Consiliul Judeţean Harghita a luat decizia actualizării planului deamenajare a teritoriului având în vedere următoarele considerente:- necesitatea ca PATJ să se actualizeze periodic la 5-10 ani;- modificarea cadrului conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului;- administraţia publică judeţeană şi-a modificat politicile ce vizează dezvoltarea judeţuluiastfel încât este necesară revizuirea; conducerea judeţului a adoptat noua politică regională şide comunicare cu judeţele vecine; se acordă o mai mare importanţă microregiunilor. Politicaconducerii Consiliului Județean Harghita poate fi numită un a orientată spre atragerea defonduri nerambursabile și crearea de parteneriate în vederea dezvoltării sustenabile a regiunii.- conjunctura internaţională şi naţională impune noi abordări ale problemelor spaţiale -integrarea în Uniunea Europeană, formarea regiunilor şi a noi unităţi administrative pe teritoriulţării.Prevederile documentului anterior nu mai corespund stadiului de dezvoltare a judeţului, deasemenea, nu mai corespundea la: necesitatea realizării de noi investiţii cu o influenţă majorăasupra dezvoltării judeţului precum și apariția fondurilor structurale orientate al căror scop este15


să acorde sprijin la nivel structural. Sprijinul financiar din Fondurile Structurale este destinat, înprincipal, regiunilor mai puțin dezvoltate, în scopul de a consolida coeziunea economică șisocială în Uniunea Europeană contribuind la 3 obiective strategice ale Politicii de CoeziuneEconomică și Socială a Uniunii Europene:1. Convergența sau reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Statele pot solicitafinanțare pentru regiunile care au PIB/capital sub 75% din media europeană.2. Competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă. Statele pot solicita finanțare pentruregiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergen ță.3. Cooperarea teritorială europeană. Obiectiv tematic care sprijină adaptarea și modernizareapoliticilor și sistemelor de educație, instruire și angajare a forței de muncă.Planul se va alinia la principii prezente în următoarele documente strategice de nivel europeanşi naţional:CEMAT, Hanovra 2000- coeziune teritorială prin dezvoltare socio-economică echilibrată şi prin creştereacompetitivităţii;- dezvoltarea funcţiilor urbane şi a relaţiilor urban-rural;- accesibilitate mai echilibrată- accesul la informaţie şi cunoaştere- reducerea agresiunii asupra mediului- protejarea resurselor şi a patrimoniului natural- valorificarea patrimoniului construit- dezvoltarea resurselor energetice- dezvoltarea unui turism de calitate şi durabil- limitarea efectelor catastrofelor naturalePrograme naţionale şi europene:- Planul Naţional de Dezvoltare a României (PND) 2007-2013,- Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) 2007-2013,- Programele Operaţionale Sectoriale (POS) 2007-2013,- Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013,- Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013,- Strategia de dezvoltare a Regiunii Centru.- Strategia de dezvoltare a turismului în judeţul Harghita- Secţiunile I, II, III, IV, V şi VI ale P.A.T.N16


- Strategiile locale de dezvoltare (la nivel administrativ şi la nivel de serviciidescentralizate)Planul de amenajare al teritoriului județean este alcătuit pe baza unor sinteze ale studiilorreferitoare la județul Harghita, pe baza cărora se stabilesc principalele probleme și oportunitățide dezvoltare existente la nivelul teritoriului județean.Succesiunea prelucrării datelor în vederea stabilirii strategiei planului este ciclică, pornind de ladiagnosticul situației existente în domeniul socio-demografic, a economiei, care constituiecerințele pentru organizarea ș i amenajarea viitoare a teritoriului (domeniu în care se vor luaprincipalele decizii de dezvoltare a teritoriului județean). Fazei de diagnostic îi succede cea destrategie, în care se propun politicile ș i măsurile de amenajare a teritoriului, anticipându-seefectele acesteia în domeniile economic ș i socio-demografic. Prin dirijarea acestor efecte cuajutorul amenajării se urmărește eliminarea/diminuarea disfuncțiilor și utilizarea superioară apotențialelor puse în evidență în faza de diagnostic. Activitatea de planificare se încheie înpunctul de plecare, domeniul socio-demografic, în care efectul prezumat al dezvoltărilorpropuse de strategia de amenajare va trebui să soluționeze în mod satisfăcător problemele careau determinat inițierea planului. Propunerile de amenajare și dezvoltare a teritoriului județeanau fost formulate pentru următoarele etape:2. Analiza situației existenteEtapa I prioritară, până în anul 2015 (EI) pentru care s-a avut în vedere faptul că în activitateade amenajare a teritoriului vor predomina opțiunile legate de:- continuarea dezvoltării economice ș i implementarea în toate domeniile de activitate apracticilor și standardelor UE în vederea integrării țării în spațiul economic comunitar;- restructurarea și modernizarea infrastructurilor tehnice legate de activitatea economicăși de viața comunităților;- reabilitarea, conservarea și protejarea mediului natural și construit.Etapa II, de perspectivă, până în 2020 (EII) pentru care obiectivele de amenajare ș i dezvoltareau în vedere:- măsuri și acțiuni care să contribuie la creșterea economică și creșterea nivelului de traial populației;- continuarea investițiilor îndeosebi în domeniul infrastructurii tehnice și a industriei, ceeace va asigura modernizarea echilibrată ș i completă a mediului economic și social aljudețului;- restructurarea rețelei de localități prin organizarea spațială a acesteia; dezvoltarea unornoi centre de polarizare intercomunală, care să determine o îmbunătățire a cooperării17


funcționale între localități, în limitele unor accese corespunzătoare a populației cătrelocurile de muncă și dotări publice cu rol teritorial.Propunerile de amenajare ș i dezvoltare a teritoriului se fundamentează pe Programeleaprobate sau în curs de aprobare pentru sec ț iunile Planurilor de Amenajare a teritoriuluiNațional – Secțiunea I - Căi de comunicație; Secțiunea a II-a - Apa; Secțiunea a III-a – Zoneprotejate naturale și construite; Secțiunea a IV-a rețeaua de localități, POST -2007-2013, etc.Aplicare Prevederile planurilor urbanistice generale aprobate pentru unitățile administrativecomponente ale județului se vor încadra în dispozițiile PATJ aprobat, după cum este stipulate înLegea nr. 350/2001.Aplicarea prevederilor PATJ în planurilor urbanistice generale (după aprobarea planuluijudețean de amenajare) se va realiza prin respectarea principiului subsidiarității și a autonomieilocale în administrație.Aceasta presupune acordarea unui interes egal proiectelor cu perspectivă strategică, cedepășesc nivelul local, în acord cu preocuparea pentru proiectele destinate exclusiv cadruluiunei unități administrativ – teritoriale, promovate prin PATJ.Documentațiile în PATJ supus lucrului sunt destinate cu precădere serviciilor competente aleadministrațiilor publice locale, care vor putea lua, pe baza acestora, decizii cu caracter strategicîn dezvoltarea durabilă a teritoriului județean.Planul de amenajare al teritoriului județean a fost redactat în conformitate cu prevederile“Metodologiei privind cadrul conținut al documentațiilor de amenajarea teritoriului înconcordanță cu legea nr. 305/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul” și cu “Ghidulde elaborare a documentațiilor de amenajarea teritoriului de tip PATJ” elaborate de către SCIntergeo SRL.Demersul pe care s-a fundamentat Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita,derulat în etapele de documentare, diagnostic și strategie, a permis formularea unei viziuni și aunor politici strategice de amenajare a teritoriului județean.2.1 Obiectivele Planului de Amenajarea Teritoriului Județean Harghita.Obiectivul principal și comun tuturor planurilor de amenajare a teritoriului este realizarea uneidezvoltări economico-sociale echitabile ș i durabile a teritoriului studiat, prin adoptarea decomun acord de către administrațiile locale a unui set de politici (direcții de dezvoltare) ș imăsuri pentru principalele domenii cu relevanță teritorială (localități, utilizarea solului,infrastructuri, mediu).18


Acestea au ca deziderate următoarele principii:- creșterea competitivității teritoriului administrativ jude ț ean în cadrul economieinaționale;- echilibrul demografic, prin asigurarea creșterii sau menținerii numărului populaț iei, astabilității și integrării părții active a acesteia, în structurile economice locale;- valorificarea superioară a potenț ialului natural, în special al celui majoritar prezent peteritoriului județului;- ameliorarea și îmbunătățirea calității fondului funciar, prin luarea în considerare afenomenelor (existente și potențiale) de eroziune, inundații și alunecări ale terenurilor;- ameliorarea disparităților constatate la nivel zonal în dezvoltarea economico-socială ateritoriului, determinate atât de condițiile geografice cât și de particularitățile dezvoltăriispecifice care au condus la concentrări de populație și activități economice în principalîn jurul municipiilor și orașelor precum și depopulări în zone agricole sau periferice;- protejarea terenurilor agricole și silvice cu valoare economică ridicată, prin promovareaunor măsuri restrictive în procesul de scoatere a acestora din circuitul economic înfavoarea zonelor construite ale localităților;- corelarea în plan teritorial a infrastructurilor teritoriului cu organizarea reț elei generalede localități, într -o concepț ie unitară, îmbinându-se necesităț ile de perspectivă aleeconomiei regionale cu asigurarea unor condi ții de viaț ă cât mai bune în cadrullocalităților.2.2 Relația Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita cu alte planuri și programerelevanteConform Hotărârii nr. 1076/2004 a Ministerului Mediului ș i Gospodăririi Apelor se supunobligatoriu procedurii de realizare a evaluării impactului asupra mediului planurile deamenajare a teritoriilor județene, planurile de urbanism general, prin realizarea unui Raport deMediu.În condițiile vieții din societatea modernă se desprinde concluzia că această problemă trebuiesă fie tratată cu toata seriozitatea, pentru a asigura sănătatea ș i a ridica nivelul de trai alpopulației.Potrivit Hotărârii nr. 1076/2004 a Ministerului Mediului ș i Gospodăririi Apelor, art.2, pct. e,raportul de mediu descrie ș i evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului aleaplicării acestora și alternativele lor raționale, luând în considerare obiectivele și aria geograficăaferentă, de asemenea analizează problemele semnificative de mediu, starea mediului ș ievoluția acestuia în absența implementării planului și determină obiectivele de mediu relevanteîn raport cu obiectivele specifice ale planului. Planul de amenajare al teritoriului județean este19


edactat în conformitate cu prevederile “Metodologiei privind cadrul conținut aldocumentațiilor de amenajare a teritoriului în concordanță cu legea nr. 305/2001 privindamenajarea teritoriului ș i urbanismul” și cu “Ghidul de elaborare a documentațiilor deamenajarea teritoriului de tip PATJ”.Scopul PATJ este de a formula diagnosticul general al planului, etapă importantă în elaborareaconstrucției strategice va sta la baza deciziilor de amenajare a teritoriului județean.După analiza critică a situației existente ș i privind în evoluția anterioară a județului, se voridentifica principalele probleme ș i potențiale în relație cu factorii care influențează acesteelemente.Astfel, elaboratorul a întrebuințat date statistice ș i studii efectuate în prima fază a planului;sursele principale de documentare au fost:- Recensământul populației și locuințelor (2002);- Recensământul agricol (2002);- Anuarele statistice ale României;- PATN – Secțiunile I, II, III și IV;- Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă;- Raportul Național al Dezvoltării Umane;- Evaluarea economică și ecologică a județelor României;- Raporturile anuale asupra mediului natural;- Atlasul apelor din România;- PATJ Harghita – elaborat 1999;- Datele furnizate de Direcția Financiară Județeană Harghita.Metodologia de elaborare a prezentei etape se bazează pe analiza interdisciplinară a unordomenii definitorii pentru utilizarea și ameliorarea mediului natural ș i construit din județ.Aceste domenii sunt strâns relaționate în cadrul conceptului dezvoltării durabile, constituindprincipalii piloni ai construcției planului.3. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului și ale evoluției sale probabile însituația neimplementării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean HarghitaJudeţul Harghita se situează în Regiunea Centru adiacent zonei centrale a Carpaţilor Orientali,fiind unul dintre cele mai mici judeţe din ţară, se întinde pe o suprafaţă de 6639 km ², adică2,8% din teritoriul ţării. Teritoriul său este caracterizat prin relieful variat, dominat de ţinuturimuntoase, care ocupă peste 60% din suprafaţa judeţului.20


Se disting 3 unităţi principale de relief: - muntos cu o altitudine de până la 2000 m, dealuri cualtitudini medii de circa 800 m, depresiuni intramontane şi intracolinare cu altitudini între 400 şi800 m.Relieful muntos se grupează în două lanţuri paralele pe direcţia NV – SE, care structureazăteritoriul judeţean în trei mari unităţi zonale: zona Miercurea Ciuc, zona Odorheiu Secuiesc şizona Gheorghieni.Economia judeţului este dominată de activităţile industriale şi comerciale (ca număr de unităţişi cifră de afaceri), acestea s-au dezvoltat pentru exploatarea şi industrializarea lemnului, aproduselor alimentare, a resurselor minerale etc.Diversitatea şi ponderea industriei în economia judeţului a evoluat ascendent în ultimii ani,astfel că în prezent pe lângă principalele ramuri industriale nemijlocit legate de resurselenaturale din sol şi subsol, activitatea industrială este reprezentată prin aproape toate ramurilesale.EVOLUTIA STĂRII MEDIULUI ÎN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PATJ (ALTERNATIVA 0)Analiza stării mediului în condițiile neimplementării planului reprezintă o cerință atât aDirectivei SEA 1 (art. 5 şi anexa I-b) cât şi a Hotărârii de Guvern nr. 1076/20042 (art.15).Scopul acestei analize este de a evalua modul în care Planul de Amenajare a TeritoriuluiJudețului Harghita (PATJ Harghita) răspunde nevoilor şi cerințelor stării mediului din teritoriulanalizat şi a tendințelor sale de evoluție.Analiza Alternativei 0 (aceea de neimplementare a planului) s-a realizat pe baza gradului actualde cunoaștere şi a metodelor de evaluare existente cu privire la starea mediului şi tendințeleevoluției sale.Analiza este structurată pe baza aspectelor de mediu relevante pe baza cărora s-a realizatcaracterizarea stării mediului.Este cunoscut faptul că evaluarea stării viitoare a mediului şi în mod particular a Alternativei 0este dificil de realizat în condițiile în care datele necesare nu sunt disponibile şi existentei anumeroase lipsuri şi incertitudini în privința caracterizării actuale a stării mediului.Scenariul de realizare al Alternativei 0 presupune posibilitatea neimplementării PATJ Harghita.Cu privire la aceasta situație ipotetică se pot face următoarele precizări:• PATJ Harghita are caracter director şi reprezintă expresia spațiala a programului de dezvoltaresocio-economică a județului. Lipsa lui/neimplementarea prevederilor sale nu scutește21


autoritățile responsabile de aplicarea prevederilor legislative sau conformarea cu normele şibunele practici de protecție a mediului.• La nivelul județului Harghita exista o serie de planuri, programe şi strategii sectoriale,adoptate sau în curs de adoptare, a căror implementare contribuie la atingerea unora dintreobiectivele propuse în PATJ. Dintre acestea se pot enumera: Planul Județean de Gestionare aDeșeurilor pentru județul Harghita (orizont 2013), Master Plan „Sistem integrat de gestionare adeșeurilor în județul Harghita 2008-2038”, Planul Local de Acțiune pentru Mediu (orizont 2018),Strategia de dezvoltare a județului Harghita (orizont 2013), Strategia de dezvoltare turistica ajudețului Harghita, etc.• PATJ asigură viziunea integrată şi realizează o prioritizare a măsurilor ce trebuie adoptatepentru dezvoltarea armonioasă şi durabilă a întregului județ. Lipsa acestui document ar puteaavea ca efect:Crearea/adâncirea unor decalaje de dezvoltare între zonele şi localitățile județului;- O cheltuire ineficientă a fondurilor prin suprapunerea unor cheltuieli pe baza unordecizii luate la nivele locale;- Direcții antagonice de acțiune datorită lipsei unei viziuni unitare.- Un aspect important ce trebuie subliniat este acela ca actualizarea şi promovarea PATJHarghita creează cadrul adecvat de dezbatere şi consultare publica asupra opțiunilorprivind dezvoltarea județului.AerAerSolModificări climaticeÎn lipsa unor investiții în infrastructura rutieră şi pe fondul unei creșteri a parcului autoşi a activităților industriale se pot înregistra tendințe de creștere a emisiilor poluanțilorcaracteristici gazelor de eșapament, a particulelor în suspensie şi a poluanțilorgenerați de activitățile economice (în principal în Municipiul Harghita, dar şi încelelalte zone urbane ale județului).Se va menține tendința de creștere a debitelor masice de poluanți evacuați în apele desuprafața din industrie.În lipsa corelării proiectelor de alimentare cu apa cu cele de realizare a sistemelor decolectare şi epurare a apelor uzate exista riscul creșterii concentrațiilor de poluanți înapele freatice.Sub aspectul poluării solului exista premisele continuării tendințelor de îmbunătăţire asituației prin: închiderea depozitelor neconforme de deșeuri, realizarea de sisteme decanalizare în special în mediul rural, reducerea cantităților de chimicale utilizate înagricultura şi reducerea presiunii exercitate de activitățile industriale.Îngrijorătoare este tendința de transformare a terenurilor agricole în suprafețeconstruite. Apreciem ca în lipsa unei viziuni unitare şi ambițioase se pierdeoportunitatea utilizării eficiente a terenurilor intravilane cu extinderea suprafețelorconstruite în actualele extravilane.Exista premisele menținerii sau creșterii suprafețelor de teren degradate ca urmare aabandonului agricol, fenomenelor de eroziune şi a alunecărilor de teren.Lipsa unor soluții alternative de asigurare a încălzirii locuitelor, precum şi menținerea22


Biodiversitate,patrimoniu culturalSănătatea populaţieiRiscuri naturaleConservarea/utilizareaeficienta a resurselornaturalePeisajul şi moștenireaculturalăMediul economic șisocialTurismCreșterea gradului deconștientizare asupraactivității industriale fără implementarea de masuri privind reducerea poluării vor faceca emisiile de gaze cu efect de sera să se mențină la nivelul actual sau să crească.În lipsa aplicării unei viziuni unitare la nivelul județului pentru mărirea suprafețelorîmpădurite şi realizarea de spatii verzi cu producție ridicată de biomasă, se va menţinecapacitatea actuală redusă de absorbţie şi retenţie a GES.Lipsa unei viziuni strategice de ansamblu va permite extinderea activităților antropiceîn zonele naturale valoroase sau în vecinătatea acestora afectând diversitateabiologica şi funcționalitatea acestor sisteme.În condițiile neimplementării măsurilor propuse, defrișările ilegale, braconajul,pășunatul intensiv, turismul neorganizat vor continua să contribuie la degradareaecosistemelor, distrugerea habitatelor şi chiar dispariția unor specii de flora şi fauna.Menținerea eforturilor actuale de dotare edilitară a localităților, de sistare aactivităților neconforme de gestiune a deșeurilor şi de reducere a poluării din industrieva permite o reducere lentă a riscurilor asupra sănătăţii umane. Se vor menține însaperimetrele critice sub aspectul poluării aerului sau a apei (subterane şi de suprafața)ce vor continua să afecteze populația rezidentă.Se va menține tendința de scădere a împăduririlor cu efecte directe asupra produceriişi nivelului de manifestare a unor riscuri naturale precum alunecările de teren sauinundațiile.În lipsa unei bune cunoașteri a zonelor de risc natural va continua tendința deextindere a suprafețelor locuite în interiorul acestora.Asigurarea surselor energetice va continua să se facă preponderent din resurseneregenerabile. Lipsa politicilor privind economisirea şi conservarea energiei şiutilizarea resurselor regenerabile va face ca presiunea asupra resurselor naturale săcrească. Lipsa unui program de împăduriri în scopuri energetice va face ca cerințapentru lemn de foc să genereze un impact negativ semnificativ asupra ecosistemelorforestiere valoroase. Gradul scăzut de dotare edilitara a localităților va duce lamenținerea unor zone de risc a apelor freatice şi de suprafața.Lipsa unei viziuni strategice de dezvoltare va contribui la continua degradare apeisajului urban şi a zonelor de interes cultural, peisagistic sau de agrement, laabandonarea terenurilor agricole, defrișări necontrolate şi extinderea urbanizării.Exista riscul menținerii unui efort scăzut de împădurire. Vor fi preferate specii nonnativedatorita randamentului de creștere. Lucrările de reconstrucţie ecologica se vorlimita la înierbarea suprafețelor afectate.Lipsa unei viziuni integrate privind identificarea şi ierarhizarea obiectivelor depatrimoniu cultural ce necesita reabilitare va împiedica dezvoltarea potențialuluide valorificare turistica a acestora. Se vor men ține tendințele de degradare amonumentelor istorice cauzate de lipsa reglementarilor din documentații de urbanismpentru majoritatea localită ților ce includ monumente istorice clasate (prinnerespectarea regimului contracțiilor şi al utilizării terenului pe amplasamentul şi înzonele de protecție ale monumentelor).În anii următori se vor realiza mai multe proiecte de reabilitare/extindere/realizare ainfrastructurii rutiere şi feroviare. Lipsa unui cadru organizat de analiza, planificare şidecizie ar putea face ca aceste proiecte să genereze un impact semnificativ asupracomponentelor de mediu valoroase.Nu vor exista oportunităţi de promovare a mijloacelor de transport ecologic (culoarepentru bicicliști).Lipsa/insuficienta investițiilor în infrastructura de turism nu va permite valorificareadurabila a potențialului turistic din județul Harghita. Investițiile se vor concentra înpunctele de mare atracție, existând riscul depășirii capacitații de suport acomponentelor ecologice din zona.Lipsa programelor de informare şi sensibilizare a populației va face în continuare caaceasta să fie în egală măsură expusă direct riscurilor legate de poluare, dar şi să23


problemelor de mediureprezinte un factor important de presiune asupra mediului înconjurător.Dacă transpunem cele enunţate mai sus într-o analiză de risc vom avea următoarea situaţie:Indicator mediuAerAerSolModificăriclimaticeBiodiversitate,patrimoniu culturalObiectivele identificate în urma nerealizăriiplanuluiÎn lipsa unor investi ții în infrastructura rutieră şipe fondul unei cre șteri a parcului auto şi aactivităților industriale se pot înregistra tendințede creștere a emisiilor poluanților caracter isticigazelor de eșapament, a particulelor în suspensieşi a poluanților generați de activitățile economice(în principal în Municipiile Miercurea Ciuc,Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni şi Topliţa, dar şi încelelalte zone urbane ale județului).Se va menține tendința de creștere a debitelormasice de poluanți evacuați în apele de suprafațadin industrie.În lipsa corelării proiectelor de alimentare cu apacu cele de realizare a sistemelor de colectare şiepurare a apelor uzate exista riscul șterii creconcentrațiilor de poluanți în apele freatice.Sub aspectul poluării solului există premiselecontinuării tendințelor de îmbunătăţire a situațieiprin: închiderea depozitelor neconforme dedeșeuri, realizarea de sisteme de canalizare înspecial în mediul rural, reducerea cantită ților dechimicale utilizate în agricultura şi reducereapresiunii exercitate de activitățile industriale.Îngrijorătoare este tendința de transformare aterenurilor agricole în suprafe țe construite.Apreciem ca în lipsa unei viziuni unitare şiambițioase se pierde oportunitatea utilizăriieficiente a terenurilor intravilane cu extindereasuprafețelor construite în actualele extravilane.Exista premisele ținerii men sau creșteriisuprafețelor de teren degradate ca urmare aabandonului agricol, fenomenelor de eroziune şia alunecărilor de teren.Lipsa unor solu ții alternative de asigurare aîncălzirii locuitelor, precum şi ținerea menactivității industriale fără implementarea demasuri privind reducerea poluării vor face caemisiile de gaze cu efect de sera să se mențină lanivelul actual sau să crească.În lipsa aplicării unei viziuni unitare la niveluljudețului pentru mărirea suprafețelor împăduriteşi realizarea de spatii verzi cu produc ție ridicatăde biomasă, se va menţine capacitatea actualăredusă de absorbţie şi retenţie a GES.Lipsa unei viziuni strategice de ansamblu vapermite extinderea activită ților antropice înzonele naturale valoroase sau în vecinătatea24Nivelimpact00+1-1-1Justificarea încadrăriiSe va menţine starea actuală amediului cu depăşiri aleparametrilor monitorizaţi înaglomeraţiile urbaneSe va menţine cantitatea depoluanţi în aerLegislaţia comunitară şinaţională impune programenaţionale regionale şi locale învederea reducerii presiunilorasupra solului şi chiar prinneimplementarea planului prinperioada de înjumătăţire amaterialelor contaminante se vaajunge la o îmbunătăţire acalităţii soluluiPrin neluarea unor măsurisuplimentare de reducere a RESva creşte cantitatea de gaze cuefect de seră mai ales în zonelecu inversiune termică şimicroclimăSe vor reduce arealele naturaleprotejate iar cele care vorrămâne neatinse de influenţa


Sănătatea populaţieiRiscuri naturaleConservarea/utilizarea eficienta aresurselor naturalePeisajul şi moștenireaculturalăacestora afectând diversitatea biologica şifuncționalitatea acestor sisteme.În condițiile neimplementării măsurilor propuse,defrișările ilegale, braconajul, pășunatul intensiv,turismul neorganizat vor continua să contribuie ladegradarea ecosistemelor, distrugereahabitatelor şi chiar dispariția unor specii de floraşi fauna.Menținerea eforturilor actuale de dotare edilitarăa localită ților, de sistare a activitățilorneconforme de gestiune a șeurilor de şi dereducere a poluării din industrie va permite oreducere lentă a riscurilor asupra sănătăţiiumane. Se vor menține însa perimetrele criticesub aspectul poluării aerului sau a apei(subterane şi de suprafa ța) ce vor continua săafecteze populația rezidentă.Se va ține men tendința de scădere aîmpăduririlor cu efecte directe asupra produceriişi nivelului de manifestare a unor riscuri naturaleprecum alunecările de teren sau inundațiile.În lipsa unei bune cunoa șteri a zonelor de riscnatural va continua tendin ța de extindere asuprafețelor locuite în interiorul acestora.Asigurarea surselor energetice va continua să sefacă preponderent din resurse neregenerabile.Lipsa politicilor privind economisirea şiconservarea energiei şi utilizarea resurselorregenerabile va face ca presiunea asupraresurselor naturale să crească. Lipsa unuiprogram de împăduriri în scopuri energetice vaface ca cerința pentru lemn de foc să genereze unimpact negativ semnificativ asupra ecosistemelorforestiere valoroase. Gradul scăzut de dotareedilitara a localităților va duce la menținerea unorzone de risc a apelor freatice şi de suprafața.Lipsa unei viziuni strategice de dezvoltare vacontribui la continua degradare a peisajului urbanşi a zonelor de interes cultural, peisagistic sau deagrement, la abandonarea terenurilor agricole,defrișări necontrolate şi extinderea urbanizării.Exista riscul men ținerii unui efort scăzut deîmpădurire. Vor fi preferate specii non-nativedatorita randamentului de creștere. Lucrările dereconstrucţie ecologica se vor limita la înierbareasuprafețelor afectate.Lipsa unei viziuni integrate privind identificarea şiierarhizarea obiectivelor de patrimoniu culturalce necesita reabilitare va împiedica dezvoltareapotențialului0-100antropică vor suferi modificări înurma lipsei unei administrăricorespunzătoarePrin neimplementarea planuluidezvoltarea economică va filentă modificările de mediu nuvor fi de anvergură iar în acestecondiţii nivelul de sănătate apopulaţiei va rămâne constantÎn lipsa unei bune cunoașteri azonelor de risc natural vacontinua tendința de extindere asuprafețelor locuite în interiorulacestora iar riscul apariţieicatastrofelor naturale va creşteUtilizarea sursele regenerabilevor creşte dar nu în ritmul încare ar creşte prinimplementarea planului Lipsaunui program de împăduriri înscopuri energetice va face cacerința pentru lemn de foc săgenereze un impact negativsemnificativasupraecosistemelor forestierevaloroase. Gradul scăzut dedotare edilitară a localităților vaduce la menținerea unor zone derisc a apelor freatice şi desuprafața.Nu are un impact semnificatasupra calităţii mediului.Rezultatele neimplementării vorfi în general indirecte asupraparametrilor de mediu25


Mediul economic șisocialTurismCreșterea gradului deconștientizare asupraproblemelor demediude valorificare turistica a acestora. Se vormenține tendințele de degradare amonumentelor istorice cauzate de lipsareglementarilor din documenta ții de urbanismpentru majoritatea localită ților ce includmonumente istorice clasate (prin nerespectarearegimului contracțiilor şi al utilizării terenului peamplasamentul şi în zonele de protec ție alemonumentelor).În anii următori se vor realiza mai multe proiectede reabilitare/extindere/realizare a infrastructuriirutiere şi feroviare. Lipsa unui cadru organizat deanaliza, planificare şi decizie ar putea face caaceste proiecte să genereze un impactsemnificativ asupra componentelor de mediuvaloroase.Nu vor exista oportunităţi de promovare amijloacelor de transport ecologic (culoare pentrubicicliști).Lipsa/insuficienta investițiilor în infrastructura deturism nu va permite valorificarea durabila apotențialului turistic din județul Harghita.Investițiile se vor concentra în punctele de mareatracție, existând riscul depășirii capacitații desuport a componentelor ecologice din zona.Lipsa programelor de informare şi sensibilizare apopulației va face în continuare ca aceasta să fieîn egală măsură expusă direct riscurilor legate depoluare, dar şi să reprezinte un factor importantde presiune asupra mediului înconjurător.+1-1-1Investiţiile se vor opera şi fărăimplementarea planului ce vaduce la creşterea nivelului darneimplementarea unor măsuride remediere a mediuluiparametrii de mediu vor rămâneconstanţiCreşterea presiunii pe zoneledeja suprasolicitate de turişti.Creşterea presiunii asupramediuluiRezultatele analizei indică o scădere a calităţii stării mediului. Este necesară o mai bunăconcentrare a eforturilor şi exprimarea unei viziuni unitare la nivelul județului Harghita pentrumaximizarea eforturilor de reducere a poluării şi conformare cu cerințele legislației de protecțiea mediului. Din analiza tabelului de mai sus nivelul indicatorului parametrilor de mediu este -3iar procentul impactului negativ este de 36,36% fără efect asupra mediului 45,45% iar efect pozitiv18,18%26


Considerăm sugestiv să prezentăm aici rolul pe care îl poate avea PATJ Harghita înîmbunătăţirea stării mediului în judeţ. Mai mult decât atât, considerarea rezultatelor evaluăriide mediu va permite o mai buna adresare faţă de nevoile de protejare a mediului înconjurătorşi o îmbunătăţire a efectelor pozitive în urma implementării planului.Tendinţa uşor crescătoare care se observă pentru “varianta 0” la începutul perioadei deevaluare este datorată în primul rând efectului implementării măsurilor cuprinse în vechiulPATJ. Trendul descrescător susţine necesitatea implementării unui noi PATJ cel anteriornecorespunzând cerinţelor actuale de mediu.3.1 Calitatea Apei Pe suprafaţa judeţului Harghita s-a dezvoltat o bogată reţea hidrografică,lacuri şi mlaştini, şi s-au acumulat importante rezerve de ape subterane.27


Reţeaua hidrografică a judeţului aparţine bazinelor hidrografice ale râurilor Mureş (49,3 %), Olt(32 %) şi Siret (18,7 %).Apele de suprafaţă sunt drenate de cursurile superioare ale Mureşului, Oltului, Târnavelor,Homoroadelor, Bistricioarei, Bicazului, Trotuşului, Uzului şi Casinului.Lungimea totală a reţelei hidrografice codificate a judeţului este de cca. 2600 km. Cursurilerâurilor principale pe teritoriul judeţului, izvorând din zonele muntoase, au lungimi cuprinseîntre 45-90 km.Râul Mureş, îşi are obârşia în masivul Muntele Negru (1538 m), drenează întreaga depresiune aGiurgeului pe o distanţă de 85 km, adunând afluenţii Belcina, Lăzarea, Ditrău, Şumuleu,Borzont, Gălăuţaş şi Topliţa, de pe o suprafaţă totală de 1297 km2. Debitul mediu multianual alrâului la ieşirea din judeţ este de 12 mc/s.Râul Târnava Mare, afluent principal al Mureşului, izvorăşte din munţii Gurghiu, drenează apele(afluenţi mai importanţi: Şicasău, Ivo, Brădeşti, Feernic şi Goagiu) de pe o suprafaţă de 1539km2. Parcurge teritoriul judeţului pe o lungime de 95 km, fiind cea mai lungă apă de suprafaţădin judeţ. La ieşirea din judeţ debitul mediu multianual al râului este de 8 mc/s.Râul Olt izvorăşte din versantul vestic al Hăşmaşului Mare la altitudinea de 1280 m şi străbatedepresiunea Ciucului pe o lungime de cca. 85 km, părăsind teritoriul acestuia prin defileul de laTuşnad. Suprafaţa bazinului de recepţie este de 1295 km2, adunând afluenţii Lunca Mare,Mădăraş, Valea Mare, Frumoasa, Fişag şi Tuşnad. Debitul mediu multianual al râului la ieşireadin judeţ este de 9 mc/s.Râul Bistricioara izvorăşte din flancul sud-estic al Munţilor Călimani, în cuprinsul judeţului curgepe o lungime de 49 km. Debitul mediu multianual al râului la ieşirea din judeţ este de 4,5 mc/s.Râurile sunt alimentate în proporţie de cca.70 % din sursele de suprafaţă (ploi 42-46 % şi zăpezi23-26 %), iar restul din apele freatice şi subterane, încadrându-se în regimul de alimentarepluvio-nivală de tip carpatic oriental.Debitele medii cele mai mari se înregistrează în luna aprilie, iar cele mai mici în luna ianuarie.Îngheţul apelor se produce începând din luna decembrie. Foarte des se formează poduri degheaţă şi sloiuri plutitoare, care pe râul Mureş în depresiunea Giurgeului, creează pericol deinundaţii prin blocarea albiei. Lacurile naturale ale judeţului ca geneză şi ca regim hidrologicprezintă particularităţi demne de remarcat.28


Lacul Sfânta Ana este unicul lac vulcanic din România situat într-un crater din masivul muntosCiomad la altitudinea de 950 m. Suprafaţa lacului este de 19,5 ha, adâncimea maximă de 6,1 m.Lacul se alimentează numai din precipitaţii, având o mineralizare foarte scăzută.La nord-est de lacul Sf. Ana, într-un crater geamăn, la altitudine de 1050 m se află TinovulMohoş, un lac colmatat şi acoperit cu vegetaţie de Sphagnum, care se întinde pe un areal de 80ha.În urma unei prăbuşiri naturale de stânci care a barat apele Bicazului, a luat fiinţă cel mai marelac de baraj natural din ţară, Lacul Roşu. Lacul, situat la 983 m altitudine, cu o suprafaţă de11.46 ha şi adâncime maximă de 10,5 m, este înconjurat de stânci de calcar (Suhardul Mare1506 m, Ucigaşul 1407 m, Licaş 1476 m). În aval de lac, apa râului Bicaz traversează CheileBicazului, una printre cele mai frumoase monumente ale naturii din ţară.În munţii Căliman, Lacul Iezer, de origine glaciară, este situat la altitudinea de 1780 m, are osuprafaţă de 0,20 ha şi o adâncime de 3-5 m.Lacurile artificiale din judeţul Harghita aparţin diferitelor categorii de folosinţă.Acumularea Mesteacănul, construită pe râul Olt, asigură apă potabilă pentru oraşul Bălan şi apăindustrială pentru SC Bălan SĂ Bălan. Volumul total de acumulare este de 0,858 milioane mc.Din Acumularea Frumoasa se asigură cca. 50 % din volumul de apă potabilă necesarămunicipiului Miercurea Ciuc. Volumul total de acumulare este de 10,6 milioane mc.Acumularea Zetea este cea mai mare construcţie hidrotehnică din judeţul Harghita, este situatăpe râul Târnava Mare şi are un volum total de acumulare de 44 milioane mc. Categoria defolosinţă este complexă: reţinerea viiturilor şi apărare împotriva inundaţiilor a localităţilorsituate în valea râului Târnava Mare din judeţele Harghita şi Mureş, regularizarea debitului(constant de 1,2 mc/s în aval de acumulare), producerea de energie electrică şi - în planurile deperspectivă - alimentare cu apă.Acumularea Şuta, construită pe pârâul Fitod, are un volum de 0,18 milioane mc, fiind o zonă deagrement şi pescuit pentru populaţia reşedinţei judeţului şi a localităţilor riverane.3.1.1 Prelevări de apăPrelevarea apelor de suprafaţă respectiv subterane este urmărită de Administraţia Naţională“Apele Romane” prin unităţile teritoriale.Situaţia captărilor de suprafaţă şi subterană, în anul 2009, pe teritoriul judeţului Harghita, esteprezentată în tabelul următor:29


Nr.crit Bazin HidrograficApă captată (mii mc)Total Suprafață Subteran1 Mureș 14054,491 13159,312 895,1792 Olt 16922,355 12045,329 4877,0263 Siret 511,50 129,50 382,00Total 31488,346 25334,141 6154,205Sursa bazin apă(bazin hidrografic)2002mii mc2003mii mc2004mii mc2005mii mc2006mii mc2007mii mc2008mii mc2009mii mcMureș 15269 14702 13959 14734 15275 14602,0 14203,67 14054,49Olt 18540 18810 17640 16110 14950 16807,6 18863,39 16922,35Siret 529 732 726 631 576 518 492 511,50Total județ 34338 34244 32325 31475 30801 31927,6 33559,06 32488,34Localităţile rurale se caracterizează printr-un grad redus de echipare cu reţele de alimentare cuapă în sistem centralizat. Majoritatea reţelelor existente de distribuţie sunt subdezvoltate calungime şi cu un număr redus de consumatori.Conform datelor oferite de Consiliul Judeţean Harghita, lungimea totală a reţelelor dedistribuţie a apei este de 1128 km (din care peste 400 km în mediul urban care deserveşte unnumăr de peste 130.000 locuitori). În privinţa deservirii populaţiei cu apă potabilă, aproximativ90 % din populaţia urbană dispune de alimentare cu apă în sistem centralizat.În ultima perioadă, în judeţul Harghita s-a pus mare accent în vederea obţinerii/realizării unorinvestiţii de mare amploare pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor urbane şi rurale,au fost derulate o serie de programe privind alimentarea cu apă potabilă centralizată şirealizarea sistemelor centralizate de canalizare, astfel:- conform HG 687/1997 – prin “Programul SOLEL-BONEL”;- conform HG 577/1997 – prin “Programul de alimentare cu apă a satelor, din judeţulHarghita”;- conform Ordonanţei 7/2006 privind instituirea “Programului de dezvoltare ainfrastructurii din spaţiul rural”.În general, prin aceste investiţii se prevăd, în afara realizării unor noi sisteme centralizate dealimentare cu apă şi alte lucrări, cum sunt: reabilitarea staţiilor de captare, de tratare,extinderea reţelelor de distribuţie a apei potabile, realizarea racordurilor pentru caseparticulare, înlocuirea branşamentelor, dotarea cu contoare de apă, recondiţionarea hidranţilorstradale, etc.30


3.1.2 Ape de suprafaţă.Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioareEvaluarea calităţii apelor de suprafaţă pe anul 2009 se bazează pe datele furnizate de unităţilesubordonate Administraţiei Naţionale "Apele Romane" (DA Mureş Târgu Mureş, DA OltRâmnicu-Vâlcea - SGA Harghita Miercurea Ciuc, DA Siret Bacău - SGA Neamţ Piatra Neamţ) dinsecţiunile de supraveghere de ordinul I şi II.Pentru caracterizarea fizico-chimică a râurilor şi încadrarea lor în categorii de calitate au fostanalizaţi, prelucraţi statistic şi interpretaţi următorii indicatori:- Indicatorii “regimului de oxigen” (RO): oxigen dizolvat, CBO5, CCO-Cr, CCO-Mn- Indicatori din grupa “nutrienţilor”: amoniu, azotiţi, azotaţi, fosfor total, fosfaţi- Indicatorii din grupa de “salinitate”: reziduu filtrabil uscat, cloruri, sulfaţi, calciu,magneziu, sodiu- Indicatorii din grupa “poluanţilor toxici specifici de origine naturală”: crom, cupru, zinc,plumb, cadmiu, fier, mangan, nichel- Indicatori din grupa “alţi indicatori chimici relevanţi”: fenoli, detergenţi.Caracterizarea globală a calităţii apelor de suprafaţă s-a făcut, de către unităţile de specialitatesus-menţionate, conform Ordinului nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privindclasificarea calităţii apelor de suprafaţă, în vederea stabilirii stării ecologice a cursurilor de apă(sinteza de protecţia calităţii apelor este realizată printr-un program cu ajutorul căruia se faceîncadrarea globală a apelor de suprafaţă).În bazinul hidrografic Mureş lungimea totală a râurilor supravegheate pe teritoriul judeţuluiHarghita este de 244 km. Din punct de vedere fizico-chimic şi biologic 176 km (72,1 %) seîncadrează global în clasa I de calitate, iar 68 km (27,9 %) se încadrează în clasa a II-a de calitate.Din centralizatorul prezentat reiese că apele aferente bazinului hidrografic Mureş se încadrează,global, în clasa a II-a de calitate, astfel:- râul Mureş, în secţiunile Izvoru Mureşului, Sărmaş şi Stânceni – limita judeţ, încadraredeterminată de indicatorii grupei regimul oxigenului (CCO-Mn, CCO-Cr)- râul Târnava Mare, în secţiunile amonte Cristuru Secuiesc şi Vânători – limita judeţ;încadrare determinată de indicatorii grupei regimul oxigenului (CCO-Mn, CCO-Cr) şi degrupa nutrienţilor (NO 2 , azot total)- pârâul Ditrău, în secţiunea Ditrău, încadrare determinată de indicatorii grupei regimuloxigenului (CCO-Mn, CCO-Cr)31


- pârâul Goagiu, la Cristuru Secuiesc), încadrare determinată de indicatorii grupei regimuloxigenului (oxigen dizolvat, CCO-Mn, CCO-Cr) şi de grupa de salinitate (reziduu filtrabil,cloruri, sulfaţi, Ca, Mg, sodiu). În cursul anului s-au mai constatat depăşiri şi la indicatoriiCu, Cd, Mn, Pb, Ni şi Co care provin din cadrul natural şi fac parte din grupa indicatorilor”substanţe periculoase relevante şi prioritare/prioritare periculoase” (Tabelul 8-A alOrdinului 161/2006), totuşi, majoritatea apelor curgătoare analizate prezintă, în general,o stare chimică bună.Depăşirile, fie periodice sau ocazionale la indicatorii CCO-Cr, CCO-Mn, azotiţi etc. se datoreazăfuncţionării necorespunzătoare a staţiilor de epurare orăşeneşti, respectiv antrenării desubstanţe organice în apele de suprafaţă cauzate de lipsa canalizării centralizate a localităţilorde pe traseul apelor precum şi de intemperii, a depozitelor de deşeuri neautorizate.În bazinul hidrografic Olt, cu o suprafaţă de 2198 km 2 (33% din suprafaţa totală a judeţuluiHarghita), lungimea totală a râurilor supravegheate este de 294,4 km, din care 150 km râuriprincipale (Olt, Homorodul Mare, Homorodul Mic) şi 144,4 km alte pârâuri de pe teritoriulbazinului hidrografic.Densitatea specifică medie a reţelei hidrografice este de 2,2 km/km 2 . Datorită exploatărilorforestiere, dar mai ales din cauza doborâturilor de vânt din ultimii ani, gradul de acoperire cuvegetaţia arborescentă a versanţilor a scăzut simţitor, scăzând prin acestea şi rolul modelator alcovorului vegetal.Categoria de calitate a râului Olt este influenţată de: fondul natural existent şi impurificăriacumulate în anii anteriori în albia râului (fier, cupru, cadmiu, mangan şi zinc), funcţionareanecorespunzătoare a staţiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti de la Bălan (depăşiriperiodice pentru suspensii, CBO 5 şi detergenţi), Miercurea Ciuc (depăşiri periodice la suspensii,CBO 5 , CCO-Cr, fosfor, detergenți, substanţe extractibile), Băile Tuşnad (depăşiri periodice lasuspensii şi CBO 5 ), Vlăhiţa (depăşiri periodice la suspensii, CBO 5 , CCO-Cr), apele de mină de la SCBălan SĂ şi EM Harghita sector Harghita Băi (agenţii economici şi-au încetat activitatea deindustria extractivă la aceste puncte de lucru), precum şi de evacuările nesistematice princanalele pluviale în oraşe (conţinut ridicat de CBO 5 , CCO-Cr, amoniu şi detergenţi) etc.Din rezultatele analizelor interpretate de APM Harghita, se pot observa următoarele:- în secţiunea de control amonte de Bălan apa se încadrează în clasa I de calitate pentrutoţi indicatorii analizaţi, având o stare ecologică foarte bună- în secţiunea de control Tomeşti apa se încadrează global în clasa I de calitate,constatându-se totuşi uşoare depăşiri faţă de valorile standard pentru indicatorii NO 2 ,azot total, cupru şi fier. Starea ecologică a râului în această secţiune este bună32


(categoria a II-a pentru grupa macrozoobentos), iar din punct de vedere al substanţelorprioritare/prioritare periculoase calitatea apei este necorespunzătoare pentruindicatorii Co, Cu, Pb, hexaclorbenzen- în secţiunea de control Sâncrăieni (aval municipiul Miercurea Ciuc), calitatea globală aapei este de clasa a III-a, datorită indicatorilor grupei nutrienţilor (azotiţi, amoniu,azotaţi, ortofosfaţi, fosfor). S-au constatat, cu ocazia analizelor, concentraţii mairidicate, peste valorile admise, la grupa regimului oxigenului (oxigen dizolvat, CCO-Cr), lagrupa poluanţilor toxici specifici de origine naturală (fier) - fapt ce se datorează fonduluinatural specific zonei, precum şi la indicatorul fenoli din grupa altor indicatori chimicirelevanţi.Din punct de vedere al indicatorilor biologici (macrozoobentos), secţiunea prezintă o stareecologică proastă (clasa a V-a), iar pentru substanţele prioritare/prioritare periculoase apa estenecorespunzătoare pentru indicatorii cobalt şi cupru.Calitatea globală a râului Homorodul Mare, în secţiunea de control Băile Homorod (clasa a II-a)este determinată de grupa poluanţilor toxici specifici de origine naturală (fier). Se constatădepăşiri ocazionale şi la indicatorul CCO-Cr. Cauzele depăşirilor sunt: fondul natural existent alzonei, antrenări de substanţe organice din lipsa canalizării centralizate din localităţile rurale saucauzate de intemperii. Starea ecologică a secţiunii este foarte bună.Apa pârâului Homorodul Mic prezintă depăşiri, faţă de limitele clasei I de calitate pentru toategrupele de indicatori, încadrarea globală în secţiunea de control aval de Vlăhiţa fiind de clasa aV-a, datorită fondului natural existent (fier). Pe de altă parte, datorită activităţii poluatoare a SCCOMUNAL SĂ (depăşiri periodice la staţia de epurare orăşenească pentru indicatorii suspensii,CBO 5 şi CCO-Cr), precum şi antrenărilor de substanţe organice din lipsa canalizării centralizatedin localităţile rurale sau cauzate de intemperii, starea ecologică a râului este una moderată(categoria a III-a pentru grupa macrozoobentos - considerat mai reprezentativ pentrucaracterizarea stării cursului de apă), ceilalţi indicatori fizici încadrându-se în clasa a II-a (CBO 5 ,fosfor) respectiv în clasa a III-a de calitate (CCO-Cr, azotiţi, azotaţi, cloruri, sodiu, fenoli).Pârâul Chirui, în secţiunea de control aval iaz decantare, se încadrează global, în clasa a V-a decalitate, datorită indicatorilor din grupa poluanţilor toxici specifici de origine naturală (fier, cudepăşiri semnificative şi pentru nichel – clasa a IV-a, cupru şi cobalt – clasa a III-a, cadmiu şi zinc– clasa a II-a). Pe lângă fondul natural, o contribuţie însemnată au probabil şi evacuările de apede mină provenite de la EM Harghita – secţia Harghita Băi (cu activitatea minieră încetată din2007). S-au constatat depăşiri şi pentru indicatorii grupei regimului de oxigen, astfel: oxigendizolvat (clasa a III-a) respectiv CCO-Mn şi CCO-Cr (clasa a II-a de calitate)33


Manualul de Operare al Sistemului Monitoring pentru bazinul hidrografic Olt prevede şiurmărirea calităţii şi altor cursuri de apă, după cum urmează:- pârâul Lunca Mare, amonte confluenţa Olt, se încadrează global în clasa a III-a decalitate datorită indicatorului fier, având din punct de vedere biologic o stare ecologicăbună- pârâul Mădăraşul Mare, amonte confluenţa Olt, se încadrează global în clasa I decalitate pentru toţi indicatorii, având din punct de vedere biologic o stare ecologicăfoarte bună- pârâul Fişag, amonte confluenţa Olt, se încadrează global în clasa a III-a de calitatedatorită indicatorului fier, având din punct de vedere biologic o stare ecologică bună- pârâul Caşin, amonte confluenţa cu pârâul Primejdios, se încadrează global în clasa a IIIade calitate datorită indicatorului fier, având din punct de vedere biologic o stareecologică bună- pârâul Frumoasa, amonte acumulare Frumoasa, se încadrează global în clasa I decalitate, având din punct de vedere biologic o stare ecologică bună. În bazinulhidrografic Siret monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă s-a realizat în secţiunile desupraveghere Capu Corbului - pe râul Bistricioara şi Tulgheş, pe râul Putna, secţiuniamplasate pe teritoriul judeţului Harghita (secţiunea Bistricioara, pe râul Bistricioara,este amplasată în judeţul Neamţ). Pentru râul Bicaz cea mai apropiată secţiune desupraveghere este la Bicaz Chei, situată pe teritoriul judeţului Neamţ. Având în vedereamplasamentul secţiunii la o distanţă mică de limita administrativă a judeţelor Neamţ şiHarghita, precum şi lipsa unor surse majore de poluare, se poate considera că situaţiacalităţii apei în această secţiune de control poate fi extinsă şi la tronsonul de râu aferentjudeţului Harghita.- Râul Bicaz, cu o lungime totală de 39 km (13 km în judeţul Harghita), este un afluent dedreapta al Râului Bistriţa, şi este monitorizat în secţiunile de supraveghere Bicaz Chei şiBicaz Aval (pe teritoriul judeţului Neamţ). În secţiunea Bicaz Chei, concentraţiile mediianuale ponderate cu debitul, înregistrate pentru indicatorii grupelor de calitate seînscriu în clasa I de calitate. În ceea ce priveşte substanţele prioritare/prioritarepericuloase, starea chimică este proastă din cauza depăşirilor constatate la indicatoriicupru şi seleniu. Indicatorii biologici arată în această secţiune o stare ecologică foartebună, o impurificare redusă. În concluzie, calitatea râului Bicaz de la izvoare şi până lasecţiunea Bicaz Chei, în raport cu indicatorii chimici, se încadrează în clasa I, starechimică proastă iar în raport cu cei biologici, în clasa I şi stare ecologică foarte bună.- Râul Bistricioara, cu lungime totală de 64 km - din care 50 km în judeţul Harghita - estecel mai important afluent al Bistriţei, pe partea dreaptă. Este monitorizat în douăsecţiuni, astfel:34


- secţiunea Capu Corbului, situată la 35 km de izvor, la o altitudine de 1090 m, unde aparâului se încadrează chimic în clasa I de calitate, stare chimică proastă (depăşiri laindicatorii cupru şi plumb), punând în evidenţă o influenţă antropică redusă respectiv ostare ecologică foarte bună în raport cu elementele biologice;- secţiunea Bistricioara, situată la o distanţă de 55 km de izvor, la o altitudine de 550 m (înjudeţul Neamţ), unde, din punct de vedere chimic, concentraţiile medii ponderate cudebitul, înregistrate pentru indicatorii grupelor de calitate se înscriu în clasa I de calitate,iar în ceea ce priveşte substanţele prioritare/prioritare periculoase, râul prezintă o starechimică proastă pentru indicatorii cupru şi seleniu. În raport cu toate elementelebiologice de calitate luate în studiu de organele de specialitate, încadrarea secţiunii esteîn clasa I ceea ce evidenţiază o stare ecologică foarte bună. În concluzie, râul Bistricioaraîn raport cu indicatorii generali (chimici şi biologici), în secţiunile Capu Corbului şiBistricioara, se încadrează în clasa I de calitate, stare chimică bună şi starea ecologicăfoarte bună.- Monitorizarea pârâului Putna se realizează în secţiunea de control Tulgheş, la o distanţăde 22 km de la izvor. Concentraţiile medii anuale înregistrate pentru indicatorii tuturorgrupelor se înscriu în clasa I de calitate. Substanţele prioritare/prioritare periculoase auprezentat depăşiri pentru indicatorul cupru indicând o stare chimice proastă.3.1.3 Starea ecologică a lacurilor. Calitatea principalelor lacuri din judeţul Harghita în raport cugradul de troficitate și în raport cu chimismul apeiPe teritoriul judeţului Harghita se urmăreşte calitatea a mai multor lacuri, şi anume: Frumoasa,Sfânta Ana, Zetea şi Lacul Roşu. Studiind rezultatele analizelor privind calitatea lacurilorjudeţului, se pot constata următoarele:- Apa lacului de acumulare Frumoasa, din punct de vedere al parametrilor fizico-chimici,se încadrează în clasa I de calitate, în toate secţiunile de control (coada lac, mijloc lac,turn priză).Valorile indicatorilor gradului de eutrofizare încadrează lacul în clasa de calitate globală„oligotrof” (fosfor total 0,0061-0,009 mgP/l-oligotrof, azot mineral total 0,053-0,119 mgN/lultraoligotrof,biomasa fitoplanctonică 1,82-2,57-oligotrof, Clorofila „a” 0,00 μg/lultraoligotrof).- Lacul de acumulare Zetea, din punct de vedere al calităţii apelor, se încadrează global înclasa I (cu depăşiri ocazionale pentru indicatorii CCO-Cr şi cadmiu).Valorile indicatorilor gradului de eutrofizare încadrează lacul în clasa de calitate globală „eutrof”(fosfor total 0,0633 mgP/l-eutrof, azot mineral total 0,287 mgN/l-oligotrof, biomasa35


fitoplanctonică 0,49-ultraoligotrof, clorofila „a” 6,66 μg/l-mezotrof). Lacul Roşu, s-a format prinbararea naturală a râului Bicaz în 1837, ca urmare a alunecării unei mase deluviale de peversantul NV al muntelui „Gyilkos” şi se găseşte la o altitudine de 983 m. Caracteristicilemorfobatimetrice sunt: suprafaţa 114676 m 2 , volumul total 587503 m3, adâncimea maximă 9,7m la intersecţia braţelor Oilor şi Suhard.Probele de apă au fost prelevate trimestrial dintr-o singură secţiune de control amplasată înzona centrală a lacului, din orizontul superficial al apei (0 m).Rezultatele determinărilor fizico-chimice pun în evidenţă următoarele aspecte privind calitateaapei şi procesul de eutrofizare:- din punct de vedere chimic, concentraţiile medii anuale înregistrate la indicatorii regimuloxigenului, nutrienţi, gradul de mineralizare şi metale, se înscriu în limitele maxime admisibile(valori ţintă) specifice pentru clasa I de calitate;- pentru substanţele prioritare/prioritare periculoase valorile concentraţiilor înregistrate laindicatorii cupru, nichel, plumb şi staniu au depăşit limitele standardelor de calitate, indicând ostare chimică proastă;- valorile indicatorilor gradului de eutrofizare încadrează lacul în clasa de calitate globală„eutrof” (fosfor total 0,0338 mgP/l-eutrof, azot mineral total 0,840 mgN/l-eutrof, biomasafitoplanctonică 1,00-oligotrof, clorofila „a” 1,43 μg/l-ultraoligotrof)- din punct de vedere ecologic, luând în considerare elementele chimice şi biologice de calitateanalizate, calitatea apei lacului este specifică apelor montane, curate, cu influenţă antropicăextrem de redusă şi stare ecologică foarte bună.3.1.4 Riscuri naturale – inundaţii Judeţul Harghita este străbătut de cursurile superioare alerâurilor Olt, Mureş, Târnava Mare, Trotuş. Lungimea totală a reţelei hidrografice codificate estede 2.600 km, din care cele mai importante cursuri de apă sunt:● Oltul, cu o lungime de 88 km de la izvor până la limita judeţului;● Mureşul, cu lungimea de 70 km;● Târnava Mare, cu lungimea 99 km;● Homorodu – Mare, cu lungimea de 35 km;● Bistricioara, cu lungimea de 43 km;36


● Trotuş, cu lungimea de 23 km.Pe bazine hidrografice aceste lungimi se împart astfel:● Bazinul hidrografic Mureş -1.196 km;● Bazinul hidrografic Olt - 930 km ;● Bazinul hidrografic Siret -474 km.Din punct de vedere geomorfologic suprafaţa judeţului este dominată de sectorul montan, carese caracterizează printr-o reţea hidrografică foarte deasă, cu versanţi abrupţi şi pante descurgeri mari. Densitatea specifică a reţelei hidrografice este 2,2 km/km 2 , depăşind mult mediape ţară. Atât zona montană, cât şi depresiunile intramontane se caracterizează prin exces deumiditate. Valoarea medie multianuală a precipitaţiilor variază între 600-1.0001/m 2 .Principalele tipuri de inundaţii care se produc pe teritoriul judeţului sunt:● Ninsorile, care formează un strat de zăpadă cu grosimi variind între 60-100 cm.Acestea, la încălzirea vremii, în combinaţie cu ploile calde se topesc brusc, provocând în modfrecvent viiturile de primăvară. Datorită variaţiilor mari în timp şi spaţiu a temperaturii şi aaltor elemente climatice, inundaţiile practic se pot produce în orice perioadă a anului;● Structura geologică şi compoziţia litologică a zonei, în special în sector montan,datorită impermeabilităţii rocilor nu permite o infiltraţie masivă în subsol, reducând la minimrolul drenajului subteran. În zonele de deal în schimb, unde predomină rocile sedimentare denatură argilo-marno-lutoasă, acestea se îmbină cu apă provocând în mod frecvent alunecări deteren;● Datorită exploatării forestiere din ultimele decenii şi din cauza „doborârilor de vânt”masive produse în ultima perioadă, gradul de acoperire cu vegetaţie arborescentă alversanţilor a scăzut simţitor, diminuând şi rolul moderator al covorului vegetal.Fenomenele prezentate duc la formarea şi propagarea undelor de viitură, care se produc întimp foarte scurt, mai ales pe pâraiele Mădăraş, Fişag, Belcina, Tămavele. În zoneledepresionare (depresiunea Ciucului, depresiunea Gheorgheni, zona Odorheiului) din cauzapantelor mici, viteza undei de viitura scade, provocând deseori suprapunerea mai multor undede viitură (tip pluriundă), cu creşteri de nivele cu efecte grave şi pagube însemnate.În urma ploilor torenţiale, care au depăşit cantitatea de 100 l/m 2 în mai puţin de două ore, aurezultat inundaţii atât în Bazinul Hidrografic Olt, cât şi în Bazinul Hidrografic Mureş şi Bazinul37


Hidrografic Siret, în total 24 localităţi. Valoarea pagubelor estimate atingând suma de 1.014.618lei.Un alt fenomen des întâlnit în judeţ este scurgerea de pe versanţi, mai ales în zonele lipsite devegetaţie arborescentă.Primăvara în perioada topirii zăpezii şi a gheţii, pe unele sectoare de râuri, se formează blocajede gheaţă, provocând curbe de remu şi inundarea zonelor din amonte. Acest fenomen estefrecvent întâlnit în zona oraşului Topliţa pe râul Mureş şi afluenţi săi.Având în vedere condiţiile de formare şi tipurile de viitură frecvent întâlnite pe teritoriuljudeţului Harghita, putem trage concluzia că apărările eficiente împotriva efectelordistrugătoare ale inundaţiilor, trebuie să se bazeze pe:● prognoze hidro-meteorologice de avertizare cât mai corecte;● funcţionare ireproşabilă a sistemului informaţional hidro-meteorologic;● măsuri structurale cu caracter preventiv, şi anume lacuri de acumulare, amenajareacursurilor de apă prin regularizări şi îndiguiri.Cauzele antropice care favorizează apariţia fenomenului de inundaţii sunt ne întreţinerilecursurilor de apă, blocajele din secţiunea de curgere a râurilor, podurilor şi podeţelor cu diverşiplutitori (vegetaţie, materiale depozitate în albiile majore, gheţuri).3.4.2 Lucrările hidrotehnice cu caracter de apărare împotriva inundaţiilor sunt acumulărilecare au şi rol de apărare împotriva inundaţiilor:● Mesteacănul, situată pe râul Olt în amonte de oraşul Bălan, la cca. 1,8km şi 8km faţăde izvorul Oltului, cu volum total de acumulare de 0,858 mil.m 3 ;● Frumoasa, situată pe pr. Frumoasa, la cca. 12 km de municipiul Miercurea-Ciuc şi 2 kmamonte de comuna Frumoasa, cu volum total de acumulare de 10,6mil.m 3 ,;● Zetea, situată pe r. Târnava - Mare, la cca. 3 km amonte de localitatea Zetea, cu volumtotal de acumulare de 44,0 mil.m 3 Destinaţia este de atenuare a undei de viitură şi protejareamunicipiului Odorheiu-Secuiesc şi a celorlalte localităţi din aval împotriva inundaţiilor. Deasemenea, asigură şi energie electrică, prin CHE cu capacitatea de 1,8 MW.3.4.3 Regularizările şi îndiguirile care apără împotriva inundaţiilor populaţia, terenurile,localităţile, platformele industriale. Principalele lucrări de acest gen, din bazinul hidrograficMureş sunt:38


● regularizare r. Mureş în depresiunea Gheorgheni, L= 25km ;● regularizare r. Târnava Mare între Porumbeni şi Odorheiu Secuiesc, L= 23km ;● regularizare pr. Geoagiu la Cristuru Secuiesc, L=11km ;● regularizări pr. Cuşmed la Atid - Crişuri, L=13,6km ;Lucrările din bazinul hidrografic Olt sunt :● sistemul de îndiguiri şi regularizări Siculeni - Miercurea Ciuc – Tuşnad, L= 32km ;● îndiguire pr. Fişag, L=9km.Inundaţiile produse în ultimii 20-25 de ani pe teritoriul judeţului au afectate localităţile astfel:● pe curs de apă şi torenţi: m. Odorheiul Secuiesc, m. Topliţa, oraşele Băile Tuşnad,Cristuru Secuiesc şi comunele Atid, Bilbor, Ciumani, Corbu, Dârjiu, Gălăuţaş, Lunca de Sus,Lupeni, Mărtiniş, Sărmaş, Siculeni, Şimoneşti, Tulgheş;● pe curs de apă: comuna Avrămeşti, Mereşti, Mihăileni, Mugeni, Ocland, Praid,● pe torenţi: or. Borsec, Vlăhiţa, comuna Brădeşti, Corund, Dealu, Ditrău, Feliceni,Frumoasa, Lunca de Jos, Plăieşii de Jos, Săcel, Secuieni, Ulieş.Pagubele produse de inundaţii în teritoriul administrativ al judeţului sunt:● oraşul. Borsec, pârâul. Vinului la ieşirea din oraş spre Corbu. Suprafaţă afectată: 5ha defâneţe;● municipiul Odorheiu Secuiesc, râul Târnava Mare în intravilan. Suprafaţă afectată. 2hade zonă de locuit şi industrială;● în municipiul Topliţa, pe râul Mureş. Suprafaţă afectată de cca. 100 ha, care cuprindgospodării, instituţii publice, unităţi industriale, lucrări de artă aferente cursului de apă, curţiconstrucţii, teren agricol.Pe Valea Topliţa, suprafaţa inundată este cca. 30 ha, iar obiectivele afectate sunt gospodării,instituţii publice, unităţi industriale, lucrări de artă aferente cursului de apă, curţi construcţii,teren agricol.39


Pe pârâul. Măgheruş, suprafaţa inundată este cca.35 ha, iar obiectivele afectate sunt: drumstr.Murelor, gospodării, amenajări turistice, unităţi industriale, lucrări de artă aferente cursuluide apă, curţi construcţii, teren agricol.Pe pârâul. Doamnei, suprafaţa inundată este cca. 7 ha, iar obiectivele afectate sunt: gospodării,construcţii, teren agricol;● comuna Feliceni, râul Târnava Mare (Feliceni-Oţeni), pârâul. Garon (Feliceni), pârâul.Cireşeni (Tâureni),suprafeţele inundate pe teritoriul administrativ de cca. 26 ha, iar obiectivele afectate sunt:conducta de gaze în localitatea Oţeni, terenuri agricole, grădini;● comuna Ciumani, râul Mureş, inundaţii în intravilanul satului Ciumani, cu suprafaţă de210 ha.Obiective afectate: 45 gospodării şi terenuri agricole;● comuna Dăneşti, pârâul Madicsa şi Gödör, inundaţii în intravilanul satului Dăneşti,Suprafeţe inundate de 350 ha, iar obiectivele afectate sunt 1500 locuinţe şi terenuri agricole(arabil, fâneaţă);● comuna Dârjiu, pârâul. Nagypatak (Mare) şi Boja, inundaţii în intravilanul satului Dârjiu.Suprafeţele inundate sunt de 30 ha, obiectivele afectate: case de locuit, curţi + construcţii;● comuna Plăieşii de Jos, pârâul. Cașin. Inundaţii în intravilanul satelor Imper şi Iacobenicu suprafeţe inundate de cca. 15 ha şi obiective afectate: gospodăriile populaţiei şi culturiagricole;● comuna Şimoneşti, pârâul Nyiko. Inundaţii în intravilanul satelor Mihăileni şi Rugăneşticu suprafeţe inundate de cca. 161 ha (anul 2005) şi obiective afectate: intravilan – case şi anexegospodăreşti;● comuna Bilbor, râul Bistricioara. Inundaţii în intravilanul satului Bilbor. Suprafeţeinundate de cca. 10 ha teren agricol şi obiective afectate: 7 gospodării, 2 poduri;● comuna Tulgheş, râul Bistricioara, pârâul. Putna, Rezu Mare, Balaj, Raiului. Inundaţii înteritoriul administrativ Tulgheş. Suprafeţele inundate sunt de cca. 77 ha, iar obiectivele afectatesunt: 203 gospodării, teren agricol, fâneţe, curţi, construcţii, staţia de epurare, conducte decanalizare;40


● comuna Gălăuţaş, pârâul Gălăuţaş, râul Mureş. Inundaţii în intravilanul comuneiGălăuţaşSuprafeţe inundate sunt de cca. 28 ha intravilan, 40 ha teren agricol, obiectivele afectate: case,gospodării, podeţe;● comuna Subcetate, râul Mureş. Inundaţii în teritoriul administrativ. Suprafeţele afectatede inundaţii sunt teren agricol (arabil şi fâneaţă);● comuna Ciceu, râul Olt. Inundaţii în teritoriul administrativ Ciceu. Suprafeţele afectatede inundaţii sunt cca. 60 ha teren agricol;● comuna Căpâlniţa, pârâul Homorodul Mic şi Csonka. Inundaţii în comuna Căpâlniţa.Suprafeţele inundate sunt de cca. 10 ha, obiectivele afectate sunt case de locuit, gospodării,drum comunal, grădini;● comuna Remetea, râul Mureş, pr. Kőpatak şi Sineu. Suprafeţele inundate sunt de cca.200 ha,obiectivele afectate: case şi anexe gospodăreşti, curţi, teren arabil, drum judeţean DJ 153 C, DC0,6 km, 2 poduri, zid de sprijin;● în comuna Racu, inundaţii în comuna Racu, pe pr. Racu, suprafeţe afectate de inundaţii:30 ha extravilan teren arabil.Derivaţia pârâul Racu, suprafeţe afectate de inundaţii: 10 ha extravilan, teren arabil;Pârâul Frumoasa (pe teritoriul administrativ al comunei Racu)Suprafeţe afectate de inundaţii:20 ha extravilan teren arabil● oraşul Băile Tuşnad, râul Olt – strada Morii, strada Gării. Obiective afectate: gospodăriiparticulare, drumuri, vile, teren agricol (păşune);● comuna Sâncrăieni, râul Olt , pâraiele Felszeg şi Valea Mare (Nagyos). Obiectiveafectate: 5 case de locuit 20 gospodării, curţi, construcţii şi teren agricol;● oraşul Vlăhiţa, pârâul Vârghiş, canal Vârghiş. Suprafaţă inundată de cca. 0,65 ha şiobiective afectate: 40 case de locuit, curţi, strada Ştrandului;● comuna Cozmeni, pârâul Cozmeni. Suprafaţă inundată de 500 m 2 şi obiective afectate:gospodării, culturi;41


● comuna Ocland, pârâul Homorodu Mic. Suprafeţe afectate de inundaţii: 30 ha terenarabil;● comuna Sântimbru, pârâul Chendereş. Suprafaţă inundată cca. 170 ha. Obiectiveafectate: 22 anexe gospodăreşti, teren agricol;● comuna Satu Mare, pârâul Brădeşti. Suprafaţă inundată de 20 ha. Obiective afectate:case de locuit, anexe gospodăreşti, case de vacanţă, şcoala generală, teren agricol;● comuna Săcel, văile din teritoriul administrativ. Suprafeţele inundate sunt de 10 ha, iarobiectivele afectate: clădiri de instituţii, case de locuit, teren agricol;● comuna Mugeni, râul Târnava Mare. Suprafaţă inundată de 20 ha terenuri agricole;● comuna Lăzarea, pârâul Cinod. Suprafeţe afectate de inundaţii: 2-3 ha de culturi;● comuna Lupeni, pârâul Nicoul Alb. Inundaţii în localităţile Lupeni, Bisericani, Bulgăreni,Morăreni). Suprafeţe inundate de cca. 130 ha. Obiective afectate: locuinţe, drumuri şi poduri,canale; teren agricol;● comuna Sândominic, râul Olt, pârâul Lok. Suprafeţe inundate de 2 ha. Obiectiveafectate: grădini, case de locuit.Inundaţiile au produs pagube însemnate în zonele neamenajate ale afluenţilor cursurilor de apăşi a torenţilor, albiile minore neavând capacitatea de tranzitare pentru debitele existente. Deasemenea, podurile şi podeţele subdimensionate au determinat blocarea cursurilor de apă cumateriale aduse de torenţi, fiind chiar distruse în unele cazuri (la Porumbenii Mari, Lunca deJos).O problemă generală este lipsa şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor de pe terenurileagricole situate în extravilanul localităţilor, din această cauză producându-se bălţi, care nu sepot scurge în emisarii învecinaţi.În condiţiile reliefului judeţului, vegetaţia şi în special arboretul, are un rol deosebit înregularizarea naturală a debitelor prin procesul de reţinere în sol şi redarea treptată a apelor.Lipsa acestui tip de vegetaţie provoacă, în unele zone, torenţi aluvionari şi alunecări masive deversanţi (Lueta, Zetea, Plăieşii de Jos, Topliţa).Datorită condiţiilor prezentate, formarea şi propagarea viiturilor se produce în timp foartescurt, mai ales în bazinele hidrografice ale afluenţilor Oltului şi Mureşului, cum sunt pâraieleMădăraş, Fişag, Belcina, Topliţa, Târnavele etc.42


Prevenirea şi combaterea acestor pagube potenţiale se poate realiza numai printr-o acţiunecomplexă care constă din toate măsurile cu caracter permanent sau periodic, organizatorice,tehnice şi operative, care se iau pentru prevenirea, combaterea şi lichidarea efectelordăunătoare ale apelor mari şi gheţurilor şi poluărilor accidentale.O altă acţiune majoră care trebuie întreprinsă pentru îmbunătăţirea apărării împotrivainundaţiilor este realizarea hărţilor de risc la inundaţii, acţiune prevăzută şi în legea 575/2001 –Plan de Amenajare a Teritoriului Naţional Secţiunea V – Zone de Risc natural. În baza viitoarelorhărţi şi a prevederilor normativelor existente în domeniu, se va putea realiza amenajareateritoriului judeţului în condiţiile apărării împotriva inundaţiilor.De asemenea, sunt necesare acţiuni de reparare a lucrărilor de apărare existente, de curăţare şiîntreţinere a albiilor râurilor. Sunt necesare documentaţii tehnice actualizate privind apărareaîmpotriva inundaţiilor, care să ia în considerare clasa de importanţă a noilor construcţii aflate învecinătatea apelor.Diminuarea pagubelor şi a pierderilor de vieţi omeneşti ca urmare a inundaţiilor nu depindenumai de acţiuni de răspuns întreprinse în timpul inundaţiilor, acţiuni abordate uneori separat,sub denumirea managementul situaţiilor de urgenţă. Diminuarea consecinţelor inundaţiiloreste rezultatul unei combinaţii ample dintre măsurile şi acţiunile premergătoare produceriifenomenului, cele de management din timpul desfăşurării inundaţiilor şi cele întreprinse postinundaţii.3.1.5 Ape subteraneResursele de ape subterane, acumulate în mod deosebit în subsolul depresiunilor intramontane(Ciuc, Gheorgheni, Topliţa, Bilbor, Borsec) au o importanţă deosebită în aprovizionareapopulaţiei cu apă potabilă şi parţial industrială din puţuri săpate şi forate în mediul urban şirural. Astfel aproximativ 70% din necesarul de apă potabilă a populaţiei este asigurată dinresurse subterane de apă.Analiza calităţii apelor subterane (foraje zonale) se face pe baza rezultatelor obţinute deDirecţia Apelor Târgu Mureş şi SGA Harghita Miercurea Ciuc (la nivelul bazinului hidrograficSiret nu este prevăzută monitorizarea calităţii apelor subterane pe teritoriul judeţului Harghita),respectiv expertizele efectuate de APM Harghita Miercurea Ciuc, având normele de calitateprevăzute prin Legea nr. 458/2002, Anexa 1.Forajele din pânza freatică din bazinul hidrografic Mureş se situează în zone distincte (zonaCristuru Secuiesc - cod foraj F4, zona Joseni – cod foraj F3, zona Remetea-Ditrău – cod foraj F1).Pe baza datelor puse la dispoziţie de DA Mureş, se poate constata că toate forajelemonitorizate corespund, calitativ, categoriei „potabil”:43


Forajele din pânza freatică din bazinul hidrografic Olt se situează în patru zone distincte: în zonaMiercurea Ciuc sunt trei foraje (F2, F3, F4); în zona Sânsimion sunt amplasate cinci foraje destudiu (F1, F2, F3, F4, F5), în zona Mădăraş sunt două foraje (F2, F3) iar în zona Tuşnad 2 foraje(F1, F2). În urma analizelor efectuate s-au concluzionat următoarele:- s-au constatat depăşiri la indicatorii: duritate totală, Fe şi Mn la forajele F2 şi F3 Mădăraşdatorate fondului natural caracteristic zonei- la forajele din Miercurea Ciuc se constată depăşire la indicatorii duritate totală (F4), Fe şi Mn(F2, F4), fapt ce se datorează fondului natural caracteristic bazinului Ciuc- la forajele din Sânsimion se observă depăşiri la indicatorii: duritate totală (F1, F2, F4), Fe şi Mn(F1, F2), Pb (F1), sulfaţi (F2), iar la forajele F4 şi F5 s-au măsurat depăşiri şi pentru indicatorulnitraţi;- la forajele F1 şi F2 din Tuşnad se observă depăşirea concentraţiei admise pentru duritatetotală, Fe şi azotaţi.Laboratorul APM Harghita Miercurea Ciuc, în cursul anului 2009, a urmărit în special impactulhaldelor de deşeuri menajere şi industriale asupra apelor subterane prin prelevări şi analize deprobe din puţuri de apă amplasate în apropierea acestor halde (peste 250 indicatori în 13probe).Depăşiri semnificative/mai puţin semnificative s-au constatat pentru indicatorii:- azotaţi, Ni, Pb şi Cd în zona depozitului de deşeuri menajere din municipiul M-Ciuc,- NH4, Mn, Cu, Pb şi Cd în zona industrială din Gheorgheni,- Ni, Pb şi Cd în zona depozitului de deşeuri menajere din Odorheiu Secuiesc,- Pb, Ni şi Cd în zona agro-industrială respectiv Mn, Ni, Cd şi Pb în zona depozitului dedeşeuri din Cristuru Secuiesc,- Pb şi Fe în fântânile din oraşul Bălan,- Mn, Pb, Cd, amoniu şi sodiu în zona Minele Lueta,- Cu, Pb şi cloruri în zona depozitului de deşeuri menajere din Topliţa.Harghita Rețele apă potabilă Rețele apă menajerăLungime km Volum distribuit (mii mc) Număr localități Populația racordatăMediu urban* 457 10600 9 131100Mediu rural** 710 Fără informaţii 58 34400Rețele de alimentare cu apă* - conform datelor centralizate ale agenţilor economici de profil (alimentare cu apă şi canalizare/epurare)** - conform datelor Consiliului Judeţean Harghita44


În activitatea de captarea şi distribuţia apei potabile, beneficiarii sistemelor de reţele dealimentare cu apă din oraşele judeţului au multe greutăţi din cauza gradului avansat de uzură areţelelor de distribuţie, a lipsei zonelor de protecţia severă a captărilor, al activităţilor umane înlocalităţile amonte zonei de captare, a fenomenelor meteorologice nefavorabile, etc.3.1.6 Structura apelor uzate evacuate în anul 2009 (surse de poluare)- staţiile de epurare orăşeneşti, inclusiv sistemele de canalizare din judeţ prin care se evacueazăape uzate insuficient epurate în receptorii naturali (capacităţi insuficiente, sisteme de colectarea apelor uzate vechi cu grad de uzură avansată, comunicări accidentale între reţele decanalizare sau legături ilegale cu canalizarea pluvială, utilaje vechi, lipsa unor faze/trepte deepurare, opriri de alimentare cu energie electrică în urma cărora se evacuează debiteconsiderabile de ape uzate orăşeneşti fără nici o epurare prealabilă, exploatărinecorespunzătoare, neglijenţa personalului, lipsa investiţiilor pentru reabilitare)- depozite de deşeuri menajere şi industriale neautorizate şi necorespunzător amenajate (înspecial haldele de deşeuri miniere)- activităţi industriale (miniere, exploatare şi prelucrare a lemnului, etc.)- activităţi agro-zootehnice- poluări accidentale- poluări naturale de fond şi impurificări acumulate în anii anteriori în albia râurilor precum şiantrenări de substanţe (în special organice) din cauza lipsei canalizării centralizate înmajoritatea localităţilor rurale sau a intemperiilor.Din analiza datelor prezentate privind calitatea apelor uzate la folosinţele de apă cu roldeterminant, reiese că staţiile de epurare lucrează cu randamente scăzute, periodic suntdepăşiri considerabile ale concentraţiilor avizate la SC GOSCOM SĂ Miercurea-Ciuc (preluat deSC HARVIZ SĂ Miercurea Ciuc din septembrie 2009), SC MINVEST SĂ DEVA pentru asigurareaînchiderii unităţilor cu activitate minieră, SC AQUA NOVA HARGHITA SRL Odorheiu Secuiesc, SCAPĂ-CANAL SĂ Vlăhiţa, SC GO SĂ Gheorgheni, SERVICIUL PUBLIC de ALIMENTARE cu APĂ şiCANALIZARE Topliţa, SC AQUASERV SĂ sucursala Cristuru Secuiesc, SC ROMAQUA PREST SRLBorsec, etc.Situaţia volumelor de apă, evacuate în receptori naturali, prin staţiile de epurare existente înjudeţ sau fără nici o epurare, se prezintă astfel:45


BazinhidrograficTotal %Nu necesităepurare/nu seepurează%Suficientepurat% Insuficient %Mureș 8,662 52,8 0,091 1,0 1,697 19,6 6,874 79,4Olt 7,489 45,6 1,418 18,9 4,378 58,5 1,693 22,6Siret 0,257 1,6 - - 0,018 7,0 0,239 93,0Total 16,408 100 1,509 9,2 6,093 37,1 8,806 53,7Milioane mcSituaţia funcţionării staţiilor de epurare urmărite se prezintă în tabelul următor:BazinCu funcționareCu funcționareTotal%hidrograficcorespunzătoarenecorespunzătoare%Mureș 17 8 47 9 53Olt 17 5 29,4 12 70,6Siret 3 1 33,4 2 66,6Total 37 14 37,8 23 62,23.1.7 Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzateSituaţia nocivităţilor evacuate în cursurile de apă se prezintă în tabelul următor:Nocivități/BH UM Mureș Olt Siret Total județ HrSuspensii To/an 269,61 614,178 3,864 887,562CBO 5 To/an 300,31 1171,579 2,555 1474,444CCO-Cr To/an 726,66 2658,208 6,821 3391,698NH 4 To/an 140,60 122,159 0,709 263,468NO 2 To/an 2,14 1,277 0,097 2,364NO 3 To/an 5,16 15,715 1,577 22,452Azot total To/an - 123,456 - 123,458Fosfor To/an 3,51 25,837 0,178 29,525Reziduu filtrat To/an 5973,188 5737,188 6,826 11717,814Cloruri To/an 1510,41 433,913 4,923 1949,246Sulfați To/an 120,36 535,507 5,850 661,717Fier To/an 0,057 59,222 - 59,279Detergenți To/an 3,99 8,165 0,027 12,182Fenoli To/an - 0,242 - 59,242Subst. extractibile To/an 17,36 52,576 0,192 70,131Calciu To/an - 91,126 19,795 110,921Hidrogen sulfurat To/an - - 0,156 0,156Mangan To/an - 55,637 - 55,637Cupru To/an 0,002 0,039 - 0,041Zinc To/an 0,017 0,160 - 0,177Plumb To/an - 0,003 - 0,003Cadmiu To/an - 0,000 - 0,000Nichel To/an - 0,027 - 0,027Crom To/an - 0,000 - 0,00046


Majoritatea staţiilor de epurare orăşeneşti (de tip mecanic, respectiv mecano-biologică)funcţionează, periodic, în mod necorespunzător, fie din cauza depăşirii capacităţii lor deepurare, fie din cauza problemelor de exploatare şi întreţinere (uzură fizică şi morală avansată,ineficienţa fazei de epurare biologică privind asigurarea oxigenului necesar, lipsa investiţiilorpentru modernizare, etc.). Sursele majore de poluare a apelor (staţii de epurare orăşeneşti) dinjudeţul Harghita sunt prezentate în tabelul următor:LocalitateLungime reţeaCanalizare (km)Tip staţieepurareVolum apă uzată evacuată(mil m 3 /an)Grad de epurare(%)m. Miercurea Ciuc 50 Me+B 5,203 CBO 5 74 susp. 63m. Gheorgheni 23 M 0,830 -m. Topliţa 28 Me+B 1,410 28m. Odorheiu Secuiesc 47 Me+B 5,697 CBO 5 71 susp. 69Băile Tuşnad 5,7 Me 0,191 60Bălan 6 Me+B 1,377 CBO 5 45 susp. 85Borsec 11,9 Me 0,282 -Cristuru Secuiesc 15,5 Me+B 0,633 CBO 5 30 susp. 60Vlăhiţa 4,7 Me+B 0,444 -Sursă date: INS, an 2008; PLAM 2007-2013 jud. HarghitaPe lângă staţiile de epurare se urmăresc şi evacuări de apă care nu se epurează/nu necesităepurare (iazurile de decantare SC Bălan SĂ, galeria apă de mină Harghita Băi, ape convenţionalcurate SC Matriţa SĂ Odorheiu Secuiesc, canale pluviale din Miercurea Ciuc).Alte surse potenţiale de poluare, în opinia agenţilor economici de profil (administratoricanalizare şi staţie de epurare) sunt prezentate în tabelul următor:Volum ape uzate Daca are stațieDomeniul de activitate emisarSurse de poluareevacuate (mii mc/an) de preparareSC Lactate CristuruStație dePrelucrarea lapteluiSecuiescepurare oraș36 NuSC COATS OdorheiuStație deVopsire și ambalare ațăSecuiescepurare oraș144,3 daSC Ikos Conf. OdorheiuStație deConfecții îmbrăcăminteSecuiescepurare oraș27 NuSC FAMOS SĂStație deFabrică de mobilăOdorheiu Secuiescepurare oraș35,2 nuSC URBANA SĂ Producere apă caldă și Stație deOdorheiu Secuiesc încălzire centralizată epurare oraș66,4 NuSC Norada OdorheiuStație deConfecții îmbrăcăminteSecuiescepurare oraș37,4 NuSC Elan TridentStație deAbator prelucrare carneOdorheiu Secuiescepurare oraș18,4 NuSC Matrița SĂ Construcții mașini, Stație deOdorheiu Secuiesc prelucrări mecanice epurare oraș28,4 NuSC INSOPRESS SĂStație deTipografieOdorheiu Secuiescepurare oraș18,4 NuSC ROSEAL Odorheiu Construcții mașini, Stație de 3,6 Nu47


Secuiesc prelucrări mecanice epurare orașSC LACTIS SRLStație dePrelucrare LapteOdorheiu Secuiescepurare orașCIM UTIL SRLConstrucții mașini, Stație deOdorheiu Secuiesc ateliere mecanice epurare orașSC HEINEKEN SĂ M-Stație deIndustria alimentarăCiucepurare orașSC PRIMULACT SĂ M-Stație deIndustria alimentarăCiucepurare orașMetalurgic SĂ Vlăhița MetalurgieStație deepurare orașSC KEL-BOR SRLGalvanizareStație deepurare orașSC ARIMPEX SRLStație dePrelucrare carneGheorgheniepurare orașSC ROMTOP Toplița Confecții tricotajeStație deepurare orașSC TOPLIȚA SĂ Toplița Industria încălțăminteStație deepurare orașSpitalul MunicipalStație deSănătateToplițaepurare orașSc Prescomal SRLStație deIndustria alimentarăToplițaepurare orașSC Tușnad SĂ,HB Hotels SĂ,Stație deSC Univers,Turismepurare orașTourist SRL BăileTușnadSC SN Sării SucursalaPraid, PraidCasa Piraților SRLPraidPentru localităţile urbane, situaţia alimentării cu apă în sistem centralizat este următoarea:489Separatorgrăsimi10,1 Nu400 Da30 Da3 nu4,3 Da19,8 Da6 Nu3,1 Nu16,5 Nu1,2 NuExploatarea sării Târnava mică 3,77 NuTurism Târnava mică 2,92 Nu3.1.8 Reţele de canalizare - în municipiile şi oraşele judeţului sunt executate din oţel, fontă,azbociment, PVC, PE, etc. totalizând peste 200 km, fiind executată, în mare parte, în sistemdivizor (separat pentru ape uzate şi pentru ape pluviale). Majoritatea sistemului de canalizare afost executată în anii 1970-1980, prezentând un grad de uzură fizică şi morală avansată, fiindnecesare multe intervenţii pentru reparaţii. În ultimii ani s-au realizat reţele noi de canalizare,înlocuirea canalizării veche în multe localităţi. Cea mai mare problemă este înfundareacanalizării din cauza consumului/volumelor mai mici de apă - insuficiente pentru menţinereacapacităţii de autocurăţire a conductelor de canalizare.Județul HarghitaLungime Canalizare Volum evacuat (mii Număr Populație racordată la(Km)mc)localitățicanalizareMediu urban* 204,7 11920 9 107200Mediu rural** 178 58 7110*Conform datelor centralizate ale agenților economici de profil (alimentare apă, canalizare epurare)**Conform datelor furnizate de CJ Harghita6022195Nu


LocalităţiurbaneCapacitatea instalaţiilor deproducere apă potabilă(mii m 3 /an)Volum de apă potabilă distribuit(mii m 3 /an)total49uz casnicLungime totală reţeasimplă distribuţie apă(km)m. MiercureaCiuc33.869 2.741 1.659 83,3m.Gheorgheni10.368 1.211 654 73m. Topliţa 8.640 804 562 43,5m. OdorheiulSecuiesc21.600 2.221 1.145 74Băile Tuşnad 2.800 305 148 45Bălan 10.300 564 468 11Borsec 1.252 238 77 16,8CristuruSecuiesc12.000 398 241 32,2Vlăhiţa 3.857 323 217 38Total urban 104.686 8.805 5.171 416,8Total judeţ 129.153 12.758 8.750 1.010,3Sursă date: CJ Harghita, an referinţă 2010 şi date INS, an referinţă 2008Sursele de apă pentru sistemele centralizate existente sunt de suprafaţă pentru Miercurea Ciuc,Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Topliţa, Bălan şi Vlăhiţa şi localităţile ruralePraid, Sâncrăieni, Ciumani, Joseni, etc. şi pentru asigurarea necesarului de apă pentru unităţiindustriale.Resursele de apă subterană, aflate în depresiunile intramontane (Ciuc, Gheorgheni, Topliţa,Bilbor, Borsec) sunt utilizate în scopul alimentării cu apă potabilă şi parţial industrială înMiercurea Ciuc, Băile Tuşnad, Borsec, Sânsimion, Sânmartin, Tuşnad prin puţuri săpate şi forate.Aproximativ 70% din necesarul de apă potabilă al populaţiei este asigurat din surse subteranede apă.Localităţile rurale se caracterizează printr-un grad redus de echipare cu reţele de alimentare cuapă în sistem centralizat. Din totalul de 58 comune au alimentare cu apă în sistem centralizat înfuncţiune 32 de comune. Lungimea totală de reţea de distribuţie a apei este de 593,5km,reprezentând 58,7% din lungimea totală a reţelei de apă din judeţ, respectiv 1.010,3km.În prezent există lucrări de realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă în 17comune, iar în 6 comune sunt în execuţie lucrări de extindere a sistemului de apă existent. Vorfi realizaţi cca. 366km reţea de distribuţie a apei şi 15 staţii de tratare a apei brute.3.1.9 Canalizarea apelor uzateLocalităţile care au sisteme de canalizare în funcţiune sunt 9 localităţi urbane şi 13 comune. Lanivel judeţean situaţia este următoarea:


LocalităţiCapacitatea staţiilor de epurare(m 3 /zi)Lungime simplă reţeacanalizare (km)urbane 67.878 191,8rurale 2.110 159,3TOTAL 69.988 351,1Sursă date: CJ Harghita, an 2010 şi date INS, an 2008Situaţia sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare orăşeneşti din judeţ este prezentată întabelul următor:LocalitateLungime reţeacanalizare (km)Tip staţieepurareVolum apă uzatăevacuată (mil m 3 /an)Grad de epurare (%)m. Miercurea Ciuc 50 Me+B 5,203 CBO 5 74 susp. 63m. Gheorgheni 23 M 0,830 -m. Topliţa 28 Me+B 1,410 28m. Odorheiu Secuiesc 47 Me+B 5,697 CBO 5 71 susp. 69Băile Tuşnad 5,7 Me 0,191 60Bălan 6 Me+B 1,377 CBO 5 45 susp. 85Borsec 11,9 Me 0,282 -Cristuru Secuiesc 15,5 Me+B 0,633 CBO 5 30 susp. 60Vlăhiţa 4,7 Me+B 0,444 -Sursă date: INS, an 2008; PLAM 2007-2013 jud. HarghitaÎn prezent sunt în execuţie lucrări de reabilitare şi extindere a reţelelor de canalizare în toateoraşele, precum şi lucrări de modernizare a staţiilor de epurare din oraşele Gheorgheni, Topliţaşi Odorheiu Secuiesc.Majoritatea staţiilor de epurare orăşeneşti (de tip mecanic respectiv mecano-biologică)funcţionează în mod necorespunzător, fie din cauza depăşirii capacităţii lor de epurare, fie dincauza problemelor de exploatare şi întreţinere (uzură fizică şi morală avansată, ineficienţa fazeide epurare biologică privind asigurarea oxigenului necesar, lipsa investiţiilor pentrumodernizare, etc.).Staţiile de epurare lucrează cu randamente scăzute, depăşiri considerabile ale concentraţiiloravizate, se găsesc la SC GOSCOM SĂ Miercurea-Ciuc, SC APĂ-CANAL SĂ Vlăhiţa, SC GO SĂGheorgheni, SC EDILTOP URBAN SĂ Topliţa, SC ACATEL SĂ Cristuru Secuiesc, SC ROMAQUAPREST SRL Borsec, etc.Ca o situaţie general valabilă pentru toate oraşele judeţului se poate menţiona faptul că prinreţelele de canalizare pluvială, prin legături ilegale cu canalizarea menajeră, se evacueazădebite considerabile de ape uzate orăşeneşti, ape fără nici o epurare şi care au rol determinantasupra calităţii apelor de suprafaţă.50


Volumelor de apă, evacuate în receptori naturali, prin staţiile de epurare existente în judeţ saufără nici o epurare, sunt:Bazin hidrograficTotalNu necesităepurare/Nu seepurează*%Suficientepurat%Insuficientepurat(mil.m 3 /an)Mureş 10,036 0,106 1,1 5,814 58,5 4,116 41,5Olt 10,691 1,103 10,3 0,022 0,2 9,566 89,5Siret 0,362 - - - - 0,362 100Total judeţ 21,087 1,209 5,7 5,836 27,7 14,042 66,6Sursă date: PLAM 2007-2013 judeţ HarghitaNotă:* - Volumul de 0,106 mii m 3 reprezintă cantitatea de apă provenită de la SC ColemnGălăuţaş, care nu necesită epurare, iar volumul de 1,103 mii m 3 reprezintă evacuările prin 3canale pluviale din oraşul Miercurea Ciuc care nu se epurează.În mediul rural canalizarea apelor uzate menajere se face numai în 13 comune din cele 32 careau alimentare cu apă în sistem centralizat. Din cele 13 comune cu reţele de canalizare, numai 4comune nu au staţii de epurare a apelor uzate. În prezent, sunt în execuţie sisteme decanalizare în 28 de comune, cu lungime totală de reţea de canalizare de cca. 501,7km şi 18staţii de epurare.În judeţul Harghita se pune accent deosebit pentru realizarea unor investiţii de mare amploarepentru alimentarea cu apă potabilă şi a canalizării apelor uzate din localităţile urbane şi rurale.În acest sens, au fost lansate programe privind alimentarea centralizată cu apă potabilă şirealizarea sistemelor centralizate de canalizare:%● Programul Naţional de construire a locuinţelor sociale şi de alimentare cu apă a satelorfinanţat conform HG 687/1997;● Programul de alimentare cu apă a satelor, în perioada 2004-2006, din judeţul Harghitaprin HG 577/1997;● Programului SAPARD – Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale.3.1.10 Zone critice sub aspectul poluării apei de suprafaţă şi subteraneZonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane sunt zonele cuactivitate minieră şi explorări geologice, împreună cu depozitele de deşeuri industriale şi urbanedin oraşele Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc şi Cristuru Secuiesc, care poluează apelesubterane cu nitraţi, fosfaţi, fenoli şi metale grele. Se pot menţiona următoarele:51


- râul Olt aval de oraşul Miercurea-Ciuc şi râul Târnava Mare aval de Cristuru Secuiesc, din cauzafuncţionării cu randament scăzut a staţiilor de epurare a apelor uzate din aceste oraşe.- poluarea râului Olt cu metale grele şi steril de rocă prin spălarea şi/sau surparea în râul Olt asterilului din halda iazului de decantare nr. 1 şi 4 şi a iazurilor de decantare nefuncţionale nr. 2,3, 3A de la Bălan- poluarea râului Olt cu mercur, fier şi cu sterilul de la iazul de decantare de la fosta exploatareminieră şi flotaţie de la Sântimbru prin surparea şi spălarea haldei iazului din albia pârâuluiChendereş- poluarea pârâului Chirui, Vârghiş, Cormoş şi în final a râului Olt prin surparea în pârâul Chirui asterilului de la extracţia caolinei la Harghita Băi- poluarea pârâului Jolotca şi a râului Mureş cu metale grele şi materiale radioactive prinsurparea haldelor rămase în urma explorărilor geologice din zona Jolotca- poluarea pârâului Belcina şi a râului Mureş cu metale grele şi materiale radioactive prinspălarea şi/sau surparea haldelor rămase în urma explorărilor din zona Belcina, amonte deoraşul Gheorgheni.3.1.11 Obiective şi măsuri privind protecţia apelor împotriva poluării şi supraexploatăriiÎn vederea îmbunătăţirii calităţii apelor, la nivelul operatorilor economici se pot stabili, înfuncţie de existenţa proiectelor şi a fondurilor necesare, realizarea următoarelor:- reabilitarea unor staţii de epurare existente sau realizarea unor modernizări/extinderi pentruacestea, în vederea îmbunătăţirii, la parametri proiectaţi, a randamentului de epurare a apeloruzate ce urmează a fi evacuate în receptorii naturali, după cum urmează:- Miercurea Ciuc: proiect finanţat de Compania Naţională de Investiţii SĂ Bucureşti pentrulucrarea „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, astaţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu opopulaţie pană la 50000 locuitori”- Odorheiu Secuiesc: proiectului „Reabilitare şi modernizare staţie de captare, uzină de apă şistaţie de epurare Odorheiu Secuiesc”, finanţat de Compania Naţională de Investiţii SĂBucureşti, în anul 2010 au început lucrările de execuţie pentru noua staţie de epurare, ceaexistentă asigurând epurarea apelor uzate pană la punerea în funcţiune a noii construcţii- Gheorgheni: proiect finanţat de Compania Naţională de Investiţii SĂ Bucureşti pentru lucrarea„Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de52


tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu o populaţie pană la50000 locuitori”3.2 SOLUL- depistarea şi desfiinţarea racordurilor clandestine de ape uzate la canalizarea de apăpluvială- executarea permanentă a lucrărilor de întreţinere şi exploatare la staţiile de epurare,inclusiv la conductele de canalizare, asigurarea pieselor de schimb- modernizarea reţelelor de canalizare, îmbunătăţirea condiţiilor de colectare a apeloruzate în sensul stopării exfiltraţiilor cât şi a infiltraţiilor existente din sistemul decanalizare- realizarea unor staţii de preepurare a apelor uzate pentru a se încadra în prevederileNormativului NTPA-002- stabilirea unor zone de protecţie cu restricţie (unde este cazul) pentru protejareasurselor de ape folosite în scopuri de potabilizare, etc.În condiţiile fizico-geografice ale judeţului, sub influenţa factorilor care au influenţat proceselepedogenetice, a luat naştere un înveliş variat de sol.În zona muntoasă sunt răspândite solurile brune şi brune acide. S-au format pe substratullitologic, alcătuit din roci eruptive, cristaline, calcare, marne şi gresii în condiţiile unui climatumed şi răcoros.Pe aceste soluri, dispuse pe un areal intre 400-1700 m, se dezvoltă în bune condiţii pădurile demolid şi în zonele mai joase pădurile de amestec (fag şi molid).În zona cristalino-mezozoică şi în etajul subalpin din Munţii Călimani şi Harghita s-au formatsoluri brune podzolice, şi feriiluviale. Se caracterizează printr-o acumulare mai intensă ahumusului având proprietate acidă.În zona dealurilor şi depresiunilor sunt caracteristice solurile argiloiluviale podzolice şi maireduse solurile litomorfe (rendzine).Pe luncile Oltului şi Mureşului se dezvoltă solurile hidromorfe humicogleice. Când drenajul loreste foarte slab, se formează soluri humicogleice turboase sau chiar soluri turboase eutrofe,răspândite în depresiunile Ciuc, Giurgeu, Bilbor şi Borsec.Pe luncile Mureşului (între Ditrău şi Topliţa) şi a Târnavei Mari, în aval de Odorheiu Secuiesc, s-au format soluri aluviale. În cadrul sistemului de Monitoring al Solurilor din Romania pentrujudeţul Harghita au fost analizate o serie de situri de nivel T. S-a realizat: caracterizarea53


generală, fizico-geografică şi edafică a judeţului Harghita, caracterizarea terenului şimorfologică a solurilor, caracterizarea fizică, chimică şi încărcarea cu elemente şi substanţepotenţial poluante ale solurilor.Caracteristicile terenului şi cele morfologice au urmărit elemente de localizare, zonareapedoclimatică, nivelul apei freatice, materialul parental, roca subiacentă, descrierea profiluluide sol, relieful, procesele de eroziune, lucrările ameliorative şi modificările antropice.Determinările legate de încărcarea cu elemente şi substanţe potenţial poluante au urmăritîncărcarea cu metale grele (Cu, Pb, Cd, Co, Cr, Mn, Ni), cu sulf solubil (S-SO4), cu fluor (F), cureziduuri de pesticide organoclorurate.3.2.1 Fondul funciar - Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţeSuprafaţa totală a judeţului Harghita este de 663.900 ha, din care 396.552 ha este teren agricol,ceea ce reprezintă 60% din suprafaţa totală şi 40 % teren neagricol, adică 267.348 ha.Repartiția terenurilor în județul HarghitaSuprafața totală (Ha) Teren agricol Ha Teren Forestier ha Teren ne forestier ha663900 396552 225024 42324Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în judeţul Harghita, în perioada2001-2009 este prezentată în tabelul următor:Nr.crit.Categoria defolosință54Suprafața hectare2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 20091 Arabil 92729 92729 92729 92502 92502 91755 91724 91720 917192 Pășuni 148156 148156 148156 122405 122405 145479 146483 146817 1469523Fânețe șipajiști naturale164058 164058 164058 143735 143725 156293 156598 157084 1570844 Vii 77 77 77 35 35 35 35 35 355 Livezi 1416 1416 1416 1416 1416 762 762 762 762Total agricol 406436 406436 406436 360083 360083 394324 395602 396418 3965523.2.2 Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din RomâniaÎngrăşămintele - sunt substanţe simple sau compuse, de natură organică sau minerală. Înfolosirea lor trebuie să se plece de la însuşirile solului, gradul de aprovizionare cu elementenutritive şi necesarul de nutrienţi ai plantelor.Îngrăşămintele naturale provin de la fermele şi complexele de creştere a animalelor, din staţiilede epurare sau pot fi constituite din deşeuri şi resturi vegetale şi organice. Gunoiul de grajdconţine toate elementele nutritive necesare plantelor. Gunoiul în câmp se păstrează peplatforme îndesate, acoperite cu un strat de pământ de cca. 20 cm grosime.


Gunoiul se administrează la lucrarea de bază a solului. Cantitatea de gunoi se stabileşte înfuncţie de necesarul de azot din sol, norma specifică fiind de 170-210 kg azot/ha/an. Mustul degrajd, fiind bogat în azot şi potasiu, este de asemenea, un bun fertilizant organic natural.Îngrăşămintele chimice au avantajul prin solubilitatea lor mai rapidă; această proprietatecreează însă şi un dezavantaj: sunt spălate mai uşor şi pătrund repede în masele de apă,provocând poluarea acestora, deci efectul lor, deşi este rapid, este şi de scurtă durată. În ultimiiani, folosirea îngrăşămintelor chimice s-a redus treptat şi considerabil din cauze economice(îngrăşămintele chimice sunt foarte scumpe). Aplicarea îngrăşămintelor chimice se poate faceca o fertilizare de bază, împreună cu gunoiul de grajd sau, cel mai indicat, odată cu semănatul.Suprafaţa cultivată cu fertilizatori pe terenuri arabile, horticulturi, fâneţe şi păşuni este cca.50.000 ha.An Îngrășăminte chimice folosite (tone substanță activă) N+P2O5+K2O (Kg/ha)N P2O5 K2O Total Arabil Agricol20091702 990 884 3576 38,99 9,01ProdusSuprafațape care s-a 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009aplicat (Ha)Insecticide 19100 1,91 0,71 1,13 0,80 1,18 1,30 1,46 1,58 0.80 1,29Fungicide 46657 34,96 5,44 35,61 27,72 25,35 27,36 23,23 19,80 21,53 24,24erbicide 36716 9,17 10,81 9,58 9,74 9,18 12,64 10,11 13,58 9,66 14,53Situația utilizării produselor fitosanitare în perioada 2000 – 2009 în județul Harghita55


3.2.3 Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energeticetc.)Datele privind conţinutul de metale grele (Cu, Pb, Zn şi Cd), rezultate în urma analizelor de solexecutate de specialiştii din cadrul Laboratorului APM Harghita în decursul anului 2009 pentrudiferite activităţi industriale din judeţul Harghita sunt cuprinse în tabelul următor:SectorindustrialZona prelevare0-10cmPb Cu Zn Cd10-30 0-10 10-30 0-10 10-30 0-10cm cm cm cm cm cmValori admise cf. Ord MAPPMnr 756/1997250 mpp. 250 ppm 700 ppm 5 ppmSM Voșlăbeni 22,80 35,40 22,70 24,20 74,30 73,30 2,50 2,30Minele Lueta 45,20 42,50 19,30 19,30 66,00 68,40 2.20 2,5012,90 41,00 877,40 543,90 312,00 258,00 1,50 4,20SM Bălan8,70 Șild. 2045,50 1580,5 148,90 228,00 1,50 4,20MinierSântimbru Băi 20,10 24,60 80,20 13,90 72,00 16,80 1,90 2,50Exp. minieră 29,70 31,90 25,10 23,60 56,80 52,50 2,90 3,20Harghita Băi 37,70 37,30 32,40 27,90 49,40 44,60 2,10 3,40Minele Mădăraș 520,80 641,30 37,50 80,10 117,00 58,10 3,60 2,90SiderurgicSC oțeluri prescule SĂ Cristuru 33,40 37,70 26,30 30,50 176,80 115,70 2,00 2,00secuiescGoscom M-Ciuc 38,30 92,00 421,00 2,10Alte Sc Matrița SĂOdorheiu Secuiesc16,90 30,90 71,20 2,00Conform datelor de la OSPA Miercurea Ciuc suprafaţa solurilor poluată de sectorul minier şi dedepozitele de deşeuri menajere în judeţul Harghita este de 180 ha.Repartiţia terenurilor pe clase de calitateFolosință Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V% din% din% din% din% dinHa totalfolosințăHa totalfolosințăHa totalfolosințăHa totalfolosințăHa totalfolosințăArabil - - 2293 2,50 22797 24,86 49349 53,80 17280 18,84Pajiști 2946 0,97 12715 4,18 67407 22,17 114653 37,71 106315 34,97Vii - - - - - - - - 35 100Livezi - - - - - - - - 762 100Total 2946 0,97 15008 3,78 90204 22,75 164002 41,36 124392 31,37Calitatea unui sol este determinată de mai mulţi factori, pe baza cărora se calculează bonitareaterenurilor; aceşti factori sunt: temperatura aerului, precipitaţii atmosferice, gleizare,pseudogleizare, textura şi poluarea solului, panta şi expoziţia terenului, alunecări de teren,adâncimea apei freatice, inundabilitatea terenului, porozitatea, conţinutul în CaCO3, reacţia,volumul edafic, rezerva de humus, excesul de umiditate şi conţinutul de schelet al solului.10-30cm57


Clase de calitate pe tipuri de sol în județul Harghita exprimat procentualTipul de solClasaI II III IV VLitosoluri - - - - 2Regosoluri - - - - 3Aluvisoluri 21 27 19 17 12Faeoziomuri 79 63 34 5 -Eutricamosoluri - 10 41 21 13Districambosoluri - - - 4 27Luvosoluri - - 6 34 19Andosoluri - - - - 6Gleiosoluri - - - 7 7Stagnosoluri - - - 12 9Histisoluri - - - - 2Total % 0,74 3,78 22,75 41,36 31,37Principalele restricții ale calității soluluiDintre restricţii, cele mai importante pentru judeţul Harghita sunt: excesul de umiditate,adâncimea apei freatice, panta ternului, reacţia solului, volumul edafic implicit prezenţa deschelet (factori determinaţi de relief, cunoscând că judeţul aparţine zonei de deal şi de munte).Principalele restricţii ale calităţii solurilor sunt prezentate în tabelul următor:EroziuneExces de Terenuri Terenuri SolurialunecăriSărăturiSuprafață adâncimeumiditate inundate accidentate scheletice22.609 2.676 7.370 20.349 452 4.149 7.145 263.2.4 Amenajări pentru agricultură - îmbunătăţiri funciare - Procese de degradare a soluluicare reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri funciareAvând în vedere structura geomorfologica variată, cu caracter montan și premontan a județului,se semnalează apariția unor multiple fenomene cu efecte negative asupra solului.În zonele înalte, în special în ariile despădurite, apar fenomene de eroziune în suprafață, dar șitorenți (la contactul cu depresiunile Ciuc - Gheorgheni), mai rar alunecări superficiale.În zonele depresionare sunt specifice fenomenele erozionale de suprafață, torenți și alunecărilede teren. În depresiunile Ciuc și Gheorgheni cu pante mai netede apar procese de albie,acumulări, eroziuni de mal, aluvionări ale luncii la inundații. Sunt prezente și înmlăștinări, ce seîntâlnesc nu numai la nivelul luncii ci chiar pe terase, din cauza unor soluri impermeabile.Depresiunile mai înalte - Bilbor, Borsec, Valea Bistricioarei, izvoarele Trotușului (Lunca de Jos,Plăieșii) prezintă procese mai active pe pantă (torenți, alunecări, eroziuni de mal).ha58


Zona subcarpatica transilvană cum este cea a Târnavelor și a Homoroadelor este supusă unuiintens proces de degradare geomorfologica atât la nivelul versanților cât și a albiilor, datorat înprincipal rocilor fiabile, dar și unor cauze antro pice (despăduriri, lucrări agrotehnice greșite).Degradarea se face prin eroziune de suprafață, șiroiri, torenți, alunecări și mai rar prăbuș iri.Aproximativ 44% din suprafața totală a județului o reprezintă terenurile degradate:- Solurile afectate de eroziune (de suprafața și de adâncime) - 58.005 ha localizate în special peversanții unităților deluroase (Subcarpații Transilvaniei)Suprafeţele cu excesul de umiditate cu potenţial de alunecare şi inundare - 4112 ha, specificezonei de lunca a râurilor Olt și Mureș, afectate de nivelul ridicat al pânzei freatice (1 - 2m)- Solurile sărăturate, - 154 ha dezvoltate pe suprafețe mici î n jurul zăcămintelor de sare de laPraid și Sânpaul- Solurile degradate prin fenomenul de alunecare - alunecări de teren active cu un grad ridicatde risc – 7.289 ha - afectează obiective social economice- În 25 unităţi administrativ teritoriale ale judeţului există suprafeţe cu risc la alunecări de teren:Odorheiu Secuiesc, Băile Tuşnad, Borsec, Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa, Atid, Avrămeşti, Corund,Dârjiu, Dăneşti, Ditrău, Feliceni, Gălăuţaş, Lăzarea, Lueta, Mărtiniş, Mugeni, Plăieşii de Jos,Praid, Satu Mare, Săcel, Secuieni, Şimoneşti, Ulieş, Zetea (sursa: Consiliul Judeţean Harghita).3.2.5 Amenajări pentru combaterea eroziunii solului - CESAmenajările de CES sunt situate pe terenuri care, în proporţie de 98%, trec sau au trecut înproprietate privată. Efectul benefic al lucrărilor de conservare a solului a fost diminuat înprincipal din două cauze: lipsa de interes în exploatarea şi întreţinerea acestor lucrări de cătreactualii proprietari și degradarea parţială sau totală a circa 18 – 20% din suprafaţa amenajată,în urma aplicării defectuoase a Legii nr. 18/1991.Suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de ameliorare și combaterea eroziunii solului șievoluția acestora în perioada 1997 - 2008, pe categorii de folosin ță a terenurilor esteurmătoarea:59


3.2.6 Evoluţia modului de folosinţă a terenurilorModul defolosința aterenurilorSuprafața totalaamenajataSuprafața efectivamenajata, dincarePerioada1997-1998Perioada1999 -2001Anul2002Anul2003Anul2004Anul2005Anul2006Anul2007Anul200833015 33065 33265 33415 33665 33965 34265 34757 3526731598 31648 31848 31998 32248 32548 32848 33339 33849Teren arabil 15735 15735 15799 15849 15909 16009 16129 16431 16617Pășuni naturale 5353 5383 5383 5383 5423 5443 5513 5513 5583Fânețe naturale 9812 9832 9961 10061 10211 10391 10501 10690 10944Vii, pepiniereviticole3 3 3 3 3 3 3 3 3Livezi 695 695 702 702 702 702 702 702 702Sursa: INSSE- Baza date TEMPOLa nivelul anului 2008 amenajările de combaterea eroziunii solului acoperă o suprafață depeste 35.200 ha. Cele mai importante amenajări de CES în sisteme mai mari de 1000 ha. au fostexecutate în următoarele zone:V. Paleș – 1465 haHomorodul Mare – 1634 haHomorodul Mic – 3564 haSândominic – Racu – 2886 haSuseni – Berzenți – 1020 haFeernic Superior – 7800 haFeernic – Inferior - 3833 haEliseni Superior – 2864 haEliseni Inferior - 2368 haZetea – Odorhei – 3000 haDaia – 2958 haAmenajări mai mici de 1000 ha - 1523 ha3.2.7 Amenajări pentru desecare şi drenajSuprafața terenurilor amenajate cu lucrări de desecare și drenaj și evoluția acestora îperioada 1997 - 2008, pe categorii de folosință a terenurilor este următoarea:nModul de folosință a terenurilor Perioada 1997 -2008Suprafața efectiv desecata din care: 20336Teren arabil 1263260


Sursa: INSSE- Baza date TEMPOSuprafața terenurilor amenajate cu lucrări de drenaj și evoluția acestora în perioada 1997 - 2008, pecategorii de folosință a terenurilor este următoarea:Lucrări de drenaj - totalPerioada1997-2000612001Perioada2002 -20042005Perioada 2006- 2008Suprafața totala amenajata (ha) 1034 1053 1076 1088 1128Sursa: INSSE- Baza date TEMPOLa nivelul anului 2008 amenajările de desecare acoperă o suprafață de peste 1128 ha. Cele maiimportante amenajări în sisteme mai mari de 1000 ha. au fost executate în următoarele zone:Belcina – Remetea - 4448 haBelcina – Voșlăbeni – 4294 haSuseni – Borzont – 2585 haSiculeni – Tușnad - 5192 haÎn județ mai exista o categorie de amenajări complexe atât de CES (33.965 ha) și cât dedesecare (21.267 ha.) care au fost executate pe următoarele suprafețe:3.2.8 Amenajări pentru irigaţiiPășuni naturale 341Fâneţe naturale 7363Denumire amenajareDesecare CES(ha) (ha)Olt superior 7.599 3.385Homorod, Târnava Mare 1.743 29.560Mureş superior 11.925 1.020Sursa: Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor FunciareSuprafața terenurilor amenajate cu lucrări de irigaț ii este foarte redusa – 305 ha, amenajărilede irigații fiind numai de tip local.3.2.9 Disfuncţionalităţi în amenajările de îmbunătăţiri funciareLucrările îmbunătăţiri funciare sunt executate în majoritate înainte de 1990 şi necesită măsuride reabilitare şi modernizare, unele din acestea fiind nefuncţionale din cauza lipseiechipamentelor de exploatare, a neasigurării fondurilor pentru realizarea lucrărilor deîntreţinere şi exploatare conform planurilor tehnice şi regulamentelor de exploatare.Nefuncţionarea la parametrii proiectaţi a sistemelor de regularizare – desecare – drenajexecutate înainte de anul 1990 a condus la crearea zonelor excesiv desecate, distrugându-seechilibrul hidrologic şi structura solurilor turboase şi devenind susceptibile la incendii înbazinele Ciuc şi Gheorgheni (Miercurea Ciuc, Remetea, Siculeni).


3.2.10 Monitorizarea calităţii solurilorPentru monitorizarea calităţii solurilor, în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Harghita, seurmăresc următorii indicatori: pH, umiditate, nitraţi, amoniu, fosfor total, substanţe organice,plumb, cupru, zinc, cadmiu, mangan, crom, nichel, calciu, magneziu, sodiu, potasiu, aluminiu.Se efectuează monitorizarea solurilor rezervaţiilor şi parcurilor naturale considerate zonemartor (18 probe), se urmăreşte impactul circulaţiei şi a turismului asupra solului pădurilor (5probe) respectiv impactul circulaţiei asupra zonelor verzi a oraşelor (6 probe).Pentru a urmări poluarea solului se analizează solurile din preajma staţiilor de benzină, soluriledin apropierea haldelor de deşeuri menajere, a haldelor de steril precum şi solurile dinapropierea haldelor industriale, respectiv solurile în jurul amplasamentului unor agenţieconomici potenţial poluatoare (în total 49 probe).Din rezultatele obţinute în urma analizelor efectuate se pot constata următoarele:- solurile rezervaţiilor naturale din judeţ sunt considerate probe “martor”, s-au constataturmătoarele depăşiri la indicatorii:LocațiaRezervația Borsaros SâncrăieniRezervația Luci SâncrăieniRezervația Dealul Melcilor – CorundRezervația Muntele de Sare PraidRezervația Nyires JoseniRezervația poiana narciselor – VlăhițaParcurile din BorsecParcurile din Odorheiu SecuiescTrecătoarea TolvajosLacul Sf. Anna – MohoșHarghita Băi – pădureBăile Tușnad - pădureIndicatori depășițiPb, Cu, CdPb, CuCu, CdCu, CdCu, CdCd, MnPb, CdPbCuCuCuCu- solurile din zona depozitelor de deşeuri orăşeneşti prezintă unele depăşiri faţă de LimiteleMaxime Admise, stabilite prin Ordinul MAPPM nr. 756/1997, după cum urmează: OdorheiuSecuiesc – Cd.- depăşiri se observă şi în zona depozitelor industriale (halde de steril, în special): Bălan – Cu,Cd; Mădăraş – Pb.3.2.11 Zone critice sub aspectul degradării solurilorInventarul terenurilor afectate de diferite procese62


- Eroziunea de suprafaţă de gradul I, care afectează diferite obiective şi produce pagubeîn aval: 10.947 ha- Eroziunea de adâncime de gradul I, care produce pagube şi afectează obiectiveimportante: 1667 ha- Alunecările de teren - de gradul I, alunecări active cu un grad ridicat de risc, careafectează obiective social economice: 7289 ha- de gradul II, alunecări active cu risc mediu de dezvoltare, care afectează terenuriagricole şi produc pagube în aval: 81 ha- Excesul de umiditate - de gradul I - suprafeţele cu exces de umiditate cu potenţial dealunecare şi inundare: 4112 ha- de gradul II - cele ameliorabile: 6225 ha- Sărături de gradul II nu creează probleme zonelor limitrofe: 26 ha- Litosoluri: 316 ha- Terenuri cu vegetaţie degradată: 6703 ha- Regularizări de văi: 56,2 haPrincipalul factor natural limitativ al calităţii solului care afectează calitatea solului în zonastudiată îl constituie eroziunea datorată factorilor naturali (ape meteorice, pante cu înclinaremare, suprafeţe mici împădurite) sau antropici.3.2.12 Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575/2001 precum șicauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale – alunecări de teren.Nr. Crt. Unitatea Administrativ – Potenţialul de producere aTipul alunecărilorTeritorialăalunecărilorPrimarăReactivatăMunicipiul1. Odorheiu Secuiesc Ridicat Da NuOraşul2. Băile Tuşnad Mediu Da Nu3. Bălan Mediu Da Nu4. Borsec Mediu Da Nu5. Topliţa Mediu Da Nu6. Vlăhiţa Mediu Nu DaComuna7. Atid Ridicat Da Nu8. Avrămeşti Ridicat Nu Da9. Bilbor Mediu Da Nu10. Brădeşti Ridicat Da Nu11. Corbu Mediu Da Nu12. Corund Mediu Da Nu13. Dârjiu Ridicat Da Da14. Dealu Ridicat Da Nu15. Ditrău scăzut – mediu Da Nu16. Gălăuţaş Mediu Da Nu17. Joseni Mediu Da Nu18. Lueta Mediu Da Da19. Lupeni Ridicat Nu Da20. Mărtiniș Ridicat Da Nu21. Mereşti Ridicat Da Nu63


22. Mugeni Ridicat Nu Da23. Plăieşii de Jos Mediu Da Nu24. Praid Mediu Da Nu25. Sărmaş Mediu Da Nu26. Sândominic scăzut – mediu Da Nu27. Sânmartin scăzut – mediu Da Nu28. Secuieni Ridicat Da Nu29. Şimoneşti Ridicat Da Nu30. Tulgheş Mediu Da Nu31. Ulieş Ridicat Da Da32. Zetea Mediu Da NuInundaţiile ca urmare a ploilor torenţiale se manifestă în zonele neamenajate ale afluenţilorcursurilor de apă şi alte torenţilor, albiile minore neavând capacitate pentru debite mari. Laacestea se adaugă podurile şi podeţele subdimensionate care determină blocarea cursurilor deapă. Propagarea undei de viitură pe pâraie cum ar fi Mădăraş, Fişag, Belcina, Topliţa, Târnavele,se face în timp foarte scurt datorită înlăturării vegetaţiei forestiere prin defrişări. În zoneledepresionare cu pante mici se semnalează fenomenul de viitură tip pluriundă datorităsuprapunerii mai multor unde de viitură.3.2.13 Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575, cauzele produceriipagubelor la hazardurile naturale – inundaţii.Unitatea Administrativ – Teritorială Tipuri de inundaţiiNr. Crt.Pe cursuri de apă Pe torenţi0 1 2 31. Odorheiu Secuiesc Da Da2. Băile Tuşnad Da Da3. Borsec Nu Da4. Cristuru Secuiesc Da Da5. Topliţa Da Da6. Vlăhiţa Nu Da7. Atid Da Da8. Bilbor Da Da9. Brădeşti Nu Da10. Ciumani Da Da11. Corbu Da Da12. Corund Nu Da13. Dârjiu Da Da14. Dealu Nu Da15. Ditrău Nu Da16. Feliceni Nu Da17. Frumoasa Nu Da18. Gălăuțaș Da Da19. Lunca de Jos Nu Da20. Lunca de Sus Da Da21. Lupeni Da Da22. Mărtiniş Da Da64


23. Mereşti Da Nu24. Mihăileni Da Nu25. Mugeni Da Nu26. Ocland Da Nu27. Plăieşii de Jos Nu Da28. Praid Da Nu29. Săcel Nu Da30. Sărmaş Da Da31. Secuieni Nu Da32. Siculeni Da Da33. Şimoneşti Da Da34. Tulgheş Da Da35. Ulieş Nu DaReducerea pagubelor materiale şi umane constituie obiectivul managementului situaţiilor deurgenţă.3.2.14 Potenţialul alunecărilor de teren - Conform datelor din „Ghidul pentru macrozonareateritoriului României din punct de vedere al riscului la alunecări de teren, 1999”, alunecările deteren din judeţul Harghita sunt în general de mică adâncime (1-5m), superficiale (sub 1m) şi demare adâncime (5-20m). Ele au potenţial ridicat, sunt progresive şi regresive, de tip primar saureactivat.Evaluarea riscului∗ la alunecări de teren pe baza coeficienţilor de risc (Ka - Kh) ai factorilordeterminanţi: litologic, geomorfologic, structural, hidrologic şi climatic, hidrogeologic, seismic,silvic, antropic pune în evidenţă zonele cu potenţial de alunecare.Din analiza valorilor factorului litologic Ka calculat pentru judeţul Harghita, se constată căteritoriul judeţului se caracterizează printr-o probabilitate redusă (0,01 - 0,09) şi medie (0,15-0,30) de producere a alunecărilor de teren care corespunde arealului montan constituit din rocicristaline (şisturi cristaline, calcare cristaline, etc.), magmatite şi roci vulcanogen-sedimentaredar şi roci sedimentare mezozoice (conglomerate, gresii, calcare, marne, etc.).Zona cu probabilitate medie-mare de producere a alunecărilor de teren pentru care valoareafactorului litologic este de 0,35 – 0,40, se află în partea sud-est a judeţului, unde sunt rocisedimentare de fliş. Valori de 0,5 apar în bazinul Homoroadelor în partea de sud-vest ajudeţului, datorită prezenţei rocilor sedimentare cum ar fi tufurile, marnele şi argilele.Probabilitatea mare de producere a alunecărilor de teren se înregistrează în partea de sud-est ajudeţului, unde factorul litologic are valori de 0,7.∗ Sursa: „Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale. Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean”(MTTC).65


Probabilitatea foarte mare de producere a alunecărilor de teren, cu valori de 0,95 – 0,99 pentrufactorul litologic, o au terenurile din depresiunile intramontane, cele din zona dealurilorsubcarpatice cu diapire de sare şi câteva areale din lungul văilor principale (Olt, Mureş, Târnave,Homoroade).Factorul morfologic indică dominanţa suprafeţelor cu probabilitate foarte mare de producere aalunecărilor de teren atât în zona montană, cât şi în cea subcarpatică având valori de peste 0,7.Valori ceva mai mici (0,1-0,3) se regăsesc pe areale mari în depresiunile intramontane Giurgeuşi Ciuc şi fragmentat pe spaţiile interfluviule şi în luncile râurilor caracterizate prin pante maimici. Zona de contact dintre depresiuni şi munte, ce corespunde formaţiunilor morfologice depiemont şi glacis se caracterizează prin valori de 0,4-0,5 ale factorului mediu.66


Factorul structural Kc are valori mici (0,05) în zona montană vulcanică şi cristalină, indicândprobabilitate mică de producere a alunecărilor. Valori medii (0,30) pentru acest factor apar peareale mici în partea central-estică a județului.Cea mai mare parte a judeţului se caracterizează printr-o probabilitate medie – mare deproducere a alunecărilor (0,35-0,5), determinată de prezenţa unor structuri geologicecomplexe, cu strate înclinate, cutate şi faliate.Probabilitate mare și foarte mare de producere a alunecărilor de teren se identifică în zonamontană a pânzelor de şariaj constituite din depozite sedimentare şi a cutelor diapire de saresubcarpatice. Valorile factorului litologic sunt de 0,55 – 0,6 şi cresc la 0,9 în zona subcarpaticăPraid.67


Factorul hidrologic-climatic indică probabilitate mare (0,65-0,75) pentru zonele montane undecad cantităţi însemnate de precipitaţii şi probabilitate medie-mare în zonele depresionare şi ceaa dealurilor subcarpatice (0,5-0,65).68


Factorul hidrogeologic indică probabilitate medie-mare de producere a alunecărilor de teren încea mai mare parte a judeţului Harghita având valori de 0,4. Spaţiul depresionar intramontanGiurgeu-Ciuc este caracterizat printr-un coeficient 0,05-0,1, fapt ce indică un potenţial redus dealunecare.69


În corelare cu macrozonarea seismică, valoarea factorului seismic pentru judeţului Harghitaeste de 0,7-0,75 ceea ce determină o probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren.70


Factorul silvic indică potenţial mediu de alunecare în zona montană forestieră, având valoareade 0,10-0,3, areal care este fragmentat de mici perimetre cu valoarea factorului de 0,5 cecorespunde unui potenţial de alunecare mediu-mare. De asemenea, arealele pajiştilorsecundare din spaţiul depresionar au valori ridicate ale factorului silvic de cca. 0,31-0,6.Terenurile care au vegetaţie de cultură, situate pe văi sau în zona subcarpatică, au valoriridicate ale factorului silvic de 0,8 până la 0,95.71


Din punct de vedere al factorului antropic este specifică probabilitatea medie de producere aalunecărilor cu valori de 0,10-0,30. Suprafeţele ce corespund versanţilor reţelei hidrograficemajore sunt încadrate la probabilitate medie-mare cu valori de 0,31-0,5 pentru factorulanalizat. Potenţial mare şi foarte mare de producere a unor alunecări o deţin suprafeţe micicare corespund unor localităţi situate pe versanţi pentru care, coeficientul antropic are valori de0,45-0,6 şi chiar peste 0,7, cum ar fi la Miercurea Ciuc şi Odorheiu Secuiesc.72


Pe baza factorului mediu, rezultat din agregarea factorilor de mai sus rezultă zonareateritoriului judeţului Harghita sub aspectul potenţialului de alunecare. Valorile acestui factorindică potenţial ridicat de alunecare în areale diferite atât montane, cât şi subcarpatice dintrecare menţionăm versanţii depresiunilor Bilbor şi Borsec, versanţii văilor Bistricioara, Trotuş,Târnava Mare şi areale din depresiunile Caşin, Giurgeu Ciuc şi Praid. Potenţialul mediu-ridicateste specific zonei dealurilor subcarpatice cu valori de 0,45-0,55.Arealul munţilor constituiţi din formaţiuni de fliş se încadrează în palierul valoric de 0,35-0,4.Probabilitatea cea mai mică de producere a unor alunecări de teren stabilită pe baza factoruluimediu se regăseşte în zona montană vulcanică şi cristalino-mezozoică.73


Inundaţiile generate de ploile torenţiale se manifestă în zonele neamenajate ale afluenţilorcursurilor de apă şi alte torenţilor, albiile neavând capacitate pentru debite mari. La acestea seadaugă podurile şi podeţele subdimensionate care determină blocarea cursurilor de apă.Propagarea undei de viitură pe pâraie cum ar fi Mădăraş, Fişag, Belcina, Topliţa, Târnavele, seface în timp foarte scurt ca urmare a înlăturării vegetaţiei forestiere prin defrişări. În zoneledepresionare cu pante mici se semnalează fenomenul de viitură tip pluriundă datorităsuprapunerii mai multor unde de viitură.Localităţile afectate de hazardurile naturale au fost evidențiate în legea 575/2001, fiindcuprinse în 35 de unități administrativ-teritoriale de baza.Perioada de observaţie care a stat la baza întocmirii legii 575/2001 este anterioara anului 1998.74


Faţa de aceasta listă, în perioada 1998-2006 s-au produs inundaţii şi în alte localităţi, fapt ce acondus la extinderea listei de unităţi administrativ-teritoriale de bază afectate de inundaţii la52.Localităţi afectate de hazardurile naturale – inundații, cuprinse în Legea 575/2001 și localitățiafectate în perioada 1998 –2006, după tipul producerii pagubelor la inundaţii„LOCALITĂȚI75Tipuri de inundațiiLegea 575/2001 Perioada 1998-2006Pe cursuri de apă Pe torenți Pe cursuri de apă Pe torenți0 1 2 3 4Municipiul1 Miercurea Ciuc Nu Nu Da Nu2 Odorheiu Secuiesc Da Da Da DaOraşul3 Băile Tuşnad Da Da Da Nu4 Bălan Nu Nu Da Nu5 Borsec Nu Da Da Nu6 Cristuru Secuiesc Da Da Da Nu7 Topliţa Da Da Da Nu8 Vlăhiţa Nu Da Nu DaComuna9 Atid Da Da Nu Nu10 Bilbor Da Da Nu Nu11 Brădeşti Nu Da Nu Nu12 Căpâlniţa Nu Nu Nu Da13 Ciumani Da Da Da Da14 Corbu Da Da Da Da15 Corund Nu Da Da Da16 Dârjiu Da Da Nu Nu17 Dăneşti Nu Nu Da Nu18 Dealu Nu Da Da Da19 Ditrau Nu Da Nu Da20 Feliceni Nu Da Da Nu21 Frumoasa Nu Da Da Nu22 Gălăuțaș Da Da Da Nu23 Gheorgheni Nu Nu Da Nu24 Lăzarea Nu Nu Da Da25 Lueta Nu Nu Nu Da26 Lunca de Jos Nu Da Da Da27 Lunca de Sus Da Da Da Da28 Lupeni Da Da Da Nu


29 Mădăraş Nu Nu Da Nu30 Mărtiniş Da Da Da Nu31 Mereşti Da Nu Nu Da32 Mihăileni Da Nu Da Nu33 Mugeni Da Nu Da Nu34 Ocland Da Nu Nu Nu35 Plăieşii de Jos Nu Da Nu Nu36 Praid Da Nu Nu Nu37 Racu Nu Nu Da Nu38 Remetea Nu Nu Da Nu39 Săcel Nu Da Nu Nu40 Sărmaş Da Da Nu Nu41 Sâncrăieni Nu Nu Da Nu42 Sândominic Nu Nu Da Nu43 Sânsimion Nu Nu Da Nu44 Sântimbru Nu Nu Da Nu45 Secuieni Nu Da Nu Nu46 Siculeni Da Da Da Nu47 Simionești Da Da Da Nu48 Subcetate Nu Nu Da Nu49 Tomeşti Nu Nu Da Nu50 Tulgheş Da Da Da Da51 Tuşnad Sat Nu Nu Da Nu52 Ulieş Nu Da Nu NuLucrările de apărare sunt relativ reduse, în special în privinţa lacurilor de acumulare cu volumpermanent sau nepermanent.Pe teritoriul judeţului se află 10 staţii hidrometrice, amplasate pe râurile Olt, Mădăraşu Mare,Frumoasa, Fişag, Homorodu Mare şi Homorodu Mic.Inundaţiile produse au afectat în principal căi de comunicaţie rutieră (drumuri naţionale,judeţene şi mai ales comunale), podeţe, poduri, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor,locuinţe şi gospodării şi într-o mai mică măsură obiective socio-culturale şi industriale sauterenuri agricole.Reducerea pagubelor materiale şi umane constituie obiectivul managementului situaţiilor deurgenţă. Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă au atribuţii privind apărarea împotrivainundaţiilor şi acţionează în baza planurilor locale de apărare la nivelul localităţilor.76


3.3 Inventarul siturilor contaminateÎn judeţul Harghita siturile contaminate sunt următoarele:- în cadrul industriei extractive: C.N.C.A.F. Minvest S.A. Deva Filiala Bălan (Iazul de decantarenr. 4 – 82 ha, Iazul de decantare nr. 3 și 3A – 29 ha, Iazul de decantare nr. 2 – 16 ha, Iazul dedecantare nr. 1 – 3,75 ha , Halda de steril Put nr. 1 – 6.41 ha, Halda de Put nr. 2 – 6 ha, Halda desteril Puț nr. 5 – 15 ha, Halda de steril de la Galeria 11A– 6 ha, Halda de steril de la Galeria 16 – 11 ha Fagul Cetăţii, Depozitul de concentrat de pirităGara Izvorul Olt – 0,4 ha tip poluant - metale grele; depozitul de carburanţi-incinta principalăBălan – 2 ha, tip poluant - produse petroliere); M.E.C. – D.G.R.M. – S.C.Iazul de decantare - Harghita Băi – deversarea reziduurilor rezultate în urma exploatăriicaolinuluiConversmin S.A. Bucureşti - Cariera Sântimbru Băi (carieră, haldă de steril, iaz de decantare –6,3 ha, tip poluant - metale grele; incintă uzină de preparare – 1,6 ha, tip poluant - metale greleşi produse petroliere)- în cadrul companiei S.C. Petrom S.A.: Depozitele zonale de carburanţi din Miercurea Ciuc –1,21 ha; Odorheiu Secuiesc – 1,15 ha; Gheorgheni – 0,97 ha; tip poluant - produse petroliere- în cadrul companiei S.C. Bucin S.A. Gheorgheni: Depozitul de nisip ars – 1,13 ha, tip poluant -metale grele şi fenoli- în cadrul companiei S.C. Industrializarea Laptelui Harghita S.A. Remetea: Depozitul demotorină, teren aferent rezervoare păcură, teren aferent centrală termică – 0,29 ha, tip poluant- produse petroliere- depozitele de deşeuri municipale din judeţul Harghita: Miercurea Ciuc – 4,8 ha, OdorheiuSecuiesc – 4 ha, Gheorgheni – 3,2 ha, Topliţa – 3 ha, Cristuru Secuiesc – 3 ha, Bălan – 0,6 ha, tippoluant - substanţe organice, compuşi organici, metale grele etc. Sânsimion): zona rampei CF,casa pompelor, zona de descărcare CLU – 25 mp, tip poluant - produse petroliere.După etapa de investigare a siturilor potenţial contaminate/contaminate, care s-a desfăşurat încursul anului 2008 şi a fost întocmită o bază de date la nivel de ANPM, în anul 2009 aceastăbază de date a suferit însemnate îmbunătăţiri, completări.A fost descrisă litologia sitului unde au existat descrieri amănunţite în Bilanţ de Mediu nivel 1 şi2, au fost introduse toate punctele de observaţie cu coordonatele punctului şi rezultatele77


tuturor analizelor existente. Au fost trimise chestionare spre completare la operatoriieconomici în vederea investigării, descrierii altor noi situri contaminate istoric.Siturile contaminate cu substanţe organo-clorurate de la fostele centre de protecția plantelorpreluate de Consiliul Judeţean Harghita sunt localizate în: Odorheiu Secuiesc – str. RakocziFerencz, Miercurea Ciuc str. Progresului, respectiv Gheorgheni care ulterior a fost vândut darrămâne în continuare sit poluat.Tipurile de pesticide utilizate aparțin tuturor categoriilor dintre care conform datelor primatede la direcția fitosanitară su fost: de origine minerală (de exemplu săruri de As, Ba,Cu, Hg, Pb) şi altele sunt de origine vegetală (nicotina, veratrum, stricnină).Majoritatea sunt însă produşi organici de sinteză (esteri organofosforici, derivaţiorganohalogenaţi, nitroderivaţi aromatici, derivaţi carbamici, compuşi fenolici şicompuşi organometalici).După structura chimică:• pesticide organoclorurate;• pesticide organofosforice;• pesticide organocarbamice, respectiv tiocarbamice;• pesticide nitrofenolice.După natura daunătorului substanțele chimice acestea sunt:- insecticide (pentru combaterea insectelor dăunătoare, transmiţătoare de boli omuluisau animalelor domestice);- erbicide (pentru distrugerea buruienilor din culturi);- fungicide (pentru combaterea ciupercilor ce provoacă boli plantelor);- acaricide;- nematocide (pentru combaterea viermilor dăunători culturilor);- algicide (pentru distrugerea algelor);- rodenticide (utilizate împotriva rozătoarelor).3.4 Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentruameliorarea stării de calitate a solurilor3.4.1 Modalităţi de investigareÎn afară de Depozitul de nisip ars aflat în proprietatea companiei S.C. Bucin S.A. Gheorgheni şiDepozitul de deşeuri municipale Cristuru Secuiesc pentru toate celelalte situri contaminate s-aelaborat Bilanţ de Mediu nivel 1 şi 2. Acestea cuprind analize făcute de laboratoare atestateasupra terenurilor afectate.78


3.4.2 Reconstrucţia ecologică a solurilor1. Pentru S.C. Industrializarea Laptelui Harghita S.A. Remetea a fost eliberată Autorizaţia deMediu nr. 55/01.03.2007 cu Program de Conformare prin care societatea şi-a luat angajamentulca:- depoluarea solului pe o suprafaţă de 650 mp din zona rezervoarelor subterane de păcură- depoluarea solului pe o suprafaţă de 180 mp din zona rezervorului subteran de lângă centralatermică- depoluarea solului pe o suprafaţă de 120 mp din zona rezervoarelor de motorină2. M.E.C. – D.G.R.M. – S.C. Conversmin S.A. Bucureşti - Cariera Sântimbru Băi a primit Acord deMediu nr. R760/23.02.2007, care prevede închiderea şi ecologizarea incintei Sântimbru (carieră,haldă, incintă, iaz de decantare). Lucrările au fost începute la data de 01.11.2007 de către S.C.Întreprindere Montaj Instalaţii S.A., Mocira, jud. Maramureş, cuprinzând următoarele:- lucrări de închidere şi reconstrucţie ecologică a incintei uzinei de preparare SântimbruBăi:- lucrări de demolare a clădirilor de la suprafaţă- lucrări de amenajare a terenului după demolarea clădirilor- lucrări de închidere şi reconstrucţie ecologică a carierei de cinabru Sântimbru Băi:- lucrări de închidere a lucrărilor miniere de legătură cu suprafaţa- lucrări de ecologizare a suprafeţei ocupate de cariera de cinabru Sântimbru Băi- lucrări de închidere şi reconstrucţie ecologică a iazului de decantare Sântimbru Băi:- lucrări de demolare a construcţiilor de la suprafaţă- lucrări de ecologizare a iazului de decantare- lucrări pentru asigurarea protecţiei iazului de decantare- lucrări reconstrucţie ecologică a haldei de steril- Costul total al lucrărilor este estimat la 4925478 RON şi se va realiza din bugetul statuluiprin împrumuturi de la Banca Mondială.3. C.N.C.A.F.MINVEST S.A. Deva filiala Bălan a obţinut acord de mediu nr. 482/11.11.1998,revizuit la data de 10.08.2004. în vederea închiderii perimetrului minier Fagul Cetăţii. Proiectultehnic de închidere şi ecologizare a minei de la Fagul Cetăţii se va reglementa în conformitatecu ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupramediului şi de emitere a acordului de mediu, modificat de OM nr. 210/2004 şi de OM nr.1037/2005, act normativ prin care este implementat Directiva EIA transpusă în legislaţiaromână prin HG nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactuluiasupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private.79


Lucrările de închidere, ecologizare vor fi realizate din fonduri împrumutate de la BancaMondială.4. Pentru S.C. C&F IMPEX 2000 S.R.L. București, punct de lucru Sânsimion, fosta Fabrică de Spirt– Amidon s-a eliberat Fişa Tehnică nr. 10034/15.12.2008 în vederea emiterii Acordului Unicpentru obţinerea acordului de mediu, punând condiţia că la finalizarea lucrărilor de reabilitare aamplasamentului vor fi prezentate rezultatele analizelor de laborator care să ateste depoluareasolului în zonele identificate prin raportul la bilanţul de mediu nivel I şi II, elaborat pentruobţinerea Autorizaţiei de mediu nr. 52/27.02.2007, emisă de către APM Harghita, cu programde conformare.Calitatea aerului a fost urmărită prin măsurători de emisii. Au fost efectuate în total 897determinări, astfel:- 543 determinări privind concentraţia poluanţilor gazoşi- 303 determinări de pulberi totale în suspensie (PTS), probe de 24 ore din zone fixe decontrol- 51 probe de pulberi sedimentabile.Reţeaua de supraveghere a poluării (sub impactul direct al surselor de poluare) constă, înprezent, dintr-un punct fix de control pentru determinarea poluanţilor gazoşi (Miercurea Ciuc)şi 2 puncte fixe de control pentru determinarea pulberilor în suspensie (Miercurea Ciuc şiGheorgheni) precum şi din 10 puncte de recoltare probe pentru determinarea pulberilorsedimentabile.În cazul poluanţilor gazoşi (SO 2 , NO 2 , NH 3 ) nu s-au înregistrat depăşiri. Tabelul comparativ amediilor semestriale din anii 2007-2009 faţă de media semestrului I. 2010 arată valori destul deapropiate, cu mult sub valorile CMA zilnică (menţionăm că din luna ianuarie 2009 aceştiindicatori nu se mai urmăresc în punctul de măsurare Gheorgheni).Miercurea Ciuc, sediuAPMIndicatori, în µg/mcGheorgheni, centruIndicatori, în µg/mcSO 2 NO 2 NH 3 SO 2 NO 2 NH 3Media sem. I-2007 0,0 20,7 16,4 0,0 20,2 17,7Media sem. II-2007 0,3 21,5 20,9 0,2 21,5 17,8Media sem. I-2008 0,03 22,3 20,2 0,0 23,1 18,1Media sem. II-2008 0,26 19,0 19,9 0,0 24,3 14,3Media sem. I-2009 0,16 24,2 20,4 - - -Media sem. II-2009 0,05 21,8 16,8 - - -Media sem. I-2010 0,08 25,05 23,15 - - -80


La interpretarea datelor analitice pentru indicatorul "pulberi totale în suspensie” (PTS), seconstată că în perioada analizată s-au semnalat în total 118 depăşiri zilnice (38,9 %), astfel:- 11 depăşiri la punctul de măsurare din Miercurea Ciuc (3,6% din totalul de determinări),înregistrându-se acelaşi număr de depăşiri ca şi în sem. I 2009;- 107 depăşiri în oraşul Gheorgheni (35,3% din totalul de determinări), faţă de cele 81 depăşiriîn perioada similară a anului precedent.Cele mai mari valori zilnice înregistrate au fost:- Miercurea Ciuc, sediul APM : 228,5 µg/mc (ianuarie), depăşire cu 52,3 %- Gheorgheni: 806,1 µg/mc (martie), depăşire cu 437,4 %.La sediul APM Harghita, pentru măsurarea pulberilor în suspensie cu diametrul aerodinamic alparticulelor mai mici de 10 microni (PM 10 ) este montat un analizor semiautomat demonitorizare a concentraţiei pulberilor ambientale tip Casella APM-950.În cursul semestrului I. 2010, nu s-au efectuat determinări de pulberi în suspensie cu diametrulaerodinamic al particulelor mai mici de 10 microni (PM 10 ), analizorul semiautomat demonitorizare fiind defect.La indicatorul de calitate "pulberi sedimentabile” s-au înregistrat, în semestrul I. 2010 un numărde 8 depăşiri (15,7%), din care: 1 la Miercurea Ciuc (18,3 g/mp în luna mai), 3 la Gheorgheni(maxima de 54,4 g/mp în luna aprilie), 3 la Odorheiu Secuiesc (maxima de 24,5 g/mp în lunaiunie) şi 1 la Cariera Suseni-Chileni (24,2 g/mp în luna mai).În tabelul următor sunt prezentate comparativ mediile semestriale pentru indicatorul „pulberisedimentabile”:Puncte de măsurareMediasemestruluiI-2008, îng/mp/ lunăMediasemestrului II-2008, în g/mp/lună81Mediasemestrului I-2009, în g/mp/lunăMediasemestrului II-2009, îng/mp/ lunăMediasemestruluiI-2010, îng/mp/ lunăMiercurea Ciuc, str.Grâului39,3 174,1 22,0 20,6 8,1Miercurea Ciuc, str. NagyImre16,5 6,5 14,0 6,4 10,8Gheorgheni 32,8 23,1 28,6 21,3 23,8Odorheiu Secuiesc 17,5 15,6 14,9 15,2 15,2Cristuru Secuiesc 10,9 9,9 10,0 38,1 9,2Topliţa 11,7 7,8 8,6 9,5 6,9


Voşlăbeni 14,2 46,7 4,3 5,5 1,9Chileni 3,4 20,8 3,9 13,0 8,6Vlăhiţa 15,0 14,8 8,7 8,2 6,9Sândominic 2,2 4,5 2,8 3,3 1,2Cauzele depăşirii valorilor CMA, atât în cazul indicatorilor pulberi în suspensie (PTS), cât şi încazul pulberilor sedimentabile sunt: starea de curăţenie necorespunzătoare a localităţilor,metode de salubrizare cu tehnologii inadecvate, starea necorespunzătoare a drumurilor, spaţiide parcare insuficiente pentru autovehicule, îngrijirea necorespunzătoare a spaţiilor verzi şi adepozitelor de deşeuri, parcuri auto cu uzură morală avansată şi procedee de transportneecologice, tehnici de combustie şi utilizarea combustibililor necorespunzători la centraleletermice şi la gospodăriile individuale, metode de exploatare şi prelucrare necorespunzătoare aminereurilor în industria de minerit şi în industria metalurgică şi nu în ultimul rând, condiţiileclimaterice nefavorabile ale judeţului Harghita (inversia termică, ceaţa, calm atmosferic).3.5 Calitatea AeruluiÎn judeţul Harghita a fost amplasată o staţie automată de supraveghere a poluării de fondregional. Sunt monitorizate, începând cu 15 martie 2008, poluanţii SO 2 , NO 2 /NO x , CO, O 3 ,benzen şi PM 10 concomitent cu parametrii meteorologici. Datele sunt validate zilnic.Variaţia indicelui general de calitatea aerului (1 - excelent, 2 - foarte bun, 3 - bun, 4 - mediu, 5 -rău, 6 - foarte rău), determinat din indicii specifici corespunzători poluanţilor monitorizaţi lastaţia automată de tip fond regional, este prezentată în graficul de mai jos:Evoluţia indicelui general de calitatea aerului în perioada 01 Ianuarie 2010 - 30 Iunie 2010654321001.01.1006.01.1011.01.1016.01.1021.01.1026.01.1031.01.1005.02.1010.02.1015.02.1020.02.1025.02.1002.03.1007.03.1012.03.1017.03.1022.03.1027.03.1001.04.1006.04.1011.04.1016.04.1021.04.1026.04.1001.05.1006.05.1011.05.1016.05.10În continuare vă prezentăm rezultatele monitorizării indicatorilor- indicatorul SO 28221.05.1026.05.1031.05.1005.06.1010.06.1015.06.1020.06.1025.06.1030.06.10


14,0SO2 (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 - Medii orare-Date validate12,010,08,06,04,02,00,001 Jan 201004 Jan 201007 Jan 20109,010 Jan 201013 Jan 201016 Jan 201019 Jan 201022 Jan 201025 Jan 201028 Jan 201031 Jan 201003 Feb 201006 Feb 201009 Feb 201012 Feb 201015 Feb 201018 Feb 201021 Feb 201024 Feb 201027 Feb 201002 Mar 201005 Mar 201008 Mar 201011 Mar 201014 Mar 201017 Mar 201020 Mar 201023 Mar 201026 Mar 201029 Mar 201001 Apr 201004 Apr 201007 Apr 201010 Apr 2010HR-1 -SO2 (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 -Medii zilnice-Date validate13 Apr 201016 Apr 201019 Apr 201022 Apr 201025 Apr 201028 Apr 201001 May 201004 May 201007 May 201010 May 201013 May 201016 May 201019 May 201022 May 201025 May 201028 May 201031 May 201003 Jun 201006 Jun 201009 Jun 201012 Jun 201015 Jun 201018 Jun 201021 Jun 201024 Jun 201027 Jun 201030 Jun 20108,07,06,05,04,03,02,01,00,001 Jan 201005 Jan 201009 Jan 201013 Jan 201017 Jan 201021 Jan 201025 Jan 201029 Jan 201002 Feb 201006 Feb 201010 Feb 201014 Feb 201018 Feb 201022 Feb 201026 Feb 201002 Mar 201006 Mar 201010 Mar 201014 Mar 201018 Mar 201022 Mar 201026 Mar 201030 Mar 2010HR-1 -03 Apr 201007 Apr 201011 Apr 201015 Apr 201019 Apr 201023 Apr 201027 Apr 201001 May 201005 May 201009 May 201013 May 201017 May 201021 May 201025 May 201029 May 201002 Jun 201006 Jun 201010 Jun 201014 Jun 201018 Jun 201022 Jun 201026 Jun 201030 Jun 2010Din graficele de mai sus se observă că în semestrul I. 2010 nu au fost înregistrate depăşiri alevalorii limite orare de 350 μg/m3 (prag de ă) alert respectiv a valorii limită zilnice pentruprotecţia sănătăţii umane de 125 μg/m3, conform Ordinului MAPM 592/2002, pentru SO2.- indicatorul NO 283


100,0NO2 (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 -Medii orare-Date validate90,080,070,060,050,040,030,020,010,00,001 Jan 201004 Jan 201007 Jan 201010 Jan 201013 Jan 201016 Jan 201019 Jan 201022 Jan 201025 Jan 201028 Jan 201031 Jan 201003 Feb 201006 Feb 201009 Feb 201012 Feb 201015 Feb 201018 Feb 201021 Feb 201024 Feb 201027 Feb 201002 Mar 201005 Mar 201008 Mar 201011 Mar 201014 Mar 201017 Mar 201020 Mar 201023 Mar 201026 Mar 201029 Mar 201001 Apr 201004 Apr 201007 Apr 2010HR-1 -10 Apr 201013 Apr 201016 Apr 201019 Apr 201022 Apr 201025 Apr 201028 Apr 201001 May 201004 May 201007 May 201010 May 201013 May 201016 May 201019 May 201022 May 201025 May 201028 May 201031 May 201003 Jun 201006 Jun 201009 Jun 201012 Jun 201015 Jun 201018 Jun 201021 Jun 201024 Jun 201027 Jun 201030 Jun 2010În semestrul I. 2010 nu au fost înregistrate depăşiri ale valorii limită orare de 200 μg/m3 pentruNO2.Media înregistrată în primul semestru pentru NO2 este de 15,99 µg/m3 fiind sub valoarea limităanuală pentru protecţia sănătăţii umane de 40 µg/m3 conform Ordinului MAPM 592/2002.- indicatorul ozon180,0O3 (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 -Medii orare-Date validate160,0140,0120,0100,080,060,040,020,00,001 Jan 201004 Jan 201007 Jan 201010 Jan 201013 Jan 201016 Jan 201019 Jan 201022 Jan 201025 Jan 201028 Jan 201031 Jan 201003 Feb 201006 Feb 201009 Feb 201012 Feb 201015 Feb 201018 Feb 201021 Feb 201024 Feb 201027 Feb 201002 Mar 201005 Mar 201008 Mar 201011 Mar 201014 Mar 201017 Mar 201020 Mar 201023 Mar 201026 Mar 201029 Mar 201001 Apr 201004 Apr 201007 Apr 2010HR-1 -10 Apr 201013 Apr 201016 Apr 201019 Apr 201022 Apr 201025 Apr 201028 Apr 201001 May 201004 May 201007 May 201010 May 201013 May 201016 May 201019 May 201022 May 201025 May 201028 May 201031 May 201003 Jun 201006 Jun 201009 Jun 201012 Jun 201015 Jun 201018 Jun 201021 Jun 201024 Jun 201027 Jun 201030 Jun 2010În semestrul I. 2010 nu au fost înregistrate depăşiri ale pragului de alertă, media pentru o oră,de 240 μg/m3 respectiv a pragului de informare, media pentru o oră, de 180 μg/m3 pentruozon.Variaţia valorilor maximelor zilnice pentru ozon este prezentată în graficul de mai jos:84


16014012010080604020001.01.201006.01.201011.01.2010Variaţia valorii maxime zilnice pentru ozon în perioada 01 Ianuarie 2010-30 Iunie 2010Date validate16.01.201021.01.201026.01.201031.01.201005.02.201010.02.201015.02.201020.02.201025.02.201002.03.201007.03.201012.03.201017.03.201022.03.201027.03.201001.04.201006.04.201011.04.201016.04.201021.04.201026.04.201001.05.201006.05.201011.05.201016.05.201021.05.201026.05.201031.05.201005.06.201010.06.201015.06.201020.06.201025.06.201030.06.2010În semestrul I. 2010 au fost înregistrate un număr de 3 depăşiri a valorii maxime zilnice a medieipe 8 ore, valoare ţintă pentru protecţia sănătăţii umane de 120 μg/m3 conform Ordinului592/2002.- indicatorul PM10, măsurători automate250,0PM10 (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 - Medii zilnice-Date validate200,0150,0100,050,00,001 Jan 201005 Jan 201009 Jan 201013 Jan 201017 Jan 201021 Jan 201025 Jan 201029 Jan 201002 Feb 201006 Feb 201010 Feb 201014 Feb 201018 Feb 201022 Feb 201026 Feb 201002 Mar 201006 Mar 201010 Mar 201014 Mar 201018 Mar 201022 Mar 201026 Mar 201030 Mar 2010HR-1 -03 Apr 201007 Apr 201011 Apr 201015 Apr 201019 Apr 201023 Apr 201027 Apr 201001 May 201005 May 201009 May 201013 May 201017 May 201021 May 201025 May 201029 May 201002 Jun 201006 Jun 201010 Jun 201014 Jun 201018 Jun 201022 Jun 201026 Jun 201030 Jun 2010În semestrul I. 2010 au fost înregistrate un număr de 26 depăşiri a valorii limită zilnice de 50μg/m3 pentru PM10 măsurat automat în lunile de iarnă acestea fiind cauzate de calmulatmosferic şi ceaţă.- indicatorul PM10, măsurători gravimetriceÎn semestrul I. 2010 au fost înregistrate un număr de 20 depăşiri a valorii limită zilnice de 50μg/m3 pentru PM10 măsurat gravimetric.85


Depăşirile la valorile medii zilnice pentru indicatorul PM 10 , se datorează condiţiilormeteorologice specifice zonei de amplasament, ceaţă şi calm atmosferic.250,0PM10grv (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 -Medii zilnice-Date validate200,0150,0100,050,00,001 Jan 201005 Jan 201009 Jan 2010- indicatorul CO4,543,532,521,510,5001.01.1006.01.1011.01.1013 Jan 201017 Jan 201021 Jan 201025 Jan 201029 Jan 201002 Feb 201006 Feb 201010 Feb 201014 Feb 201018 Feb 201022 Feb 201026 Feb 201002 Mar 201006 Mar 201010 Mar 201014 Mar 201018 Mar 201022 Mar 201026 Mar 201030 Mar 2010HR-1 -03 Apr 201007 Apr 201011 Apr 201015 Apr 2010CO mg/m3 - Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore-Date validate16.01.1021.01.1026.01.1031.01.1005.02.1010.02.1015.02.1020.02.1025.02.1002.03.1007.03.1012.03.1017.03.1022.03.1027.03.1001.04.1006.04.1011.04.1016.04.1021.04.1026.04.1001.05.1006.05.1011.05.1016.05.1021.05.1026.05.1031.05.1005.06.1010.06.1019 Apr 201023 Apr 201027 Apr 201001 May 201005 May 201009 May 201013 May 201017 May 201021 May 201025 May 201029 May 201002 Jun 201006 Jun 201010 Jun 201014 Jun 201018 Jun 201022 Jun 201026 Jun 201030 Jun 201015.06.1020.06.1025.06.1030.06.10Din grafic se observă că valorile maxime zilnice a mediilor pe 8 ore pentru CO sunt sub valoarealimită admisă de 10 mg/m3 conform Ordinului MAPM 592/2002.- indicatorul benzen86


7,0Benzen (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 - Medii orare-Date validate6,05,04,03,02,01,00,001 Jan 201004 Jan 201007 Jan 201010 Jan 201013 Jan 201016 Jan 201019 Jan 201022 Jan 201025 Jan 201028 Jan 201031 Jan 201003 Feb 201006 Feb 201009 Feb 201012 Feb 201015 Feb 201018 Feb 201021 Feb 201024 Feb 201027 Feb 201002 Mar 201005 Mar 201008 Mar 201011 Mar 201014 Mar 201017 Mar 201020 Mar 201023 Mar 201026 Mar 201029 Mar 201001 Apr 201004 Apr 201007 Apr 2010HR-1 -10 Apr 201013 Apr 201016 Apr 201019 Apr 201022 Apr 201025 Apr 201028 Apr 201001 May 201004 May 201007 May 201010 May 201013 May 201016 May 201019 May 201022 May 201025 May 201028 May 201031 May 201003 Jun 201006 Jun 201009 Jun 201012 Jun 201015 Jun 201018 Jun 201021 Jun 201024 Jun 201027 Jun 201030 Jun 2010În perioada 01.01.2010-20.04.2010 analizorul de benzen nu a funcţionat din cauza unordefecţiuni tehnice.În perioada 07.05.-18.05.2010 din cauza defectării aparatului de aer condiţionat staţiaautomată de monitorizare a calităţii aerului HR-1 nu a funcţionat.În perioada de funcţionare a analizorului, în primul semestru din 2010, media înregistrată a fostde 0,53 µg/m3 fiind sub valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane, media pe unan, de 5 µg/m3.3.6 CALITATEA PRECIPITAŢIILOR este urmărită din probe colectate de la 4 staţii meteorologicedin judeţ şi puncte de observaţie pluviometrice de pe teritoriul judeţului (Miercurea Ciuc,Odorheiu Secuiesc, Joseni şi Topliţa).La probele de precipitaţii, valorile pH-ului se situează între 6,36-7,39.Din cele 34 determinări (460 indicatori) efectuate în semestrul I. 2010, s-au înregistrat 4determinări ale pH-lui cu valoare sub 6,50 (11,7 %). Astfel, s-au înregistrat 2 neîncadrări alevalorii pH-lui la Miercurea Ciuc (în interval de 6,36 - 6,41), o neîncadrare la Odorheiu Secuiesc(6,47) şi o neîncadrare la Topliţa (6,41).Valoarea cea mai mică de pH (6,36) a fost măsurată în luna iunie 2010, la staţia meteorologicăMiercurea Ciuc.3.7 POLUARE ACUSTICĂ În semestrul I. 2010 s-au efectuat în total 84 măsurători sonometrice înlocalităţile Miercurea-Ciuc (10 puncte fixe de măsurare), Topliţa (1 punct), Gheorgheni (2puncte), Odorheiu Secuiesc (3 puncte) şi Cristuru Secuiesc (2 puncte).87


Datorită traficului rutier intens din centrele oraşelor, respectiv al activităţii desfăşurate de uniiagenţi economici, s-au semnalat, din cele 84 măsurători, un număr de 26 depăşiri (30,95%).Majoritatea depăşirilor sunt, totuşi, nesemnificative şi se datorează traficului rutier.Cele mai mari depăşiri ale nivelului de zgomot s-au semnalat la Miercurea Ciuc (depăşiri cuvalori până la 4,71 dB(A) – aprilie), la Cristuru Secuiesc (depăşiri cu valori până la 3,08 dB(A) –martie), la Odorheiu Secuiesc (depăşiri cu valori până la 3,60 dB(A) - ianuarie) şi la Gheorgheni(depăşiri cu valori până la 6,17 dB(A) - februarie).3.8 ACTIVITATEA STAŢIEI DE RADIOACTIVITATE - Miercurea Ciuc are ca activitate de bazăsupravegherea radioactivităţii factorilor de mediu din puncte fixe stabilite de către Laboratorulde Radioactivitate a Mediului - ANPM. Staţia urmăreşte evoluţia radioactivităţii în timp alurmătoarelor factori de mediu la staţia Miercurea Ciuc: aerosoli - 2 aspiraţii, depuneriatmosferice, apă brută (râul Olt la secţiunea aval Miercurea Ciuc), apă potabilă (din alimentareacentralizată a municipiului Miercurea Ciuc), sol, vegetaţie, precipitaţii şi debitul dozei gama dinmediul înconjurător. Probe zilnice din râul Olt se trimit lunar, împreună cu mostrele deprecipitaţii, la LRM – ANPM pentru efectuarea analizelor de tritiu, respectiv la APM Dolj - Staţiade Radioactivitate Craiova pentru efectuarea analizelor gama spectrometrice.TIP MĂSURARETOTALAerosoli atmosferici imediate – F.1 172Aerosoli atmosferici imediate – F.2 172Depuneri atmosferici imediate 172Apă potabilă imediată 172Apă brută imediată 172Apă freatică imediată 172Apă brută lunară, la 5 zile 5Apă freatică lunară, la 5 zile 6Debit doză gama 1612*Sol 13Vegetaţie 13Precipitaţii** 72**Apă din râul Olt**, pentru analize tritiu 181**TOTAL 2934Notă:* - se consideră 11 analize/zi (în medie aproximativ 30 zile/lună)** - se filtrează şi se trimite la Laboratorul Radioactivitatea Mediului/Laborator Naţional deReferință pentru Radioactivitatea Mediului88


Menţionăm că în luna iunie 2010 nu s-au făcut măsurători pentru indicatorul “debit dozagama”, dozimetrul TIEX aflându-se la IFIN – HH Măgurele pentru etalonare.Verificând valorile măsurătorilor obţinute, se constată că atât la măsurători beta-globală cât şila măsurătorile de doză gama, valorile maxime măsurate ale factorilor de mediu se situează subvalorile de atenţionare.3.9 CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂŢII, BIOSECURITATEA3.9.1 Biodiversitatea judeţului HarghitaDatorită condiţiilor fizico-geografice pe teritoriul judeţului Harghita se regăsesc două regiunibiogeografice majore din cele cinci existente la nivel de ţară, şi anume: continentală şi alpină.3.9.2 Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbaticăÎn judeţul Harghita se găsesc toate tipurile de habitate naturale majore în afară de habitatelecostiere şi marine.Au fost identificate 28 habitate naturale cu regim de protecţie care figurează în listele naţionaleşi ale directivelor comunitare, suprafaţa habitatelor de interes naţional şi de interes comunitarfiind de cca. 12 000 ha:- Pajişti sărăturate continentale – Cod Natura 2000: *1340, Cod R1526- Lacuri şi bălţi distrofe naturale – Cod Natura 2000: 3160, Cod R2207- Râuri alpine şi vegetaţia lor lemnoasă cu Myricaria germanica – Cod Natura 2000: 3230, CodR4415- Pajişti alpine şi boreale - Cod Natura 2000: 4060, Cod R3101, Cod R3104, Cod R3111- Tufişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium (Rhododendron myrtifolii – Pinetummugi) - Cod Natura 2000: *4070, Cod R3105- Pajişti calcaroase subalpine; Cod Natura 2000: 6170, Cod R3402- Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri acoperite cu tufişuri pe substrat calcaros - Cod Natura2000: 6210- Pajişti cu Nardus stricta bogate în specii, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase - CodNatura 2000: *6230, Cod R360889


- Pajişti cu Molinia pe soluri turboase sau bogate în aluviuni argiloase (Molinia caerulea) - CodNatura 2000: 6410, Cod R3710- Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile - Cod Natura 2000: 6430, Cod R3702,R3704,R3707, R3708, R3714- Pajişti aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii - Cod Natura 2000: 6440, R3716- Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) – Cod Natura 2000:6510; R3802- Fânaţe montane - Cod Natura 2000: 6520; R3801- Fânaţe împădurite- Turbării active - Cod Natura 2000: *7110, R5101, 5102- Turbării degradate încă capabile de o regenerare naturală - Cod Natura 2000: 7120; R 5415- Turbării de acoperire - Cod Natura 2000: 7130;- Depresiuni pe substraturi turboase - Cod Natura 2000: 7150;- Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) - Cod Natura 2000: *7220; R 5417- Mlaştini alcaline - Cod Natura 2000: 7230; R5405, 5406,5413, 5414- Grohotiş calcaros şi de şisturi calcaroase ale etajelor montane pană la cele alpine (Thlaspietearotundifolii) - Cod Natura 2000: 8120; R 6110- Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică - Cod Natura 2000: 8210; 6202, 6204,6206, 6213- Grote neexploatate turistic - Cod Natura 2000: 8310; R6501- Păduri tip Luzulo-Fagetum - Cod Natura 2000: 9110; R 4102, 4106, 4107- Păduri cu stejar pedunculat cu Carpinion betuli - Cod Natura 2000: 9160; R 4144- Turbării împădurite - Cod Natura 2000: *91D0; R 4412, 4414- Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior - Cod Natura 2000: *91E0; R 4401,440290


- Păduri acidofile cu Picea din etajele montane - Cod Natura 2000: 9410; R4203,4205, 4206,4208, 4210, 4214Între acestea câteva sunt prioritare la nivel comunitar:- păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsor localizate în BazinulCiucului de Jos, Cheile Vârghișului, Cheile Bicazului, Hăşmaş- turbării cu vegetaţie forestieră localizate la Tinovul Luci, Tinovul Apa Lină –Honcsok, Dealul Albinelor, Tinovul Mohoş, Fântâna Brazilor, Harghita Mădăraş, Mlaştina dupăLuncă- turbării active localizate la Tinovul Luci, Tinovul Apa Lină - Honcsok, DealulAlbinelor, Tinovul Mohoş, Fântâna Brazilor, Harghita Mădăraş, Mlaştina după Luncă- izvoare petrifiante cu formare de travertin la Topliţa Scaunul Rotund Borsec,Cheile Bicazului Hăşmaş- pajişti uscate seminaturale şi faciesuri acoperite cu tufişuri pe substrat calcaros(Festuco Bromentalia) la Cheile Vârghișului, Cheile Bicazului Hăşmaş- păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene în CheileVârghișului.91


Dintre elementele faunistice şi floristice incluse în diferite categorii IUCN de periclitare suntremarcate cele aflate în pericol şi cele vulnerabile. Din prima categorie pe teritoriul judeţuluiHarghita întâlnim următoarele: Lycopodium annotium L., Lycopodium clavatum L., Abies alba L.,Achillea impatiens L., Achillea x girgioensis, Betula humilis Schrank, Betula nana L., Chimaphilaumbellata (L) Barton, Cypripedium calceolus L., Daphne cneorum L., Drosera anglica Huds,Gentiana lutea L., saxifraga hirculus, Sisyrinchium montanium Greene.Speciile aflate în categoria celor vulnerabile sunt: Achillea ptarmica L., Acorus calamus L.,Angelica arhangelica L., Arnica montana L., Astragalus pseudopurpureus Guşul, Astragalusroemeri Simk, Dianthus spiculifolius Schur, Fritilaria meleagris L., Gentiana pneumonanthe L.,Iris sibirica L., Juniperus sabina L., Leontopodium alpinum cass, Nigritella rubra, Primulafarinosa, Rhododendron myrtifolium Schott & Kotschy, Scheuchzeria palustris L, Sesleriacaerulea Ard, Taxus bacata L., Viola epipsila Ledeb.Acestora li se alătură speciile ocrotite la nivel judeţean.De asemenea, la nivelul judeţului Harghita au fost identificate un număr de 330 specii de faunăsălbatică de interes naţional din care 123 de interes comunitar. Dintre cele de interes comunitaramintim canis lupus, ursus arctos, crex crex, ciconia ciconia, tetrao urogallus, aquilla pomarina,bonasia bonasia.Unele specii din fauna şi flora sălbatică sunt valorificate economic cum ar fi fructele de pădureşi plantele medicinale, unele ciuperci şi câteva specii de interes vânătoresc (de exemplu pisicăsălbatică, urs, lup, urs).Presiunile antropice exercitate asupra elementelor de biodiversitate constau în:• extinderea suprafeţelor destinate construcţiilor (ex. zona Miercurea Ciuc)• exploatarea necorespunzătoare a sistemelor de desecare – umectare (ex. luncaMureşului şi Oltului)• abandonarea sistemelor tradiţionale de folosire a terenurilor, în special în cazulpăşunilor şi fâneţelor• organizarea necorespunzătoare a colectării fructelor de pădure• extinderea sporturilor extreme practicate în natură neautorizate• depozitarea ilegală a deşeurilor şi poluările accidentale• incendierea vegetaţiei uscate93


3.9.3 Arii naturale protejate - CaracteristiciProtecţia ariilor naturale valoroase constituie o cerinţă vitală pentru păstrarea echilibruluiecologic în zonă. Analiza cu privire la calitatea tuturor bunurilor de patrimoniu natural a permisidentificarea ariilor naturale, care prin asocierea unor elemente naturale valoroase necesităinstituirea unui regim de protecţie şi conservare.La nivelul judeţului Harghita ariile naturale protejate ocupau în anul 2000 doar 5167,5 ha,reprezentând 0,8% din suprafaţa judeţului, pentru ca în ultimul deceniu aceasta să crească prininstituirea de noi arii protejate, ajungând în prezent la 8485 ha, reprezentând 1,29%. Totodatăse estimează creşterea acestor valori prin racordarea la reţeaua ecologică europeană NATURA2000.Repartiţia teritorială a ariilor protejate indică o concentrare în spaţiul montan, în partea nordesticăşi sud-estică a judeţului Harghita şi, mai puţin în zona deluroasă din sud-vestul judeţului.Pe ansamblu, un număr de 18 unităţi administrativ teritoriale deţin arii naturale protejate.Dintre categoriile de arii protejate stabilite la nivel naţional pe teritoriul judeţului Harghita segăsesc următoarele:• parcuri naţionale (categoria II IUCN): Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş,Parcul Naţional Călimani cu prinse parţial în judeţul Harghita;• monumente ale naturii (categoria III IUCN): în număr de 8• rezervaţii naturale (categoria IV IUCN): în număr de 28Denumirea rezervaţieiApartenenţaadministrativăSuprafaţa (ha)Categorii IUCNII III IV1 Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş Gheorgheni, Bălan *2 Parcul Naţional Călimani Topliţa, Bilbor *3 Muntele de sare Praid Praid 60 *4 Rezervaţia geologică de la Sâncrăieni Sâncrăieni 10 *5 Lacul Rat Mugeni 10 *6 Dealul Melcului Firtuş Corund 8 *7 Vulcanii Noroioşi de la Filiaş Cristuru Secuiesc 1 *8 Peştera Şugău Suseni 17 *9 Avenul Licaş PN-I Gheorgheni, 5 *94


localitatea Lacul Roşu10 Tinovul Luci Sâncrăieni 273 *11 Mlaştina După Luncă Voşlăbeni 40 *12 Tinovul de la Plăieşii de Jos Plăieşii de Jos 15 *13 Poiana narciselor de la Vlăhiţa Vlăhiţa 20 *14 Piemontul Nyeres Joseni 20 *15 Pietrele Roşii Tulgheş 10 *16 Mlaştina cea Mare Remetea 4 *17 Mlaştina Valea de MijlocTuşnad, satulTuşnadu Nou4 *18 Mlaştina Beneş Tuşnad, satul Vrabia 4 *19 Pârâul Dobreanului Bilbor 4 *20 Mlaştina Budo - Sântimbru Sâncrăieni 3 *21 Mlaştina NadasTuşnad, satulTuşnadul Nou4 *22 Mlaştina Dumbrava Harghitei Lueta 2 *23 Mlaştina Borsaros Sâncrăieni Sâncrăieni 1 *24 Scaunul Rotund Borsec 40 *25 Rezervaţia Lacul Iezer din Călimani PN - K Topliţa 322 *26 Rezervaţia botanică Borsec Borsec 2 *27 Cheile Bicazului şi Lacul Roşu PN-I Gheorgheni 2.128,00 *28Masivul Hăşmaşul Mare, PiatraSinguratică Hăşmaşul Negru PN-ISândominic 800 *29 Piatra Şoimilor Băile Tuşnad 1 *30 Cheile Vârghişului şi peşterile din chei Mereşti 800 *31 Lacul Sfânta AnaSânmartin, satulLăzăreşti240 *32 Tinovul Mohoş Tuşnad 240 *33 Dealul Firtuş Corund 40 *34 Popasul păsărilor de la Sânpaul Mărtiniş 10 *35 Mlaştina Nyirkert Tuşnad 4 *36 Cascada de apă termală Topliţa 0,5 *37 Mlaştina Csemo Vrabia Tuşnad 5 *95


38 Lacul Dracului Cârţa 20 *Analizând tipologia ariilor naturale protejate se observă predominarea rezervaţiilor de tipbotanice 18 la număr, urmată de categoria mixtă cu 10 rezervaţii şi cea geologicăgeomorfologicăcu 5 rezervaţii. Celelalte tipuri sunt mai puţin reprezentate cum ar fi categoriarezervaţiilor speologice şi zoologice sau chiar lipsesc, cum ar fi rezervaţiile forestiere,paleontologice şi peisagistice.Denumirea rezervaţieiSuprafaţa(ha)Tipologiea b c d e1. Muntele de sare Praid 60 *2.Rezervaţia geologică de laSâncrăieni10 *3. Lacul Rat 10 *4. Dealul Melcului Firtuş 8 *5. Vulcanii Noroioşi de la Filiaş 1 *6. Peştera Şugău 17 *7. Avenul Licaş PN-I 5 *8. Tinovul Luci 273 *9. Mlaştina După Luncă 40 *10. Tinovul de la Plăieşii de Jos 15 *11. Poiana narciselor de la Vlăhiţa 20 *12. Piemontul Nyeres 20 *13. Pietrele Roşii 10 *14. Mlaştina cea Mare 4 *15. Mlaştina Valea de Mijloc 4 *16. Mlaştina Beneş 4 *17. Pârâul Dobreanului 4 *18. Mlaştina Budos - Sântimbru 3 *19. Mlaştina Nadas 4 *20. Mlaştina Dumbrava Harghitei 2 *21. Mlaştina Borsaros Sâncrăieni 1 *22. Scaunul Rotund 40 *96


23.Rezervaţia Lacul Iezer dinCălimani PN - K322 *24. Rezervaţia botanică Borsec 2 *25. Cheile Bicazului şi Lacul Roşu PN-I 2.128,00 *26.Masivul Hăşmaşul Mare, PiatraSinguratică Hăşmaşul Negru PN-I800 *27. Piatra Şoimilor 1 *28.Cheile Vârghişului şi peşterile dinchei800 *29. Lacul Sfânta Ana 240 *30. Tinovul Mohoş 240 *31. Dealul Firtuş 40 *32. Popasul păsărilor de la Sânpaul 10 *33. Mlaştina Nyirkert 4 *34. Cascada de apă termală 0,5 *35. Mlaştina Csemo Vrabia 5 *36. Lacul Dracului 20 *Rezervaţii: a – botanice, b – geologice şi geomorfologice, c – speologice, d – zoologice, e – mixteAcestor arii naturale protejate de interes naţional se adaugă o rezervaţie de importanţă localăBăile Jigodin – Dealul Cetăţii, cu o suprafaţă de 253 ha, de tip mixt, declarată ca rezervaţie deinteres judeţean prin HCJ nr. 162/2005.Dintre categoriile de arii naturale protejate de interes internaţional stabilite la nivelul judeţuluiHarghita sunt: ariile de protecţie avi-faunistică şi siturile de interes comunitar.Ariile de protecţie avi-faunistică, definite ca situri pentru conservarea speciilor de păsărisălbatice, situate pe teritoriul judeţului Harghita sunt localizate în spaţiul depresiunilorintramontane Giurgeu şi Ciuc, în arealul Defileului Mureşului şi în zona dealurilor subcarpaticedin partea de sud-vest a judeţului, în bazinul hidrografic al Homoroadelor şi al Târnavei.Denumire Apartenenţa administrativă Suprafaţa (ha)1 Dealurile Târnavelor Valea Nirajului Praid, Corund, Lupeni,Atid, Săcel 85217,2 ha2 Dealurile Homoroadelor Lueta, Merești, Mărtiniș, Ocland 36881,2 ha3 Depresiunea CiuculuiTomești, Mihăileni, Dănești, Racu, Frumoasa,Păuleni, Miercurea-Ciuc, Misentea,17183,1 ha97


4 Depresiunea GiurgeuluiCiucsângeorgiu, Lunca de SusRemetea, Joseni, Ciumani, Suseni, Voșlăbeni,Tomești, PraidSiturile de interes comunitar aflate pe teritoriul judeţului Harghita sunt:58176,7 haDenumire Apartenenţa administrativă Suprafaţa (ha)Cheile Bicazului-Hăşmaş Gheorgheni, Sândominic, Tulgheș 7645 haBazinul Ciucului de Jos Miercurea Ciuc, Sâncrăieni, Sânsimion, Sântimbru, Tuşnad 2687 haCălimani-Gurghiu Bilbor, Joseni, Praid, Toplița 136657 haCheile Vârghişului Mereşti 830 haHarghita MădăraşCăpâlniţa, Cârţa, Dăneşti, Mădăraş, Racu, Siculeni, Suseni,Vlăhiţa, Zetea13349 haMlaştina după Luncă Suseni, Voşlăbeni 300 haPârâul Barlangos Suseni 66 haSighişoara – Târnava Mare Dârjiu 85374 haTinovul Apa Lină – Honcsok Plăieşii de Jos 265,4 haTinovul de la Dealul Albinelor Joseni 21 haTinovul de la Fântâna Brazilor Corund 38 haTinovul de la Sugo Suseni 17 haTinovul Luci Miercurea Ciuc, Sâncrăieni 273 haTinovul Mohoş – Lacul Sf. Ana Cozmeni 240 haTopliţa – Scaunul Rotund Borsec Borsec, Sărmaş, Topliţa 5436 haCele două categorii de mai sus (ariile de protecţie avi-faunistică şi siturile de importanţăcomunitară) fac parte din reţeaua ecologică Natura 2000.Conform Raportului ARPM Harghita starea ariilor protejate este în general de bună conservarela majoritatea siturilor, situaţii defavorabile înregistrându-se la siturile de unde au fost extrasematerii prime (ex. sare – Muntele de sare Praid, sau aragonit - Dealul Melcului) sau acolo unde,s-a constatat eutrofizarea suprafeţelor lacustre (Lacul Rat) şi depunerea de deşeuri.Mlaştinile aflate în conservare prezintă tendinţă de invadare cu plante ruderale (MlaştinaCsemo Vrabia, Lacul Dracului, Mlaştina Nyirkert).Conform aceluiaşi raport suprafaţa unor arii protejate s-a mărit faţă de datele iniţiale din Legeanr. 5/2000, în această situaţie fiind după noile măsurători Mlaştina Beneş (de la 4 ha la 13 ha) şiMlaştina cea Mare (de la 4 ha la 34 ha).Pentru judeţul Harghita, se previzionează mărirea suprafeţei ariilor naturale protejate cu 11688ha, prin constituirea unui nou parc natural Ciomad - Balvanyos - Bodoc, a cărui fundamentareeste în curs.98


Sub aspectul managementului ariilor protejate la nivelul judeţului Harghita se află în custodie14 arii naturale protejate direcţii silvice, agenţi economici sau asociaţii, iar pentru unele dintreele s-au realizat planuri de management. În această situaţie se află: Dealul Firtuş, Rezervaţiageologică de la Sâncrăieni, Pietrele Roşii Lacul Sfânta Ana, Tinovul Mohoş, Muntele de sarePraid, Scaunul Rotund, Mlaştina Valea de Mijloc, Piatra Şoimilor.3.9.4 Principalele reglementări referitoare la ariile naturale protejate:• Legea nr. 5/2000 privind Planul de Amenajarea al Teritoriului – Secţiunea III – a, ZoneNaturale Protejate.• OUG nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelornaturale, a florei şi faunei sălbatice.• Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea OUG nr. 236/2000, privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.• HG. Nr. 230/2003, privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şiparcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora.• Ordinul nr. 552/2003, privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi aparcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice• Ordinul nr. 850/2003, privind procedura de încredinţarea a administrării sau deatribuire a custodiei ariilor naturale protejate.• HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avi-faunistică , ca parteintegrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.• Ordinul MMDD 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată asiturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europeneNatura 2000 în România.3.9.5 Problemele legate de ariile naturale protejateooostarea de conservare a unor arii naturale protejate nu este chiar foarte bună, cidoar satisfăcătoarenefinalizarea ridicărilor topografice şi a delimitărilornefinalizarea amplasării de panouri indicatoare şi bornarea limitelor rezervaţiilornaturale99


ooactivităţile turistice neecologice în unele arii naturale conduce la degradareaacestoraacţiuni de recoltarea a fructelor de pădure sau a plantelor din flora spontană aariilor protejate, periclitează starea de conservare a acestora100


Nr.Crt.Zona deprelevareAdâncimecmpHEXPERTIZA CALITĂŢII SOLULUISubst.org. %- semestrul I. 2010 -Humus%NO 3ppmNH 4ppmP tot %PbppmCuppmZnppmCdppmLMA cf. Ord. MAPPM 756/97 pentru folosinţa sensibilă a terenurilor - prag de alertă- - - - - - 50 100 300 3 1500 100 751 Borsec, parc 5 7,67 11,88 20,48 6,31 1093 0,138 59,70 39,90 184,70 3,40 630 37,90 31,002 Harghita Băi, staţiune 5 5,44 12,83 22,12 0,86 878 0,096 50,60 22,30 90,00 4,00 1175 20,80 21,603 Trecătoarea Tolvajos 5 5,29 13,70 23,62 2,87 701 0,065 54,10 17,60 161,10 3,90 1083 20,50 24,704 Rezervaţia Poiana Narciselor, Vlăhiţa 5 5,15 11,42 19,69 15,30 1226 0,066 45,80 18,40 90,60 2,80 1462 31,50 23,505 Rezervaţia Poiana Narciselor, Vlăhiţa 30 5,14 11,57 19,95 4,51 970 0,062 43,30 19,70 120,40 1,90 1398 35,80 23,706 Rezervaţia Dealul Melcilor, Corund 5 7,47 13,04 22,48 1,60 860 0,086 65,30 26,30 136,80 5,20 594 44,70 35,907 Rezervaţia Dealul Melcilor, Corund 30 8,64 12,54 21,62 1,31 817 0,084 65,80 23,90 99,80 4,90 495 41,80 35,508 Rezervaţia Muntele de Sare, Praid 5 6,95 12,33 21,25 12,54 866 0,057 60,50 19,90 78,30 4,50 885 51,60 39,909 Rezervaţia Muntele de Sare, Praid 30 7,30 10,68 18,42 4,95 918 0,057 47,50 21,80 73,70 1,60 942 51,90 36,5010 Cheile Bicazului, parcare 5 6,89 14,17 24,42 0,54 608 0,092 53,70 28,40 110,50 1,90 684 78,00 53,4011 Rezervaţia Cheile Bicazului 5 5,67 12,43 21,43 2,10 766 0,087 40,40 9,10 42,90 0,20 153 27,50 21,0012 Rezervaţia Cheile Bicazului 30 5,44 16,68 28,76 0,95 830 0,095 51,70 10,90 61,50 1,40 201 47,50 29,6013 Rezervaţia Voşlăbeni 5 6,17 12,69 21,88 0,74 750 0,107 91,30 17,40 66,50 5,50 360 38,10 31,5014 Rezervaţia Voşlăbeni 30 6,13 16,47 28,39 0,80 853 0,100 49,00 18,50 70,80 2,70 181 39,60 26,20MnppmCrppmNippm101


Nr. Pr.Zona de prelevareLMA cf. Ord. MAPPM 756/97Adâncime-cm-Ca Mg K Na Almg/100 g mg/100 g mg/100 g mg/100 g me/100 g- - - - -1 Borsec, parc 5 - - - -2 Harghita Băi, staţiune 5 0,08 0,03 0,10 0,113 Trecătoarea Tolvajos 5 0,09 0,06 0,06 0,064 Rezervaţia Poiana Narciselor, Vlăhiţa 5 0,13 0,07 0,15 0,065 Rezervaţia Poiana Narciselor, Vlăhiţa 30 0,08 0,06 0,10 0,066 Rezervaţia Dealul Melcilor, Corund 5 1,03 0,05 0,37 2,797 Rezervaţia Dealul Melcilor, Corund 30 0,39 0,10 0,34 5,408 Rezervaţia Muntele de Sare, Praid 5 0,59 0,25 0,49 0,179 Rezervaţia Muntele de Sare, Praid 30 0,69 0,12 0,22 0,3410 Cheile Bicazului, parcare 5 - - - -11 Rezervaţia Cheile Bicazului 5 0,14 0,07 0,05 0,2312 Rezervaţia Cheile Bicazului 30 0,10 0,04 0,08 0,0613 Rezervaţia Mlaştina După Luncă Voşlăbeni 5 0,40 0,59 0,10 0,2214 Rezervaţia Mlaştina După Luncă Voşlăbeni 30 0,16 0,36 0,14 0,193.10 Managementul deşeurilorJudeţul Harghita beneficiază de un Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, care integrează lanivelul judeţului prevederile Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 7Centru şi ale Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor.Judeţul beneficiază totodată de un Master Plan pentru Managementul Deşeurilor şi este în cursde implementare a mai multor proiecte punctuale cu finanţare UE (programul PHARE) saunaţională (Fondul de mediu).3.10.1 Cadrul legislativPrincipalele acte legislative care reglementează activitatea de gestiune a deşeurilor sunturmătoarele:• Directiva 74/442/CEE privind deşeurile;• OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor;• Directiva 91/689/CEE privind deşeurile periculoase;• Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje;102


• HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje;• Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor;• HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor;• Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor;• HG 128/2002 privind incinerarea deşeurilor;• Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate;• HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;• Directiva 91/157/CEE privind bateriile şi acumulatorii care conţin anumitesubstanţe periculoase;• HG 1057/2001 privind regimul bateriilor și acumulatorilor ce conţin substanţepericuloase;• Directiva 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz (VSU);• HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz;• Directiva 2002/96/EC privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice;• HG 448/2005 privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice.3.10.2 Tipuri de deşeuriDeşeurile luate în considerare pentru prezentul PATJ sunt:o Deşeuri municipale nepericuloase și periculoaseo Deşeuri din ambalajeo Deşeuri din construcții şi demolărio Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneştio Vehicule scoase din uzo Deşeuri de echipamente electrice şi electronice103


Deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase cuprind deşeuri menajere şi asimilabile dincomerţ, industrie şi instituţii, inclusiv fracţiile colectate separat.3.10.3 Gradul de acoperire cu servicii de salubritateConform Planului judeţean de gestionare a deşeurilor gradul de acoperire cu servicii desalubritate a crescut atât în mediul urban cât şi în mediu rural.În judeţul Harghita din totalul de 67 unităţi administrative-teritoriale cca. 98% dispun deserviciu de salubrizare, activităţi prestate în cea mai mare parte de către operatori economiciconsacraţi în domeniul salubrizării. Un număr de 21 unități administrative teritoriale suntdeservite de compartimentele specializate organizate în cadrul consiliilor locale, iar un numărde 4 unități administrativ teritoriale nu beneficiază de servicii de salubritate: Ditrău, Remetea,Joseni şi Ciumani.În ceea ce priveşte raportul numărului de locuitori deserviţi de salubrizare la numărul total delocuitori, la nivelul judeţului, se constată o scădere a valorii raportului în 2005 faţă de 2001 iarca şi cantitate de deşeuri colectate o creştere de la 442,8 la 444,2 kg/loc/an.Dotările pentru colectarea și transportul deşeurilor variază în funcţie de agentul de salubritate.Cea mai mare parte a unităţilor administrativ teritoriale sunt deservite de agenţi de salubritatedotaţi cu containere, pubele şi mijloace de transportare a deşeurilor, însă există un număr de14 localități rurale unde salubrizarea se realizează din grija primăriilor din localitate care dețincâte un tractor cu remorca cu colectare în saci sau vrac.Colectarea selectivă a diferitelor categorii de deşeuri industriale şi de ambalaje se realizează întoate cele 9 aşezări urbane din judeţ, după cum urmează: municipiile Miercurea-Ciuc,Odorheiu-Secuiesc, Gheorgheni şi Topliţa, oraşele Borsec, Bălan, Băile Tuşnad, Vlăhiţa şiCristuru-Secuiesc.Instituţiile administraţiei teritoriale locale au conlucrat împreună cu operatorii de salubritate şila colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, organizate sub patronajulMinisterului Mediului, colectând cu ocazia campaniilor din semestrul II. 2009 o cantitate deaproximativ 12,5 to.În judeţ există puncte de colectare DEEE: unele fără hotărâre din partea consiliului local, fărăautorizaţie de colectare altele înfiinţate de operatori economici neconforme cu HG. nr.448/2005.104


3.10. 4 Depozitarea deşeurilorEliminarea deşeurilor urbane se realizează în depozite de deşeuri de clasa B – depozite dedeşeuri nepericuloase, existente în localităţile urbane şi în câteva comune. În general acestedepozite sunt epuizate, au amplasamente improprii şi sunt neautorizate. Aceste depozite vor fiînchise etapizat conform planificării din planul de implementare a Directivei 1999/31/CE,privind depozitarea deşeurilor.În mediul rural deşeurile menajere se depozitează în general în locuri de depozitareneamenajate, administrate de primării. Conform “Raportului privind situaţia planurilor deacţiune pentru mediu – semestrul I 2009” cu termen de 16 iulie 2009 au fost închise şineecologizate spaţiile de depozitare a deşeurilor menajere din mediul rural.În cursul anului 2008 a fost dată în folosință o celulă a depozitului de la Cekend cu o capacitateactuala de 300 mii tone, capacitatea finala de 1,5 mil tone.Lista depozitelor de deşeuri din judeţul HarghitaTip depozitDepozite conforme cuexigentele de mediuDepozite neconformede deşeurinepericuloaseDenumire/amplasamentAn estimatînchidere (conf.HG 349/2005)Capacitateproiectată(mc)Capacitatedisponibilă lasfârşitul 2005(mc)Depozitul municipal Cekend-Odorhei - - -Depozit deşeuri menajere OdorheiulSecuiescDepozit deşeuri menajere Vlăhiţa2008(depozitaresistata)2009 (depozitaresistata)- -- -Depozit deşeuri menajere Băile Tuşnad 2009 20000 14700Depozit deşeuri menajere Bălan 2009 90000 5600Depozit deşeuri menajere Borsec 2009 28000 3700Depozit deşeuri menajere Topliţa 2012 120000 21500Depozit deşeuri menajere MiercureaCiuc2012 1200000 400000Depozit deşeuri menajere Gheorghieni 2012 410000 100000Depozit deşeuri menajere Sânmartin 2015 10000Depozit deşeuri menajere Zetea 2015 30000Sursa: Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor – Judeţul Harghita; Lista depozitelor de deşeurimunicipale conforme cu ANPM 2009.105


3.10.5 Generarea deşeurilorLa nivelul judeţului, cantităţile de deşeuri municipale generate au fost următoarele:Tip deşeuDeşeuri municipale2001 2002 2003 2004 2005Cantit. de deşeuri (tone) 150.963 144.451 145.504 144.735 145.073Populaţie totală (locuitori) 340.929 330.325 3299.344 328.547 326.558Indicator de generare adeşeurilor municipale(kg/loc/an)442,8 433,7 441,7 440,0 444,2Structura deşeurilor municipale generate la nivelul anului 2005 este următoarea:Nr. crt.Tip deșeuCantitate de deșeuri anul 2005(tone)1 Deșeuri menajere colectate în amestec de la populație 83.4202Deșeuri asimilabile din comerț, industrie, instituțiicolectate în amestec29.1103Deșeuri municipale (menajere și asimilabile) colectateselectiv5.4634 Deșeuri voluminoase 1105 Deșeuri din grădini și parcuri 1.2706 Deșeuri din piețe 1.4407 Deșeuri stradale 3.8208 Deșeuri menajere generate și necolectate 20.550Sursa: PJGD 2009Cantităţile principalelor fracţii de deşeuri municipale (menajere și asimilabile) colectate selectivsunt următoarele:Nr. crt. Tip fracție deșeu municipal Cantitate de deșeuri anul 2005 (tone)1 Hârtie și carton 1.0952 Sticla -3 Plastic 884 Metale 4.2805 Lemn -6 Biodegradabile 10Sursa: PJGD 20093.10.6 Colectarea și transportul deșeurilorÎn judeţul Harghita colectarea şi transportul deşeurilor se realizează cu ajutorul a 27 agenţi desalubrizare.106


3.10.7 Reciclarea deşeurilor - Capacităţi de reciclare existente în judeţ în anul 2006Gradul de acoperire cu servicii de salubritate pe întregul judeţ se prezintă astfel:Grad de acoperire cu servicii deJudețul Harghitasalubritate (%)2003 2004 2005 2006 2007Mediul urban 88 93 96 99 99Mediul rural 51 56 74 81 84TOTAL 69 74 84,8 89 91Sursa: PJGD 2009Evoluţia gradului de colectare a deşeurilor la nivelul judeţului Harghita:Indicator Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005Pondere cantitate deșeuri menajere și asimilabile 0,7 0,7 0,73 0,79 0,92colectate în total generatePondere cantitate deșeuri menajere și asimilabile0,031 0,036colectate separat în total colectatePondere locuitori deserviți în total locuitori 0,72 0,74 0,74 0,66 0,66Cantitate deșeuri colectate pe locuitor442,8 433,7 441,7 440,0 444,2(kg/loc/an)Sursa: PJGD 2009Dotarea agenţilor de salubrizare cu mijloace de transport pentru transportul deşeurilormenajere este relativ redusă. În prezent județul Harghita nu are stații de transfer pentrudeșeurile municipale.107


108


3.10.7 Valorificarea şi tratarea deșeurilor municipaleSortarea deşeurilor municipale. În prezent în judeţul Harghita nu se realizează sortareadeşeurilor municipale.Reciclarea deșeurilor municipale. Reciclarea deşeurilor municipale se realizează într-o proporţieredusă în special pentru hârtie, plastice şi metale.La nivelul judeţului există trei operatori privaţi care au o capacitate totală de reciclare de 16.200tone/an (la nivelul anului 2007). Tipurile de deşeuri prelucrate sunt: hârtie, plastice, metale.Compostarea deşeurilor biodegradabile. În prezent, în judeţul Harghita nu se realizeazăcompostarea deşeurilor biodegradabile.Tratarea mecano-biologică. În prezent, în judeţul Harghita nu se realizează tratarea mecanobiologicăa deşeurilor municipale.Tratarea termică. În prezent, în judeţul Harghita nu se realizează tratarea termică a deşeurilormunicipale.Alte metode de tratare/valorificare. Din datele existente la nivelul APM Harghita, în judeţ nu seutilizează alte metode de tratare/valorificare a deşeurilor municipale.3.10.8 Eliminarea deşeurilorJudeţul Harghita beneficiază în prezent de un singur depozit de deș euri conform. Acest depoziteste la Cekend și a fost deschis î n septembrie 2008, pentru o capacitate de 300 mii tone.Capacitatea finala a acestui depozit va fi de 1,5 mil. tone, pentru o perioada de operare de 15-20 ani.Celelalte depozite sunt neconforme și urmează a fi închise după un calendar stabilit prin HG349/2005.Depozitele neconforme din mediul urban și datadeșeurilor:prevăzută pentru sistarea depozităriiNr. crt. Denumire depozit deșeuri Anul de sistare a depozitarii1 Odorheiu Secuiesc 20082 Bălan 20093 Borsec 20094 Băile Tușnad 20095 Vlăhița 20096 Toplița 2012109


7 Gheorgheni 20128 Miercurea Ciuc 20129 Cristuru Secuiesc neprecizatÎn mediul rural sunt 82 de depozite de șdesistată, iar 49 depozite sunt operaționale.euri. Dintre acestea, 33 depozite au activitatea3.10.9 Deșeuri municipale periculoase. În județul Harghita nu se realizează colectarea separatăa deșeurilor periculoase din deșeurile menajere.3.10.10 Deșeuri de baterii, acumulatori și uleiuri uzate. O parte dintre deș eurile reprezentatede baterii, acumulatori și uleiuri uzate se colectează la nivelul județului.Tabelul următor prezintă cantită țile de uleiuri uzate șvalorificate la nivelul anului 2007:i de acumulatori auto colectate ș iNr. crt. Denumire material Cantitate colectată (tone/an) Cantitate valorificată (tone/an)2007 2008 2007 20081 Ulei uzat 3,1 11,1 3,1 11,12 Acumulatori auto 285,7 280,2 285,7 280,2Deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE)În anul 2008 s-a colectat de la persoane fizice și juridice din județul Harghita o cantitate de 170tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice.La nivelul județului Harghita s-au înființat 5 puncte de colectare: S.C. Computer Trade S.R.L.(punct Judetean), S.C. E-RECYCLING S.R.L., S.C. „Centrul ț Na ional de Difuzare ProduseInformatice Romsoft S.R.L., Primăria Toplița și Primăria Gheorgheni.Dintre aceste societăț i S.C. Computer Trade S.R.L. este autorizată să execute operațiuni detratare a DEEE.Situația colectării DEEE se prezintă astfel:Total DEEECantitate colectată to/an Nr. DEEE colectate/an2006 2007 2006 200735 25,42 4360 2673În anul 2008 s-au colectat 170 tone de astfel de deșeuri de la persoane fizice și juridice.3.10.11 Deșeuri generate de activități medicale - În anul 2008 au fost generate 266,9 tone dedeșeuri provenite de la unitățile spitalicești. Acestea au fost tratate la sursa de producere, în110


cadrul crematoriilor spitalelor de la Gheorgheni, Toplița și Tulgheș, sau au fost colectate ș itransportate spre incinerare de la unitățile spitalicești din Miercurea-Ciuc și Odorheiu-Secuiesc.3.10.12 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orășenești ș i industriale - În prezentaceste deș euri sunt estimate la cca. 39.846 tone/an care provin de la 9 stații de epurare aapelor uzate orășenești și se depozitează în incinta stațiilor de epurare. Nămolurile nu suntutilizate în nici un fel pentru agricultură, energie, etc.3.10.13 Vehicule scoase din uz (VSU) În județul Harghita exista trei agenți economici carepreiau și dezmembrează vehicule care urmează a fi scoase din uz. În anul 2008 au fost preluate432 vehicule, din care 426 au fost tratate.Cei trei agenți economici sunt: S.C. REMAT S.A. din Miercurea Ciuc, S.C. DEMACO S.R.L. dinOdorheiu Secuiesc și S.C. B-PETO S.R.L. din comuna Ditrău.Materialul feros și neferos rezultat în urma dezmembrărilor este expediat către reciclatoriiautorizați din țară. În județul Harghita nu exista agenți economici autorizați în valorificareadeșeurilor provenite din dezmembrarea și tratarea VSU.Anvelopele uzate sunt valorificate energetic prin coincinerare în instalațiile fabricii de ciment dela Hoghiz, județul Brașov.Situația VSU colectate și tratate în anul 2007:Nr. crt. Operator Nr. VSU colectate Nr. VSU tratate1 S.C. REMAT S.A. 140 1402 S.C. DEMACO S.R.L. 124 1243 S.C. B-PETO S.R.L. 57 573.10.14 Deșeuri din construcții și demolări. Deșeurile cuprinse în această categorie sunt: beton,cărămizi, țigle ș i materiale ceramice, lemn, sticlă, fier și oț el, materiale plastice, etc. Pentruaceste tipuri de deșeuri nu există date certe.3.10.15 Deșeuri de ambalaje - acestea sunt colectate la nivelul județului de către următoriiagenți economici: S.C. Solaris Trade S.R.L. – deșeuri de PET, hârtie și carton, S.C. Zsolt et CompS.R.L. – deșeuri de PET, hârtie, carton și S.C. Remat Harghita S.A. – hârtie, carton și metale.3.10.16 Deșeuri periculoase provenite din industrie ș i agricultura. În principal aceste deșeurireprezintă deșeuri istorice. Cele mai importante sunt următoarele:111


Nr. crt. Agentul economic Tip deșeu Cantitate1 S.C. Bucin S.A. Gheorgheni Nămol galvanic 8 tone2 S.C. Bucin S.A. Gheorgheni Nisip de turnatorie 1.092.000 mc3 S.C. Oteluri Speciale S.A. Cristuru Secuiesc Deșeuri cu conținut de fenoli 800 tone4 S.C. Keber Impex S.R.L. Gheorgheni Nămol galvanic 1,1 tone5 S.C. Matrița S.A. Odorheiu Secuiesc Nămol galvanic 7,42 tone6 S.C. Tehnoutilaj S.A. Odorheiu Secuiesc Nămol galvanic 16 tone3.10.17 Principalele probleme în domeniul gestiunii deşeurilorÎn prezent județul Harghita trece printr-o etapă de tranziț ie de la un sistem de gestiune adeșeurilor ineficient și neconform cu prevederile Uniunii Europene, la un sistem conform.Principalele disfuncționalități sunt următoarele:• utilizare încă a unor depozite vechi, neconforme;• infrastructura de transport pentru deșeuri insuficientă;• inexistența stațiilor de transfer;• lipsa mașinilor de transport de mare capacitate care să optimizeze costurile detransport;• colectare redusă a deșeurilor în zonele rurale;• colectare selectivă redusă;• lipsa centrelor de sortare a deșeurilor;• reciclare/reutilizare foarte redusă a deșeurilor;• preocupare redusă pentru deșeurile provenite din construcții și demolări;• gestiune deficitară pentru deșeurile DEEE și VSU;• instalații de tratare și reciclare a deșeurilor periculoase puține în județ;• grad redus de implicare a cetățenilor în sistemul de colectare selectivă.112


3.11 Reţeaua de transport şi comunicaţie3.11.1 Reţeaua de transport a judeţului Harghita a fost analizată în contextul legăturilor cujudeţele învecinate şi a legăturilor de transport naţional şi internaţional.Judeţul Harghita face parte din Regiunea Centru, componentă a Macroregiunii unu. Din analizape cele 8 regiuni de dezvoltare rezultă că Regiunea Centru, în ceea ce priveşte lungimea totalăa reţelei rutiere şi lungimea totală a reţelei feroviare ocupă locul cinci.Astfel drumurile publice au o lungime de 10714 km reprezentând 13,1% din total drumuri peţară, deţinând locul patru, în ceea ce priveşte lungimea de drumuri naţionale – 2262 kmreprezentând 13,6% din total drumuri naţionale pe ţară şi locul şase în ceea ce priveştelungimea de drumuri judeţene şi comunale – 8452 km reprezentând 13,0% din total drumurijudeţene şi comunale pe ţară. Densitatea drumurilor publice pe regiune este de 31,4 km/100km 2 , fiind sub densitatea pe ţară (34,2 km/100 km 2 ).Reţeaua de căi ferate are o lungime de 1337 km reprezentând 12,3% din total căi ferate pe ţară,ocupând locul cinci şi o lungime a liniilor electrificate de 669 km, ocupând locul întâi,reprezentând 16,8% din total căi ferate electrificate pe ţară. Densitatea reţelei de căi ferate peregiune este de 39,2 km/ 1000 km 2 , fiind sub densitatea pe ţară (45,3 km/ 1000 km 2 ). Sursadatelor INSSE- 2009Cu o infrastructura de transport, relativ bine dezvoltată, teritoriul Regiunii Centru, estetraversat de următoarele drumuri europene:E 60 - frontiera cu Ungaria-Borş-Oradea-Cluj Napoca-Turda-Târgu-Mureş-Sighişoara-Braşov-Ploieşti-Bucureşti-Urziceni-Slobozia-Hârşova-Port RO-RO ConstanţaE 68 - frontiera cu Ungaria -Nădlac-Harghita-Deva-Sebeş-Sibiu-BraşovE 81 - frontiera cu Ucraina-Halmeu-Satu Mare-Zalău-Cluj Napoca-Turda-Sebeş-Sibiu-Veştem-Râmnicu Vâlcea-Piteşti-BucureştiE 578 - Sărăţel-Reghin-Topliţa-Gheorgheni-Miercurea Ciuc-Sfântu Gheorghe-ChichişE 574 - Bacău-Braşov-Câmpulung Muscel-Piteşti-CraiovaDe asemenea beneficiază de:113


• reţeaua trans-europeană de transport TEN - Rutier- Oradea-Zalău-Cluj Napoca-Alba Iulia-Sibiu-Braşov-Bucureşti-Alba Iulia-Deva-Timişoara-Harghita- Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Piteşti-Bucureşti• reţeaua trans-europeană de transport TEN - Feroviar- Harghita-Deva- Alba Iulia-Sighişoara-Braşov-Ploieşti-Bucureşti- Oradea-Cluj Napoca-Alba IuliaTransportul aerian de marfă şi călători se derulează prin cele două aeroporturi de la Sibiu şi dela Târgu MureşLa Alba Iulia, Târgu Mureş Sud, Târnăveni Vest, Mediaş, Sibiu Triaj, Miercurea Ciuc şi BraşovTriaj funcţionează câte un terminal de transport combinatAeroportul de la Târgu Mureş nu asigură un transport de călători şi marfă la standardeeuropene.3.11.2 Situația existentă în județ - Judeţul Harghita este, relativ, bine echipat din punct devedere al infrastructurii de transport, căi de comunicaţie şi accesibilitatea spre judeţeleînvecinate şi spre zona turistică submontană. Municipiului Miercurea Ciuc are o poziţie bună,pozând la intersecţia unor axe majore de circulaţie – Braşov - Gheorgheni şi Târgu Mureş-Bacău.Majoritatea oraşelor sunt adiacente la un drum naţional.În cadrul echipărilor de infrastructură, reţeaua de căi de comunicaţie şi transport din judeţulHarghita ocupă un loc important, fiind compusă din reţeaua rutieră, reţeaua feroviară şitransportul combinat.3.11.3 Reţeaua rutierăÎn cadrul Regiunii Centru judeţul Harghita ocupă locul trei în ceea ce priveşte totalul lungimiidrumurilor publice - 1915 km ,locul doi în ceea ce priveşte total lungime drumuri naţionale -444 km şi locul trei în ceea ce priveşte total lungime drumuri locale - judeţene şi comunale-1471 km.Din analiza echipării tehnice a judeţului Harghita cu drumuri publice – drumuri naţionale,drumuri judeţene şi comunale - au rezultat următoarele:114


• Reţeaua de drumuri cuprinde-conform HG.540/200:‣ 9 trasee de drumuri naţionale, din care :1 traseu de drum european, E 578 (DN 12)2 trasee de drumuri naţionale principal DN13A, DN 156 trasee de drumuri naţionale secundare DN 11B, DN 12A, DN 12C, DN13B, DN13C,DN13D,‣ 40 trasee de drumuri judeţene ;‣ 81 trasee de drumuri comunale .Lungimea drumurilor publice din judeţul Harghita este de 1915 km, reprezentând 2,3% dintotalul drumurilor publice din România care este de 81693 km. Densitatea drumurilor publice înjudeţ este de 26,0 km/100 km 2 , situând judeţul printre ultimele locuri din ţară, fiind subdensitatea medie pe ţară de 34,2 km/100 km 2 şi sub densitatea Regiunii Centru (31,4 km/100km 2 ). Din totalul lungimii drumurilor publice, conform datelor statistice,situaţia se prezintăastfel:‣ 444 km – 23,2 % - sunt drumuri naţionale;‣ 1471 km – 76,8 % - sunt drumuri judeţene şi drumuri comunale.Drumurile naţionale sunt modernizate pe 440 km (99,9%) şi cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere pe4 km (0,1%). Aceste drumuri situându-se în clasele tehnice III şi IV, având o stare tehnicăconsiderată ca fiind bună.Drumurile judeţene şi comunale sunt modernizate pe 83 km (5,6%), cu îmbrăcăminţi uşoarerutiere pe 431 km (29,3%), pietruiţi pe 512 km ( 34,8%) şi de pământ pe 445 km (30,3%).Drumurile judeţene sunt de clasă tehnică IV şi V, având o stare tehnică considerată în generalsatisfăcătoare, iar cele comunale, sunt de clasă tehnică V, având o stare tehnică considerată îngeneral nesatisfăcătoare.Drumurile publice, în cea mai mare parte, traversează localităţi, viteza de circulaţie fiind redusăpe aceste sectoare. De asemenea, lăţimea platformei drumului nu este corespunzătoare,datorită frontului îngust al limitei de proprietate.Prognoza traficului rutier pe perioada 2005-2005, pe drumurile naţionale arată o creştere atraficului de autoturisme de la simplu la dublu pe DN 12, DN 12A şi DN 13A.115


Pe reţeaua de drumuri naţionale şi locale există lucrări de artă (pasaje, poduri şi podeţe).Lucrările de artă de pe traseul drumurilor naţionale au o stare tehnică bună, dar nu toate suntla clasa de încărcare E. De asemenea din analiza stării de viabilitate a drumurilor locale,judeţene şi comunale, s-a observat că de regulă starea de viabilitate a podurilor este similară cucea a drumurilor, necorespunzând cerinţelor de capacitate portantă (clasa E de încărcare), şicerinţelor traficului actual.Drumurile judeţene şi comunale, în mare parte nu asigură o suprafaţă de rularecorespunzătoare pentru desfăşurarea unui trafic de călători şi de marfă în condiţii de siguranţăşi confort cât mai optime. Astfel legătură cât mai directă între drumurile judeţene existente, cucele naţionale, între centrele de comună, sau între satele aparţinând unor comune învecinate,trebuie îmbunătăţită, analizând situaţia drumurilor comunale care îndeplinesc condiţii pentru afi clasate ca drumuri judeţene şi de asemenea accesul de la centrul comunei la satelecomponente, legătura între satele aparţinând comunelor învecinate şi legătura directă a unorlocalităţi cu drumurile naţionale şi judeţene, trebuie rezolvată, analizând situaţia drumurilorcare pot fi clasate ca drumuri comunale.Legătura, judeţului, cu capitala ţării şi cu municipiul Miercurea Ciuc este asigurată, în prezent,de drumul naţional DN 12- drum european E 578-, importantă arteră de acces şi de tranzit careleagă nordul ţării de sudul ţării.Situaţia drumurilor publice în regiuneDin care:Macroregiune/Regiune/judeţDrumuri publicetotalModernizateI.A.U.Macroregiunea unu 22798 5652 6363Centru 10714 2788 2809Harghita 1915 523 435Situaţia drumurilor publice în judeţDensitateadrumurilorDin total drumuri publicepublice pe 100km 2Din care:Din care:DNDJ/DCModernizate I.A.U. Pietruiți Modernizate I.A.U. Pietruiți Pământ4460 4027 324 109 18338 1625 6093 6904 3770 -116


2262 2137 68 57 8452 651 2741 3284 1776 31,4444 440 4 - 1471 83 431 512 445 26,0Sursa: INSSE 20093.11.4 Reţeaua feroviarăÎn cadrul regiunii Centru, judeţul Harghita ocupă locul patru în ceea ce priveşte lungimea căilorferate (209 km) şi locul doi lungimea liniilor electrificate (174 km).• Reţeaua de căi ferate din judeţ reprezintă 1,9% din total reţea de căi ferate pe ţară careeste de 10785 km.Situaţia Liniilor de cale ferată în exploatare, în judeţul Harghita, se prezintă astfel:Liniile de cale ferată în exploatareDin total:DensitateaMacroregiune/ Total Din care:Linii cu ecartament normal Linii cu liniilor peRegiune/judeţelectrificate Total Cu o cale Cu douăcăiecartamentlarg1000 km 2teritoriuMacroregiune 3005 981 2922 2358 564 - -Centru 1337 669 1336 1016 320 - 39,2Harghita 209 174 209 207 2 - 31,3Sursa: INSSE 2009Judeţul dispune de o reţea feroviară în lungime de 209 km din care 207 km (99,0 %) linie cu ocale şi 2 km ( 1,0 %) linie cu două căi.Densitatea căilor ferate pe judeţ este de 31,3 km/1000km 2 , fiind sub densitatea pe ţară de 45,3km/1000km 2 şi sub densitatea din Regiunea Centru ( 39,2 km/1000 km 2 ). Deşi regiunea din careface parte judeţul Harghita are o densitate redusă a căilor ferate, densitatea căilor ferate dinjudeţ este bună, judeţul fiind deservit de magistrala 400 Braşov-Deda-Dej-Baia Mare-Satu Mare- 518 kmTeritoriul judeţului este deservit, în prezent, de:Magistrala 400: Braşov-Deda-Dej-Baia Mare-Satu Mare- cale ferată simplă electrificată pe: sectorul lim. judeţ Covasna - lim. judeţ Mureş‣ linia 501: Siculeni-Ghimeş-Comăneşti-Adjud -150 km- cale ferată simplă electrificată pe: sectorul Siculeni-Lunca de Mijloc117


‣ linia 307 : Praid-Târnăveni de Vest-Blaj-113 km –operator regional- cale ferată simplă neelectrificată pe: sectorul :Praid-Sovata‣ linia 308 : Odorheiu Secuiesc-Sighişoara-48 km–operator regional- cale ferată simplă neelectrificată pe: sectorul Odorheiu Secuiesc - Vânători‣ linia : Voșlăbeni - Chileni- cale ferată simplă neelectrificată pe: sectorul Voșlăbeni - ChileniConform Hotărârii nr.27 din 2004 sectoarele de cale ferată Praid-Blaj, Odorheiu Secuiesc –Vânători şi Voșlăbeni - Chileni sunt căi ferate ne interoperabile.Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul Harghita este în general bună. Niveluldotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h. Staţiile caredeservesc traficul de marfă şi călători au o stare tehnică nesatisfăcătoare, neasigurând condițiicorespunzătoare transportului pe calea ferată.Lucrările de artă întâlnite pe reţeaua de căi ferate a judeţului, sunt: viaductele, podurile cudeschideri mai mari de 10 m şi podeţe cu deschideri între 0,5 şi 10 m.Pasajele denivelate, superioare sau inferioare de pe traseul căilor ferate sunt într-un numărfoarte mic.Din staţia Miercurea Ciuc pleacă zilnic 28 de trenuri pentru transport persoane: 2 trenuriintercity, 2 trenuri rapide, 10 trenuri accelerate şi 14 trenuri personale.3.11.5 Probleme şi disfuncţionalităţi ale reţelei de transport• Lipsa autostrăzilor, având ca efect intensificarea nejustificată a traficului rutier pedrumurile naţionale, ne adecvate transporturilor inter-judeţene şi inter-regional• Drumuri naţionale care nu corespund cerinţelor traficului actual: exemplu DN 12, care auo capacitate portantă scăzută a structurii cu efecte de degradare accelerată• Lipsa inelelor de centura care îngreunează traficul în interiorul localităţilor şi cresc duratadeplasării, fiind şi un factor de poluare fonică şi cu noxe a acestor localităţi• Drumuri judeţene şi comunale ne adecvate unui trafic rutier în condiţii normale desiguranţă şi confort:118


ooooooooostarea avansată de degradare a drumurilor judeţene care leagă centrelecomunalereţeaua de drumuri comunale degradatăponderea mare a drumurilor de pământZone montane care rămân izolate pe timpul ierniiTreceri la nivel ale reţelei rutiere cu calea ferată neamenajatăViteza de circulaţie pe calea ferată este mult mai scăzută decât standardeleeuropene, datorită stării avansate de uzură a reţelei feroviareTransportul feroviar înregistrează un declin, în favoarea transportului rutierSlaba dezvoltare şi întreţinere a infrastructurii de protecţie a reţelelor detransport faţă de riscurile naturale – inundaţiiStaţii cf. cu o stare tehnică nesatisfăcătoare3.12 Alimentarea cu energie electrică: Energia electrică necesară consumatorilor casnici,industriali şi pentru utilizatorii din sectorul terţiar din judeţul Harghita este furnizată acestorade către Sistemul Energetic Naţional. Aceasta este distribuită consumatorilor din teritoriu prinintermediul liniilor electrice de transport de înaltă (220 kV, 110 kV) şi medie tensiune (20 kV),precum şi staţiilor şi posturilor de transformare.Este de subliniat faptul că aceste linii şi staţii de transformare au fost amplasate astfel încât săinterconecteze centralele electrice şi de asemenea, să alimenteze marii consumatori industriali,concentraţi. În prezent, aceştia dispărând, pe ansamblu puterea instalată, precum şi consumulau scăzut, iar amplasarea consumatorilor în teritoriu a devenit dispersată, noile zone de interesfiind de multe ori depărtate de vechile platforme industriale care erau marii consumatori deenergie electrică.Potenţialul resurselor energetice ale judeţului este redus, constând din:• Lemn• Cărbune de calitate inferioară• Potenţial hidroenergetic119


• Ape geotermale• Gaze naturaleCu excepţia lemnului, celelalte resurse energetice sunt de interes local. Potenţialul hidrotehnicamenajat este şi el relativ modest în schimb cel amenajabil este demn de luat în considerare.Singurele amenajări hidro în funcţiune fiind situate pe Târnava Mare (Vărșag 4) cu o putereinstalată de 0,42 MW şi cea pe râul Ivo cu o putere instalată de 0,4 MW şi o producţie de circa1,9 GWh/an.Astfel, judeţul Harghita la momentul de față nu dispune de resurse însemnate de producere aenergiei electrice, aportul judeţului la producţia de energie electrică a ţării este minor,nesemnificativ, situându-l mult sub media judeţelor ţării.Din punct de vedere al gospodăriilor neelectrificate, judeţul Harghita se înscrie în categoriacelor mai afectate judeţe, după Alba şi Vrancea, în toate aceste judeţe existând multe localităţidispersate cu gospodării izolate, amplasate la distanţa mari faţă de centrele comunale, carenecesită eforturi materiale importante care, de regulă, nu pot fi suportate de consumatoriirespectivi şi de asemenea, nu se pot recupera din beneficiile obţinute prin vânzarea energieielectrice.Judeţul Harghita este tranzitat de linia electrică de înaltă tensiune LEA 220 kV CHE Stejaru -Bicaz – CTE Fântânele, care trece prin zona localităţii Gheorgheni, acolo unde este amplasatăStaţia electrică de transformare Gheorgheni 220/110/20 kV.Pe lângă această staţie, în judeţ mai sunt amplasate staţiile de transformare 110/20 kV:Miercurea Ciuc, Tractorul (la fosta Fabrică de tractoare din Miercurea Ciuc), Tuşnad, Oltul(Miercurea Ciuc), Vlăhiţa, Homorod, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Ciceu, Bălan, Fagul,Voşlăbeni, Bucin, Topliţa.Alimentarea acestor staţii se face atât din LEA 220 kV menţionat ǎ m ai sus, cât şi din liniielectrice aeriene LEA 110 kV, traseele principale de amplasare ale acestora fiind Gheorgheni –Topliţa, Gheorgheni – Miercurea Ciuc – Băile Tuşnad, precum şi CTE Fântânele – CristuruSecuiesc – Odorheiu Secuiesc – Vlăhiţa – Miercurea Ciuc.În conformitate cu Norma tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţăaferente capacităţilor energetice, aprobate prin Ordinul preşedintelui A.N.R.E. nr. 4/2007,publicat în Monitorul Oficial nr. 259/18.04.2007, dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi desiguranţă a unei linii electrice are valorile:• 24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV120


• 37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV• 55 m pentru LEA cu tensiune de 220 kV• 75 m pentru LEA cu tensiune de 400 kVPentru liniile electrice construite pe teren împădurit, dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţieşi de siguranţă are valorile:• 32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV• 44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kV• 54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kVValorile pentru LEA 400 kV au fost indicate pentru situaţia în care LEA 220 kV CHE Stejaru - Bicaz– CTE Fântânele va trece pe 400 kV pentru creşterea capacităţii sale de transport.Zona de protecţie şi cea de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei electrice şi suntsimetrice faţă de axul liniei. Distanţa de protecţie/de siguranţă reprezintă lăţimea culoarului detrecere al liniei.Este de remarcat faptul că în ultimii ani s-au realizat lucrări de reparare şi înlocuire aechipamentelor primare şi secundare din staţiile electrice şi posturile electrice de transformare,în paralel dezvoltându-se pe baza tehnologiilor noi sistemele de teleconducere şitelecomunicaţii specifice reţelelor de alimentare cu energie electrică.Înlocuirea reţelelor şi echipamentelor care funcţionează la tensiuni de 6 sau 10 kV, cu unelefuncţionând la tensiunea de 20 kV permite o flexibilitate ridicată a sistemelor de repartiţie demedie tensiune, precum şi utilizarea unor materiale moderne, fiabile şi performante,contribuind astfel la reducerea pierderilor de putere şi energie electrică, precum şi la oexploatare mai economică de asemenea se modernizează în paralel şi sistemele de gestiune aenergiei electrice, acestea fiind dotate cu aparatură adecvată respectivelor sisteme detransport şi distribuţie, precum şi clasei de precizie necesară.Mărirea numărului de posturi în gama de puteri mici şi mijlocii (25…400 kVA) de 20/0,4 kV,dotate cu transformatoare uscate de gabarite mici, conduce la reducerea volumului de reţelede joasă tensiune, cu posibilitatea amplasării subterane a reţelelor şi eliminarea amplasăriiaeriene, precum şi montarea unor cabluri cu secţiune corespunzătoare noilor consumuri,asigurându-se astfel inclusiv condiţiile de stabilitate la scurtcircuit.121


Alimentarea cu energie electrică a gospodăriilor izolate, în special a celor din zonele de munte,constituie o operaţiune în curs de desfăşurare, fiind importantă totuşi la consumatoriiimportanţi sau la cei grupaţi studierea posibilităţii de implementare a surselor alternative cuutilizare locală (energia solară cu utilizarea celulelor fotovoltaice, amplasarea demicrohidrocentrale pe firul apei sau a turbinelor eoliene, acolo unde aceasta este posibil).În concluzie, alimentarea cu energie electrică pentru cât mai mulţi consumatori, în condiţiicorecte, constituie un obiectiv permanent pentru firmele de transport şi de distribuţie aenergiei electrice, inclusiv în judeţul Harghita. Noile echipamente şi materiale permit asigurareaconsumatorilor cu energie electrică la parametrii constanţi, la puterile cerute de aceştia, iarmontarea posturilor de transformare de capacitate corespunzătoare puterii absorbite defiecare consumator sau grup de consumatori, dotate cu aparatură de protecţie modernă,permite o siguranţă sporită în exploatare, precum şi evitarea şocurilor în reţelele de medie, darmai ales în cele de joasă tensiune.3.13 Reţele de telecomunicaţiiRelieful predominant muntos al judeţului Harghita cu localităţi cu sate şi gospodării izolate afăcut ca dezvoltarea sistemului de telecomunicaţii prin reţele să fie mai slab dezvoltat, astfel căîn anul 1997 gradul de telefonizare al judeţului era de numai 9,2%.În condiţiile dezvoltării telefoniei mobile, importanţa telefoniei fixe a scăzut simţitor în specialîn zonele neracordate, unde cheltuielile cu instalarea de noi reţele ar fi nejustificate în condiţiileîn care aria de acoperire a reţelelor publice mobile (la nivel de teritoriu/populaţie) era la 30iunie 2009 de 89,3% pentru teritoriu şi 99,0% pentru populaţie (S.C. Cosmote RMT S.A.).Din punct de vedere al rețelelor majore de telecomunicaţii, teritoriul judeţului este străbătutde traseul cablului de fibră optică Sf. Gheorghe (jud. Covasna) – Băile Tuşnad – Miercurea Ciuc –Vlăhiţa – Odorheiu Secuiesc – Cristuru Secuiesc – Sighişoara (jud. Mureş).În zona localităţii Harghita Băi este amplasat un radioreleu racordat prin reţele de cabluri detelecomunicaţii de Miercurea Ciuc, respectiv Târgu Mureş, Vlăhiţa, Odorheiu Secuiesc.În concluzie, telecomunicaţiile prin reţele publice mobile au căpătat o pondere din ce în ce maimare, inclusiv în zonele izolate, astfel încât nu mai este edificatoare proporţia gospodăriilorracordate la telefonia fixă, ci numărul utilizatorilor internetului, care în momentul actual, nupoate fi cuantificat cu precizie, având în vedere dinamica acestui fenomen.3.14 Alimentarea cu energie termică122


În prezent, în România, alimentarea cu energie termică este tot mai dependentă de alimentareacu gaze naturale astfel încât acestea trebuie studiate împreună, atât din punct de vedere alsituaţiei actuale, cât şi din punct de vedere al stabilirii unor direcţii viitoare de asigurare cuenergie termică a consumatorilor rezidenţiali şi ai celor din sectorul terţiar.Lipsa unei strategii naţionale privind alimentare cu energie termică din surse centralizate(SACET) a condus la desfiinţarea sau restrângerea în multe localităţi a acestor sisteme şiînlocuirea lor cu sisteme locale bazate, în principal, pe utilizarea gazelor naturale, importate înproporţie de circa 50%.Judeţul Harghita este amplasat în zona climatică IV, temperatura exterioară de calcul, conformSR 1907-1 / 1997, fiind te = – 21 o C. Conform aceluiaşi standard, judeţul se află în zona eolianăIV, viteza convenţională a vântului de calcul fiind v = 4 m/s.3.13.1 Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) au fost realizate înmunicipiile Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Topliţa şi Odorheiu Secuiesc şi în oraşele Borsec, BăileTuşnad, Cristuru Secuiesc şi Vlăhiţa, în tabelul de mai jos fiind prezentată variaţia cantităţiloranuale de energie termică distribuită între anii 1998 – 2008.În această perioadă au fost scoase din funcţiune sistemele de alimentare centralizată cu energietermică (SACET) din municipiul Topliţa şi din oraşele Băile Tuşnad şi Borsec, fiind înlocuite cusisteme locale de producere a energiei termice pentru încălzire şi preparare a apei caldemenajere (funcţionând pe gaze naturale la Băile Tuşnad şi pe combustibil solid la Topliţa şiBorsec).LocalitateaMiercureaCiucEnergie termică distribuită (Gcal/an)1998 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008219767 135779 116534 129456102130 101844 81921 71264 75661Gheorgheni 65000 38670 28673 27943 28277 32047 32063 31600 38415Topliţa 21164 18357 11130 4114 1032 980 -- -- --Odorheiu57609 51266 40145 31708 25401128303 105170 72580 65604SecuiescBorsec 492 -- -- -- -- -- -- -- --Băile Tuşnad 5305 1380 -- -- -- -- -- -- --Cristuru8712 6837 5855 4505 409418574 13143 10613 10856SecuiescVlăhiţa 11036 4015 2302 2103 2511 3707 4534 3370 4152TOTAL 469641 316514 241832 231075 200271 196681 164518 142447 147723[Sursa datelor: INS]În tabelul de mai sus se observă reduceri semnificative ale energiei termice livrate din sursecentralizate între 1998 şi 2008: la Miercurea Ciuc cu circa 66%, la Gheorgheni cu 42%, la123


Odorheiu Secuiesc cu 80%, la Cristuru Secuiesc cu 78%, la Vlăhiţa cu 63%), fiind de subliniatfaptul că, în cea mai mare parte, această energie a fost şi este produsă în centrale termice decuartal care deservesc numai consumatorii urbani.Cauzele care au condus la scăderea cantităţilor de energie termică livrate din surse centralizateşi chiar la scoaterea din funcţiune a unor SACET sunt în principal următoarele:• Debranşarea unora dintre consumatori de la SACET, în special a celor dinsectorul terţiar, care şi-au montat centrale termice proprii din cauza livrării unorcantităţi insuficiente de energie termică, necorespunzătoare condiţiilor climaticesau cererilor utilizatorilor în special la temperaturi exterioare scăzute, dar şi dincauza dezechilibrări reţelelor şi instalaţiilor ca urmare a debranşărilor aleatorii.• Dorinţa utilizatorilor finali de a-şi stabili propriile programe de funcţionare ainstalaţiilor de încălzire cu corpuri statice şi/sau cu aer cald, preparare a apeicalde menajere, temperaturile dorite, în funcţie de gradul de confort dorit, dar şide posibilităţile financiare• Montarea la utilizatorii finali de „repartitoare de costuri” (de fapt aparate deînregistrare a temperaturii corpurilor de încălzire), contoare de apă caldămenajeră şi contoare de energie termică, ceea ce a condus la posibilitateacontrolării de către aceştia a temperaturilor din diversele încăperi, precum şi laeliminarea pierderilor şi risipei de apă caldă menajeră.• Înlocuirea cazanelor şi a echipamentelor din centralele termice de cuartal cuunele cu randament ridicat, funcţionare automatizată, grad redus de poluare amediului.• Creşterea preţului Gcal, ceea ce constituie o motivare importantă pentrueconomisirea energiei termice prin reducerea temperaturii în spaţiile neocupateşi chiar în cele ocupate, montarea de echipamente mai eficiente, izolarea termicăsuplimentară a anvelopei blocurilor, montarea de tâmplărie cu geam tiptermopan,• Creşterea preţului Gcal în special în localităţile unde nu există distribuţii de gazenaturale (Topliţa),centralele termice funcţionând pe combustibil lichid.• Este de remarcat faptul că problemele specifice producerii şi distribuţiei energieitermice apar deseori cumulate cu probleme rezultate din activitateanecorespunzătoare din domenii colaterale: canale termice prost executate şi în124


special neîntreţinute, inundate de ape meteorice sau din canalizare, deterioratede rădăcinile copacilor şi, de asemenea, punerea în posesie a proprietarilor peterenuri pe care se află şi astfel de canale termice şi la care cei responsabili cuîntreţinerea au acces cu mare dificultate.Majoritatea clădirilor din sectorul terţiar şi-au instalat centrale termice proprii, acolo unde afost posibil a fi alimentate pe gaze naturale. În celelalte localităţi, la centralele termice caredeservesc clădirile de utilitate publică se folosesc combustibilul lichid, combustibilii solizi(lemne, cărbuni, pelete) şi într-o măsură mai mică, gazele petroliere lichefiate (GPL).Soluţia alimentării cu energie termică a consumatorilor de la o sursă termică comună(SACET), soluţia prezintă următoarele avantaje:• Eliminarea punctelor de foc de la consumatori şi reducerea poluării mediului,în primul rând a spaţiului învecinat direct cu zonele de locuit;• În ceea ce priveşte diferiţii utilizatori racordaţi la aceeaşi sursă, montareaaparatelor de înregistrare a temperaturii corpurilor de încălzire (denumiteimpropriu „repartitoare de costuri”) şi a robinetelor termostatice, cu unprogram de calcul corespunzător, poate conduce la o reducere a consumurilorde căldură de cca. 20-25% şi la o distribuţie mai corectă a costurilor.Dezavantajele sunt legate de:• Necesitatea prevederii spaţiului şi lucrărilor pentru sursa termică şi coşul aferent,precum şi pentru conductele de transport, distribuţie şi coloane;• Dependenţa de sursa centralizată în ceea ce priveşte temperatura agentuluitermic primar, regimul zilnic de livrare, perioada anuală de alimentare,întreruperile accidentale sau programate în funcţionare;• Costul de investiţie mai ridicat decât în cazul utilizării soluţiei cu centrale termiceindividuale, inclusiv prin necesitatea angajării personalului calificat şiautorizat.• Instalarea reţelelor de distribuţie, a branşamentelor, regulatoarelor şicontoarelor pentru alimentarea cu gaze naturale numai a maşinilor de gătit;• Necesitatea contorizării separate a energiei termice de aceea a gazelor naturalela nivel de apartament125


La sistemul de încălzire cu (micro)centrale termice individuale (de apartament) pentru fiecareconsumator, avantajele sunt:Dezavantajele constau în:• Posibilitatea echipării consumatorilor cu surse de încălzire proprii pe măsuraocupării, ţinând seama şi de dorinţele celui care va ocupa spaţiul;• Utilizarea unui singur contor, cel de gaze naturale pentru măsurareaconsumului de energie termică pentru încălzire şi prepararea apei caldemenajere, precum şi pentru prepararea hranei;• Gestionarea independentă a consumului de căldură şi deci a celui de gazenaturale, prin modularea sarcinii pe un domeniu larg (0,4…1,1 Q nominal),păstrând un randament ridicat (88…92%) şi menţinând practic constant nivelulemisiilor de noxe pe întregul domeniu de funcţionare.• Posibilitatea reglării şi programării automate a cantităţilor de căldură de cătrefiecare utilizator final în funcţie de temperatura exterioară, de confortultermic şi de programul dorite, dar şi de posibilităţile financiare ale acestuia.• Eliminarea totală a reţelelor de distribuţie din subsol şi a coloanelor verticalede agenţi termici (apă caldă de încălzire şi apă caldă menajeră - consum şirecirculare)• Existenţa unui număr mare de puncte de ardere cu necesitatea asigurăriisistemelor de evacuare a gazelor de ardere de la fiecare microcentralătermică, inclusiv în perioada de vară pentru prepararea apei calde menajere,• În lipsa unei izolări termice sporite între apartamente există pericolul uneiinfluenţe sensibile a modului de funcţionare a instalaţiei dintr-un apartamentasupra celor învecinate, cu diminuarea confortului termic şi creştereaconsumului de energie termică (şi cheltuielilor aferente) în acestea din urmă• Imposibilitatea utilizării altor combustibili decât gazele naturale (în cazulmontării unei centrale termice comune putându-se utiliza şi combustibilullichid ca rezervă).• Creşterea continuă a preţului gazelor naturale şi introducerea, în perspectivăapropiată, a taxelor pentru combaterea poluării mediului.126


• Riscul de explozie prin obturarea în timp a ţevii de legătură cu diametru micdintre schimbătorul de căldură de încălzire şi vasul de expansiune subpresiune al microcentralei termice murale (în cazul lipsei activităţilor deservice sau incorect realizate)Pe lângă avantajele şi dezavantajele prezentate mai sus, trebuie subliniat că imobilele de locuitde tip condominiu (blocurile de locuinţe cu sau fără spaţii cu altă destinaţie la parter) au fostproiectate şi realizate pentru a funcţiona ca un tot unitar şi într-un regim constant detemperatură, condiţie care poate asigura şi o funcţionare corectă a sistemului centralizat dealimentare cu energie termică.În zonele fără distribuţii de gaze naturale, prepararea hranei se face cu butelii de aragaz şi, întromică măsură, mai ales în perioada de iarnă, folosind combustibilul solid (lemne, deşeuriagricole).În localităţile în care nu există distribuţii de gaze naturale, precum şi consumatorii individualicare nu sunt racordaţi la acest combustibil folosesc pentru încălzire şi prepararea apei caldemenajere sistemele locale cu sobe pe combustibil solid (lemne şi cărbuni), combustibil lichid şiîntr-o mică măsură, GPL. În prezent există tendinţa ca, la noile clădiri, să se monteze instalaţiide încălzire centrală cu cazane funcţionând pe unul dintre aceste tipuri de combustibil.Resursa naturală utilizată cu precădere în judeţul Harghita este constituită din lemn şideșeurile lemnoase, astfel că utilizarea combustibilului solid se poate face, ca şi până acum, însobe clasice de teracotă cu acumulare de căldură, precum şi în alte surse de energie termică,unele dintre ele fiind cazanele care funcţionează pe principiul arderii clasice sau pe acela algazeificării lemnului.Un alt tip de cazan care poate fi utilizat poate fi acela care foloseşte drept combustibil peleţii(pelete) de lemn rezultaţi din compactarea (sinterizarea) rumeguşului de lemn. Este un sistemcare, pe de o parte, găseşte o utilizare rumeguşului rezultat de la exploatările forestiere şi care,aruncat în râuri le-ar distruge fauna şi flora prin consumarea oxigenului şi, pe de altă parte,evită pericolul de explozie pe care îl poate avea arderea ca atare a rumeguşului în cazane.Utilizarea combustibilului lichid prezintă marele avantaj al puterii calorifice ridicate şi aldepozitării unor cantităţi pentru perioade mai lungi de timp, în primul rând în perioada de iarnăcând drumurile de acces sunt uneori inaccesibile.În ceea ce priveşte utilizarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) acestea prezintă avantajul că,dacă este cazul, instalaţia de ardere poate fi trecută uşor pe gaze naturale, pot fi utilizate şipentru prepararea hranei, nu este poluantă şi, de asemenea, rezervorul poate fi recuperat de127


către firma care livrează GPL, fără a apărea problemele care apar la post utilizarearezervoarelor de combustibil lichid şi de poluare a mediului. Cel mai important dezavantaj lautilizarea GPL este acela că, la temperaturi exterioare scăzute, scade şi cantitatea de GPL carese vaporizează, ceea ce impune sisteme speciale de mărire a debitului de gaze în concordanţăcu cerinţa de moment.3.13.2 Alimentarea cu gaze naturaleLa nivel naţional, reţeaua de transport prin conducte a gazelor naturale s-a dezvoltat înprincipal în sistem radial, unind zăcămintele de gaz metan din centrul ţării (jud. Mureş şi Sibiu)şi cele de gaze asociate din zona judeţelor Gorj şi Vâlcea cu consumatorii de gaze, MunicipiulBucureşti fiind cel mai important.Aceste conducte sunt componente ale Sistemului naţional de transport al gazelor naturale.Presiunea maximă de lucru a conductelor este de 40 bari. Din punct de vedere al condiţiilor deexploatare, la presiunea de lucru de peste 6 bar, conductele intră în categoria conductelor depresiune înaltă. Conductele de transport gaz sunt fabricate în totalitate din oţel şi în proporţiede 80-90%, sunt protejate contra coroziunii.În ultimele două decenii, alimentarea cu energie termică a localităţilor din România este din ceîn ce mai legată de alimentarea cu gaze naturale, pe de o parte prin înfiinţarea continuă de noidistribuţii de gaze naturale, prin debranşarea de la sistemele de alimentare centralizată cuenergie termică (SACET) şi prin montarea de centrale termice individuale (la nivel de imobil,bloc, scară de bloc sau apartament) alimentate pe gaze naturale. Disponibilul de gaze naturalepentru uz casnic a crescut prin desfiinţarea marilor consumatori industriali energofagi, precumşi prin montarea de echipamente de producerea a energiei termice şi electrice cu randamentridicat şi funcţionare automatizată.La scara întregii ţări, în ultimii 10 ani se poate constata o dezvoltare a reţelelor de transport şide înfiinţare de noi distribuţii de gaze naturale în special în beneficiul localităţilor dinspreDunăre, care înainte de 1989 erau ignorate din punct de vedere al alimentării cu acestcombustibil.În celelalte zone ale ţării, inclusiv în judeţul Harghita, înfiinţarea de noi distribuţii de gazenaturale s-a făcut în principal în localităţile aflate în apropierea traseelor conductelor magistralede transport, una dintre condiţii fiind existenţa unor investitori strategici care să garanteze unconsum suficient, relativ stabil şi asigurarea unor locuri de muncă pentru ca locuitorii să poatăinvesti în instalaţiile interioare şi să poată plăti la timp gazele consumate.128


De asemenea, se constată o scădere a consumului, urmată de o stabilizare datorate, înprincipal, creşterii preţului gazelor naturale, dar şi utilizării unor echipamente cu o gamă foartelargă de tipo-dimensiuni, cu randament ridicat şi cu funcţionare automatizată.În judeţul Harghita există zăcăminte de gaz metan în zona de sud-vest, perimetrul de exploatarefiind Cristuru-Secuiesc, Şimoneşti, Secuieni, Săcel. Importanţa zăcămintelor este relativ redusă,ele fiind injectate în conductele magistrale de transport care leagă zăcămintele de gaz metandin judeţul Mureş cu nodul Şendreni - Galaţi, unde aceste conducte se interconectează cuconductele de alimentare cu gaze din Federaţia Rusă.Conductele principale de transport care tranzitează judeţul Harghita sunt următoarele:• Conducta DN 800 mm (Ø 32”) Coroi – Bordoşiu – Cristuru Secuiesc – Oneşti – Tecuci -Şendreni• Conducta DN 700 mm (Ø 28”) Tigmandru – Nadeş - Hetiur - Mugeni – Oneşti –Tecuci – ŞendreniÎn zona Odorheiu Secuiesc, din aceste conducte se ramifică conductele care alimenteazămunicipiile Miercurea Ciuc – Bălan (DN 300 mm), respectiv Gheorgheni.Majoritatea localităţilor în care s-au realizat distribuţii de gaze naturale sunt amplasate de-alungul acestor conducte de transport, prin intermediul unor staţii de reglare măsurare predare(SRMP) pentru coborârea presiunii gazelor de înaltă la medie şi apoi la redusă.Din punct de vedere al alimentării cu gaze naturale, zonele cele mai defavorizate ale judeţuluiHarghita sunt zonele muntoase, cu localităţi rare, răsfirate, amplasate în special în zonele denord şi est.În tabelul de mai jos sunt prezentate localităţile cu distribuţii de gaze naturale şi consumurile înperioada 1998-2008:Mii mc / an gaze naturale distribuite totalLocalitatea1998 2000 2002 2004 2006 2007 2008Miercurea Ciuc 63551 51890 41068 40125 39581 33788 34485Gheorgheni -- -- -- -- 707 4579 5016Odorheiu Secuiesc 45366 43216 38062 35489 32644 29950 29341Băile Tuşnad 3639 3239 2777 2138 2302 1918 1918Bălan 377 853 1995 2437 2609 2409 2630Cristuru Secuiesc 12255 9704 8766 7003 6874 5867 6238Vlăhiţa 6032 4115 3606 3917 2959 2076 2275Avrămești 263 190 101 57 114 86 93129


Brădeşti 1033 1258 867 493 769 459 478Căpâlniţa -- 344 180 270 294 314 296Ciucsângeorgiu -- -- -- -- -- 12 40Feliceni -- -- 248 332 364 329 351Frumoasa -- -- 594 672 557 532 574Leliceni -- -- -- -- 1 12 19Lupeni -- -- 181 157 -- 846 --Mugeni 634 598 839 627 630 556 610Păuleni - Ciuc -- -- 272 259 394 360 367Porumbeni -- -- -- 524 719 694 545Săcel 81 224 158 151 131 104 110Sâncrăieni -- -- -- -- -- 108 411Sândominic -- -- 258 712 811 746 773Sânmartin -- -- -- -- -- -- 52Satu Mare 710 -- -- 345 696 317 330Secuieni 979 839*) 703*) 706 653 719 986Şimoneşti -- -- -- 58 74 69 69Voşlăbeni -- -- -- -- -- -- 28TOTAL 135072 116470 100675 96472 93883 86853 88035*) Inclusiv localitatea Satu Mare, devenită ulterior comună.În anul 2003 – consumul total al judeţului a fost de 105.213 mii mc/anMii mc / an gaze naturale distribuite pentru uz casnicLocalitatea1998 2000 2002 2004 2006 2007 2008Miercurea Ciuc 44172 51890 41068 40125 39581 33788 34485Gheorgheni -- -- -- -- 707 4579 5016Odorheiu Secuiesc 32483 28999 22998 11833 8269 11241 11841Băile Tuşnad 1627 1346 959 753 521 224 671Bălan 304 787 1767 1871 2010 1910 2010Cristuru Secuiesc 7164 6097 4683 2700 1810 2369 2565Vlăhiţa 3921 2686 1795 1480 1020 1302 1421Avrămești 257 185 94 55 66 80 88Brădeşti 959 1095 724 371 256 319 325Căpâlniţa -- 344 171 242 251 260 260Ciucsângeorgiu -- -- -- -- -- 11 36Feliceni -- -- 222 262 244 217 305Frumoasa -- -- 516 373 355 376 376Leliceni -- -- -- -- 1 11 15Lupeni -- -- 155 123 -- -- --Mugeni 564 585 619 503 440 449 465Păuleni - Ciuc -- -- 262 234 296 259 287Porumbeni -- -- -- 264 214 223 223Săcel 81 217 147 126 104 97 107130


Sâncrăieni -- -- -- -- -- 37 37Sândominic -- -- 213 488 603 545 545Satu Mare 680 -- -- 323 226 278 289Secuieni 947 771*) 583*) 517 347 364 476Şimoneşti -- -- -- 50 58 47 50TOTAL 93304 76631 64974 31021 23733 32291 30616*) Inclusiv localitatea Satu Mare, devenită ulterior comună[Sursa datelor I.N.S.]În anul 2003 – consumul pentru uz casnic al judeţului a fost de 67.896 mii mc/anÎn general, din anul 1998 consumul de gaze a scăzut practic continuu, cu o stabilizare în ultimiiani fiind ceea ce reflectă atât încălzirea climei, cu ierni mai blânde, cât şi creşterea preţuluigazelor naturale ceea ce conduce la o utilizare mai economicoasă a acestui combustibil.Se remarcă, de asemenea, reducerea consumului pentru uz casnic în valoare absolută (cu oreducere la jumătate în 2004 faţă de 2003), dar şi a proporţiei consumului pentru uz casnic dinconsumul total (de la 69% în 1998 la 35% în 2008).Pe lângă utilizarea unor echipamente adaptate consumurilor şi cerinţelor consumatorilor, curandament ridicat şi funcţionare automatizată, creşterea preţului gazelor şi posibilitateautilizării combustibilului solid (în special lemnul) pentru încălzire au condus la această reduceredrastică a consumului de gaze naturale pentru uz casnic în județul Harghita.De asemenea, se constată o scădere a consumului total, urmată de o stabilizare datorate, înprincipal, creşterii preţului gazelor naturale, dar şi utilizării unor echipamente cu o gamă foartelargă de tipo-dimensiuni, adaptate consumurilor şi cerinţelor consumatorilor, cu randamentridicat şi cu funcţionare automatizată.Cea mai importantă disfuncţionalitate din cadrul judeţului în ceea ce priveşte alimentarea cugaze este constituită din faptul că înfiinţarea distribuţiilor de gaze naturale s-a realizat înprincipal în zonele care sunt traversate de conductele de transport realizate înainte de 1990,zonele muntoase de vest şi nord a judeţului nefiind racordate la sistemul de transport şidistribuţie a gazelor naturale.După anul 2000 s-a realizat conducta de transport Odorheiu Secuiesc-Gheorgheni, cuposibilitate de prelungire spre Topliţa şi Borsec.În ceea ce priveşte starea conductelor de transport de înaltă presiune, acestea sunt realizatedin oţel fiind montate subteran. În conformitate cu prevederile Normelor tehnice pentruproiectarea şi executarea conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale,aprobate prin Decizia preşedintelui ANRGN nr. 1220/2006 şi publicate în MO 960131


is/29.11.2006. (care a înlocuit Normativul Departamental pentru proiectarea şi construcţiaconductelor colectoare şi de transport gaze naturale - indicativ ND 3915/1994), în vedereaasigurării funcţionării normale a conductelor şi evitarea punerii în pericol a persoanelor,bunurilor şi mediului, în zona de siguranţă şi în zona de protecţie se impun terţilor restricţii şiinterdicţii.În conformitate cu Normele tehnice mai sus menţionate, zonele de siguranţă şi protecţie vor fistabilite de SNTGN TRANSGAZ SĂ MEDIAŞ în conformitate cu clasa de locaţie a conductei detransport, care ţine seama de numărul de clădiri (existente şi prevăzute în planul de dezvoltareurbanistică a zonei) pe secţiuni aleatorii cu lungimea de 1600 m şi lăţimea de 400 m, avândconducta ca axă longitudinală, precum şi de evaluarea stării tehnice a conductei şi de urmărireacomportării în exploatare a acesteia.Zona de protecţie a conductelor de transport gaze naturale se întinde de ambele părţi aleconductei şi se măsoară din axul conductei. De exemplu, pentru conductele având DN = 500mm, lăţimea zonei de protecţie este de 2 x 4 m.În zona de protecţie nu se execută lucrări fără aprobarea prealabilă a operatorului licenţiat careexploatează conducta (SNTGN TRANSGAZ SĂ MEDIAŞ). În zona de protecţie sunt interziseconstruirea de clădiri, amplasarea de depozite sau magazii, plantarea de arbori şi nu seangajează activităţi de natură a periclita integritatea conductei (de exemplu scarificareaterenului).Zona de siguranţă este zona care se întinde, de regulă, pe 200 m de fiecare parte a axeiconductei. Pe o distanţă de 20 m de fiecare parte a axului conductei nu poate fi construită niciun fel de clădire care adăposteşte persoane (locuinţe, spaţii de birouri etc.)În conformitate cu Normele tehnice mai sus menţionate, SNTGN TRANSGAZ SĂ MEDIAŞ vastabili clasa de locaţie (1…4) pentru proiectarea, execuţia şi verificarea conductei de transport,care este în funcţie de numărul de clădiri (existente, precum şi cele prevăzute în planul dedezvoltare urbanistică a zonei) pe secţiuni aleatorii cu lungimea de 1600 m şi lăţimea de 400 m,având conducta ca axă longitudinală, precum şi de evaluarea stării tehnice a conductei şi deurmărirea comportării în exploatare a acesteia.Zona de siguranţă include şi zona de protecţie.Pentru autorizarea executării oricăror construcţii în zona de siguranţă a obiectivelor din sectorulgazelor naturale este obligatorie obţinerea avizului scris al operatorului conductei (SNTGNTRANSGAZ SĂ MEDIAŞ).132


În ceea ce priveşte amplasarea staţiilor de reglare măsurare predare (SRMP) cu P> 6 bar,distanţa minimă faţă de clădiri destinate a fi ocupate de oameni este de 20 m de la parteaexterioară a împrejmuirii.Cea mai importantă disfuncţionalitate în ce priveşte reţelele de transport gaze naturale, oconstituie faptul că, în conformitate cu Legea fondului funciar 18/1991, s-au făcutîmproprietăriri şi pe terenurile de deasupra reţelelor de transport sau în vecinătatea lor. Dinaceastă cauză au apărut situaţii în care locuinţele sau alte obiective (cu pericol mai mare saumai mic de incendiu) nu pot fi amplasate pe aceste terenuri sau, mai grav, au fost amplasate ladistanţe care pun în pericol atât siguranţa respectivelor clădiri, dar şi a conductelor detransport. Este necesar ca, în zonele unde s-au realizat astfel de construcţii, să se realizezelucrări de creştere a gradului de siguranţă a conductelor de transport.Pentru remedierea unor avarii apărute pe traseul conductelor, trebuie îndeplinite de cătrefirma care are în administrare reţelele o serie de formalităţi care necesită timp. În acestcontext, este de remarcat şi faptul că traseul conductelor nu este în general paralel cu căile decomunicaţie, ceea ce conduce la dificultăţi în aducerea utilajelor şi personalului de remediere lafaţa locului.În concluzie, dezvoltarea reţelei de transport a gazelor naturale şi reducerea consumului degaze naturale pentru utilizări industriale au condus la o creştere a numărului de localităţi cusisteme de distribuţie a gazelor naturale (de la 12 în 1998 la 26 în 2008), precum şi larestrângerea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) sau chiar laîncetarea activităţii acestora (Topliţa, Borsec, Băile Tuşnad), numărul localităţilor cu clădirialimentate centralizat fiind în prezent de 5 (Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc,Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa). În aceste localităţi sursele termice sunt constituite din centraletermice funcţionând pe gaze naturale, echipate cu cazane cu randament ridicat, grad redus depoluare şi funcţionare automatizată.Montarea de contoare de energie termică la scările de bloc, precum şi de „repartitoare decosturi” (de fapt aparate de înregistrare a temperaturii corpurilor de încălzire) la radiatoare şide contoare de apă caldă menajeră la punctele de consum a contribuit la o reducere aconsumurilor, care, în prezent, este potenţată de reabilitarea termică a blocurilor.Montarea de microcentrale termice de apartament cu funcţionare pe gaze naturale, precum şimontarea de contoare la fiecare consumator, a contribuit la reducerea ponderii sistemelorcentralizate pentru alimentarea cu căldură, permiţând locatarilor controlul asupra consumuluide gaze şi, deci, a confortului în locuinţe, precum şi a cheltuielilor aferente încălzirii şipreparării apei calde menajere.133


În localităţile unde costul Gcal devenise prea ridicat din cauza utilizării combustibilului lichid(Topliţa, Borsec) sau a numărului redus de consumatori (Băile Tuşnad), este utilizatcombustibilul solid (lemne şi cărbuni inferiori din zona Borsec), în sobe sau în diferite tipuri decazane (inclusiv cele care utilizează deşeuri de lemn).Zonele nealimentate cu gaze naturale, în general zonele de munte, cu sate răsfirate, se folosescîn principal lemnul de foc şi deşeurile forestiere arse în sobe pentru încălzire locală sau, laclădirile din sectorul terţiar, în cazane pentru încălzirea centrală. Prepararea hranei se face cubutelii de aragaz sau cu deşeuri agricole şi/sau forestiere.3.13.3 Resurse regenerabile de energieUtilizarea surselor regenerabile de energie are efecte deosebit de benefice nu numai princreşterea calităţii aerului şi protejarea mediului natural (reducerea emisiilor de gaze cu efect deseră, stoparea tăierilor arborilor, protejarea florei şi faunei), dar şi în plan economic şi socialprin creşterea securităţii / independenţei energetice, creşterea gradului de ocupare a forţei demuncă şi dezvoltarea mediului de afaceri.Prin Programul 20-20-20 al UE, toate statele membre UE s-au angajat ca până în anul 2020 săîşi reducă cu 20% emisiile de CO 2 comparativ cu nivelul anului 1990, să crească eficienţaenergetică cu 20% şi, de asemenea, să mărească utilizarea resurselor regenerabile cu până la20%.Potenţialul resurselor energetice regenerabile ale judeţului Harghita este redus, constând din:• Lemn• Potenţial hidroenergetic• Ape geotermaleCu excepţia lemnului, celelalte resurse energetice regenerabile sunt deocamdată de intereslocal.Utilizarea biomasei are în componenţă inclusiv utilizarea pentru ardere a lemnului de foc şi aresturilor agricole, considerate o resursă energetică recuperabilă.Conform datelor IINL din 2006, în judeţul Harghita potenţialul energetic disponibil al biomasei afost de 968 TJ (din care 70,8% biomasă forestieră şi 29,2% biomasă agricolă), consumul totalfiind de 963 TJ.134


Alte moduri de utilizare a biomasei (de exemplu, digestoarele) nu sunt folosite, elepresupunând pentru o gospodărie individuală investiţii substanţiale, spaţiu suplimentar,distanţe de protecţie, dar şi o producţie relativ mică de gaze care poate servi numai pentru micipreparări ale hranei, ce pot fi înlocuite prin utilizarea buteliilor de aragaz sau chiar a energieielectrice.Investiţia şi producţia de gaze devin rentabile la fermele mari de creştere a animalelor saupăsărilor sau acolo unde rezultă deşeuri agricole care nu pot fi utilizate în alte scopuri.În cadrul biomasei care poate fi folosită pentru producerea căldurii se pot folosi aşchii de lemn,coajă de copac, reziduuri de recoltare, rumeguş, reziduuri de tăiere, reziduuri de pădure, coji deseminţe.O atenţie specială trebuie acordată rumeguşul rezultat de la tăierea şi fasonarea lemnului carepoate fi sinterizat astfel încât să rezulte peleţii (peletele) de lemn care pot fi utilizaţi pentruardere în cazane speciale. Stocarea combustibilului şi alimentarea ritmică, automată a focaruluisunt elemente care conduc la o funcţionare cu un grad sporit de siguranţă şi reducerea la minima focăritului. Este un sistem care, pe de o parte, găseşte o utilizare rumeguşului rezultat de laexploatările forestiere şi care, aruncat în râuri le-ar distruge fauna şi flora prin consumareaoxigenului şi pe de altă parte, evită pericolul de explozie pe care îl poate avea arderea ca atare arumeguşului în cazane.Microhidrocentralele (cu puterea instalată mai mică de 100 kW) şi mini hidrocentralele (cuputerea instalată de ordinul kilowatt-lor) se instalează în general pe firul apei funcţionând fărăacumulări semnificative de apă, ceea ce are drept consecinţă o producţie fluctuantă de energiede-a lungul anului. Astfel de lucrări necesită o serie de investiţii care pot fi însă asociate culucrări de regularizare a unor tronsoane ale râurilor, în paralel cu amenajări în scop turistic,piscicol, peisagistic.Apele geotermale sunt utilizate numai local, pentru tratamente balneare din cauza debituluiredus, a temperaturii relativ scăzute, precum şi a conţinutului ridicat de săruri minerale, care, înlipsa unor măsuri speciale, la reducerea presiunii în momentul ieşirii din zăcământ, se depun şicolmatează conductele şi schimbătoarele de căldură.Aceste ape minerale mezotermale sunt folosite pentru tratamente balneare în special la BăileTuşnad, Borsec, Harghita Băi, Bilbor, fără însă a avea potenţial energetic.Din punct de vedere al utilizării energiei solare, judeţul Harghita este amplasat în zonele IV şi Vde intensitate a radiaţiei solare (1200-1250 kWh/m 2 .an, respectiv < 1200 kWh/m 2 .an), astfelîncât echipamentele pentru utilizarea energiei solare în scopul preparării apei calde menajere135


(în special captatoarele cu tuburi vidate) trebuie încorporate unor sisteme hibride, cufuncţionare automatizată, care să asigure temperatura apei utilizate de min. 45 o C şi debitulnecesar consumatorilor.O utilizare de viitor poate fi constituită pentru producerea energiei electrice prin utilizareacelulelor fotovoltaice (PV), soluţie care prezintă un interes din ce în ce mai mare mai ales pentruutilizări locale în zonele izolate, ne electrificate. Existenţa unei game diversificate de panourifotovoltaice care pot fi montate pe sol, pe acoperiş sau integrate în clădire (inclusiv cuplate cuizolaţia hidrofugă a acoperişului – celule fotovoltaice în strat subţire), scăderea continuă apreţului celulelor, precum şi creşterea capacităţii de stocare a energiei electrice înacumulatoare sunt premise favorabile pentru ca acest tip de energie să fie folosit nu doar careclamă pentru zone agroturistice ecologice, ci şi pentru asigurarea unor condiţii decente deviaţă şi educaţie în zonele izolate, fără reţele de alimentare cu energie electrică. Investiţiile cares-ar face în linii electrice de medie şi joasă tensiune şi posturi de transformare s-ar putea faceîn sisteme fotovoltaice care să fie date în custodia utilizatorilor care ar avea tot interesul să leîntreţină în bună stare de funcţionare.La ora actuală 1 m 2 modul poate avea o putere de 1 kWp (pick = la vârf), preţul de investiţiefiind de circa 2,5 €/Wp, estimându-se o scădere a preţului la circa 1 €/Wp la începutuldeceniului viitor.Sursele regenerabile de energie trebuie încorporate unor sisteme hibride în concordanţă custructura anvelopei clădirilor şi cu caracteristicile disipative ale acesteia, cu modul de utilizare aenergiei şi, de asemenea, cu condiţiile climatice ale zonei. Trebuie, de asemenea, ţinut seamade faptul că, pentru funcţionarea la vârful de sarcină şi în condiţii de siguranţă, aceste sistemetrebuie montate în paralel cu surse clasice de energie şi prevăzute cu echipamente minime deautomatizare pentru evitarea întreruperilor în alimentare, a disconfortului, dar şi aaccidentelor.Pe termen mediu, sursele regenerabile de energie (SRE) nu pot fi privite ca alternativă totală lasursele convenţionale, dar este cert că, în măsura potenţialului local, datorită avantajelor pecare le au (resurse locale, ecologice, ieftine, independente de importuri şi crize mondiale etc.),acestea trebuie utilizate în complementaritate cu combustibilii fosili şi cu energia nucleară,folosite drept surse energetice la scară naţională.Amplasarea microhidrocentralelor trebuie să fie precedate de studii de specialitateamănunţite, măsurători pe o durată de timp mai îndelungată şi utilizări in-situ experimentalepe scară mică sau experimentări în laborator utilizând teoria similitudinii înainte de a se trecela o utilizare pe scară (mai) mare deoarece rezultatele obţinute într-o anumită zonă nu pot fiextrapolate în zone chiar apropiate şi aparent asemănătoare din multe puncte de vedere.136


4.Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecție a mediuluiObiectivele de protecție a mediului relevante prevăzute în PATJ Harghita sunt:• inventarierea și prezentarea zonelor de risc natural;• stabilirea zonelor în care se poate construi și tipul construcțiilor;• modernizarea și dezvoltarea infrastructurii edilitare,• inventarierea zonelor protejate și asigurarea protecției acestora;• organizarea ș i constituirea unui sistem de colectare, transport, tratare ș i eliminare adeșeurilor municipale;• stabilirea surselor de apă potabilă, monitorizarea calității acesteia ș i realizarea unuisistem centralizat de alimentare cu apă;• sistematizarea, organizarea și dezvoltarea căilor de comunicație;• creșterea calității vieții cu precădere în domeniile locuirii și a serviciilor;• evidențierea fondului construit valoros și a posibilităț ilor de valorificare a acestuia înfolosul localității;• realizarea unor investiții de utilitate publică;• asigurarea bazei legale pentru realizarea programelor și a acțiunilor de dezvoltare;Pentru noul plan de amenajare, obiectivele generale ce se desprind din viziunea propusă sunt:• încurajarea unei dezvoltări economico-sociale viitoare a județului pe baza unei distribuțiispațiale echilibrate și a unei ocupări judicioase a terenurilor de către activitățileeconomice astfel încât să se realizeze o șcretere semnificativă a nivelului de trai apopulației;• promovarea servituții față de mediul natural și construit prin conservarea ș i refacereadurabilă a acestuia, întrebuin ț area mai adecvată a resurselor locale, reducereaconsumurilor de materii prime ș i de energie prin utilizarea resurselor regenerabile și areciclării.Obiectivele generale de amenajare a teritoriului județean sunt determinate și vor fi puse înpractică în raport cu structura specifică a teritoriului județean. Structura teritoriului reprezintădispunerea spaț ială generală a elementelor cadrului fizic, natural ș i construit (dezvoltare), înraport cu un sistem spațial de referință, care poate fi considerat la nivelele succesive de mărimeși complexitate (local, zonal, regional, etc.).137


Identificarea elementelor structurii teritoriului județului Harghita s-a făcut prin diagnosticuldomeniilor ț intă ale PATJ când s-a stabilit tipul, mărimea, pozi ția și relațiile acestora faț ă decelelalte elemente ale mediului fizic.Structura teritorială a județului Harghita cuprinde următoarele categorii de elemente spațiale:- zonele caracteristice din teritoriului administrativ cu folosin ț e complexe - 3 zonecaracteristice (nord, sud și centru), 7 - 8 zone funcțional -spațiale determinate deconcentrările umane și de activități;- zonele naturale, slab populate, cuprinzând rezervații naturale;- rețeaua de localități a județului, deservită de rețelele aferente de infrastructuri;- sistemul de valori alocat elementelor de mediu natural și construit.Această structurare, în conformitate cu elementele generale ale țspaiului, are ca scopdeterminarea componentelor teritoriale, diagnoza și prognozarea funcț ionării viitoare aacestora, în vederea enunț ării unor politici de amenajare corespunzătoare. Eficienț a aplicăriipoliticilor de amenajare este în rela ț ie directă cu adaptarea acestora la caracteristicile șinecesitățile comunităților fiecărei zone în parte.4.1 Obiectivele strategiei de amenajare a teritoriului județean stabilite din punct de vedere alprotecției mediului pot fi categorizate în cinci obiective principale:O1 – Protecția și valorificarea durabilă a elementelor mediului natural ș i construit,determinarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale ș iantropice);O2 – Dezvoltarea localităților într-o rețea funcț ională prin dispunerea echilibrată în teritoriuljudețean a serviciilor și locurilor de muncă;O3 – Dezvoltarea și modernizarea reț elelor de infrastructuri tehnice, în concordan ță cunecesitățile comunităților locale și cu cerințele de protecție și conservare a mediului;O4 – O structură de utilizare a solului eficientă și adaptată necesităților economiei județeneasigură utilizarea superioară a resurselor și protecția mediului natural;O5 – Cooperarea avantajoasă a județului în spațiul regional, integrarea armonioasă în contextulnațional și internațional.138


Tabel - Obiective, direcții și măsuriObiective Direcții MăsuriObiective Direcții măsuriO1 – Protecția și valorificareadurabilă a elementelor mediuluinatural și construit, determinarea,atenuarea sau anihilarea efectelorfenomenelor distructive (riscurinaturale și antropice)D1.1-Protecția și conservareazonelor naturale în sensulmenținerii biodiversității șivalorificării durabile a resurselornaturaleM.1.1.1 – Îmbunătățirea calității aerului în județul Harghita, prin acțiuni de:- modernizarea și adaptarea unor tehnologii nepoluante la toți agenț ii economici care au emisii denoxe atmosferice;- reducerea emisiilor de poluanți (în special pulberi în suspensie) ca urmare a traficului rutier;M.1.1.2 – Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și a apelor subterane în județul Harghita, prinacțiuni de:- crearea, extinderea și reabilitarea rețelelor de canalizare ș i amenajarea saumodernizarea de stații de epurare- retehnologizări la stațiile de epurare ale agenților economici.- eliminarea posibilităților de scurgere pe sol și implicit în pânza freatică a reziduurilorlichide, de orice natură;- gestionarea ecologică, în cadrul fermelor zootehnice, a surselor de impurificare aapelor subterane – ape uzate provenite din activitate - și managementul ecologicpentru folosirea îngrășămintelor naturale ș i sintetice, pentru o mai buna calitate aapelor subterane;M 1.1.3 - Reabilitarea solului degradat de către activitățile antropice.- Instruirea personalului societă ților de comercializare ș i a utilizatorilor desprereglementările în vigoare privind gestiunea pesticidelor, clasele de toxicitate, efecteleasupra mediului și sănătatea populaț iei ale utilizării neecologice a îngrășămintelor șiproduselor de uz fitosanitar;- Reabilitarea siturilor industriale poluate cu substanţe organo-clorurate, organo-fosforatedin fostele centre de protecţie a plantelor Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc,Gheorgheni.- Dezvoltarea sistemului de monitorizare a calității solului;- Extinderea serviciilor de salubritate la nivelul tuturor comunităților;- Dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor și cerinț elor actuale ș iasigurarea necesarului de mijloace speciale de transport;- închiderea etapizată a tuturor depozitelor de deșeuri existente neconforme, atât dinmediul urban cât și din cel rural ș i reconstrucția ecologică a terenurilor ocupate deacestea;- Extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării Deșeurilormunicipale)M 1.1.4 - Asigurarea conservării și utilizării durabile a patrimoniului natural prin:- identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special deprotecție;139


D1.2 – Protecția, conservarea șivalorificarea optimă a fonduluiconstruite existent prin studierea,evaluarea,reconversia funcțională aacestuiareabilitarea și- menținerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor și aspeciilor din flora și fauna sălbatică;- asigurarea măsurilor speciale de ocrotire ș i conservare în situ a bunurilor patrimoniuluinatural;- constituirea, organizarea și extinderea rețelei de arii naturale protejate.M 1.2.1 - Protecția și valorificarea patrimoniului construit din localită ț ile cu zone istorice ș iansambluri de valoare urbanistică sau arhitecturală, prin adoptarea de reglementări specifice îndocumentațiile PUG.M 1.2.2 – Protecția cu prioritate a monumentelor de valoare excepț ională cuprinse în lista anexă aLegii 5 -2000 și în lista MCC -2004, precum ș i propuneri pentru desemnarea de noi obiective cetrebuie incluse în categoria monumentelor cu valoare de patrimoniu.M 1.2.3 - Cercetarea zonelor și construcț iilor valoroase din cadrul fondului construit al localităț ilorîn vederea determinării unor noi obiective în listele de patrimoniu de interes local.M 1.2.4 - Realizarea de proiecte ș i planuri urbanistice zonale sau de detaliu pentru ansambluri șiobiective cu valoare de patrimoniu din Lista MCC 2002 în vederea valorificării și conservăriiacestora.M 1.2.5 - Expertizarea unor categorii de obiective din patrimoniul construit, în comun, de către maimulte unități administrative.M 1.2.6 – Intervenția prin proiecte de renovare, conservare și restructurare funcțională, simultan înlocalități diferite – conservarea/valorificarea patrimoniului construit în raport cu potenț ialul socioeconomical zonelor de concentrare: 80% din ansamblurile de arhitectură și zonele valoroase se aflăîn mediul urban.M 1.2.7 - Renovarea, conservarea și valorificarea patrimoniului construit (din mediul urban și ruralîn funcție de distribuția teritorială, dinamica economică a zonelor ș i de mărimea concentrărilor depopulație.M 1.2.8 - Dezvoltarea unei rețele de obiective culturale, conț inând monumente ș i ansambluri dearhitectură, în scopul gestionării ș i valorificării în comun a acestora în corelarea cu itinerariileturistice.M 1.2.9 - Formarea cadrului organizatoric și a personalului de administrare a rețelelor culturale dinjudețM 1.2.10 - Reabilitarea mediului construit din mediul rural prin acț iuni de refacere, modernizare,reparații, în raport cu morfologia peisajelor locale.M 1.2.11 - Restaurarea, reabilitarea și conservarea monumentelor cu deficienț e majore sau într-ostare avansată de degradare. Reconversia funcț ională a unor monumente în vederea valorificăriiprin introducerea acestora în circuitul economicM 1.2.12 - Exercitarea dreptului de preemțiune al Statului Român în vederearestaurării, reabilitării și conservării unor monumentelor cu deficiențe sau în starede degradare.140


O2 - Dezvoltarea localităților într-orețea funcțională prin dispunereaechilibrată în teritoriul județean aserviciilor și locurilor de muncăD1.3 - Prevenirea și Protecția față deriscurile naturale în scopulgestionării eficiente a resurselormateriale și prevenirii dezastrelorD 2.1 – Accentuarea centralitățiilocalităților cu rol de polarizare,organizarea rețelei de centre într-oierarhie coerentă, atenuareadiscrepanței dintre nivelul dedezvoltare al reș edinței de județ șicel al celorlalte orașe.D 2.2 – Modernizarea mărirea șiaccentuarea diversității fonduluilocativ în raport cu nevoileM 1.2.13 - Reabilitarea, conservarea și valorificarea monumentelor istorice, în conformitate custudii de specialitate.M 1.3.1 – Prevenirea și diminuarea efectelor inundațiilor se realiza prin:- realizarea de lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundațiilor, și atenuarea viiturilor(îndiguiri de maluri);- întreținerea permanentă a lucrărilor existente de apărare împotriva inundațiilor;- identificarea în detaliu, delimitarea geografică a zonelor de risc la inundații în teritoriuljudețean, înscrierea lor în planurile de amenajare a teritoriului și a celor de urbanism;- realizarea măsurilor de control al utilizării albiilor minore ale cursurilor de apă din județ,- evitarea construcțiilor (de toate tipurile) în zonele potențial inundabile, adaptareadezvoltării județului la condițiile de risc la inundații;- retehnologizarea, extinderea stațiilor de epurarea;- realizarea, extinderea și modernizarea rețelelor de canalizare a apelor uzate în localitățilejudețului, urbane și rurale;M 1.3.2 – Îmbunătățirea regimului de scurgere a apelor de suprafață pe versanțiprin lucrări de colectare și evacuare a apei în zonele cu alunecări de teren.M 1.3.3 – Stabilizarea și valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri șiînsămânțare cu amestec de ierburi care prin consumul mare de apă asigurăProtecția antierozională și stabilizarea versanțilorM 1.3.4 – Lucrări de terasamente, consolidări prin ziduri de sprijin, împăduriri,modificarea geometriei terenului, nivelare, compactare, modificarea traseuluidrumurilor afectate, direcționarea apelor pluviale, gabioane, drenuri, rigole.M 1.3.5 – Întocmirea planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor în unitățileadministrativ teritoriale urbane din județul Harghita amplasate în zone pentru careintensitatea seismică exprimată în grade msk este Vlll.M 2.1.1 - Modernizarea dotării pentru funcțiile centrale, în special administrative și legate deexploatarea infrastructurilor.M 2.1.2 - Amplificarea cooperării funcțiilor productive din centrele cu rol teritorial - în specialintercomunal și comunal - cu cele din localitățile aflate în zonele lor de influență.M 2.1.3 - Distribuția echilibrată a activităților productive legate de tradiția localității, resursele dematerii prime locale și repartiția activităților economice în plan regional zonal, intercomunal întoate localitățile.M 2.1.4 - Promovarea specializării și diversificării funcțiilor cu dinamică economică, în scopuldistribuției mai eficiente a resurselor și informațiilorM 2.2.1 – Creșterea gradului de confort al localităților prin crearea unui fond locativ modern,echipat la standarde europene.- Modernizarea fondului locativ existent, îndeosebi urbane, realizate după 1960, în care141


O3–Dezvoltarea și modernizarearețelelor de infrastructuri tehnice, înconcordanță cu necesitățilecomunităților locale și cu cerințelede protec ție și conservare amediuluigospodăriilor și rolului teritorial allocalităților.D 2.3 – Mărirea gradului dedotare/echipare al localită ților, învederea îmbunătățirii condițiilor deviață în mediul rural.D 2.4 – Mărirea mobilității pe căilede comunica ții și transport învederea dezvoltării și diversificăriirelațiilor dintre localități.D 3.1. – Ameliorarea accesibilitățiituturor zonelor țului jude prindezvoltarea și modernizarearețelelorde căi de comunicații locale;D 3.2. – Amenajarea bazinelorhidrografice, îmbunătă țireaalimentării cu apă și evacuării apeloruzate și deșeurilor solide;numeroase locuințe necesită îmbunătățirea confortului.- Creșterea siguranței structurale și a fiabilității, numeroase locuințe fiind construite dinmateriale perisabile care nu oferă durabilitatea construcțiilor și confortul locuirii.- Renovarea fondului locativ vechi valoros din centrele localităților sau integrarea acestoraîn noile acțiuni de reconstrucție.- Asigurarea terenurilor de construc ție în localităț ile cu potențial în scopul stimulăriiconstrucției de locuințe pe scară mare.M 2.2.2 - Dezvoltarea fondului locativ în vederea acoperirii cererii de noi locuin țe, modernizării șicreării unui circuit imobiliar adaptat nevoilor pieței.M 2.3.1 - Amplasarea echilibrată pe ansamblul rețelei de localități a activităților de servire în scopuleficientizării distribuției.M 2.3.2 – Amplasarea echilibrată a dotărilor pentru învățământ în scopul accesuluipopulației școlare la forme de instruire profesională.M 2.3.3 – Amplasarea echilibrată a dotărilor sanitare pentru facilitarea accesului popula ției laservicii medicale.M 2.3.4 – Amplasarea echilibrată a dotărilor comerciale și de prestări servicii pentru amplificareadinamicii acestor funcții și facilitarea accesului.M 2.4.1 - Determinarea tronsoanelor prioritare ale mobilității spre centrele intercomunale(măsurarea și prognozarea traficului) în vederea modernizării acestor trasee.M 2.4.2 - Modernizarea tronsoanelor de căi de comunicații între localitățile de același rang cu relațiide complementaritate.M 2.4.3 - Implementarea unor noi tipuri de transport suburban în zonele cu trafic intens și pentruadaptarea mobilității la solicitările din localitățile polarizate.M 3.1.1 - Ameliorarea accesibilității tuturor localităților din județ pe rețeaua de căi Rutiere lucrăride îmbunătățire a stării de viabilitate prin consolidarea și modernizarea tuturor traseelor dedrumuri județene ș i comunale, prioritate acordându-se tronsoanelor necorespunzătoare, cât șicelor cu racord la drumurile naționale, îmbunătățirea calității drumurilor locale pentru creștereasiguranței traficului, fluidizării acestuia și eliminarea actualelor neajunsuri de transport, reabilitareași extinderea rețelelor de drumuri din mediul rural în vederea dezvoltării infrastructurii rutiere, maiales cele care fac legătura cu obiectivele turistice.M 3.1.2 - Ameliorarea accesibilității pe căile ferate a principalelor localități din județM 3.2.1- Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și subterane din județ prin:- retehnologizarea, extinderea stațiilor de epurarea în municipii, orașe, comune;- realizarea, extinderea și modernizarea rețelelor de canalizare a apelor uzate în localitățilejudețului, urbane și rurale;- identificarea potențialilor poluatori ai apelor din județ;- urmărirea modului de conformare la reglementările legate de Protecția mediului acvatic,prevăzute în normativele în vigoare, a agenților economici, care prin natura activităților, acapacităților și a compoziției apelor uzate rezultate pot afecta resursele de apă;142


D 3.3. – Crearea unor re țele detransport și distribuție a energieielectrice și de telecomunicații caresă satisfacă cerințele actuale și deviitor;- identificarea arealelor cu ape subterane freatice poluate sau susceptibile la poluarea cunitrații utilizați în activitățile agricole;- gestionarea ecologică, în cadrul fermelor zootehnice, a surselor se poluare a apelorsubterane cu ape uzate provenite din activitate, precum și utilizarea îngrășămintelornaturale și chimice printr-un management ecologic;- aplicarea măsurilor specifice pentru eliminarea posibilită ților de scurgere pe sol sau încursurile de apă a pesticidelor și a altor substanțe toxice,M 3.2.2 - Măsuri de asigurare a resurselor de apă pentru consum.- Asigurarea debitului necesar la sursele de alimentare cu apă prin acumulări, aduc țiuni șiderivații.- Suplimentarea debitelor necesare pentru consumM 3.2.3 - Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii hidro-edilitare pe baza prevederilor legale:- reabilitarea sistemelor de apă potabilă existente în localitățile urbane și rurale în vederearespectării normelor cantitative de gestiune a apei;- reabilitarea tehnologiilor de tratare a apei aplicate în prezent în toate stațiile existente;- reducerea consumului de apă potabilă prin contorizarea acestuia la ți to utilizatorii dinjudeț;- aplicarea măsurilor financiare stimulative prin introducerea unor tarife diferen țiate înfuncție de nivelul consumului de apă;- realizarea sistemelor de alimentare cu apă în cele 30 de comune care nu beneficiază deacest sistem;- realizarea sistemului de canalizare și epurare al apelor uzate în comunele care aualimentare cu apă în sistem centralizat, la nivelul județului sunt 46 de astfel de comune.- asigurarea, pe termen mediu, a sistemului de canalizare și epurare a apelor uzateorășenești pentru aglomerările cu peste 2.000 de locuitori echivalenți;- extinderea și reabilitarea rețelelor de canalizare în orașele și comunele în care aceste aexistă;- modernizarea și completarea procesului de epurare al apelor uzate în stațiile de epurareexistente;M 3.2.4 - Închiderea depozitelor urbane pentru deșeuri menajere și de deșeuri industriale.M 3.2.5 - Amenajarea de depozite ecologice zonale pentru depozitarea deșeurilor colectate selectivprovenite de la populație și agenți economici:M 3.2.6 - Înființarea de stații de transfer care deservesc depozitele ecologice zonaleM 3.2.7 - Dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor provenite de la populație șiagenți economici atât în mediul urban cât și rural;M 3.3.1 – Asigurarea alimentării cu energie electrică a tuturor consumatorilor din jude ț printr -orețea de distribuție modernă și fiabilă.În județul Harghita sunt 9 localități total neelectrificate în județ sunt 84 unități administrative ruraleși 6 urbane parțial electrificateM 3.3.2 - Crearea unei rețele de telecomunicații moderne, care să satisfacă necesitățile de143


O4 – O structură de utilizare asolului eficientă și adaptatănecesităților economiei județene, ceasigură utilizarea superioară aresurselor și Protecția mediuluinaturalD 3.4. – Îmbunătățirea alimentăriicu gaze naturale și energie termică atuturor utilizatorilor din județ;D 4.1 - Consolidarea structurilor deactivități din sectorul primar –agricultură, piscicultură, silvicultură,industrie extractivă – utilizarea șiamenajarea terenurilor adecvateacestor folosințeD 4.2 - Asigurarea suprafețelornecesare zonelor destinatefuncțiilor secundare prinextinderea intravilanelor și/saureconversia ților activităneperformante care ocupăimportante resurse funciare.D 4.3 - Dezvoltarea structurilor deactivități ale sectorului terțiar –turism și dotări publice – prinorganizarea optimă a zonelordestinate acestor funcțiuni pentru acreste importan ța turismului îneconomia județeană.perspectivă ale schimbului de informații.M 3.4.1 - Îmbunătățirea alimentării localităților cu gaze naturale; racordarea unui număr cât maimare de consumatori la rețelele de distribuție existente.M 4.1.1 – Restructurarea diviziunii teritoriale (structura de proprietate) a suprafe ței agricole înraport cu limitele minime de suprafață impuse de politica PAC pentru fiecare tip de cultură agricolă.M 4.1.2 – Execuția de lucrări ameliorative pentru îmbunătățirea potențialului natural al solurilor înraport cu zonarea poten țialului agricol. Lucrările ameliorative se vor orienta după zonareapotențialului agricol cu bonitare;M 4.1.3 – Încurajarea activităților zootehnice în localitățile ca re dețin importante suprafețe depășuni și fânețe.M 4.1.4 – Organizarea unor exploatații piscicole în lacurile cu condiții pentru exploatarea piscicolă.Adaptarea exploatațiilor piscicole la normele impuse de politica agricolă comunitară.M 4.1.5 – Reîmpădurirea și extinderea suprafețelor silvice.- regenerarea și întreținerea suprafețelor silvice în zona de munte unde pădurile vor ficonformate pentru funcțiile de producție, protecție și turism.- În zona de deal, terenurile aflate în domeniul agricol cu eroziune și alunecări de teren,pentru a căror ameliorare sunt necesare intervenții costisitoare, vor fi cedate domeniuluisilvic pentru împădurire cu specii de arbori care fixează terenul;M 4.1.6 – Dezvoltarea accesibilității fondului forestier.- Construirea de drumuri forestiere noi până la o densitate de peste 10m/ha;- Executarea de căi simple de acces în interiorul arboretelor pentru utilaje și mecanismeușoare care să nu aducă prejudicii ecosistemului forestier. Realizarea de lucrări deîntreținere și modernizare a drumurilor forestiere existente;M 4.2.1 – Crearea și restructurarea zonelor destinate activităților industriale și deconstrucții existente în mediul urban.M 4.2.2 – Utilizarea eficientă și extinderea judicioasă a terenurilor intravilane ale satelor.M 4.3.1 – Amenajarea diferențiată a zonelor turistice în funcție de specificul cadrului geografic șisocial.M 4.3.2 – Crearea unei zone de informare/îndrumare turistică axată pe traseul viitoarei autostrăzi,care va străbate teritoriul jud. Harghita, care să ționeze aten asupra principalelor atracții șidisponibilități turistice din județ.144


O5 – Cooperarea avantajoasă ajudețului în spațiul regional,integrarea armonioasă în contextulnațional și internaționalD 5.1 - Amplificarea func țiilorcentrelor cu rol supra teritorial,municipiile Miercurea Ciuc șiOdorheiu Secuiesc.D 5.2 - Realizarea infrastructurilormajore în concordanță cu traseelecoridoarelor de transport:interregionale și interjudețene;naționale și internaționale;M 5.1.1 – Promovarea proiectelor de colaborare interjude țeană, prin funcțiile centrelor cu rolregional (municipiile Harghita și Râmnicu Sărat), în zone de interes comun ca fondul agricol, silvic,arii naturale, IMM, zone turistice.M 5.1.2 - Dezvoltarea relațiilor celor două municipii cu orașele din spațiul regional, în scopul creăriiunor sisteme urbane policentrice.M 5.1.3 - Acțiuni urbanistice menite să îmbunătățească caracterul și eficiența funcțiilor celor douămunicipii în vederea întăririi rolului regional al acestora.M 5.2.1 - Realizarea relațiilor între centre pe infrastructur ile majore de căi de transport, de nivelnațional și interregional:M 5.2.2 - Crearea și întreținerea infrastructurilor majore în domeniul gospodăririi apelor șiprotecției împotriva riscurilor naturale.M 5.2.3 - Modernizarea infrastructurilor majore de transport ale energiei electrice și gazelornaturale, precum și de telecomunicații.145


4.2 Potențialele efecte semnificative asupra mediuluiMetodologia de evaluare utilizată în cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Județ eanHarghitaEvaluarea a fost efectuată ținând cont de criteriile recomandate de HG 1076/2004 în anexa 1 iarpentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului (amploarea acestuia) s-au avut în vedereatât efectele directe cât și cele secundare, cumulative sau sinergice. Totodată s-a ținut cont dedurata prognozată a impactului (pe termen scurt, mediu sau lung). Evaluarea contă înacordarea unor note de bonitate pentru fiecare formă de impact (pozitiv sau negativ)identificată, utilizând următoarea scală:- + 2: impact pozitiv semnificativ;- + 1: impact pozitiv nesemnificativ;- 0: nici un impact;- 1: impact negativ nesemnificativ;- 2: impact negativ semnificativ;În continuare se prezintă formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PATJ-ulpropus, grupate pe categorii de factori sau aspecte de mediu. Au fost acordate note de bonitateatât pentru impactul prognozat în lipsa aplicării unor măsuri specifice de prevenire, reduceresau compensare cât și pentru impactul prognozat după implementarea măsurilor propuse prinplan.Principalele obiective din PATJ Harghita asupra cărora s-a efectuat în Raportul de Mediu oanaliza detaliată sunt:- Protecția și valorificarea durabilă a elementelor mediului natural și construit,determinarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscurinaturale și antropice);- Dezvoltarea localităților într-o rețea funcțională prin dispunerea echilibrată în teritoriuljudețean a serviciilor și locurilor de muncă;- Dezvoltarea și modernizarea rețelelor de infrastructuri tehnice, în concordanță cunecesitățile comunităților locale și cu cerințele de protecție și conservare a mediului;- O structură de utilizare a solului eficientă și adaptată necesităților economiei județene,ce asigură utilizarea superioară a resurselor și Protecția mediului natural;- Cooperarea avantajoasă a județului în spațiul regional, integrarea armonioasă încontextul național și internațional;146


4.3 Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului de Amenajare a TeritoriuluiJudețean HarghitaO1. Protecția și valorificarea durabilă a elementelor mediului natural și construit,determinarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale șiantropice);Factori de mediuAerApăSolSănătatea populațieiObiective de mediurelevanteÎmbunătățirea calitățiiaeruluiDiminuarea emisiilor deGESÎmbunătățirea calitățiiapelor de suprafață șisubteraneÎmbunătățirea calitățiisoluluiÎmbunătățirea calitățiivieții creștereaconfortuluiNivelimpact+2+2+2+2Justificarea încadrăriiImpact major datorită:- modernizarea și adaptarea detehnologii nepoluante la ți to agențiieconomici- reducerea emisiilor de poluan ți caurmare a traficului rutierImpact pozitiv major datorită:- creării, extinderii și reabilităriirețelelor de canalizare și amenajare saumodernizare a stațiilor de epurare- retehnologizări la stațiile de epurareale agenților economici- gestionarea ecologică în cadrulfermelor zootehnice a surselor deimpurificare a apelor subterane șimanagementul ecologic pentru utilizareaîngrășămintelor natural și sinteticeImpact major datorită- utilizării corecte a îngră șămintelor șiproduselor de uz fitosanitar- dezvoltarea sistemului de monitorizarea calității solului- extinderea serviciilor de salubritate lanivelul comunităților- închiderii etapizate a tuturordepozitelor de ș de euri existenteneconforme și reconstrucția ecologică aterenurilor ocupate de acesteaImpact major datorită- prevenirea și diminuarea efectelorinundațiilor- îmbunătățirea regimului de scurgerea apei pe suprafața versanților- stabilizarea și valorificareaterenurilor alunecate prin împăduriri șiînsămânțare și renaturare- lucrări de terasament consolidări prinziduri de sprijin, împăduriri, modificareageometriei terenului, nivelare, compactaremodificarea traseului drumurilor afectate,direcționarea apelor pluvial, gabioane,drenuri, rigole147


Biodiversitate,patrimoniu culturalMediul social șieconomicProtejarea șiîmbunătățireacondițiilor și funcțiilorecosistemelor terestreși acvatice împotrivadegradării antropice,fragmentării habitatuluiși defrișăriiDezvoltarea sistemuluide infrastructură rutierăși utilități+2+1Total 13Impact pozitiv major datorită:- identificării tuturor bunurilorpatrimoniului natural care necesită unregim special de protecție- menținerii într-o stare de conservarefavorabilă a habitatelor și a speciilor dinflora și fauna sălbatică- asigurării măsurilor special deprotecție ocrotire și conservare în situ abunurilor patrimoniului natural- constituirii, organizării și extinderiirețelei de arii natural protejateEfect pozitiv datorită- modernizării și extinderii sistemuluide alimentare cu apă și canalizareO2. Dezvoltarea localităților într-o rețea funcțională prin dispunerea echilibrată în teritoriuljudețean a serviciilor și locurilor de muncă;Factori de mediuAerApăSolSănătateapopulațieiRiscuri naturaleBiodiversitate,patrimoniuculturalObiective de mediurelevanteÎmbunătățirea calitățiiaeruluiDiminuarea emisiilor GESÎmbunătățirea calitățiiapelor de suprafață șisubteraneÎmbunătățirea calitățiisoluluiÎmbunătățirea calității vieții,creșterea confortuluiProtecția populației prindiminuarea/eliminareaefectelor alunecărilor deteren/inundațiiProtejarea și îmbunătățireacondițiilor și funcțiilorecosistemelor terestre șiacvatice împotrivadegradării antropice,fragmentării habitatului șidefrișăriiNivelimpact+1-1-1+100Justificarea încadrăriiImpact pozitiv prin:- implementarea unor tipuri detransport ecologice în zonele de traficintens- promovarea sistemelor de transportalternative (drumuri pentru bicicliști)Impact negative prin- Amplificarea dinamicii economiceImpact negativ prin:- Amplificarea dinamicii ecologice- Creșterea presiunii antropice asuprasoluluiImpact pozitiv prin- Amplasarea echilibrată a dotărilorsanitareNici un efectNici un efect148


Mediul economicși socialDezvoltarea sistemului deinfrastructură rutieră șiutilitățiConservarea resurselorTotal 2+2Impact pozitiv major datorită:- promovării specializării și diversificăriifuncțiilor cu dinamică economică, înscopul distribu ției mai eficiente aresurselor și informațiilor;- distribuției echilibrate a activitățilorproductive legate de tradi ția localității,resursele de materii prime locale șirepartiția activităților economice în planregional zonal, intercomunal în toatelocalitățile- creșterea gradului de confort allocalităților prin crearea unui fond locativmodern, echipat la standarde europeneO3. Dezvoltarea și modernizarea rețelelor de infrastructuri tehn ice, în concordanță cunecesitățile comunităților locale și cu cerințele de protecție și conservare a mediului;Factori de mediuAerApăSolSănătatea populațieiObiective de mediu NivelrelevanteimpactÎmbunătățirea calitățiiaerului +1Diminuarea emisiilor GESÎmbunătățirea calitățiiapelor de suprafață șisubteraneÎmbunătățirea calitățiisoluluiÎmbunătățirea calitățiivieții, creștereaconfortului149+2+1+2Justificarea încadrăriiImpact pozitiv prin:- crearea unor rețele de transportmoderne;Impact pozitiv major datorită:- retehnologizării ș i extinderiisistemului de alimentare cu apăpotabilă a sistemului de canalizare ș iepurarea apelor uzate;Impact pozitiv prin:- închiderea depozitelor de deșeurimenajere și industriale;- amenajarea de depoziteecologice zonale pentru depozitareadeșeurilor;- înființarea de stații de transfercare deservesc depozitele ecologicezonale;Impact pozitiv major prin:- extinderea și modernizarearețelelor de transport rutier, energieelectrică, termică și telecomunicații;- închiderea depozitelor de deșeurimenajere și industriale;- amenajarea de depoziteecologice zonale pentru depozitareadeșeurilor;- înființarea de stații de transfercare- deservesc depozitele ecologicezonale;


Riscuri naturaleBiodiversitate,patrimoniu culturalMediul economic și socialProtecția populației prindiminuarea/eliminareaefectelor alunecărilor deteren/inundațiiProtejarea șiîmbunătățirea condițiilorși funcțiilor ecosistemelorterestre și acvaticeîmpotriva degradăriiantropice, fragmentăriihabitatului și defrișăriiDezvoltarea sistemului deinfrastructură rutieră șiutilitățiConservarea resurselorTotal 9+10+2Impact pozitiv prin:- amenajarea bazinelorhidrografice;Nici un efectImpact pozitiv major datorită:- modernizării ț re elelor deinfrastructuri tehnice;- asigurare a resurselor de apăpentru consum prin acumulări,aducțiuni și derivații;O4. O structură de utilizare a solului eficientă și adaptată necesităților economiei județene, ceasigură utilizarea superioară a resurselor și protecția mediului natural;Factori de mediuAerApăSolSănătatea populațieiRiscuri naturaleBiodiversitate, patrimoniuculturalObiective de mediu NivelrelevanteimpactÎmbunătățirea calitățiiaerului 0Diminuarea emisiilor GESÎmbunătățirea calitățiiapelor de suprafață șisubteraneÎmbunătățirea calitățiisoluluiÎmbunătățirea calitățiivieții, creștereaconfortuluiProtecția populației prindiminuarea/eliminareaefectelor alunecărilor deteren/inundațiiProtejarea șiîmbunătățirea condițiilor-1+20+20Nici un efectJustificarea încadrăriiImpact negativ datorat:- extinderii sectorului primaragricultură piscicultură, industrieiextractive;Impact negativ datorat:- extinderii sectorului primaragricultură piscicultură, industrieiextractive;- extinderea suprafețelor silvice;Nici un efectImpact pozitiv major prin:- în zona de deal, terenurileaflate în domeniul agricol cueroziune și alunecări de teren,pentru a căror ameliorare suntnecesare intervenții costisitoare, vorfi cedate domeniului silvic pentruîmpădurire cu specii de arbori carefixează terenul- lucrări antierozionale;Nici un efect150


Mediul economic și socialși funcțiilor ecosistemelorterestre și acvaticeîmpotriva degradăriiantropice, fragmentăriihabitatului și defrișăriiDezvoltarea sistemului deinfrastructură rutieră șiutilitățiConservarea resurselor+2total 5Impact pozitiv major prin:- reconversia activitățilorneperformante prin înființarea deactivități secundare capabile săcreeze noi locuri de muncă;- crearea unei zone deinformare/îndrumare turistică;- amenajarea diferențiată azonelor turistice în funcție despecificul cadrului geografic șisocial;O5. Cooperarea avantajoasă a județului în spațiul regional, integrarea armonioasă încontextul național și internațional;Factori de mediuAerApăSolSănătatea populațieiRiscuri naturaleBiodiversitate, patrimoniuculturalMediul economic și socialObiective de mediu NivelrelevanteimpactÎmbunătățirea calitățiiaerului +1Diminuarea emisiilor GESÎmbunătățirea calitățiiapelor de suprafață și +1subteraneÎmbunătățirea calității0soluluiÎmbunătățirea calitățiivieții, creșterea 0confortuluiProtecția populației prindiminuarea/eliminarea+1efectelor alunecărilor deteren/inundațiiProtejarea șiîmbunătățirea condițiilorși funcțiilor ecosistemelorterestre și acvatice +1împotriva degradăriiantropice, fragmentăriihabitatului și defrișăriiDezvoltarea sistemului deinfrastructură rutieră șiutilitățiConservarea resurselor151+2Justificarea încadrăriiImpact pozitiv datorat:- modernizării infrastructurilormajore de transport;Impact pozitiv datorat:- amenajării bazinelorhidrografice a râurilor ….. și ……….Nici un efectNici un efectImpact pozitiv datorat:- amenajării bazinelorhidrografice a râurilor ………… și…….Impact pozitiv datorat:- promovării proiectelor decolaborare în zone de arii naturale;Impact pozitiv major prin:- coordonarea proiectelor deinvestiție la nivel județean- întărirea rolului regional alcelor două muncii prin acțiuniurbanistice și dezvoltareainfrastructurilor majore;


Total 6Evaluarea efectului cumulativ al implementării PATJ Harghita s-a realizat pe baza însumăriipunctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.Obiectiveprincipalestabilite prinPATJÎmbunătățirea calitățiiaeruluiDiminuareaemisiilor GESÎmbunătățirea calitățiiapelor desuprafațășisubteraneÎmbunătățireacalitățiisoluluiÎmbunătățireacalitățiivieții,creștereaconfortuluiProtecțiapopulației prindiminuarea/eliminareaefecteloralunecărilordeteren/inundațiiProtejarea șiîmbunătățireacondițiilor șifuncțiilorecosistemelorterestre șiacvaticeîmpotrivadegradăriiantropice,fragmentăriihabitatului șidefrișăriiDezvoltareasistemuluideinfrastructură rutieră șiutilitățiConservarearesurselorO1 2 2 2 2 2 2 1 13O2 1 -1 -1 1 0 0 2 2O3 2 1 1 2 1 0 2 9O4 -1 2 2 0 2 0 2 7O5 1 0 0 0 1 1 2 5total 3 4 4 5 6 3 9Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita asupraobiectivelor de mediu relevanteTotalDiagramă privind distribuția obiectivelor funcție de valoarea impactului152


Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PATJ Harghita rezultă un efectmajoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor demediu.Efectul obiectivelor din Planul de Amenajarea teritoriului Județean Harghita pe termen mediu șilung se va concretiza în respectarea țintelor propuse în politicile de mediu adoptate de legislațiepe factori de mediu. Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este prezentatăîn figura de mai sus.4.4 Evaluarea globală a impactului generat de implementarea PATJ HarghitaAnaliza rezultatelor evaluării pune în evidență faptul că implementarea planului de amenajare ateritoriului județean generează un impact preponderent pozitiv. Obiectivele de mediu relevantecare au înregistrat și impacturi negative au fost: îmbunătățirea calității apelor de suprafață șisubterane și îmbunătățirea calității solului.Din analiza tabelului de mai sus se poate observa că în urma aplicării PATJ doar 8% reprezintăobiective cu impact negative asupra mediului. Analiza globală a impactului generat deimplementarea PATJ Harghita permite clasificarea obiectivelor relevante de mediu în funcție depunctajul obținut. Astfel, se poate concluziona că implementarea PATJ va contribui în principalla limitarea poluării apelor de suprafa ță și subterane și la îmbună tățirea calității solului. Înacelași obiectivele relevate de mediu cu contribuțiile cele mai reduse la plan sunt: protejarea șiîmbunătățirea condițiilor și funcțiilor ecosistemelor terestre și acvatice împotriva degradăriiantropogene, fragmentării habitatului și defrișării și îmbunătățirea calității apelor de suprafațăși subterane. Îmbunătă țirea acestei versiuni a PATJ se poate face propunând măsurisuplimentare pentru compensarea problemelor identificate în plan.153


Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătății, în contexttransfrontier.Nu este cazul5. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce ș i compensa cât de mult posibil oriceefect advers asupra mediului al implementării Planului de Amenajare a TeritoriuluiJudețean HarghitaCu toate că, din analiza evaluării obiectivelor Planului de Amenajare a Teritoriului JudețeanHarghita rezultă că obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar să se stabilească măsuripreventive pentru compensarea oricărui efect negativ și pentru întărirea respectivesustenabilitatea efectelor pozitive.a. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers asuprafactorului de mediu aer.- Îmbunătățirea calității aerului în județul Harghita, prin modernizarea și adaptarea unortehnologii nepoluante la toți agenții economici care au emisii de noxe atmosferice;- Reducerea emisiilor de poluanț i (în special pulberi în suspensie) ca urmare a traficuluirutier sub valoarea CMA, prin utilizarea autovehiculelor cu dispozitive antipoluante și abenzinei fără plumb, reîmpădurirea și extinderea suprafețelor silvice, crearea ș irestructurarea zonelor destinate activităților industriale și de construcț ii existente înmediul urban;- Crearea de spații verzi în aglomerările urbane cu rolul de a reține pulberile în suspensieși creșterea calității aerului;154


- Se recomandă formularea măsurii privind reducerea emisiilor de poluanți din sursemobile;- Considerăm că elemente precum „obligativitatea utilizării benzinei fără plumb” şi/saumontarea unor dispozitive antipoluante depășesc cu mult cadrul Judeţean. Elementeleutile aici sunt reprezentate de măsurile privind fluidizarea traficului (prevăzute înmăsurile PATJ), dar şi de restricții de circulație şi crearea culoarelor pentru bicicliști;- Crearea perdelelor de protecție de-a lungul arterelor majore de transport contribuie nudoar la reducerea poluării fonice, ci şi la reducerea poluării atmosferice şi la absorbția şiretenția gazelor cu efect de sera;b. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers asuprafactorului de mediu apă- Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și a apelor subterane în județul Harghita, prinîncadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele uzateevacuate de diversele unități socio-economice în emisarii naturali și/sau în reț elele decanalizare a localităților;- completări și modernizări în scopul obținerii unor randamente de funcț ionaresuperioare în cadrul serviciilor de gospodărie comunală, respectiv stațiile de epurare dinlocalitățile Miercurea Ciuc, Bălan, Odorheiu Secuiesc, Gheorghieni, Topliţa, CristuruSecuiesc, Borsec retehnologizări la stațiile de epurare ale agenț ilor economici: SCGOSCOM SĂ Miercurea-Ciuc (preluat de SC HARVIZ SĂ Miercurea Ciuc din septembrie2009), SC AQUA NOVA HARGHITA SRL Odorheiu Secuiesc, SC APĂ-CANAL SĂ Vlăhiţa, SCGO SĂ Gheorgheni, SERVICIUL PUBLIC de ALIMENTARE cu APĂ şi CANALIZARE Topliţa, SCAQUASERV SĂ sucursala Cristuru Secuiesc, SC ROMAQUA PREST SRL Borsec, etc.- crearea, extinderea și reabilitarea rețelelor de canalizare ș i amenajarea saumodernizarea de stații de epurare (toate aglomerările cu peste 2000 l.e să fie echipatecu stații de epurare)- eliminarea posibilităților de scurgere pe sol ș i implicit în pânza freatică a reziduurilorlichide, de orice natură, dacă nu au protecție impermeabilizată, execuția de reț ele decanalizare, staț ii de epurare în zona rurală, gestionarea ecologică, în cadrul fermelorzootehnice, a surselor de impurificare a apelor subterane;- prevenirea și diminuarea efectelor inundațiilor prin realizarea lucrărilor hidrotehnice deapărare împotriva inundațiilor, dar ș i a celor cu folosințe complexe, care includ ș iatenuarea viiturilor.- întreținerea permanentă a lucrărilor existente de apărare împotriva inundațiilor;- realizarea măsurilor nestructurale de apărare împotriva inundaț iilor: controlul utilizăriialbiilor minore ale cursurilor de apă din județ, elaborarea planului de reducere a risculuila inundații și a programelor de măsuri la nivelul bazinelor hidrografice care se suprapun155


județului Harghita și bazinelor hidrografice vecine care pot afecta teritoriul jude țuluietc.;- evitarea construcț iilor (de toate tipurile) în zonele poten ț ial inundabile, adaptareadezvoltării județului la condițiile de risc la inundații;- îmbunătățirea regimului de scurgere a apelor de suprafață pe versanți prin lucrări decolectare și evacuare a apei în zonele cu alunecări de teren.c. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea ș i compensarea efectul adversasupra factorului de mediu sol- Reabilitarea solului degradat de către activitățile antropice. În Planul Local de Acț iunepentru Mediu s-au stabilit direcțiile de acțiune, țintele și măsurile preconizate în scopulreducerii poluării solului datorită utilizării îngrășămintelor și pesticidelor în agricultură șidatorită depozitării deșeurilor.Dintre acestea se menționează următoarele:- instruirea personalului societă ților de comercializare și a utilizatorilor privindreglementările în vigoare asupra gestionării pesticidelor, clasele de toxicitate efectele pemediu și sănătatea populației ale utilizării neecologice a îngrășămintelor și produselorde uz fitosanitar;- dezvoltarea sistemului de monitorizare a calității solului;- extinderea serviciilor de salubritate la nivelul tuturor comunităților;- dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor și cerinț elor actuale ș iasigurarea necesarului de mijloace speciale de transport;- închiderea etapizată a tuturor depozitelor de de ș euri existente neconforme, atât dinmediul urban cât și din cel rural și reconstrucț ia ecologică a terenurilor ocupate deacestea dar și a depozitelor ad-hoc;- extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării deșeurilormunicipale);- stabilizarea ș i valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri și însămânț are cuamestec de ierburi care prin consumul mare de apă asigură protecția antierozională ș istabilizarea versanților;- evitarea executării de căi de comunicații (drumuri, căi ferate) pe versanți instabili;- evitarea supraîncărcării versanților cu construcții de orice fel;- lucrări de terasamente, consolidări prin ziduri de sprijin, împăduriri, modificareageometriei terenului, nivelare, compactare, modificarea traseului drumurilor afectate,direcționarea apelor pluviale, gabioane, drenuri, rigole;- stoparea defrișărilor și excavațiilor la suprafață care, în contact cu cantități mari de apăde ploaie, pot provoca alunecări de teren;- stoparea excavațiilor ilegale de grohotiș, pietriș, nisip în albiile râurilor, pâraielor;156


- închiderea depozitelor urbane pentru deșeuri menajere și de deșeuri industriale;- amenajarea de depozite ecologice zonale pentru depozitarea deșeurilor colectateselectiv provenite de la populație și agenți economici;- înființarea de stații de transfer care deservesc depozitele ecologice zonale;- execuția de lucrări ameliorative pentru îmbunătățirea potențialului natural al solurilor înraport cu zonarea potențialului agricol;d. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers asuprafactorului de mediu patrimoniu- identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim specialde protecție;- menținerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor ș i aspeciilor din flora și fauna sălbatică;- asigurarea măsurilor speciale de ocrotire ș i conservare în situ a bunurilorpatrimoniului natural;- constituirea, organizarea și extinderea rețelei de arii naturale protejate;- protecția și valorificarea patrimoniului construit din localitățile cu zone istorice ș iansambluri de valoare urbanistică sau arhitecturală, prin adoptarea de reglementărispecifice în documentațiile PUG;- protecția cu prioritate a monumentelor de valoare excep ț ională cuprinse în listaanexă a Legii 5 -2000 și în lista MCC-2004, precum și propuneri pentru desemnareade noi obiective ce trebuie incluse în categoria monumentelor cu valoare depatrimoniu;- cercetarea zonelor ș i construcțiilor valoroase din cadrul fondului construit allocalităților în vederea determinării unor noi obiective în listele de patrimoniu deinteres local;- selecția și studierea unor ansambluri și construcții cu valoare ambientală sauarhitecturală, care vor putea fi introduse în regim de protecție, pentru conservare ș ivalorificare în context local;- previzionarea modului de intervenție, conservare ș i mai ales valorificare aobiectivelor cu valoare culturală va fi o premiză esențială a modelării ș i dezvoltăriifiecărei localități, având ca centre de interes piese de patrimoniu din listele depatrimoniu;- renovarea, conservarea și valorificarea patrimoniului construit (din mediul urban ș irural în func ție de distribuț ia teritorială, dinamica economică a zonelor ș i demărimea concentrărilor de populație;- dezvoltarea unei rețele de obiective culturale, conținând monumente ș i ansambluride arhitectură, în scopul gestionării și valorificării în comun a acestora în corelarea cu157


itinerariile turistice; formarea cadrului organizatoric și a personalului de administrarea rețelelor cultural din județ;- crearea unui cadru de reglementări și a personalului pentru managementul rețelelorculturale este o activitate care trebuie să înso ț ească proiectele de restaurare,conservare și valorificare a patrimoniului construi;- reabilitarea mediului construit din mediul rural prin ț ac iuni de refacere,modernizare, reparații, în raport cu morfologia peisajelor locale;- promovarea dezvoltării și protecț iei peisajelor rurale valoroase, pornind de latipologia morfologică, în rela ție cu protecția ș i cu valorificarea patrimoniuluiconstruit. Restaurarea, reabilitarea și conservarea monumentelor cu deficienț emajore sau într-o stare avansată de degradare;- reconversia funcțională a unor monumente în vederea valorificării prin introducereaacestora în circuitul economic;- intervențiile prioritare asupra monumentelor aflate în stare de colaps sau cudeficiențe în sistemul constructiv sunt cele mai urgente ț acdezvoltare privitoare la patrimoniul construit;- lucrările necesare reabilitării șiuni în direc ț ia dei conservării monumentelor propuse în aceastăcategorie vizează în majoritate refacerea structurii constructive și protecția faț ă defactorii distructivi, naturali și antropici;e. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul adversasupra factorului de mediu antropic- determinarea tronsoanelor prioritare ale mobilită ț ii spre centrele intercomunale(măsurarea și prognozarea traficului) în vederea modernizării acestor trasee;- modernizarea tronsoanelor de căi de comunicații între localităț ile de același rang curelații de complementaritate;- implementarea unor noi tipuri de transport suburban în zonele cu trafic intens ș ipentru adaptarea mobilității la solicitările din localitățile polarizate;- ameliorarea accesibilității tuturor localităților din județ pe rețeaua de căi rutiere;- ameliorarea accesibilității pe căile ferate a principalelor localități din județ;- asigurarea alimentării cu energie electrică a tuturor consumatorilor din județ printrorețea de distribuție modernă și fiabilă;- îmbunătățirea alimentării localităților cu gaze naturale; racordarea unui număr câtmai mare de consumatori la rețelele de distribuție existente;- organizarea unor exploataț ii piscicole în lacurile cu condi ț ii pentru exploatareapiscicolă. Adaptarea exploataț iilor piscicole la normele impuse de politica agricolăcomunitară;158


- crearea unei zone de informare/îndrumare turistică, care să aten ț ioneze asupraprincipalelor atracții și disponibilități turistice din județ;- încurajarea activităților zootehnice în localitățile care dețin importante suprafețe depășuni și fânețe;- utilizarea eficientă și extinderea judicioasă a terenurilor intravilane ale satelor;- amenajarea diferențiată a zonelor turistice în funcț ie de specificul cadrului geograficși social.f. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul adver sasupra factorului biodiversitatePentru a nu rămâne un concept inoperabil se recomanda includerea unei precizări referitoare la„conservarea biodiversității”. Conservarea nu reprezintă menținerea elementelor naturale înperimetrele existente, ci menținerea regimului lor natural din punct de vedere structural(componente naturale) şi funcțional (fără intervenție umana). Este valabil şi pentru conceptulde „conservare a diversității biologice”. Nu se conservă diversitatea actuală, ci se asigurădinamica naturală a acestui parametru prin eliminarea/diminuarea activităților antropice cuimpact;• Ar fi de asemenea utilă introducerea unor precizări privind conceptul de „utilizare durabilă abunurilor din patrimoniul natural”.6.Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese și o descrierea modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăți întâmpinate în prelucrareainformațiilor ceruteElaborarea PATJ Harghita a reprezentat un proces de durata, având în vedere participareatuturor instituțiilor implicate. În formularea obiectivelor/direcțiilor de dezvoltare și măsurilorpropuse s-a ținut cont de:- tendințele de dezvoltare manifestate în ultimii ani;- opțiunile și limitările privind potențialul de dezvoltare al județului- decalajul dintre situaț ia existentă la nivelul județului ș i cea care se dorește a fiimplementată;- nevoile și opțiunile populației județului;- Cerințele planurilor și programelor județene/regionale/naționale.Metodologia de elaborare a PATJ a presupus formularea obiectivelor și ulterior a direcțiilor dedezvoltare și a mă surilor în urma realizării unei analize a punctelor tari ș i slabe la niveluljudețului.159


PATJ nu poate prezenta alternative zonale, ș i nu prezintă alternative privitoare la măsurilepentru atingerea obiectivelor stabilite. Formularea măsurilor s-a făcut în principal pentru arăspunde nevoilor identificate în cadrul analizei SWOT, menț inându-se un nivel redus dedetaliere care să permită o oarecare flexibilitate în definirea ulterioară a solu ț iilor deimplementare.Singura alternativă descrisă și detaliată este alternativa privind „Evoluția factorilor de mediu însituația neimplementării măsurilor din Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita”6.1 Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative aleimplementării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean HarghitaHG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentruplanuri ș i programe, prevede necesitatea monitorizării în scopul identificării, într-o etapă câtmai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului și luăriimăsurilor de remediere necesare. Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set deindicatori care să permit măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Aceștiindicatori trebuie să fie astfel stabiliț i încât să faciliteze identificarea modificărilor induse deimplementarea planului.160


1 Îmbunătățirea calității aerului2Îmbunătățirea calității apelor de suprafață șisubterane3 Îmbunătățirea calității solului4567Îmbunătățirea calității vieții, creștereaconfortuluiProtecția populației prindiminuarea/eliminarea efectelor alunecărilorde teren/inundațiiProtecția și îmbunătățirea condițiilor șifuncțiilor ecosistemelor terestre și acvaticeîmpotriva degradării antropice, fragmentăriihabitatului și defrișăriiDezvoltarea sistemului de infrastructurărutieră și utilități – conservarea resurselorPoluanți atmosferici:pulberi, GES, miros etc.Parametri de calitate aapelor uzate evacuateParametri de calitate aiapei potabileSuprafețe de terenreabilitateCazuri de îmbolnăviridatorate poluăriifactorilor de mediuSuprafață terenstabilizat;Suprafețe de terenîmpăduriteSuprafețemodernizate/construite/reabilitateAnualsemestrial/dupăcazOrd. 462/1993 privind aprobareacondițiilor de protecție aatmosferei și Normelemetodologice privind determinareaemisiilor de poluanți atmosfericiproduși de surse staționareHG 352/2005 pentru apa epuratăevacuatăîn receptori naturali – NTPA001/2002. HG nr. 974/2004 pentruaprobarea Normelor desupraveghere, inspecție sanitarăși monitorizare a calității apeipotabileConsiliul Județean Harghita (pebaza informațiilor obținute dela APM Harghita)Consiliul Județean Harghitaanual P.V. la terminarea lucrărilor Consiliul Județeananual -Consiliul Județean HarghitaDSP Harghitaanual P.V. la terminarea lucrărilor Consiliul Județean HarghitaanualP.V. la terminarea lucrărilorConsiliul Județean HarghitaRomsilvaanual P.V. la terminarea lucrărilor Consiliul Județean Harghita161


Efectele potențiale semnificative asupra mediului și măsurile propuse pentru a preveni, reduceși compensa efectele adverseÎn cadrul acestui capitol sunt propuse măsurile care după caz trebuiesc incluse în PATJ care arputea genera efecte asupra mediului precum și măsurile de reducere a acestora conformnormativului de conținut al raportului de Mediu (Anexa 2 la HG 1076/2004).Prin stabilirea acestora ne permite o țelegere în mai ușoară amăsurile de contracarare a acestoraraporturilor dintre efecte și7.Bilanțul utilizării terenuluiImplementarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean presupune modificări în structurateritoriului. Ele constau în principal în șterea cre suprafețelo r construibile (respective aintravilanului) în dauna altor categorii de terenuri în special cel agricol.Mărimea intravilanului este o necesitate determinată de presiunea demografică și ceaeconomic care induce implicit cre șterea nivelului de trai. Presiu nea demografică constă înprincipal în creșterea gradului de confort a populației și mai puțin în creșterea numărului delocuitori care, conform prognozelor statistice expuse în PATJ Harghita va avea o tendin ță ușordescrescătoare. Tendința este deci una de reducere a densită ț ii demografice, acest lucruconstituie o cerință obiectivă iar implementarea Planului are rolul de a te duce impactul asupramediului, inclusive prin măsuri de zonificare a terenului.Concret creșterea intravilanului se va face mai mult în dauna ponderii terenurilor agricole și maipuțin prin reducerea suprafețelor forestiere. În același timp planul propune o creștere ușoară aterenurilor forestiere și a apelor de suprafață, ca o compensați e la creș terea suprafețelorconstruite.Suprafețele nou introduse în intravilan sunt destinate următoarelor func țiuni:- Terenuri pentru construcția de locuințe și spații complementare destinate locuirii- Terenuri pentru activități economice (agricole sau industriale)- Terenuri destinate extinderii funcțiunii turistice, sport, agreement, obiective cultural- Terenuri destinate ridicării nivelului tehnico-edilitarÎn concluzie propunerea de zonificare a terenului răspunde cerinței de protejare a cadruluinatural având în vedere valoarea superioară a fondului forestier față de fondul agrico l, dinpunct de vedere al protecției mediului162


7.1 Zonarea utilizării terenului pe folosințe optime7.1.1 Zone rezidențiale – măsurile și acțiunile propuse în scopul utilizării teritoriului pefolosință optimă a zonelor rezidențiale sunt:- Delimitarea zonelor rezidențiale (ZR) în care circulația autoturismelor este permisădoar cu 30 km/h- Reglementări locale pentru asigurarea de facilită ți aferente ZR – platformegospodărești, spații verzi, zone de joacă, parcări, spații de cult, centre de interes cuspații comunitare, servicii, piață agroalimentară, spații de socializare, locuri dedestinație și sport- Programe și proiecte pentru construirea de săli de sport, piscine, fântâni etc.- Realizarea de parcări 1loc/unitate de locuit- Realizarea de facilită ți fiscal pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuitmultietajate- Realizarea de densități rezonabile- Distribuția spațiilor în zonele rezidențiale: circulație cca. 20%, spații verzi cca 7%,facilități sociale și culturale cca 5%, educație cca 5% pe locuitor, sport cca 1mp/locuitor- Piste de biciclete și zone pietonaleAstfel ținându -se cont de propunerile de mai sus planurile de urbanism și cu planurile deamenajare a teritoriului jude țului sunt în concordanță cu legislația de mediu la nivelcomunitar și național.7.1.2 Zonele industriale:Măsurile și acțiunile propuse în scopul utilizării teritoriului pe folosință optimă a zonelorindustrial la nivelul județului Harghita se referă la promovarea și susținerea clustereloreconomice (așa cum se stipulează și în strategia de dezvoltare economic a județului orientatspre atragerea de fonduri comunitare):Analiza competitivă la nivel de firme a economiei aglomerărilor urbane, pe sectoare identificateîn strategia mai sus amintită cât și î n studiile efectuate prin proiectul SEE – FIDIBE care-șipropune realizarea de parcuri industriale, agroindustriale și in ovative, cu scopul confirmăriiprezenței unor clustere economice emergente și potențiale conform metodologiei COPM(cluster inițiative Project model). Astfel sectoarele care se pretează cel mai bine la organizareade clustere sunt:• Industrie de fabricație și confecții metalice (OEM - în zona Odorheiu Secuiesc)163


• Exploatarea și Prelucrarea lemnului• Intermedieri financiare și activități auxiliare• Servicii profesionale• Energii regenerabile• Turism• Recuperarea deșeurilor• Fabricarea de produse manufacturiereAstfel activitatea de susținere a formării de clustere, prin natura ei și prin faptul că majoritateacompaniilor participante vor fi OMM - uri susține cel puțin trei priorități importante: susținereaactivității IMM-urilor și promovarea utilizării tehnologiilor IT dar și eficientizarea activităților peramuri de activitate ceea ce presupune scăderea presiunii factorilor de produc ție asupramediului natural. Experiența comunitară ne arată că funcționarea clusterelor duce și larecuperarea deșeurilor provenite în cadrul producției și reutilizarea acestora.7.1.3 Zone forestierePlanul prevede creșterea suprafețelor forestiere sau cu vegetație fore stieră, pe raza județuluiHarghita. Planul de amenajare a teritoriului județean se corelează cu planurile de gestiune afondului forestier administrate de Direcțiile Silvice și composesorate.7.1.4 Zone AgricoleÎn plan trebuie să-și facă șoc propunerea de reducere a suprafețelor agricole în detrimentulzonelor forestiere și mai ales a extinderii intravilanului.În urma reducerii suprafețelor agricole se propune o exploatare intensivă a fondului existentprin instituirea unor zone rurale agricole mai ales în depresiuni. Suprafețele respectivetrebuiesc irigate, fertilizate corespunzător pentru producția cartofului dar și altor specii deplante agricole.Prin formarea de clustere agricole modernizarea și exploatarea rațională a terenurilor agricolescad în bună măsura cantitatea de pesticide și îngrășăminte chimice la ha.7.1.5 Spații verzi zone de agreementMăsurile și acțiunile propuse în scopul utilizării teritoriului pe folosință optimă a zonelor cuspații verzi și zone de agreement la nivelul județului Harghita se referă la extindereasuprafețelor și amenajarea celor existente.164


Astfel în urma analizei direc țiilor strategice de dezvoltare alepentru acest punct se urmărește:Consiliului Județean Harghita- Reamenajarea elementelor natural valoroase- Inventarierea spațiilor verzi și a elementelor valoroase existente- Clasificarea situației juridice a spațiilor verzi existente și propuse- Întocmirea cadastrului verde- Crearea de facilități financiare pentru cei care vor realiza spații verzi și terenuri dejoacă7.1.6 Reabilitarea urbanăMăsurile propuse în PATJ în scopul refacerii și reabilitării urbane se corelează cu propunerileprivind clasarea, protec ția și integrarea valorilor urbanistice și arhitecturale ale județuluiHarghita.PATJ conține lista cu obiectivele protejate inclusive propuneri de clasare sau declasare a unormonumente. Prin PPUG și PAT - uri zonale sunt definite cartografic zonele protejate sau zonelede protecție ale monumentelor clasate.7.2 Efecte şi măsuri7.2.1 Efecte potențiale ale calității aeruluiPATJ propune măsuri și acțiuni î n vederea controlului poluării aerului la nivelul țului judeHarghita care pot fi grupate pe următoarele categorii:- Măsuri tehnice la nivelul agen ților economici cu efecte directe asupra reduceriiemisarilor:• Utilizarea proceselor tehnologice puțin poluante• Introducerea de sisteme de purificare a emisiilor de gaze• Evacuarea gazelor în condiții ca să-I permit dispersia și difuzia• Măsuri tehnice de reducere a emisiilor difuze și fugitive• Folosirea de sisteme de combustie cu randamente mari• Utilizarea unor combustibili mai țin pu poluanți (preferabil combustibiligazoși sau lichizi cu conținut scăzut de sulf)• Folosirea unor motoare cu ardere internă cât mai țin pu poluante șireglarea cât mai corectă a acestora pentru reducerea poluanților emiși- Măsuri de amenajare a teritoriului cu efecte indirect asupra calită ții aerului165


• Realizarea de spații verzi în jurul întreprinderilor industrial care polueazăatmosfera, a căror dimensiune se stabilește în funcție de concentrațiepoluanților în aer• Amplasarea într-o zonă central a unui punct de prelevare și electronic anivelului de poluare datorat transportului• Realizarea de perdele forestiere în jurul depozitelor de deșeuri, a haldelorde steril• Realizarea de piste de bicicliști• Realizarea de delimitări ale zonelor rezidențiale în care traficul de tranziteste interzis• Realizarea de aliniamente stradale cu arbori pentru străzile nou create• Eliminarea traficului greu din localitățiMăsurile din prima categorie nu pot fi impuse direct prin Planul de Amenajare a teritoriului, elefiind gestionate în principal de autoritățile de mediu; autoritățile publice locale pot să sprijineaceste activități prin organiz area de programe și proiecte co mune. În același timp efec teleimplementării planului depind și de respectarea și realizarea măsurilor respective.În schimb măsurile din cea de-a doua categorie fac parte integrantă din PATJ și au ca e fect odiminuare a impactului poluării asupra sănătății populației, poluare transmisă prin vectorul aer.Dacă stabilim în cadru mai concret obiectivele de reducere a poluării aerului, corelate cuprevederile PATJ pentru județul Harghita intervențiile mai trebuiesc focusate și asupra:- Reducerii emisiilor de pulberi sedimentabile în industria de exploatare a materialelorde construcții în exploatații miniere la suprafață- Reducerea emisiilor de pulberi sedimentabile din industria siderurgică- Introducerea unor sisteme de monitorizare a emisiilor atât în industria extractivă șisiderurgică- Reducerea emisiilor de pulberi în industria termoenergetică- Reducerea emisiilor rezultate din deșeuri Bio-degradabile din haldele menajere- Diminuarea emisiilor din haldele inactive- Împiedicarea fenomenului de deflație în industria extractivă sau de preparare a SMU- Reducerea emisiilor de pulberi de la instala țiile de măcinare și concasare a SMUprecum și stațiile de aeraj- Reducerea emisiilor de GES- Implementarea Directivei privind incinerarea deșeurilor- Extinderea și îmbunătățirea sistemului actual de monitorizare a aerului ambiental- Furnizarea informațiilor necesare procesului decizional privind calitatea aerului166


- Crearea unui sistem stimulativ pentru agenții economici poluatori prin sprijinireaacestora în vederea accesării de fonduri comunitare în vederea scăderii emisarilordin aer.7.2.2 Efecte potențiale asupra calității apeiImpactul implementării PATJ asupra apelor de suprafață și subterane se manifestă pe două căi:Măsuri de protecție și amenajare a corpurilor de apă de suprafață- Implicarea administrațiilor publice locale în vederea igienizării și protejării cursurilorde apă și a albiilor- Decolmatarea și recalibrarea cursurilor de apă neamenajate- Realizarea de diguri- Elaborarea unui regulament de exploatare a balastierelor de pe râurile din județulHarghita- Întreținerea canalelor de desecări și de irigații- Monitorizarea calității apelor de suprafață- Extinderea canalizării în zonele urbane și periurbane- Obligativitatea ca, în toate extinderile de zone rezidențiale, im obile să fie racordatela canalizare centralizată- Canalizarea apelor pluvial din extinderile rezidențiale în bazine de retenție – ochiuride apă special amenajate.Aceste măsuri trebuiesc corelate cu măsurile planurile și programele de gospodărire a apelor șide apărare împotriva inunda țiilor implementate la nivelul AN Apele R omâne pentru toatebazinele hidrografice din județul Harghita7.2.3 Măsuri de reducere a emisiilor de poluanți în emisari naturali- Reducerea gradului de încărcare cu suspensii solide a apelor reziduale evacuate lacca. 50mg/l- Reducerea deversărilor de ape acide și cu un conținut ridicat de ioni de metale grele(de ex fosta exploatare minieră Bălan)- Reducerea conținutului de hidrocarburi din apele reziduale deversate în emisari lacca. 5 mg/l- Implementarea tehnologiilor modern care reclamă consum redus de apă industrial- Diminuarea cu cel puțin 10% a numărului de surse mici de poluare167


- Sporirea cantităților de ape reziduale industrial trat ate din stațiile de epurareorășenești cu cca. 5%/an- Epurarea corespunzătoare a apelor menajere în conformitate cu legisla ția în vigoare- Extinderea și modernizarea rețelelor de canalizare existente- Identificarea și protejarea tuturor surselor de alimentare cu apă potabilă- Reducerea consumului de apă prin diminuarea pierderilor din sistemele dealimentare- Controlul individual al surselor de apă (suprafață și subterane)- Asigurarea securității rezervelor de apă potabilă pentru populație- Reducerea gradului de poluare a apelor de suprafață și a celor din pânza acviferădatorită agriculturii- Refacerea sistemelor acvifereCanalizare și stații de epurare orășenești - pentru canalizarea apelor uzate și menajere precumși epurarea lor se propun următoarele măsuri- Reabilitarea rețelelor de canalizare a județului Harghita- Extinderea rețelelor de canalizare- După cum se specifică în PATJ prin introducerea în intravilan a unei mari suprafețede teren, coeficienții de scurgere vor crește foarte mult și implicit vor crește șidebitele de ape meteorice care trebuiesc canalizate. În acest sens trebuiesc studiateși variantele canalizării separate a apelor meteorice colectate din aglomera țiileurbane în special prin dirijarea la un emisar natural după retenția suspensiilor pe ocale mai scurtă evitându-se tranzitarea zonelor urbane cu debite foarte mari de apemeteorice. La intrare în stațiile de retenție se va amenaja și un bazin preaplin.Măsurile se corelează cu programele de modernizare a țiilor sta de epurare și reabilitare –extindere a rețel elor de canalizare, aflate în curs de implementare la nivelul operatorilor deservicii apă-canal din județul Harghita.7.2.4 Impactul managementului de deșeuriMăsurile propuse în planul de amenajare teritorială a județului sunt pe deplin corelate cu planuljudețean de gestionare a deșeurilor. Ca urmare, obiectivele concrete sunt:- Inițierea de activități specific pentru minimalizarea cantității de deș euri laproducători și alți generator de deșeuri- Extinderea sistemului de colectare a deșeurilor în mediul urban- Extinderea sistemului de colectare a deșeurilor în mediul rural168


- Reabilitarea și modernizarea sistemelor existente de colectare și transport adeșeurilor- Constituirea stațiilor de transfer conform planului de gestiune a deșeurilor- Creșterea coeficientului de colectare selectivă pentru mediul urban și rural adeșeurilor- Separarea deșeurilor biodegradabile din deșeuri municipal colectate- Realizarea stațiilor de compost în vederea valorificării deșeurilor biodegradabile- Reducerea cantității deșeurilor biodegradabile depozitate- Construirea unor stații de tratare Bio-mecanică, incinerare și compostare avansată,dacă acest lucru se impune prin studii de specialitate și obținerea de energie- Valorificarea material sau energetic a poten ț ialului de ambalaje din șeuri demunicipal- Recuperarea materialelor reutilizabile- Utilizarea nămolului stațiilor de epurare în agricultură ca fer tilizant agricol curespectarea prevederilor prevăzute de OM 344/708/2005Crearea de culturienergetice (salcie energetică) în vederea fito-extracției metalelor grele din nămolulstațiilor de epurare înainte de utilizarea acestora în agricultură- Utilizarea nămolurilor pentru reabilitarea terenurilor degradate- Promovarea coincinerării nămolurilor contaminate de la stațiile de epurare în cazulîn care nu se pot executa metode mai ecologice (ex fitoremedierea)- Colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice prin organizarea unorcentre de colectare ala nivel local- Stabilirea planurilor de eliminare a echipamentelor cu PCB- Închiderea etapizată și ecologizarea depozitelor urbane neconforme existente- Sistarea depozitării în locații neautorizate în mediul rural sau și urbanPrin introducerea tuturor acestor prevederi în planul de amenajare a teritoriului țului judeHarghita va determina scăderea impactului acestora asupra stării mediului și populației.Efecte asupra nivelului poluării fonicePoluarea fonică pe teritoriul analizat este cauzată de două surse importante- Surse industrialeProblema încadrării nivelelor de zgomot în limitele admise se pun zonele sensibile reprezentateîn primul rând de zonele rezidențiale. Sursele mari generatoare de zgomot sunt amplasate înprincipal pe platforme industriale separate de aceste zone rezidențiale.169


Controlul poluării fonice este realizat de autorită țile de mediu prin programe de conformareimpuse.O altă sursă de zgomot poate fi dată de industria extractivă a materialelor de construcție. Seconstată în ultima perioadă că s-au deschis exploatații miniere î n cariera foarte aproape delocalități.Prin Planul de Amenajare teritorială trebuie prevăzute delimitări clare între zonele industriale șicele cu alte funcțiuni, care constituie premiza pentru reducerea impactului asupra receptorilorsensibili.- Transportul – rutier și feroviarTraficul rutier în primul rând dar și cel feroviar constituie cele mai importante surse de poluarefonică în intravilanul localitățilorMăsurile și acțiunile propuse în scopul reducerii impactului poluării sonore asupra popula țieitrebuie să fie:• Reducerea impactului produs de trafic prin realizarea căilor de rulare care ocolesclocalitățile și prin impunerea restricțiilor de viteză• Interzicerea claxonării în unele centre populate, remedierea defecț iunilor ivite încazul mijloacelor de transport în comun și al celor de mărfuri: autobuze, camioanegrele, tractoare• Întreținerea rețelei stradaleDat fiind faptul că transportul rutier și feroviar constituie o sursă majoră de poluare sonoră, seimpune implementarea de management al traficului prin:• Respectarea distanțelor de interdicție de construire și protecție pentru căi feratede la 20 – 100 m.• Plantarea perdelelor forestiereMăsurile de reducere a poluării fonice se regăsesc în Planurile de Urbanism și Amenajare aTeritoriului.7.2.5 Efecte asupra patrimoniului naturalÎn scopul protejării și conservării patrimoniului natural la nivelul județului Harghita – planul deAmenajare a Teritoriului propune următoarele măsuri:170


- Corelarea programelor de gestionare economic și de amenajare a teritoriului cuplanurile de Management ale ariilor protejate (acolo unde există) în scopulconservării și recuperării echilibrului natural- Delimitarea zonelor protejate- Construirea unei bănci de date centralizate referitoare la zonele rezervate în vedereaintroducerii de date de referință a acestora- Intensificarea programelor de educație ecologică a locuitorilor prin realizarea deemisiuni, rubrici mass media, includerea și susținerea educației ecologice în scoli.- Organizarea de acț iuni concrete de protejare și refacere a patrimoniului natural șiincluderea organizațiilor non profit- Identificarea și găsirea administratorilor care să poată elabora proiecte de restaurarepentru obținerea de fonduri europene- Elaborarea de proiecte de revitalizare a zonelor istorice- Elaborarea de proiecte de reabilitarea a monumentelor istorice- Elaborarea de proiecte de restaurare a patrimoniului tehnico-industrial- Elaborarea unei strategii de introducere a acestui patrimoniu în circuitul turisticEuropean, euroregional, național și regional- Elaborarea unor regulamente locale prin PUG - urile de generația a III-a, prin care săse încurajeze revitalizarea patrimoniului valoros existent- Elaborarea de expertize tehnice (structuri de rezistență)- Elaborarea unor facilități fiscale locale sau județene- Actualizarea periodic a listei monumentelor din patrimonial na țional- Încurajarea de pregătire profesională pentru restauratori (meserii specializate)8. Rezumat netehnicÎn România, reglementările privind amenajarea teritoriului și urbanismului sunt stabilite delegea nr. 350/2001, modificată în 2004 și 2006. Conform ace stei legi, amenajarea teritoriuluitrebuie să se desfășoare pe baza principiului autonomi ei locale, pe baza principiuluiparteneriatului, transparenței, descentralizării serviciilor pu blice, participării popula ției î nprocesul de luare a deciziei precum și al dezvoltării durabile, conform cărora deciziile generațieiprezente trebuie să asigure dezvoltarea, fără a compromite dreptul genera țiilor viitoare laexistență și dezvoltare proprie.Prezentul raport de mediu s-a elaborate pentru lucrarea Planul de Amenajare a teritoriuluijudețean – PATJ Harghita.Acesta este un document director și repre zintă expresia spațială a programului de dezvoltaresocio-economică a județului Harghita171


Acest plan are un rol coordonator, de armonizare a dezvoltării teritoriilor unită țiloradministrative component cu următoarele obiective:- Creșterea gradului de atractivitate a județului prin dezvoltarea infrastructurii șiconsolidarea relațiilor de cooperare teritorială- Dezvoltarea diversificarea activităț ilor economice din județ prin no vare și atragerede investiții s trategice și dezvoltarea mediului de afaceri, în con dițiile respectăriinormelor comunitare privind factorii de mediu- Creșterea gradului de ocupare din regiune, asigurarea de oportunități egale pentrutoate categoriile sociale și îmbunătățirea nivelului de trai a populației- Diminuarea disparităților interregionale prin dezvoltarea urbană policentrică șisprijinirea zonelor rurale- Îmbunătățirea și conservarea calității factorilor de mediu în vederea asigurăriidezvoltării durabile și promovării turismului la nivel regionalBaza legală a Raportului de Mediu o constituie Directiva SEA 2001/42/EC transpusă în legislațiaRomânească prin HG 1076/2004.9.Evaluarea din punct de vedere al protecției mediului a prevederilor PATJHarghitaEvaluarea de mediu a pornit de la cunoașterea situației actuale a stării mediulu i din teritoriulanalizat, calitatea factorilor de mediu pe baza rezultatelor activității de monitorizatedesfășurate de autoritatea locală de mediu dar șgestionării resurselor natural.i de alte entită ți cu sarcini în domeniulDe asemenea sunt prezentate sursele de poluare identificate în teritoriul analizat precum șizonele sensibile care necesită măsuri suplimentare de protec ție.Pe baza datelor existente, a evolu ției în ultimii ani s -au făcut estimări privind tendințele deevoluție în situația neimplementării planului propus.Se evidențiază acolo unde este cazul, legăturile între măsurile propuse și programele sauplanurile de management sectoriale.Din prezentarea stării actuale a mediului a rezultat ca neconformită ți în județul Harghita suntaproape în toate domeniile iar prin implementarea PATJ doar 8% reprezintă un impact negativeasupra mediului.Pentru implementarea planului, raportul de mediu propune un program de monitorizare aefectelor asupra mediului.172


Pe lângă datele obținute din sistemele de monitorizare prezentate în prezentul raport de mediuConsiliul Județean Harghita are obligația monitorizării modului de implementare a PATJ șirespectării prevederilor acestora.Prezentul raport de mediu cuprinde inserat în text și o serie de cartograme ale teritoriuluianalizat, cu evidențierea principalelor elemente privind factorii de mediu.Ca o concluzie generală a Raportului de Mediu, măsurile propuse în cadrul PATJ, conduc înraport de 92% la efecte pozitive asupra calită ții mediului și a stării de c alitate și confort apopulației. Nu au fost identificate măsuri cu efecte adverse directe sau indirect care sănecesite corecții majore în PATJ – în schimb propunem introducerea unor măsuri adiacentepropuse în prezentul Raport de Mediu în vederea eficientizării și sustenabilității pe termenlung a protecției mediului. Prezentul raport va putea fi îmbunătățit cu elemente noi rezultatedin dezbaterea publică!173

More magazines by this user
Similar magazines