Download (PDF, 4.87MB) - Ziarul Mara

4 SOCIAL - ECONOMICSprijin financiar nerambursabilpentru crearea şi dezvoltarea demicro-întreprinderiÎn perioada 1-31 august 2012, persoanele interesate potdepune proiecte pentru a putea beneficia de fondurinerambursabile pentru înfiinŃarea şi dezvoltarea de microîntreprinderi,fonduri oferite în cadrul Măsurii 312.Măsura 312 - „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea demicro-întreprinderi ” se încadrează în Axa III – „ÎmbunătăŃireacalităŃii vieŃii în zonele rurale şi diversificarea economieirurale” şi are ca obiectiv general dezvoltarea activităŃilor nonagricole,urmărindu-se creşterea numărului de locuri demuncă şi a veniturilor celor ce au ales să trăiască în mediulrural. În acest sens, a fost aprobată varianta finală a Ghiduluisolicitantului pentru această măsură.Obiectivele operaŃionale ale Măsurii 312 se referă la:- Crearea de micro-intreprinderi, precum şi dezvoltareacelor existente în sectorul non-agricol în spaŃiul rural;- Încurajarea iniŃiativelor de afaceri promovate în specialde către tineri şi femei;- Încurajarea activităŃilor meşteşugăreşti şi a altoractivităŃi tradiŃionale;- Reducerea gradului de dependenŃă faŃă de agricultură.ContribuŃia publică aferentă măsurii 312, prin FEADR,este de 395.147.628 euro, din care: contribuŃia GuvernuluiRomâniei de la bugetul central de stat reprezintă 20%, iarcontribuŃia Uniunii Europene 80%.George ZAVERAMuntenii şi dobrogeniipreferă să muncească înconstrucŃii şi transportConform bazei de date Tjobs.ro, în perioada 29.05.2012 -28.06.2012 au fost trimise 12.377 de trimiteri online de CV-uridin judeŃele din Muntenia şi Dobrogea, folosindu-se platformade recrutare online Tjobs.ro.S-a remarcat, astfel, o scădere de 19,00 % faŃă de lunamai a acestui an. Această scădere este determinată deîncheierea sezonului de recrutări pentru joburile sezoniere.Aplicările online au vizat munca în 41 de departamente şi în45 de Ńări, majoritatea europene.Muntenii şi dobrogenii au preferat să aplice la ofertele demuncă din domeniile „construcii / amenajări”, care aînregistrat o creștere de 36 % a aplicărilor şi „transport( rutier /feroviar / naval / aerian)”, care a înregistrat o creștere aaplicărilor de 116 %.Dacă luăm în considerare judeŃele din care au doritmuntenii şi dobrogenii să plece, prin agenŃiile de recrutareînscrise pe www.tjobs.ro, se observă că repartiia aplicanilorpe judee este aproape identică cu cea din luna precedentă:cei mai mulŃi muncitori români emigranŃi au provenit dinConstana (20,27 %), respectiv din Prahova (15,14 %), urmaŃiapoi de cei din: Dolj (7,84 %), Argeş (7,82 %), Brăila,DâmboviŃa, Buzău, Gorj, Vâlcea, Călăraşi, Olt, IalomiŃa,T u l c e a ,M e h e d i n Ń i ,G i u r g i u ş iTeleorman.Din analizat o p u l u i c uanunŃurile careau cumulat celem a i m u l t eaplicări în lunaiunie 2012, seremarcă faptulcă aplicanŃii dinMuntenia şi Dobrogea au fost încă interesaŃi de muncilesezoniere: 51,76 % din numărul total de aplicări au vizatlocurile de muncă sezoniere (anume „construcii / amenajări”,„hoteluri / turism”, „restaurant / catering”, „agricultură /silvicultură / zootehnie”), 28,07 % de joburile specializate(„personal medical și sanitar”, „ind. alimentară”, „transport”) și20,17 % au vizat joburile necalificate („îngrijire bătrâni”).51,76 % dintre aplicanŃii munteni şi dobrogeni au aplicatpentru ofertele propuse de anunŃurile cu joburi estivale,marcând o scădere a interesului pentru muncile sezoniere de9 %, faŃă de luna mai, datorită faptului că suntem în plinsezon. 28,07 % dintre aplicani au trimis CV-uri pentru poziŃiilecare necesită studii de specialitate, cu 7 % mai mult decât înluna mai 2012, şi 20,17 % au aplicat pentru cele carepresupun munci necalificate.BărbaŃii au fost de două ori mai numeroşi decât femeile înceea ce privește căutarea unui loc de muncă în străinătateprin intermediul Internetului. În schimb muntencele şidrobogenele au preferat contactul direct cu recrutoriiprofesionişti şi trimiterea CV-ului în mod tradiŃional, prinpoştă, fax sau personal.Profilul aplicanŃilor online din Muntenia şi Dobrogea,definit din perspectiva studiilor urmate, arată că cei mai mulidintre aplicani au cel puin studii medii: 35,63 % dintremunteni şi dobrogeni au terminat cel puŃin liceul sau o şcoalăprofesională, 23,92 % au o diplomă universitară, iar 20,33 %au „alte tipuri de studii”. În schimb, 20,11 % dintre aplicanŃiimunteni şi dobrogeni s-au declarat fără „studii liceale”.În Teleorman,Au fost irigate doar 0,5la sută din cele 200.000 dehectare cultivate cu prăşitoare(urmare din pagina 1)Cele 1.070 de hectare pe care s-au aplicatudări se află în zona Zimnicea, şi sunt ocupatecu porumb şi tutun.astfel de cheltuieli”, a afirmat inginerul IonelDaşa.În condiŃiile în care nu s-au aplicat udărilenecesare, conform centralizărilor de la nivelulConform informaŃiilor oferite de către DirecŃiei Agricole Teleorman, pe baza unordirectorul Filialei Teleormana AgenŃiei prime evaluări făcute pentru exploataŃiile mari,NaŃionale de ÎmbunătăŃiri Funciare (ANIF),Ionel Daşa, în toamna anului trecut fermieriiteleormăneni au contractat cu ANIF, pentruau fost grav afectate de secetă între 30 şi 60 lasută culturile de prăşitoare de pe aproape42.500 de hectare, în principal cele de porumbirigaŃii în 2012, o suprafaŃă de 20.100 de şi floarea soarelui.hectare, suprafaŃă pentru care s-a plătit şi Pentru suprafeŃele cultivate cu porumb şiavansul de 20 la sută. O suprafaŃă foarte mică, floarea soarelui aparŃinând producătorilorpentru această situaŃie directorul Daşa găsind individuali evaluarea gradului de calamitareşi o explicaŃie. „În condiŃiile în care nu mai este în curs de desfăşurare, în acest sensexistă subvenŃii de la bugetul de stat pentruirigaŃii, iar cheltuielile pot depăşi 1.000 lei la miaDirecŃia Agricolă Teleorman solicitând situaŃiilenecesare de la primăriile din judeŃ.de metri cubi de apă adusă din Dunăre, estegreu să te hotărăşti dacă merită să faci ori nuGeorge ZAVERAComisia Europeană propuneintroducerea de sancŃiuni penale pentrumanipularea ratelor interbancareComisia Europeană (CE) apropus, miercuri, introducereade sancŃiuni penale, în viitor,î m p o t r i v a a n g a j a Ń i l o rinstituŃiilor de credit vinovaŃi dem a n i p u l a r e a r a t e l o rinterbancare, după agravareascandalului LIBOR în iunie."CE intenŃionează să cearăfiecărui stat membru săprevadă în legislaŃia internăaplicarea de sancŃiuni penaleîn cazurile de manipulare ai n d i c i l o r d o b â n z i l o rinterbancare", se arată într-uncomunicat al executivuluicomunitar.S c a n d a l u l p r i v i n dmanipularea ratei britaniceLIBOR şi a celei europeneEURIBOR s-a acutizat îniunie, după descoperireaoperaŃiunilor băncii britniceBarclays în perioada 2005-2009." Î n s p a t e l e a c e s t e imanipulări există o lipsă totalăde moralitate. Noi credem căun astfel de comportamentt r e b u i e p e d e p s i t " , i a rjudecătorii ar trebui să aibă"mijloacele pentru a pedepsifără indulgenŃă, în cazurilesevere chiar cu închisoarea", aspus el.Comisia a prezentat înoctombrie anul trecut douăpropuneri pentru a pedepsimai sever abuzul pe piaŃafinanciară. Acestea se află îndiscuŃia Parlamentului şiConsiliului de Miniştri. Nouapropunere va fi introdusă subforma unor amendamente.AutorităŃile din SUA,Europa şi Japonia cerceteazămai mult de zece bănci marisuspectate de manipulareadobânzii interbancare LIBOR(London Interbank OfferedRate).Grupul britanic Barclayse s t e s i n g u r u l c a r e arecunoscut că a încălcatregulile şi a acceptat săGuvernul intenŃionează să încheie cuFondul Monetar InternaŃional (FMI) un nouacord de tip preventiv, probabil cu o durată totde doi ani, pentru perioada 2013-2015, adeclarat, la Guvern, ministrul FinanŃelor, FlorinGeorgescu."Este prematur să vorbim acum despresume, dar importantă este decizia de naturăstrategică vizând un termen mediu. Vorbim deun acord care probabil va fi tot pe doi ani, 2013-2015", a spus Georgescu.DeclaraŃia a fost făcută cu doar câteva zileînainte ca delegaŃia comună FMI, CE şi bancaMondială să vină la Bucureşti pentru a discutacea de-a şasea evaluare a acordului de tippreventiv încheiat anul trecut, având pe ordineade zi negocierea mai multor măsuri fiscalepropuse de Guernul Ponta şi analizareaproiectului de buget pentru 2013.Premierul Victor Ponta a declarat, marŃi, căRomânia ar trebui să continue relaŃia decolaborare cu Fondul Monetar InternaŃional şisă menŃină şi anul viitor un acord de tippreventiv cu această instituŃie financiară.DelegaŃia comună a FMI, Comisieiplătească o amendă de circa360 de milioane de euro.Indicele LIBOR estec a l c u l a t d e A s o c i a Ń i aBancherilor Britanici pe bazaestimărilor zilnice a 18 băncip r i v i n d c o s t u r i l eîmprumuturilor interbancarepe diverse perioade de timp, îndiferite monede. Deoarececifrele înaintate de bănci nusunt bazate pe tranzacŃii reale,indicele poate fi manupulat detraderi. Ratele LIBOR suntfolosite pentru stabilireadobânzilor în contracte de miide miliarde de dolari.Guvernul vrea să mai încheie cu FMI un acordpreventiv de doi ani, pentru 2013-2015Europeane şi Băncii Mondiale şi-a amânatvizita în România, programată să înceapă pe24 iulie, în săptămâna care urmează să sedesfăşoare referendumul pentru demitereapreşedintelui Băsescu, din 29 iulie. ExperŃiiinternaŃionali vor sosi în România în 31 iulie ăivor âncheia misiunea pe 13 august.Cea de-a şasea revizuire va fi primacondusă de olandezul Erik de Vrijer, care l-aînlocui în vară pe americanul Jeffrey Franks,şeful misiunii de evaluare a României în ultimiitrei ani.România are în derulare un acord de tippreventiv cu FMI în valoare de 3,6 miliardeeuro, completat de o înŃelegere similară cuComisia Europeană pentru foduri disponibilede 1,4 miliarde euro. În urmă cu douăsăptămâni, Banca Mondială a aprobat unmemorandum de înŃelegere cu România înurma căruia instituŃia a pus la dispoziŃie o liniede credit de 1 miliard de euro. Acordul cuinstituŃiile financiare internaŃionale a fostîncheiat în martie 2011, în prelungireaprogramului de 20 miliarde euro derulat înperioada 2009-2011.