Ministere - Institutul Social Democrat "Ovidiu Sincai"

Buletinsåptåmânal PSDNewsletterAnul IV, nr. 28 (167)9 - 15 iulie 2004Realizat de Institutul Social Democrat „Ovidiu ªincai“¿i Departamentul Comunicare ¿i Tehnologia Informa¡iei al PSDRubriciRela¡iiexterneSumar Premierul Adrian Nåstase a avut o întrevedere cu pre¿edintele Turciei,domnul Ahmet Necdet Sezer ......................................................... 2 ¥ntrevedere între premierul Adrian Nåstase ¿i Patriarhul Ecumenical Constantinopolelui Bartolomeu .................................................... 2 Premierul Adrian Nåstase a participat la nunta fiicei premierului turc ......... 2 Din presa interna¡ionalå ......................................................... 3PSDSediul centralPalatulParlamentului Interven¡ia domnului Adrian Nåstase, primul ministru al României, cu ocaziadeschiderii lucrårilor celei de-a doua Conferin¡e Ministeriale a Procesului deCooperare Dunåreanå (Hotel Marriott, 14 iulie 2004) ............................... 5 Declara¡ii de preså ale domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României,dupå participarea la deschiderea lucrårilor celei de-a doua Conferin¡e Ministerialea Procesului de Cooperare Dunåreanå (Bucure¿ti, Hotel Marriott- 14 iulie 2004) ....................................................................... 6 Declara¡iile domnului prim-ministru Adrian Nåstase cu prilejul instalåriinoului pre¿edinte al Agen¡iei Române pentru Investi¡ii Stråine ...................... 7 Alocu¡iunea domnului prim-ministru Adrian Nåstase cu ocazia inauguråriinoului sediu al Consiliul Concuren¡ei (Bucure¿ti, 15 iulie 2004) ...................... 8 Conferin¡å de preså a Partidului Social Democrat, sus¡inutå de domnulAdrian Nåstase, pre¿edintele PSD ¿i prim-ministru al României (10 iulie 2004) ... 11 Conferin¡å de preså a Partidului Social Democrat .............................. 12 ªedin¡a Biroului Executiv Central al PSD - Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase,pre¿edintele Partidului Social Democrat (15 iulie 2004) ............................ 13PalatulVictoria Ordinea de zi a Biroului Executiv Central al Partidului Social Democrat(joi, 15 iulie 2004) ................................................................... 14 Comunicate de preså ........................................................... 21 Declara¡ii de preså .............................................................. 23 Reuniunea Comitetului executiv de integrare europeanå ...................... 24 ªedin¡a de Guvern din 15 iulie 2004 ........................................... 25Ministere Videoconferin¡a cu jude¡ele ¿i municipiul Bucure¿ti (vineri, 9 iulie 2004) ...... 27 Videoconferin¡a sus¡inutå de domnul Gheorghe Emacu,ministru-delegat pentru administra¡ie publicå, cu jude¡ele ¿i municipiul Bucure¿ti(duminicå, 11 iulie 2004) ........................................................... 35 Ministere ........................................................................ 38 Curier jude¡ean ................................................................ 76Curierjude¡eanNewsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 1

Rela¡ii externePremierul Adrian Nåstase a avut o întrevedere cu pre¿edintele Turciei,domnul Ahmet Necdet SezerPremierul Adrian Nåstase a avut o întrevedere, în cursuldimine¡ii de vineri, 9 iulie, cu pre¿edintele Turciei, domnulAhmet Necdet Sezer, în cadrul unui mic dejun, la Vila Lac1, în prezen¡a mini¿trilor de stat Dan Ioan Popescu ¿i IoanTalpe¿, a ministrului afacerilor externe Mircea Geoanå, aministrului culturii Råzvan Theodorescu, a ministruluisånåtå¡ii Ovidiu Brânzan ¿i a ministrului cancelar AlinTeodorescu.Dialogul bilateral a abordat teme referitoare la evolu¡iadialogului politic la nivel înalt între cele douå ¡åri, cooperareaeconomicå ¿i schimbul de experien¡å pe linia eforturilorde aderare la Uniunea Europeanå. A fost eviden¡iatåcre¿terea substan¡ialå a colaborårii economice, care a fåcutsaltul de la schimburile comerciale, cu precådere de produsetextile ¿i agroalimentare, la investi¡ii de anvergurå. Interlocutoriiau convenit cå oportunitatea deosebitå de colaborareîntre România ¿i Turcia este cea în sectorul energetic,ambele ¡åri având acces la culoarele energetice importante,care pot contribui la diversificarea surselor de energie.Dialogul a pus în valoare ¿i cooperarea româno-turcå înplan interna¡ional, ca ¡åri membre NATO, precum ¿i în rela¡iecu Uniunea Europeanå. Premierul Adrian Nåstase apropus premierului turc trimiterea unei echipe de exper¡iromâni, pe problematica integrårii europene, România avândexperien¡a de cea mai recentå în ceea ce prive¿te negociereacapitolelor cu Uniunea Europeanå. În acest context, pre-¿edintele Turciei, domnul Ahmet Necdet Sezer, a primit unexemplar al Planului de ac¡iuni prioritare (“to do list”), pecare ¿i-a manifestat interesul så îl consulte.Elementele legate de schimburile culturale, devenite tradi¡ionale,au completat tabloul tematic al întrevederii oficiale.¥ntrevedere între premierul Adrian Nåstase ¿i Patriarhul Ecumenical Constantinopolelui BartolomeuPremierul Adrian Nåstase a avut o întrevedere, în cursuldimine¡ii de luni, 12 iulie 2004, cu Patriarhul Ecumenic alConstantinopolului Bartolomeu I, cu prilejul prezen¡ei salela Istanbul.În cadrul întâlnirii, a fost subliniatå importan¡a dialoguluiecumenic ¿i recentele ini¡iative sus¡inute ¿i de premierulromân, cu privire la prezen¡a Bisericii Ortodoxe Române laIstanbul. Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I a evocat cu plåcerevizitele sale în ¡ara noastrå ¿i a apreciat amploarea manifestårilorde la Månâstirea Putna, dedicate domnitoruluiStefan cel Mare, la care Patriarhul a avut un reprezentantpersonal. Tot luni, primul ministru al României a vizitat ¿iBiserica Sfânta Cuvioasa Paraschiva, datå în folosin¡a PatriarhieiRomâne, pentru comunitatea româneascå din Istanbul.Aceastå bisericå, întemeiatå de Constantin Brâncoveanu, lasfâr¿itul secolului 17, a devenit apoi bisericå a comunitå¡iigrece¿ti, iar începând cu anul 2001 au avut loc sus¡inute negociericu autoritå¡ile turce. Patriarhul Bartolomeu a avut generozitateaså ofere, pentru o anumitå perioadå, comunitå¡iiromâne¿ti acest låca¿ brâncovenesc.Gra¡ie solicitudinii autoritå¡ilor turce ¿i generozitå¡ii PatriarhieiConstantinopolelui, în data de 24 mai 2004, în prezen¡acelor doi Patriahi, Ecumenic ¿i Român, ¿i a ministruluiculturii din Guvernul României, aceastå bisericå a intrat oficial,pentru o perioadå, în folosin¡a comunitå¡ii române dinIstanbul.Premierul Adrian Nåstase a participat la nunta fiicei premierului turcPremierul Adrian Nåstase a participat, în cursul zilei deduminicå, 11 iulie 2004, la nunta fiicei omologului såuturc, domnul Recep Tayip Erdogan, eveniment gåzduit deCentrul de Conferin¡e Lutfi Kirdar din Istanbul. Primulministru al Guvernului României a avut calitatea de martorîn cadrul ceremoniei, alåturi de premierul Greciei, KostasKaramanlis, regele Abdullah al Iordaniei, pre¿edintelePakistanului, Pervez Musharraf, pre¿edintele Parlamentuluiturc ¿i ministrul afacerilor externe al Turciei.Prezen¡a premierului român la acest eveniment reconfirmårela¡iile speciale dintre ¿efii celor douå guverne ¿idintre cele douå ¡åri. Dealtfel, în recenta sa vizitå oficialåla Bucure¿ti, primul ministru al Turciei a înmânat omologuluisåu român replica sabiei lui ¿tefan cel Mare, simbolal respectului pentru valorile istoriei na¡ionale.Prezen¡a la Istanbul a premierului român a prilejuit întâlniriseparate cu personalitå¡ile prezente la eveniment.Dialogul cu premierii grec ¿i turc a subliniat caracteruldeschis ¿i prietenesc al rela¡iilor dintre România, Turcia ¿iGrecia ¿i dorin¡a comunå de dezvoltare a cooperårii în planregional.2Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Din presa interna¡ionalåDER STANDARDPremierul român î¿ipropune o remaniereguvernamentalåDER STANDARD(Austria), 10 iulie 2004 -Primul ministru român,Adrian Nåstase, a schimbatsâmbåtå cinci mini¿tri aicabinetului såu. Remaniereaguvernamentalå este un pasmenit så repare imagineaatinså a partidului fost comunistPSD înaintea alegerilorparlamentare ¿i preziden¡ialedin 28 noiembrie. Înacela¿i timp, ¿eful guvernuluia anun¡at ¿i o mai maredisciplinå în structurile deconducere ale PSD. Mini¿-trii "se vor retrage ¿i se vorconcentra asupra unei activitå¡itotale pentru partid", aprecizat Nåstase. În consecin¡å,senatorul Dan MirceaPopescu o va înlocui peElena Dumitru în frunteaMinisterului Muncii ¿i AsigurårilorSociale. În Ministerulde Interne ¿i al Administra¡iei,ministrul adjunctGabriel Oprea trebuie så-¿ipredea fotoliul lui GheorgheEmacu. Decizia lui Nåstasese referå ¿i la Petre Daea,care va avansa din postul deadjunct în locul ¿efului såu,Ilie Sârbu. Acela¿i lucru seîntâmplå ¿i la MinisterulInforma¡iilor ¿i Tehnologiei,unde adjunctul Adriana ºicåuîl va înlocui pe DanNica. În viitor, pentru contactuldintre guvern ¿i parteneriisociali va fi responsabilBogdan Niculescu-Duvåz, care îi urmeazå luiMarian Sârbu.Anterior, premierul aexclus o demisie din func¡iade pre¿edinte al PSD. Social-democra¡iiau pierdutmai multe voturi la alegerilelocale. Observatorii cred cåpartidul este pus în legåturåcu corup¡ia existentå în întreaga¡arå ¿i pierde în continuareteren. Referitor laalegerile din noiembrie, estede a¿teptat ¿i o reorganizarea conducerii partidului."Scopul nostru este de acorespunde mai bine a¿teptårilorsimpatizan¡ilor no¿-tri", a spus pre¿edintelePSD. Pânå la congresul dinaugust, conducerea PSD estealcåtuitå de un grup de 16persoane, fa¡å de 25 de persoane,câte erau anterior. Totatunci se va decide dacåNåstase va mai candida pentrupre¿edin¡ie. Potrivit afirma¡iilorsale, "nu ezit så candidez,dar a¿ vrea så fiu sigurcå aceasta ar fi cea mai bunåop¡iune". Opozi¡ia a criticatremanierea guvernamentalå,afirmând cå "pasul disperat"vine într-un moment, în careRomânia trebuie så încheieîncå cinci capitole de negocieripânå la sfâr¿itul luniioctombrie cel târziu.MPASchimbåriîn partidulde guvernåmântdin RomâniaMPA (Grecia), 11 iulie2004. Partidul de guvernåmântdin România, PSD, atrecut la realizarea de schimbåriîn conducerea acesteiforma¡iuni politice.În loc de "delega¡ia permanentå"formatå din maimul¡i membri - pre¿edintele(¿i premier), Adrian Nåstase,pre¿edintele executiv ¿i al¡i18 vicepre¿edin¡i, PSD a trecutla structurarea uneiechipe mai eficiente, denumite"biroul executiv".Aceastå echipå mai eficientåva înlocui "delega¡iapermamentå" pânå la 5 august,data la care a fost programatcongresul PSD ¿i încadrul cåruia vor fi anun¡ateschimbårile prevåzute înpartid ¿i numele candidatuluila pre¿edin¡ia ¡årii.Din aceastå nouå echipåanun¡atå de premierul Nåstase,în afarå de el însu¿i ¿iOctav Cozmâncå, mai facparte: Nicolae Våcåroiu,pre¿edintele Senatului, ValerDorneanu, pre¿edinteleCamerei Deputa¡ilor, TituCorlå¡ean, reprezentant alpartidului, Cristian Diaconescu,ministrul justi¡iei ¿ireprezentant al partidului,Zamfir Dumitrescu ¿i reprezentan¡iai organiza¡iilor dinteritoriu, precum GheorgheNechita, Dan Nica, GabrielOprea, Rovana Plumb, IoanRus, Ilie Sârbu, Ion Stan, IonSasu, Marian Sârbu.Dupå cum a declaratpre¿edintele PSD, obiectivulacestei echipe noi este såpregåteascå congresul dinaugust ¿i så stabileascå strategiapartidului pentru alegerileparlamentare dintoamnå.AFPMarea Neagrå -Bucure¿tiul ¿i Kievulîn fa¡a CIJ dacå nu seajunge la un acordpânå în septembrieAFP (Fran¡a), 12 iulie2004. România va aduceproblema partajårii platouluicontinental al Mårii Negre înfa¡a Cur¡ii Interna¡ionale deJusti¡ie (CIJ) de la Haga,dacå nu se va ajunge la niciun acord cu Ucraina pânå înluna septembrie, a informatluni secretarul de stat la AfaceriExterne, Bogdan Aurescu."Încercåm încå så ajungemla o solu¡ie acceptabilåde ambele pår¡i, pânå în lunaseptembrie, dar, dacå va fiimposibil, fie România vasesiza CIJ de manierå unilateralå,fie va merge la Hagaalåturi de Ucraina", a declaratziari¿tilor domnul Aurescu.Potrivit acestuia, recursulla Curtea Interna¡ionalåde Justi¡ie "nu excludecontinuarea negocierilor bilaterale",dar, "dacå se constatåcå negocierile se blocheazå,cå nu mai putemavansa, va trebui så gåsim oaltå cale" pentru a rezolvaproblema.Problema partajårii platouluicontinental, care sepresupune cå este bogat înhidrocarburi, a fost låsatå însuspensie de tratatul de prieteniesemnat de cele douå¡åri, ca ¿i statutul micii Insulea ªerpilor, din MareaNeagrå.Mai mult de 20 de rundede negocieri au avut loc deatunci, fårå ca cele douå ¡åriså ajungå la un compromis.Bucure¿tiul s-a opus maiales dorin¡ei Ucrainei de acrea o zonå economicå exclusivåîn jurul acestei insulenelocuite de 17 hectare, carea apar¡inut României pânå în1948, atunci când a fostatribuitå fostei Uniuni Sovietice,ca urmare a unuiacord dintre cele douå ¡åri.Autoritå¡ile române ausubliniat, mai ales, cå problemaInsulei ¿erpilor a fostrezolvatå "în conformitatecu dreptul interna¡ional" ¿i aavertizat cå nu vor accepta oeventualå "tentativå a Kievuluide a schimba demanierå artificialå" statutuljuridic al insulei, "populândîn grabå teritoriul respectiv".Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 3

Din presa interna¡ionalå"Avem foarte mari ¿anseså ob¡inem câ¿tig de cauzå,pentru cå sus¡inem acelea¿imodalitå¡i de partajare cacele urmate de CIJ", a asiguratresponsabilul român.De la începutul negocierilorprivind platoul continental,cele douå ¡åri s-auacuzat reciproc, de maimulte ori, cå "aduc negocierileîn impas".MTIMembri ai AdunåriiParlamentare aConsiliului Europeila Ro¿ia MontanåMTI (Ungaria), 12 iulie2004 , Luni, a sosit la Ro¿iaMontanå, pentru douå zile, ocomisie a Adunårii Parlamentarea Consiliului Europei,pentru a se informa lafa¡a locului despre efecteleviitoarei activitå¡i a firmeicanadiano-române asupramo¿tenirii culturale a zonei.În prima zi a vizitei, reprezentan¡iiparlamentari europenis-au întâlnit cu conducereajude¡ului Alba, dupåaceea cu membri ai administra¡ieilocale ¿i ai principalelorconfesiuni reprezentateîn zonå, respectiv cu reprezentan¡iiRo¿ia MontanåGold Corporation (RMGC)¿i cu exper¡i în probleme demo¿tenire culturalå, cu careau purtat discu¡ii. Delega¡iaCE este conduså de cåtreEdward O'Hara, raportorpentru probleme de mo¿tenireculturalå.Membri comisiei au luatcuno¿tin¡å de strategia culturalåa proiectului RMGCpentru anul 2004 ¿i cudescoperirile arheologicedin zonå. Mar¡i, delega¡ia vapurta convorbiri cu reprezentan¡iai organiza¡iei civilelocale. Organiza¡ia civilåAlburnus Maior se opunedeschiderii exploatårii aurifere,în schimb organiza¡iaPro Ro¿ia Montanå, compusådin persoane din conducereaadministrativå ¿ial¡ii care au legåturi cuRMGC, sprijinå proiectul.Membrii delega¡iei vor vizitagalerii ¿i depozite ale exploatåriiaurifere de odinioarå,din perioada romanå,precum ¿i locuri din zonå,care au valoare arheologicå.La Ro¿ia Montanå,RMGC dore¿te så înceapå,cu o investi¡ie de aproximativ500 de milioane de dolari,o exploatare de aur ¿i deargint, cea mai mare dinEuropa. Exper¡ii apreciazåcon¡inutul în metale pre-¡ioase al viitoarei exploatårila 331 tone de aur ¿i 1600 detone de argint. Potrivit inten¡iilorRMGC, s-ar lucra17 ani la exploatarea desuprafa¡å, popula¡ia localå arurma så fie stråmutatå dinlocul ei tradi¡ional, iar exploatareas-ar face pe bazatehnologiei cu cianuri, tehnologiecare nu este acceptatåde cåtre ecologi¿tii locali¿i europeni.Proiectul de la Ro¿iaMontanå este dezaprobat ¿ide Academia Românå ¿i deconducerea Bisericii OrtodoxeRomâne. Ecologi¿tiinu cred în siguran¡a uneitehnologii favorabile mediuluiînconjuråtor, deoarece înanii trecu¡i au existat numeroaseaccidente de mediu dincauza bazinelor de decantareale exploatårilor miniereexistente.4Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Declara¡ii, discursuri, mesajeInterven¡ia domnului Adrian Nåstase, primul ministru al României,cu ocazia deschiderii lucrårilor celei de-a doua Conferin¡e Ministerialea Procesului de Cooperare Dunåreanå(Hotel Marriott, 14 iulie 2004)Domnilor mini¿tri, dragi prieteni ¿i colegi,Excelen¡ele Voastre,Doamnelor ¿i Domnilor,Este o mare onoare pentru mine så vå urez bun venit cuocazia celei de-a doua Conferin¡e Ministeriale a Procesuluide Cooperare Dunåreanå ce încununeazå rezultatul eforturilor¿i ini¡iativelor comune ale României, Austriei, ComisieiEuropene ¿i Pactului de Stabilitate pentru Sud-EstulEuropei.Numai printr-o interac¡iune permanentå ¿i un efort constantpentru o comunitate de interese ¿i aspira¡ii se puteacontura Procesul de Cooperare Dunåreanå pentru a înregistrarezultate semnificative ¿i pentru ca evenimentul de aståziså poatå avea loc în acest cadru.Tocmai de aceea, a¿ dori så propun acest spirit al cooperårii¿i unitå¡ii ca ¿i fir cålåuzitor pentru scurta mea interven¡ie.To¡i recunoa¿tem rolul vital pe care Dunårea l-a jucat înevolu¡ia politicå, economicå ¿i culturalå din aceastå parte aEuropei.Apele sale reprezintå un martor nemuritor al istoriei¡årilor noastre. Prezen¡a generoaså a Dunårii a reprezentat unmijloc pentru popoarele noastre de a se cunoa¿te mai bine,unind cultura acestora ¿i permi¡ând extinderea progresuluipentru binele nostru, al tuturor.Dunårea poate fi astfel privitå ca simbol al unitå¡ii, nudoar pentru regiunea noastrå, ci pentru întregul continent -unitate pe care Europa noului mileniu a declarat-o ¡el principal.Acum 2 ani, la Viena, am avut onoarea så deschid PrimaConferin¡å Ministerialå, împreunå cu dumneavoastrå, ¿i îmiamintesc entuziasmul de atunci. Sunt foarte bucuros cåurmarea are loc aici, într-un cadru mult mai larg ¿i, poate, cumai mult optimism decât atunci. La Viena, am fåcut referirela rolul pe care l-a jucat Dunårea în istorie. Am convingereacå Dunårea va juca un rol important ¿i în viitorul Europei.Aståzi, ne aflåm aici pentru a ne concentra asupra a ceeace avem de fåcut, pentru a încuraja ini¡iativele, progreseledin regiunea Dunårii, aceasta reprezentând nu doar o puntede legåturå fizicå între ¡årile noastre, ci ¿i un cadru excelentpentru o cooperare prietenoaså.Viena a reprezentat ocazia de a trece în revistå toate eforturiledepuse de predecesorii no¿tri pentru conceperea ¿i dezvoltareacadrului cooperårii europene, menit så depå¿eascådiferen¡ele ¿i conflictele dintre popoarele aflate pe malurilerâului.Am încheiat atunci prin a observa faptul cå, comunitateavalorilor împårtå¿ite de ¡årile noastre reprezintå un bun decisivpentru asigurarea succesului eforturilor noastre de a stabilio nouå formulå de cooperare.Aståzi, am bucuria de a vedea cå acele a¿teptåri au fostconfirmate: Procesul a fost implementat cu succes ¿i a începutså dea primele roade.În logica istoriei ¿i în contextul unei cooperåri strânse pecontinentul nostru, Procesul de Cooperare Dunåreanå poatefi privit ca ¿i consecin¡å a unei nevoi sporite pentru coeziune,pentru construirea unui cadru, pentru a utiliza cât mai bineoportunitå¡ile de colaborare dintre ¡årile noastre - fapt ce areprezentat un vis nepre¡uit al predecesorilor no¿tri.În aceea¿i logicå, Procesul de Cooperare Dunåreanåpoate fi privit ¿i ca rezultat al unei tendin¡e universale de armonizarea celor mai diverse aspira¡ii. Aceastå tendin¡å aînceput så contureze mediul economic, cultural ¿i politic alEuropei în urmå cu peste 50 ani, o datå cu Planul Schumancare a condus la actuala Uniune Europeanå.Robert Schuman a spus: "Europa nu va fi creatå dintr-odatå sau în conformitate cu un plan unic. Europa va fi creatåprin progrese concrete, ce vor determina o solidaritate defactum".Încå de la început, am privit Procesul de Cooperare Dunåreanåca pe un pilon esen¡ial al stabilitå¡ii ¿i unitå¡ii europene.În acest sens, am privit Procesul de Cooperare Dunåreanåca exerci¡iu politic pentru trasarea unei noi direc¡ii ¿icrearea condi¡iilor pentru integrarea ¡årilor din regiunea dunåreanåîn cadrul Comunitå¡ii Europene.În acela¿i timp, nu trebuie så uitåm dimensiunile concreteale Procesului. A¿a cum a fost proiectat, Procesul de CooperareDunåreanå trebuie så fie un forum pentru identificareanoilor modalitå¡i de interac¡ionare ¿i a unor proiecte concretede colaborare între ¡årile noastre, în dorin¡a de a colabora învederea unui progres comun. Dupå cum observåm din programelede lucru cuprinse în dosarele noastre, mai multeproiecte au fost încheiate ¿i multe altele au fost ini¡iate, de lalansarea acestui Proces cu 2 ani în urmå.În cursul anului trecut, ora¿ul Bucure¿ti a gåzduit Conferin¡ade Afaceri pentru Regiunea Dunåreanå, ce a reprezentato ocazie de reînnoire a legåturilor dintre oamenii deafaceri din regiune.Mai târziu, în cursul zilei de azi, vom viziona prezentårilea douå proiecte importante ale acestui Proces: portalul deInternet ¿i baza de date a antreprenorilor dunåreni. Maiexistå ¿i alte exemple în acest sens.Existå persoane care ar putea avea impresia cå Procesulnu este exploatat la maximum, ¿i consider cå aceastå Conferin¡åreprezintå o ocazie de a clarifica aceastå percep¡ie ¿ide a învå¡a lec¡iile necesare. Avem un program pentru urmåtoriidoi ani, avem cadrul politic al Procesului, pentru a conferigreutate proiectelor incluse în acest program, ¿i am con-Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 5

Declara¡ii, discursuri, mesajevingerea cå avem dorin¡a de a implementa aceste proiecte ¿ide a le face mai vizibile. De aceea, nutresc speran¡a cå, peste2 ani, când ne vom reîntâlni în acest cadru, vom putea aplauda¿i mai multe rezultate ob¡inute în cadrul cooperårii noastre.În acest moment, a¿ dori så fac un scurt comentariu. Vorbimdespre dezvoltare ¿i cooperare intensificatå în regiuneanoastrå. Dar, nu trebuie så pierdem din vedere faptul conformcåruia cheia pentru o dezvoltare realå o reprezintå sus-¡inerea acesteia.A¿a cum reflectå Documentul Final pe care îl ve¡i adoptaaståzi, Dunårea gåzduie¿te, de la izvoare ¿i pânå la minunataei Deltå, un ecosistem unic, care este parte din patrimoniulinterna¡ional al umanitå¡ii ¿i care trebuie astfel påstratprin orice mijloace.De aceea, orice demers pentru infrastructuri economice ¿iproiecte de dezvoltare noi trebuie så ia în considerare nevoiade a proteja mediul ¿i de a påstra Dunårea ¿i regiunea dunåreanåîn siguran¡å pentru succesorii no¿tri.În acest context, a¿ dori så fac un apel la noi to¡i, de a luacu seriozitate în considerare aceste elemente în analizareaplanurilor de dezvoltare economicå a regiunii noastre.Distin¿i oaspe¡i, dragi prieteni,Dunårea reprezintå pentru ¡årile noastre un simbol ¿i,totodatå, o axå a existen¡ei ¿i progresului nostru. De aceea,purtåm råspunderea utilizårii ei în beneficiul popoarelornoastre. În acest spirit, România s-a implicat în activitå¡iledesfå¿urate sub egida Procesului de Cooperare Dunåreanå,în diversele sale dimensiuni.Consider cå, doar împreunå, utilizând toate oportunitå¡ilede cooperare, putem progresa pe drumul spre integrarea încadrul familiei europene.Acesta reprezintå interesul dar ¿i scopul nostru comun,iar condi¡iile pentru realizarea acestui lucru sunt cele maibune din istoria noastrå.Procesul de Cooperare Dunåreanå s-a dovedit deja un instrumenteficient în aceastå privin¡å ¿i nu ne putem permiteså ratåm aceastå ¿anså.Doresc så fac un apel ca noi to¡i så vedem Procesul deCooperare Dunåreanå în ace¿ti termeni ¿i så depunem toateeforturile necesare pentru utilizarea acestui poten¡ial.Permite¡i-mi så urez succes tuturor participan¡ilor!Declara¡ii de preså ale domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României,dupå participarea la deschiderea lucrårilor celei de-a douaConferin¡e Ministeriale a Procesului de Cooperare Dunåreanå(Bucure¿ti, Hotel Marriott - 14 iulie 2004)Reporter: Domnul ministru Brânzan så fie remaniatpentru cå a pierdut finan¡area? ªti¡i ce a spus ieriAmbasada Americanå?Dl. Adrian Nåstase: Eu l-am rugat pe domnul Brânzanså clarifice aspectele respective ¿i mi s-a pårut cå este firescså dea anumite explica¡ii pentru ceea ce s-a petrecut în zonasa, de care sigur cå este responsabil. Voi vedea în cursulzilelor urmåtoare care este situa¡ia, ce s-a întâmplat cu exactitate.În orice caz, vreau så vå asigur cå ¿i în acest caz ¿i înaltele, doresc så pun la punct toate lucrurile, så le clarific îna¿a fel încât så nu existe nici un fel de ambiguitate în legåturåcu ceea ce este de fåcut în continuare, ¿i mai ales så numai låsåm ca astfel de lucruri så se întâmple, atunci cândexistå o oportunitate de a folosi ni¿te bani, pentru anumiteproiecte importante pentru noi. Så folosim ace¿ti bani într-unmod inteligent. De aceea så-mi da¡i voie så våd încå odatåaceste lucruri pe care, repet, l-am rugat pe domnul Brânzanså le clarifice. Vreau så må uit încå odatå, så våd la ce nivelau apårut discu¡iile respective, dacå este vorba despre secretarulde stat, dacå este vorba de alte persoane. Trebuie så nefie învå¡åturå de minte, ¿i cred cå ¿i altor colegi le va fiînvå¡åturå de minte, så se uite cu mai multå aten¡ie, sunt banidisponibili pe care îi putem folosi pentru diverse proiecte, iarfor¡a unui Guvern responsabil este tocmai acesta de a utilizacât mai bine resursele disponibile.Reporter : Canalul Bâstroe?Dl. Adrian Nåstase: Din punctul de vedere al Guvernului¿i al meu, au fost deja exprimate. Am transmis oscrisoare premierului Ucrainei, este vorba de un demers oficialpe care l-am fåcut ¿i pe care l-am fåcut ¿i la unele forurieuropene. Cred c[ avem interesul cu to¡ii så clarificåmlucrårile care se fac acolo ¿i efectele pe care le-ar putea aveaaceste lucråri, care sunt motivate economic, asupra unui ecosistematât de complex cum este Delta Dunårii. De aceearepet punctul de vedere pe care le-am exprimat, sigur cu elegan¡å,cu responsabilitate, dar eu cred cå este vorba despre oresponsabilitate comunå, pânå la urmå pentru toate ¡årile dinzonå, care trebuie în egalå måsurå så asigure protec¡ia ecologicåa Deltei.Reporter: De ce s-a amânat Congresul PSD, nu våsupåra¡i, de pe 8 august pânå spre sfâr¿itul lunii, pute¡iså ne spune¡i? Motivul?Dl. Adrian Nåstase: Era fixat pe 8 august? Nu ¿tiu, îmi6Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Declara¡ii, discursuri, mesajeda¡i o informa¡ie nouå. Deci nu, eu vreau så vå spun cå deocamdatåceea ce este important de decis, ¿i sigur cå BiroulExecutiv va hotårî joi asupra datei. În ceea ce må prive¿te,singura informa¡ie pe care o aveam cå acest Congres så fieîn a doua parte a luni august, deoarece este nevoie în modevident, de foarte multe pregåtiri, nu numai în legåturå cudocumentele dar ¿i reprezentan¡i, cei care vor veni din teritoriu,sunt foarte aspecte organizatorice. Nu cred cå un astfelde Congres, cu o importan¡å atât de mare poate fi organizatîn 2-3 såptåmâni. De aceea, sigur, încercåm så-l facem câtmai repede posibil dar în acela¿i timp încercåm så-l pregåtimcât mai bine posibil.Reporter: A¡i întrerupt negocierile românoucrainene,prin delimitarea platoului continental...?Dl. Adrian Nåstase: Nu s-au întrerup încå, din informa¡iilemele ele vor continua cu o nouå rundå în septembrie¿i urmeazå sigur så decidem împreunå, sper cå vom aveafor¡a necesarå de a lucra împreunå, så gåsim o solu¡ie cât maibunå pentru delimitarea platoului continental, de fapt aapelor maritime. Aceste lucruri sunt importante ¿i din punctulde vedere al activitå¡ilor economice pe care ¡årile noastrele vor face într-un spa¡iu care are deocamdatå un statut juridicambiguu. De aceea eu cred cå avem interesul, ¿i noi ¿iucrainienii, så clarificåm aceste probleme fie prin negocieribilaterale, fie în måsura în care acest lucru nu este posibil sårezolvåm aceastå chestiune pe baza unei hotårâri arbitrale,un ter¡ impar¡ial, care så poatå så decidå. Vå rog så våaduce¡i aminte atunci când s-a semnat tratatul cu Ucraina, înurmå cu 7 ani, în momentul acela, practic, s-a convenit cåîntr-un interval de 2 ani, aceastå chestiune va fi solu¡ionatåla nivel bilateral. Au trecut deja suficient de mul¡i ani în carenegocierile s-au desfå¿urat, uneori mai bine, mai råu, cu maimult entuziasm, este cazul så încheiem acest capitol dinrela¡ia noastrå, fie printr-o solu¡ie bilateralå de negociere, fieprintr-o solu¡ie cu implicarea ter¡ilor.Declara¡iile domnului prim-ministru Adrian Nåstase cu prilejul instalåriinoului pre¿edinte al Agen¡iei Române pentru Investi¡ii StråineSunt foarte bucuros så fiu prezent aståzi la aceastårelansare activitå¡ii în cadrul ARIS. A¿ începe mul¡uminduilui Marian Såniu¡å pentru activitatea de pionierat. De obiceifunda¡iile pentru o clådire sunt cele mai dificile, dupåaceea lucrurile merg mai u¿or, mai repede, ¿i vreau så-i mul-¡umesc lui ¿i colegilor lui pentru ceea ce au fåcut în aceaståperioadå de timp. Chiar faptul cå în primele patru luni aleacestui an investi¡iile stråine în România au crescut cu peste30% ne aratå cå existå o dinamicå nouå, ne aratå faptul cåeconomia româneascå este mai sånåtoaså ¿i existå o posibilitatemai mare de absorb¡ie, de atragere a unor investi¡iistråine. Trebuie înså så mergem mai departe. Trebuie så în¡elegemfaptul cå perioada în care cre¿terea economicå, dezvoltårileeconomice, se bazau pe privatizare a trecut. Celemai multe dintre privatizåri s-au încheiat, cel pu¡in pe zonaindustriei, råmân încå unele sectoare, utilitå¡i, energie¿.a.m.d., dar care sunt mult mai complexe ¿i care înseamnåîn primul rând modificåri de management ¿i mai pu¡inatragere de surse. Cred, din acest punct de vedere, cå investi-¡iile green field reprezintå în acest moment un ul dintre principalelemotoare, dacå nu cel mai important, pentru cre¿tereaeconomicå ¿i de aceea rolul acestui ghi¿eu central pentru investi¡iiledin stråinåtate cre¿te foarte mult în aceastå perioadå.Trebuie så facem în a¿a fel încât investitorii stråini sånu mai poatå spune iatå, am fost în România, dar ca så iau oaprobare de nu ¿tiu unde ni s-au cerut bani, ca så fac o investi¡ienu ¿tiu unde, så ob¡in nu ¿tiu ce autoriza¡ie mi s-aucerut bani. Trebuie så-i facem pe compatrio¡ii no¿tri, pe to¡i,så în¡eleagå cå aceste investi¡ii stråine, la acest momentRomânia în care nu are încå posibilitatea uneicapitalizårifoarte puternice a unor investi¡ii interne sus¡inute, reprezintåprincipalul mijloc prin care creåm locuri de muncå ¿i în felulacesta venituri suplimentare la buget. De aceea avem cu to¡iiinteresul så tratåm investitorii stråini, investi¡iile stråine cumaximå aten¡ie ¿i maximå responsabilitate. De aceea amvrut så fiu prezent aståzi aici, la aceastå întâlnire ¿i mai multam vrut ca aceastå numire a lui Alexandru Popa så fie privitåcu interes ¿i eventual ca un semnal pentru mul¡i al¡i tinericare merg så studieze în stråinåtate ¿i care, dupå aceea trebuieså vadå cå pot så-¿i gåseascå rostul acaså. AlexandruPopa este într-un fel un produs al mass- mediei, pentru cå,îmi aduc aminte, în urmå cu câ¡iva ani am citit în preså untânår absolvent de la Stanford se întorcea în ¡arå. Am vrut sålcunosc, i-am oferit så lucreze cu mine ¿i må bucur aståzi såconstat cå unul dintre cei mai buni ¿i cei mai serio¿i consilieriai mei a fost Alexandru Popa, un om foarte tânår, dar¿ef de promo¡ie la Stanford ¿i în acela¿i timp un om care a¿tiut întotdeauna så urmåreascå un proiect pânå la capåt. Esteceea ce m-a impresionat la el ¿i mai ales faptul cå nu mi-ascris niciodatå un document care så aibå mai mult de douåpagini - unul dintre lucrurile care ne omoarå în administra¡ieeste lungimea unor documente, care adeseori au expuneri demotive, care ne fac så disparå orice interes pentru concluzii.Din acest punct de vedere eu cred cå un stil de lucru maidirect, mai eficient, mai pragmatic, va fi ¿i o garan¡ie pentrucei care vor veni aici pentru a investi, pentru a cåuta locurilecele mai bune în care så investeascå. Din acest motiv am vrutså fiu prezent aståzi aici, pentru a spune încå o datå cå, întrunfel, ceea ce spunem aståzi împreunå, cu ocazia acesteinumiri înseamnå ¿i un mod mai bun al nostru de adecvare lacea ce se întâmplå în lumea în care tråim. Putem så spunemmai clar faptul cå România nu numai cå se deschide maiNewsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 7

Declara¡ii, discursuri, mesajemult spre exterior, dar este capabilå så atragå mai mult dinexterior, ca experien¡å, din punctul de vedere al capitalurilor,cå poate så se modernizeze mai rapid în aceastå inter rela¡ietot mai dinamicå. Investi¡iile stråine, repet, reprezintå dinpunctul meu de vedere principala for¡å de cre¿tere pentruperioada care va urma. Datoria noastrå la Guvern este så asiguråmnu numai ie¿irea din convalescen¡å. ¿tim cu to¡ii cå înperioada 1997 - 2000 România a avut cea mai mare recesiuneeconomicå din cei 15 ani. Am reu¿it totu¿i în perioadacare a trecut så asiguråm un ritm de cre¿tere foarte bun ¿i maiales så eliminåm acest virus din economia româneascå - nivelulfoarte înalt al infla¡iei. Trebuie så continuåm så facemaceste lucruri. Faptul cå am reu¿it så încheiem un nou acordcu Fondul Monetar Interna¡ional reprezintå o confirmare afaptului cå reu¿im så men¡inem condi¡iile macro-economicela niveluri convenabile. Dar dincolo de aceste lucruri conteazåfoarte mult ambian¡a pentru afaceri, mediul de afaceri.Legisla¡ia este importantå, dar ¿i unele practici care existå înalte ¡åri ¿i trebuie så fim con¿tien¡i existå o foarte mare competi¡ie,mai ales în zona noastrå, pentru investi¡ii stråine. Trebuiecu to¡ii så tratåm cu seriozitate aceste lucruri, så vedemde fiecare datå când apar probleme unde putem rezolva, lanivelul administra¡iei, la nivel politic, atunci când este nevoie.Corup¡ia reprezintå un termen generic pentru o mul-¡ime de lucruri care nu func¡ioneazå, de la ceea ce poate såfie corup¡ie la niveluri politice, la ceea ce este adeseori nemul¡umireacelui care merge la un ghi¿eu, pentru o proceduråfoarte simplå. ¿i aici trebuie så vedem de fiecare datåcum putem în fiecare zi, în fiecare såptåmânå, în fiecarelunå, så construim un mediu public care så fie mai atrågåtor¿i care så creeze o dinamicå mai mare pentru investi¡ii. Deaceea sigur ARIS nu poate så facå mai mult decât face Guvernulsau mai mult decât facem cu to¡ii în ¡ara noastrå. Elînså poate, în condi¡iile în care ne mi¿cåm într-o direc¡ie corectå,så mobilizeze mai multe fonduri, pentru a dezvolta, peformule exponen¡iale aceste cre¿teri de economie pe care,dupå aceea, le vom putea transforma ¿i în beneficii socialepentru cei care a¿teaptå de la noi råspunsuri ¿i în aceste zone.Nu vreau så fac foarte multe comentarii, nu vreau så intruîn foarte multe amånunte, nu vreau så fac neapårat compara¡ii.Cred cå avem un moment bun, este un moment fast,pe care îl marcåm aståzi, aici, la ARIS. Cred cå este un mesajdublu pentru investitorii stråini, dar ¿i pentru tinerii dinRomânia.Este un mesaj de încurajare pentru to¡i cei care vor så formåmo echipå, care, în perioada urmåtoare se va bate pentruca România så iaså dintr-un con de umbrå, dintr-o zonå perifericå,¿i devenind membrå a Uniunii Europene så aibåevolu¡ii mult mai rapide. Vå doresc succes, îi doresc succeslui Alexandru Popa. Îi mul¡umesc încå o datå lui Marian Såniu¡å,celor care lucreazå la ARIS le mul¡umesc pentru ceeace au fåcut într-un timp foarte scurt ¿i cred cå putem så constatåmdeja existen¡a unei tradi¡ii, a unor bune practici, importanteîn acest domeniu. Fie ca aceastå nouå etapå în via¡aARIS-ului så fie etapå de succese care, înså, fårå îndoialå vorconta enorm în evolu¡iile economice române¿ti. Încå o datåsucces.Alocu¡iunea domnului prim-ministru Adrian Nåstasecu ocazia inaugurårii noului sediu al Consiliul Concuren¡ei(Bucure¿ti, 15 iulie 2004)Domnule pre¿edinteDomnilor ambasadori,Domnilor membrii ai consiliului Concuren¡ei,Îmi face o deosebitå plåcere så må aflu aståzi aici împreunåcu dumneavoastrå în noul sediu al Consiliului Concuren¡ei,o institu¡ie care va avea un rol extrem de importantîn ceea ce prive¿te negocierile României cu Uniunea Europeanådar, mai ales, func¡ionarea României, a economieiromâne¿ti în spa¡iul economic european. În 6 luni s-au întâmplatenorm de multe lucruri în aceastå materie . Vreau såvå spun cu foarte mare sinceritate, dacå nu am fi fost în procesulde negociere cu UE, probabil cå acest proces ar fi duratîncå foarte mul¡i ani ¿i nu ¿tiu câ¡i dintre noi, erau con¿tien¡ide importan¡a acestei institu¡ii ¿i mai ales a mentalitå¡ii, saua mentalitå¡ilor legate de func¡ionarea acestei institu¡ii. Zileletrecute a apårut un exemplu foarte evident, legat de importurilede zahår între România ¿i Ungaria. Dacå noi nusuntem pregåti¡i så abordåm aceste probleme vom avea dificultå¡iîn a rezolva chestiuni punctuale care se apar încå depe acum, în momentul în care România este deja la zona decontact cu UE.Prin intrarea Ungariei în Uniunea Europeanå, Româniase învecineazå cu Uniunea Europeanå; ¿i practic o så aparåavantaje sau dezavantaje, pe care trebuie så ¿tim så le gestionåm.Am avut de curând un alt exemplu despre nevoia dea tratata foarte serios aceste probleme. Discutam despre ajutoarelede stat. ¿ti¡i foarte bine România a avut o economiecare s-a bazat pe prezum¡ia cå avem la infinit resurse ieftine,¿i energie în exces.România a avut în proces de privatizare 7 mari combinatesiderurgice, practic mai mult decât toate celelalte ¡åri candidatela un loc. Aceste combinate siderurgice s-au bazat înmare måsurå pe ajutoare de stat, astfel spus statul subven¡ionaîntr-un fel sau altul func¡ionarea acestor industriicare dupå aceea intrau sigur în dezvoltåri pe orizontalå,locuri de muncå ¿i a¿a mai departe. În momentul în care am8Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Declara¡ii, discursuri, mesajerealizat procesul de privatizare ¿i încercåm så construim cuadevårat o economie de pia¡å func¡ionalå trebuie privite cutotul altfel ajutoarele de stat în situa¡ii foarte transparente,prin introducerea sumelor respective în buget, printr-o politicå,repet care trebuie så fie transparentå. Consiliul Concuren¡ei,func¡iona de fapt, sau institu¡iile de concuren¡å func-¡ionau pe de o parte în zona Ministerului de Finan¡e, pe dealtå parte în zona Parlamentului, componente ale ac¡iunii politice,ca så nu spun altfel.Trebuie så ne fie foarte clar, avem nevoie de o institu¡ieprofesionistå, o institu¡ie cu oameni care så cunoascå foartebine ceea ce înseamnå standardele în acest domeniu, în ¡årileUniunii Europene. ¿i din acest punct de vedere realizareaunui adevårat climat concuren¡ial normal în România va reprezentaefectul interven¡iilor frecvente, atunci când va ficazul fårå îndoialå, ale Consiliului Concuren¡ei pe pia¡å.Sigur unii vor acuza dumpingul, al¡i vor încerca så intre pepie¡ele noastre, în condi¡ii care sunt mult mai sigure. Nuvreau så dau foarte multe exemple, dar, vin spre exempluproduse din anumite ¡åri din Asia care în vamå sunt declaratela un nivel absolut incredibil, ¿i sunt taxate la ni¿te valorisimbolice. Ce va face Consiliul Concuren¡ei, dacå va trebuiså judece competi¡ia pe pia¡a internå, felul în care vor venimai mul¡i bani, sper prin direc¡ia generalå a våmilor. Toateaceste elemente ¡in de acum de un alt tip de competi¡ie pepia¡a româneascå ¿i acest lucru repet are ¿i pår¡i bune ¿i pår¡irele.Så nu ne închipuim cå Consiliul Concuren¡ei, nu va facedecât så fie un avocat al statului pentru a maximiza uneledintre interesele sale. Nu, este. Consiliul Concuren¡ei în Româniadevine o institu¡ie a pie¡ei unice europene, un judecåtorpe pia¡a româneascå, impar¡ial. Este o cu totul altå situa¡ia¿i de cât cea pe care o aveam în primi ani de tranzi¡ie,¿i eu cred cå trebuie så ne bucuråm de aceastå schimbarecare este fundamentalå. De aceea sunt importante noua legea concuren¡ei, activitå¡ile care se desfå¿oarå, profesionalismul,cuno¿tin¡ele, competen¡a membrilor acestui consiliu,cerin¡ele care erau legate de realizarea în final nu doar anegocierilor pentru capitolul 6 - unul dintre cele mai dificile¿i unde nu trebuie doar så promitem så facem angajamenteca la alte capitole, unde la momentul închiderii capitolului vatrebui så avem deja puse în aplicare, implementate o serie demåsuri pe care le-am anun¡at. Trebuie så avem deja un întregrecord, cum se spune în limbajul de la Bruxelles pentrufoarte multe dintre aspectele pe care le discutåm aståzi.Din acest motiv eu consider cå pânå la urmå acest, inaugurareaacestui nou sediu reprezintå ¿i o dovadå a în¡elegerela nivelul Guvernului a importan¡ei acestei institu¡ii. ¿i amavut ¿ansa ca Ministerul Culturii ¿i-a realizat un alt sediufunc¡ional, ¿i foarte bine pus la punct, ¿i am putut så punemla dispozi¡ia Consiliului Concuren¡ei acest spa¡iu deosebitcare så asigure func¡ionalitatea institu¡iei. Må bucur de aceeaså marcåm împreunå aceste lucruri ¿i cu speran¡a cå activitateape care o vedem deja demaratå, nu doar în ceea ce prive¿tedocumentele, prezentarea publicå, dar mai ales interven¡iaeficientå, în cazuri în care Consiliul trebuie så se autosesizeze,trebuie så aparå într-adevår ca un arbitru impar¡ial.Membrilor Consiliului le revine o sarcinå foarte dificilå,pentru cå în mare måsurå suntem obi¿nui¡i så consideråm cånumai producåtorii no¿tri trebuie ajuta¡i, pe când aici dejafilozofia este alta. Aceea cå to¡i producåtorii trebuie så sebucure atunci când vin pe pia¡a româneascå de un tratamentechitabil. ªi aceste lucruri trebuie så intre de pe acum, în acceptarearegulilor economiei de pia¡å în UE, ¿i så în¡elegemcå unele dintre avantajele pe care unii dintre producåtoriino¿tri le-au avut o lungå perioadå de timp, vor fi eventualcompensate capacitatea lor de a exporta pe alte pie¡e, deci såaibå un tratament corect, dar în acela¿i timp de o cre¿tere agradului de competi¡ie pe pia¡a internå româneascå. Pia¡ainternå româneascå nu mai este un monopol al producåtorilorromâni, deschiderea de pia¡å înseamnå în mare måsuråo concuren¡å tot mai durå.Aceste lucruri înså vor însemna ¿i cre¿terea de productibitate,cre¿terea de eficien¡å, cåutarea unor formule demanagement institu¡ional tot mai bun.Doamnelor ¿i domnilorStima¡i prieteni,Vreau så spun încå odatå foarte clar. Noi avem nevoie deun Consiliul al Concuren¡ei, noi Guvernul, avem nevoie deo institu¡ie cu adevårat independentå, credibilå mai ales, prindeciziile pe care le va lua. Altfel întregul e¿afodaj pe care încercåmså-l construim pentru o economie de pia¡å care såfunc¡ioneze în spa¡iul european se dårâma. De aceea suntfoarte bucuros cå în structura actualå se regåsesc oameni cuexperien¡å /../ dar în primul rând cu foarte multå competen¡å.Ceea ce a¿ vrea så mai spun în final, este faptul cå am beneficiatîn cadrul finalizarea negocierilor la capitolul 6, defoarte mult sprijin din partea Comisiei Europene, din parteadelega¡iei la Bucure¿ti, dar ¿i din partea unor consilieri depreaderare cårora a¿ vrea så le mul¡umesc în mod deosebit.Este vorba de consilieri de preaderare din Italia ¿i din Germania¿i care ne-au sprijinit în mod deosebit pentru a face îna¿a fel încât standardele dar ¿i mecanismele så fie asemånåtoaredacå nu identice pentru început, cu cele din UE. Culturaconcuren¡ei mi se pare de asemenea un element importantcare se va construi încetul cu încetul: Sunt foarte pu¡iniromâni probabil, care ¿tiu cå un astfel de consiliu existå, suntfoarte pu¡ini probabili cei care ¿tiu care sunt obiectivele, sarcinileunui astfel de Consiliu. Sunt pu¡ini cei care ¿tiu cå, însfâr¿it conduita lor, pe pia¡a româneascå va fi de pe acumprivitå cu foarte multå aten¡ie nu doar de cåtre consumatori,nu doar de cåtre cei care eventual vor avea acces la produselerespective, dar ¿i de acest judecåtor impar¡ial pentru ceeace prive¿te competi¡ia care este Consiliul.Vreau så mul¡umesc încå odatå pentru, tuturor colegilor,inclusiv la nivelul Guvernului care au acceptat imediat propunereape care am fåcut-o de a aloca acest spa¡iu, pentru oinstitu¡ie pe care eu o consider extrem de importantå pentrutot ceea ce înseamnå reforma economicå în România ¿i ac-¡iunea noastrå viitoare.Mul¡umesc încå odatå domnului ambasador, ¿efului de-Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 9

Declara¡ii, discursuri, mesajelega¡iei Comisiei Europene la Bucure¿ti, ¿i tuturor prietenilor,speciali¿tilor, exper¡ilor care ne-au ajutat så ajungempânå la acest nivel ¿i care sunt convins cå ne vor ajuta înfinalizarea acestui capitol, capitolul 6, cât mai curând sperspre finalul lunii septembrie, sau mai devreme. A¿ vrea dinacest motiv încå odatå så vå mul¡umesc tuturor pentru sprijin,¿i så fie într-un ceas bun aceastå inaugurare a sediuluinoii institu¡ii.10Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Partidul Social Democrat - Sediul CentralConferin¡å de preså a Partidului Social Democrat,sus¡inutå de domnul Adrian Nåstase, pre¿edintele PSD¿i prim-ministru al RomânieiDoamnelor ¿i domnilor,Delega¡ia Permanentå de aståzi a analizat obiectivelerestructurårii, deja anun¡ate, a Partidului Social Democrat.Am analizat, de asemenea, procedurile pe care le vom utilizaîn urmåtoarea perioadå de timp pentru a ne asigura cå restructurareaîndepline¿te obiectivele aprobate ¿i satisface cerin¡elemembrilor, simpatizan¡ilor ¿i electoratului PartiduluiSocial Democrat.Doresc så anun¡, în primul rând, faptul cå Delega¡ia Permanentåa Partidului Social Democrat ¿i-a suspendat activitateapânå la congresul extraordinar din luna august. Vreauså vå informez, de asemenea, despre faptul cå în perioada urmåtoareconducerea executivå a Partidului Social Democratva fi asiguratå de un Birou Coordonator, care va avea caobiective gestionarea unor probleme urgente, în primul rând,pregåtirea congresului extraordinar al partidului, coordonareacomisiei pentru elaborarea propunerilor de completare ¿imodificare a Statutului Partidului Social Democrat, definitivareastrategiei de campanie electoralå pentru alegerile parlamentare¿i preziden¡iale, elaborarea procedurii metodologiceprivind organizarea ¿i validarea alegerilor preliminarepentru locurile pe listele parlamentare, în baza deciziei pecare, såptåmâna trecutå, Delega¡ia Permanentå a stabilit-o,gestionarea problemelor curente, în mod evident, elaborareaorganigramei, a fi¿elor de post pentru serviciile func¡ionaleale partidului.În legåturå cu componen¡a Biroului Coordonator al partiduluis-au stabilit urmåtoarele. În afarå de pre¿edinte ¿ipre¿edintele executiv ai PSD ¿i de pre¿edin¡ii celor douå Camereale Parlamentului, Biroul Coordonator al PartiduluiSocial Democrat va avea urmåtoarea componen¡å pe carev-o prezint în ordine alfabeticå:Titus Corlå¡ean, purtåtor de cuvânt al PSD;Cristian Diaconescu, reprezentant al Guvernului în nouaechipå de coordonare:Zamfir Dumitrescu - din Bucure¿ti - pre¿edintele UniuniiArti¿tilor Plastici:Gheorghe Nechita - din Ia¿i - primarul municipiuluiDan Nica - din Gala¡i;Gabriel Oprea - Ilfov;Rovana Plumb - Bucure¿ti;Ioan Rus - Cluj;Ioan Sasu - Bucure¿ti;Ilie Sârbu - Timi¿;Marian Sârbu - de la sindicate;Ion Stan - Dâmbovi¡a.A¿ vrea så vå explic schimbarea de abordare în ceea ceprive¿te echipa executivå de la partid. Noi am avut o delega¡iepermanentå care era reprezentativå. Vå spuneam ¿i data(10 iulie 2004)trecutå, era formatå dintr-un numår important de mini¿tri, deparlamentari ¿i, din påcate, caracterul executiv al acesteientitå¡i nu se putea så se exercite într-un mod foarte eficienttocmai datoritå activitå¡ilor multiple pe care le aveau membriisåi. De aceea, am convenit cu câ¡iva dintre colegii meidin Guvern cå-¿i vor da demisia de la Guvern ¿i vor lucra întotalitatea timpului la partid. Practic, una dintre disfunc¡iile,neîmplinirile sau ra¡iunile pentru care echipa noastrå în campaniaelectoralå a fost mai pu¡in eficientå a fost legatå de faptulcå o parte din zona de conducere a fost destul de restrânså,formatå doar din câ¡iva oameni - vorbesc de lideri ai partidului.În momentul acesta, înså, practic, Dan Nica, GabrielOprea, Rovana Plumb, Ilie Sârbu, Marian Sârbu î¿i vor dademisia din posturile pe care le au în Guvern ¿i vor lucra fulltime la partid.În felul acesta, practic, echipa, Biroul de Coordonare vaavea oameni care vor sta toatå vremea la partid, se vor ocupade pregåtirea congresului, de pregåtirea campaniei electorale,de procedurile pentru alegerile preliminare pe care le vomface în interiorul partidului în vederea realizårii listelor ¿i,sigur, am dorit så aducem în aceastå echipå ¿i câ¡iva oamenicare au avut un rol important în alegerile locale pe diferitezone. Este vorba de primarul de la Ia¿i, este vorba de IonSandu de la Dâmbovi¡a ¿i, de asemenea, cred cå este important¿i faptul cå Zamfir Dumitrescu, un cunoscut pictor, unom deosebit pe care îl ¿ti¡i foarte bine, pre¿edintele UniuniiArti¿tilor Plastici, a acceptat ca, împreunå cu noi, så desfå¿oareo activitate care sunt convins cå va fi importantå dinmulte puncte de vedere în acest nou început de activitate lapartid. Am så fac mai târziu unele comentarii în legåturå cuaceste aspecte ¿i voi råspunde la întrebårile dv., dar vreau såse în¡eleagå, de la început, cå acest Birou Coordonator are onaturå complet diferitå de Delega¡ia Permanentå, care seîntâlnea o datå pe såptåmânå ¿i care doar lua unele decizii.Acum, practic, structura executivå este o structurå perfectfunc¡ionalå ¿i care va lucra în fiecare zi la sediul partidului.Acum, a¿ vrea så vå mai prezint câteva dintre deciziile pecare le-am luat ¿i dupå aceea vom discuta în detaliu.Delega¡ia Permanentå a Partidului Social Democrat a fost deacord cu demisia unor pre¿edin¡i ai organiza¡iilor jude¡ene ¿ia decis de pre¿edin¡i interimari la aceste organiza¡ii, dupåcum urmeazå: Iie Sârbu - la Timi¿, Dumitru Bonta¿ - laBacåu, Ioan Vårgåu - la Tulcea, Dimitrie Muscå - la Arad,Constantin Tudor - Cålåra¿i, Ion Munteanu - Neam¡, MarianSåniu¡å - Prahova, Ilie Lascu - Bråila, Ioan Talpe¿ - Cara¿-Severin, Nicolae Bådålåu - Giurgiu, Mihai Tånåsescu -Hunedoara.Ca responsabil al Biroului Coordonator al partidului pentruOrganiza¡ia Municipalå Bucure¿ti a fost desemnat dom-Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 11

Partidul Social Democrat - Sediul Centralnul Mircea Ursache.Cu privire la remanierea Guvernului au fost conveniteurmåtoarele propuneri, care vor fi supuse, potrivit prevederilorconstitu¡ionale, de cåtre primul ministru aprobåriipre¿edintelui României:La Ministerul Muncii ¿i Solidaritå¡ii Sociale ¿i al Familieieliberarea doamnei Elena Dumitru din func¡ia de ministru¿i numirea domnului Dan Mircea Popescu în func¡iade ministru.La Ministerul Agriculturii, Pådurilor ¿i DezvoltåriiRurale eliberarea domnului Ilie Sârbu din func¡ia de ministru¿i numirea domnului Petre Daia în func¡ia de ministru.La Ministerul Comunica¡iilor ¿i Tehnologiei Informa¡ieieliberarea domnului Dan Nica din func¡ia de ministru ¿inumirea doamnei Adriana ¡icåu în func¡ia de ministru.La Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor eliberareadomnului Gabriel Oprea din func¡ia de ministru delegat ¿inumirea domnului Gheorghe Emacu în func¡ia de ministrudelegat.La Ministerul Muncii, Solidaritå¡ii Sociale ¿i al Familieieliberarea domnului Marian Sârbu din func¡ia de ministrudelegat ¿i numirea domnului Bogdan Niculescu Duvåz înfunc¡ia de ministru delegat.Delega¡ia Permanentå a hotårât, de asemenea, så convoaceBiroul Executiv Central în ziua de joi, 15 iulie 2004.Biroul Executiv Central va desemna componen¡a Comisieina¡ionale de pregåtire a congresului extraordinar ¿i va dezbatedocumentele pregåtite conform statutului.Avem, doamnelor ¿i domnilor, o lungå listå de activitå¡icare vor trebui îndeplinite ¿i nu va fi u¿or. ModernizareaPartidului Social Democrat trebuie så conducå la întårireastructurilor de conducere, la eliminarea suprapunerilor dintreactivitå¡ile de partid ¿i activitå¡ile guvernamentale sau parlamentare,la întårirea coordonårii între structurile legislative,executive ¿i de partid. Toatå activitatea de modernizare nuare, înså, decât un singur scop, så råspundem mai bine a¿teptårilorcetå¡enilor. Oamenii ne-au sprijinit ¿i în opozi¡ie ¿i laguvernare. Nu am fi realizat nimic din ceea ce am realizat înultimii patru ani, nici la nivel central, nici la nivel local, dacånu am fi avut sprijinul permanent al popula¡iei României ¿ial partenerilor interna¡ionali.Cetå¡enilor României trebuie så le propunem oameni devaloare, selecta¡i prin competi¡ie internå, autenticå ¿i transparentå.Cetå¡enilor României trebuie så le propunem o viziunesocial democratå realå, în conformitate cu agenda lorde prioritå¡i. Cetå¡enilor României trebuie så le propunemprograme sociale, economice ¿i comunitare care så ne asigureintegrarea cu demnitate în Uniunea Europeanå.Împreunå cu noua conducere executivå a Partidului SocialDemocrat, ne vom ocupa în mod responsabil de procesulde modernizare a partidului, asigurând, atât continuitatealucrurilor bune, cât ¿i modificarea radicalå a celor care s-audovedit necorespunzåtoare. Vom demonstra din nou cå PartidulSocial Democrat este un partid al oamenilor ¿i pentruoameni, capabil så în¡eleagå mesajele cetå¡enilor României.Conferin¡å de preså a Partidului Social DemocratDl. Titus Corlå¡ean:Bunå seara, bine v-am gåsit. Aståzi a fost programatåprima întâlnire a Biroului Coordonator al Partidului SocialDemocrat. Ea continuå ¿i la aceastå orå. Din respect pentrudumneavoastrå ¿i cu scuzele de rigoare, pentru cå reuniuneaa început pu¡in mai târziu ¿i continuå, domnul pre¿edintem-a rugat så vin mai devreme ¿i så vå prezint o serie de elemente,care la acest moment pot fi prezentate. Deciziile arurma så fie adoptate spre finalul ¿edin¡ei.Men¡ionåm faptul cå am preferat så nu recurgem doar laun comunicat de preså. Era foarte util pentru dumneavoastråså prezentåm toate elementele în conferin¡a de preså. Laacest moment pot spune cå vom prezenta deciziile finale,probabil în cursul zilei de mâine.A¿ vrea så fac o serie de precizåri, zic eu, de interes. Înprimul rând trebuie ¿tiut faptul cå prima reuniune a BirouluiCoordonator a avut un caracter de lucru, de organizare.Practic, începând din aceastå searå se vor lansa anumitemecanisme de lucru, anumite grupuri de lucru, subcomisii,care vor pregåti Congresul extraordinar, documentele carevor fi adoptate la Congresul Extraordinar.Dacå-mi permite¡i så vå reamintesc faptul cå, Biroul Coordonatorare ca domeniu de competen¡å, atribuit anterior deDelega¡ia Permanentå, pregåtirea Congresului Extraordinaral PSD, coordonarea Comisiei pentru elaborarea propunerilorde completare ¿i modificare a statutului PSD - inclusivelementele ¡inând e restructurarea partidului, modernizarea,eficientizarea sa - definitivarea strategiei de campanie electoralåpentru alegerile parlamentare ¿i preziden¡iale ¿i gestionaraaltor probleme curente, inclusiv elaborarea anumitororganigrame, fi¿e de post, restructurarea departamentelor dincadrul partidului.În fiecare zi, începând de mâine, Biroul Coordonator î¿iva desfå¿ura activitatea cu men¡iunea cå în anumite situa¡iiunii dintre colegi se vor deplasa, vor fi în teritoriu, vor ¡inelegåtura cu teritoriul ¿i ¡inem cont ¿i de situa¡iile specifice aleunora dintre membrii acestui Birou Coordonator, care, înmod firesc se vor afla un numår de zile în teritoriu.În cea ce prive¿te ordinea de zi de aståzi, punctele care aufost ¿i sunt în continuare abordate, tematica este urmåtoarea.În primul rând organizarea activitå¡ii Biroului Coordonator,repartizarea membrilor Biroului pe jude¡e ¿i în municipiulBucure¿ti. Este vorba de o responsabilitate în rela¡iacu douå, trei jude¡e. Vor ¡ine legåtura ace¿ti membri ai Bi-12Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Partidul Social Democrat - Sediul Centralroului Coordonator cu o serie de jude¡e, cu conducerea organiza¡iilorjude¡ene sau conducerea interimarå. De asemenearepartizarea membrilor Biroului Coordonator pe subcomisii,pentru pregåtirea Congresului Extraordinar al partidului.În ceea ce prive¿te jude¡ele, existau o serie de elementecare se discutau acum. Este prematur så dau elemente concrete,pentru cå, în unele situa¡ii, cum este cazul subsemnatuluise vor påstra competen¡ele anterioare, eu ca fost secretarexecutiv, råspunzând alåturi de vicepre¿edintele competentde organiza¡ia din Sibiu ¿i Teleorman. V-am dat unexemplu. În alte situa¡ii vor fi ni¿te schimbåri bineîn¡eles.În ceea ce prive¿te repartizarea pe subcomisii a¿ vrea såmen¡ionez care sunt aceste subcomisii.În primul rând subcomisia pentru elaborarea ofertei electoralea PSD pentru alegerile parlamentare ¿i preziden¡iale.Cea de-a doua subcomisie este cea privind elaborareaprogramului pentru restructurarea PSD, inclusiv completarea¿i modificarea Statutului PSD.Cea de-a treia vizeazå elaborarea strategiei partiduluipentru alegerile parlamentare ¿i preziden¡iale din 2004.Cea de-a patra vizeazå elaborarea Raportului privindrezultatele ob¡inute de PSD în alegerile locale din iunie 2004¿i în sfâr¿it o subcomisie cu caracter mai degrabå tehnic, deorganizare, pentru organizarea ¿i logistica Congresului Extraordinaral PSD.A¿ vrea så men¡ionez faptul cå în ceea ce prive¿te calendarulprivind organizarea activitå¡ii, în perioada urmåtoare,dupå cum ¿ti¡i, joi, 15 iunie este programatå reuniuneaBiroului Executiv Central, pentru aprobarea måsurilor privinddeclan¿area restructurårii partidului ¿i celelalte chestiunicare vizeazå Congresul Extraordinar.În perioada imediat urmåtoare, dupå 20 iulie, timp decâteva såptåmâni, probabil trei sau o lunå vor avea lor conferin¡eextraordinare ale organiza¡iilor jude¡ene ¿i voi men-¡iona care este agenda, care sunt competen¡ele acestor conferin¡eextraordinare ¿i în sfâr¿it, spre finalul lunii august,datele exacte vor fi decise în perioada urmåtoare. Vor avealoc atât Consiliul Na¡ional cât ¿i Congresul Extraordinar.În ceea ce prive¿te ordinea de zi a conferin¡elor extraordinareale organiza¡iilor jude¡ene, douå, trei elemente suntfoarte importante. În primul rând evident un raport privindrezultatele ob¡inute de organiza¡ia respectivå la alegerilelocale din iunie, propunerile privind restructurarea activitå¡iiorganiza¡iilor PSD, inclusiv completarea ¿i modificareaprevederilor statutului.De ce spun aceasta? Este un lucru foarte important careintrå în logica democraticå a vie¡ii unui partid. Biroul Coordonator¿i mai ales subcomisia care va fi mandatatå cuelaborarea acestor propuneri de restructurare, de reformå astatutului este în acela¿i timp ¿i un receptor. Organiza¡iilejude¡ene vor transmite propunerile concrete spre birou, spresubcomisii ¿i în sfâr¿it alegerea delega¡iilor la CongresulExtraordinar al PSD.Se va definitiva ¿i componen¡a comisiei pentru pregåtireaCongresului Extraordinar, spun se va definitiva, pentru cå înafarå de membrii Biroului Coordonator care bineîn¡eles facparte, vor fi ¿i o serie de pre¿edin¡i sau pre¿edin¡i interimariai organiza¡iilor jude¡ene. Este firesc.Cu privire la calendar am men¡ionat care sunt punctelecare sunt în aten¡ia noastrå. Deciziile privind componen¡aacestor subcomisii le vom face cunoscute în cursul zilei demâine. Repet, a fost vorba de o primå reuniune, o primå întâlnirecu caracter organizatoric, de lucru, în care, între altele,s-a discutat despre o prezen¡å foarte activå a membrilorBiroului Coordonator ¿i în teritoriu, pentru a ¡ine legåtura cuorganiza¡iile jude¡ene. Repet încå o datå, una din competen¡eleprincipale ale Biroului Coordonator este acela de aduce mai departe proiectul de restructurare, de eficientizare¿i modernizare a partidului ¿i este firesc så se ¡inå legåtura cuorganiza¡iile jude¡ene, organiza¡iile locale, care vor avea ¿iele un rol important în acest proces.ªedin¡a Biroului Executiv CentralAlocu¡iunea domnului Adrian Nåstase,pre¿edintele Partidului Social Democrat(15 iulie 2004)Dragi colegi,Dragi prieteni,Spuneam cå nu voi face o analizå aprofundatå aalegerilor locale ¿i a rezultatelor lor, deoarece ave¡i raportulmai amplu pe care l-am distribuit, dar nu vreau så fac aceaståanalizå, la acest moment, în primul rând pentru cå alegerilelocale sunt importante pentru noi, sigur prin rezultate dar maiales prin concluziile pe care le putem trage pentru ceea ceeste esen¡ial pentru noi în perioada urmåtoare ¿i anume modernizareapartidului nostru.De altfel modernizarea Partidului Social Democrat faceparte din proiectul mai amplu ar reformei politice ¿i institu¡ionale.Vå reaminti¡i acum 2 ani, la o reuniune de la Sinaia,am lansat proiectul reformei politice si institu¡ionaleunde am fost cu to¡ii de acord cå ¿i partidele politice trebuieså se schimbe in perioada care urmeazå. Din påcate, mul¡ioameni când vorbesc despre schimbare se referå doar laceilal¡i. I¡i trebuie mult curaj så recuno¿ti nevoia de schimbarepentru propriul partid sau pentru propria organiza¡ie.Faptul cå aståzi venim în fa¡a Biroului Executiv cu oNewsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 13

Partidul Social Democrat - Sediul Centralserie de propuneri de modificare structuralå este cea maibunå dovadå, pentru noi, cå nu suferim de anchilozare politicå¿i cå avem resursele interne necesare pregåtirii partiduluipentru confruntarea decisivå din alegerile generale ¿i preziden¡iale¿i mai ales cå avem suflul politic necesar pentru ostrategie pe termen lung pentru ¡ara noastrå.Precizåm din start, cred cå este important acest lucru:Obiectivul nostru nu s-a modificat. Dorim så câ¿tigåm alegerile¿i så continuam aplicarea programului nostru politic.Nu facem nici o modificare din punct de vedere doctrinar.Råmânem ca ¿i pânå acum un partid de mare anvergurå, construitpe fundamentul solid al valorilor ¿i atitudinilor socialdemocrate.De ce trebuie så traversåm înså un proces rapid de reformåa partidului?1. Vå reamintesc faptul cå PSD a fost reorganizat in anul2001, råspunzând cerin¡elor momentului politic de atunci simai ales cerin¡elor guvernårii din acel moment, când principaleleimperative erau administrare eficientå a ¡årii, reluareacre¿terii economice si integrare euro-atlanticå.Atunci popula¡ia cerea stabilitate politicå, managementeficient, protec¡ie socialå si politici de siguran¡å a cetå¡eanului,compatibilitate europeanå si rela¡ii externe adecvate nevoiide sprijin pentru integrare.Datoritå ac¡iunii noastre si programului de guvernaresocial democrat România de acum nu mai seamånå cu cea deatunci. S-a schimbat foarte mult o realitate economicå ¿i socialå,s-a schimbat si orizontul de a¿teptare al cetå¡enilor inraport cu administra¡ia, cu guvernan¡ii si chiar fa¡å de comportamentuloamenilor politici, indiferent de pozi¡ia lor insistemul politic.Oamenii vor in 2004 altceva:I. mai multå libertate in raport cu guvernarea si cu guvernan¡ii;II. egalitate mai mare de ¿anse;III. reguli clare de distribu¡ie a resurselor in plan teritorial;IV. mai multå transparentå si mai multå consultare publicåin deciziile de interes major;V. administra¡ie mai eficientå si mai putinå politicå;VI. mai multå descentralizare, mai putinå birocra¡ie.Si atitudinea politicå a electoratului s-a schimbat fundamental.Electoratul din anul 2000, un electorat care vota încå înfunc¡ie de simpatia fatå de candidat sau program, s-a transformatintr-un electorat activ, electorat care pretinde politicienilorsi partidelor så-i asculte vocea, så-¿i modeleze programeledupå nevoile lui, så-l considere partener politic, nuo componentå a unui public amorf care trebuie, ca så spuna¿a, vråjit prin cântece de sirenå.Electoratul si-a descoperit for¡a ¿i obligå partidele så seadapteze acestor noi cerin¡e politice.Noi am fost motorul care a generat aceastå nouå realitatepoliticå, dar trebuie så ne adaptåm ¿i noi pentru acest nouelectorat pe care noi l-am modificat datoritå politicilor noastredin ace¿ti ani.Momentul de aståzi are tocmai aceastå semnifica¡ie,"întoarcerea" partidului spre electorat, de reacordare a tonuluipolitic la cerin¡ele beneficiarilor reali ai politicului.2. Un motiv la fel de important pentru a sus¡ine necesitateareformei politice rapide, de profunzime a partidului nostru:România are aståzi mai mult ca oricând nevoie de socialdemocra¡ie autenticå.Riscul major pentru oameni îl reprezintå acum revenirea¡årii la o guvernare haoticå, sprijinitå pe un conglomerat defor¡e politice contradictorii tentate de solu¡ii amalgamate,excesiv liberale sau inconsistent populiste. Dacå nu suntemîn måsurå så dåm Partidului Social Democrat for¡a ¿icoeren¡a necesarå pentru a câ¿tiga viitoarele alegeri atuncivom avea cu certitudine råspunderea moralå pentru o nouåperioadå de colaps economic ¿i politic pe care opozi¡ia estegata så-l impunå cetå¡enilor în schimbul votului lor.3. Modernizarea partidului va însemna si o revigorare aproiectului social democrat valabil pentru România deci ¿i oatentå selec¡ie a oamenilor politici capabil så-l în¡eleagå ¿iså-l transforme în programe politice concrete.Sa fim lucizi si så recunoa¿tem: scopul politicii care va fiesen¡ialå pentru noi in viitor va fi de a evita producerea uneifracturi ireparabile între diferitele segmente sociale, determinareasolidarizårii lor, coeziunea socialå råmâne în con-Ordinea de zi a Biroului Executiv Central al Partidului Social Democrat(Joi, 15 iulie 2004)1. PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT înainteaalegerilor parlamentare ¿i preziden¡iale. Un alt stil de aface politicå - ALOCU¡IUNEA domnului Adrian Nåstase,Pre¿edintele Partidului Social Democra2. HOTÅRÂRE referitoare la aprobarea Calendaruluiprivind organizarea activitå¡ii Partidului Social Democratîn perioada iulie 2004 - martie 2005.3. HOTÅRÂRE privind convocarea ConsiliuluiNa¡ional al Partidului Social Democrat.4. HOTÅRÂRE referitoare la propunerile de convocarea Congresului Extraordinar al Partidului Social Democrat.5. HOTÅRÂRE privind organizarea de alegeri preliminareîn PSD în vederea desemnårii candida¡ilor pentrualegerile parlamentare.14Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Partidul Social Democrat - Sediul Centraltinuare unul dintre obiectivele noastre majore. În primul rândprin revalorizarea corecta a muncii, astfel încât grupurilesociale cele mai deschise la schimbare si la adaptare så nu fieîmpiedicate sa se dezvolte, ¿i acestea sa constituie surse dedinamism, modele si pentru categoriile sociale cu un gradmai scåzut de integrare.Deci, un Partid Social Democrat modernizat va trebui såaibå ca obiectiv esen¡ial crearea un nou model de solidaritate,care traverseazå grani¡ele economice si de clasa saugrup social si care merge dincolo de identitå¡ile personale,dincolo de prejudecå¡i.Va trebui sa reconstruim valorile unei societå¡i a solidaritå¡ii.Aståzi, un anumit tip de fragilitate a societå¡ii noastrenu poate så fie legatå de eventuale presiuni externe.Riscuri dacå existå ¿i cât existå, ele ¡in mai curând de noi ¿ide aceea dacå nu generåm o platformå comunå a coeziuniinoastre economice ¿i sociale riscåm sa pierdem si vitalitateacoeziunii na¡ionale.4. Trebuie så spunem foarte clar pentru toatå lumea,PSD-ul nu este în crizå, PSD a atras spre sine un plus depeste 700.000 de voturi, fa¡å de anul 2000 ¿i este pentruprima oarå când un partid aflat la guvernare cre¿te ¿i nuscade în încrederea electoratului, dupå aproape 3 ani ¿i jumåtate.Ne confruntåm totu¿i cu o problemå: nu am reu¿it såatragem din numårul respectiv de voturi disponibile un pachetpropor¡ional cu ponderea noastrå politicå ¿i cu a¿teptårilenoastre, de aceea avem nevoie de decizii politice majore¿i este necesar ca partidul trebuie så treacå printr-unamplu proces de autoanalizå la toate nivelurile, de reconstruc¡iepe baza dezbaterilor din organiza¡ii ¿i a deciziilorunui Congres Extraordinar, în luna august.Este important så ne asumåm cu to¡ii, atât ¿i acolo undeeste cazul råspunderea pentru unele neîmpliniri, så cåutåmîmpreunå, så vedem solu¡iile prin care putem pe baza uneisolidaritå¡i a echipei noastre politice, så ducem mai departelucrurile bune, så eliminåm riscurile, problemele, sau lucrurilemai pu¡in bune care au existat.5. Cu ce se va deosebi noul PSD de vechiul PSD? În måsuraîn care putem så stabilim anumite repere în via¡a vechiuluipartid.Se va modifica profund rela¡ia cu electoratul. Vom deveniun partid mai transparent, mai comunicativ, mai apropiatde nevoile reale ale oamenilor simpli. Vom crea proiectepolitice nu doar in func¡ie de necesitå¡ile guvernårii, dar maiales ca reac¡ie directå la cererile popula¡iei, la agenda pe carepopula¡ia o stabile¿te. Trebuie så facem mai multe dezbateripublice, vom deschide partidul pentru opinii venite dinafarå,vom implica nemembrii de partid sau doar simpatizan¡i laac¡iunile noastre; Partidul trebuie så fie un partid tot maideschis, astfel încât de la lideri, militan¡i, membri de partid,simpatizan¡i, nemembrii de partid, legåtura så fie o legåturåfireascå, directå, ¿i care så nu fie doar o legåturå ce func¡ioneazånumai în momentul alegerilor, ci o legåturå de duratå,o legåturå consolidatå de încredere.Ne vom modifica si rela¡ia cu presa, în mod necesar.Transparen¡a procesului decizional poate conduce la o maibunå rela¡ie cu mass-media. Sigur nu este vorba så discutåmdoar cu patronii mass-media, este important mai ales så discutåmcu jurnali¿tii de teren, cu editoriali¿tii, så participåm ladezbateri publice ¿i aceastå atitudine trebuie så fie realå, nudeclarativå.Sigur, ¿tim de pe acum, am våzut, sunt ziare care în modneoficial au devenit organe de preså ale opozi¡iei. ¿i aici trebuieså vedem când trebuie så råspundem la interviuri ¿i maiales så ne asiguråm cå atunci când dåm interviuri, înregistråm¿i noi interviul în totalitate, astfel încât interviul så nupoatå fi dat doar pe bucå¡i care se înscriu într-o anumitåstrategie a ziarelor respective, care reprezintå un oficios sauziare care sunt strict legate de opozi¡ie ¿i care au o agendådistinctå, sigur, poate så fie respectabilå dacå este mai clarasumatå, dar, în orice caz, så fim foarte aten¡i, pentru cå dupåaceea inutil dåm precizåri în legåturå cu faptul cå un interviua fost mai amplu, dacå el a fost introdus deja într-o anumitåstrategie de imagine.Spun aceste lucruri pentru cå va trebui så vedem cu mareaten¡ie felul în care ne raportåm la mass media, felul în careråspundem, mult mai transparent, mai deschis, dar, în acela¿itimp, trebuie så în¡elegem mai bine ¿i faptul cå în massmedia româneascå existå, pe de o parte, proprietari de massmedia din stråinåtate, unii dintre ei laså echipe de editoriali¿tisau de ziari¿ti din România så ac¡ioneze cum doresc,contând mai curând aspectul comercial pentru unii dintre ei;sunt, dupå aceea, enorm de multe ziare care s-au constituit capuncte de sus¡inere pentru unul sau altul sau pentru grupuride oameni politici sau oameni de afaceri. Este o perioadå detranzi¡ie, fårå îndoialå, ¿i în politica româneascå ¿i în massmedia româneascå. Trebuie så în¡elegem aceste schimbåri ¿iså reac¡ionåm în func¡ie de aceste evolu¡ii, dar cu foartemultå deschidere, cu foarte multå transparen¡å.Avem, înså, nevoie de mai multå transparen¡å ¿i în ceeace prive¿te activitatea noastrå de partid. Comunicåm insuficientcu militan¡ii no¿tri, cu proprii no¿tri membri. Sentimentulcå deciziile se iau doar la vârf, în centre oculte de putere,fårå proceduri bine stabilite aceste lucruri au un efect dedemobilizare pentru militan¡ii no¿tri în teritoriu. Întregul sistemde comunicare internå în partid, dar ¿i comunicare cumedia ¿i cu electoratul va trebui regândit. Va fi foarte important,spre exemplu, în Organiza¡ia de Bucure¿ti, începând desåptåmâna viitoare, mini¿trii, secretarii de stat, mul¡i dintreoamenii care au pozi¡ii importante în cadrul partidului såparticipe inclusiv la activitå¡ile în organiza¡iile de partid dincare fac parte, så dåm un alt suflu activitå¡ii propriu-zise departid ¿i, în felul acesta, så încurajåm o ac¡iune care så fie nudoar de evaluare ¿i de decizie, ci mai ales de pregåtire adeciziilor, construirea unor curente de opinie în interiorulpartidului, care så poatå så fie dupå aceea mai bine valorificatela vot.O schimbare de substan¡å va fi legatå de modificareasemnificativå a obiectivelor politice pentru viitoarea guver-Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 15

Partidul Social Democrat - Sediul Centralnare. O nouå logicå a viitorului nostru program politic va fideterminatå de faptul cå încheiem o etapå importantå a transformåriisocial-economice. Am avut ca prioritå¡i integrareaeuropeanå, realizarea unei economii de pia¡å func¡ionale, aconstruc¡iei institu¡ionale, a privatizårii. Trecem la o etapå incare prioritatea principalå este dezvoltarea ¿i vå propun capânå la Congresul din luna august så finalizåm liniile defor¡å ale unui program de dezvoltare a României pentru urmåtoriipatru ani, în contextul unei strategii, fårå îndoialå, petermen mult mai lung, care så reprezinte jalonul principal deorientare pentru ac¡iunea noastrå.Dar vreau så în¡elegem foarte bine, lucrurile importantepe care le-am fåcut: ¿i stabilizarea economiei, macrostabilitateaeconomicå reprezintå, fårå îndoialå, un rezultat deosebitpe care l-am ob¡inut în ace¿ti ani. Faptul cå economiileoamenilor, veniturile lor nu mai sunt mâncate, nu mai sunterodate de virusul infla¡iei, care înainte de anul 2000 scådeavaloarea acestor venituri ¿i resurse personale în fiecare an cu50%. Aceste lucruri le-am fåcut - integrarea euroatlanticå,eliminarea vizelor, negocierile cu Uniunea Europeanå. Mul¡iconsiderå cå aceste lucruri au venit în mod automat sau cåele, oricum, veneau, de¿i sunt mul¡i care ar trebui så-¿i aducåaminte cå România nu a putut så beneficieze de eliminareavizelor la fel ca ¿i Bulgaria, în anul 2000, datoritå iresponsabilitå¡iiconduitei guvernelor de dinainte.Sunt mul¡i care ar putea så-¿i aducå aminte ce s-a întâmplatdin punct de vedere economic, ce s-a întâmplat cudatoriile lor. Dar sigur, aceste lucruri le putem spune aici saule putem spune în public. Oamenii a¿teaptå de la noi, dincolode aceste realizåri importante, dar care sunt considerate,într-un fel, ca fire¿ti, rezolvarea unor lucruri uneori maimårunte, dar extrem de importante pentru ei ¿i, în primulrând, un anumit tip de atitudine, o anumitå implicare directåîn rezolvarea fiecårui caz în parte, a fiecårei probleme.De aceste lucruri vor depinde, pânå la urmå, performan¡elenoastre electorale, dar viitorul ¡årii va depinde decapacitatea noastrå de a impulsiona factorii de dezvoltare.Vom adopta proceduri transparente ¿i democratice deselec¡ie pentru candida¡ii no¿tri în Parlament, proces va încurajao selec¡ie pozitivå, aråtând cå viitorii membri ai Parlamentuluidispun de sus¡inere, cå un loc în Parlament se dobânde¿teprin competi¡ie ¿i pe baza unor criterii, nu prinaranjamente politice sau, eventual, financiare, de culise.Criteriile pe care le vom stabili vor trebui så descurajeze participareala competi¡ia internå a celor care au fåcut obiectulunor scandaluri de preså sau asupra cårora au planat, în timp,suspiciuni de corup¡ie.O schimbare majorå va fi separarea politicii de afaceri sia reprezentan¡ilor sectorului public de cei ai sectorului privat.Va trebui så dåm un semnal clar privind separarea politiciide afaceri ¿i orientarea noastrå spre profilul politicianuluiprofesionist, consacrat serviciului public. Coabitarea,chiar sub forme mascate, a intereselor politice cu cele economicepersonale nu mai poate fi prelungitå în mandatulurmåtor. Vreau så precizåm, de asemenea, cå nu vom respingeoamenii de afaceri interesa¡i de politicå. Politica arenevoie de viziunea si experien¡a lor in probleme economice,dar trebuie så fim foarte riguro¿i în ceea ce prive¿te regulileclare ale raportului dintre politicå si afaceri, pentru eliminareaoricåror conflicte de interese.Sigur cå se poate trece dintr-un grup într-altul, din zonaoamenilor de afaceri în zona oamenilor politici sau, uneori,din politicå în zona de afaceri. În toate ¡årile se întâmplålucrul acesta, dar trecerea respectivå trebuie så fie foarteclarå, så nu existe acea remanen¡å a intereselor economice înpoliticå.Am introdus o reglementare foarte strictå privind conflictelede interese. Suntem primii care am avut curajul så facemacest lucru. Al¡ii vorbesc acum despre alte configuråri, desprecum s-ar fi putut face aceste reglementåri. Så reamintimtuturor: noi suntem primii care am avut curajul så introducemaceste reguli, inclusiv transparen¡a în ceea ce prive¿tebunurile ¿i averile demnitarilor. Mai discutåm, în anumitesitua¡ii, sunt probleme cu declararea lor. De acord, dar suntemprimii care am avut curajul så introducem aceste reglementåri.Acum este o problemå practicå. Este vorba de consecven¡anoastrå în ceea ce prive¿te atitudinea noastrå transparentåîn rela¡ia cu alegåtorii. Aceste lucruri va trebui så lespunem mai clar unora care î¿i aduc aminte acum de cum artrebui så creascå economia României. Purtåtorul de cuvânt alliberalilor ne dådea sfaturi ¿i ne spunea cå în viitor Româniatrebuie så aibå o cre¿tere economicå de 7%. El trebuie såspunå cå în perioada în care lucra la Ministerul de Finan¡e,împreunå cu colegii såi din partid, care de fapt sunt aceia¿iacum ca ¿i atunci, România a avut cea mai mare recesiuneeconomicå, iar acum, în momentul în care noi avem o cre¿-tere economicå de 5% medie în fiecare an, în ace¿ti ultimipatru ani, anul acesta am anun¡at pe primele ¿ase luni peste6%, iar dacå recolta va fi foarte bunå putem så avem chiar7%, ei, de fiecare datå împing mai departe, dându-ne sfaturiprivind cre¿terea economicå pe care noi o realizåm.Sigur, este un anumit tip de atitudine politicå care nu sebazeazå în nici un fel pe responsabilitate, dar trebuie så leaducem aminte oamenilor ce a însemnat aventura politicå ¿ice consecin¡e a avut ea din perioada 1997-2000.În acela¿i timp, trebuie så continuåm un proces de reformåpoliticå, în primul rând, în interiorul partidului nostru ¿itrebuie så dåm exemple, în primul rând, de respectare alegilor pe care noi le-am dus la Parlament ¿i pe care le-amaprobat în Parlament.Procesul de întinerire a PSD va continua. Partidul SocialDemocrat a întinerit semnificativ Guvernul ¿i administra¡iaîn ultimii patru ani, prin promovarea ca mini¿trii ¿i secretaride stat a unor profesioni¿ti din genera¡ia de 40 dar ¿i 30 deani ¿i chiar mai tineri. Ieri, am instalat la conducerea Agen-¡iei pentru Investi¡ii Stråine un tânår care a fost consilierulmeu pentru doi ani de zile ¿i care a terminat primul laUniversitatea Standford din Statele Unite - Cursuri de managementeconomic. Un om tânår, extraordinar.Dar, dincolo de acest lucru, eu cred cå este exemplul în16Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Partidul Social Democrat - Sediul Centralsine pe care îl dåm. Este vorba de faptul cå îi încurajåm înfelul acesta pe foarte mul¡i dintre cei care pleacå în stråinåtatela studii så revinå acaså, pentru cå au o ¿anså, pentru cåavem nevoie de ei. Acesta este un lucru important pe caretrebuie så-l spunem, dar mai ales trebuie så-l dovedim prindeciziile pe care le luåm.Am avut foarte mul¡i tineri pe listele noastre de consilierilocali. Am avut foarte multe femei pe listele noastre. Sigur,au mai fost diverse aranjamente. Sigur, mul¡i tineri au fostpu¿i în partea a doua a listelor, nu s-au respectat întru totulinstruc¡iunile pe care le-am dat pentru realizarea acestorliste. Totu¿i, sunt aproape 2000 de consilieri tineri pe listelenoastre ¿i ace¿ti tineri reprezintå un nucleu pentru o nouåadministra¡ie, dar ¿i pentru noile genera¡ii ale partidului nostru.Va trebui, înså, så acordåm în continuare aten¡ie acestuidomeniu, va trebui så fim mai aten¡i în politica de resurseumane ¿i nu doar pe termen scurt, ci mai ales pe termen lung.Va trebui så avem grijå de acelea¿i aspecte ¿i în ceea ceprive¿te configura¡ia viitorului Parlament. Reprezentareafemeilor va avea un rol extrem de important.Ca Partid Social Democrat nu putem så nu ne implicåmmai puternic în încurajarea femeilor de a participa la via¡apublicå, la via¡a politicå, la deciziile din partid, dar ¿i lastructurile guvernamentale ¿i structurile parlamentare. Nuam fåcut suficient în aceastå direc¡ie. Uneori, apar mai curândelemente de decizie atunci când, eventual, facem liste,dar uitåm cå de fapt pregåtirea politicå a femeilor, capacitatealor de a lucra alåturi de noi în fiecare instan¡å sunt, pânåla urmå, cele mai bune recomandåri la momentul în care sefac listele. Nu anumite procente automate. De aceea, trebuieså încurajåm, în primul rând, participarea lor la fiecare nivel,în fiecare instan¡å a partidului så lucreze împreunå cu noi.Stima¡i colegi,6. Aceste modificåri interne vor permite o reorientareapoliticilor guvernamentale.Avem nevoie de o politicå social democratå mai puternicorientatå spre alegåtorii no¿tri din mediul urban.Nu am gåsit solu¡ii convingåtoare la o serie de problemeacute cu care se confruntå segmente largi ale electoratuluiurban: pensiile ¿i puterea de cumpårare, criza din sånåtate ¿imedicamente. Guvernul partidului nostru, Guvernul pe carepartidul nostru la format trebuie så aplice politici publice îndreptateprioritar spre domenii cum ar fi : sånåtate, educa¡ie,siguran¡a cetå¡eanului, sistemul de pensii ¿i pentru reducerilede impozite. O parte din aceste aspecte vor fi dezbåtute cuocazia aprobårii hotårârilor Biroului Executiv Central deaståzi, dar aceste teme vor trebui så se afle în centrul ac¡iuniguvernamentale în perioada imediat urmåtoare ¿i pe un termenmai lung. Va trebuie så gåsim rezolvåri credibile, nu paleativeinspirate de birocra¡ia din ministerele noastre.Elementul de voin¡å politicå va fi fundamental.7. Este vorba deci despre un nou stil politic, despre o altåmodalitate prin care noi vom încerca så ac¡ionåm în perioadaurmåtoare. Prin ce se va mai caracteriza aceastå schimbarede profunzime?a. În primul rând Partidul Social Democrat trebuie så-¿iînnoiascå limbajul politic dar ¿i for¡a de activare a mijloacelorinformale de comunicare între partid ¿i cercul såu desus¡inåtori ¿i simpatizan¡i în vederea transmiterii cât mai nedistorsionatea mesajelor partidului la nivelul popula¡iei. Înnoirealimbajului politic al partidului nu va avea efectulscontat dacå nu va fi înså înso¡itå ¿i de o schimbare a practicilorpolitice ¿i de o opera¡ie de curå¡ire a partidului. Pentrureinventarea discursului politic social-democrat avem nevoienu doar teme noi, ci ¿i de comunicatori credibili.b. Un nou stil politic va fi generat de plasarea maiaproape de cetå¡eni, de grijile lor, de problemele lor, debucuriile lor. Decisivå va fi capacitatea noilor noastre echipe,dar ¿i a tuturor liderilor ¿i militan¡ilor no¿tri, de a impunepânå în toamnå un nou stil de ac¡iune politicå a partidului.Avem nevoie de o ac¡iune politicå mai aproape de cetå¡eni,de grijile ¿i nevoile lor. De o comunicare mai directå cu oamenii,pe temele fundamentale care îi intereseazå. Noul nostrustil politic va însemna un contact mai direct, nemediat cucetå¡enii.c. Un nou stil politic va însemna ¿i modernizarea ¿i europenizareacomportamentului politic la nivel local. Rezultatelebune ale guvernårii au fost eclipsate de unele practicipolitico-administrative incompatibile cu cele europene.La nivel central modernizarea ¿i europenizarea partiduluis-au realizat în mare måsurå, mai ales datoritå ac¡iunilor careau permis accesul partidului nostru în Interna¡ionala Socialistå.Propagarea måsurilor reformatoare trebuie så se facåsim¡itå înså ¿i la nivelul filialelor sau în mai mare måsurå,pentru cå nu a¿ vrea så parå cumva cå ac¡iunile de schimbares-au realizat doar la unul dintre etajele partidului ¿i la altelenu. Eu cred cå trebuie så fim foarte reali¿ti ¿i så acceptåm cuto¡i, cå la fiecare palier al partidului nostru s-au realizat ¿ilucruri bune ¿i lucruri mai pu¡in bune. Acum avem posibilitatea,determina¡i de un anumit eveniment politic - alegerilelocale, înaintea ultimei turnante pentru alegerile din toamnå,så facem evaluårile necesare ¿i mai ales så luåm måsurileîn¡elepte necesare.d. Este necesarå promovarea unor lideri locali cu voca¡iemai largå, dar mai ales cu probitate moralå care så nu poatefie puså la îndoialå. Este recomandabilå monitorizarea comportamentuluiliderilor locali ¿i reac¡ia promptå sub formasanc¡ionårii acelora care aduc prejudicii de imagine partidului.Succesul electoral nu mai trebuie så fie un paravan, oscuzå pentru cei care prejudiciazå la nivel de imagine partidul.Sigur, pentru mine a fost o foarte mare surprizå så vådcå lideri ai partidului nostru care luni de zile au ¡inut pagina,spre exemplu în Evenimentul Zilei, dintr-o datå devin personajeextrem de importante pentru acest ziar, care le ceropinii privind via¡a partidului, privind evolu¡ia partidului,dar nu suntem naivi, ¿tim bine ce se încearcå ¿i ¿tim binecare este strategia acestui ziar al opozi¡iei din România.Cred cå este foarte important så nu intråm în astfel deNewsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 17

Partidul Social Democrat - Sediul Centraljocuri, så fim aten¡i la faptul cå în permanen¡å se va cåutarostogolirea unor mesaje care så creeze eventuale fisuri, îninteriorul partidului. Sunt în partid de 15 ani, am fost martorla o mul¡ime de încercåri de acest gen. Probabil cå via¡aromâneascå politicå, ar fi evoluat altfel dacå FSN-ul nu s-arfi spart în 1991. Nu vreau så fac acum o astfel de analizå, darlipsa de în¡elepciune a liderilor poate så genereze efecteextrem de negative pentru ¡arå. Så fim aten¡i la acestelucruri. Dincolo de discu¡iile pe care le putem avea, Româniaa suferit datoritå lipsei de în¡elepciune a unora dintre liderisåi, uneori nu am ¿tiut så explicåm lucrurile bune pe care leamfåcut. Am lucrat, România practic se întoarce în 2004 laanul 1996, recesiunea economicå din perioada 97-2000,practic a fost compensatå prin cre¿terea economicå din ace¿tiani. Din punctul de vedere al produsului intern brut, noi suntemacum la nivelul anului 1996. România a pierdut 8 ani dezile datoritå unei aventuri politice, ¿i datoritå unei recesiunipe care au generat-o liberali, care sunt aceia¿i, ¿i care ¡infirele ¿i îl joacå pe Theodor Stolojan la fereastrå, aråtându-lpopula¡iei. Partidul Na¡ional Liberal este acela¿i cu cel carea creat dezastrul României în perioada 1997-2000. Un liderde import, care ¿i-a petrecut jumåtate din perioada de dupåRevolu¡ie la Banca Mondialå, nu poate så ascundå ceea ce aînsemnat cu adevårat guvernarea liberalilor, în perioada 97-2000. Aceste lucruri trebuie spuse mai clar ¿i aici avem cuto¡ii datoria de a explica electoratului ce a însemnat aventuradin perioada 97-2000. Cei care a¿teaptå în spatele luiStolojan, pe care îl împing undeva într-o formulå din asta deora¿ închis, vor så-l trimitå la Cotroceni ca så nu-i deranjeze,au de fapt ni¿te obiective foarte clare, legate de guvernare.Uita¡i-vå sunt exact aceia¿i oameni care sunt în spatele lui,cei care au pus pe butuci economia României. Putem sålåsåm ca aceste lucruri så se întâmple din nou? Sau avemresponsabilitatea moralå så în¡elegem mesajele pe care le-adat popula¡ia acum partidului nostru aråtând ce nu-i place lapartidul nostru. Avem posibilitatea så dåm råspunsuri în-¡elepte acum. Acesta este lucrul pe care îl a¿teaptå popula¡iade la noi, capacitatea de a vedea, cå suntem flexibili, cå suntemîn¡elep¡i, cå ¿tim de ce este nevoie ¿i sunt absolut convinscå întâlnirea noastrå de aståzi va ajuta la construireaacestui mesaj, pentru membrii no¿tri de partid, un mesaj deunitate de solidaritate, de echipå, dar ¿i un mesaj pentrupopula¡ie.e. In fine, spuneam cå este nevoie ¿i de perfec¡ionareacomunicårii între centru ¿i teritoriu. Sensul comunicårii esteîn momentul de fa¡å preponderent unidirec¡ional ¿i vertical:de la centru se dau directive, iar organiza¡iile locale executåsau raporteazå cå au executat. Înså realitatea din ¡arå poateapårea în mod deformat la Bucure¿ti, de aceea sensul comunicåriiar trebui så fie biunivoc sau în mult mai mare måsurå.Deciziile centrului vor trebuie ghidate de realitå¡ile ¿i semnalelevenite din teritoriu. ¿i trebuie så în¡elegem cå nu putemså ne bazåm doar pe sondaje care ne dau o imagine aagendei de prioritå¡i omogenå ¿i uneori imposibil de cuantificatsau opera¡ionalizat în ac¡iuni pe diferite zone. Deaceea va trebui så vedem mult mai clar care sunt problemeleîn Transilvania, care sunt problemele pe anumite zone dinMoldova; în felul acesta vom construi mesaje politice dar ¿ireac¡ii la nivel guvernamental care så fie mai solide.f. Trebuie så redescoperim dezbaterea politicå, pe problemede tacticå ¿i strategie dar ¿i pe probleme doctrinare, înmult prea mare måsurå partidul a devenit o structurå în carediscutåm doar despre administra¡ie. Trebuie så discutåm ¿idespre viziuni, trebuie så discutåm despre valori, trebuie sådiscutåm despre ceea ce ar trebui så-¿i propunå România maideparte. Noi am avut ni¿te proiecte pânå acum, unele dintreele foarte clar stabilite în timp, eliminarea vizelor în 2001,intrarea în NATO în 2002, ¿i în 2003, negocierile referitoarela Uniunea Europeanå proiect politic major, partidul nostruce anume î¿i propune pentru anii urmåtori. Ce crede partidulnostru cå va fi important ca viziune pentru România, într-oUniune Europeanå, care ea înså¿i se schimbå? Avem curajulså vorbi despre o structurå confederativå a Uniunii Europene?Avem curajul så vorbim despre un nou concept desuveranitate în condi¡iile în care deciziile Uniunii Europenenu se mai iau doar cu unanimitate, ci se iau cu majoritatecalificatå de voturi pentru domenii foarte importante? Introducemaceste lucruri în malaxorul dezbaterii noastre politice?Încercåm så vedem care au fost temele pe care le discutåîn acest moment de fa¡å, liderii, militan¡ii partidelorsocialiste, sau social democrate din Europa? Participåm maimult la dezbaterile din Interna¡ionala Socialistå, din PartidulSociali¿tilor Europeni? Avem acum aceastå posibilitate. Eucred cå aceastå dimensiune va deveni extrem de importantå.Institutul Social Democrat poate så joace în mai mare måsurårolul de centru pentru acest tip de dezbateri. Cred dinacest punct de vedere cå structura de partid trebuie privitå nunumai ca una de ierarhicå, ¿i care executå ordine, ci în primulrând ca o structurå care så genereze idei ¿i solu¡ii politice.Acesta este ritmul de func¡ionare al unui partid socialdemocrat modern, de tip occidental, statut spre care aspiråm¿i în direc¡ia cåruia am fåcut eforturi sus¡inute.Dragi prieteni,Mai am un subiect despre care vreau så vå vorbesc ¿iacesta este legat de schimbårile pe care le facem în structurilenoastre politice. Unii vor putea spune, poate, la fel caîn unele din vechile aporii, cå broasca ¡estoaså îl învinge peAhile, cel iute de picior. Nu întotdeauna, lucrurile acestea seîntâmplå în felul acesta în politicå. Avem 6 luni, în care vatrebui så dovedim cå am în¡eles mesajele electoratului.Unele dintre ele, fie vorba între noi, le ¿tiam dinainte, dar nuam vrut så ¡inem seama de ele. Acum este esen¡ial så decidemca o echipå care sunt formulele flexibile, esen¡iale, cucare så mergem mai departe.Sigur presa care în permanen¡å a cerut demisii de pestetot, demiterea Guvernului, dintr-o datå considerå cå a avutloc o tåiere de capete, cå este vorba de lupte interne. Vreauså vå spun cå la Delega¡ia Permanentå am avut un moment,împreunå am tråit ¿i am dezvoltat, am construit un moment18Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Partidul Social Democrat - Sediul Centralal adevårului în care ne-am pus întrebarea, råmânem îniner¡ia tradi¡ionalå, ¿edin¡ele Delega¡iei Permanente, o datåpe såptåmânå cu aceia¿i purtåtori de imagine, cu 10 mini¿trii¿i 10 parlamentari formând echipa de 22 de membrii aiDelega¡iei Permanente, sau construim o structurå care så fieacum baza pentru echipa de campaniei care så intre începândde luni, în ac¡iune? Putem så alegem, putem pentru diversera¡iuni, så intråm în tot felul de dezbateri legaliste de statut,¿i a¿a mai departe. Eu cred cå statutul este important ¿i trebuierespectat dar el conferå inclusiv Delega¡iei Permanenteposibilitatea de a decide o formulå care så fie eficientå decampanie, pânå la Congres ¿i care så poatå så ne permitå såintråm imediat în ac¡iune. Putem så a¿teptåm pânå 27 augustpentru a începe atunci diverse ac¡iuni pe care sigur vom aveadificultå¡i în a le lua, într-un moment în care deja så spunemtemperatura mai ridicatå de dupå alegeri va fi trecut ?Eu cred cå trebuie så spunem foarte clar, electoratul nu arespins Partidul Social Democrat, ¿i nici nu a respins conducereasa. Dar noi trebuie så avem în¡elepciunea de a construinoi vectori de imagine, så aråtåm cå nu putem såfunc¡ionåm ¿i nici nu vrem så func¡ionåm într-un mod închistat¿i nu cred cå mesajul pe care l-am dat ¿i pe care îl dåm¡ine în primul rând de capacitatea noastrå de a dovedisuple¡e, echilibru, predictibilitate.Nu decidem acum viitorul nici unei genera¡ii de lideriipolitici din partid, ¿i nici nu vrem så decontåm între noi responsabilitå¡isau merite. Se pot spune diverse lucruri desprejude¡e, sau organiza¡ii care au câ¿tigat sau au pierdut alegeri,despre cât a ajutat Guvernul o organiza¡ia sau alta. Suntmulte lucruri care pot fi discutate ¿i probabil cå ar fi argumenteîn oricare dintre direc¡ii.Dar eu cred cå noi trebuie så func¡ionåm acum ca oechipå ¿i trebuie så dåm semnalele la nivel de echipå. Trebuieså vedem care sunt problemele, am stabilit o echipå lapartid, spre exemplu, pentru a vedea care sunt situa¡iile delicateale unora dintre colegii no¿tri care nu mai au loc demuncå. ¿i vrem så vedem pentru fiecare în parte dacå putemså-i ajutåm, ¿i sigur putem så-i ajutåm. Aceasta înseamnå ¿isolidaritate, pentru cå unii dintre oameni no¿tri au pierdutdatoritå unei configura¡ii deosebite cu un context special.Aici se va vedea for¡a noastrå de partid. De-a lungul aniloram ¿tiut så facem acest lucru, så ne unim atunci când a fostdificil, eu cred cå acum este un moment de maturitate ¿i deresponsabilitate pentru noi. Este deosebit de important såaråtåm cå acest nou Birou de Coordonare, nu înlocuie¿te defapt Delega¡ia Permanentå. Delega¡ia Permanentå s-a autosuspendat,membrii såi fac parte din biroul Executiv Central,am creat o echipå dinamicå, care spre deosebire de vecheaechipå care se întâlnea o datå pe såptåmânå la partid timp de2 ore. Aceastå echipå în cea mai mare måsurå lucreazå dediminea¡å pânå seara la partid, ¿i ea trebuie så aibå rostul dea construi în primul rând fundamentul pentru strategia decampanie ¿i mai ales så ducå greul campaniei electorale.Aceastå echipå nu este o echipå închiså, în func¡ie de obiectivelepe care le avem, ¿i pe care echipa respectivå le are înfiecare zi, va invita oameni de sprijin, nu vreau ca cineva såaibå impresia cå este dat deoparte. Nu vreau ca vreunul dintrelideri partidului, så aibå impresia cumva cå stabilim, dåmnote la un anumit examen, noi avem un examen continuu pecare îl dåm în fa¡a electoratului. ¿i aici eu cred cå este importantîntr-o echipå de lideri atât de puternicå cum este echipanoastrå, så ¿tim så împrospåtåm for¡ele, så venim cu mesajelecele mai potrivite. Avem o problemå ¿i va trebui så decidemaståzi ce a¿teptåm, ce a¿teptåri avem de la Congresuldin august.A¿ vrea så fixåm împreunå faptul cå acest Congres va trebuiså fi o platformå, foarte puternicå pentru noi, nu pentru aregla lucruri care vin din trecut - nici nu cred în a¿a ceva, darprobabil cå sunt unele a¿teptåri din partea opozi¡iei - ¿i maiales o platformå pentru ceea ce avem de fåcut într-un modmult mai organizat pentru alegerile preziden¡iale ¿i parlamentare.În ceea ce prive¿te alegerile preziden¡iale, vreau så våspun ¿i vouå ceea ce am spus la delega¡ia permanentå. Nu a¿vrea så aibå cineva impresia cå mi-e teamå så ies la båtaiepentru partid. Unii spun despre Stolojhan, care are un curajextraordinar, din 14 ani sau 15 ani a stat jumåtate din timp ¿is-a båtut la Washington cu tot felul de hârtii la Banca Mondialå,sau a mers nu ¿tiu unde la Chi¿inåu sau la CompaniaTofan, så se batå acolo. Eu am fost alåturi de voi timp de 14ani, în toate campaniile, probabil cå am fost în jude¡e, maimult decât oricare altul de aici, dintre liderii partidului. Amparticipat la toate båtåliile ¿i bune ¿i rele, am fost ¿i înopozi¡ie, am fost ¿i la putere, vreau så fie foarte clar, dacåeste în interesul partidului ¿i dacå din punct de vedere politic,din punctul de vedere al intereselor ¡årii, este bine så candidez,voi candida.Nu vreau så considere cineva cå må poate asocia cu vreungest de la¿itate. Întotdeauna am fåcut ceea ce a fost utilpentru partid, le aduc aminte celor mai vechi în partid, eramministru de externe, a fost nevoie så fiu pre¿edinte al CamereiDeputa¡ilor, nu må tenta zona respectivå, pot s-o spunacum. Am acceptat ¿i 4 ani de zile am stat la masa aceea dinclådirea veche a Parlamentului, la Mitropolie, fårå nici un felde regret, ¿i probabil cå aceea a fost cea mai bunå ¿coalåpoliticå pentru mine.Dupå aceea ¿ti¡i foarte bine, cå nu mi-am dorit så fiu primministru, mul¡i din colegii mei ¿tiu acest lucru. S-a consideratcå este important pentru partid, ¿i am fåcut, sper cå m-amachitat destul de bine ¿i de acest job. Nu-mi place så laslucrurile fåcute prost, neîncheiate ¿i dacå vom ajunge la concluziaîmpreunå, la Congres, cå eu sunt cel mai bun candidatal partidului, fi¡i convins cå må voi bate pentru acest post.Pentru cå eu cred cå România are nevoie în continuare delideri puternici nu de lideri slabi, de lideri vulnerabili, de oremorcå a lui Traian Båsescu care så fie parcatå la Cotroceni.Stima¡i colegi,Nu vreau så fac un discurs militant. Må cunoa¿te¡i, ¿ti¡icå vå pute¡i baza pe ceea ce a reprezentat întotdeauna efortulNewsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 19

Partidul Social Democrat - Sediul Centralmeu pentru a ¡ine împreunå o echipå foarte puternicå. Esteceea ce putem så reafirmåm aståzi aici.ªi de aceea eu cred cå aceastå reuniune a Biroului Executiveste o reuniune - nu gåsesc un alt cuvânt, decât istoricå- dar este o reuniune extrem de importantå pentru noi ca partid.Fiecare î¿i are locul såu în partid. Fiecare a avut ¿i satisfac¡ii¿i insatisfac¡ii în partid. Trebuie înså så aducem ¿i al¡ioameni alåturi de noi. Se schimbå ¡ara, trebuie så ne schimbåm¿i noi.Este important så aducem din noile genera¡ii, så aducemdin oamenii care merg în stråinåtate, fiindcå noi am eliminatvizele. Sunt 2 milioane de români acum în stråinåtate caremuncesc ¿i trimit bani acaså ¿i înva¡å o altå filozofie amuncii ¿i înva¡å cât dureazå o pauzå de cafea.Este o nouå Românie pe care noi am construit-o sau amparticipat, cel pu¡in, într-un mod important la aceste schimbåri.Dar este important så ducem lucrurile mai departe. Noinu putem så råmânem în urma acestor schimbåri.ªi de aceea, mesajul nostru, oamenii no¿tri, felul în carene raportåm la electorat vor fi extrem de importante. Congresulva decide ce este mai bine. Organiza¡iile vor fi celecare vor hotårî. Conducåtorii locali ai partidului vor avea încontinuare un rol deosebit de important.Va fi important så în¡elegem valoarea alegerilor preliminare.¿tiu cå unii vor avea rezerve fa¡å de aceastå procedurå,dar este important så demaråm un proces de transparen¡å,un proces de transparen¡å în interiorul organiza¡iilornoastre, care så ducå la o validare în interiorul organiza¡iilora candida¡ilor no¿tri ¿i, în felul acesta, nu vom mai aveasitua¡ii cum s-a întâmplat în unele ora¿e din ¡arå, unde n-auie¿it la vot, nu au votat pentru noi nici måcar to¡i membriideclara¡i ai organiza¡iilor de partid. Aceastå procedurå internåtrebuie så mobilizeze oamenii no¿tri pentru acest tip dedezbatere ¿i pentru momentul votului. În plus, vom avea siguran¡acå nu vom descoperi dupå alegeri cå op¡iunile noastreîn anumite cazuri au fost gre¿ite, pentru oameni care audeterminat un anumit tip de vot-sanc¡iune pentru noi.În orice caz, trebuie så asiguråm ¿i condi¡iile ca nimeni sånu fie defavorizat în competi¡ia politicå internå, indiferent devârstå, de func¡ii anterioare, de gen, cum se spune acum sausex, cum se spunea înainte.Suntem aståzi aici, dragi colegi, pentru a decide strategianoastrå politicå pentru viitorii patru ani, nu doar pentru urmåtoareleluni. De reu¿ita acestei ac¡iuni va depinde, pânå laurmå, påstrarea ¿i consolidarea identitå¡ii noastre social-democrate¿i rolul nostru politic în via¡a publicå din România.De aceea, sunt absolut convins cå aståzi vom avea for¡a necesaråde a dezbate, de a discuta, de a decide ¿i de a trece,începând de mâine, la treabå.Cred cå timpul pentru reflec¡ie, pentru analize a trecut.Va trebui så încheiem aceastå fazå ¿i så începem munca departid, pregåtirile pentru alegerile viitoare.Acesta este mesajul pentru to¡i membrii Biroului ExecutivCentral. Acesta este mesajul pentru to¡i colegii de partid,pentru to¡i prietenii din partid. Sunt absolut convins cåreprezentåm cea mai puternicå ¿i cea mai competentå echipåpoliticå din România. Avem datoria doar de a face reglajelede ton ¿i, în acela¿i timp, så luåm måsurile care sunt absolutnecesare. Depinde de noi så câ¿tigåm. Eu personal sunt convinscå dacå vom face aceste lucruri cu în¡elepciune, cuechilibru, votul pentru noi la alegerile viitoare va fi un votpozitiv, un vot favorabil.Eu vå mul¡umesc tuturor pentru eforturile pe care le-a¡ifåcut la alegerile locale. Repet, sentimentul nostru de mul-¡umire sau de nemul¡umire pe diferite planuri existå. Trebuieså ne mobilizåm. Trebuie så ne mobilizåm pentru a lua deciziilenecesare în orele ¿i zilele care urmeazå.Vå mul¡umesc pentru aten¡ie ¿i vå doresc succes!20Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Partidul Social Democrat - Sediul CentralComunicate de preså• În legåturå cu recentele declara¡ii ale liderilor PNL ¿iPD, Biroul de Preså al Partidului Social Democrat este împuternicitså dea publicitå¡ii urmåtorul comunicat de preså:Partidul Social Democrat considerå cå declara¡iile liderilorPNL ¿i PD din ultima perioadå dovedesc incapacitateacronicå a acestora de implementare a unor programe concrete¿i coerente, pe care så le poatå punå în practicå la nivellocal, în beneficiul cetå¡enilor.În lipsa unor politici locale, lui Theodor Stolojan ¿iTraian Båsescu nu le-a mai råmas acum decât så mimeze cåfac politicå. Refuzul de a se întâlni cu pre¿edintele ¡årii ¿i dea analiza asigurarea continuitå¡ii solu¡ionårii problemeloradministra¡iei locale aratå clar cå PNL ¿i PD nu doresc så î¿iasume råspunderile ce le-au revenit în urma alegerilor locale,în localitå¡ile unde aceste douå partide au reprezentan¡i. Deasemenea, de¿i au reprezentan¡i în comisia care elaboreazålegile electorale, PNL ¿i PD nu mai doresc acum så discutestadiul în care se aflå legisla¡ia privind alegerile parlamentare¿i preziden¡iale.Prin acest act, Conven¡ia PNL-PD se singularizeazå fa¡åde ansamblul clasei politice române¿ti ¿i demonstreazå încåo datå iresponsabilitate politicå.Partidul Social Democrat considerå cå ne aflåm într-unmoment important pentru întreaga claså politicå, acum, dupåalegerile locale. Este momentul în care gestionarea problemelorcurente ale administra¡iei locale nu trebuie încetinitådin cauza schimbårii unor primari sau consilii locale ¿i jude¡ene.Totodatå, pregåtirea cu seriozitate a proiectelor lanivel local, cu finan¡are europeanå, este esen¡ialå pentru perioadaurmåtoare.Conven¡ia PNL-PD då înså dovada realå a lipsei deinteres pe care o are pentru cetå¡eni. Reac¡ia celor doi pre-¿edin¡i fa¡å de o invita¡ie fireascå a ¿efului statului reflectådispre¡ul fa¡å de Constitu¡ie.Partidul Social Democrat solicitå PD ¿i PNL så î¿i asumeresponsabilitå¡ile la nivel local care le revin ¿i så se aplece curåspundere asupra proiectelor desfå¿urate în beneficiulcolectivitå¡ilor locale.• În legåturå cu recentele declara¡ii ale pre¿edinteluiPNL, Theodor Stolojan, Biroul de Preså al Partidului SocialDemocrat este împuternicit så dea publicitå¡ii urmåtorulcomunicat de preså:Tråim deja un sentiment al inutilitå¡ii prin încercårilerepetate de a le explica liberalilor ce înseamnå integrarea ¿icât de utilå ar fi unitatea tuturor partidelor pentru realizareaacestui obiectiv. De asemenea, tråim un sentiment de jenåatunci când ne aducem aminte cât de jalnic a fost bilan¡ulguvernårii anterioare, în care liberalii au contribuit major laîndepårtarea ¡årii noastre de UE sau NATO.Din postura de candidat al opozi¡iei, Theodor Stolojanjigne¿te o treime din popula¡ia României, considerând cådoar cei care au votat candida¡ii PNL sunt cei care conteazåîn România. Domnia sa uitå cå Partidul Social Democrat afost, chiar ¿i acum, votat de un numår de douå ori mai marede oameni decât cei care au votat PNL.Theodor Stolojan crede, prin mesajele sale, cå ura estecea mai potrivitå atitudine pe care trebuie så o promoveze calider politic. ªi noi avem pentru Theodor Stolojan un mesaj:“Vå culca¡i în urå, vå trezi¡i în urå ¿i påre¡i convins cåaceastå urå este exact ceea ce are nevoie electoratul român înacest moment. O så ave¡i surprize în alegeri”.Este trist cå un candidat al unei for¡e politice democraticedore¿te, cu disperare, ca România så nu intre în UniuneaEuropeanå, doar pentru cå el se aflå acum în opozi¡ie. Dupåce s-a inventat criza adop¡iilor de copii, dupå ce funda¡ii ¿isocietå¡i cu finan¡åri obscure au trimis apeluri cåtre UE cerândblocarea integrårii ¡årii noastre, vedem cå se sperå încontinuare în e¿ecul unui proces, care va face bine întregii¡åri, nu unui partid sau altuia.Aståzi, integrarea europeanå este un proces a cårui finalitateeste deja clarå. Rapoartele UE, declara¡iile lui GunterVerheugen, bilan¡ul guvernårii – toate aratå cå Româniapoate finaliza negocierile de aderare în acest an ¿i cå va devenimembru al familiei europene în 2007. A¿a cum amsus¡inut întotdeauna, nu ar fi o victorie a noastrå, ci o victoriea întregii ¡åri.Trebuie så fie foarte trist pentru dvs., Theodor Stolojan,så tråi¡i într-o lume în care urâ¡i unul din trei oameni ¿i încare nu vå pute¡i bucura de o victorie a poporului cåruia îiapar¡ine¡i.Pentru noi, tema integrårii va råmâne în principal o temåde guvernare. Pentru dvs., tema integrårii a devenit o temåelectoralå. Din påcate, în scopul câ¿tigårii puterii în folosulgrupurilor economice care se ascund în spatele dvs., sunte¡idispus så risca¡i calendarul integrårii europene.Fåcând acest joc, al dorin¡ei de a bloca integrarea doarpentru a lovi în Partidul Social Democrat, poate cå vå ve¡isim¡i bine. Poate cå vå ve¡i convinge cei 50.000 de membriai PNL cå face¡i ceea ce trebuie. Dar ve¡i pierde, cu siguran¡å,stima celor 22 de milioane de locuitori ai acestei ¡åri.• Partidul Social Democrat a luat act de decizia magistra¡ilorÎnaltei Cur¡i de Casa¡ie ¿i Justi¡ie, prin care s-a respinsrecursul în anulare promovat de Procurorul General alRomâniei, domnul Ilie Boto¿, în dosarul "George Danielescu- SAFI".Prin aceastå decizie, George Danielescu, unul dintrefrunta¿ii liberali direct råspunzåtori, în calitate de administrator,de pråbu¿irea acestui Fond, a fost exonerat de oriceråspundere materialå pentru fraudarea a mii ¿i mii de investitori.Nu este pentru prima oarå, în perioada de dupå 1989,când numele unor potenta¡i ai Partidului Na¡ional Liberal aufost implicate în afaceri necurate prin care au prejudiciatgrav, în folos propriu, societå¡i comerciale sau au în¿elat fåråscrupule buna credin¡å a mii de cetå¡eni."Celebritatea" ¿i averile multora dintre baronii liberali, deNewsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 21

Partidul Social Democrat - Sediul Centraltagma lui George Danielescu, nu au fost câ¿tigate prinmuncå cinstitå, notorietatea lor datorându-se exclusiv faptuluicå numele lor au figurat ani în ¿ir la avizierele instan¡elor,în calitate de infractori, inculpa¡i în procese penale privindfraude de sute ¿i mii de miliarde de lei. Din acest motiv, nueste de mirare cå, deloc întâmplåtor, una dintre primelemåsuri pe care fostul pre¿edinte al PNL, Valeriu Stoica, le-aluat în calitate de ministru al Justi¡iei, a fost cea de eliminarea infrac¡iunii de bancrutå frauduloaså din Codul Penal.Graba cu care fosta guvernare ¡årånisto-liberalo-pedistå aadoptat aceastå modificare a Codului Penal, se explicå prinnevoia evidentå de a acoperi ilegalitå¡ile comise de protagoni¿tiimarilor devalizåri ale båncilor ¿i ai spolierii avu¡ieina¡ionale practicate "la drumul mare", în perioada 1997-2000. Ace¿tia sunt cei care aståzi, fårå teama cå vor ajungeså råspundå în fa¡a Justi¡iei ¿i så-¿i ispå¿eascå pedepsele pemåsura vinovå¡iei dovedite, pozeazå cu neru¿inatå ipocrizieîn "mari campioni" în lupta împotriva corup¡iei ¿i dau lec¡iide moralitate ¿i corectitudine, cåutând så inducå, din nou, îneroare opinia publicå, a¿a cum au procedat în întrega perioadåa precedentei guvernåri.Pentru a scoate societatea româneascå de sub spectrulcorup¡iei este nevoie de for¡e politice capabile så-¿i eliminedin propriile structuri pe to¡i aceia care, într-un fel sau altul,au devenit "etaloane" pentru necinste, ho¡ie ¿i corup¡ie. Înfruntea listei acestor nefaste notorietå¡i, a¿a cum a eviden¡iatîn mod repetat mass-media, un loc proeminent revine unoradintre reprezentan¡ii PNL, printre care se numårå ¿i GeorgeDanielescu, Viorel Cataramå, Dinu Costache Patriciu, DanRadu Ru¿anu, Andrei Chiliman, Cålin Popescu Tåriceanu ¿imul¡i al¡ii.Partidul Social Democrat este angajat într-un amplu procesde reevaluare a propriei activitå¡i, menit, între altele, såînnoiascå demersul politic ¿i så-i elimine pe acei care s-auîndepårtat de scopurile ¿i principiile social-democra¡iei. PSDinvitå, încå o datå, toate partidele så urmeze acest exemplude ac¡iune politicå hotårâtå, tran¿antå.22Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Partidul Social Democrat - Sediul CentralDeclara¡ii de preså• În legåturå cu recentele afirma¡ii ale purtåtorului de cuvântal Coali¡iei PNL-PD, Cålin Popescu Tåriceanu, Biroulde Preså al Partidului Social Democrat este împuternicit sådea publicitå¡ii urmåtoarea declara¡ie de preså a purtåtoruluide cuvânt al partidului, domnul Titus Corlå¡ean:Partidul Social Democrat considerå cå domnul Cålin PopescuTåriceanu s-a transformat într-un veritabil ecou al ¿efuluisåu de partid. Neputând prezenta idei proprii, Tåriceanuse mul¡ume¿te så repete papagalice¿te ceea ce declarå, de altfelneinspirat, Theodor Stolojan.Partidul Social Democrat remarcå tupeul reprezentan¡ilorPNL care vorbesc despre promisiuni guvernamentaleneonorate, uitând cå ei au fost campionii e¿ecurilor.Liberalii refuzå så î¿i aminteascå dezastrul economicsub guvernarea de tristå amintire a Conven¡iei Democrate ¿irefuzå så î¿i asume responsabilitatea pentru excludereaRomâniei din primul val de aderare la NATO ¿i UE sauîmpiedicarea, timp de mai mul¡i ani, a liberei circula¡ii aromânilor în Europa.Cine încearcå så dea acum lec¡ii? Cei care au condusla dezastrul României în perioada 1997-2000. Cei care auprovocat pierderi de 4 miliarde de dolari din ProdusulIntern Brut. Cei care prin incoeren¡å, ne¿tiin¡å ¿i amatorismau dus la faliment economia na¡ionalå. Este vorba de totatâtea promisiuni neonorate de guvernarea liberalo-pedistå,care au determinat pierderea credibilitå¡ii externe a României.Recenta febrå care îi face så batå câmpii pe liderii PNLse datoreazå agita¡iei în care a intrat Conven¡ia PNL-PD decând negociazå listele unui guvern fantomå. Acest lucru demonstreazåsetea de putere, cu orice pre¡, a lui TheodorStolojan ¿i a acoli¡ilor såi, care împart deja, dupå algoritm,posturi de mini¿tri ¿i alte demnitå¡i publice. Nici ovorbå înså despre programe alternative sau proiecte. Liberalii¿i democra¡ii cred oare cå nivelul de trai al românilorva fi ridicat doar pe baza declara¡iilor gåunoase ¿i atacurilorinfantile la adresa Partidului Social Democrat?În calitate de partid de guvernåmânt, Partidul SocialDemocrat a recâ¿tigat credibilitatea externå a României,a generat cre¿tere economicå, a condus România la loculpe care îl meritå în structurile europene ¿i euro-atlantice.În acela¿i timp, Partidul Social Democrat ¿i-a asumatcu responsabilitate mesajul rezultat în urma alegerilorlocale, iar måsurile anun¡ate de pre¿edintele Adrian Nåstaseprivind restructurarea ¿i modernizarea partidului vor fi concretizateîn perioada urmåtoare ¿i vor viza, în ultimå instan¡å,îndeplinirea principalului scop pe care l-am avut dintotdeauna:o via¡å mai bunå pentru to¡i românii.• În legåturå cu afirma¡iile pre¿edintelui PNL, TheodorStolojan, privind deciziile anun¡ate de pre¿edintele PartiduluiSocial Democrat, domnul Adrian Nåstase, Biroul dePreså al Partidului Social Democrat este împuternicit så deapublicitå¡ii urmåtoarea declara¡ie de preså a purtåtorului decuvânt al partidului, domnul Titus Corlå¡ean:"Partidul Social Democrat considerå demagogicå reac¡iapre¿edintelui PNL, Theodor Stolojan, la måsurile anun¡atepe linia restructurårii, modernizårii ¿i eficientizårii ac¡iuniipartidului de guvernåmânt. Nu în¡elegem "preocuparea" lideruluiliberal privind integrarea europeanå, atâta timp cât lideriiConven¡iei PNL-PD au afirmat anterior cå "nu vorguverna pentru Europa".Îi asiguråm pe to¡i cetå¡enii României, inclusiv peTheodor Stolojan, cå echipa Partidului Social Democrat, încalitate de partid de guvernåmânt, va finaliza cu succes, pânåla sfâr¿itul acestui an, închiderea capitolelor de negociere cuUniunea Europeanå. În acest context, ne facem datoria så îireamintim pre¿edintelui PNL, Theodor Stolojan, eforturiledeosebite pe care a trebuit så le depunem pentru a înlåturaefectele guvernårii dezastruoase PNL-PD din perioada 1997-2000.Suntem de acord cu aprecierile elogioase, formulate depre¿edintele PNL, la adresa activitå¡ii mini¿trilor PSD careau renun¡at la mandat, dar Theodor Stolojan nu are nici unmotiv så fie îngrijorat în privin¡a finalizårii procesului deintegrare europeanå.Îi recomandåm înså ca, în loc så aibå grija altuia, såpriveascå mai atent în interiorul propriului partid, måcinat înprezent de båtålii pentru putere, partid în care, pe de altåparte, ¿i-au gåsit locul o sumedenie de persoane asupra cåroraplaneazå acuza¡ii de corup¡ie. Într-un act elementar demoralitate politicå, ar fi fost firesc ca Theodor Stolojan så fiînceput de mai multå vreme curå¡enia în propriul partid,începând chiar cu liderii såi. Lipsa de reac¡ie a pre¿edinteluiPNL demonstreazå, în opinia noastrå, faptul cå TheodorStolojan este prizonierul unor interese oculte economicofinanciare.Partidul Social Democrat a dat un semnal clar în privin¡adorin¡ei de eficientizare, atât a structurii partidului, cât ¿i acelei guvernamentale, fårå a afecta procesul de reformå profundåla care ne-am angajat. Din aceste motive, consideråmreac¡ia pre¿edintelui PNL, Theodor Stolojan, deplasatå ¿i lipsitåde fundament."Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 23

Palatul VictoriaReuniunea Comitetului executiv de integrare europeanåPremierul Adrian Nåstase a prezidat miercuri, 14 iulie, laPalatul Victoria, reuniunea såptåmânalå a Comitetului executivde integrare europeanå, la care au participat mini¿trii destat Ioan Talpe¿, Dan Ioan Popescu ¿i Marian Såniu¡å, ministrulfinan¡elor Mihai Tånåsescu, ministrul justi¡ieiCristian Diaconescu, ministrul agriculturii Petre Daea, ministrultransporturilor Miron Mitrea, ministrul mediului Speran¡aIanculescu, ministrul integrårii europene AlexandruFårca¿, ministrul-delegat negociator-¿ef cu UE Vasile Pu¿-ca¿, ministrul pentru coordonarea SGG Eugen Bejinariu,pre¿edintele Consiliului Concuren¡ei, Mihai Berinde ¿i pre-¿edintele AVAS, Mircea Ursache.La solicitarea primului ministru, membrii reuniunii auanalizat stadiul implementårii programelor Phare, Ispa, Sapard.În cazul programului Phare 2001 s-au efectuat pânå înprezent 80% din plå¡i, 97% din fonduri sunt contractate,urmând ca restul, pânå la 100%, så fie contractate pânå latermenul limitå, noiembrie 2004. Contractarea în cadrulPhare 2002 necesitå o accelerare a demersurilor, având învedere cå licita¡iile tehnice trebuie så se desfå¿oare pânå lasfâr¿itul lunii octombrie 2004. Institu¡iile beneficiare deproiecte din cadrul Memorandumului de Finan¡are 2003 vordemara activitå¡ile de pregåtire a Termenilor de Referin¡å¿i/sau a Specifica¡iilor Tehnice, astfel încât så le transmitå,pânå la 30 noiembrie 2004, pentru aprobare la Agen¡iile deImplementare ¿i Delega¡ia CE la Bucure¿ti majoritatea documentelor.Propunerea financiarå pentru programareaPhare 2004 va fi analizatå de serviciile tehnice ale ComisieiEuropene, în vederea aprobårii de cåtre Comitetul deGestiune Phare în toamna acestui an. Se va accelera procesulde semnare a Memorandumului de Finan¡are Phare ¿i deratificare pânå la sfâr¿itul anului 2004.La finele lunii precedente, Coordonatorul Na¡ional Ispa atransmis Comisiei Europeneun numår de 8 aplica¡ii ISPApentru infrastructura de mediu, în vederea angajårii alocåriifinanciare aferente anului în curs, iar pânå în 30 iulie, partearomânå va mai trimite Comisiei Europene încå o aplica¡iepentru infrastructura de mediu.Pentru aprobarea aplica¡iei ISPA pentru infrastructura detransport, remiså Comisiei Europene, urmeazå o misiune deevaluare organizatå de exper¡i comunitari. Ca urmare a misiunilorde audit desfå¿urate de exper¡ii Comisiei Europene¿i de Coordonatorul Na¡ional ISPA, a fost elaborat un set derecomandåri, con¡inute într-un plan de måsuri prioritare, caretrebuie implementate în perioada 1 iulie - 15 septembrie2004. Coordonatorul na¡ional ISPA monitorizeazå rigurosprocesul de implementare a måsurilor prioritare ¿i va informaComisia Europeanå bilunar.În cadrul Programului SAPARD au fost efectuate plå¡icåtre beneficiarii finali în valoare de aproximativ 43 milioaneeuro. În cadrul reuniunii Comitetului de Monitorizarepentru Programul SAPARD, desfå¿urat aståzi la Bucure¿ti,s-a analizat Raportul anual de implementare, Raportul deevaluare intermediarå ¿i propunerile de modificåri pentruProgramul Na¡ional pentru Agriculturå ¿i Dezvoltare Ruralå.Reuniunea Comitetului executiv a evaluat ¿i måsurile deimplementare pentru angajamentele asumate în cadrul reformeijusti¡iei, precum ¿i stadiul realizårii ac¡iunilor cuprinseîn foaia de parcurs pentru reforma administra¡iei publice.În luna mai, urmare a solicitårii premierului AdrianNåstase, Cancelaria Primului-Ministru a elaborat Foaia deparcurs privind monitorizarea activitå¡ilor de implementareprevåzute de comun acord cu toate structurile implicate înprocesul de reformå a administra¡iei publice. În Foaia de parcursau fost prevåzute pentru perioada mai-decembrie 2004un numår de 194 ac¡iuni, a cåror realizare este în derulare.24Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Palatul Victoriaªedin¡a de Guvern din 15 iulie 2004Au fost discutate¿i aprobate urmåtoarelepuncte aflatepe ordinea de zi:1. Proiect de Lege privind autorizareaMinisterului Apårårii Na¡ionalede a vinde personalului propriulocuin¡ele de serviciu pe care acestale are în administrareGuvernul a adoptat proiectul deLege prin care se autorizeazå MinisterulApårårii Na¡ionale (MApN) såvândå locuin¡ele de serviciu pe careacesta le are în administrare la data intråriiîn vigoare a legii. Titularii contractelorde închiriere, valabil încheiate,pot cumpåra o singurå datå locuin¡elede serviciu, conform proiectuluide lege.Excep¡ie fac persoanele care au înproprietate în aceea¿i localitate, ele sauso¡ul, so¡ia ori copiii afla¡i în între-¡inere, o locuin¡å proprietate personalåcare îndepline¿te condi¡iile minimaleprevåzute de Legea 114/1996 a locuin¡ei.De asemenea, se excepteazå persoanelea cåror activitate în MinisterulApårårii Na¡ionale a încetat prin demisiesau din motive imputabile lor, încondi¡iile prevåzute de lege. Vânzarease poate face cåtre titularii de contractde închiriere cu plata integralå a valoriilocuin¡ei sau în rate. Avansul minimpentru vânzarea în rate este de 20% dinvaloarea locuin¡ei stabilitå la datavânzårii. Ratele lunare pentru achitareacontravalorii locuin¡elor se vor e¿alonape o perioadå de maximum 20 de ani,cu o dobândå anualå de 8%.Vânzarea locuin¡elor de serviciu seefectueazå prin structuri proprii, abilitateprin ordin al ministrului apåråriina¡ionale. Pre¡ul de vânzare se stabile¿-te pe baza unui raport de evaluare elaboratde persoane fizice sau juridiceautorizate. În acest pre¡ de vânzare seinclude ¿i valoarea terenului/cotei pår¡ide teren aferent locuin¡ei. Totodatå,pre¡ul stabilit nu poate fi mai mic decâtvaloarea contabilå a locuin¡ei de serviciu.În situa¡ia în care locuin¡ele de serviciunu sunt cumpårate de chiria¿i întermen de un an ¿i au devenit disponibileca urmare a eliberårii acestora, potfi vândute prin licita¡ie publicå. În ceeace prive¿te locuin¡ele cumpårate înrate, nu pot fi înstråinate prin acte întrevii pânå la data achitårii integrale a pre-¡ului. Tot pânå la aceastå datå, locuin¡elerespective nu pot fi restructurate¿i nu li se poate schimba destina¡ia.MApN constituie o ipotecå asupralocuin¡ei, fiind scutit de taxa de timbru.În cazul în care ratele lunare nu suntachitate la termenele stabilite, cumpåråtorulva plåti o penalitate de 15% pean din cuantumul acestor rate.În caz de neplatå a 6 rate scadentede cåtre cumpåråtorul locuin¡ei, unitateavânzåtoare va putea cere executareasilitå asupra locuin¡ei ¿i evacuarea de-¡inåtorului, în condi¡ii legii. Sumele încasatedin vânzarea locuin¡elor de serviciuse fac venit la bugetul de stat.În termen de 60 de zile de la intrareaîn vigoare a prezentei legi,MApN va emite norme metodologicede aplicare a prevederilor acesteia.Proiectul de Lege va fi transmisParlamentului, spre dezbatere ¿iadoptare.2. Guvernul a adoptat Hotårâreaprivind declararea stårii de calamitatenaturalå în agriculturå pentrugrâu-secarå, orz, orzoaicå ¿i rapi¡åpentru ulei cultivate în toamna anului2003 ¿i stabilirea nivelului maximal sumei ce poate fi acordatå ca despågubireGuvernul a declarat în stare de calamitatenaturalå zone din jude¡ele Boto¿ani¿i Ia¿i, cultivate în toamna anului2003, în care culturile de grâu-secarå,orz, orzoaicå ¿i rapi¡å pentru ulei aufost afectate de seceta excesivå.Temperaturile excesiv de mari de laînceputul verii anului 2004 ¿i faptul cåaceste terenuri sunt neirigate au condusla compromiterea par¡ialå sau totalå aacestor culturi, pe 13.402 ha, asigurateîn temeiul Legii nr. 381/2002.Declararea zonelor afectate de calamitå¡inaturale s-a fåcut în baza informa¡iilorprivind aria de råspândire afenomenelor naturale, transmise deAdministra¡ia Na¡ionalå de Meteorologie.Sumele necesare pentru despågubireacelor 418 producåtori agricolidin jude¡ele Boto¿ani (303 producåtoriagricoli) ¿i Ia¿i (115 producåtori agricoli)se suportå din bugetul MinisteruluiAgriculturii Pådurilor ¿i DezvoltåriiRurale, pe anul 2004, în limitasumei de 60 de miliarde lei. Suma maximåce se poate acorda ca despågubirepe unitatea de suprafa¡å este de: lagrâu-secarå de toamnå - 6525 mii lei/ha; la orz ¿i orzoaicå de toamnå -4928,4 mii lei/ha; la rapi¡å pentru ulei -3850,4 mii lei/ha.Nivelul maxim al despågubirilorreprezintå 70% din cheltuielile efectuatepânå la data producerii fenomenului.Procedura de calcul ¿i de acordare adespågubirilor aferente calamitå¡ilornaturale în agriculturå, declarate prinactul normativ adoptat, este prevåzutåde Legea nr. 381/2002, precum ¿i deOrdinul ministrului agriculturii, alimenta¡iei¿i pådurilor nr. 419/2002pentru aprobarea Normelor metodologicede aplicare a Legii nr. 381/2002privind acordarea despågubirilor în cazde calamitå¡i naturale în agriculturå.Termenul maxim pentru depunereaNewsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 25

Palatul Victoriadocumenta¡iei pentru acordarea dedespågubiri producåtorilor agricoli estede 60 de zile de la data intrårii învigoare a acestei hotårâri.3. Hotårâre privind acordareaunui ajutor umanitar, constând înmateriale de construc¡ii ¿i reparatcase, pentru popula¡ia din jude¡eleAlba, Arge¿, Bihor, Cluj, Mure¿,Neam¡, Sålaj, Satu Mare, Suceava,Vâlcea afectate de fenomenele meteorologicepericuloase care s-au produsîn perioada 8-12 iulie 2004În unele jude¡e din Transilvania,Muntenia ¿i Moldova, în perioada 8-12iulie 2004 s-au produs averse de ploaie,înso¡ite de grindinå ¿i furtuni, care auafectat peste 1000 de gospodårii alepopula¡iei ¿i terenuri agricole.Ajutorul umanitar este acordat cutitlu gratuit în limita sumei de 6,470miliarde lei ¿i constå în materiale deconstruc¡ii ¿i reparat case (ciment, var,cåråmåzi, ¡igle, coame, geam, cherestearå¿inoase, cherestea foioase, lemnrotund, carton bituminat, tablå zincatå,plåci azbociment).Pe baza evaluårilor efectuate decåtre comisiile locale ¿i jude¡ene deapårare împotriva dezastrelor ¿i prefecturilordin jude¡ele afectate, ajutoareleau fost acordate astfel: familiilor dinAlba (140 mil. Lei), din Arge¿ (360mil. lei), din Bihor (25 mil. lei), dinCluj (195 mil. lei), din Mure¿(2.200mil. lei), din Neam¡ (1.150 mil. lei), dinSålaj (300 mil. lei), din Satu Mare (430mil. lei), din Suceava (850 mil. lei) ¿idin Vâlcea (820 mil. lei).Produsele vor fi scoase din rezervelede stat iar transportul acestorapânå la locul indicat de fiecare prefecturåse va efectua, în regim de urgen¡å,cu mijloace auto din dotarea unitå¡ilorteritoriale din subordinea Administra¡ieiNa¡ionale a Rezervelor de Statsau cu mijloace ale unor societå¡i comercialeangajate de acestea, precum ¿ipe calea feratå prin grija Societå¡ii Na-¡ionale de Transport Feroviar de Marfå" CFR Marfå" - SA.Cheltuielile legate de ambalarea ¿itransportul produselor se suportå decåtre Administra¡ia Na¡ionalå a Rezervelorde Stat din venituri proprii, înlimita bugetului aprobat.Distribuirea produselor cåtre popula¡iasinistratå se va face de cåtre prefecturilejude¡elor Alba, Arge¿, Bihor,Cluj, Mure¿, Neam¡, Sålaj, Satu Mare,Suceava ¿i Vâlcea, prin persoane anumeîmputernicite. Schimbarea, suborice formå, a destina¡iei produseloracordate ca ajutor din rezervele de stateste interziså ¿i atrage, dupå caz, råspundereacivilå, administrativå, disciplinaråsau penalå.Prefecturile jude¡elor Alba, Arge¿,Bihor, Cluj, Mure¿, Neam¡, Sålaj, SatuMare, Suceava ¿i Vâlcea vor justificadistribuirea produselor scoase din rezervelede stat, conform dispozi¡iilorlegale în vigoare. De asemenea, documentelejustificative privind distribuireavor fi påstrate la sediul acestorprefecturi, în vederea punerii lor la dispozi¡iaorganelor de control abilitate.Actul normativ adoptat de Guvernaprobå ¿i completarea rezervelor destat, în regim de urgen¡å, cu cantitå¡ilede 27.288 m.p. de plåci de azbocimentîn limita sumei de 2.200 mil. lei ¿i a11.080 m.p. carton bituminat în limitasumei de 340 mil. lei, consumate prinacordarea de ajutoare umanitare însemestrul I a.c. Finan¡area se va realizadin venituri proprii ale Administra¡ieiNa¡ionale a Rezervelor de Stat. Stocurilerezervei de stat vor fi reîntregite ¿icu cantitå¡ile acordate ca ajutoareumanitare conform acestei hotårâri,prin grija Administra¡iei Na¡ionale aRezervelor de Stat, în anul 2005, cufinan¡are de la bugetul de stat.26Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Palatul VictoriaVideoconferin¡a cu jude¡ele ¿i municipiul Bucure¿ti(vineri, 9 iulie 2004)Dl. BejinariuDomnilor prefec¡i,Domnilor pre¿edin¡i ai consiliilor jude¡ene,Stima¡i reprezentan¡i ai administra¡iei publice centrale¿i locale,Ca de obicei, alåturi de mine se aflå domnul ministruGabriel Oprea, care ne va prezenta problemele de actualitatedin administra¡ia publicå.1. Una dintre temele pe care le voi aborda în aceaståîntâlnire o constituie stadiul negocierilor de aderare aRomâniei la Uniunea Europeanå.La 30 iunie în acest an, a avut loc la Bruxelles cea de a22-a Reuniune la nivel de negociatori-¿efi a Conferin¡ei deAderare a României la Uniunea Europeanå.În cadrul Reuniunii au fost închise provizoriu negocierilela Capitolul 14 – Energia. Ca urmare, numårul capitolelorînchise de România este de 25, dintr-un total de 31de capitole.Finalizarea negocierilor la Capitolul „Energie” constituieun aport decisiv pentru continuarea negocierilor ¿i închidereaultimelor capitole, precum ¿i o contribu¡ie majoråpentru stadiul de economie de pia¡å func¡ionalå. ¿i aceasta,îndeosebi, prin:- Reducerea arieratelor;- Privatizarea demaratå în sectorul energetic;- Disciplina financiarå, reflectatå în cre¿terea ratei deîncasare a facturilor;- Acordarea ajutoarelor de stat cu respectarea strictå acriteriilor stabilite de acquis-ul comunitar.Închiderea Capitolului „Energie” va avea ¿i efecte pozitivefa¡å de consumatori:- Crearea premiselor unei concuren¡e reale, prin deschidereapie¡ei energiei;- Eficientizarea distribu¡iei de energie electricå, termicå¿i a gazelor naturale;- Implementarea de programe de eficien¡åenergeticå;- Reducerea poluårii, prin implementareastandardelor comunitare de mediu.Este adevårat cå ne-amangajat ¿i så reducem treptat subven¡iile acordate în acestdomeniu, subven¡ii ce vor fi eliminate în totalitate pânå ladata aderårii.Dar, aceste subven¡ii vor fi înså înlocuite de ajutoaresociale care vizeazå toate categoriile vulnerabile ale popula¡iei.România va crea, pânå la data aderårii, condi¡iile deacces la re¡ea care så permitå schimburile transfrontalierecu statele membre ale Uniunii Europene, astfel încât, dinanul 2007, România så fie parte a pie¡ei unice europene.Referitor la perspectivele negocierilor de aderare aRomâniei la Uniunea Europeanå, pentru semestrul II 2004,în perioada pre¿edin¡iei olandeze, obiectivul general alRomâniei este finalizarea negocierilor la toate cele 31 decapitole ¿i pregåtirea textului proiectului Tratatului deAderare la Uniunea Europeanå, în vederea semnårii acestuiacât mai curând posibil, în anul 2005 ¿i a aderårii efectivela Uniunea Europeanå la data de 1 ianuarie 2007.În contextul vizitei domnului prim-ministru AdrianNåstase la Haga, în data de 24 iunie a.c., autoritå¡ile olandezeau reafirmat disponibilitatea pentru sprijinirea obiectivuluiRomâniei.Råmâne în sarcina noastrå så prezentåm dovezi clare cåîntreprindem toate eforturile pentru o pregåtire internåadecvatå a îndeplinirii obiectivului stabilit.În cursul Reuniunii din aceastå såptåmânå a ComitetuluiExecutiv de Integrare Europeanå, prezidatå de domnulprim-ministru Adrian Nåstase, s-a prezentat modul încare au fost finalizate måsurile cuprinse în Planul deac¡iuni (deja consacratul „to do list”), urmând ca raportulfinal så fie prezentat, în aceste zile, oficialilor europeni dela Bruxelles.Urmare a îndeplinirii måsurilor din „to do list”, vor fimonitorizate, în continuare, ac¡iunile de implementare aangajamentelor asumate în cadrul celor 25 de capitoleîncheiate.În perioada urmåtoare, va fi analizatå, în special, derulareaprogramelor ISPA.Stima¡i colegi,2. În altå ordine de idei, vreau så vå anun¡ cå peste treizile, luni, 12 iulie, statistica oficialå româneascå aniverseazå145 de ani de existen¡å.Înfiin¡at prin Ordonan¡a emiså de domnitorul AlexandruIoan Cuza, Oficiul de Statisticå – actualul InstitutNa¡ional de Statisticå – este, astfel, una dintre primeleinstitu¡ii publice create de statul unitar român, la doar câtevaluni dupå constituirea acestuia, ca urmare a actuluiistoric de la 24 ianuarie 1859.De-a lungul timpului, aceastå institu¡ie ¿i-a adus o semnificativåcontribu¡ie la edificarea României moderne. Estebine cunoscut rolul statisticii în comensurarea evolu¡iiloreconomice ¿i sociale, fiind puternic racordatå, de-a lungulanilor, la procesele reformatoare care au marcat evolu¡iasocietå¡ii române¿ti.Nu întâmplåtor, un ilustru economist din secolul alXIX-lea, Dionisie Pop Mar¡ian, unul dintre ctitorii statisticiiromâne¿ti, afirma vizionar, în anul 1863, cå:“Statistica este, pentru cei ce o posedå, o pre¡ioasåavere na¡ionalå, ea fiind singurul tårâm sigur pe care unguvern prevåzåtor trebuie så întemeieze ra¡iunea reformelorsale”.Acest important rol al statisticii în via¡a economico-Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 27

Palatul Victoriasocialå a ¡årii a devenit ¿i mai pregnant în zilele noastre,când, prin datele de acurate¡e ¿i rigoare pe care le-a pus ¿ile pune la dispozi¡ia Guvernului, a agen¡ilor economici, aîntregii societå¡i, Institutul Na¡ional de Statisticå ¿i structurilesale teritoriale au asigurat ¿i asigurå baza de date ¿iinforma¡ii complexe în:• Sus¡inerea demersului de aderare a României laUniunea Europeanå;• Elaborarea strategiilor ¿i programelor de dezvoltaredurabilå a ¡årii;• Proiectarea unor programe regionale ¿i locale meniteså conducå la o dezvoltare armonioaså a întregului teritoriu¿i la valorificarea superioarå a tuturor resurselor materiale¿i umane de care dispunem.Ca o exemplificare a acestor afirma¡ii, în continuare,doresc så fac o scurtå trecere în revistå a rezultatelor înregistrateîn prima parte a acestui an, date puse la dispozi¡iede Institutul Na¡ional de Statisticå, aflat în coordonareaSecretariatului General al Guvernului.Astfel, în primul trimestru al anului 2004, ProdusulIntern Brut a continuat tendin¡a pozitivå începutå încå dinanul 2001.PIB-ul s-a majorat, în termeni reali, cu 6,1 % fa¡å deperioada corespunzåtoare a anului precedent ¿i a înregistrato valoare nominalå de peste 405.000 miliarde lei.Unul dintre efectele importante ale procesului de redresareeconomicå a fost ¿i apari¡ia fenomenului de dezinfla¡ie.În primele cinci luni ale anului 2004 acest proces, începutîncå din anul 2001, a continuat, astfel încât rata infla¡ieia înregistrat cele mai scåzute niveluri de dupå 1990.Cre¿terea medie a pre¡urilor în perioada 1 ianuarie – 31mai 2004 a fost de 0,6 %, cu 0,3 puncte procentuale subnivelul celei din primele cinci luni ale anului 2003.Aceastå evolu¡ie pozitivå a fost semnificativ determinatåde cre¿terea reduså a pre¡urilor mårfurilor alimentare,cu doar 0,4 %, fiind cu 0,8 puncte procentuale mai scåzutådecât în perioada similarå a anului trecut.Analizând evolu¡ia raportului dintre indicele câ¿tiguluisalarial mediu nominal net ¿i indicele pre¡urilor de consumpe primele cinci luni ale anului 2004 se poate observa oîmbunåtå¡ire a acestuia, ajungând la 109,3 % în luna mai2004, cu efecte benefice asupra cre¿terii nivelului de trai alpopula¡iei.Politica industrialå a continuat så înregistreze evolu¡iipozitive semnificative în anul 2004.Pe ansamblu, produc¡ia industrialå realizatå în perioada1 ianuarie – 31 mai 2004, fa¡å de perioada corespunzåtoarea anului precedent, a înregistrat o cre¿tere de 4,6 %.Unul din factorii importan¡i ai evolu¡iei pozitive a produc¡ieiindustriale a fost productivitatea muncii, care s-asituat cu 11,9 % peste nivelul atins în primele cinci luni aleanului 2003.Aceste rezultate îmbucuråtoare au fost sus¡inute ¿i deefectele accelerårii procesului de privatizare.Totodatå, au continuat transformårile structurale pesectoare ¿i activitå¡i în acord cu cerin¡ele pie¡ei, fenomence a condus la schimbarea comportamentului ¿i la redimensionareaactivitå¡ilor desfå¿urate de agen¡ii economici.În primul trimestru al anului 2004, activitatea din construc¡iia fost cu 6,9 % peste nivelul înregistrat în acela¿itrimestru al anului precedent.Aceastå cre¿tere a fost determinatå de dinamicasus¡inutå a lucrårilor de construc¡ii la clådiri nereziden¡iale,de 109,1 %.La data de 31 martie 2004, se aflau în curs de execu¡iecirca 90.000 locuin¡e, din care, pânå la 31 mai, au fostfinalizate circa 3500 locuin¡e.De asemenea, în primul trimestru al anului 2004, aufost eliberate 5054 de autoriza¡ii de construire pentruclådiri reziden¡iale.În trimestrul I 2004, volumul investi¡iilor realizate îneconomia na¡ionalå s-a majorat cu 7,2 %, comparativ cuperioada corespunzåtoare a anului 2003.ªi în legåturå cu serviciile prestate popula¡iei, s-a înregistrat,în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2004, o cre¿terecu 24,1%, fa¡å de perioada corespunzåtoare a anului 2003.În primele cinci luni ale anului 2004 comer¡ul exteriorde mårfuri a înregistrat o dinamicå accentuatå, fenomen cuefecte pozitive în sus¡inerea ¿i continuarea procesului decre¿tere economicå.În perioada analizatå volumul exporturilor de mårfuri areprezentat echivalentul a circa 7,4 miliarde Euro.Comparativ cu perioada corespunzåtoare a anului anterior,exporturile au crescut cu 18,4%.Trebuie remarcat, înså, cå, pe lângå ritmul sus¡inut alexporturilor, s-a produs ¿i o cre¿tere a importurilor.Volumul importurilor de mårfuri a fost de circa 9,7 miliardeEuro, în cre¿tere cu 20,2% fa¡å de primele cinci luniale anului 2003.Importurile au fost orientate, în propor¡ie însemnatå,cåtre:• Materii prime ¿i energie, pentru activitå¡ile productive;• Transferul de tehnologie ¿i echipamente, pentrusus¡inerea investi¡iilor.• Låsând deoparte al¡i indicatori economici, considercå este foarte important så må refer ¿i la unele date cu caractersocial.Astfel, în luna mai 2004, numårul de salaria¡i dineconomie a fost de circa 4,4 milioane persoane, cu aproape90.000 persoane mai mult decât în luna decembrie a anuluianterior.Datele privind ¿omerii înregistra¡i, provenite de laAgen¡ia Na¡ionalå pentru Ocuparea For¡ei de Muncå, indicåpentru sfâr¿itul lunii mai 2004 existen¡a a 617.800¿omeri.Rata ¿omajului era la sfâr¿itul lunii mai de 6,8%, în28Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Palatul Victoriascådere fa¡å de luna decembrie 2003 când aceasta a înregistratun nivel de 7,2%.Acesta este, foarte succint, un portret statistic al României,având în vedere datele existente la sfâr¿itul luniimai 2004.Aceste date, înso¡ite de alte evaluåri analitice, permit oserie de concluzii, cu prefigurarea unor evolu¡ii ¿i identificareamåsurilor pentru consolidarea rezultatelor ob¡inute,la nivel de ¡arå, dar ¿i în profil teritorial.În prezent, se afirmå un nou tip de abordare a problemelordezvoltårii regionale, bazat pe principiile descentralizårii,concentrårii eforturilor, parteneriatului ¿i planificårii,care permite autoritå¡ilor ¿i colectivitå¡ilor locale såse implice tot mai activ în rezolvarea problemelor comunitå¡ii.Promovarea de cåtre autoritå¡ile administra¡iei publicelocale, în cadrul strategiei generale de dezvoltare a ¡årii, apropriilor politici de dezvoltare localå ¿i regionalå, porne¿tede la premisa cå nimeni nu poate cunoa¿te mai binenecesitå¡ile reale ale acestor colectivitå¡i, decât ele însele ¿icei ale¿i så le reprezinte.Dezvoltarea regionalå, în contextul dezvoltårii durabile,obligå a¿adar cercetarea statisticå, dar ¿i statisticaaplicatå, så-¿i regândeascå unele dintre modalitå¡ile ¿imetodologiile de lucru pentru a råspunde cât mai eficientnevoilor de cunoa¿tere ale societå¡ii, atât la nivel na¡ional,cât ¿i la nivel regional, jude¡ean sau local, fiecare arealavând particularitå¡i specifice de dezvoltare.În acest sens, este orientatå activitatea direc¡iilor jude¡enede statisticå. Acestea, ca structuri teritoriale ale InstitutuluiNa¡ional de Statisticå, trebuie så asigure nevoilede informa¡ii statistice pentru constituirea, atât a fonduluide date la nivel na¡ional, cât ¿i a necesarului de informa¡iipertinente la nivel local.Iatå, a¿adar, doar câteva aspecte care ilustreazå rolul ¿iimportan¡a statisticii oficiale în via¡a economico-socialå a¡årii, un motiv în plus, pentru ca la 12 iulie, så fim prezen¡i,la Bucure¿ti, dar ¿i în teritoriu, la sårbåtoarea statisticiina¡ionale.Stima¡i colegi,3. În legåturå cu Agenda Guvernamentalå, doresc såmå refer la câteva dintre reglementårile recent adoptate, îndomenii foarte importante.În primul rând, este vorba de Hotårârea Guvernuluipentru aprobarea Normelor metodologice referitoare laaplicarea Codului de procedurå fiscalå, adoptatå în ¿edin¡adin data de 1 iulie.Încå de la sfâr¿itul anului trecut, prin Ordonan¡a Guvernuluinr. 2/2003, s-a aprobat Codul de procedurå fiscalå,ce reprezintå un cadru legal unitar pentru procedurade administrare a impozitelor ¿i taxelor.Elaborarea Codului de procedurå fiscalå a presupuscrearea unui act normativ nou, prin care procedura fiscalåså fie reglementatå într-o formå sistematicå, printr-un actunic, ¿i care are la bazå principii moderne existente în legisla¡iaeuropeanå ¿i interna¡ionalå ¿i în Constitu¡ia României.Normele metodologice referitoare la aplicarea Coduluide procedurå fiscalå constituie, fårå îndoialå, o reglementarede interes major pentru mediul de afaceri ¿i pentruto¡i contribuabilii.Normele metodologice cuprind, în principal, reglementåride naturå så expliciteze prevederile legale ale Coduluide procedurå fiscalå ¿i så stabileascå modalitatea de punereîn aplicare a acestora, limitându-se strict la cadrul legalimpus de acestea.Rog ¿efii serviciilor deconcentrate în domeniul finan-¡elor publice så ia måsurile necesare în vederea punerii înaplicare a noii reglementåri dupå publicarea acesteia înMonitorul Oficial, lucru care se va întâmpla såptåmânaviitoare.În vederea clarificårii oricåror probleme legate de aplicareaNormelor metodologice, Agen¡ia Na¡ionalå de AdministrareFiscalå va transmite în teritoriu ¿i va aduce lacuno¿tin¡å publicå precizårile ¿i instruc¡iunile necesare.În al doilea rând, în ¿edin¡a de ieri a Executivului a fostadoptatå Hotårârea Guvernului privind aprobarea pre¡uluide referin¡å pentru grâu.Pentru anul de pia¡å 2004-2005, pre¡ul de referin¡å pentrugrâu este de 5500 lei, fårå TVA. Acest pre¡ este orientativ,¿i stå la baza negocierii pre¡urilor de vânzare-cumpårare,care se practicå pe pia¡a grâului.Stabilirea pre¡ului de referin¡å pentru grâul din recoltaanului 2004 este impuså de conjunctura de dezechilibru apie¡ei grâului. Tendin¡ele speculative care se pot manifestape pia¡a grâului vor fi, astfel, diminuate ¿i chiar combåtute.Sigurcå este normal så se asigure venituri echitabileproducåtorilor agricoli, dar, în acela¿i timp, trebuie asigurate¿i resurse alimentare sigure pentru consumatori.Tot în ¿edin¡a din aceastå såptåmânå, Guvernul a adoptatHotårârea pentru aprobarea Normelor metodologiceprivind reducerile acordate pensionarilor pentru transportulintern.Noul act normativ prevede acordarea pentru pensionaria unor facilitå¡i constând într-un numår de 6 cålåtorii simple,pe an, cu reducere de 50% din tariful stabilit pentrucålåtoriile pe calea feratå cu trenuri de persoane sau accelerate,clasa a II-a, cu mijloace auto sau cu navele de cålåtori,clasa a II-a, la transportul intern în comun, între localitå¡i.Beneficiarii acestor facilitå¡i sunt pensionarii din sistemulpublic de pensii, precum ¿i cei din celelalte sistemeproprii de asiguråri sociale.Se men¡in în vigoare ¿i celelaltereglementåri care stabilesc dreptul la cålåtorii gratuite pentruunele categorii de pensionari.Dl. Gabriel OpreaBunå diminea¡a, stima¡i colegi,Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 29

Palatul VictoriaPentru început, doresc så vå anun¡ cå procesul de constituirea autoritå¡ilor administra¡iei publice locale este încurs de finalizare.Au fost constituite consiliile jude¡ene, cu excep¡ia jude¡uluiMaramure¿, unde ¿edin¡a de constituire se desfå-¿oarå în aceastå diminea¡å, precum ¿i consiliile locale, maipu¡in în 2 ora¿e ¿i 8 comune, unde opera¡iunea a urmat oprocedurå mai complexå.Constituirea consiliilor locale ¿i jude¡ene reprezintåuna dintre condi¡iile necesare pentru ca noile autoritå¡ilocale så-¿i exercite atribu¡iile ce le revin, potrivit legii, înconformitate cu principiul autonomiei locale.Salut, cu acest prilej, noii colegi, pre¿edin¡i ai consiliilorjude¡ene, cât ¿i cei reconfirma¡i în func¡ie, ¿i îi asigurde tot sprijinul nostru, atât al meu cât ¿i al colegilor mei lanivelul administra¡iei centrale.Dincolo de negocierile politice, aceste structuri administrative(de la nivel de primårii ¿i jude¡e) trebuie så func-¡ioneze. Cetå¡enii nu a¿teaptå ca partidele så cadå la învoialåsi abia apoi så se rezolve problemele de zi cu zi. Einadmisibil så se tergiverseze, peste termenele legale, constituireaacestor autoritå¡i ale administra¡iei publice locale.Noi, ca reprezentan¡i ai Guvernului, nu putem interveniîn activitatea unor organe alese, decât în situa¡ia în careaceasta perioadå se prelunge¿te periculos.Vå asigur ca vom interveni, înså, pentru cå Româniatrebuie så meargå înainte, iar transferul de autoritate så sedesfå¿oare astfel încât interesele imediate ale cetå¡enilor sånu fie în nici un fel afectate.ªti¡i, de altfel, cå sunt ca forma¡ie militar, ceea ce presupunelogicå, rigoare ¿i eficien¡å, eu concep administra¡iapublicå în felul unui ceas elve¡ian. ¿i vreau så vå spun cå,de când am primit coordonarea administra¡iei publice amscos din acest domeniu cuvântul politicå, împreunå cutoate conota¡iile sale.Cine nu în¡elege cå, dincolo de politicå, importante suntprioritå¡ile oamenilor ¿i ale administra¡iei, se exclude singurdin aceste structuri administrativeSimt cå s-a instalat, imediat dupå alegeri, o anumitalentoare, o amor¡ealå nocivå pe care nu o putem tolera.Nu putem închide primåriile, prefecturile, nu putemînchide România numai ca så încheiem jocurile de culisepost-electorale!1. În cadrul întâlnirii de aståzi, vå voi prezenta uneleaspecte privind verificarea legalitå¡ii actelor administrativeemise sau adoptate de cåtre autoritå¡ile administra¡iei publicelocale, în primul semestru al acestui an.Dupå cum cunoa¿te¡i, în conformitate cu prevederileconstitu¡ionale ¿i ale Legii administra¡iei publice locale, nr.215/2001, dar ¿i potrivit noii Legi privind institu¡ia prefectului,aflatå în procedurå de promulgare, prefectul îndepline¿tefunc¡ia de supraveghere a respectårii legilor, aapårårii interesului na¡ional ¿i a drepturilor cetå¡enilor.Principala modalitate prin care prefectul asigurå respectarealegii o constituie verificarea legalitå¡ii actelor administrativeemise de cåtre primari ¿i, respectiv, adoptatede cåtre consiliile locale, cu excep¡ia actelor de gestiunecurentå.Controlul legalitå¡ii actelor vizeazå, în primul rând,conformitatea acestor acte cu prevederile legale în materie,dar ¿i aspectele procedurale privind emiterea sau adoptareaactelor administrative, care pot afecta validitatea acestora.În perioada analizatå, verificarea legalitå¡ii actelor s-aefectuat atât la sediul autoritå¡ilor administra¡iei publicelocale ¿i jude¡ene emitente, cât ¿i în urma comunicårii acteloradministrative de cåtre secretarii unitå¡ilor administrativ-teritoriale,conform Legii nr. 215/2001.Concomitent cu desfå¿urarea acestei activitå¡i, prefecturileau acordat consultan¡å juridicå ¿i au asigurat sprijinulnecesar autoritå¡ilor administra¡iei publice locale pentruîndeplinirea atribu¡iilor.Având în vedere prerogativele conferite institu¡iei prefectuluide cåtre legisla¡ia în vigoare, în primele 6 luni aleacestui an, au fost întreprinse, la sediile emiten¡ilor, peste1.500 verificåri de legalitate asupra actelor adoptate sauemise de cåtre autoritå¡ile administra¡iei publice locale.Totodatå, s-a avut în vedere îndeplinirea atribu¡iilor cerevin secretarilor, inclusiv transmiterea de cåtre ace¿tia, latermen, a actelor supuse verificårii de cåtre prefect.În primul semestru au fost supuse controlului de legalitatepeste 1,4 milioane acte. Dintre acestea, 440 au fostatacate în instan¡ele de contencios administrativ.De regulå, un act administrativ a fåcut obiectul contenciosuluiadministrativ numai atunci când au fost epuizatetoate mijloacele avute la dispozi¡ie pentru ca legea sånu fie ocolitå sau încålcatå, dupå parcurgerea proceduriiprealabile.Astfel, numårul actelor supuse procedurii prealabile afost de 3.784, din care, pe baza argumentelor juridice prezentatede cåtre prefecturi, un numår de 2.765 au fost revocatede cåtre emiten¡i.De asemenea, în cadrul acestei proceduri, au fost reanalizate¿i modificate pentru a corespunde cerin¡elor legii,579 de acte administrative emise sau adoptate de cåtreautoritå¡ile administra¡iei publice locale.Scåderea numårului de hotårâri atacate în instan¡å aratåcå activitatea de elaborare ¿i adoptare a actelor administrativese face cu respectarea riguroaså a prevederilor legale,fapt ce constituie un semn de maturitate în administra¡ie.Cu to¡ii vrem, trebuie så recunoa¿tem, o administra¡iemodernå. ¿i, pentru aceasta, în primul rând, trebuie sårespectåm legea.Nu putem trece înså cu vederea încålcarea legii, oricâtde neînsemnatå ar fi aceasta.Din analiza efectuatå a rezultat c în anul 2004, principaleleaspecte care au fåcut necesarå declan¿area proceduriiprealabile, se referå la neconcordan¡a actelor administrativecu legisla¡ia privind încadrarea în muncå, conce-30Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Palatul Victoriasionarea, închirierea, schimbarea sau vânzarea de terenuriproprietate publicå sau privatå a unitå¡ilor administrativteritoriale,precum ¿i instituirea unor taxe speciale, cu nerespectareaprevederilor legale.De asemenea, au fost constatate unele neajunsuri privindaplicarea legisla¡iei în domeniul incompatibilitå¡ilor¿i al conflictului de interese, precum ¿i cu privire la sprijinulacordat tinerilor pentru construirea unor locuin¡e proprietatepersonalå.În acest context, vå atrag aten¡ia, domnilor prefec¡i, cåtrebuie så continua¡i, cu exigen¡å ¿i rigurozitate, activitateade verificare a actelor administrative emise sau adoptate decåtre autoritå¡ile administra¡iei publice locale, care intrå încompeten¡a dumneavoastrå.Activitå¡ile de control pe care le face¡i trebuie så fieobiective, departe de orice alte interese.Concomitent cu verificarea actelor administrativeemise de autoritå¡ile publice locale, au fost efectuate ¿icontroale vizând activitatea secretarilor unitå¡ilor administrativ-teritoriale,respectiv modul de îndeplinire a atribu¡iilorce le revin.Aceasta s-a realizat atât cu ocazia comunicårii obligatoriia actelor administrative adoptate sau emise de autoritå¡ileadministra¡iei publice locale sau jude¡ene, cât ¿iprin ac¡iunile desfå¿urate pe teren.În prima jumåtate a anului au fost efectuate ac¡iuni deverificare a activitå¡ilor specifice desfå¿urate de secretariidin peste 1.300 de unitå¡i administrativ-teritoriale.S-a, analizat, astfel, în principal, îndeplinirea de cåtresecretari a obliga¡iei privind pregåtirea ¿edin¡elor consiliilorlocale, întocmirea documenta¡iilor aferente actelor administrative,avizarea proiectelor de hotårâri, comunicareaîn termen a actelor.Pe timpul ac¡iunilor de verificare, s-au stabilit måsuripentru remedierea deficien¡elor privind modul de pregåtirea lucrårilor supuse dezbaterii consiliului local, redactareahotårârilor, respectiv a dispozi¡iilor emise de primari, înscriereaîn registrul de eviden¡å, precum ¿i pentru respectareatermenului de comunicare a actelor adoptate sauemise de autoritå¡ile locale.Prefec¡ii au ac¡ionat prompt în vederea aten¡ionårii secretarilorlocalitå¡ilor, care, în unele situa¡ii, nu au avut oactivitate corespunzåtoare.Astfel, în jude¡ele Arge¿ ¿i Buzåu s-a dispus eliberareadin func¡ie a câte 3 secretari ai unor localitå¡i, în jude¡ulCålåra¿i au fost sanc¡iona¡i disciplinar 11, iar în jude¡ul Oltau fost sanc¡iona¡i 8 secretari.De asemenea, în Alba, Arad ¿i Giurgiu au fost sanc¡iona¡icâte 2 secretari ai unor localitå¡i din aceste jude¡e. Iarexemplele ar putea continua.Vreau så subliniez cå, în conformitate cu dispozi¡iilelegale, în toate cazurile, hotårârea consiliului local care astat la baza aplicårii sanc¡iunii disciplinare a fost ini¡iatå decåtre primar sau de cel pu¡in o treime din numårul consilierilorafla¡i în func¡ie, iar aplicarea sanc¡iunii s-a fåcutpe baza concluziilor rezultate din desfå¿urarea unei cercetåriadministrative.Principalele deficien¡e constatate în activitatea secretarilorse referå la întârzieri în transmiterea cåtre prefect aactelor administrative, în vederea verificårii legalitå¡iiacestora, necomunicarea cåtre autoritå¡ile, institu¡iile ¿ipersoanele interesate a actelor adoptate de consiliul localsau emise de cåtre primar, precum ¿i neîndeplinirea atribu¡ieiprivind avizarea ¿i contrasemnarea actelor administrative.Domnilor prefec¡i,Pentru îmbunåtå¡irea activitå¡ii prefecturilor se impuneplanificarea lunarå a ac¡iunilor de verificare, astfel încât încursul unui an calendaristic, så fie analizatå activitateatuturor autoritå¡ilor locale de la nivelul fiecårui jude¡.De asemenea, este necesarå desfå¿urarea unor ac¡iuni lanivelul întregului jude¡, cu primarii ¿i secretarii unitå¡iloradministrativ–teritoriale, privind cunoa¿terea, aplicarea ¿irespectarea actelor normative.Potrivit programului de formare continuå a func¡ionarilorpublici, se va ac¡iona pentru perfec¡ionarea pregåtiriisecretarilor din localitå¡ile rurale.Semestrial, prefecturile vor informa Ministerul Administra¡iei¿i Internelor cu privire la rezultatele ob¡inute înprocesul de verificare a legalitå¡ii actelor administrative aleconsiliilor locale ¿i jude¡ene sau emise de cåtre primari,respectiv de cåtre pre¿edin¡ii consiliilor jude¡ene.Domnilor prefec¡i, ¿tiu cå vå cunoa¿te¡i foarte bineatribu¡iile, sunte¡i garan¡i ai legii, ai Constitu¡iei ¿i suntconvins cå ¿ti¡i så vå face¡i datoria.Doamnelor ¿i domnilor,Un repro¿ îndreptå¡it pe care îl primim tot mai des, maicu seama din partea sindicatelor, este acela cå, la nivel dejude¡e, comisiile de dialog social au cam råmas la stadiulde bune inten¡ii. Iatå de ce må våd obligat så vå aduc înaten¡ie acest subiect.Dialogul social este o componentå esen¡ialå a strategieinoastre guvernamentale. Nu cu strategia cred cå avem oproblemå, cred cå la teorie ståm cu to¡ii bine, practica nedå proiectele peste cap.ªi Comisia Europeanå insistå pe dialogul social, ceeace ar fi de naturå så ne mobilizeze o datå în plus.În teritoriu exista încå o în¡elegere superficialå, birocraticåa acestei problematici. La ce må refer? La faptul cåam trecut de jumåtatea anului 2004 ¿i nu cred ca pute¡i såmida¡i prea multe exemple de jude¡e în care comisia tripartitåså se întruneascå regulat ¿i cu o ordine de zi pragmaticå,så nu mai vorbim de solu¡ionarea problemelor !Comisiile de dialog prefecturi-sindicate-patronatedevin de-a dreptul vitale în bunul mers al lucrurilor înjude¡e.Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 31

Palatul VictoriaAceste comisii nu sunt cu frecven¡å facultativå, dupåcum nu sunt nici cenacluri de bârfå sindicalo-patronalå.Ele sunt menite så netezeascå o comunicare pragmaticå,eficientå, så rezolve, nu så amâne sau så mu¿amalizeze.Comisiile de dialog social nu trebuie så dezvolterela¡ii de complicitate, ci de parteneriat real.Câtå vreme nu vom vedea problemele reale ale oamenilor,mi-e teama cå vom continua så bifåm ac¡iuni ¿i såîn¿iråm vorbe goale.Vor veni, de la anul, fondurile structurale ¿i fondurilesociale. Acestea trebuie gestionate tripartit, într-o structuråfunc¡ionalå, nu într-o comisie formalå.Nu de comitete ¿i de „comi¡ii” ducem lipså, ci de oamenicare så aibå capacitatea ¿i responsabilitatea de aaduce la masa dialogului aceste doua institu¡ii-cheie, sindicatele¿i patronatele, ¿i de a le angrena într-un mecanismcare så func¡ioneze în folosul oamenilor.Pe cel care nu are aceastå abilitate îl sfåtuiesc så nu-¿ifacå o carierå în administra¡ia publicå!Activitatea privind organizarea ¿i desfå¿urarea dialoguluisocial este reglementatå prin Hotårârea Guvernului nr.314/2001, cu modificårile ¿i completårile ulterioare.Actul normativ prevede func¡ionarea, în cadrul ministerelor¿i prefecturilor, a comisiilor de dialog social întreadministra¡ia publicå, patronat ¿i sindicate.Guvernul a încheiat în anul 2004 Pactul de StabilitateSocialå cu confedera¡iile patronale ¿i cele douå confedera¡iisindicale, respectiv Confedera¡ia Na¡ionalå a SindicatelorLibere din România „Frå¡ia” ¿i Confedera¡ia SindicalåNa¡ionalå „Meridian”.Pactul asigurå respectarea principiului transparen¡ei,prin co-participarea partenerilor sociali la procesul de elaborarea måsurilor legislative ¿i institu¡ionale ini¡iate deGuvern.Este foarte important ca noi, cei care lucråm în administra¡iacentralå ¿i localå, så colaboråm cu patronatele ¿isindicatele pentru a gåsi cele bune ¿i cele mai eficientesolu¡ii care så determine îmbunåtå¡irea actului decizionalîn administra¡ia publicå.La nivelul Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor amdiscutat cu reprezentan¡i ai Uniunii Na¡ionale a SindicatelorFunc¡ionarilor Publici din România ¿i am concluzionatcå numai având un dialog constructiv putem elaborapolitici viabile, solide, care så råspundå întocmai cerin¡elorformårii unei administra¡ii moderne în România ¿imai ales, så råspundå problemelor func¡ionarilor publici.În cadrul parteneriatului cu societatea civilå, promovatde Guvernul României, un loc deosebit îl ocupå impulsionarea¿i eficientizarea activitå¡ii comisiilor de dialog socialdin cadrul jude¡elor.În prezent, se impune actualizarea componen¡eicomisiilor de dialog social din jude¡e, cu noii pre¿edin¡i aiconsiliilor jude¡ene.Este un moment favorabil informårii reciproce întrepartenerii sociali, respectiv între administra¡ie, patronat,sindicate, asupra problemelor de interes comun, precum ¿icu privire la stadiul rezolvårii acestora.Este necesar ca partenerii sociali så fie consulta¡iasupra ini¡iativelor legislative cu caracter social, avându-seîn vedere faptul cå, la nivelul patronatelor ¿i al sindicatelorse cunosc cel mai bine, atât aspectele cu care se confruntåangaja¡ii, cât ¿i posibilitå¡ile reale pentru solu¡ionarea acestora.Pot så vå spun cå proiectele de acte normative care aufost elaborate cu o largå consultare a partenerilor de dialogsocial, au fost apreciate ¿i s-au bucurat de sus¡inerea Guvernului.De aceea, în vederea îmbunåtå¡irii rezultatelor ce vor fiob¡inute, se impune ca eventualele måsuri de restructurarea unor regii autonome de sub autoritatea consiliilor jude-¡ene sau a consiliilor locale, precum ¿i a societå¡ilor comercialedin sectorul respectiv de activitate, så se adopte înurma unor discu¡ii constructive cu partenerii sociali.Chiar dacå activitatea comisiilor de dialog social arecaracter consultativ, vå recomand, ca ¿i în aceastå chestiune,så solicita¡i opinia partenerilor sociali, care pot prezentasolu¡ii viabile în procesul de restructurare.Este necesarå, totodatå, o mai largå ¿i directå participarela dialogul social ¿i a reprezentan¡ilor serviciilor publicedeconcentrate ale ministerelor ¿i celorlalte organe aleadministra¡iei publice centrale, precum ¿i ai structurilorasociative ale autoritå¡ilor publice locale.Medierea cu competen¡å ¿i exigen¡å profesionalå a poten¡ialelorconflictele sociale, permite ini¡ierea ¿i desfå-¿urarea de negocieri flexibile, care contribuie la depå¿ireapozi¡iilor rigide adoptate, uneori, de cåtre un partener saualtul de dialog.În activitatea lor, comisiile jude¡ene de dialog socialtrebuie så informeze, periodic, ministerele de resort în legåturåcu situa¡iile deosebite, semnalate în jude¡e ¿i în MunicipiulBucure¿ti ¿i så propunå måsuri pentru înlåturareaacestora.Domnilor prefec¡i,Am mai spus ¿i cu alte ocazii cå este normal ca oriceproblemå så se rezolve la dumneavoastrå, în teritoriu.De aceea, vå solicit så privi¡i ¿i så trata¡i cu toatåråspunderea aceastå rela¡ie cu partenerii sociali, cu cei carereprezintå interesele ¿i aspira¡iile lucråtorilor într-un domeniusau altul de activitate.Dacå, totu¿i, apar unele probleme la nivelul acestorcomisii jude¡ene, care depå¿esc competen¡ele dumneavoastråde solu¡ionare, så le analizåm împreunå ¿i såvedem cum putem rezolva neajunsurile, sau micile conflicte.În definitiv, sunt problemele noastre ¿i trebuie rezolvate.Optimizarea dialogului social constituie o necesitate a32Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Palatul Victoriavie¡ii economico-sociale din ¡ara noastrå, dar ¿i o cerin¡å aUniunii Europene.Iatå de ce, vå solicit domnilor prefec¡i ¿i pre¿edin¡i aiconsiliilor jude¡ene, så vå implica¡i cu responsabilitate înconducerea activitå¡ii comisiilor de dialog social.Reamintesc faptul cå, nu pot exista conflicte acolo undeexistå dialog, dacå, bineîn¡eles, pår¡ile implicate în acestproces sunt de bunå credin¡å ¿i doresc într-adevår rezolvareasitua¡iilor create.3. În continuare, må voi referi, la câteva aspecte dinactivitatea comunitå¡ilor locale pentru realizarea obiectivelorcelor douå programe na¡ionale „România Curatå” ¿i„Anul 2004 - anul colectivitå¡ilor locale”.Dupå cum ¿ti¡i, cele douå programe prevåd obiectiveprecise pentru domeniile socio-economice ale comunitå-¡ilor locale.La nivelul întregii ¡åri, s-au realizat deja, ori sunt încurs de realizare, un numår important de proiecte, finan¡atede la bugetele locale, bugetul de stat sau din surse atrase.Principalele domenii vizate de aceste proiecte se referåla modernizarea ¿i între¡inerea drumurilor, înfiin¡area deparcuri pentru copii, ecologizarea zonelor de agrement,identificarea unor surse de energie nepoluante, reabilitarea¿i modernizarea spitalelor, reabilitarea monumentelor istorice,precum ¿i alte obiective.Este important pentru cetå¡eni ca acele proiecte caresunt destinate så rezolve problemele acestora, så se derulezeîn continuare.De aceea, domnilor prefec¡i, vå solicit ca, împreunå cureprezentan¡ii autoritå¡ilor administra¡iei publice localenou-alese, så acorda¡i toatå aten¡ia finalizårii în bune condi¡iia proiectelor ini¡iate.Vreau så le comunic noilor primari cå este necesar sånu întrerupå derularea unui proiect, doar pentru cå acesta afost început de fostul primar, care a avut, poate, o altåculoare politicå.Vorbim despre proiecte pentru comunitate, comunitateadumneavoastrå ¿i care sunt în interesul cetå¡eanului!Independent de schimbårile produse ca urmare a recenteloralegeri, este necesarå o mobilizare ¿i o concentraremai puternicå a eforturilor tuturor autoritå¡ilor locale, pentrurealizarea în bune condi¡ii a obiectivelor preluate dincele douå programe na¡ionale, în cadrul propriilor strategiide dezvoltare.Totodatå, autoritå¡ile locale au datoria de a men¡ine ¿iîntåri parteneriatele public-privat, în cadrul cårora se realizeazåmulte din aceste programe, precum ¿i de a consultacetå¡enii în vederea identificårii nevoilor acestora, pentrua-i implica în implementarea proiectelor.Analiza efectuatå asupra progreselor înregistrate în derulareacelor douå programe na¡ionale eviden¡iazå cå, înmajoritatea jude¡elor, s-au ob¡inut rezultate bune.În continuare, doresc så prezint doar câteva dintre acesterealizåri.Astfel, în cadrul programului de modernizare a spitalelor,un bun exemplu îl reprezintå jude¡ul Buzåu.In municipiul Buzåu se aflå în faza de licitare a contractelorde execu¡ie douå proiecte de reabilitare ¿i modernizarea infrastructurii spitalice¿ti din cadrul Sec¡iei deboli contagioase ¿i TBC ¿i a Sec¡iei de oncologie a Spitaluluijude¡ean Buzåu, proiecte în valoare de 850.000EURO, respectiv 214.000 EURO.Primåria Baia Mare dezvoltå în prezent un proiectextrem de important pentru municipiu, denumit „MILLE-NIUM III”, în valoare de 4,3 milioane EURO, din care75% de la Uniunea Europeanå ¿i 25% din aceastå sumå dela Guvern. Din bugetul primåriei se va aloca un milion deEURO pentru unele cheltuieli neeligibile.Proiectul vizeazå revitalizarea unei zone urbane dincentrul istoric al ora¿ului, ce include 22 clådiri de patrimoniu.Dintre acestea, 5 clådiri, cu o suprafa¡å totalå de 7.800m. p., vor fi amenajate pentru un Centru de Afaceri, în vederearevigorårii sectorului afacerilor mici ¿i mijlocii.Totodatå, se are în vedere realizarea unei infrastructuride afaceri pe o suprafa¡å de 10 ha, inclusiv suportul comunica¡ionalspecific business-ului modern, precum ¿i reabilitareacåilor de acces necesare.În 18 localitå¡i rurale din jude¡ul Maramure¿, se dezvoltåun program de alimentare cu apå, în valoare de 7 milioanedolari.Lucrårile sunt finalizate deja în 13 localitå¡i, urmând capânå la sfâr¿itul anului så fie încheiate ¿i în celelalte unitå¡iadministrativ-teritoriale.Tot în jude¡ul Maramure¿, în cadrul subprogramului„Reforma la ghi¿eu”, în ora¿ul Tåu¡ii Mågheru¿, se dezvoltåun proiect, în valoare de 630 milioane lei, pentru legareaîn re¡ea ¿i conectarea la Internet a calculatoarelor dinprimårie ¿i introducerea în baza de date a tuturor plåtitorilorde taxe ¿i impozite, precum ¿i a informa¡iilor din registrulagricol.Noul sistem faciliteazå dialogul func¡ionarilor din primåriecu cetå¡enii ¿i asigurå o calitate mai bunå serviciiloroferite popula¡iei.Un prim rezultat concret al aplicårii proiectului estecre¿terea procentualå a gradului de colectare a taxelor ¿iimpozitelor de la 40% la 80%.Este un bun exemplu de modernizare a unor sistemeexistente în cadrul primåriilor sau prefecturilor. Tehnicamodernå, calculatorul pot rezolva foarte multe problemestringente.Folosit în administra¡ia publicå ¿i interconectat în re¡ea,calculatorul reduce cozile de la ghi¿eu, iar cetå¡eanul estemul¡umit pentru cå solicitarea îi este rezolvatå cu promptitudine.In cadrul Programului de reabilitare ¿i construire deparcuri pentru copii, în municipiul Târgu-Jiu, jude¡ul Gorj,s-au modernizat deja 20 parcuri, prin înlocuirea mobilierului¿i amenajarea spa¡iului, iar alte 5 parcuri sunt în execu¡ie.Valoarea totalå a lucrårilor depå¿e¿te 2,6 miliarde lei.Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 33

Palatul VictoriaDe men¡ionat este ¿i proiectul coordonat de ConsiliulJude¡ean Mure¿, prin care se va realiza un depozit ecologicde colectare a de¿eurilor, care va deservi 9 localitå¡i dinjude¡.Valoarea totalå a proiectului este de 123.000 EURO,din care 3.000 EURO de la bugetele locale ¿i 120.000EURO din surse externe.Prin construirea acestui depozit de importan¡å localå, seva putea rezolva, în condi¡ii optime de eficien¡å, colectarea¿i depozitarea de¿eurilor menajere, precum ¿i a altor tipuride de¿euri.Un alt exemplu de proiect destinat cre¿terii calitå¡iivie¡ii, este derulat de primåria comunei Mahmudia, jude¡ulTulcea. Acesta constå în extinderea ¿i modernizarea re¡eleide alimentare cu apå potabilå a localitå¡ii.Proiectul este finan¡at de la bugetul local (cu 2,8 miliardelei) ¿i din fonduri externe (în valoare de 36 miliardelei).Proiectul are consecin¡e economice ¿i sociale importante,contribuind ¿i la dezvoltarea turismului rural.Un proiect important pentru mai multe localitå¡i cu specificminier din Valea Jiului, îl reprezintå construirea conducteide distribu¡ie ¿i a sta¡iilor de reglare ¿i måsurare apresiunii apei potabile.Valoarea totalå a proiectului este de peste 56 miliardelei. In prezent, mai sunt de executat lucråri în valoare deaproape 4 miliarde lei.Rezultate importante în aplicarea celor douåProgramelor Na¡ionale „România Curatå” ¿i „Anul 2004 -anul colectivitå¡ilor locale” s-au ob¡inut ¿i în jude¡ele Ia¿i,Vaslui, Constan¡a, Vrancea, Dolj ¿i Dâmbovi¡a.Stima¡i colegi,Acestea au fost numai câteva dintre proiectele care suntîn curs de desfå¿urare în cadrul celor douå programena¡ionale.Proiectele ini¡iate sunt destinate îmbunåtå¡iriicondi¡iilor de via¡å în comunitå¡ile locale ¿i pentru fiecarecetå¡ean. De aceea, autoritå¡ile locale nou alese trebuie såidentifice modalitå¡ile de revigorare a proiectelor ¿i så stabileascåmåsurile concrete pentru realizarea lor.Monitorizarea celor douå programe na¡ionale, inclusivprin prezentarea unor proiecte reprezentative în cadrulvideoconferin¡elor aratå atât progresele înregistrate deautoritå¡ile publice locale, dar ¿i eforturile depuse de acesteapentru realizarea obiectivelor propuse.Iatå de ce, vom continua så urmårim îndeaproape rezultateleob¡inute în derularea celor douå programe na¡ionale¿i vom sprijini autoritå¡ile publice locale, atunci când acesteaîntâmpinå dificultå¡i.34Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Palatul VictoriaVideoconferin¡a sus¡inutå de domnul Gheorghe Emacu,ministru-delegat pentru administra¡ie publicå,cu jude¡ele ¿i municipiul Bucure¿ti(duminicå, 11 iulie 2004)Domnilor pre¿edin¡i ai Consiliilor Jude¡ene,Stima¡i reprezentan¡i ai administra¡iei publice centrale¿i locale,Doamnelor ¿i domnilor,Bunå diminea¡a. Chiar dacå este duminicå, problemeledeosebite cauzate de fenomenele meteorologice care s-auprodus în aceste zile, dar mai ales în ultimele 24 de ore, neaudeterminat så convocåm aståzi o ¿edin¡å operativå pentrua evalua situa¡ia concretå în care se gåsesc unele dintrejude¡ele ¡årii. De¿i canicularå, vremea a fost instabilå încentrul ¿i nord-estul ¡årii, unde s-au înregistrat averseploaie înso¡ite de frecvente descårcåri electrice, cåderi degrindinå ¿i intensificåri ale vântului care, trecåtor, au avutun aspect de vijelie. Aceste fenomene s-au manifestat cuviolen¡å ¿i au afectat 15 jude¡e: Cluj, Sålaj, Bihor, Bistri¡a-Nåsåud, Satu Mare, Suceava, Maramure¿, Neam¡, Arge¿,Harghita, Ilfov, Mure¿, Teleorman, Dâmbovi¡a, Vaslui ¿imunicipiul Bucure¿ti. Datoritå descårcårilor electrice, audecedat douå persoane în jude¡ele Satu Mare ¿i Harghita.La unele obiective social-economice ¿i anexe gospodåre¿tis-au produs incendii. S-au înregistrat pagube însemnate lapeste 400 de imobile, îndeosebi la acoperi¿uri ¿i la 150 deanexe gospodåre¿ti, precum ¿i la unele obiective socialeconomice¿i infrastructura rutierå. Au råmas fårå alimentarecu energie electricå peste 280 de localitå¡i, caurmare a avarierii a peste 1400 de posturi de transformare¿i a 62 de linii electrice. De asemenea, 48 de localitå¡i auråmas izolate din punct de vedere al legåturilor de telecomunica¡ii,fiind avariate unele re¡ele de cablu din 7 jude¡e:Alba, Mure¿, Prahova, Ilfov, Maramure¿, Bra¿ov, Bihor ¿imunicipiul Bucure¿ti.Peste 4680 hectare având diverse culturi agricole aufost calamitate datoritå cåderilor de grindinå ¿i a ploilorabundente. La aceastå orå, echipele specializate de la S.C.Electrica, împreunå cu autoritå¡ile administra¡iei publicelocale, continuå lucrårile de remediere. În continuare, sedesfå¿oarå lucråri pentru realimentarea cu energie electricåa 148 de localitå¡i ¿i pentru remedierea avariilor la 670 deposturi de transformare.Legåtura operativå cu dv. din cursul nop¡ii, dar ¿i peparcursul acestei dimine¡i a pus în eviden¡å urmåtoareasitua¡ie operativå pe jude¡e: În jude¡ul Satu Mare, în comunaLivada, satul Dumbrava, un copil în vârstå de 13 ani adecedat, fiind surprins de furtunå. 11 comune au råmas fåråalimentare cu energie electricå. De asemenea, au fost afectateacoperi¿urile a 82 de imobile, precum ¿i douå ¿coli dincomuna Hardud. Imobilul în care se aflå sediul primårieicomunei Detri¿ a fost lovit de tråznet, în urma incendiuluifiind complet distruse douå încåperi, respectiv arhiva ¿isala de consiliu. În jude¡ul Maramure¿, în urma ploilor ¿ifurtunilor au fost afectate acoperi¿urile a 110 case, 90 deanexe gospodåre¿ti, precum ¿i acoperi¿ul Liceului sportiv¿i Colegiului ,,Gheorghe ªincai" din municipiul BaiaMare, ¿coala ¿i cåminul cultural din comuna Ronea de Sus,biserica din comuna Recea. Au fost afectate 44 de hectarede culturi agricole ¿i 35 de linii electrice de medie tensiune,fiind avariate 853 de posturi detransformare, iar pe razamunicipiului Baia Mare au fost afectate ¿i re¡elele de alimentarecu gaz metan.În jude¡ul Cluj, ca urmare a vântului puternic, în rafale,¿i a precipita¡iilor abundente, 18 localitå¡i au råmas fåråalimentare cu energie electricå. De asemenea, în municipiulTurda au fost inundate circa 20 de beciuri ¿i 7 case. Aufost afectate circa 200 de hectare pe raza localitå¡ii MihaiViteazul ¿i grådinile a 300 de familii din aceastå localitate.În jude¡ul Sålaj, au fost avariate 72 de case, 45 anexegospodåre¿ti, 12 obiective social-economice, 8 poduri ¿ipode¡e, 11 fântâni ¿i peste 2.200 hectare cu culturi agricole.În jude¡ul Bistri¡a-Nåsåud au fost afectate 1.463 hectare deculturi agricole, de pe raza localitå¡ilor Bistri¡a, Beclean,¿ieu, Mågheru¿, iar 8 localitå¡i au råmas fårå alimentare cuenergie electricå. 35 de localitå¡i din jude¡ul Suceava au råmasfårå alimentare cu energie electricå, 200 de posturi detransformare fiind afectate, precum ¿i 300 de hectare culturiagricole.În jude¡ul Bihor, au fost avariate 41 de gospodårii dinlocalitå¡ile Balc, Alma¿ul Mare ¿i Va¿cåu din cauza grindiniicåzute, iar 471 hectare de culturi agricole au fost afectate.În jude¡ul Harghita, de¿i nu s-au înregistrat ploi abundente,în seara zilei de 10 iulie 2004, o persoanå în vârståde 16 ani din localitatea Mihåileni a decedat, în urma descårcårilorelectrice.În jude¡ul Neam¡ au fost afectate acoperi¿urile a 30 decase ¿i anexe gospodåre¿ti, precum ¿i 20 hectare de culturiagricole pe raza ora¿ului Bicaz.În jude¡ul Vaslui, avarierea a 4 linii electrice cu 87 deposturi de transformare a întrerupt alimentarea cu energieelectricå a 12 localitå¡i.Stima¡i colegi,În intervalul iulie - septembrie 2004, conform prognozeielaborate de Administra¡ia Na¡ionalå de Meteorologie,se vor înregistra perioade caracterizate prin instabilitate atmosfericåaccentuatå, cu averse de ploaie, descårcåri electrice,cåderi de grindinå, vijelie, care pot avea ca efect producereade pagube materiale importante. Ministerul Admi-Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 35

Palatul Victorianistra¡iei ¿i Internelor realizeazå monitorizarea zilnicå a situa¡ieiconcrete primitå de la comisiile jude¡ene de apårareîmpotriva dezastrelor ¿i suntem informat permanent despreevolu¡ia fenomenelor. Nivelurile cursurilor de apå potcre¿te, depå¿ind, în unele cazuri, cotele de apårare, pentruperioade de timp relativ scurte, producând inunda¡ii. Esteimportant ca în activitatea comisiilor jude¡ene ¿i locale deapårare împotriva dezastrelor så se urmåreascå evolu¡iaacestor fenomene caracterizate prin treceri bru¿te de la situa¡iinormale pentru acest anotimp, la ståri speciale determinatede cåderi masive de precipita¡ii - într-un intervalrelativ scurt de timp. De asemenea, este necesar ca tipul dereac¡ie al acestor comisii så fie adecvat categoriilor defenomene meteorologice nefavorabile. Apreciez cå estedeterminantå asigurarea stårii de operativitate a comisiilorlocale ¿i jude¡ene de apårare împotriva dezastrelor, realizareaunei conlucråri între aceste comisii, bazatå pe un fluxinforma¡ional realizat în timp util, într-o coordonare corespunzåtoarea ac¡iunilor pentru avertizarea popula¡iei ¿ilimitarea efectelor pagubelor. Vreau så subliniez, în acestcontext, pe de o parte, necesitatea actualizårii componen¡eicomisiilor locale de apårare împotriva dezastrelor, iar, pede altå parte, trebuie så aråt cå se impune cunoa¿terea decåtre to¡i membrii comisiilor a atribu¡iilor ce le revin, amodului concret de ac¡iune în astfel de situa¡ii.În multe localitå¡i, în urma scrutinului din iunie anulcurent, au fost ale¿i noi primari. Aceastå situa¡ie determinåoperarea modificårilor corespunzåtoare, ¿tiut fiind faptulcå primarii sunt pre¿edin¡ii acestor comisii.Domnilor prefec¡i,Dumneavoastrå sunte¡i pre¿edin¡ii comisiilor jude¡enede apårare împotriva dezastrelor. Vå adresez rugåminteadumneavoastrå, dar ¿i pre¿edin¡ilor consiliilor jude¡ene,pentru ca, împreunå cu ¿efii serviciilor publice deconcentrate,så asigura¡i instruirea membrilor comisiilor localeasupra responsabilitå¡ilor ce le revin. Este foarte importantca noile autoritå¡i ale administra¡iei publice locale så-¿iintre în atribu¡ii cât mai urgent, iar aten¡ia acestora så seconcentreze ¿i asupra acestei responsabilitå¡i. De modul deîndeplinire a acestor obliga¡ii, dupå cum vede¡i, în multesitua¡ii depinde protejarea vie¡ii oamenilor ¿i a bunuriloracestora. Iatå de ce readuc în aten¡ia dumneavoastrå câtevadin måsurile pe care trebuie så le ave¡i în aten¡ie înaceastå perioadå: Va trebui så proceda¡i la actualizarea planurilorde apårare împotriva dezastrelor, de la nivel decomunå, pânå la nivelul jude¡ului, într-o concep¡ie unitarå,adecvatå caracteristicilor fiecårei regiuni în parte. În acestsens, este important så asigura¡i: o Inventarierea ¿i supraveghereasurselor poten¡iale de producere a dezastrelor. oCoordonarea pregåtirii popula¡iei pe localitå¡i, institu¡ii,agen¡i economici ¿i cartiere de locuin¡e privind prevenirea,protec¡ia ¿i interven¡ia în caz de dezastru. o Stabilirea ¿iasigurarea func¡ionårii sistemului informa¡ional pe plan localpentru alarmare. o Interven¡ia imediatå pentru îndepårtareacopacilor cåzu¡i pe carosabil ¿i scoaterea apei dincasele ¿i beciurile inundate. Pentru luarea unor decizii eficienteeste necesarå culegerea de informa¡ii ¿i transmitereafluxului informa¡ional din teritoriu spre comisiile centralespecializate pe tipuri de dezastre. Ve¡i avea în aten¡ie utilizarearezervelor materiale ¿i a mijloacelor pentru interven¡ie,påstrarea ¿i refacerea lor. Este importantå, de asemenea,informarea popula¡iei asupra iminen¡ei produceriiunor dezastre, precum ¿i luarea måsurilor operative pentrulimitarea efectelor acestora.Domnilor primari,Fenomenele meteorologice produse în ultimele zilearatå, o datå în plus, cå este necesarå continuarea eforturilordumneavoastrå pentru ca în fiecare localitate så serealizeze de urgen¡å: - curå¡irea ¿an¡urilor ¿i rigolelor marginaleale drumurilor ¿i ale re¡elelor stradale; - asigurareafunc¡ionårii în permanen¡å a sta¡iilor de pompare a apelorpluviale; - strângerea sau ancorarea podurilor plutitoare,pentru evitarea obturårii sec¡iunilor de scurgere; - decolmatareaalbiilor minore în sec¡iunile podurilor; - tåierea vegeta¡ieiacvatice ¿i lemnoase din albiile minore alecursurilor de apå pentru mårirea capacitå¡ii de transport ¿ia vitezei de scurgere. Stima¡i colegi, Doresc så vå informezcå la nivelul Guvernului existå o preocupare constantåpentru prevenirea ¿i diminuarea efectelor produse de fenomenelemeteorologice nefavorabile. Prin Hotårârea Guvernuluinr. 442 din acest an s-a aprobat lista investi¡iilordin cadrul proiectului "Diminuarea riscurilor în cazul produceriicalamitå¡ilor naturale ¿i pregåtirea pentru situa¡ii deurgen¡å" - Componenta C, respectiv "Reducerea riscurilorîn caz de inunda¡ii ¿i alunecåri de teren". Proiectul este finan¡atprintr-un credit extern acordat de Banca Mondialå ¿icofinan¡at de la bugetul de stat.Lista cuprinde 23 de investi¡ii pentru reabilitarea ¿imårirea gradului de siguran¡å a infrastructurii de apårareîmpotriva inunda¡iilor, în jude¡ele Satu Mare, Alba, Sibiu,Timi¿, Bacåu, Ia¿i, Tulcea, Arge¿, reabilitarea obiectivelorpentru apårarea de inunda¡ii pe fluviul Dunårea, în jude¡ulIalomi¡a, mårirea gradului de siguran¡å a barajelor mari, înjude¡ele Maramure¿, Sålaj, Prahova, Bihor, Bacåu, Hunedoara,Buzåu, cre¿terea gradului de siguran¡å a barajelormici în jude¡ele Timi¿, Dîmbovi¡a, Boto¿ani, Cara¿-Severin,Ilfov. De asemenea, prin Hotårârea Guvernului nr.443 tot din acest an s-a aprobat lista cuprinzând 22 de investi¡iidin cadrul proiectului "Prevenirea catastrofelor naturalegenerate de inunda¡ii ¿i poluarea aerului". Proiectuleste finan¡at printr-un credit extern acordat de Banca deDezvoltarea a Consiliului Europei ¿i cofinan¡at de la bugetulde stat, urmând så fie materializat în jude¡ele Cluj, Ia¿i,Vaslui, Hunedoara, Cara¿-Severin, Arge¿, Dîmbovi¡a, Prahova,Neam¡, Suceava, Gala¡i, Ia¿i Stima¡i colegi, Este cunoscutåimportan¡a pådurilor pentru îmbunåtå¡irea micro-36Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Palatul Victoriaclimatului ¿i atenuarea extremelor climatice, în general.Pornind de la premisa cå suprafa¡a împåduritå a Românieireprezintå circa 27% din teritoriul na¡ional, Strategia dedezvoltare a silviculturii ¿i Planul de ac¡iune al Programuluide Guvernare prevåd cre¿terea procentului de împåduriredin ¡ara noastrå. Perdelele forestiere de protec¡ies-au dovedit în timp o solu¡ie eficientå pentru protejareacåilor de comunica¡ie. Hotårârea Guvernului nr. 548 deanul trecut a stabilit måsuri pentru realizarea programuluianual de înfiin¡are a perdelelor forestiere de protec¡ie. Aufost aprobate recent, în acest sens, studiile de fundamentarepentru înfiin¡area unor re¡ele de perdele forestiere de protec¡ieîn jude¡ele Mehedin¡i, Dolj, Olt ¿i Teleorman ¿i suntîn pregåtire proiecte pentru jude¡ele Bråila ¿i Vaslui.Stima¡i colegi,Dupå cum vede¡i, este vorba de un efort comun, atât aladministra¡iei publice centrale, cât ¿i al dumneavoastrå, alreprezentan¡ilor autoritå¡ilor administra¡iei publice locale,pentru a face fa¡å unor astfel de situa¡ii imediate, dar ¿i înperspectivå. Consider cå este de datoria noastrå ca în astfelde cazuri så ac¡ionåm în timp util, så avem o reac¡ie rapidå¿i eficientå. Este necesar så se efectueze, în continuare,evaluarea pagubelor ¿i întocmirea unei situa¡ii cu materialelede construc¡ii necesare refacerii locuin¡elor afectate,pentru a putea promova un proiect de hotårâre a Guvernuluiîn vederea acordårii sprijinului material necesarfamiliilor afectate. ªi în perioada urmåtoare trebuie så monitorizåmcu toatå aten¡ia aceste fenomene meteorologicenefavorabile ¿i så asiguråm operativitatea fluxului informa¡ional¿i decizional. Stima¡i colegi, Domnilor prefec¡i,A¿a cum am discutat ¿i asearå ¿i dis-de-diminea¡å, vårog ca într-o manierå succintå, dar foarte clarå, så ne prezenta¡isitua¡ia la nivelul fiecårui jude¡, cu rugåmintea de ainsistat pe måsurile pe care dv. le lua¡i în aceste momentepentru ca aceste efecte ale fenomenelor meteorologice såfie atenuate ¿i så asiguråm desfå¿urarea normalå a vie¡iieconomico-sociale în fiecare comunitate localå.Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 37

MinistereMinisterul Economiei ¿i Comer¡ului¥ntâlnirea cu oamenii de afaceriai principalelor societå¡ti comercialedin jude¡ul HarghitaConsecvent programului initiat de dl. Dan Ioan Popescu,Ministru de Stat, Ministrul Economiei si Comertului, dedicatdezvoltarii si diversificarii dialogului cu mediul de afaceri,pentru punerea in aplicare a proiectului "ReindustrializareaRomaniei", vineri, 9 iulie 2004, o delegatie complexa condusade dl. Andrei Grigorescu, Secretar de Stat in MEC, siformata din reprezentanti ai Ministerului Economiei siComertului, Ministerului Finantelor Publice, MinisteruluiMuncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerului Educatiei,Cercetarii si Tineretului, Agentiei Nationale pentruIntreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatiei si ai EXIM-BANK, s-a deplasat in judetul Harghita, unde a avut loc intalnireacu oamenii de afaceri ai principalelor societati comercialedin judet.Aceasta reuniune, organizata de Ministerul Economiei siComertului, cu sprijinul Comisiei pentru Industrii si Serviciia Camerei Deputatilor si al Prefecturii judetului Harghita areunit peste 60 de reprezentanti ai principalelor societati comercialedin judet.Problemele prezentate de mediul de afaceri s-au referit,in principal, la: fiscalitatea ridicata, compatibilitatea actorilormediului de afaceri, conditiile si modalitatile de obtinerea creditelor pentru investitii, modalitati de imbunatatirea mediului de afaceri.Intalnirea reprezentantilor administratiei publice cumediul de afaceri a contribuit la imbunatatirea dialogului cuagentii economici din aceasta zona.Elaborarea Documentului de Pozi¡ie - Capitolul14 - Energie ¿i a Documentului Complementarde Pozi¡ie - Capitolul 14 - EnergieMinisterul Economiei ¿i Comer¡ului, ca integrator decapitol, a elaborat Documentul de Pozi¡ie - Capitolul 14 -Energie ¿i Documentul Complementar de Pozi¡ie - Capitolul14 - Energie, ambele fiind aprobate de Guvernul Românieiîn 2001, respectiv 2004 ¿i, prin reprezentan¡ii såi, a participatla negocierile care s-au purtat cu exper¡ii Comisiei Europene,în vederea închiderii acestui capitol.La elaborarea acestor documente, pregatitoare pentruaderarea României la Uniunea Europeanå, alaturi de specialistiiMinisterului Economiei ¿i Comer¡ului au participat sicei ai ANRGN.În acest sens, ANRGN a fost implicatå în pregåtirea DocumentuluiComplementar de Pozi¡ie privind Capitolul 14 -Energie (CONF-RO 06-04), recent încheiat, realizând, latermenele convenite, obiectivele aflate în atribu¡iile sale.Dintre acestea men¡ionåm:1. promovarea urmåtoarelor acte normative:• Codul Tehnic al GNL;• Regulamentul privind accesul la depozitele de înmagazinaresubteranå a gazelor naturale;• Norme privind prevenirea abuzului de pozi¡ie dominantå;2. ini¡ierea unor proiecte de acte normative, care urmeazåa fi aprobate prin hotårâri de guvern:• Regulamentul privind accesul la Sistemul Na¡ional deTransport al gazelor naturale;• Regulamentul privind accesul la sistemele de distribu¡iea gazelor naturale.NumiriLuni, 12 iulie 2004, in cadrul Conferintei de Presa ce aavut loc la sediul Ministerului Economiei si Comertului, dlDan Ioan Popescu, Ministru de Stat, Ministrul Economiei siComert,ului, a anuntat, ca o data cu incheierea mandatului de4 ani, pentru functia de presedinte al ANRE, a fost numit inaceasta funtie, pentru o noua perioada de ani, dl Jean Constantinescu,iar in functia de vicepresedinte dl. Ion Lungu.Tot luni, dl ministru Dan Ioan Popescu, a anuntat o serie denumiri in functiile de conducere ale unor unitati aflate incoordonarea ministerului.Astfel: La SC Electrica SA, in functia de director generala fost numit dl. Nicolae Coroiu, in locul dlui Silviu LucianBoghiu. La SC Transelectrica SA, in functia de director generala fost numit dl. Ion Merfu. La OOM, in locul dluiIonescu Victor a fost numit, in functia de director general, dl.Nicolae Opris. La SNLO, in functia de director general a fostnumit dl. Tiberiu Trotea, in locul dlui Ion Vulpe.Reorganizarea ¿i restructurarea activitå¡iide producere a energiei electrice pe bazå de lignitGuvernul Romaniei a aprobat prin HG nr. 102/17.02.2004 Strategia de accelerare a atragerii de investitii siprivatizarii in sectorul de producere a energiei termoelectrice,care prevede reorganizarea si restructurarea activitatiide producere a energiei electrice pe baza de lignit princrearea de complexe energetice de tip termocentrala - exploatareminiera. O componenta importanta a acestei strategiio reprezinta privatizarea acestor complexe energetice cuscopul crearii unor structuri capabile sa participe la dezvoltareaunei piete de energie competitiva, la imbunatatirea mediuluide afaceri si la atenuarea implicatiilor sociale aferente.In conformitate cu prevederile acestei strategii, prin HGnr. 103/18.02.2004, a fost infiintat Complexul Energetic Rovinari- SA, societate comerciala cu capital de stat, rezultataprin fuzionarea centralei termoelectrice Rovinari cu exploatareaminiera Rovinari.Pentru pregatirea procesului de negociere in vedereaatragerii de capital in cadrul SC Complexul Energetic RovinariSA, conform prevederilor strategiei aprobate prin H.G.nr. 102/2004, Ministerul Economiei si Comertului, prin OficiulParticipatiilor Statului si Privatizarii in Industrie, va38Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Ministereasigura angajarea unor consultanti specializati, care saimbine experienta si reputatia internationala cu cunoastereaproblemelor specifice sectorului energetic din Romania, ingeneral si cu cele ale complexelor energetice tip termocentrala- exploatare miniera, in special.Astfel, M.E.C. prin O.P.S.P.I. a demarat procesul de selectaresi angajare Consultant pentru Complexul EnergeticRovinari S.A. prin publicarea in presa nationala (“Adevarul“si “Romania Libera”) si internationala (The Wall StreetJournal Europe ) in data de 18 iunie 2004, a Anuntului princare banci de investitii si firme de consultanta interesate sieligibile au fost invitate sa depuna Scrisori de Interes.Conform anuntului publicat, termenul limita de depunerea Scrisorilor de Interes a fost 12 iulie 2004, ora 16,00 (oraBucurestiului). Pana la data limita au depus Scrisori deInteres urmatoarele banci de investitii/firme de consultanta:1. Consortiul KPMG ROMANIA SRL - Romania,KPMG POLONIA si ROMCAPITAL INVEST SRL -Romania2. Consortiul BNP PARIBAS - Franta si Central EuropeTrust Company Ltd. (CET) - Marea Britanie3. Consortiul FIELDSTONE PRIVATE CAPITALGROUP _ Marea Britanie, CATALYST PARTNERS -Marea Britanie, BOSTINA si Asociatii - Romania4. Consortiul DELOITTE&TOUCHE CENTRALEUROPE LIMITED - Cipru si Fondul Romano-Americanpentru Investitii - Romania5. Consortiul CA~IB ROMANIA - Romania si CA~IBCORPORATE FINANCE BERATUNGS GmbH - Austria6. Consortiul RAIFFEISEN INVESTMENT AG VIEN-NA - Austria, RAIFFEISEN CAPITAL INVESTMENT _Bucuresti si VERBUNDPLAN GMBH - Austria7. Consortiul ALPHA FINANCE - Grecia, ALPHAFINANCE Romania si ERNST&YOUNG Southeast Europe- Cipru.In perioada urmatoare, comisia de evaluare si selectare aConsultantului pentru privatizarea complexului energeticRovinari va analiza si evalua Scrisorile de Interes depuse inbaza criteriilor prevazute in anuntul de selectare si va intocmiLista Scurta cu firmele precalificate.¥ntâlnire cu pre¿edintele GAZPROMMar¡i, 13 iulie 2004, la sediul Ministerului Economiei siComertului dl. Dan Ioan Popescu, ministru de stat, ministruleconomiei si comertului s-a intalnit cu dl. Alexei B. Miller,presedintele companiei GAZPROM, care a condus in taranoastra o delegatie complexa a corporatiei ruse din a careicomponenta au mai facut parte si dl. Alexander Medvedev,director general Gazexport, precum si dl. Stanislav Tsigankov,director relatii externe in cadrul Gazprom.In cadrul conferintei de presa, care a urmat acestei intalniri,dl. Dan Ioan Popescu, ministru de stat, ministrul economieisi Comertului, in mesajul sau a tinut sa precizeze:"Dânsii au venit astazi în Bucuresti pentru a discuta maimulte aspecte privind colaborarea între România si FederatiaRusa. Am discutat astazi despre posibilitatile de cooperareviitoare în ceea ce priveste tranzitul de gaze prin România.Am discutat în aceasta problema despre posibilitatea uneinoi legaturi în zona Siretului pentru importul de gaze dinFederatia Rusa si astfel sa acoperim deficitul de gaze dinMoldova. Am discutat despre posibilitatea de realizare aunor conducte de gaz de tranzit catre Serbia si alte tari.Al doilea subiect, pe care l-am abordat, a fost legat dedezvoltarea capacitatii de înmagazinare a României, prinrealizarea unor depozite subterane pe o investitie comuna.Al treilea subiect pe care l-am discutat a fost legat de dezvoltareaexportului de utilaj românesc catre Gazprom, Gazexport,tinând cont de investitiile foarte mari pe care le faceGazprom în Federatia Rusa si în lume si dl. Miller îmispunea de cifra de investitii Gazprom pe acest an care esteundeva la câteva miliarde de dolari.Un ultim subiect, poate cel mai important - pentru noi,pentru dânsii, dar si pentru dvs. Eu am salutat vizita presedinteluiMiller, a dlui director general Medvedev laBucuresti. As, vrea sa remarc si public ca, de când cele douasocietati sunt conduse de dl. Miller si dl. Medvedev, relatiilesocietatilor noastre cu Gazprom si Gazexport sunt excelente.Am reusit sa avem întâlniri periodice în cadrul carora amclarificat si rezolvat toate aspectele legate de importul degaze, tranzitul de gaze prin România, iar aceasta colaborarefoarte buna a fost receptata de populatia României prin faptulca nu am mai avut probleme cu asigurarea de gaze înperioadele de iarna. N-am avut probleme nici macar cu variatiilede presiune si eu cred în posibilitatea dezvoltarii acestorrelatii de colaborare în domeniile pe care vi le-am mentionat"."...Pentru noi, ca tara, repet, este foarte important saputem juca un rol în dezvoltarea pie¡ei de gaze în aceastaparte a Europei si iata ca România nu mai este o pata alba înzona de dezvoltare a sectorului de gaze, a¿a cum era în anul2000. Cât priveste relat,iile cu Gazprom, România devine ozona importanta în dezvoltarea sectorului de gaze si eu credca acesta este semnalul cel mai important pe care pre¿edinteleMiller l-a dat astazi în fata dvs.In cadrul politicilor de dezvoltare a infrastructurii energetice,un rol important il joaca conectarea Romaniei la circuiteleeuropene de distributie si transport precum, si stabilireade parteneriate strategice in vederea dezvoltarii potentialuluienergetic, ca premisa in modernizarea si diversificareamediului economic.Toate aceste obiecticve inscrise si in Road-Map-ul pebaza caruia s-au desfasurat negocierile cu UE pentru inchidereaprovizorie a Capitolului 14 - Energie au atras incredereasi interesul unora dintre cei mai importanti jucatori depe piata energiei atat din Europa cat si din lume".Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului,prin CN Transelectrica,ajutå sistemul electroenergetic din GreciaLuni, 12 iulie 2004, la ora 12:38, sistemul electroenergeticgrecesc s-a confruntat cu o avarie grava ce a afectatNewsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 39

Ministerecentrul si sudul tarii, inclusiv Atena. Avaria de sistem s-aprodus datorita cresterii consumului de electricitate pe fondultemperaturilor ridicate din aceasta zi. Un consum de cca.5000 MW, reprezentând mai bine de juma(tate din consumulGreciei, a ramas nealimentat si numeroase grupuri generatoares-au oprit datorita actionarii protectiilor proprii. Inconsecinta, echilibrul productie-consum al Greciei s-a modificat,astfel ca, de la un import de aproximativ 700 MW,Grecia a exportat peste 1100 MW. Sistemul electroenergeticromânesc, coordonat de Operatorul de Transport si de Sistem- Transelectrica, a contribuit, prin actionarea automatizarilorde sistem si ale grupurilor generatoare, la preluarea apeste 900 MW din dezechilibrul aparut, ceea ce a reprezentatcca. 45% din excedentul Greciei.Prin actiunile dispuse de Dispecerul Energetic Centraldin Compania Transelectrica, coordonate cu actiuni similareale operatorilor de sistem din celelalte tari din zona a II-a sincronaUCTE, frecventa a revenit de la valoarea de aproximativ50,7 Hz la valoarea nominala de 50 Hz, în cca, 14minute.In astfel de situa¡ii, sistemele electroenergetice europenecontribuie coordonat la reechilibrarea balantei electroenergeticea unui stat afectat, în conformitate cu principiului desolidaritate convenit de membrii UCTE, în beneficiul utilizatorilor.Alimentarea cu energie electricåa jude¡ului Tulcea revine la normalGrupul de interventie si monitorizare din cadrulMinisterului Economiei si Comertului, coordonat de catre dl.Dan Ioan Popescu, Ministru de Stat, Ministrul Economiei siComertului, informeaza cu privire la ultimele rezultate aleactivitatii de reabilitare a sistemului de distributie a energieielectrice, sever afectat de ploile torentiale, furtunile si caderilede grindina din ultimele zile, care au afectate o serie deretele si instalatii de distributie apartinând Electrica SA.Astfel, furtuna care s-a abatut asupra judetului Tulceamar¡i, 13 iulie 2004, a afectat alimentarea cu energie electricaa 102 localitati, cu 543 de posturi de transformare si 32 delinii electrice aeriene din aceasta zona.Dupa o activitate neîntrerupta, echipele Electrica S.A dinSucursala de Distributie si Furnizare a Energiei ElectriceTulcea si din Agentia de Întretinere si Servicii EnergeticeTulcea, au reusit sa remedieze defectiunile din 97 de localitatiîn aceeasi zi.Pâna la sfârsitul zilei de miercuri 14 iulie, vor fi repusesub tensiune si restul de 5 localitati ramase nealimentate cuenergie electrica (Periprava, Mihai Bravu, Lunca,Turda siTesteric), unde accesul echipelor Electrica este îngreunat datoritastarii terenului. Grupul de interventie si monitorizaredin cadrul Ministerului Economiei si Comertului impreunacu specialistii Electrica vor continua ca si pana acum urmarireapermanenta a situatia alimentarii cu energie electrica siasigura toti consumatorii de intreaga disponibilitate sipromptitudine in rezolvarea tuturor problemelor aparute.ASRO a fost recunoscutå ca organism nationalde standardizareLa propunerea Ministerului Economiei si Comertului, incalitate de coordonator al domeniului infrastructurii calitatiisi evaluarii conformitatii, Asociatia de Standardizare dinRomania - ASRO a fost recunoscuta ca organism nationalde standardizare, prin Hotararea Guvernului nr 985/2004,publicata in Monitorul Oficial din data de 7 iulie 2004.ASRO este o asociatie, persoana juridica de drept privat,de interes public, care are, printre principalele atributii: elaborareastandardelor nationale si adoptarea standardelor internationaleca standarde nationale, stabilirea principiilor simetodologiilor standardizarii nationale, publicarea si difuzareastandardelor. Recunoasterea ASRO ca organism nationalde standardizare reprezinta un pas important pentru dezvoltareainfrastructurii evaluarii conformitatii si exprima inacelasi timp aprecierea si confirmarea profesionalismului siexperientei privind standardizarea nationala in Romania.¥ntâlnire cu ambasadorul JaponieiMarti, 13 iulie 2004, reprezentantii SN NuclearelectricaSA s-au intalnit, la sediul companiei, cu E.S. dl. NaotoshiSugiuchi, ambasadorul Japoniei la Bucuresti.Cu aceasta ocazie, specialistii SNN au facut o prezentarea companiei si a activitatilor sale, un subiect important peagenda intalnirii fiind obiectivul de la CNE Cernavoda.In acest context, au fost oferite o serie de elemente privindprogramul energetic nuclear romanesc, caruia i se acordao atentie din ce in ce mai mare, avandu-se in vedere faptulca energia nucleara reprezinta una dintre cele mai eficientesurse de producere a energiei, asigurand, in acelasitimp o reducere a dependentei de sursele de materii primeenergetice din import.De asemenea, au fost discutate oportunitatile oferite deguvernul japonez, care prin institutiile sale de profil poateasigura pregatirea specialistilor romani in domeniu.In cadrul acestei intalniri, s-a realizat un schimb util deinformatii, creandu-se premisele continuarii si intensificariicolaborarii dintre specialistii romani si japonezi.Conferin¡a Ministerialå a Procesuluide Cooperare DunåreanåIn perioada 13-14 iulie 2004 s-a desfasurat, la Bucuresti,cea de-a doua Conferinta Ministeriala a Procesului de CooperareDunareana, Prezent la aceasta manifestare, domnulAndrei Grigorescu, secretar de stat pentru Politici Industrialeimpreuna cu reprezentantii Directiei Generale CooperareEconomica Internationala, Sinteze si Investitii au participatla Masa rotunda pe tema oportunitatilor de afaceri in regiuneadunareana, organizata de Guvernul Romaniei si Camerade Comert si Industrie a Romaniei si a MunicipiuluiBucuresti.Procesul de Cooperare Dunareana (PCD) a fost lansat laViena la 27 mai 2002, cand reprezentantii tuturor statelor40Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Ministeredunarene, ai Comisiei Europene si ai Pactului de Stabilitatepentru Europa de Sud-Est au adoptat Declaratia de Lansarea Procesului de Cooperare Dunareana, document care a consacratvointa politica a celor 13 tari membre (Austria, Bosniasi Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Republica Ceha, Germania,Ungaria, Republica Moldova, Romania, Serbia siMuntenegru, Slovacia, Slovenia si Ucraina) de a diversificacooperarea cu scopul de a creea un spatiu de prosperitate siprogres in Regiunea Dunarii. Masa rotunda s-a bucurat de oparticipare numeroasa, la ea fiind prezenti, alaturi de delegatiileoficiale ale celor 13 tari membre ale PCD si reprezentantiai Comisiei Europene si Pactului de Stabilitate pentruEuropa de Sud-Est, ai organizatiilor internationale cu activitaterelevanta pentru cooperarea dunareana (Comisia Dunarii,Comisia de la Viena pentru Protectia Fluviului Dunarea,Comitetul Director al Coridorului de transport Paneuropeannr. VII, SECI, Initiativa Central Europeana,CEFTA, BSEC, SEECP etc.). Alaturi de delegatiile oficialeau mai participat la eveniment un mare numar de reprezentantiai principalelor localitati de pe Dunare, ai Camerelor deComert si ai mediului de afaceri din tarile membre, precumsi reprezentanti ai institutiilor financiare internationale implicatein proiectele din Regiunea Dunarii (Banca Mondiala,BERD si Banca Europeana de Investitii). Cu aceasta ocazie,domnul Andrei Grigorescu a adresat participantilor un mesajdin partea domnului Dan Ioan Popescu, Ministru de Stat,Ministrul Economiei si Comertului, in care a fost aratat interesuldeosebit al Ministerului Economiei si Comertului pentruobiectivele PCD si valentele integratoare ale fluviuluiDunarea, pentru promovarea proiectelor de cooperare economicadin Regiunea Dunarii si convingerea, bazata pe rezultateleconcrete inregistrate in ultimii doi ani, ca actiunilegenerate si intreprinse in acest cadru au contribuit la o cresteresemnificativa a volumului total al schimburilor comercialedintre cele 13 tari membre.Organizarea acestei mese rotunde, pe tema oportunitatilorde afaceri in Regiunea Dunarii, a constituit un foartebun prilej de relevare a dimensiunii preponderent economicea Procesului de Cooperare Dunareana, si o buna informarereciproca a participantilor privind noi posibilitati deinvestitii si afaceri in zona.Primirea unei delega¡ii a båncii JPMorganMiercuri 14 iulie 2004, dl Andrei Grigorescu, secretar deStat pentru Politici Industriale a primit o delegatie a banciiJPMorgan, reprezentand un grup important de investitoristraini.In cadrul acestei intalniri, reprezentantii MinisteruluiEconomiei si Comertului au facut o prezentare a sectoruluienergetic romanesc, a modului de functionare si organizarea pietei de electricitate si gaze naturale, precizandu-se totodatafaptul ca sectorul energetic este in plin proces derestructurare si privatizare.De asemenea, au fost expuse cateva din masurile legislativeluate pentru buna desfasurare a acestor procese - s-auadus modificari legii petrolului, energiei, gazelor - si s-amentionat faptul ca Romania are un cadru de reglementaretransparent si stabil, atractiv pentru investitori.In acest context, dl Andrei Grigorescu, a tinut sa precizezeca unul dintre obiectivele prioritare ale programului deguvernare si ale angajamentelor asumate de Romania fatade organismele financiare internationale, il constituie imbunatatireasi dezvoltarea unui mediu de afaceri favorabil, predictibilsi stabil legislativ, in vederea crearii economiei depiata functionale, pe baza unui cadru economico-financiaradecvat.Cu aceasta ocazie, reprezentantilor bancii JPMorgan lis-au prezentat oportunitatile de dezvoltare a unor proiecte deafaceri pentru investitorii straini in sectoare de interes major,cum ar fi: constructii de masini si componente pentru industriaauto, electronice, industria usoara, unde s-a trecut de laprocedeul de lohn la sistemul joint venture.O alta tema a discutiilor a fost prezentarea stadiului incare se afla negocierile cu firme straine pentru realizareaunor proiecte regionale importante, respectiv: conducta detransport a titeiului, Constanta - Omisalj, proiectul NABU-CO- privind crearea unui nou coridor pentru transportul degaze naturale pe ruta Turcia, Bulgaria, Romania catreAustria si Germania, precum si un proiect important indomeniul energiei nucleare.Firma JPMorgan este lider in domeniul investitiilor bancare,al serviciilor financiare pentru consumatori si afaceri,in procesarea tranzactiilor financiare, in domeniul capitaluluiprivat si managementului activelor si averilor.Activele detinute de JPMorgan ajung la aproximativ1.100 mld $ si desfasoara activitati in peste 50 de tari.Ministerul Administra¡iei ¿i InternelorMåsuri pentru asigurarea unui climat de lucrucivilizat cu publiculÎn urma controlului inopinat efectuat joi, 8 iulie a.c., laSectorul Regim Permise Auto ¿i Certificate de Înmatriculare- Bucure¿ti din cadrul Direc¡iei Generale de Eviden¡å Informatizatåa Persoanei, domnul Marian Florian Såniu¡å,ministru de stat, ministrul Administra¡iei ¿i Internelor, a dispusurmåtoarele måsuri:• reabilitarea ¿i reamenajarea spa¡iilor D.G.E.I.P. dinîntreaga ¡arå, în vederea asigurårii unui climat de lucru civilizatcu publicul;• ini¡ierea demersurilor pentru alocarea sumelor de baninecesare pentru reabilitarea spa¡iilor men¡ionate;• to¡i poli¡i¿tii din cadrul D.G.E.I.P. care desfå¿oarå activitå¡ide rela¡ii cu publicul vor purta uniformå ¿i ecusoane,care vor avea inscrip¡ionat vizibil numele, gradul ¿i func¡ialucråtorului;• ca urmare a îndeplinirii defectuoase a atribu¡iilor deNewsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 41

Ministereserviciu ¿i a comportamentului neadecvat în rela¡ia cu publicul,agentul-¿ef adjunct Frå¡ilå Lauren¡iu, din cadrulD.G.E.I.P., a fost trecut pe altå linie de muncå.De asemenea, Domnia sa a cerut tuturor poli¡i¿tilor careî¿i desfå¿oarå activitatea în rela¡ie directå cu publicul så deadovadå de polite¡e, solicitudine, tact ¿i maximå disponibilitateîn rezolvarea solicitårilor cetå¡enilor. Domnul MarianFlorian Såniu¡å, ministru de stat, ministrul Administra¡iei ¿iInternelor a dispus, totodatå, realizarea unei analize severe aacestui domeniu de activitate.ConvocareÎn perioada 8-9 iulie a.c., la Sinaia, s-a desfå¿urat o convocarela care au participat ¿efii direc¡iilor centrale din InspectoratulGeneral al Poli¡iei Române, inspectorii ¿efi aiinspectoratelor jude¡ene de poli¡ie ¿i directorul Direc¡ieiGenerale de Poli¡ie a Municipiului Bucure¿ti. Pe parcursulcelor douå zile au fost analizate aspectele privind stadiulrealizårii obiectivelor stabilite prin Programele Prioritare deAc¡iune ale M.A.I. pe anul 2004; activitatea ¿i rezultateleob¡inute în contracararea activitå¡ilor infrac¡ionale din sferacrimei organizate; starea ¿i practica disciplinarå în rândulefectivelor Poli¡iei Române; evaluarea eficien¡ei activitå¡iidesfå¿urate pe linia instrumentårii dosarelor penale ¿i a finalitå¡iijudiciare; eficien¡a noilor compartimente ale Poli¡iei deProximitate prin prisma Programului Prioritar de Ac¡iune alM.A.I. „Pentru comunitate împreunå cu cetå¡enii”. Prezent,azi, 9 iulie a.c., la Sinaia, la încheierea lucrårilor Convocåriide analizå, domnul Marian Florian Såniu¡å, ministru de stat,ministrul Administra¡iei ¿i Internelor, a solicitat factorilor deråspundere din Poli¡ia Românå så ac¡ioneze cu eficien¡å,responsabilitate ¿i profesionalism pentru îndeplinirea indicatorilorde performan¡å din domeniile specifice de competen¡å,în scopul prevenirii ¿i combaterii criminalitå¡ii, avândpermanent în vedere respectarea regulamentelor ¿i men¡inereaunei ståri de disciplinå corespunzåtoare în rândul efectivelor.Cu acest prilej, Domnia sa a reiterat cå va continuaså aplice cu aceea¿i consecven¡å principiul „toleran¡ei zero”fa¡å de orice abateri ale personalului M.A.I., înfiin¡area Divizieide Luptå împotriva Corup¡iei constituind tocmai o materializarea acestui obiectiv. Totodatå, a re¡inut aten¡ia celorprezen¡i asupra necesitå¡ii eficientizårii permanente a serviciuluipublic pe care Poli¡ia Românå, to¡i lucråtorii MinisteruluiAdministra¡iei ¿i Internelor îl presteazå în slujba cetå¡eanului¿i a comunitå¡ii – pentru lini¿tea ¿i siguran¡a sa.Îndeosebi prevenirea actelor de agresiune îndreptate împotrivacetå¡eanului, eliminarea speculei în pie¡e, diminuarea birocra¡iei¿i îmbunåtå¡irea calitå¡ii serviciilor la ghi¿ee - constituieaspecte care trebuie avute prioritar în vedere în perioadaimediat urmåtoare. Nu în ultimul rând, domnul MarianFlorian Såniu¡å, ministru de stat, ministrul Administra¡iei ¿iInternelor, a subliniat necesitatea cre¿terii gradului de transparen¡åal institu¡iei fa¡å de mass-media, de întreaga societatecivilå.InaugurareSâmbåtå, 10 iulie a.c., domnul Marian Florian Såniu¡å,ministru de stat, ministrul Administra¡iei ¿i Internelor s-aaflat în municipiul Târgu Jiu unde a participat la inaugurareaunui bloc de locuin¡e destinat lucråtorilor M.A.I.Lucrårile la acest obiectiv au demarat în 1994, s-au întreruptpentru o perioadå mai lungå, din lipså de fonduri, ¿i aufost reluate în anul 2002. Imobilul este format din 19 apartamente,care au fost repartizate unor familii de poli¡i¿ti, jandarmi¿i pompieri din jude¡ul Gorj. În perioada 2001-2004,sunt prevåzute a se construi 583 de apartamente de serviciupentru personalul M.A.I. Investi¡ia dovede¿te efortul ¿i preocupareaMinisterului Administra¡iei ¿i Internelor de aasigura angaja¡ilor såi protec¡ia socialå necesarå, corespunzåtoareimportan¡ei sociale a activitå¡ii pe care o desfå¿oaråîn serviciul comunitå¡ii ¿i al cetå¡eanului. La festivitateainaugurårii blocului de locuin¡e au participat: Mugurel Surupåceanu,prefectul jude¡ului Gorj, ec. Ion Cålinoiu, pre¿edinteleConsiliului Jude¡ean Gorj, ing.dr. Florin Cârciumaru,primarul Municipiului Târgu Jiu.De asemenea, a fost prezent domnul chestor principal depoli¡ie Dumitru Sorescu, inspectorul general al InspectoratuluiGeneral al Poli¡iei Române.Depunerea juråmântului militarSâmbåtå, 10 iulie a.c., peste 7.700 de militari în termen,seria de încorporare iunie 2004, care î¿i satisfac stagiul militarîn unitå¡ile Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor(5.070 jandarmi, 2.500 pompieri ¿i 140 militari ai Protec¡ieiCivile), dintre care 740 în Capitalå, au depus, în 25 de garnizoane,Juråmântul militar de credin¡å fa¡å de România ¿ipoporul român. Domnul Marian Florian SÅNIU¡Å, ministrude stat, ministrul Administra¡iei ¿i Internelor, a fost prezentla ceremonialul depunerii Juråmântului Militar care s-a desfå¿uratla re¿edin¡a Comandamentului Na¡ional al Jandarmeriei,unde au rostit legåmântul solemn fa¡å de Patrie 370militari în termen jandarmi.La aceastå festivitate au mai participat prefectul Capitalei,Ovidiu Grecea, comandantul Jandarmeriei Române,general locotenent Tudor Cearapin, inspectorul general alInspectoratului General al Poli¡iei Române, chestor principalde poli¡ie Dumitru SORESCU, consilieri de preaderare,ata¿a¡i militari, pårin¡i ¿i rude ai tinerilor jandarmi, reprezentan¡iai mass-media.Activitatea în domeniul ordinii ¿i siguran¡eipublice în ultima såptåmânåÎn perioada 5-11 iulie a.c., ac¡ionând pentru executareamisiunilor ce decurg din Programele Prioritare de Ac¡iuneale Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor pe anul 2004,lucråtorii M.A.I. au înregistrat, în domeniul ordinii ¿i siguran¡eipublice, 1.170 evenimente. Astfel, poli¡i¿tii au constatat466 infrac¡iuni - 219 fapte de naturå judiciarå, dintrecare 110 contra patrimoniului. De asemenea, au aplicat42Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Ministere41.633 sanc¡iuni contraven¡ionale, în valoare de peste 19miliarde lei. Efectivele de poli¡ie - în ac¡iunile ¿i controalelespecifice organizate în scopul combaterii fenomenuluiinfrac¡ional - au descoperit 253 autori ai unor infrac¡iuni, ¿i52 urmåri¡i general. Totodatå, poli¡i¿tii au constatat 120 deaccidente de circula¡ie, soldate cu 37 mor¡i ¿i 116 råni¡i grav.Un numår de 28.797 jandarmi au executat, 5.680 misiuni deasigurare ¿i men¡inere a ordinii publice. Totodatå, circa8.260 jandarmi au asigurat, permanent, paza a peste 1.080obiective de importan¡å deosebitå. De asemenea, zilnic,peste 930 jandarmi au asigurat paza conductelor de transportproduse petroliere, pe tronsoane ce totalizeazå aproximativ1.050 km. Ac¡ionând conform Programului „Frontiere sigure– frontiere europene”, poli¡i¿tii de frontierå au aplicat1.879 sanc¡iuni contraven¡ionale ¿I au ridicat, în vedereaconfiscårii, bunuri în valoare de peste 2,7 miliarde lei. Deasemenea, nu au permis ie¿irea din ¡arå a 28.955 cetå¡eniromâni, care nu îndeplineau condi¡iile legale. În baza acordurilorde readmisie au fost returna¡i 720 de cetå¡eni români.Pompierii militari au intervenit la 439 evenimente, dintrecare 213 incendii, iar în 162 cazuri au acordat asisten¡å medicalåde urgen¡å.Proiect de înfrå¡ire institu¡ionalåLuni, 12 iulie a.c., la sediul Ministerului Administra¡iei ¿iInternelor a avut loc ¿edin¡a Comitetului de pilotaj care sedesfå¿oarå în cadrul Proiectului de înfrå¡ire institu¡ionalåPHARE RO 03/IB/JH-03 " Asisten¡å tehnicå ¿i juridicå pentruimplementarea acquis-ului Schengen în România".Proiectul a fost lansat la 22 martie a.c., durata de implementareeste de 18 luni ¿i are ca state partenere Fran¡a ¿iSpania.La aceastå activitate au participat reprezentan¡ii Proiectuluidin Partea francezå, spaniolå ¿i românå, precum ¿i ceiai Delega¡iei Uniunii Europene, în calitate de invita¡i. Pânåîn prezent au avut loc trei reuniuni ale Comitetului de conducerea Proiectului care au inclus mai multe misiuni aleexper¡ilor francezi ¿i spanioli în ¡ara noastrå.Obiectivul final al acestui demers îl constituie aliniereapracticilor ¿i legisla¡iei române la acquis-ul ¿i Planul deac¡iune Schengen, precum ¿i elaborarea unui program dearmonizare legislativå în concordan¡å cu normele UniuniiEuropene.Måsuri disciplinareDin ordinul domnului Marian Florian Såniu¡å, ministrude stat, ministrul Administra¡iei ¿i Internelor, un colectiv deofi¡eri din cadrul Corpului de Control a efectuat verificåri înlegåturå cu evenimentul petrecut la 2 iulie a.c., la HotelulHistria din sta¡iunea Mamaia.Astfel, pentru îndeplinirea defectuoaså a atribu¡iunilor deserviciu de cåtre unele cadre ale Inspectoratului de Poli¡ie alJude¡ului Constan¡a ¿i Comandamentului de Jandarmi TeritorialConstan¡a, domnul Marian Florian Såniu¡å, ministrude stat, ministrul Administra¡iei ¿i Internelor a aprobat urmåtoarelemåsuri disciplinare:1. "Aten¡ionarea" scms. Badea Dånu¡, ¿eful Biroului Poli¡ieMamaia din cadrul I.P.J.Constan¡a, pentru ezitårile decare a dat dovadå în organizarea ¿i coordonarea lucråtorilordin subordine care au participat la misiunea de la HotelulHistria;2. Sanc¡ionarea cu "mustrare scriså" a cpt. GheorgheCristian, comandant deta¿ament în cadrul C.J.T. Constan¡a,în conformitate cu prevederile art.33 din Legea nr.80/1995privind Statutul cadrelor militare ¿i ale art.44, lit.c, alin.7 dinRegulamentul Disciplinei Militare pentru neîndeplinireaatribu¡iilor de serviciu în condi¡iile ordonate, respectiv efectuareacu superficialitate a instructajului patrulei de interven¡ieauto ¿i neraportarea cåtre conducerea C.J.T. Constan-¡a a evenimentului produs;3. Amânarea înaintårii în gradul urmåtor pe timp de un ana lt. Cocea Atanase, comandant pluton din cadrul C.J.T.Constan¡a, în conformitate cu prevederile art.33 din Legeanr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare ¿i ale art. 44,lit. c, alin. 7 din Regulamentul Disciplinei Militare, pentrumodul defectuos de ac¡iune ¿i de coordonare a efectivelor,precum ¿i pentru neraportarea evenimentului produs;4. Diminuarea drepturilor salariale cu 15 % pe o perioadåde 3 luni, conform Legii nr. 360/ 2002 privind StatutulPoli¡istului, pentru ag.¿ef adj. Zaie¡ Nicolae ¿i ag. PescaruLuigi pentru neglijen¡å ¿i superficialitate în îndeplinirea atribu¡iilorde serviciu.Vizitå în teritoriuLuni, 12 iulie 2004, o delega¡ie guvernamentalå s-adeplasat în jude¡ele Satu Mare, Sålaj, Maramure¿ ¿i Bistri¡a-Nåsåud, pentru a analiza la fa¡a locului efectele fenomenelormeteorologice înregistrate în ultimele zile, în scopul identificåriimåsurilor de remediere a pagubelor produse. Dinechipa conduså de domnul Gheorghe Emacu, secretar de statpentru rela¡ia cu prefecturile, au fåcut parte reprezentan¡i aiministerelor Administra¡iei ¿i Internelor, Agriculturii, Pådurilor¿i Dezvoltårii Rurale ¿i ai Secretariatului General al Guvernului.În jude¡ele pe care le-a vizitat, domnul Gheorghe Emacua urmårit ¿i modul în care au ac¡ionat comisiile locale deapårare împotriva dezastrelor. "Ne aflåm aici pentru a avea oimagine clarå asupra pagubelor produse. Inten¡ia Guvernuluieste de a emite o hotårâre prin care så acordåm sprijin refaceriigospodåriilor afectate", a precizat secretarul de stat. Înjude¡ul Satu Mare, echipa guvernamentalå s-a deplasat, împreunåcu autoritå¡ile jude¡ene, în câteva localitå¡i, pentru aanaliza pagubele produse de furtuna din noaptea de 9/10iulie ¿i pentru a stabili måsurile ce vor trebui luate pentruînlåturarea efectelor furtunii ¿i refacerea gospodåriilor distruse.Pe raza jude¡ului, 4.450 de hectare de culturi au fostafectate de furtunå. Astfel, în satul Sânmiclåu¿ din comunaMoftin ¿i în comuna Sanislåu, însemnate suprafe¡e de terenagricol au fost afectate de furtunå, iar în comuna Veti¿, descårcårileelectrice au provocat un incendiu, flåcårile distru-Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 43

Ministeregând par¡ial sediul Primåriei. Rafalele de vânt puternice audus la dislocarea turlei bisericii ortodoxe din comunaCiume¿ti, pagubele estimându-se la 500 milioane lei. Încomuna Ardud, au fost vizitate câteva gospodårii grav afectatede furtunå, cele mai multe fiind semnalate în satul Mådåras.La nivelul comunei, aproximativ 170 de gospodårii aufost avariate în urma fenomenelor meteorologice.În jude¡ul Sålaj, echipa guvernamentalå s-a deplasat încomunele Bobota ¿i Boc¿a - printre cele mai afectate de vântulputernic ¿i cåderile de grindinå. Au fost constatate pagubeleproduse în agriculturå ¿i în gospodårii, precum ¿i celeînregistrate la câteva societå¡i comerciale. O evaluare preliminaråaratå cå în jude¡ul Sålaj au fost afectate 2200 dehectare de culturi agricole, 73 de case, 46 de anexe gospodåre¿ti,2 km de drum jude¡ean ¿i douå drumuri comunale,8 poduri ¿i pode¡e, 11 fântâni. Pagube s-au înregistrat ¿i înrândul animalelor de curte.În jude¡ul Maramure¿, delega¡ia guvernamentalå s-adeplasat la Liceul Sportiv ¿i Colegiul Na¡ional Gheorgheªincai din municipiul Baia Mare. Acoperi¿urile celor douåinstitu¡ii de învå¡åmânt au fost avariate, din cauza vântului.Furtuna avariat ¿i acoperi¿urile ¿colii, sediului cåminuluicultural, a trei societå¡i comerciale ¿i a douå dispensare dincomuna Rona de Sus. Au fost afectate, de asemenea, acoperi¿urilea 82 locuin¡e ¿i a 62 anexe gospodåre¿ti. Au fost distruse40 de hectare de culturå de porumb ¿i 4 hectare delivezi.În mai multe localitå¡i, alimentarea cu energie electricå afost întreruptå, în urma avariilor produse la 35 linii medii detensiune ¿i 4 posturi de transformare. Furtuna a întrerupt alimentareacu energie electricå la 20.000 gospodårii din 152de localitå¡i ¿i a produs avarii la re¡elele de gaz din BaiaMare ¿i la liniile de telecomunica¡ii.Toate liniile de medie tensiune au fost reparate, iar înprezent, gospodåriile beneficiazå de alimentare cu energieelectricå. De asemenea, au fost repuse în func¡iune re¡elelede gaz metan ¿i liniile de telecomunica¡ii.În jude¡ul Bistri¡a-Nåsåud, fenomenele meteorologice audistrus culturile agricole pe o suprafa¡å de aproximativ 1500hectare în valoarea de peste 17 miliarde lei ¿i au produspagube materiale la ªcoala Generalå ,,Liviu Rebreanu,, dinora¿ul Beclean în valoare de 1,1 miliarde lei. Vizita delega¡ieiguvernamentale a continuat în satele Bretea ¿i Coastadin comuna Sieu Odorhei, unde intensificårile vântului cuaspect de vijelie ¿i cåderile de grindinå au distrus 709 hectarede culturi agricole. Domnul Gheorghe Emacu a accentuatnecesitatea implicårii directe în solu¡ionarea problemelor acomisiilor locale de apårare împotriva dezastrelor ¿i instruiriiurgente a autoritå¡ilor locale nou alese, precum ¿i desfå¿urareaunor ac¡iuni de con¿tientizare a de¡inåtorilor deterenuri, în vederea încheierii unor contracte de asigurare aculturilor agricole. Secretarul de stat Gheorghe Emacu asolicitat autoritå¡ilor din jude¡ele vizitate så întocmeascå documenta¡iicomplete cu situa¡ia pagubelor produse, în vedereaacordårii de materiale de construc¡ii familiilor a cårorgospodårii au fost distruse de furtunå, în scopul acordåriiunui sprijin de la buget. Domnul secretar de stat a solicitatautoritå¡ilor jude¡ene så men¡inå în stare de alertå comisiilelocale de apårare împotriva dezastrelor, astfel încât acesteaså poatå interveni prompt ¿i eficient în cazul producerii unornoi fenomene naturale periculoase.Bilan¡Poli¡ia Românå, ca institu¡ie specializatå în domeniulasigurårii ordinii ¿i siguran¡ei publice, potrivit atribu¡iilor ceîi revin, pentru apårarea drepturilor ¿i libertå¡ilor fundamentaleale persoanei, proprietå¡ii private ¿i publice, prevenirii ¿idescoperirii infractorilor, în primele 6 luni ale anului 2004 adesfå¿urat numeroase activitå¡i profesionale în vedereaîndeplinirii acestor sarcini. Astfel, în primele 6 luni din 2004,comparativ cu aceea¿i perioadå a anului anterior, poli¡ia afost sesizatå despre comiterea a peste 252.800 infrac¡iuni, cuo cre¿tere procentualå de 10%.Volumul criminalitå¡ii, rezultat din raportarea numåruluide infrac¡iuni sesizate, calculat la 100.000 locuitori, este înmedie, la nivel na¡ional, de 1.163 infrac¡iuni. Pentru instrumentareaacestui numår considerabil de infrac¡iuni, sub directacoordonare a Parchetului, Poli¡ia Românå a efectuatnumeroase investiga¡ii ¿i activitå¡i profesionale, în scopuldocumentårii infrac¡iunilor despre care s-a sesizat, efectuândtotodatå, potrivit competen¡elor ce îi revin, acte premergåtoareînceperii urmåririi penale sau declinårii competen¡eicåtre Parchet, în vederea dispunerii solu¡iilor legale în cauzelerespective. Ca urmare a numeroaselor activitå¡i operative¿i de cercetare penalå desfå¿urate, în aceastå perioadå, Poli¡iaa luat måsura începerii urmåririi penale pentru un numårde peste 149.000 de infrac¡iuni ¿i a dispus solu¡ii legale, conformcompeten¡ei materiale ce îi revine, în 130.929 deinfrac¡iuni.Volumul criminalitå¡ii calculat la 100.000 locuitori, încazul infrac¡iunilor pentru care Poli¡ia a dispus începereaurmåririi penale ori a dat solu¡ii procedurale în cauzele penaleaflate în lucru, este în scådere, astfel: de la 786 la 689(97 infrac¡iuni) în prima situa¡ie ¿i respectiv, de la 732 la 602(-130 infrac¡iuni) în dosarele solu¡ionate ¿i trimise Parchetuluipentru definitivarea cercetårilor.Din analiza datelor statistice privind infrac¡iunile contrapersoanei, vie¡ii, integritå¡ii corporale, sånåtå¡ii acesteia, cât¿i a patrimoniului privat se constatå o scådere semnificativåa criminalitå¡ii. Astfel: în cazul infrac¡iunilor contra persoaneise înregistreazå o diminuare a acestora cu 1.117 infrac¡iuni(de la 14.265 la 13.148), infrac¡iunilor contra vie¡ii,integritå¡ii corporale ¿i sånåtå¡ii -111 infrac¡iuni (de la 7.067la 6.956) iar cele privitoare la via¡a sexualå au scåzut cu 48infrac¡iuni respectiv de la 797 la 749. De remarcat cå untrend descendent au cunoscut ¿i infrac¡iunile såvâr¿ite cumare violen¡å, ¿i anume, våtåmarea corporalå gravå -136 (dela 473 la 337), lovirile sau våtåmårile cauzatoare de moarte-22 (de la 79 la 57), tâlhårie urmatå de moartea victimei -11(de la 21 la 10). De asemenea, fa¡å de aceea¿i perioadå a anu-44Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Ministerelui anterior se constatå o scådere a numårului de infrac¡iunireferitoare la siguran¡a cetå¡eanului, în special în ceea ceprive¿te infrac¡iunile contra patrimoniului -10.136 (de la55.036 la 44.900), furt -6.156 (de la 33.655 la 27.490), dincare din locuin¡e -1.628 (de la 7.427 la 5.799), furt dinbuzunare -79 ( de la 413 la 334), de ¿i din case de bani - 5(de la 7 la 2), din auto -926 (de la 4.506 la 3.580).Pe linia combaterii crimei organizate ¿i antidrog, forma¡iunilespecializate, prin eforturi conjugate cu organeleParchetului, au constatat în aceastå perioadå peste 4.200 infrac¡iuni,realizând capturi de stupefiante de peste 87 kg ¿i de277 litri - în cazul precursorilor, fiind cercetate peste 1.270persoane pentru trafic organizat de stupefiante ¿i consumilicit de droguri.Tot în aceastå perioadå, Poli¡ia a ridicat în vederea confiscårii24.192 USD, 58.454 EURO numerar, bunuri ¿i mårfuriîn valoare de 71 miliarde lei, peste 9 kg. aur, 983 armede foc, precum ¿i peste 44.500 kg. substan¡e toxice.În semestrul I/2004 Poli¡ia a desfå¿urat activitå¡i de cercetareîn 849 dosare complexe, fiecare cu un prejudiciu depeste 5 miliarde lei. Concomitent cu volumul deosebit de activitå¡ide investiga¡ii ¿i cercetare penalå întreprinse, prinmåsurile dispuse în aceste cauze s-a reu¿it recuperarea apeste 2.291 miliarde lei, prejudiciu adus economiei publice¿i private.Sub aspectul activitå¡ilor ce ne revin în domeniul combateriicorup¡iei, Poli¡ia a ob¡inut date ¿i indicii temeinicedespre såvâr¿irea a peste 6.100 infrac¡iuni, în care au fostimplicate 4.419 persoane, dosarele fiind declinate organelorde Parchet competente så efectueze urmårirea penalå.De¿i Poli¡ia Rutierå a depus eforturi deosebite pentruasigurarea unei prezen¡e cât mai active în stradå, intensificândactivitå¡ile preventive în institu¡ii, unitå¡i de învå-¡åmânt, mass-media, în aceastå perioadå numårul accidentelorde circula¡ie grave a înregistrat o u¿oarå cre¿tere, +18(+0,7%), a crescut numårul persoanelor decedate cu 29 (dela 830 la 859), în schimb numårul råni¡ilor a scåzut cu 14 (dela 2.163 la 2.149).Ca urmare a desfå¿urårii unui complex de activitå¡i profesionalede specialitate, în primele 6 luni ale anului 2004,comparativ cu aceea¿i perioadå a anului anterior, prin mijloacecriminalistice, Poli¡ia a reu¿it så ob¡inå rezultate superioare,astfel: au fost identifica¡i 8.124 (+1.205) autori aiinfrac¡iunilor såvâr¿ite în perioada de referin¡å, din care1.911 prin sistemul AFIS, iar 4.532 prin expertize ¿i constatåritehnico-¿tiin¡ifice (+957). De asemenea, în aceea¿iperioadå au fost executate peste 62.500 cercetåri criminalisticela fa¡a locului, fiind realizate 11.855 expertize ¿i constatåritehnico-¿tiin¡ifice.Din multitudinea activitå¡ilor mai importante desfå¿urateîn aceastå perioadå putem remarca efectuarea a 9.736 perchezi¡iila locuin¡ele infractorilor ¿i gazdelor de ho¡i (mediazilnicå=54), aplanarea a aproximativ 89.000 ståri conflictuale(zilnic=494), precum ¿i prinderea a peste 2.270 urmåri¡igeneral (zilnic=13), interven¡ii rapide la evenimentepeste74.500 (în medie 414/zi). Totodatå, au fost prinse înflagrant peste 32.700 persoane (zilnic=181).Subliniem, totodatå, contribu¡ia a peste 8.700 poli¡i¿ticare s-au implicat direct în ac¡iuni de deblocare a cåilorrutiere, au intervenit în cazul unor calamitå¡i naturale, la accidentegrave de circula¡ie, explozii ¿i incendii, reu¿ind salvareaa 4.431 persoane ¿i a importante bunuri ¿i valori materiale.ªi în perioada urmåtoare, în scopul cre¿terii siguran¡eicetå¡eanului, Poli¡ia Românå va desfå¿ura tot mai multe activitå¡ide naturå preventivå, continuând så ac¡ioneze cu maimultå eficien¡å în principalele locuri de interes operativ,zone comerciale, de agrement, medii cu risc criminogen etc.De asemenea, se vor extinde ¿i diversifica activitå¡ile Poli¡ieide Proximitate, se va continua cooperarea cu societateacivilå, organiza¡iile neguvernamentale ¿i mass-media, pentruîntårirea climatului de ordine publicå ¿i siguran¡å a cetå¡eanului.Festivitate de absolvireJoi, 15 iulie a.c., la sediul Institutului Na¡ional de Administra¡iea avut loc festivitatea de acordare a diplomelor pentruabsolven¡ii Programului de Formare Specializatå în Administra¡iaPublicå. Festivitatea s-a desfå¿urat în prezen¡adomnilor Gheorghe Emacu, ministru delegat pentru administra¡iepublicå, a Excelen¡ei Sale Philippe Etienne, ambasadorulRepublicii Franceze la Bucure¿ti ¿i ConstantinMarius Profiroiu, secretar de stat în M.A.I.Cei 100 absolven¡i ai cursului, care s-a desfå¿urat pe duratade 1 an, s-au pregåtit în douå domenii de referin¡å pentruviitorul administra¡iei publice din ¡ara noastrå : "Guvernareamodernå ¿i dezvoltarea localå" ¿i, respectiv, "Managementulafacerilor publice europene". Obiectivul acestuiProgram îl reprezintå crearea ¿i dezvoltarea unui corp defunc¡ionari publici de carierå, profesionist, stabil, onest ¿ineutru din punct de vedere politic.Programul a beneficiat de asisten¡å tehnicå prin ProiectulPHARE RO 0106.02 "Crearea unui Institut Na¡ional de Administr¡ieopera¡ional capabil så pregåteascå func¡ionaripublici competen¡i" ¿i s-a bucurat de sprijinul deosebit acordatde ambasadorul Republicii Franceze la Bucure¿ti, domnulPhilippe Etienne, care, la propunerea conducerii I.N.A.,a acceptat så fie pårintele spiritual al acestei prime promo¡iide absolven¡i, promo¡ie care îi poartå numele.IncendiiÎn perioada 7 - 14 iulie a.c., din datele furnizate de cåtreInspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, pecåile de transport rutiere ¿i feroviare s-au produs 24 incendiila mijloacele de transport.Principala cauzå care a generat aceste incendii o constituie,în continuare, neefectuarea periodicå a reviziilor tehnice.Defec¡iunile tehnice ce au generat incendiile sunt: exploatareainstala¡iilor electrice defecte ¿i cu improviza¡ii (12incendii), scurgerile de produse inflamabile (3 incendii) ¿i,Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 45

Ministerenu în ultimul rând, neglijen¡a celor ce exploateazå mijloacelede transport (3 incendii). Cele mai multe incendii s-au petrecutpe drumurile publice: cinci incendii la mijloace de transportmårfuri ¿i 18 incendii la mijloace de transport persoane.Chiar dacå nu au generat întotdeauna incendii, au fost situa¡iicând evenimentele rutiere au necesitat interven¡ia pompierilormilitari. De asemenea, sunt depistate zilnic autovehiculecare transportå substan¡e periculoase (butelii cu gazelichefiate, butoaie cu carbid, butoaie cu solven¡i ¿i vopsele)fårå a fi autorizate ¿i marcate corespunzåtor, punând astfel înpericol siguran¡a rutierå. Pentru evitarea producerii unor astfelde evenimente pe viitor, reamintim obliga¡iile ce revinposesorilor ¿i utilizatorilor mijloacelor de transport: verificareaperiodicå a instala¡iilor electrice, a sistemului de direc¡ie,de alimentare cu combustibil, de frânare etc.; marcareaprivind transportul materialelor (substan¡elor) periculoase;verificarea tehnicå a mijloacelor de transport înainte deplecarea în curså; dotarea cu mijloace de primå interven¡ie amijloacelor de transport (instala¡ii speciale - când este cazul,stingåtoare, låzi cu nisip, lope¡i etc.) ¿i instruirea conducåtorilorauto ¿i a mecanicilor de locomotivå privind modul deac¡iune în cazul producerii unor evenimente.Måsurile care se impune a fi luate în cazul produceriiunor astfel de evenimente: izolarea zonei unde s-a produsevenimentul; evacuarea cetå¡enilor ¿i a cålåtorilor în condi¡iide deplinå siguran¡å; decuplarea alimentårii cu energie electricåa mijlocului de transport respectiv; anun¡area imediatåa pompierilor militari, precizând: pozi¡ia, ce arde, ce marfåse transportå, proprietå¡ile chimice ale acesteia - unde estecazul ¿i confirmarea evenimentului; ac¡ionarea cu mijloacelede primå interven¡ie din dotarea mijlocului de transport.Protocol de parteneriatJoi, 15 iulie a.c., la sediul Comandamentului Na¡ional alJandarmeriei, a fost semnat Protocolul de Parteneriat întreJandarmeria Românå ¿i Garda Na¡ionalå de Mediu. În conformitatecu atribu¡iile specifice, cele douå pår¡i î¿i propuncre¿terea eficien¡ei ac¡iunilor de prevenire ¿i combatere ainfrac¡ionalitå¡ii în domeniul mediului, precum ¿i prevenireasau sanc¡ionarea, dupå caz, a faptelor de tulburare a ordiniipublice. De asemenea, Protocolul urmåre¿te intensificarearela¡iilor de colaborare cu structurile similare din diferite¡åri, schimbul de delega¡ii ¿i de speciali¿ti în scopul modernizåriicelor dupå institu¡ii la standardele europene.Parteneriatul este un pas important în consolidarea rela¡iilorexistente între cele douå organiza¡ii.Printre activitå¡ile comune concrete stabilite de cele douåpår¡i men¡ionåm:- Efectuarea în comun a unor activitå¡i de prevenire, descoperire¿i sanc¡ionare a faptelor care încalcå normele legaleîn domeniile protec¡iei mediului, silvic ¿i cinegetic, precum¿i cele din domeniul siguran¡ei ¿i ordinii publice;- Realizarea unei informåri reciproce cu privire la încålcårilelegisla¡iei în domeniile specifice celor douå institu¡ii;- Evaluarea periodicå a cauzelor ¿i factorilor care genereazåsau favorizeazå încålcåri ale legisla¡iei în domeniilede competen¡å;- Desfå¿urarea în comun de programe ¿i ac¡iuni la niveleuropean, stimularea ¿i promovarea rela¡iilor de cooperarecu structuri ¿i organisme interna¡ionale în domeniile de competen¡åale celor douå institu¡ii;- Activitå¡i comune de pregåtire specificå a personalului;- Participarea efectivelor de jandarmi, la solicitareaGårzii Na¡ionale de Mediu, la ac¡iuni de control ¿i inspec¡ii.Protocolul semnat azi de cåtre domnii general-locotenentdr. Tudor Cearapin - comandantul Jandarmeriei Române ¿iConstantin Silinescu - comisarul general al Gårzii Na¡ionalede Mediu, confirmå voca¡ia celor douå institu¡ii pentru afirmareasuprema¡iei legii ¿i respectare ordinii publice.DestituireInspectorul general al Poli¡iei Române, domnul chestorprincipal de poli¡ie Dumitru Sorescu a dispus, la propunerea¿efului I.P.J. Constan¡a, chestor de poli¡ie Jipa Traian, eliberareadin func¡ie a ¿efului Poli¡iei Municipiului Constan¡a,comisar ¿ef de poli¡ie Bålånu¡å Ion, ¿i punerea sa la dispozi¡iaI.P.J. Constan¡a.Aceastå måsurå a fost luatå ca urmare a managementuluidefectuos care a determinat interven¡ia tardivå a poli¡i¿tilorla incidentul din seara de 11.07.2004, la S.C. Beta S.R.L. dinConstan¡a, a lipsei de reac¡ie a efectivelor aflate în subordine,necunoa¿terii situa¡iei operative ¿i a grupurilor de persoanepretabile la comiterea unor fapte antisociale. Pentrufunc¡ia de ¿ef al Poli¡iei municipiului Constan¡a se va organizaconcurs, în condi¡iile legii.Ministerul Integrårii EuropenePregåtiri în negocierea capitolului Concuren¡aDelega¡ia sectorialå pentru capitolul Concuren¡a s-a reunitvineri, 9 iulie 2004, la sediul Ministerului Integrårii Europene,sub coordonarea dlui Leonard Orban, Negociator ¿efadjunct. În cadrul întâlnirii, au fost analizate måsurile caremai trebuie luate pentru avansarea în negocierile la capitolulConcuren¡a. De asemenea, au fost discutate unele informa¡iiprivind domeniul concuren¡ei, care vor fi transmise UE pentrua clarifica måsurile luate de România în acest sector.Printre aceste informa¡ii se gåsesc elemente referitoare lalegisla¡ie, în special în domeniul ajutorului de stat ¿i antitrust,cadrul institu¡ional ¿i întårirea capacitå¡ii administrativea Consiliului Concuren¡ei la nivel central ¿i local, deciziileConsiliului în domeniul anti-trust ¿i ajutor de stat, inventarulschemelor de ajutor de stat fiscale acordate, compatibilizareaajutoarelor de stat etc.România a deschis negocierile pentru acest capitol în2000 ¿i dore¿te så le finalizeze în cursul pre¿edin¡iei olandezea Consiliului UE.46Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

MinistereÎntâlnire a Negociatului ¿ef cu UEcu ¿eful Unitå¡ii România din DG ExtindereDl. Vasile Pu¿ca¿, Ministru Delegat, Negociator ¿ef cuUniunea Europeanå, s-a întâlnit vineri, 9 iulie 2004, la sediulMIE, cu ¿eful unitå¡ii România în DG Extindere, dl. DirkLange.În cadrul discu¡iei, au fost abordate aspecte legate decapitolele pe care România le mai are de negociat în cursulpre¿edin¡iei olandeze a Consiliului UE. Dl. Pu¿ca¿ a precizatcå România a finalizat pregåtirile tehnice pentru capitoleleLibera circula¡ie a serviciilor ¿i Politica regionalå, pe caresperå så le finalizeze cât mai curând în cursul pre¿edin¡ieiolandeze a Consiliului UE. Negociatorul ¿ef a precizat cå, laConsiliul Concuren¡ei, se lucreazå la finalizarea inventarieriituturor ajutoarelor de stat, inclusiv a celor acordate în domeniulsiderurgic, precum ¿i la compatibilizarea acestora cunormele acquis-ului comunitar. ªeful unitå¡ii pentru Româniadin DG Extindere a apreciat måsurile luate de Româniapentru adoptarea ¿i aplicarea acquis-ului comunitar.Domnia sa a precizat cå Uniunea Europeanå analizeazåpozi¡ia României în ceea ce prive¿te capitolul de Mediu ¿isperå ca, în perioada urmåtoare, så se progreseze înnegocierile la capitolul 24 - Justi¡ie ¿i afaceri interne.Domnia sa a precizat cå, printre obiectivele României ¿iUE, se numårå ¿i finalizarea negocierilor cu ¡ara noastrå încursul acestui an. Dl. Lange a apreciat cå, dacå Româniacontinuå pregåtirea internå în acela¿i ritm, se sperå caRaportul de ¡arå al Comisiei Europene så recomandefinalizarea negocierilor.Vasile Pu¿ca¿: 2004- anul finalizåriinegocierilor, 2005 ¿i 2006 - anii în carese va continua accelerat implementareaacquis-ului comunitar"Pânå la finalul anului 2004, România va avea aproapetoatå legisla¡ia armonizatå cu acquis-ul comunitar.Finalizarea negocierilor în acest an ne poate permite så ¿timmai bine cum alocåm resursele financiare în 2005 ¿i 2006pentru a continua implementarea acceleratå a acquis-uluicomunitar, pânå în 2007, dar ¿i ulterior, acolo unde s-aunegociat perioade de tranzi¡ie. Trebuie så ne pregåtim câtmai bine pentru a beneficia la maximum de avantajele demembru al Uniunii Europene", a aråtat dl. Vasile Pu¿ca¿,Ministru Delegat, Negociator ¿ef cu Uniunea Europeanå, încadrul conferin¡ei Europa 2007- prezent ¿i viitor, vineri, 9iulie 2004. Dl Pu¿ca¿ a participat la sesiunea de închidere,"Perspectivele aderårii României la Uniunea Europeanå",alåturi de dl.Jonathan Scheele, ¿eful Delega¡iei Comisiei Europene înRomânia. "Având în vedere modul în care s-au acumulatprogresele în pregåtirea internå, cele care ne oferå argumenteîn negocieri, sunt optimist cå vom reu¿i så finalizåmnegocierile de aderare în cursul anului 2004. Aceasta este oetapå foarte importantå, pentru cå ne va permite, în 2005 ¿i2006, så ne concentråm ¿i mai mult asupra pregåtirii interne¿i aplicårii acquis-ului comunitar. Dar aceasta nu este decâto etapå, pentru cå, din 2007, începe integrarea ¿i compatibilizareatotalå. În pregåtirea pentru aderarea la Uniunea Europeanå,actorii principali sunt societatea româneascå (to¡icetå¡enii), societatea civilå (incluzând ¿i mass-media), Parlamentul¿i Guvernul (inclusiv administra¡ia publicå localå).Societatea româneascå, fiecare cetå¡ean, pentru cå simt celmai bine modul în care se implementeazå aquis-ul comunitar.Societatea civilå, inclusiv mass-media, pentru cå a venitcu foarte multe idei, solu¡ii, critici care ne-au ajutat så ne formulåmmai bine pozi¡iile în negociere, dar sus¡ine ¿i aplicarealegisla¡iei europene transpuså în cea româneascå.Parlamentul a desfå¿urat o muncå intenså, dezbåtând sute delegi cu relevan¡å comunitarå, cårora le-au oferit girul consensuluipolitic. Guvernul este cel care formuleazå politicile¿i faciliteazå implementarea, desigur, ¿i cu ajutorul administra¡ieipublice locale. Dar negocierile vor continua ¿i dupå2007, pentru cå aceasta este metoda prin care se lucreazå înUniunea Europeanå ¿i se armonizeazå interesele statelormembre ¿i ale institu¡iilor comunitare", a precizat dl. VasilePu¿ca¿.Dl. Pu¿ca¿ a mai aråtat cå Delega¡ia Na¡ionalå de Negociere,împreunå cu alte autoritå¡i abilitate, a început sålucreze deja la textul proiectului Tratatului de Aderare, careva include concluziile negocierilor. Dl. Pu¿ca¿ sperå caprima formå a proiectului Tratatului så fie finalizatå pânå îndecembrie, urmând ca textul så fie definitivat în prima partea anului 2005 ¿i så fie semnat în primåvara anului 2005.Pentru ratificarea cu parlamentele a 25 de state membre, ar finevoie de aproximativ un an ¿i jumåtate, a apreciat Negociatorul¿ef cu UE. Domnia sa a salutat agrearea textuluiConstitu¡iei Europene, pe care a caracterizat-o drept un pasesen¡ial în reforma Uniunii Europene ¿i în adâncirea integrårii.Dl. Pu¿ca¿ a precizat cå putem vorbi acum, cu adevårat,de o nouå Europå, care are identitate proprie, ce se vaconsolida.Alexandru Fårca¿ sus¡ine o dezvoltare realåpe termen lungAlexandru Fårca¿, Ministrul Integrårii Europene, a participatjoi, 8 iulie 2004, la Roma, la conferin¡a cu tema"Extinderea Uniunii Europene: Interna¡ionalizare ¿i dezvoltarelocalå". Conferin¡a reune¿te oficiali ai ¡årilor membre¿i candidate la Uniunea Europeanå, oameni de afaceri, precum¿i personalitå¡i ale vie¡ii politice printre care ministrulde externe al Italiei, Franco Fratini, ¿i vicepre¿edintele Conven¡ieipentru Viitorul Europei, Giuliano Amato.În prima parte a conferin¡ei au fost prezentate caracteristicileextinderii ca instrument de interna¡ionalizare a sistemelorna¡ionale într-o Uniune extinså, discu¡ii care s-au axatpe douå teme majore: "Interna¡ionalizare ¿i globalizare încontextul extinderii Uniunii Europene" ¿i "Noul val de extindere".În cadrul sesiunii dedicate ¡årilor candidate, MinistrulNewsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 47

MinistereIntegrårii Europene, Alexandru Fårca¿, a trecut în reviståprogresele României în procesul de aderare la Uniunea Europeanå:"România acceptå cå nu poate realiza singurå odezvoltare durabilå, cre¿terea nivelul de trai ¿i a securitå¡ii,esen¡iale pentru fiecare stat european. De¿i progreseleRomâniei în negocierile de aderare sunt evidente, avemnevoie de asisten¡a Uniunii Europene pentru a implementa întotalitate ¿i în timp util angajamentele asumate. Astfel, dezvoltareaRomâniei contribuie la procesul de unificare a mariifamilii europene. ¡ara noastrå va deveni un partener deîncredere ¿i eficient."Participan¡ii la reuniune au accentuat importan¡a informåriicetå¡enilor cu privire la aspectele legate de integrareaeuropeanå ¿i a implicårii opiniei publice în procesuldecizional. În acest context, Alexandru Fårca¿ a declarat:informarea cetå¡enilor reprezintå un aspect esen¡ial în procesulde integrare, dar aceasta nu se poate substitui reformelor.Prioritatea este sus¡inerea unei dezvoltåri reale pe termenlung.Consultåri trilateraleRomânia-Comisia Europeanå -Pre¿edin¡ia olandezå a Consiliului UEO delega¡ie românå, conduså de dl. Vasile Pu¿ca¿, ministrudelegat, Negociator ¿ef cu Uniunea Europeanå, a avutconsultåri tehnice cu Comisia Europeanå ¿i Pre¿edin¡ia olandezåa Consiliului UE, luni, 12 iulie 2004, la Bruxelles. Discu¡iileau vizat evolu¡ia negocierilor de aderare a Românieila Uniunea Europeanå în cursul anului 2004, progreseleînregistrate de ¡ara noastrå în adoptarea ¿i implementareaacquis-ului, dar ¿i modul în care Comisia Europeanå ¿i statelemembre pot procesa datele transmise de România.Dl. Pu¿ca¿ a precizat cå obiectivul României este finalizareanegocierilor de aderare în cursul anului 2004. Negociatorul¿ef cu UE a aråtat cå România ¿i-a îndeplinit angajamenteleasumate prin "to do list", iar procesul reformelorstructurale continuå. Demnitarul român a subliniat cå Parlamentul¿i administra¡ia publicå centralå ¿i localå au fåcuteforturi semnificative pentru adoptarea ¿i aplicarea acquisuluicomunitar, iar aceste institu¡ii sunt determinate så continueeforturile necesare pentru finalizarea negocierilor în2004 ¿i aderarea la UE în 2007.Comisia ¿i Pre¿edin¡ia Consiliul Uniunii Europene auaråtat cå sprijinå finalizarea negocierilor de aderare cu Româniapânå la finalul anului 2004, dacå România va continuaprogresele în plan intern. Comisia ¿i Pre¿edin¡ia olandezå aConsiliul UE au apreciat eforturile României pentru aderareala Uniunea Europeanå, în special în anul 2004. Ele au apreciatcalitatea documentelor transmise ¿i au aråtat cå vor maiface, înainte de finalizarea negocierilor, evaluåri ale situa¡ieidin teren la unele capitole de negociere. Întâlnirea trilateralåde la Bruxelles este prima de acest fel de la preluarea Pre-¿edin¡iei Consiliului UE de cåtre Olanda.Pregåtiri interne pentru negociereacapitolului 3 - Libera circula¡ie a serviciilorDl. Vasile Pu¿ca¿, Ministru Delegat, Negociator ¿ef cuUniunea Europeanå, a avut discu¡ii cu reprezentan¡ii Comisieide Supraveghere a Asigurårilor ¿i ai Båncii Na¡ionalea României, mar¡i, 13 iulie 2004. Discu¡iile au vizat progreselerealizate pentru capitolul 3 - Libera circula¡ie a serviciilorîn domeniul bancar ¿i al asigurårilor. Dl. Pu¿ca¿ le-acerut reprezentan¡ilor Comisiei de Supraveghere a Asigurårilorså detalieze måsurile luate de România pentru întårireacapacitå¡ii administrative a Comisiei (responsabilitå¡i ¿imåsuri pentru transpunerea ¿i implementarea acquis-uluicomunitar). De asemenea, s-a analizat legisla¡ia armonizatåcu acquis-ul, inclusiv în ceea ce prive¿te regulamentul privindcalendarul de stabilire a limitelor de compensare acoperitede societå¡ile de asiguråri.În ceea ce prive¿te domeniul bancar, reprezentan¡iiBåncii Na¡ionale a Românei au subliniat cå legisla¡ia româneascåîn domeniu, armonizatå cu acquis-ul, va eliminaorice discriminåri între cetå¡enii români ¿i cei stråini în prestareaserviciilor financiare, inclusiv cele de limbå pentru manageriiinstitu¡iilor de credit. Noul Statut al BNR, armonizatcu acquis-ul în sectorul bancar, va transpune ¿i prevederileeuropene privind schimbul de informa¡ii ¿i secretul profesional.Toate aceste informa¡ii vor fi transmise Uniunii Europeneîntr-un timp cât mai scurt.România sperå så finalizeze negocierile pentru acestcapitol cât mai devreme în cursul pre¿edin¡iei olandeze aConsiliului UE.Drept la replicåAlexandru Fårca¿ nu då curs presiunilor fåcutepentru accelerarea unei licita¡ii interna¡ionaleReferitor la acuza¡iile apårute aståzi în presa conformcårora Ministerul Integrårii Europene este responsabil deîntârzierea lucrårilor de reabilitare a drumului jude¡ean careleagå jude¡ele Covasna, Harghita ¿i Bra¿ov, facem cunoscuteurmåtoarele: Ministrul Integrårii Europene, AlexandruFårca¿, respinge presiunile pentru accelerarea licita¡iei interna¡ionalede desemnare a supervizorului lucrårilor derefacere a drumului jude¡ean DJ 131, subliniind cerin¡elerespectårii cu stricte¡e a termenelor si procedurilor PHARE.Proiectul Reabilitarea DJ 131 în vederea îmbunåtå¡iriitraficului regional, co-finan¡at de Uniunea Europeanå ¿i GuvernulRomâniei se deruleazå conform reglementårilor UniuniiEuropene, fiind importantå asigurarea calitå¡ii lucrårilorde cåtre un supervizor calificat ¿i independent de executantulcontractului ¿i de autoritå¡ile locale.Finan¡area este aprobatå, constructorul desemnat prinlicita¡ie interna¡ionalå, iar prin finalizarea procedurilor denumire a supervizorului, lucrarea cu durata de execu¡ie de 18luni va începe în curând.48Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Ministerenegocierile cu celelalte zece state care au devenit membreUE pe 1 mai 2004. Un alt aspect important al discu¡iilor vafi securitatea grani¡elor, "grani¡ele dumneavoastrå devenind¿i grani¡ele noastre", dupå cum s-a exprimat oficialul de laLondra. Astfel, inspec¡iile la frontierå trebuie så devinå opera¡ionale.De asemenea, România va avea mult de lucru înimplementarea standardelor înalte de igienå alimentarå.Bruxelles: dialog cu oficiali comunitariSecretarii de stat pentru dezvoltare ruralå, NicolaeIstudor, respectiv pentru påduri, Adam Cråciunescu, dincadrul Ministerului Agriculturii, Pådurilor ¿i DezvoltåriiRurale (MAPDR) au efectuat, la începutul såptåmânii trecute,o deplasare la Bruxelles, unde au dezbåtut, împreunå cuoficialii comunitari, problematica dezvoltårii rurale ¿i a silviculturiidin România, perspectivele imediat urmåtoare aleacestor douå sectoare, precum ¿i Programul SAPARD.Afla¡i în capitala belgianå, cei doi reprezentan¡i aiMAPDR au avut întrevederi cu ministrul valon al agriculturii,Jose Happart, cu care au discutat despre rela¡iile bilateralepe agriculturå ¿i dezvoltare ruralå ¿i depistarea posibilitå¡ilorde colaborare între cele douå ministere. Autoritå¡ilevalone s-au declarat dispuse så sprijine ¡ara noastrå îndomeniul organizårii activitå¡ii de cercetare, în cel al comasåriiterenurilor, precum ¿i pentru crearea grupurilor deproducåtori. În acest sens, în toamna acestui an, în Româniavor veni trei exper¡i pentru concretizarea colaborårii în acestedomenii. În continuare, Nicolae Istudor ¿i Adam Cråciunescuau avut o întrevedere cu Dirk Lange, negociatorul¿ef pentru România, cåruia i-au prezentat stadiul implementåriiacquis-ului comunitar ¿i cel al consolidårii institu¡ionale.România a solicitat, astfel, sprijinul în pregåtireaprofesionalå prin aprobarea de programe PHARE pe domeniuldezvoltårii rurale. Oficialul comunitar a declarat cå rolulDirec¡iei Generale pentru Extindere este de a sprijini statelecare urmeazå så se integreze în Uniunea Europeanå, dinpunctul de vedere al implementårii acquis-ului comunitar.¡ara noastrå a fost, astfel, asiguratå de acordarea acestui sprijin,România fiind în grafic din punctul de vedere al implementåriiacquis - ului comunitar. În continuare, în cadruldiscu¡iilor cu Dirk Lange, au fost eviden¡iate de cåtre acestadin urmå, progresele fåcute de România în accesarea fonduriloreuropene, în special a programului SAPARD.Urmåtoarea întâlnire la nivel înalt a fost cu Dirk Ahner,directorul general adjunct pentru SAPARD ¿i dezvoltareruralå. Acesta a prezentat modificårile care vor fi aduse politiciicomunitare în domeniul dezvoltårii rurale, precizândcå, în luna septembrie a acestui an vor fi trimi¿i la Bucure¿ti,exper¡i pentru organizarea unor conferin¡e ¿i a unor discu¡iitehnice în domeniu. De asemenea, Comisia Europeanå vacrea, pânå la sfâr¿itul acestui an, un Directorat esponsabilpentru România pe probleme de dezvoltare ruralå. În ceea ceprive¿te programul SAPARD, s-a ajuns la concluzia cå, încursul acestui an, eforturile trebuie så fie concentrate pe accesareabanilor, urmând ca acreditarea noilor måsuri så serealizeze în ianuarie - februarie 2004. Oficialul de laBruxelles mai spune cå dacå accesåm toate fondurileSAPARD, ¿i "avem toate motivele så credem cå acest lucruse va realiza", suntem "pregåti¡i pentru integrare".În ceea ce prive¿te acreditarea Måsurii 3. 5 - Silvicultura,oficialul european a precizat cå existå sus¡inere din parteaComisiei Europene pentru realizarea acestui obiectiv."Acreditarea Måsurii 3. 5 - Silvicultura, råmâne o prioritatepentru România ¿i sus¡inem aceasta prin elaborarea ¿ipunerea în practicå a Strategiei MAPDR privind extindereafondului forestier, a fondului de producere a puie¡ilorforestieri ¿i cre¿terea lucrårilor de împådurire a terenurilordegradate din punct de vedere agricol", a declarat responsabilulpentru påduri din cadrul MAPDR.Programul deplasårii la Bruxelles a continuat cu întâlnireacu Jean - Luc Demarty, director general adjunct pentrugestionarea resurselor ¿i auditul cheltuielilor agricole.Acesta a spus cå, pânå la finele anului 2006, trebuie gåsitå osolu¡ie pentru unificarea Agen¡iei de Plå¡i cu Agen¡iaSAPARD. La rândul såu, delega¡ia românå a solicitat alimentareamai consistentå a contului pentru plata proiectelorSAPARD, ca o consecin¡å a accelerårii procesului de implementarea acestuia. Oficialul european cuno¿tea progreselerealizate în implementarea programului SAPARD ¿i a spuscå este "bucuros" så alimenteze conturile acestui program.În continuare, oficialii români s-au întâlnit cu directorulpentru dezvoltare ruralå din cadrul Direc¡iei Generale pentruAgriculturå, Nichiforos Sivenas. Acesta a apreciat progreselerealizate de Programul SAPARD, prioritatea absolutåfiind absorb¡ia fondurilor comunitare, domeniu în care Comisiaacordå sprijin necondi¡ionat. De asemenea, acestaapreciazå faptul cå ¡ara noastrå dore¿te så aplice måsuri dedezvoltare ruralå din bugetul na¡ional, începând cu anul2005, mai ales pentru sus¡inerea zonelor montane. De asemenea,acesta considerå cå Programul SAPARD ajutå foartemult în aplicarea proiectelor de dezvoltare ruralå pentru perioada2007 - 2013. Programul de dezvoltare ruralå pentru2007 - 2013 va fi "adaptat din mers pentru a fi definitivat lamijlocul anului 2006", cu sprijin comunitar în acest domeniu.Ultima întrevedere a fost cu Stylianos Vayanos, responsabilpentru Programul SAPRD în România ¿i Bulgaria, cucare au fost puse la punct ultimele detalii privind organizareaComitetului de monitorizare pentru programul SAPARDcare urmeazå så aibå loc, în cursul acestei luni, la Bucure¿ti.Simpozion vitivinicol româno-francezSecretarul de stat pentru dezvoltare ruralå din cadrulMinisterului Agriculturii, Pådurilor ¿i Dezvoltårii Rurale(MAPDR), Nicolae Istudor, a participat, luni, 12 iulie 2004,la deschiderea lucrårilor Simpozionului vitivinicol româno -francez. Evenimentul a fost organizat, în colaborare, de cåtreMAPDR ¿i Ambasada Fran¡ei la Bucure¿ti. La deschidereaoficialå au mai participat ambasadorul Fran¡ei în ¡ara noastrå,Philippe Etienne, reprezentantul Direc¡iei generale pen-50Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Ministeretru Agriculturå, departamentul pentru agriculturå, din cadrulComisiei Europene, Rudy van der Stappen, ¿i reprezentantulComisiei Europene la Bucure¿ti, Jonathan Scheele. Subiecteleabordate în cadrul lucrårilor simpozionului sunt organizarea¿i producerea materialului såditor viticol, restructurarea¿i reconversia în viticulturå, evolu¡ia pie¡ei vinului peplan european ¿i interna¡ional, rolul organiza¡iilor profesionaleîn sectorul vitivinicol, prioritå¡ile de dezvoltare a sectoruluivitivinicol în perioada preaderårii la Uniunea Europeanå.Evenimentul se dovede¿te a fi important, de mareactualitate pentru pregåtirea sectorului vitivinicol din ¡aranoastrå, atât în perioada de preaderare, cât ¿i în cea depostaderare. În deschidere, reprezentantul MAPDR a spus cåviitorul ¡årii noastre în "marea familie a viticultorilor europeni"este garantatå de "cadrul natural favorabil culturiivi¡ei de vie, îmbinat cu tradi¡ia multisecularå a cultivårii vi¡eide vie ¿i ob¡inerii vinului, alåturi de îriceperea ¿i pasiuneapodgorenilor". De asemenea, sectorul vitivinicol românesc"se exprimå aproape în acela¿i mod ca ¿i cel din UniuneaEuropeanå, datoritå armonizårii legislative ¿i institu¡ionale".În încheiere, oficialul MAPDR s-a declarat convins de faptulcå "înfrå¡irea dintre viticultorii români ¿i francezi va cåpåtanoi dimensiuni, iar rezultatele vor fi, cu siguran¡å, pozitive".¥n direc¡ia integrårii europeneRomânia î¿i concentreazå eforturile pentru realizareaunei implementåri adecvate a legisla¡iei comunitare ¿i pentruîntårirea capacitå¡ii administrative aferente, dupå încheiereaprovizorie a negocierilor la Capitolul 7 - Agricultura.În acest scop, Comisia Europeanå ¿i reprezentan¡i ai statelormembre evalueazå pentru fiecare sector gradul de transpunere¿i implementare al acquis-ului comunitar, acordând oimportan¡å deosebitå procesului de construc¡ie institu¡ionalå¿i identificårii zonelor unde este necesar un efort suplimentar.Pe de o parte, aceste misiuni de peer - review au ca scopsprijinirea Ministerului Agriculturii, Pådurilor ¿i DezvoltåriiRurale (MAPDR) în îndeplinirea angajamentelor asumate,iar pe de alta, ele reprezintå o bunå oportunitate pentru exper¡iiromâni de a se informa în detaliu asupra modalitå¡ilorpractice de aplicare a acquis-ului în diferite state membre ¿ide a primi recomandåri privind activitå¡ile viitoare.În perioada 29 iunie - 3 iulie 2004, au avut loc douå misiunide evaluare pentru sectoarele vitivinicol ¿i legumefructe.Programul misiunii pentru sectorul vitivinicol a demaratcu întâlniri oficiale la sediul MAPDR la care au participatreprezentan¡i ai conducerii ministerului, exper¡i ¿i reprezentan¡iai asocia¡iilor din acest sector. Cu aceastå ocaziea fost fåcutå o analizå detaliatå a stadiului actual ¿i a perspectivelorpentru perioada 2005 - 2006. Pentru a cunoa¿temodul de func¡ionare a inspec¡iei vitivinicole teritoriale, aRegistrului viticol ¿i a laboratoarelor de control a calitå¡iivinurilor, au fost organizate deplasåri în teritoriu la Direc¡iapentru Agriculturå ¿i Dezvoltare Ruralå a jude¡ului Arge¿(DADR), Institutul Na¡ional de Cercetare ¿i Dezvoltare pentruBiotehnologie în Horticulturå ¿tefåne¿ti, DADR Prahova¿i la Institutul de Cercetare ¿i Dezvoltare Vitivinicolå, ValeaCålugåreascå. Cu aceastå ocazie a fost apreciat modul derealizare a Registrului planta¡iilor viticole pe întreaga suprafa¡å,subliniindu-se necesitatea men¡inerii acestuia la zi ¿icorelarea cu declara¡iile de recoltå, stocuri ¿i produc¡ie, ¿is-a vorbit despre necesitatea monitorizårii drepturilor deplantare (replantare) la nivel teritorial ¿i na¡ional ¿i promovareala export în mod prioritar a vinurilor din soiurileromâne¿ti de înaltå calitate.Pentru sectorul legume-fructe obiectivele misiunii deevaluare a Comisiei Europene au fost evaluarea progresuluiînregistrat în implementarea acquis-ului, în special procesulde construc¡ie a capacitå¡ii administrative, evaluarea sectorului¿i identificarea posibilitå¡ilor de sprijin prin programePHARE, recomandåri pentru atingerea obiectivelor.Discu¡iile au vizat standardele de comercializare pentrufructe ¿i legume proaspete, inspec¡ia de stat pentru controlulcalitå¡ii legumelor ¿i fructelor proaspete ¿i grupurile de producåtori.Misiunea a continuat cu deplasåri la serele dinPope¿ti - Leordeni ¿i Codlea - Bra¿ov, Pia¡a de Gross Bucure¿ti,punctul de control vamal Militari, Fabrica de conserveRâureni, Institutul de cercetåri pomicole de la MåråcineniArge¿, Asociatia de marketing pentru fructe Mice¿ti, Arge¿,Asocia¡ia de marketing pentru legume ¿i cartofi Brezoaiele,jude¡ul Dâmbovi¡a, centrele de colectare pentru legume -fructe Brezoaiele ¿i Mihåie¿ti. Au fost apreciate progresulprivind transpunerea legisla¡iei comunitare privind grupurilede producåtori ¿i inspec¡ia pentru controlul calitå¡ii legumelor¿i fructelor. A fost de asemenea subliniatå necesitatearecunoa¿terii grupurilor de producåtori pentru a fi posibilåaccesarea Måsurii 3.2. a programului SAPARD."Controlul calitå¡ii în lan¡ul laptelui"Întâlnirea periodicå a partenerilor proiectului PSO depreaderare "Controlul calitå¡ii în lan¡ul laptelui" a avut locluni, 12 iulie 2004, în prezen¡a ata¿atului agricol al Olandeiîn România, Meeuwes Brouwer. Aceasta a fost prima întâlnirea Comitetului de Consiliere a Proiectului care a avut cascop prezentarea raportului ini¡ial al Proiectului (informa¡iilecolectate ¿i ajustarea scopului ¿i rezultatelor) ¿i planificareaactivitå¡ilor pentru perioada urmåtoare (structura institu¡ionalå¿i instruire).Urmare acestui proiect, Asocia¡ia Patronatului Romândin Industria Laptelui (APRIL) ¿i Asocia¡ia Generalå aCrescåtorilor de Taurine din România (AGCTR) vor avea unscop comun, o procedura internå cu privire la schimbul deinforma¡ii, cu personal profesionist ¿i facilitå¡i disponibile.De asemenea, Autoritatea Na¡ionalå Sanitar - Veterinarå ¿ipentru Siguran¡a Alimentelor (ANSVSA) va fi capabilå såsupervizeze controlul calitå¡ii laptelui ca materie primå conformDirectivei 92/46. În acela¿i timp, proiectul va duce laapari¡ia unui sistem de control al calitå¡ii laptelui func¡ional¿i transparent pentru toate pår¡ile relevante ¿i a unui sistemfunc¡ional de platå a laptelui ca materie primå pe baza unorNewsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 51

Ministerecriterii de calitate.Participan¡ii la discu¡ii au vorbit despre necesitatea reorganizåriiprocesatorilor ¿i producåtorilor în cadrul acelora¿iorganiza¡ii ¿i despre necesitatea creårii altora mai puternice¿i profesionale. În ceea ce prive¿te controlul calitå¡ii laptelui,va fi necesarå o re¡ea de laboratoare (dupå modelul de laCluj) care så efectueze analize atât pentru plata laptelui cât,¿i pentru ameliorarea geneticå a animalelor.Reuniunea Comitetului de Monitorizarepentru Programul SAPARDCea de-a ¿asea reuniune a Comitetului de Monitorizarepentru Programul SAPARD a avut loc miercuri, 14 iulie2004, la sediul Ministerului Agriculturii, Pådurilor ¿i DezvoltåriiRurale.La aceastå întrunire, Comisia Europeanå a fost reprezentatåde Stylianos Vayanos, responsabil pentru România încadrul Direc¡iei Generale pentru Agriculturå ¿i Kaj Mortensen,¿eful Unitå¡ii SAPARD. ªedin¡a de lucru a fost deschisåde Alexandru Farca¿, ministrul integrårii europene ¿iJonathan Scheele, ¿eful Delega¡iei Comisiei Europene înRomânia. Reuniunea a fost prezidatå de Nicolae Istudor, secretarde stat pentru dezvoltare ruralå în cadrul MinisteruluiAgriculturii, Pådurilor ¿i Dezvoltårii Rurale ¿i de Drago¿Andrei, secretar de stat în Ministerul Finan¡elor Publice. Deasemenea, la întrunire au participat ¿i reprezentan¡i ai asocia¡iilor¿i patronatelor din România. În cadrul agendei delucru au fost dezbåtute problematici privind stadiul actual alderulårii Programului SAPARD, stadiul aplicårii prevederilorHG nr. 893 privind garantarea unor credite internenecesare desfå¿urårii Måsurii 2.1. "Dezvoltarea ¿i îmbunåtå¡ireainfrastructurii rurale", situa¡ia cererilor de platå depuse¿i situa¡ia plå¡ilor efectuate pentru proiectele contractateîn cadrul Måsurilor 1.1. "Îmbunåtå¡irea prelucrårii ¿imarketingului produselor agricole ¿i piscicole" ¿i 2.1."Dezvoltarea ¿i îmbunåtå¡irea infrastructurii rurale".Cu aceastå ocazie a fost prezentat Raportul asupra rezultatelorcontroalelor efectuate pe tema conflictelor de intereseîn cadrul proiectelor de infrastructurå ¿i modul de rezolvare,precum ¿i propunerile de modificare a Planului Na¡ionalpentru Agriculturå ¿i Dezvoltare Ruralå, fi¿ele revizuite alemåsurilor 1.1, 2.1, 3.1 ¿i 3.4, inclusiv fundamentarea ¿i justificareaacestora.Oficialii comunitari au apreciat progresele recente înregistrateîn implementarea programului, ob¡inute în urma demersurilorMinisterului Agriculturii, Pådurilor ¿i DezvoltåriiRurale în vederea întåririi capacitå¡ii administrative ¿i institu¡ionaleale Agen¡iei SAPARD. În acela¿i timp, au fost discutatepreviziunile asupra nivelului de absorb¡ie a fonduriloralocate în bugetul anului 2000 ¿i evaluarea gradului de riscîn cazul proiectelor cu conflict de interese. Reprezentan¡iiAgen¡iei SAPARD au prezentat Planul de comunicare pentrumåsurile acreditate ¿i pentru cele care urmeazå så fieacreditate, inclusiv stadiul actual al campaniei de informare,ac¡iunile ini¡iate ¿i planificate privind publicitatea ¿i promovareaProgramului în rândul poten¡ialilor beneficiari.Au fost stabilite, de asemenea, modalitå¡ile tehnice detransfer a Autoritå¡ii de Management ¿i a Secretariatului Comitetuluide Monitorizare pentru Programul SAPARD de laMinisterul Finan¡elor Publice la Ministerul Agriculturii, Pådurilor¿i Dezvoltårii Rurale.Ministerul Muncii, Solidaritå¡ii Sociale¿i FamilieiDoamna Elena Dumitru - la Consiliul Informal- Ocuparea For¡ei de Muncå ¿i Afaceri Sociale,de la Maastricht, Regatul OlandeiMinistrul Muncii, Solidaritå¡ii Sociale ¿i Familiei, doamnaElena Dumitru, a participat la Consiliul Informal - OcupareaFor¡ei de Muncå ¿i Afaceri Sociale organizat, în perioada9 - 10 iulie, la Maastricht, Regatul Olandei, unde aprezentat obiectivele politicii de incluziune socialå promovatåde Guvernul României. Astfel, a fost subliniatå importan¡aîmbunåtå¡irii accesului cetå¡enilor români afla¡i în dificultatela servicii de asisten¡å socialå de calitate, precum ¿i laprograme de formare profesionalå sau reconversie profesionalå.Ministrul Muncii a aråtat cå Planul Na¡ional pentruOcuparea For¡ei de Muncå pentru perioada 2004-2005 vizeazåstimularea ocupårii prin måsuri active, în condi¡iile armonizåriilegisla¡iei române¿ti cu acquis-ul comunitar. Deasemenea, Planul Na¡ional pentru Ocupare are un rol importantîn identificarea mijloacelor prin care se pun în practicåprincipiile Strategiei Europene de Ocupare a For¡ei deMuncå.¥ntâlnire cu reprezentan¡ii federa¡iilor sindicaledin învå¡åmântLuni, 12 iunie 2004, la sediul Ministerului Muncii, Solidaritå¡iiSociale ¿i Familiei sub coordonarea domnuluiMarian Sârbu, ministru delegat pentru rela¡iile cu parteneriisociali a avut loc o nouå întâlnire cu reprezentan¡ii federa¡iilorsindicale din învå¡åmânt. Din echipa guvernamentalåau fåcut parte secretari de stat precum ¿i speciali¿ti dincadrul Ministerului Finan¡elor Publice, Ministerului Educa¡iei¿i Cercetårii, Ministerului Muncii, Solidaritå¡ii Sociale¿i Familiei.Pår¡ile au luat act de finalizarea proiectului de legeprivind salarizarea personalului din învå¡åmânt, urmând carea¿ezarea efectivå a salariilor så fie discutatå la data de 9august a.c. când Ministerul Finan¡elor Publice î¿i va prezentapropunerile în func¡ie de cea de-a doua rectificare bugetarå.52Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

MinistereMinisterul Transporturilor,Construc¡iilor ¿i TurismuluiControl pe LitoralUnitå¡ile turistice din sta¡iunile de pe litoral au fost dinnou controlate de echipele Direc¡iei de Control din cadrulAutoritå¡ii Na¡ionale pentru Turism. În perioada 5 - 11 iulieau fost verificate loca¡ii din Mamaia, Costine¿ti, Neptun,Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Venus ¿i Saturn, unde au fosturmårite respectarea urmåtoarelor norme: aspectul edilitargospodåresc al sta¡iunilor; func¡ionarea structurilor de primireturisticå cu func¡iuni de alimenta¡ie publicå ¿i programeartistice, audi¡ii muzicale, video, TV organizate în aer liberdupå ora 1 noaptea; îndeplinirea criteriilor de clasificare pentrustructurile de primire turistice.Au fost verificate un numår de 50 de unitå¡i, dintre care23 de cazare ¿i 27 de alimenta¡ie publicå.În sta¡iunea Neptun hotelurile Delta, Sulina, Dobrogea,Traian apar¡inând de SC Sulina Estival SA au fost gåsite cunereguli. Echipa a constat cå lipsesc veiozele, co¿urile degunoi cu capac, iar numårul de telefon al Autoritå¡ii Na¡ionalepentru Turism nu este afi¿at, motiv pentru care acesteunitå¡i au fost sanc¡ionate contraven¡ional cu o amendå de5.000.000 lei. Bistro Olimp, Disco Bar "Dunarea - ClubBizar", Disco Calipso, Terasa "Venus Star" au fost sanc¡ionatecontraven¡ional cu avertisment pentru cå difuzeazå programeartistice dupå ora 1 noaptea.În sta¡iunile Venus ¿i Cap Aurora echipa de control a verificatun numår de 9 unitå¡i, din care 4 de cazare ¿i 5 de alimenta¡iepublicå. În hotelurile Irina, Opal, Diamant lipseausacii menajeri, co¿urile de gunoi cu capac, prosoapele, trusaac/a¡å, periile de pantofi, umera¿ele, veiozele, paharele dinbaie, iar la complexul de vile Bâlea lipseau dezodorizanteleWC, co¿urile de gunoi cu capac, periile de haine ¿i depantofi, umera¿ele. Hotelul Irina a primit o amendå de5.000.000 lei pentru ca nu avea afi¿at numårul de telefon alAutoritå¡ii Na¡ionale pentru Turism.ªi la Mamaia echipele de control au gåsit numeroasenereguli. Din loca¡iile verificate lipseau saltelele de protec-¡ie, co¿urile de gunoi cu capac, sacii menajeri, veiozele. Lahotelul Alcor grupurile sanitare comune nu dispuneau de apåcaldå. Hotelul Aurora nu a pus în camere la dispozi¡ia clien-¡ilor noptiere, primind dispozi¡ia de a remedia deficien¡ele în48 de ore. Pentru cå în camerele din Hotelul Midia lipseauveiozele ¿i noptierele, echipa de control a aplicat o amendåde 10.000.000 lei.Au mai fost sanc¡ionate cu avertisment Disco Primo,Club Fati, Disco "The Note Beach Club", Club XXI pentrucå difuzau programe artistice în aer liber dupå ora 1 noaptea.Hotelul pentru tineret Felix din Costine¿ti a fost sanc-¡ionat cu avertisment pentru cå nu avea afi¿ate tarifele decazare ¿i lipseau co¿urile de gunoi. La Hotelul ¿tefania s-aconstat lipsa veiozelor, a suportului pentru bagaje, a covora-¿ului de baie, a co¿urilor de gunoi cu capac, precum ¿i imposibilitateaîncasårii contravalorii serviciilor pe baza cår-¡ilor de credit. Pentru deficien¡ele constatate unitatea a fostsanc¡ionatå cu amendå de 20.000.000 lei. Singura neregulågåsitå la vila Amiral Nord a fost legatå de lipsa suportuluipentru bagaje. A fost verificat ¿i aspectul edilitar-gospodårescal sta¡iunii, constatându-se cå lacul din centrul sta¡iuniiera plin de iarbå ¿i de resturi menajere.Au fost identifica¡i agen¡ii economici ce au contracte deasigurare a poten¡ialului turistic al plajei, constatându-se cåplajele erau dotate cu co¿uri de gunoi, ¿ezlonguri, umbrelu¡e¿i unele dintre ele cu grupuri sanitare. Întrucât nu de¡ineauautoriza¡ii turistice, ace¿ti agen¡i economici au fost avertiza¡i¿i consilia¡i în vederea ob¡inerii acestor autoriza¡ii.Implementarea sistemului informatic IRISLa CFR Marfå implementarea sistemului informaticIRIS, respectiv a aplica¡iilor MERCUR, ARGUS ¿i SPEARs-a realizat în totalitate pe zona pilot Bucure¿ti - Bra¿ov ¿i secontinuå extinderea implementårii pe coridoarele transeuropeneIV ¿i IX care stråbat teritoriul românesc între Curtici-Constan¡a Port respectiv Giurgiu-Criste¿ti Jijia.Astfel, pe sucursalele Constan¡a, Bra¿ov ¿i Timi¿oara sedesfå¿oarå în prezent ac¡iuni de instruire a personalului careva utiliza sistemul informatic în paralel cu activitatea dedefinitivare a infrastructurii de comunica¡ii ¿i instalarea calculatoarelor.Sistemul informatic IRIS reprezintå o solu¡ie integratå deinformizare, incluzând hardware, re¡ea ¿i telecomunica¡ii,software de sistem ¿i aplica¡ii software. Sistemul con¡ine maimulte aplica¡ii care deservesc toate domeniile transporturilorferoviare.De interes pentru CFR Marfå sunt MERCUR, ARGUS,SPEAR ¿i FOCUS. SPEAR - obiectivele Aplica¡iei ManagementulMaterialului Rulant, pentru nivelele opera¡ional ¿imanagerial sunt:• Managementul componentelor de material rulant;• Managementul lucrårilor de intre¡inere;• Managementul materialelor;• Controlul costurilor.Spear - este folositå la diferite nivele de lucru cu materialrulant, începând cu conducerea ¿i terminând cu personalulopera¡ional din depouri, recep¡ii de vagoane etc. Conducereapoate fi informatå în orice moment despre situa¡ia materialuluirulant. Aplica¡ia Spear2000 se bazeazå, de asemenea,pe douå concepte majore: inventarierea echipamantelor ¿iordinul de lucru. Completarea actelor pentru echipamentepentru tot materialul rulant din parc ¿i realizarea ordinelor delucru pentru toate lucrårile fåcute asupra acestui parc reprezintådrumul cåtre o informa¡ie corecta la timpul potrivit.Important pentru aceastå aplica¡ie este integrarea cu celelalteaplica¡ii IRIS care oferå informa¡ii privind materialul rulant.Spear s-a realizat ¿i este implementat la nivelul întregiire¡ele. IRIS - Aplica¡ia Managementul Materialului Rulantva avea ¿i o interfa¡å cu sistemul de management financiarNewsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 53

Ministerebazat pe Oracle Financials pentru datele privind între¡inerea¿i achizi¡iile. IRIS ARGUS - activitå¡i operative de Marfå,con¡ine înregistråri pentru toate vagoanele ¿i locomotivelecare sta¡ioneazå sau care se aflå în circula¡ie pe calea feratå,incluzând vagoane stråine intrate/ie¿ite prin sta¡iile de frontierå.Facilitatea cheie a aplica¡iei ARGUS client o constituiereprezentarea graficå a hår¡ii sta¡iilor cu linii, care afi¿eazåprin pictograme vehiculele aflate în acea sta¡ie pe fiecarelinie, în ordinea lor realå. Fiecare tip de vehicul este afi¿at diferit,printr-o pictogramå specificå, care sugereazå felul ¿istarea vagonului (încårcat, gol, vagon stråin). De asemenea,aplica¡ia ARGUS afi¿eazå liste cu trenurile care urmeazå såsoseascå sau så se expedieze în sta¡ia respectivå, afi¿ând ¿icompunerea lor. MERCUR - subsistemul comercial Marfåce permite crearea documentelor de transport (scrisorilor detrasurå) ¿i utilizarea acestora pentru calculul tarifelor accesorii¿i a tarifelor de transport datorate. Se asigurå între-¡inerea fi¿ierelor privind sta¡iile, clien¡ii, tarifele, distan¡ele ¿iprocentul de TVA aplicabil, etc. În sistem se înregistreazå deasemenea contractele ¿i comenzile clien¡ilor pentru vagoanegoale.Toate aplica¡iile care vor compune sistemul IRIS vor fiintegrate cu aplica¡iile de management financiar contabilbazat pe ORACLE FINANCIALS.Pentru îmbunåtå¡irea nivelului de traia tinerilorPreocuparea Ministerului Transporturilor, Construc¡iilor¿i Turismului pentru îmbunåtå¡irea nivelului de trai a tinerilors-a concretizat prin implementarea programului guvernamental"Locuin¡e pentru tineri, destinate închirierii". Prinderularea acestui program de cåtre Agen¡ia Na¡ionalå pentruLocuin¡e, MTCT a oferit tinerilor care sunt la început decarierå posibilitatea de a locui decent în apartamente noi.Toate locuin¡ele construite prin acest program vor intra înfondul locativ al statului reducându-se deficitul de locuin¡epe care îl are România.Numårul locuin¡elor finalizate de ANL cre¿te în fiecarelunå, astfel încât, numai în luna iulie vor fi finalizate 796 deapartamente în întreaga ¡arå.În jude¡ele Boto¿ani ¿i Maramure¿ au fost finalizateprimele locuin¡e din luna iulie. Comisiile de speciali¿ti dinANL continuå programul recep¡iilor tehnice ¿i în alte jude¡edin ¡arå.Pe lângå cele 25 de locuin¡e, pe care ANL le-a finalizatîn luna iunie, în municipiul Boto¿ani, jude¡ul Boto¿ani aumai fost recep¡ionate alte 35 de apartamente, situate în stradaAlba Iulia. Odatå cu finalizarea celor 35 apartamente, acåror valoare de investi¡ie a fost de 18 miliarde lei, s-a finalizatîntregul ansamblu care are un total de 100 de locuin¡e.Blocurile au fost construite cu subsol, parter ¿i 4 etaje.Prin programul "Locuin¡e pentru tineri, destinate închirierii",în jude¡ul Boto¿ani au fost finalizate 233 locuin¡e, suntîn execu¡ie alte 260 de apartamente ¿i în pregåtire încå 230de locuin¡e. În jude¡ul Maramure¿, în ora¿ul Sighetu Marma-¡iei, au fost finalizate lucrårile la blocul U15 din CartierulUnirii. Celor 48 de familii de tineri care s-au mutat în CartierulUnirii, alte 24 de familii de tineri vor beneficia de olocuin¡å, în regim de închiriere. Blocul U15 are un regim deînål¡ime de P+3E, valoarea investi¡iei pentru aceste lucrårifiind de peste 16,5 miliarde de lei. Tot în Sighetul Marma¡iei,pe strada Alexandru Ivasiuc nr 5, ANL a finalizat 24 de locuin¡e.Blocul a fost construit în regim de înål¡ime P+4E iarvaloarea investi¡ie a fost de 12,5 miliarde lei. În Zona Centralåa localitå¡ii Târgu Låpu¿, pe strada ¿trandului, ANL arecep¡ionat 17 de apartamente. Locuin¡ele au fost construiteîn douå blocuri cu regim de înål¡ime P+2E. Tot în ZonaCentralå dar pe strada 1 Mai au fost finalizate de ANL 35 deapartamente. Valoarea investi¡iei pentru cele 52 de locuin¡econstruite în Târgu Låpu¿ a fost de 26 miliarde lei. La niveluljude¡ului Maramure¿, Agen¡ia Na¡ionalå pentru Locuin¡e afinalizat 96 locuin¡e, are în execu¡ie alte 96 de apartamente¿i în pregåtire încå 177 de locuin¡e. Finisajele interioare ¿iexterioare au fost controlate în fiecare locuin¡å, calitatea lucrårilorfiind foarte bunå. Pentru finisajul pardoselilor s-auprevåzut gresie în baie ¿i bucåtårie ¿i parchet laminat încamerele de locuit. Pere¡ii sunt placa¡i în båi ¿i bucåtårii cufaian¡å, iar în restul camerelor s-au executat vopsitorii de tiplavabil. Tâmplåria exterioarå este din lemn stratificat cugeam termopan, iar cea interioarå din lemn låcuit.Dupå finalizarea blocurilor, Agen¡ia Na¡ionalå pentruLocuin¡e le predå primåriilor, urmând ca acestea så leînchirieze tinerilor. Locuin¡ele construite de ANL vor fi repartizatetinerilor care îndeplinesc condi¡iile pentru a puteaprimi o caså. Locuin¡ele se acordå tinerilor cu vârsta între 18¿i 35 de ani, care nu au deja un apartament în proprietate saucårora nu le-a fost repartizatå o locuin¡å prin acest program.De asemenea, solicitan¡ii trebuie så fie încadra¡i cu contractde muncå ¿i så-¿i desfå¿oare activitatea în localitatearespectivå. "Pânå acum am dovedit cå putem oferi familiilortinere locuin¡e decente. Un lucru pe care îl ¿tiu sigur este cånu ne vom opri aici. Vom continua lucrårile de construc¡iipentru tineri ¿i în alte localitå¡i de pe teritoriul ¡årii, astfelîncât cât mai mul¡i tineri care-¿i doresc så întemeieze o familieså nu mai aibå grija cå nu au unde locui cu familiile lor.Proiectele noastre de construc¡ii de locuin¡e pentru tineriaflate în derulare demonstreazå cå acest domeniu este unulprioritar pentru noi, fiindcå încercåm astfel så rezolvåmpoate una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntåpopula¡ia. Må bucurå foarte tare de fiecare datå så-ivåd pe tineri mutându-se în caså nouå, ¿i încercåm så facemtot ceea ce se poate så le acordåm tuturor o ¿anså realå" adeclarat Miron Mitrea, Ministrul Transporturilor, Construc-¡iilor ¿i Turismului.Reuniunea Comisiei Consultativepentru Promovarea TurismuluiMiercuri, 14 iulie 2004, la sediul Autoritå¡ii Na¡ionalepentru Turism din cadrul MTCT a avut loc o nouå reuniune54Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Ministerea Comisiei Consultative pentru Promovarea Turismului. Laaceastå reuniune au fost prezente, din partea ministerului,doamnele Carmen Moraru - director general la Direc¡ia GeneralåPromovare, Programe, Rela¡ii Interna¡ionale ¿i Integrare¿i Adriana Matei - Director General Adjunct al Direc¡ieiGenerale Autorizare, iar ca reprezentan¡i ai federa-¡iilor ¿i asocia¡iilor din domeniul turistic doamna MarilenaStoian - pre¿edinte al Asocia¡iei Na¡ionale a TurismuluiRural, Ecologic ¿i Cultural, domnul Dan Vasilescu - pre-¿edinte al Federa¡iei Patronatelor din Turismul Românesc,domnul Petre Bala¿ - Asocia¡ia Na¡ionalå a Agen¡iilor deTurism, domnul Andrei Blumer - Pre¿edinte al Asocia¡iei deEcoturism din România, domnul Adrian Vlaicu - director demarketing în cadrul SNTFC CFR Cålåtori ¿i doamna AnneMarie Musta¡å - Director Executiv al Organiza¡iei Patronalea Turismului Balnear din România.Un subiect important aflat pe ordinea de zi a reuniunii l-areprezentat Memorandumul de În¡elegere semnat între MinisterulTransporturilor, Construc¡iilor ¿i Turismului ¿i Administra¡iaNa¡ionalå a Turismului din Republica PopularåChinezå privind programul de derulare a turismului organizatal cetå¡enilor chinezi în România. Cu acest prilej au fostdiscutate condi¡iile pe care trebuie så le îndeplineascå agen-¡iile de turism care se înscriu în acest program ¿i aspecte legatede derularea programelor turistice pentru cetå¡enii chineziîn România.Un alt subiect abordat în cadrul ¿edin¡ei a fost parteneriatuldintre Autoritatea Na¡ionalå pentru Turism, societå¡ilecomerciale din turism ¿i asocia¡iile ¿i federa¡iile profesionale¿i patronale din domeniu privind participarea la manifestårileinterna¡ionale de turism din semestrul II al anului 2004.S-au readus în discu¡ie aspecte legate de acordareavizelor pentru cetå¡enii din Rusia, Turcia, Israel ¿i Serbia, urmândca la sfâr¿itul lunii iulie så aibå loc o întâlnire între reprezentan¡iiMinisterului Afacerilor Externe ¿i asocia¡iileprofesionale ¿i patronale din turism, cu participarea reprezentan¡ilorAutoritå¡ii Na¡ionale pentru Turism.Ministerul Culturii ¿i CultelorPentru a respecta voin¡a testamentaråa poetului Lucian BlagaLa ini¡iativa comunå a Ministerului Culturii ¿i Cultelor ¿ia Prefecturii Jude¡ului Alba, în data de 12.07.2004 a avut locla sediul celei din urmå o întâlnire la care au participat:reprezentantul Ministerului Culturii ¿i Cultelor, doamnaIrina Arabagiu, Prefectul jude¡ului Alba, domnul MugurelLiviu Sârbu, Primarul municipiului Sebe¿, domnul AlexandruDåncilå, directorul Direc¡iei Jude¡ene pentru Culturå,Culte ¿i Patrimoniu Cultural Na¡ional, domnul Gabriel Rustoiu,directorul Centrului Cultural "Lucian Blaga" Sebe¿,domnul Gheorghe Maniu, reprezentan¡i ai Societå¡ii Culturale"Lucian Blaga" din Cluj Napoca, reprezentan¡i ai memoriuluiadresat autoritå¡ilor centrale, redactorul ¿ef al revistei"Apostrof", prof. Marta Petreu, directorul Teatrului Na-¡ional "Lucian Blaga" din Cluj Napoca, prof. Ioan Varticpentru solu¡ionarea amplasamentului sålii de sport din vecinåtateamormântului marelui poet ¿i filozof Lucian Blaga.De comun acord s-au propus efectuarea demersurilor necesarepentru reducerea înål¡imii construc¡iei sålii de sportdin curtea ¿colii pânå la nivelul gardului care separå incintacimitirului de aceastå curte, astfel încât sala de sport så nu fievizibilå peste gardul de incintå al cimitirului. Solu¡ia a fostconsideratå binevenitå ¿i absolut necesarå pentru a respectavoin¡a testamentarå a poetului.PrecizåriReferitor la recentele declara¡ii fåcute de ArhiepiscopulSucevei ¿i Rådåu¡ilor, IPS Pimen, ministrul culturii ¿i cultelor,acad. Råzvan Theodorescu, face urmåtoarele precizåri:"Ca ministru al culturii ¿i cultelor, implicat direct în sårbåtorireade la Putna din ziua de 2 iulie am luat cuno¿tin¡å derecentele declara¡ii ale IPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei ¿iRådåu¡ilor, cu o uimire ce s-ar fi putut transforma în stupoaredacå nu a¿ fi fost obi¿nuit de mai mult timp cu ie¿irile publiceale ierarhului. Timp de câteva såptåmâni bune, atât eucât ¿i unii colaboratori ai mei sau reprezentan¡i ai altor ministereimplicate în comemorårile de la Suceava ¿i Putna am¡inut legåtura cu IPS Pimen, ne-am consultat reciproc ¿i unadin concluzii la care ierarhul a subscris integral a fost aceeacå în condi¡iile protec¡iei antiteroriste de aståzi nici o måsuråde securitate nu este excesivå. Organizarea ceremoniei de laPutna a fost aproape remarcabilå în condi¡iile prezen¡ei a mii¿i mii de credincio¿i. Înaltul ierarh ar trebui så ¿tie - ¿i ¿tie cusiguran¡å - cå oriunde în lume, într-o catedralå, într-o moschee,într-o sinagogå, într-un templu unde pot fi prezenteînalte oficialitå¡i ale ¡årii respective, måsurile de securitatesunt foarte stricte. Ca participant ¿i ca privitor a¿ spune cå laPutna, în 02.07.2004, discre¡ia celor ce trebuiau så controlezea fost maximå în compara¡ie cu situa¡ii similare din altepår¡i ¿i cå nimic nu a întrerupt fluxul normal al desfå¿uråriislujbei, vizitelor în muzeu sau fire¿tilor agape. În acea ziîncårcatå de evenimente, nici un moment ierarhul locului nune-a vorbit despre "exagerårile" la care face acum aluzie,de¿i ar fi fost ¿i simplu ¿i firesc så ne comunice asemeneadate. Cât despre opinia privitoare la - se sugereazå - caracterulcorect, exemplar ¿i în¡elept al vizitelor lui Ceau¿escu laPutna, aceasta reprezintå strict problema personalå a ierarhuluide la Suceava ¿i a celor care, fårå doar ¿i poate, îiinspirå periodic asemenea declara¡ii. Ministerul Culturii ¿iCultelor a sprijinit constant, în numele Guvernului României,mare parte din cheltuielile prilejuite de aceastå sårbåtoare,socotind - o ca o datorie elementarå. Cu to¡ii, simplicetå¡eni ¿i oameni normal constitui¡i am socotit comemorareadin 02 iulie decentå, necesarå ¿i pilduitoare, iar prezen¡aacolo a celor mai importan¡i lideri politici ¿i de stat afost garan¡ia unei autentice sårbåtori na¡ionale"Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 55

MinistereBunurile culturale mobile¥n ianuarie 2003, dupå mai bine de doi ani de la apari¡ialegii 182/2000 ¿i la un an de la publicarea Ordinului nr. 2053din 17 mai 2002 pentru aprobarea Normelor de clasare a bunurilorculturale mobile în Monitorul oficial nr. 349 din 24mai 2002, a început de urgen¡å clasarea bunurilor culturalemobile. La începutul anului 2003, Ordonan¡a de Guvern nr.16/2003, a amendat Legea nr. 182/2000, în concordan¡å cuprevederile Directivei Consiliului 93/7/CEE din 15 martie1993 privind restituirea bunurilor culturale care au påråsitilegal teritoriul unui stat membru, precizând sensurile termenului"patrimoniu cultural" ¿i "tezaur" ¿i simplificând -într-o anume måsurå - procedura de clasare.Aceasta a permis ca, în prezent, situa¡ia clasårilor înTezaur så fie urmåtoarea: Domeniu/An 2003 2004 TOTALArtå plasticå 554 39 593 Artå decorativå 133 94 227Arheologie 347 111 458 Numismaticå ¿i medalisticå 106106 Documente ¿i carte veche 78 6 84 Etnografie 148 148Istorie (memoriale) 104 104 ¿tiin¡ele naturii 261 425 686Istoria ¿tiin¡ei ¿i tehnicii 16 21 37 TOTAL 1.747 696 2.443Lista monumentelor istoricePrima lista a monumentelor istorice din Romania, dupaaproape 50 de ani, va fi publicata pina cel mai tirziu la 24iulie, fiind unul dintre cele mai impotante evenimente culturaledin ultimele decenii deoarece din motive care tin de istoriacontemporana a Romaniei, o asemenea lista nu s-a publicatde 49 de ani.Ministrul Culturii si Cultelor, acad. Razvan Theodorescua semnat la 8 iulie 2004, Ordinul pentru aprobarea primeiliste a monumentelor istorice dupa 1955. In 1955 erau pelista 3.445 monumente, clasate la propunerea AcademieiRomane.Articolul 60 al Legii monumentelor istorice, adoptata invara lui 2001, precizeaza ca lista din 1992 ramine in vigoaresi produce efecte pentru maxim trei ani de la intrarea invigoare. In cazul in care nu se publica o lista, simbata, 24iulie 2004, Romania ar ramine fara o evidenta oficiala a monumenteloristorice, nici macar cea din 1992. Lista a plecatdeja la Monitorul Oficial, iar acesta va fi cel mai mare efortal Monitorului Oficial din ultimii ani, intrucât lista are pesteo mie de pagini.In prezent, lista are 29.425 pozitii in total, dintre care9.585 monumente arheologice, 17.708 arhitecturale, 678monumente de for public si 1464 de memorial funerar. Listacu monumentele disparute, in numar de 544, va fi publicataseparat, odata cu cealalta.Dupa publicarea in Monitorul Oficial, listele urmeaza safie puse si pe site-ul Ministerului Culturii si Cultelor.Lista imparte monumentele din Romania in doua categorii,A si B, in functie de care se vor acorda bani de la bugetulde stat, respectiv bugetele locale. Lista va fi reactualizatala fiecare cinci ani.Autoritatea Na¡ionalå de ControlRezultatele verificårii efectuatela Casa Judeteana de Asigurari de SanatateNeamt (CJAS), precum si laSpitalul Judetean Piatra NeamtIn perioada 11 - 14 mai 2004, Autoritatea Nationala deControl a efectuat o verificare la Casa Judeteana de Asiguraride Sanatate Neamt (CJAS), precum si la Spitalul JudeteanPiatra Neamt.Astfel, o echipa de control formata din consilieri dincadrul Autoritatii Nationale de Control, a efectuat un controlla Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Neamt si la SpitalulJudetean Piatra Neamt, avand ca obiective verificareacriteriilor care au stat la baza incheierii contractelor de furnizarede servicii medicale si farmaceutice de catre CJASNeamt, precum si a aspectelor cuprinse in sesizarile primitein legatura cu activitatea Spitalului Judetean Piatra Neamt.Urmare actiunii de control, au rezultat urmatoarele:In ceea ce priveste Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate,controlul a avut ca obiectiv verificarea modului de incheieresi derulare a contactelor incheiate de catre Casa Judeteanade Asigurari de Sanatate si furnizorii de serviciimedicale si farmaceutice, in conformitate cu prevederilecontractului - cadru si cu normele metodologice de aplicareale acestuia.In acest mod, s-a constatat ca, in anul 2004, Casa Judeteanade Asigurari de Sanatate Neamt a incheiat un numarde 543 contracte cu furnizorii de servicii medicale si farmaceutice.Totodata, referitor la activitatea de contractare a serviciilormedicale pentru specialitatile paraclinice, mentionamca Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Neamt a contractatservicii medicale paraclinice cu 9 furnizori din sistemulprivat si 4 acte aditionale la contractele incheiate cuspitalele.Din analiza documentelor in baza carora s-au selectatfurnizorii si s-au stabilit punctajele aferente fiecarui criteriude evaluare, au fost constatate deficiente privind desfasurareaoperatiunilor specifice activitatii de contractare a serviciilormedicale paraclinice datorate nerespectarii prevederilordin Anexa nr. 11 la Ordinul ministrului sanatatii si alpresedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr.1.220/890/2003 pentru aprobarea normelor metodologice deaplicare a Contractului - cadru privind conditiile acordariiasistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari socialede sanatate, deficiente care constau in:- acceptarea la contractare a unor furnizori care nu auintrunit conditiile obligatorii de selectie, deoarece nu efectuauanalizele medicale obligatorii pentru incheierea contractuluicu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate prevazutein anexa nr. 8 la ordin - acceptarea la contractare a unor furnizoricare nu au prezentat tarife fundamentate pentru ana-56Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Ministerelizele medicale de laborator ofertate sau au prezentat tarifefundamentate incorect pentru calculul punctajului criteriuluifinanciar, nerespectand prevederile legale pentru acest criteriu(acestia trebuia sa fie respinsi de la contractare);- alocarea punctajului maxim pentru toti furnizorii de serviciiparaclinice, in baza criteriului de activitate (raport intrevaloarea contractului incheiat de furnizor cu CJAS in anulprecedent si valoarea cifrei de afaceri realizata din serviciimedicale paraclinice in anul precedent), considerandu-sevaloarea contractului cu CJAS egala cu valoarea cifrei deafaceri aferenta anului precedent, fara a se tine seama si deveniturile incasate de furnizori pentru investigatiile efectuatecontra cost;- alocarea punctajului corespunzator criteriului de corectitudines-a efectuat in baza raportului dintre valoarea analizelormedicale respinse/imputate si valoarea analizelor medicalede laborator raportate in anul precedent si nu, conformprevederilor Ordinului 1220/890/2003, ca raport intre numarulde analize de laborator respinse/imputate si numarul deanalize de laborator raportate in anul precedent.De asemenea, deficientele constatate se datoreaza si nerespectariiOrdinului 522/2003 pentru aprobarea NormelorMetodologice referitoare la exercitarea controlului financiarpreventiv care prevede obligativitatea exercitarii controluluifinanciar preventiv asupra operatiunilor specifice activitatiide contractare si angajare a serviciilor medicale, ceea ce adeterminat neidentificarea operatiunilor ilegale si ineficiente.Totodata, conducerea CJAS, a decis introducerea unuicriteriu suplimentar - criteriul de adresabilitate, determinat inbaza valorilor contractate in anii precedenti de furnizori si aprocedat la stabilirea valorii de contract in baza acestui criteriu,nefolosind ierarhia furnizorilor rezultata dupa aplicareacriteriilor de evaluare.In acest sens, un bun exemplu este cel al furnizoruluiCentrul Medical Micromedica SRL aflat pe primul loc inclasament cu 70,41 puncte, caruia i-au fost alocate 5.556.902mii lei fata de 2.496.563 mii lei rezultati dupa aplicarea criteriilorde evaluare, in timp ce urmatorului clasat, furnizorulMedical Test SRL care avea un punctaj de 63,25 puncte, i-aufost alocate 2.300.000 mii lei (respectiv 41,38% din valoareacontractuala alocata primului clasat).Aplicarea cu preponderenta a criteriului de adresabilitatein stabilirea valorilor de contract a fost importuna, deoareceparametrii specifici acestui criteriu se regasesc in criteriilestabilite de norme si au fost utilizati anterior la calculul criteriuluide activitate mentionat in Ordinul 1220/890/2003,Anexa nr. 11.De asemenea, referitor la activitatea de contractare a serviciilorpentru specialitatile clinice, CJAS a contractat serviciimedicale cu un numar de 53 de furnizori de serviciimedicale, din care 49 din sistem privat si 3 acte aditionale lacontractele incheiate cu spitalele. Valoarea contractelor incheiatecu furnizorii de servicii pentru specialitatile clinice afost determinata incorect numai in baza duratei programuluide lucru declarat de medicii de specialitate, fara a fi aplicatecelelalte criterii prevazute de art.3 si 4, anexa nr. 9 din ordin.Referitor la activitatea de contractare a serviciilor medicalespitalicesti, precizam ca au fost incheiate contracte cu 7furnizori de servicii medicale spitalicesti.Totodata, la contractul cu Spitalul Judetean Piatra Neamt,s-au constatat o serie de deficiente privind stabilirea sumeiaferente serviciilor medicale de tip spitalicesc efectuate inregim de spitalizare de zi, neutilizandu-se tariful pe serviciulmedical negociat, in conformitate cu prevederile Anexei nr.18 art. 5 lit.j si Anexei nr.21 art.7 lit.d. din contractul de furnizarede servicii medicale spitalicesti, la Ordinul nr.1.220/890/2003.Astfel, serviciile medicale contractate si tarifele acestoraau fost stabilite de conducerea spitalului si au fost acceptatede conducerea CJAS Neamt, fara sa sa se negocieze in bazaunor note de fundamentare care sa cuprinda costurile aferenteserviciilor respective. CJAS Neamt a contractat serviciilemedicale respective, in baza unor acte aditionale la contractulde furnizare servicii medicale spitalicesti, intocmite ulteriorraportarilor, fara a efectua verificarea prealabila in privintarealitatii, regularitatii si legalitatii acestora.De asemenea, referitor la acordarea medicamentelor cu sifara contributie personala in tratamentul ambulatoriu, mentionamca CJAS Neamt a incheiat contracte cu un numar de49 farmacii, principala deficienta constand in acordarea inmod aleatoriu a unor puncte in favoarea unor farmacii. Inacest sens, un exemplu este acordarea suplimentar si in modsubiectiv a 8 puncte farmaciei Medica 32 din Roman ceea cea condus la majorarea valorii de contract de la 3.377.515 miilei la 5.293.424 mii lei, fara respectarea prevederilor art.17din Anexa 30 la Ordinul privind metodologia de calcul apunctajului in baza caruia se stabileste valoarea contractului.Precizam ca aspectele enumerate puteau fi evitate dacaactivitatea de contractare si angajare a serviciilor medicale arfi fost supusa controlului financiar preventiv (CFP).In aceasta situatie, raspunderea pentru deficientele constataterevine urmatorilor:- Dr. Lazar Ioan Presedinte Director General- Ec. Atomulesei Marieana Director economic- Dr. Brumusescu Nicoleta Director relatii contractuale- Dr. Groapa Beatrice Medic-sef- Cj. Gioacs Paris Romeo Sef compartiment juridic- Ec. Mihaes Antoaneta Persoane imputernicite cu- Ec. Antonica Cecilia acordarea vizei CFP.In aceste conditii, Autoritatea National de Control a propusCasei Nationale de Asigurari de Sanatate sa verifice activitateade contractare a serviciilor medicale pentru anul2004, la nivelul caselor judetene de asigurari de sanatate inceea ce priveste modul de aplicare a dispozitiilor legale in vigoarein privinta realitatii regularitatii si legalitatii, in vederearemedierii eventualelor deficiente, cu scopul utilizariieficiente si eficace a fondului national unic de asigurari desanatate pentru plata serviciilor medicale de calitate in beneficiulasiguratilor.Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 57

MinistereDe asemenea, a fost efectuata verificarea activitatii decontractare a lucrarilor de reparatii in cadrul unor sectii aleSpitalului Judetean Piatra Neamt, in urma verificarii documentelorsolicitate si puse la dispozitia echipei de control,rezultand urmatoarele:1. Referitor la incheierea si derularea contractului privindexecutia lucrarilor de reparatii capitale la Sectia Contagioasedin cadrul Spitalului Judetean Neamt, mentionam ca pentruestimarea valorii contractului de lucrari ce aveau sa fie executatela Sectia Contagioase, in urma desfasurarii unei selectiide oferte, spitalul a incheiat cu S.C. Edilproiect S.A. contractulde proiectare nr.36/2002 in valoare de 143.186.750lei, inclusiv T.V.A. Contrar prevederilor contractului incheiat,conform carora lucrarile au fost incredintate de spitalprintr-o comanda transmisa in data de 12.06.2002, s-a constatatca acesta a intocmit si transmis furnizorului o altacomanda decat cea mentionata, in data de 04.06.2002, inconditiile in care invitatia de participare la selectia de ofertea fost intocmita ulterior acesteia (13.06.2002).Avand in vedere aceste constatari, a rezultat ca desemnareaofertantului castigator a fost cunoscuta inaintea participariila concursul de oferte, achizitorul justificand acestfapt, respectiv incredintarea lucrarilor de proiectare S.C.Edilproiect S.A. Piatra Neamt, prin faptul ca societatea a elaboratsi proiectul initial al cladirii Sectiei Contagioase, detinandtotodata si planurile originale ale acesteia.Astfel, in urma organizarii unei alte selectii de oferta,lucrarile de reparatii capitale au fost adjudecate de catre S.C.GIP TB S.R.L. la valoarea de 2.377.944.870 lei, firma cucare s-a incheiat intr-o prima faza contractul nr. 20/26.09.2002 in valoare de 1.500.000.000 lei, inclusiv TVA.Obiectul contractului l-a constituit executarea lucrarilor dereparatii capitale, constand in constructii, instalatii electrice,instalatii termice la etajul al II-lea, precum si in instalatii sanitarela intreg pavilionul Sectiei Contagioase din cadrulSpitalului Judetean Neamt.In anul 2002, lucrarile au fost executate, iar platile au fostefectuate cu incadrarea acestora in valoarea contractata si,respectiv, in limita bugetului de venituri si cheltuieli aprobat.De asemenea, lucrarile au continuat la etajul I si II al SectieiContagioase incepand cu luna ianuarie 2003. Sumele aprobatede catre Directia de Sanatate Publica Neamt, in vedereaefectuarii reparatiilor capitale, au fost virate spitalului prinfile de buget in doua transe, dupa cum urmeaza:- 900.000.000 lei in data de 12.12.2002 si, respectiv,310.000.000 lei in data de 26.11.2003.Din verificarile efectuate, a rezultat ca, in conformitatecu datele inscrise in balanta sintetica intocmita pentrureparatii capitale, in perioada 07.01.2003 - 26.09.2003, aufost executate si facturate lucrari de reparatii capitale invaloare de 1.037.418.203 lei pentru care spitalul a efectuatplati in valoare de 878.519.577 lei, in conditiile in care intrecele doua institutii nu fusese inca incheiat actul aditional, iarvaloarea fondurile alocate cu aceasta destinatie a fost de900.000.000 lei.Dupa repartizarea de catre Directia de Sanatate PublicaNeamt a sumei de 310.000.000 lei in data de 26.11.2003,intre cele doua institutii a fost incheiat, in data de08.12.2003, un act aditional la contract, in valoare de790.000.000 lei, inclusiv T.V.A.In baza actului aditional astfel incheiat, au fost executatesi facturate lucrari de reparatii capitale in suma de151.101.374 lei si s-au efectuat plati tot pentru reparatii capitale,in valoare totala de 310.000.000 lei, in limita fonduriloralocate.Referitor la situatia existenta la 31.12.2003, precizam ca,spre deosebire de inregistrarea platilor in fisa de cont furnizor,in urma verificarii balantelor sintetice, a rezultat ca spitalula efectuat plati catre S.C. GIP TB S.R.L. Piatra Neamt,in valoare totala de 1.278.565.278 lei, dupa cum urmeaza :a) Pentru reparatii capitale -1.210.000.000 lei, inclusivT.V.A.b) Pentru reparatii curente - 68.565.278 lei, inclusivT.V.A.Diferentele valorice dintre cele doua documente (fisa decont furnizor - 1.257.084.855 lei si balanta sintetica intocmitapentru reparatii capitale - 1.210.000.000 lei), au rezultatdin faptul ca, spre deosebire de situatia prezentata in balanta,in fisa de cont furnizor au fost incluse si platile efectuatede catre spital pentru reparatii curente, cu toate ca, potrivitcontractului incheiat intre parti si a actului aditional la acesta,lucrarile au constat in executarea de reparatii capitale sinu de reparatii curente.Din totalul platilor efectuate, in valoare de 1.210.000.000lei, reprezentand contravaloarea reparatiilor capitale, spitalulnu a achitat furnizorului suma de 21.480.423 lei, aceastafiind virata ulterior la Bugetul de Stat cu Ordinul de Plata nr.574/31.03.2003. Luand in considerare cele de mai sus, lareflectarea platilor efectuate in cadrul art. 28 "ReparatiiCapitale" din Anexa 14 la bilantul contabil, suma de21.480.423 lei trebuia dedusa din suma totala 1.210.000.000lei.Pe de alta parte, valoarea de 68.565.278 lei, inclusivT.V.A., trebuia inregistrata in documentele primare de evidentacontabila si reflectata in Anexa 14 la bilantul contabilincheiat la 31.12.2003 intitulata " Detalierea cheltuielilor", laaticolul bugetar 28 "Reparatii capitale" si nu in cadrul articolului27 " Reparatii curente ", intrucat atat in contract, catsi in actul aditional incheiat intre parti se face referire lareparatii capitale si nu la reparatii curente. Astfel, din verificareafacturilor, ordinelor de plata precum si a extrasului decont, s-a constatat faptul ca, pentru executia unor lucrari, afost initial intocmita pentru reparatii curente factura nr.0197369/31.03.2003 in valoare de 263.540.198 lei, care afost achitata furnizorului cu Ordinul de Plata nr. 661/10.04.2003.Ulterior, prin nota contabila nr.17/4/30.04.2003, facturamai sus mentionata a fost stornata si inlocuita cu alte douafacturi, astfel: factura nr. 0618638 in valoare de 195.009.92058Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Ministerelei reprezentand contravaloarea reparatiilor capitale si facturanr. 0618637 in valoare de 68.530.278 lei reprezentandcontravaloarea reparatiilor curente.Din examinarea situatiilor de lucrari care au stat la bazaintocmirii facturilor mai sus mentionate, a rezultat si faptulca pentru acelasi articol de lucrari, si anume "placaj faianta",au fost executate, in aceeasi perioada, cantitati diferite delucrari in cadrul aceluiasi etaj al Sectiei Contagioase, darcare au fost facturate si evidentiate in mod distinct in contabilitate.Astfel, factura nr. 0618637 in valoare totala de68.530.278 lei aferenta lucrarii executate pentru 189,5 MP afost astfel inregistrata in contul de reparatii curente, in timpce, pentru acelasi articol de lucrari, factura nr. 0618638aferenta executiei a numai 66,5 MP a fost inregistrata in contulde reparatii capitale.Contrar situatiei analizate in care inregistrarile in contabilitates-au efectuat conform datelor inscrise in documentelejustificative, mentionam factura nr. 9246369/05.02.2003 in valoare de 78.344.840 lei care, desi a fostintocmita pentru reparatii curente, aceasta a fost inregistratain fisa de cont furnizor pe reparatii curente, inscrisa in balantasintetica pe reparatii capitale, iar plata a fost evidentiata indarea de seama contabila in cadrul art.28 "Reparatii capitale".Fata de cele prezentate, echipa de control constata si retineca, in cazul unor inregistrari contabile corecte, prin platileefectuate catre furnizor si evidentiate la art. 28 " Reparatiicapitale " in darea de seama contabila, spitalul ar fi depasitbugetul prevazut cu suma de 47.084.855 lei, calculataca diferenta intre 1.257.084.855 lei reprezentand plati conformfisei de cont furnizor si 1.210.000.000 lei reprezentandprevederea bugetara pentru reparatiile capitale in anul 2003.De mentionat ca inregistrarea platilor efectuate peste valoareafondurilor aprobate prin fila de buget s-ar fi realizatinca din perioada 07.01.2003-26.09.2003 daca valoarea de68.565.278 lei, inclusiv T.V.A, ar fi fost inregistrata corectin contul de reparatii capitale.Inregistrarea eronata a sumei de 68.530.278 lei in documenteleprimare de evidenta contabila, precum si reflectareaacesteia in anexa 14 la bilantul contabil incheiat la31.12.2003 in cadrul art. 27 " Reparatii Curente ", s-a efectuatcu buna stiinta, prin eludarea legii contabilitatii si a finantelorpublice, cu acordul celor doua institutii, in scopulnedepasirii prin platile efectuate a cheltuielilor pentru reparatiilecapitale prevazute in cadrul bugetului de venituri sicheltuieli rectificat pe anul 2003.Depasirea scriptica a bugetului de venituri si cheltuieliaprobat cu suma de 47.049.855 lei s-ar fi efectuat astfel inconditiile nerespectarii prevederilor art. 4, alin (2) si (3) dinLegea 500/2002 privind finantele publice (M.Of. nr.597/2002), potrivit carora : "(2) Sumele aprobate, la parteade cheltuieli, prin bugetele prevazute la art. 1 alin. (2), incadrul carora se angajeaza, se ordonanteaza si se efectueazaplati, reprezinta limite maxime care nu pot fi depasite; (3)Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai inlimita creditelor bugetare aprobate."Din cele prezentate, rezulta ca au fost incalcate urmatoarelelegi si reglementari legale:• prevederile art.14, alin (2) din Legea 500/2002 privindfinantele publice, potrivit caruia "Nici o cheltuiala nu poatefi inscrisa in bugetele prevazute la art1. alin (2) si nici angajatasi efectuata din aceste bugete daca nu exista baza legalapentru respectiva cheltuiala ", precum si prevederile art. 12lit (c) din OUG 60/2001, prin depasirea limitei valorice a actuluiaditional cu suma de 40.000.000 lei fata de valoareacontractului de 1.500.000.000 lei, conform caruia "valoareaestimata a noului contract nu trebuie sa depaseasca 50% dinvaloarea actualizata a contractului de servicii, respectiv delucrari atribuit initial".Raspunzatori pentru incalcarea prevederilor legale maisus mentionate sunt Neacsu Constantin - Sef Serviciu Tehnic,care a certificat documentele justificative in cauza in privintarealitatii operatiunilor, Creata Adriana - Contabil - Sef,pentru inregistrarile eronate in contabilitate avand cunostintade continutul contractului de executie lucrari si de naturacheltuielilor, precum si domnul Petrovici Cristian - DirectorGeneral si ordonator tertiar de credite, avand de asemeneacunostinta de natura cheltuielilor prin semnarea angajamentuluilegal si a ordonantarii de plata.2. Referitor la incheierea si derularea contractului de reparatiila Sectia de Sterilizare din cadrul Spitalului JudeteanPiatra Neamt, mentionam ca intre Spitalul Judetean Neamt sisocietatea comerciala A.G. Izohart S.A. Piatra Neamt, inurma desfasurarii unei selectii de oferta, a fost incheiat contractulnr.30/02.09.2002 in valoare de 321.456.000 lei, exclusivTVA, avand ca obiect executarea lucrarilor de reparatiiin cadrul pavilionului chirurgical. Datorita constatariiexistentei unor lucrari ascunse care nu au fost prevazute initial,in data de 24.10.2002, intre cele doua institutii a fostincheiat un act aditional la contract, prin care valoarealucrarilor s-a suplimentat cu suma de 34.871.000 lei, exclusivTVA, iar termenul de finalizare al lucrarilor s-a prelungitcu 20 de zile. De mentionat ca valoarea totala a celor douaacte mentionate a fost de 356.327.000 lei, exclusiv TVA,respectiv 424.029.130 lei, inclusiv T.V.A.Din verificarile efectuate, s-a constatat faptul ca, in bazacontractului nr. 30/02.09.2002 si a actului aditional, au fostexecutate, facturate si achitate fara baza legala lucrari in valoarede 321.664.140 lei, inclusiv T.V.A. (valoarea totala afacturilor emise pana in data de 23.01.2003 fiind de745.693.270 lei, inclusiv TVA).Mentionam ca lucrarile de reparatii au continuat in lunamartie 2003, in urma desfasurarii unei noi selectii de oferta.Astfel, in luna februarie 2003, intre cele doua institutii a fostincheiat contractul nr. 2 in valoare de 540.095.000 lei, exclusivT.V.A., avand ca obiect executia lucrarilor de constructii- montaj in cadrul aceluiasi pavilion chirurgical al SectieiSterilizare. In baza contractului nou incheiat, au fost executatelucrari pentru care spitalul a efectuat plati in valoare deNewsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 59

Ministere313.376.980 lei, inclusiv T.V.A.In urma verificarii documentelor care au stat la baza elaborariisi prezentarii ofertei, echipa de control a constatat caautoritatea contractanta nu a intocmit un caiet de sarcini caresa cuprinda cantitatile de lucrari ce aveau sa fie executate decatre S.C Izohart S.A. Piatra Neamt.Astfel, in cadrul contractului nr. 2/februarie 2003, executiacantitatilor de lucrari in urma carora spitalul a efectuatplati in suma de 313.376.980 lei, inclusiv T.V.A., s-a realizatfara justificarea modului de determinare a acestora, intrucatnu a fost elaborat caietul de sarcini care sa cuprinda lista cantitatilorce urmau a fi executate.3. Cu privire la modul de intocmire a documentatiei pentruelaborarea si prezentarea ofertei, precum si la modul deorganizare si atribuire a contractelor de achizitie publica delucrari de catre Spitalul Judetean Piatra Neamt, in cazul contractelorincheiate cu S.C. GIP TB si A.G. IZOHART S.APiatra Neamt, precizam urmatoarele:Achizitionarea lucrarilor de reparatii de catre SpitalulJudetean Piatra Neamt s-a realizat cu nerespectarea in totalitatea prevederilor legale in domeniul achizitiilor publice,respectiv O.U.G. nr. 60/2001, H.G. nr. 461/2001 si Ordinulnr. 1014/2001 privind aprobarea structurii si modului de utilizarea Documentatiei standard pentru elaborarea si prezentareaofertei pentru achizitia publica de lucrari, creandu-seposibilitatea utilizarii in mod ineficient a fondurilor publice.Precizam ca raspunzatori pentru incalcarea acestor prevederisunt Cristian Petrovici, in calitate de director general,si Gheorghe Mihut, in calitate de presedinte al comisiei deevaluare a ofertelor din cadrul Spitalului Judetean Neamt.Urmare acestor constatari, Autoritatea Nationala de Controlpropune inaintarea Raportului de control Casei Nationale deAsigurari de Sanatate, precum si Ministerului Sanatatii, invederea luarii masurilor care se impun si comunicarea acestoraconducerii Autoritatii Nationale de Control.Confiscare de produse piratOficiul Roman pentru Drepturile de Autor, institutie aflatain coordonarea Autoritatii Nationale de Control, a confiscat,in cadrul unui control inopinat, 3.813 produse pirat (CDmuzica, DVD film, casete audio, casete video, mp3).In data de 9 iulie 2004, Oficiul Roman pentru Drepturilede Autor, institutie afla in coordonarea Autoritatii Nationalede Control, a organizat o actiune de control in doua piete dinorasul Timisoara, cunoscute ca fiind locurile ultilizate decomerciantii de marfuri pirat.Controlul s-a desfasurat din initiativa Oficiului Romanpentru Drepturile de Autor, cu sprijinul a 36 de ofiteri si subofiteride la Brigada Speciala a Jandarmeriei Romane "VladTepes" din Bucuresti.In cursul actiunii au fost controlati 19 agenti economicicare desfasurau activitate de comercializare de produseaflate sub incidenta legislatiei privind drepturile de autor sicarora li s-au aplicat amenzi contraventionale in valoare de420 de milioane de lei.De asemenea, au fost confiscate 3.813 produse piratate.Celor depistati cu nereguli de organele de control li s-a retrasdreptul de a desfasura activitatea de comercializare.De asemenea, este de remarcat faptul ca printre cei sanctionatise afla si agenti economici care nu se afla la primaabatere, ei mai fiind sanctionati in trecut de catre OficiulRoman pentru Drepturile de Autor si care ocupa o pozitiedominanta pe piata locala, atat prin cantitatea, cat si prin calitateaproduselor. Este evident ca acestia reprezinta verigiale unor lanturi de fabricatie si distributie cu ramificatii internationale.Aceasta actiune se inscrie in ampla strategie de luptaimpotriva fenomenului contrafacerilor adoptata de AutoritateaNationala de Control, evidentiind totodata eficientaactiunilor in echipa in lupta impotriva contrafacerilor si falsurilorintelectuale, la actiunea de fata participand pe langaOficiul Roman pentru Drepturile de Autor si JandarmeriaRomana.Sanc¡iuni ale Gårzii Na¡ionale de Mediu11 amenzi contraventionale in valoare de 277 milioanelei si 3 avertismente au fost aplicate de catre comisariiGarzii Nationale de Mediu, institutie aflata in subordineaAutoritatii Nationale de Control, in cadrul a 144 actiuni decontrol si supraveghere a activitatilor in zona turistica aLitoralului Marii Negre, incepand cu 15 iunie 2004 si panain prezent.In perioada 16 - 20 iunie 2004, in cadrul actiunilor decontrol si supraveghere a activitatilor in zona turistica aLitoralului Marii Negre, comisarii Garzii Nationale deMediu, institutie aflata in subordinea Autoritatii Nationalede Control, au efectuat 25 de controale de specialitate in domeniulprotectiei mediului.Urmare actiunilor de control, pentru nerespectarea prevederilorlegale in domeniul protectiei mediului, au fost aplicate2 amenzi contraventionale, in valoare de 27 milioanelei, dupa cum urmeaza: • SC CONSAL TRADE SRL Constantaa fost amendata cu 25.000.000 lei pentru nesolicitareaautorizatiei de mediu pentru activitatea de colectare si transportdeseuri menajere; • Serbea Gheorghe, administratorulSC ROM SERV SRL Navodari, a fost amendat cu 2.000.000lei pentru depozitarea necorespunzatoare de deseurilor.De asemenea, a fost inaintata la Parchetul de pe langaJudecatoria Constanta plangerea penala nr. 773/18.06.2004pentru tentativa de introducere in tara a 22 de tone deseuri detutun de catre S.C. DORENGO TRADING Ltd Budapesta,destinatar fiind S.C. PREST SRL Constanta.In perioada 5 iulie - 11 iulie 2004, comisarii Garzii Nationalede Mediu au efectuat 51 controale de specialitate, inurma carora au fost aplicate 4 sanctiuni contraventionale dincare 3 amenzi, in valoare totala de 102.000.000 lei si unavertisment, dupa cum urmeaza:• Caminul pentru persoane varstnice Constanta a fostsanctionat cu avertisment pentru nesolicitarea autorizatiei demediu;60Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Ministere• SEMARO GRUP SRL Alexandria - Sucursala Constantaa fost sanctionata cu amenda in valoare de 75.000.000lei pentru arderea in instalatii neautorizate a deseurilor rezultatedin activitate;• Halic Costica, reprezentantul SC COSMOS TOURSRL Eforie Sud, a fost amendat cu 2.000.000 lei pentrudepozitarea necorespunzatoare a deseurilor;• Spitalul Orasenesc Cernavoda a fost sanctionat cuamenda in valoare de 25.000.000 lei pentru nesolicitareaautorizatiei de mediu.Cumulat, de la data de 15 iunie 2004 si pana in prezent,in cadrul actiunilor de control si supraveghere a activitatilorin zona litoralului romanesc, au fost efectuate 144 controale,au fost aplicate 11 amenzi contraventionale in valoare de 277milioane lei si 3 avertismente.Autoritatea Nationala de Control, prin institutiile aflate insubordine si coordonare, va intensifica, pe tot parcursul sezonuluiestival, actiunile de control si supraveghere a LitoraluluiMarii Negre, in vederea depistarii tuturor fenomenelorde incalcare a dispozitiilor legale in domeniul protectiei mediuluisi, totodata, pentru asigurarea unui cadru propice desfasurariiactivitatii in zona litoralului.Control la Institutul Na¡ional de HematologieTransfuzionalå "Prof. Dr. C.T. Nicolau"In urma controlului au fost constatate incalcari ale legislatieiin ceea ce priveste modul de organizare si desfasurarea procedurilor de achizitie publica.S-au constatat grave deficiente in ceea ce priveste circuitulsangelui de la donator la pacient.A fost întocmit un raport detaliat care va fi transmis MinisteruluiSånåtå¡ii pentru luarea de måsuri concrete ¿i urgente¿i comunicarea acestora Autoritå¡ii Na¡ionale de Control.Ministerul Justi¡iei10 ani de la intrarea în vigoare pentru Româniaa Conven¡iei Europene a Drepturilor OmuluiVineri, 9 iulie, s-au încheiat lucrårile Conferin¡ei de aniversarea 10 ani de la intrarea în vigoare pentru România aConven¡iei Europene a Drepturilor Omului, eveniment ce aavut ca temå "Conven¡ia Europeanå a Drepturilor Omului înRomânia: de la integrarea de standarde la construirea desolu¡ii".Conferin¡a s-a desfå¿urat în perioada 8-9 iulie 2004, laSala Drepturilor Omului a Palatului Parlamentului, fiind organizatde Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justi¡iei,Parlamentul României ¿i Consiliul Europei.La eveniment au participat ministrul afacerilor externe,Mircea Geoanå, pre¿edintele Delega¡iei Parlamentului Românieila Adunarea Parlamentarå a Consiliului Europei,Gheorghi Prisåcaru, pre¿edintele Cur¡ii Constitu¡ionale, IonVida, judecåtorul român la Curtea Europeanå a DrepturilorOmului, Corneliu Bîrsan, secretarul general al Comisieipentru Democra¡ie prin Drept (Comisia de la Vene¡ia),Gianni Buqicchio, grefierul ¿ef al Cur¡ii de Justi¡ie a Comunitå¡iiEuropene, Roger Grass, precum ¿i secretari de statdin Ministerul Justi¡iei ¿i Ministerul Afacerilor Externe, al¡ireprezentan¡i ai Consiliului Europei ¿i ai statelor membre aleConsiliului Europei, precum ¿i reprezentan¡i ai Înaltei Cur¡iide Casa¡ie ¿i Justi¡ie ¿i ai Parchetului General de pe lângåaceasta, pre¿edintele Uniunii Na¡ionale a Avoca¡ilor din România,Cålin Zamfirescu, magistra¡i, avoca¡i, reprezentan¡iai mediului academic ¿i ai societå¡ii civile.În cadrul conferin¡ei a fost organizatå o maså rotundå cutema "Solu¡ii pentru o problemå generalå europeanå - durataexcesivå a procedurilor judiciare", având în vedere pondereacrescândå a acestui subiect în jurispruden¡a actualå aCur¡ii. Scopul mesei rotunde a fost identificarea cauzelorcare duc la prelungirea duratei procedurilor în fa¡a instan-¡elor în diverse state europene, precum ¿i a solu¡iilor pentruremedierea acestei probleme.În acest sens, în cadrul conferin¡ei s-a convenit ca problemaså facå obiectul unui studiu al Comisiei de la Vene¡ia,cu sprijinul Comitetului Mini¿trilor al Consiliului Europei,Adunarea Parlamentarå a Consiliului Europei, ComisiaEuropeanå pentru Eficien¡a Justi¡iei, agen¡ii guvernamentaliai statelor membre. Studiul va stabili principiile care vor stala baza diverselor solu¡ii na¡ionale, în func¡ie de specificulfiecårui sistem juridic, pentru crearea remediilor în cazuldepå¿iriiduratei rezonabile a procedurilor.În deschiderea conferin¡ei, doamna Rodica Constantinovici,secretar de tat la Ministerul Justi¡iei a afirmat cå democra¡ia,statul de drept, drepturile omului ar råmâne simpledeziderate dacå institu¡iile chemate så protejeze aceste valoriar manifesta vreo slåbiciune. În acest context, a ¡inut så eviden¡iezerolul deosebit de important pe care Consiliul Europeil-a avut ¿i îl are în orientarea noastrå pentru adoptareacelor mai potrivite reguli privind consolidarea statului dedrept în România ¿i în reafirmarea voca¡iei europene a ¡åriinoastre. Accesul la justi¡ie, liber ¿i facil, judecåtori independen¡i,impar¡iali ¿i competen¡i, solu¡ionarea într-un timprezonabil a cauzelor ¿i executarea efectivå a hotårârilor suntelemente care permit puterii judecåtore¿ti så fie garantulexisten¡ei statului de drept, a mai subliniat doamna RodicaConstantinovici, men¡ionând totodatå faptul cå în¡elegerea,cunoa¿terea ¿i aplicarea principiilor consacrate de jurispruden¡aCur¡ii Europene a Drepturilor Omului în practica judiciarådin România reprezintå ghidul esen¡ial pentru integrareaRomâniei în spa¡iul european de libertate, securitate ¿ide justi¡ie.Alocu¡iunea doamnei Simona Maya Teodoriu, rostitå laîncheierea lucrårilor Conferin¡ei, a avut ca subiect "Contribu¡iaRomâniei la conturarea standardelor Consiliului Europei.Planuri de viitor" .Doamna Teodoroiu a subliniat cuaceastå ocazie faptul cå intrarea în vigoare pentru RomâniaNewsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 61

Ministerea Conven¡iei Europene a Drepturilor Omului, în urmå cu 10ani, a marcat pentru ¡ara noastrå începerea unui amplu procespentru promovarea ¿i garantarea standardelor de protec¡ieîn materia drepturilor omului si libertå¡ilor fundamentale,recunoscute pe plan european.De asemenea, secretarul de stat al Ministerului Justi¡iei aprecizat cå, în materie civilå ¿i comercialå a fost abrogatåcalea extraordinarå de atac a recursului în anulare, asigurându-sesecuritatea raporturilor juridice, condi¡ie a respectåriipreeminen¡ei dreptului într-o societate democraticå. Tot astfel,o reglementare similarå este preconizatå ¿i în materiepenalå, proiectul legii de modificare a Codului de ProceduråPenalå fiind în dezbaterea Parlamentului. Cu privire la temaprincipalå a Conferin¡ei, respectiv problema duratei excesivea procedurilor judiciare în diferite sisteme de drept, doamnaSimona Maya Teodoroiu a amintit cå acest subiect estedeosebit de actual ¿i pentru România având în vedere cålipsa de celeritate în solu¡ionarea unor cauze, cu toate efecteleei, a fost nominalizatå ca una dintre disfunc¡ionalitå¡ilesistemului judiciar românesc. S-a aråtat cå jurispruden¡aCur¡ii Europene a Drepturilor Omului referitoare la durataexcesivå a procedurilor judiciare constituie un pertinent ¿iacut semnal în sensul identificårii unor noi mecanisme normative¿i administrative care så råspundå exigen¡elorConsiliului Europei. Discu¡iile purtate în cadrul conferin¡eisunt de naturå a ajuta ¡ara noastrå în identificarea solu¡iilorlegislative ¿i administrative eficiente, astfel încât fiecare procesdin România så fie un proces echitabil în sensul Conven¡iei,inclusiv din perspectiva duratei rezonabile a acestuia,a mai afirmat doamna secretar de stat. În procesul de accelerarea procedurilor judiciare ¿i de reducere a numåruluide cauze deduse judecå¡ii, o aten¡ie deosebitå este acordatåcre¿terii eficien¡ei actului de justi¡ie prin îmbunåtå¡irea activitå¡iiinstan¡elor. Un rol deosebit va reveni în acest procesMinisterului Justi¡iei, în calitate de administrator al sistemuluijudiciar. Doamna Simona Maya Teodoroiu a preconizat oviitoare colaborare cu reprezentan¡i ai societå¡ii civile, înscopul reglementårii unei modalitå¡i prin care justi¡iabilii såse plângå în fa¡a instan¡elor na¡ionale de durata excesivå aprocedurilor judiciare.Raportul de Conformitate privind RomâniaLa cea de-a 19-a reuniune plenarå a GRECO care a avutloc între 28 iunie -2 iulie 2004 a fost adoptat textul Raportuluide Conformitate privind România. Acest raport evalueazåmåsurile luate de autoritå¡ile române ¿i conformitateaacestora cu recomandårile con¡inute în raportul de evaluareGRECO adoptat ¿i fåcut public în anul 2002.Din data de 9 iulie 2004 raportul poate fi gåsit atât pesite-ul Consiliului Europei, cât ¿i pe cel al MinisteruluiJustitiei, în limba francezå ¿i în limba englezå. RaportulGRECO este un document deosebit de important, deoareceevalueazå problematica legatå de corup¡ie ¿i combatereaacesteia dintr-o perspectivå multidisciplinarå ¿i obiectivå.Concluziile finale ale evaluårii GRECO sunt extrem defavorabile pentru România venind så afirme ¿i så confirmetotodatå progresele pe care România le-a înregistrat în ceeace prive¿te evolu¡ia sistemului judiciar, garantarea ¿i consolidareaindependen¡ei justi¡iei. Astfel, dintr-un numår de 13recomandåri fåcute autoritå¡ilor române, Comitetul GRECOa concluzionat cå 12 recomandåri sunt îndeplinite de omanierå satisfåcåtoare.Pentru buna în¡elegere a acestui calificativ, trebuie precizatcå scala GRECO are în vedere 4 grade de evaluare: 1.recomandare îndeplinitå de o maniera satisfåcåtoare; 2. recomandareabordatå de o maniera satisfåcåtoare; 3. recomandarepar¡ial îndeplinitå; 4. recomandare neîndeplinitå. Prinurmare, acest raport acordå României ¿i autoritå¡ilor românecalificativul maxim cu privire la 12 dintre recomandåri.Pentru o singura recomandare, referitoare la amendarea legisla¡ieicare vizeazå restrângerea categoriilor de persoanecare beneficiazå de imunitate in domeniul penal, ComitetulGRECO a salutat progresele înregistrate ¿i a invitat autoritå¡ileromâne så transmitå informa¡ii complementare petema regimului juridic pentru fo¿tii demnitari si a legisla¡ieipentru notari. GRECO a considerat aceastå recomandare cafiind îndeplinitå par¡ial.GRECO a apreciat ca fiind binevenite måsurile luate deautoritå¡ile române cu privire crearea de structuri specializatedestinate så lupte împotriva corup¡iei ¿i consolidarea independen¡eiacestora - cu referire specificå la Parchetul Na-¡ional Anticorup¡ie. A mai fost salutatå adoptarea pachetuluilegislativ menit så asigure independen¡a justi¡iei.De remarcat este aspectul important al suprapunerii recomandårilorGRECO cu obiectivele ¿i preocupårile mandatuluiministrului justi¡iei ¿i actualei guvernåri.Recomandårile GRECO au vizat, în special: cercetareaaprofundatå a fenomenului corup¡iei ¿i cauzelor sale, pentrua vedea care sunt solu¡iile specifice pentru eradicarea acestuifenomen sau, måcar, men¡inerea la un nivel tolerabil; sensibilizarea¿i informarea popula¡iei asupra pericolului reprezentantde corup¡ie pentru stabilitatea institu¡iilor democratice.Alte preocupåri rezultate din recomandårile GRECO aufost: întårirea structurilor de lupta împotriva crimei organizate¿i corup¡iei prin cre¿terea resurselor financiare siumane; garantarea independen¡ei structurilor judecåtore¿ticare au competen¡å în judecarea faptelor de corup¡ie.Ministerul Justi¡iei salutå la rândul såu concluziile pozitiveale acestui Raport, care întåresc convingerea cå a fostales drumul cel bun în reformarea justi¡iei. De asemenea,Ministerul Justi¡iei este recunoscåtor reprezentan¡ilor ConsiliuluiEuropei pentru ajutorul ¿i expertiza furnizatå, pentrumaniera constructivå de abordare pe tot parcursul ciclului deevaluare în materie de luptå împotriva corup¡iei.Festivitatea de absolvire a auditorilor de justi¡ieÎn cursul zilei de luni, 12 iulie 2004, a avut loc în aula InstitutuluiNa¡ional al Magistraturii festivitatea de absolvire aauditorilor de justi¡ie, promo¡ia 2002-2004, eveniment lacare a participat domnul Cristian Diaconescu, ministrul justi¡iei.62Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

MinistereInstitutul Na¡ional al Magistraturii a specializat în perioada2002-2004 un numår de 68 de viitori magistra¡i. La absolvireace¿tia au avut de optat în privin¡a viitorului profesieilor, 20 dintre ei alegând så devinå procurori, iar 48 judecåtori.Este de subiniat faptul cå, dacå în anul 2002 doar 68 deabsolven¡i de drept au fost în måsurå så acceadå la cursurileINM, în anul 2003, numårul acestora s-a ridicat la 115, pentruca în acest an, la examenul de admitere ce va avea loc lasfâr¿itul lunii august, Institutul Na¡ional al Magistraturii sådispunå de 180 de locuri. De-a lungul celor doi ani de pregåtire,auditorii de justi¡ie au efectuat un an de învå¡åmânt încadrul INM ¿i un alt an de practicå juridicå în cadrul instan¡elor,parchetelor, la agentul guvernamental, la oficii juridiceale prefecturilor ¿i primåriilor. De asemenea, auditoriiau avut oportunitatea de a beneficia de formatori competen¡i¿i de o programå care a inclus materii imperios necesare înnoul context european - materii precum drept comunitar,drepturile omului sau proprietate intelectualå. Aceste specializårivor permite ca viitorii magistra¡i så poatå aborda cudeschidere aceste domenii considerate, pânå nu demult, lipsitede importan¡å. Prezent la festivitatea de absolvire, ministruljusti¡iei, domnul Cristian Diaconescu, a precizat cåaceastå nouå genera¡ie va aduce un suflu nou în instan¡ele dejudecatå, deoarece de tinerii magistra¡i depinde ridicareastandardului de calitate a actului de justi¡ie, astfel încât acestaså se desfå¿oare în concordan¡å cu normele europene.Înså¿i transformarea sistemului judiciar într-un mecanismperfect func¡ional, asupra cåruia så nu planeze suspiciunide corup¡ie este o ¿anså a noilor promo¡ii de judecåtori ¿iprocurori a mai men¡ionat ministrul justi¡iei, accentuânddemnitatea ¿i verticalitatea drept calitå¡i ce ar trebui så caracterizezeorice om al legii. În încheiere, domnul Cristian Diaconescua subliniat împrejurarea cå, principala evaluare a activitå¡iipe care absolven¡ii INM o vor desfå¿ura în viitor nuva avea la bazå criterii de apreciere ale organismelor europene,ci altele, mult mai exigente, respectiv criteriile impusede societatea civilå, de justi¡iabili. În acest context, evaluatorulfinal al activitå¡ii unui magistrat este cetå¡eanulRomâniei, iar cei ce au îmbrå¡i¿at profesii ca cea de judecåtorsau procuror trebuie så ¡inå seama de acest aspect ¿i såac¡ioneze cu deplin respect pentru lege, adevår ¿i dreptate caadevåra¡i vectori ai schimbårii imaginii justi¡iei române¿ti,într-o ¡arå viitoare membrå a Uniunii Europene.ªcoala de Varå a Magistra¡ilor EuropeniÎn perioada 4 - 10 iulie 2004 s-a desfå¿urat la Sovataprima edi¡ie a ªcolii de Varå a Magistra¡ilor Europeni. Manifestarea,prima de acest gen în Europa, a fost organizatå deInstitutul Na¡ional al Magistraturii, cu sprijinul ConsiliuluiEuropei, al Funda¡iei Germane pentru Cooperare Juridicå Interna¡ionalå¿i al Departamentului pentru Rela¡ii Interetnicedin cadrul Guvernului României. La lucrårile ¿colii de Varåau participat aproximativ 40 de magistra¡i din România ¿idin 15 alte ¡åri europene. Genericul conferin¡ei a fost "Magistratulîn spa¡iul european. Magistratul na¡ional - magistrateuropean".Ini¡iativa organizårii pentru prima datå în Europa a ¿coliide varå pentru magistra¡ii europeni, a apar¡inut InstitutuluiNa¡ional al Magistraturii ¿i a fost îmbrå¡i¿atå de institu¡iile ¿iorganismele interna¡ionale care au atribu¡ii în domeniul formåriiini¡iale sau continue a magistra¡ilor, organiza¡ii interna¡ionalecu preocupåri în domeniul protec¡iei drepturiloromului sau cooperårii judiciare interna¡ionale.Astfel, s-au alåturat Institutului Na¡ional al Magistraturii¿i Consiliul Europei, Funda¡ia Germanå pentru CooperareJuridicå Interna¡ionalå, Consiliul Consultativ al JudecåtorilorEuropeni. Departamentul pentru Rela¡ii Interetnice aråspuns cu entuziasm propunerii de colaborare, acordândfårå rezerve sprijinul såu, având în vedere mai ales temaprivind protec¡ia drepturilor omului. ¿coala de varå se axeazåpe ideea creårii unui spa¡iu comun destinat magistra¡iloreuropeni, pentru facilitarea unui schimb liber de idei, opinii¿i experien¡e, realizarea unei convivialitå¡i specifice unuimediu informal ¿i academic în acela¿i timp, creându-se,practic, o realå re¡ea a magistra¡ilor europeni.ªcoala de varå de la Sovata a constituit un prilej pentrumagistra¡ii europeni, atât din ¡årile membre ale UniuniiEuropene, cât ¿i din ¡årile candidate, de a realiza un dialogdeschis asupra unor teme extrem de actuale, atât sub aspectteoretic, cât ¿i mai ales practic. Exper¡i ai Consiliului Europei,ai Funda¡iei Germane pentru Cooperare Juridicå Interna¡ionalå,magistra¡i ¿i speciali¿ti români în domeniu aucreat un cadru general de dezbateri, în care s-au eviden¡iatmulte aspecte actuale, dintre care amintim: "Magistratul ¿ispa¡iul juridic european. Etica ¿i deontologia profesionalå;Spålarea banilor"; "Modalitå¡i de luptå împotriva corup¡ieiprin mijloace de drept civil ¿i de drept penal"; "AplicareaConven¡iei Europene a Drepturilor Omului de cåtre statelemembre ale Consiliului Europei"; "Practica Cur¡ii Europenea Drepturilor Omului"; "Cooperarea judiciarå interna¡ionalåîn materie civilå ¿i penalå".Potrivit aprecierii Consiliului Europei, toate acestedomenii se regåsesc chiar în inima preocupårilor acesteiorganiza¡ii. ªcoala de varå a constituit totodatå un aport importantla activitå¡ile Re¡elei de la Lisabona - re¡eaua institu¡iilorabilitate cu formarea ini¡ialå ¿i continuå a magistra¡ilor.Printre cele mai importante concluzii ale seminarului s-audesprins cele rela¡ionate de existen¡a unor situa¡ii de risc, pecare magistra¡ii trebuie så le gestioneze, încercând totodatåså identifice posibile modalitå¡i de a le evita. Detectareariscurilor constituie primul pas în procesul dificil de a evita;în acest sens, esen¡iale sunt formarea magistratului în planuldeontologiei profesionale, înzestrarea acestuia cu aptitudinispecifice acestei profesii, precum ¿i buna colaborare cu colegiimagistra¡i, subliniind importan¡a rolului conducåtoruluiinstan¡ei/parchetului în prevenirea acestor situa¡ii de risc.O altå temå a scolii de varå a constituit-o combaterea fenomenuluicriminalitå¡ii organizate, în special cu referire laspålarea banilor. S-au avut în vedere reglementårile legislative¿i instrumentele practice eficiente, mecanismele de co-Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 63

Ministereoperare ¿i aspecte institu¡ionale adecvate, concomitent cuformarea profesionalå a întregului lan¡ creat pentru combatereacriminalitå¡ii organizate, printr-o bunå coordonare atuturor organismelor na¡ionale ¿i europene din domeniu. Deasemenea, au fost accentuate aspectele specifice ale acestorinfrac¡iuni: caracterul transfrontalier ¿i organizat, pericolulsocial ridicat, riscul destabilizårii unor institu¡ii din mediulde afaceri sau bancar, riscurile colaterale pentru participan¡iila mediul de afaceri.Au mai fost analizate în cadrul dezbaterilor aspecte ce ¡inde o abordare a corup¡iei prin care aceasta så nu fie tratatå caun eveniment singular, izolat, ea existând într-un cadru careinclude o serie de mecanisme distructive ¿i constituind oreflec¡ie a unor perturbåri grave în sistemul politic, social,economic ¿i normativ, precum ¿i în starea de moralitate lanivelul întregii societå¡i. Analiza fenomenului de corup¡ietrebuie realizatå din perspective multiple, nu doar din punctde vedere legal, dar ¿i din punct de vedere criminologic, sociologic¿i psihologic, au decis magistra¡ii participan¡i. Dezbateriledin cadrul ¿colii de Varå, prin bogå¡ia de idei ¿iopinii, au creat convingerea necesitå¡ii de a continua aceaståpremierå cu alte edi¡ii ¿i au deschis perspectiva integrårii¿colii, ¿i implicit a României, în Re¡eaua Europeanå pentruFormarea Magistra¡ilor, ¿coala de Varå din Româniacâ¿tigându-¿i pozi¡ia de fondator.ªcoala de varå a Magistra¡ilor Europeni s-a desfå¿uratsub înaltul patronaj al primului ministru al României, care aadresat un mesaj participan¡ilor prin care ¿i-a exprimat speran¡aca dialogurile ¿i schimbul de experien¡å ocazionate deacest eveniment, reprezentând o premierå pentru România,så conducå la consolidarea independente ¿i eficiente, convinsfiind de faptul cå evenimentul va institui o tradi¡ie pentruInstitutul Na¡ional al Magistraturii.Festivitate de absolvireJoi 15 iulie 2004, orele 10,00 a avut loc festivitatea deabsolvire a Centrului de Pregåtire ¿i Perfec¡ionare aGrefierilor ¿i a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate decåtre a treia promo¡ie, 2003 - 2004.Cu aceastå ocazie, absolven¡ii ¿colii au primit atestatele¿i au fost repartiza¡i pe posturile vacante de grefieri, existenteîn instan¡ele judecåtore¿ti din întreaga ¡arå. Promo¡ia2003 - 2004 a Centrului de Pregåtire ¿i Perfec¡ionare a Grefierilor¿i a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate cuprindeun numår de 86 de absolven¡i.Cursurile de pregåtire ini¡ialå ale acestei promo¡ii au avuto duratå de nouå luni, din care ¿ase luni de pregåtire teoreticå¿i trei luni de stagiu practic, care s-a desfå¿urat în instan¡elejudecåtore¿ti din Bucure¿ti.Având în vedere faptul cå profesia de grefier cunoa¿te înprezent, pe plan european, o evolu¡ie foarte accentuatå însensul preluårii unor noi atribu¡ii, în special administrative -aflate în prezent în sarcina judecåtorilor - ¿coala de grefieriare în vedere, în întreaga sa activitate, atât formarea capacitå¡iicursan¡ilor de a-¿i îndeplini la un nivel calitativ superioratribu¡iile pe care ei le au în prezent, cât ¿i pe cele ce levor avea în viitor.În contextul înfåptuirii reformei justi¡iei din România,formarea grefierilor are o importan¡å deosebitå, întrucât înînfåptuirea actului de justi¡ie, activitatea lor constituie unsprijin esen¡ial pentru magistra¡i, competen¡a ¿i îndeplinireacorectå a sarcinilor care le revin jucând un rol important înbuna desfå¿urare a întregii activitå¡i a instan¡elor judecåtore¿ti.Ministerul Afacerilor ExterneAniversarea a 10 ani de la intrarea în vigoarepentru România a Conven¡iei Europenea drepturilor omuluiVineri, 9 iulie, s-au încheiat lucrårile Conferin¡ei de aniversarea 10 ani de la intrarea în vigoare pentru România aConven¡iei Europene, eveniment intitulat "Conven¡ia Europeanåa Drepturilor Omului în România: de la integrarea destandarde la construirea de solu¡ii". Conferin¡a s-a desfå¿uratîn perioada 8-9 iulie 2004, la Sala Drepturilor Omului aPalatului Parlamentului, fiind organizatå de Ministerul AfacerilorExterne, Ministerul Justi¡iei, Parlamentul României ¿iConsiliul Europei.La eveniment au participat ministrul afacerilor externe,Mircea Geoanå, pre¿edintele Delega¡iei Parlamentului Românieila Adunarea Parlamentarå a Consiliului Europei,Gheorghi Prisåcaru, pre¿edintele Cur¡ii Constitu¡ionale, IonVida, judecåtorul român la Curtea Europeanå a DrepturilorOmului, Corneliu Bîrsan, secretarul general al Comisiei pentruDemocra¡ie prin Drept (Comisia de la Vene¡ia), GianniBuqicchio, grefierul ¿ef al Cur¡ii de Justi¡ie a Comunitå¡iiEuropene, Roger Grass, precum ¿i secretari de stat din MinisterulJusti¡iei ¿i Ministerul Afacerilor Externe, al¡i reprezentan¡iai Consiliului Europei ¿i ai statelor membre aleConsiliului Europei, precum ¿i reprezentan¡i ai Înaltei Cur¡iide Casa¡ie ¿i Justi¡ie ¿i ai Parchetului General de pe lângåaceasta, pre¿edintele Uniunii Na¡ionale a Avoca¡ilor din România,Cålin Zamfirescu, magistra¡i, avoca¡i, reprezentan¡iai mediului academic ¿i ai societå¡ii civile.În cadrul conferin¡ei a fost organizatå o maså rotundå cutema "Solu¡ii pentru o problemå generalå europeanå - durataexcesivå a procedurilor judiciare", având în vedere pondereacrescândå a acestui subiect în jurispruden¡a actualå aCur¡ii. Scopul mesei rotunde a fost identificarea cauzelorcare duc la prelungirea duratei procedurilor în fa¡a instan-¡elor în diverse state europene, precum ¿i a solu¡iilor pentruremedierea acestei probleme.În acest sens, în cadrul conferin¡ei s-a convenit ca problemaså facå obiectul unui studiu al Comisiei de la Vene¡ia,cu sprijinul Comitetului Mini¿trilor al Consiliului Europei,Adunarea Parlamentarå a Consiliului Europei, Comisia Europeanåpentru Eficien¡a Justi¡iei, agen¡ii guvernamentali ai64Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Ministerestatelor membre. Studiul va stabili principiile care vor sta labaza diverselor solu¡ii na¡ionale, în func¡ie de specificulfiecårui sistem juridic, pentru crearea remediilor în cazul depå¿iriiduratei rezonabile a procedurilor.Discu¡iile purtate în cadrul conferin¡ei sunt de naturå aajuta ¡ara noastrå în identificarea solu¡iilor legislative ¿iadministrative eficiente, astfel încât fiecare proces din Româniaså fie un proces echitabil în sensul Conven¡iei, inclusivdin perspectiva duratei rezonabile a acestuia.Negocieri la nivel de exper¡i între delega¡iileromânå ¿i sârbo-muntenegreanåPe baza în¡elegerii dintre mini¿trii afacerilor externe aiRomâniei ¿i Serbiei ¿i Muntenegru, în zilele de 8 ¿i 9 iulie auavut loc la Belgrad negocieri la nivel de exper¡i între delega¡iileromânå ¿i sârbo-muntenegreanå, în vederea încheieriiunui Acord privind regimul cålåtoriilor reciproce ale cetå¡enilorcelor douå ¡åri.Cu aceastå ocazie s-a negociat ¿i un Acord privind regimulcålåtoriilor pentru posesorii de pa¿apoarte diplomatice¿i de serviciu.Negocierile s-au desfå¿urat într-o atmosferå de deplinåîn¡elegere ¿i respect reciproc, în virtutea rela¡iilor tradi¡ionale,prietene¿ti dintre România ¿i Serbia ¿i Muntenegru, cupreocuparea ambelor pår¡i pentru asigurarea unui regim decålåtorie cât mai flexibil pentru cetå¡enii celor douå ¡åri.Partea românå a avut în vedere, în cadrul acestui demers,respectarea angajamentelor asumate în procesul de aderarela Uniunea Europeanå.Cele douå documente au fost finalizate ¿i urmeazå a fisemnate de cåtre cei doi mini¿tri de externe, la data de 14iulie, cu ocazia vizitei la Bucure¿ti a ministrului afacerilorexterne a Serbiei ¿i Muntenegru, Vuk Draskovic.Reuniunea mini¿trilor afacerilor externeai statelor membre ¿i candidate UE¿i ai organiza¡iei interna¡ionale a francofonieiLa data de 12 iulie 2004, secretarul de stat, GeorgeCiamba, a participat la Bruxelles la o reuniune a mini¿trilorafacerilor externe ai statelor membre ¿i candidate UE ¿i aiOrganiza¡iei Interna¡ionale a Francofoniei (OIF).Evenimentul s-a desfå¿urat la ini¡iativa secretarului generalal OIF, Abdou Diouf, si a avut loc in marja Consiliuluipentru Afaceri Generale ¿i Rela¡ii Externe (CAGRE).Agenda reuniunii s-a axat pe analiza posibilitå¡ilor depromovare a diversitå¡ii lingvistice, prin consolidarea uneipozi¡ii speciale a limbii franceze în cadrul institu¡iilor europene,mai ales în contextul extinderii UE. Întâlnirea s-a finalizatprin recomandåri vizând stabilirea unui set de ac¡iunipentru promovarea plurilingvismului în cadrul UniuniiEuropene.În aceastå linie se înscrie ¿i recentul Memorandum privindpunerea în aplicare a programului plurianual de formareîn limba francezå a func¡ionarilor din administra¡ia românå,semnat în cursul lunii iulie a.c. la Bucure¿ti, de cåtre primulministru al României, Adrian Nåstase ¿i secretarul general alOIF, Abdou Diouf.Sprijin francezComisia Economicå a Senatului Fran¡ei a adoptat în unanimitateun raport în favoarea aderårii României ¿i Bulgarieila Uniunea Europeanå la începutul anului 2007. Raportulîncheie o misiune de informare a unui grup de senatori francezi,membri ai comisiei economice, desfå¿uratå în Româniaîn perioada 18-25 aprilie 2004. Ministerul Afacerilor Externeapreciazå con¡inutul acestui document, care eviden-¡iazå în mod cuprinzåtor progresele înregistrate de Româniape calea îndeplinirii criteriilor de aderare la Uniunea Europeanå.Raportul comisiei senatoriale franceze relevå rezultatelepozitive ob¡inute în urma punerii în aplicare a listei demåsuri prioritare adoptate de Guvernul României pentruaccelerarea reformelor interne ¿i conchide cå obiectivul2007 al aderårii ¡årii noastre la UE este viabil din punct devedere politic ¿i realist sub aspect economic. Documentulare un caracter echilibrat, semnalând pe lângå realizårile dindiverse domenii ¿i neajunsurile care reclamå un plus de efort¿i angajare pentru atingerea standardelor UE, la nivel politico-administrativ,economic ¿i social. Este subliniatå, deasemenea, necesitatea privind continuarea sprijinului explicital Fran¡ei în favoarea României ¿i amplificarea prezen¡eimediului de afaceri francez în economia româneascå.Ministerul Afacerilor Externe salutå publicarea raportuluiComisiei Economice a Senatului Fran¡ei, considerând cå,prin recunoa¿terea nivelului avansat atins de România înprocesul de pregåtire internå ¿i reafirmarea sus¡inerii Fran¡eiîn etapa finalå de preaderare, sunt consolidate premisele pentruconcretizarea calendarului de aderare reconfirmat pentruRomânia cu prilejul Consiliului European din iunie. Evaluareapozitivå a Senatului francez este de naturå så întåreascåîncrederea cå abordarea cu aceea¿i seriozitate a reformelorinterne va permite încheierea procesului de negocieripânå la sfâr¿itul acestui an ¿i semnarea Tratatului deaderare în prima parte a anului 2005, ca etape preliminareaderårii în 2007.Raportul comisiei senatoriale franceze se adaugå serieide acte prin care Fran¡a a confirmat cå reprezintå unul din ceimai constan¡i ¿i fermi sus¡inåtori ai României în demersul deaderare la UE, un aliat privilegiat de care România este legatprintr-un parteneriat special a cårui dinamicå reflectå atâttradi¡iile raporturilor de prietenie dintre cele douå ¡åri, cât ¿iperspectivele deschise de apartenen¡a comunå a acestora laUE extinså.Ministerul Apårårii Na¡ionaleOficial polonez, în RomâniaVineri, 9 iulie a.c., domnii Sorin Encu¡escu, secretar destat ¿i ¿ef al Departamentului pentru Rela¡ii cu Parlamentul,Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 65

MinistereArmonizare Legislativå ¿i Rela¡ii Publice, ¿i Maciej Gorski,subsecretar de stat pentru probleme sociale în MinisterulApårårii al Republicii Polone, au vizitat, la Constan¡a,Centrul de Scafandri din cadrul Statului Major al For¡elorNavale ¿i fregata "Mårå¿e¿ti", precum ¿i spa¡iile de cazareale militarilor comandamentului SEEBRIG din complexul"Arge¿ul", la Eforie Sud.Oficialul polonez a apreciat preocuparea MinisteruluiApårårii Na¡ionale pentru dezvoltarea capacitå¡ilor militare,în calitate de membru al Alian¡ei Nord-Atlantice, ¿i pentruasigurarea unor condi¡ii optime de pregåtire ¿i trai ale personaluluimilitar din ¡årile aliate ¿i partenere, pe timpul executåriiunor misiuni pe teritoriul României. De asemenea, încadrul discu¡iilor a fost analizatå posibilitatea ini¡ierii uneicooperårii bilaterale în domeniul pregåtirii scafandrilor militari.În ultima zi a vizitei oficiale în România, domnul MaciejGorski, subsecretar de stat pentru probleme sociale în MinisterulApårårii al Republicii Polone, înso¡it de domnulSorin Encu¡escu, secretar de stat ¿i ¿ef al Departamentuluipentru Rela¡ii cu Parlamentul, Armonizare Legislativå ¿i Rela¡iiPublice, a vizitat spa¡iile de odihnå ¿i refacere aleM.Ap.N. de pe litoral.Cu aceastå ocazie s-a convenit asigurarea, în condi¡iiavantajoase, a unor servicii turistice reciproce pentru militariicelor douå armate. Potrivit în¡elegerii, primii zece ofi¡eridin Ministerul Apårårii al Republicii Polone vor sosi înRomânia în luna august a.c. De asemenea, oficialul poloneza declarat cå va sprijini aderarea structurii de profil dinM.Ap.N. la Comitetul de Legåturå al Organismelor MilitareSociale, a cårui reuniune va avea loc la Budapesta, în perioada11-14 octombrie. Obiectivul principal al acestui organism,la care au aderat pânå în prezent Belgia, Cehia, Fran¡a,Germania, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania ¿i Ungaria,este de a stimula ¿i dezvolta rela¡iile de colaborare îndomeniul schimburilor turistice pentru militari.Seminar interna¡ionalLuni, 12 iulie a.c., domnii dr. George Maior, secretar destat ¿i ¿ef al Departamentului pentru Integrare Euroatlanticå¿i Politica de Apårare, ¿i general dr. Mihail Popescu, ¿efulStatului Major General, au participat la sesiunea dedeschidere a seminarului interna¡ional "Repozi¡ionarea SUA¿i transformarea NATO: implica¡ii pentru Europa de Sud-Est¿i regiunea Mårii Negre". Cu acest prilej, domnul Maior aprezentat o alocu¡iune privind importan¡a strategicå a MåriiNegre ¿i semnifica¡ia redislocårii unor baze americane înRomânia, iar generalul Popescu a vorbit despre necesitateatransformårii for¡elor armate pentru a fi în måsurå så facåfa¡å noilor provocåri ale mediului interna¡ional de securitate.Au mai rostit alocu¡iuni secretarul de stat Sorin Encu-¡escu, în calitate de pre¿edinte al Asocia¡iei Euroatlantice"Manfred Wörner", domnii Christopher G. Palmer, secretarII al Ambasadei S.U.A. la Bucure¿ti, Jeffrey Simon, cercetåtorprincipal la Institutul Na¡ional de Studii Strategice dinWashington ¿i general-maior (r) Mihail Ionescu, directorulInstitutului de Studii Politice de Apårare ¿i Istorie Militarå.La seminar participå reprezentan¡i din 18 state membreNATO ¿i partenere, precum ¿i speciali¿ti din Institutul Na-¡ional de Studii Strategice al Universitå¡ii Na¡ionale de Apårare,din Washington DC, Centrul European pentru Studii deSecuritate "George C. Marshall", Comandamentul For¡elorArmate ale S.U.A. din Europa (EUCOM) ¿i Centrul pentruControlul Democratic al For¡elor Armate din Geneva.Intâlnire la KandaharMar¡i, 13 iulie a.c, o delega¡ie a Batalionului 280 InfanterieFoc¿ani, conduså de comandantul unitå¡ii, locotenentcolonelulVictor Dåscålescu, a fost primitå de generalulmaiorRazig Sharzai, comandantul dispozitivului de securitateal aeroportului din Kandahar.Pe timpul întâlnirii, desfå¿uratå la re¿edin¡a oficialuluiafgan, generalul Sharzai a felicitat deta¿amentul foc¿åneanpentru modul profesionist în care ¿i-a îndeplinit misiunilepotrivit mandatului avut în teatrul de opera¡ii din Afganistan,exprimându-¿i, totodatå, convingerea cå militarii noului contingentromân sosit în Kandahar î¿i vor face pe deplin datoria.În cadrul discu¡iilor, locotenent-colonelul Dåscålescu amul¡umit generalului Sharzai pentru colaborare ¿i sprijinulacordat pe perioada desfå¿urårii misiunii Batalionului 280Infanterie. De asemenea, ofi¡erul român a men¡ionat faptulcå prin misiunile de tip Village Team, executate în cooperarecu partenerii americani, s-a reu¿it o îmbunåtå¡ire arela¡iilor cu popula¡ia, sporindu-se astfel încrederea acesteiafa¡å de prezen¡a For¡elor Coali¡iei în zonå. La finalul întâlnirii,comandantul deta¿amentului românesc i-a oferit generaluluiafgan mai multe cadouri simbolice, cel mai importantdintre acestea fiind drapelul na¡ional.ªedin¡a Comisiei de Dialog SocialMiercuri, 14 iulie a.c., a avut loc ¿edin¡a Comisiei deDialog Social din Ministerul Apårårii Na¡ionale, desfå¿uratå,la sediul institu¡iei, sub pre¿edin¡ia domnului Sorin Encu-¡escu, secretar de stat ¿i ¿ef al Departamentului pentru Rela¡iicu Parlamentul, Armonizare Legislativå ¿i Rela¡ii Publice.La activitate au participat reprezentan¡ii structurilor centraleale Ministerului Apårårii Na¡ionale, veteranilor de råzboi,cadrelor militare în rezervå ¿i retragere ¿i ai Casei Asigurårilorde Sånåtate a Apårårii, Ordinii Publice, Siguran¡eiNa¡ionale ¿i Autoritå¡ii Judecåtore¿ti. Au fost analizate dificultå¡ileîntâmpinate în procesul de aplicare a normelor privindacordarea compensa¡iei lunare pentru chiria cadrelormilitare, disfunc¡ionalitå¡ile identificate în procesul asiguråriiasisten¡ei medicale pentru personalul armatei, posibilitatearealizårii unor cåmine-spital pentru veteranii de råzboi¿i cadrele militare în rezervå ¿i în retragere, precum ¿i situa¡iapersonalului care locuie¿te în cåminele de garnizoanå.Secretarul de stat Sorin Encu¡escu a subliniat necesitateadezvoltårii asisten¡ei medicale primare ¿i ambulatorii, ca66Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Ministeremetode de reducere a costurilor presta¡iilor medicale, precum¿i a gestionårii judicioase a fondurilor alocate procuråriide medicamente ¿i materiale sanitar-farmaceutice.Comisia a decis înfiin¡area unui grup de lucru pentru elaborareapropunerilor de îmbunåtå¡ire a normelor care reglementeazåacordarea compensa¡iei lunare pentru chiria cadrelormilitare. De asemenea, s-a reafirmat hotårârea conduceriiM.Ap.N. de a nu transfera organelor administra¡ieipublice locale cåminele de garnizoanå ¿i imobilele locuite depersonalul armatei.Primirea unei delega¡ii vietnamezeMiercuri, 14 iulie a.c., domnul Sorin Encu¡escu, secretarde stat ¿i ¿ef al Departamentului pentru Rela¡ii cu Parlamentul,Armonizare Legislativå ¿i Rela¡ii Publice, a primit o delega¡ieparlamentarå vietnamezå, conduså de general-maiorNguyen Van Kha, vicepre¿edintele Comitetului pentru Apårare¿i Securitate al Adunårii Na¡ionale. În cadrul întâlnirii,au fost abordate subiecte referitoare la evolu¡ia proceselor dereformå ¿i modernizare ale armatei române, în contextulintegrårii în Alian¡a Nord-Atlanticå, precum ¿i la evolu¡iaprocesului de restructurare a armatei vietnameze.De asemenea, s-au discutat aspecte legate de eficientizareasistemului juridic militar, cåile de armonizare legislativåîn domeniul apårårii na¡ionale, domeniile în care Departamentulpentru Rela¡ii cu Parlamentul, ArmonizareLegislativå ¿i Rela¡ii Publice a elaborat sau optimizat, dupåcaz, peste 700 de propuneri de acte normative, precum ¿igaran¡iile de securitate dobândite de România, în calitate demembru NATO. În programul delega¡iei vietnameze maieste incluså ¿i vizitarea Academiei For¡elor Aeriene "HenriCoandå" din Bra¿ov.¥ntâlnire cu un oficial slovenMiercuri, 14 iulie a.c., domnul dr. George Maior, secretarde stat ¿i ¿ef al Departamentului pentru IntegrareEuroatlanticå ¿i Politica de Apårare, s-a întâlnit, la sediulM.Ap.N., cu domnul dr. Milan Jazbec, secretar de stat înMinisterul Apårårii din Republica Slovenia. Pe parcursul întrevederii,cei doi oficiali au abordat teme referitoare la cooperareabilateralå, reforma for¡elor armate ¿i profesionalizareasistemului militar, precum ¿i la cooperarea militaråregionalå. Vizita în România a demnitarului sloven este ocazionatåde participarea sa la seminarul interna¡ional "Repozi¡ionareaSUA ¿i transformarea NATO: implica¡ii pentruEuropa de Sud-Est ¿i regiunea Mårii Negre". În acest context,discu¡iile dintre cei doi secretari de stat au vizat ¿i aspecteprivind relevan¡a strategicå a Mårii Negre în cadruldezvoltårii politicilor de securitate viitoare ale NATO ¿i UE.Comandantul grupului expedi¡ionar aerianal S.U.A. în vizitå la militarii româniMiercuri, 14 iulie a.c., militarii români din campul de laKandahar au fost vizita¡i de comandantul grupului expedi-¡ionar aerian al S.U.A. dislocat în Afganistan, colonelul JosephRohret, înso¡it de loc¡iitorul såu, locotenent-colonelulEdward Shock, cu ocazia sosirii în teatrul de opera¡ii a militarilorBatalionului 281 Infanterie "Bold Eagles" de la RâmnicuSårat, care îi înlocuiesc pe cei din Batalionul 280Infanterie din Foc¿ani.În cadrul briefingului organizat cu aceastå ocazie, locotenent-colonelulVictor Dåscålescu, comandantul batalionuluifoc¿ånean, a prezentat misiunile executate de la preluareamandatului, iar locotenent-colonelul Constantin Cåråmidariu,comandantul Batalionului 281 Infanterie "Bold Eagles",i-a informat pe militarii americani asupra capacitå¡ii de îndeplinirea misiunilor încredin¡ate în zona de responsabilitate.Colonelul Rohret a prezentat modul în care militarii såivor asigura sprijinul aerian al românilor pe timpul executåriimisiunilor, precum ¿i modul de evacuare medicalå aerianå.De asemenea, oaspe¡ii americani au vizitat spa¡iile de cazare,capela militarå din camp, punctul de comandå ¿i un stand detehnicå ¿i armament din dotarea militarilor români.Secretariatul General al GuvernuluiPrecizareÎn numårul din 7 iulie 2004, ziarul Cotidianul a publicatoinforma¡ie potrivit cåreia Asocia¡ia pentru ApårareaDrepturilor Omului - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) arfi câ¿tigat un proces intentat Guvernului în contenciosuladministrativ, prin care contesta constitu¡ionalitatea HG nr.952/2003 privind aprobarea normelor ¿i procedurilor în vedereaopera¡ionalizårii Sistemului informatic integrat, componentåa Sistemului electronic na¡ional. În fapt, APADOR-CH a solicitat sesizarea Cur¡ii Constitu¡ionale asupra aspectelorde neconstitu¡ionalitate a unor prevederi ale legiicontenciosului administrativ, apårute ca urmare a noiiConstitu¡ii, care restrânge sfera actelor exceptate de la controlulinstan¡elor de control administrativ.Curtea Constitu¡ionalå a apreciat cå aceste dispozi¡ii ar fiabrogate implicit la data aprobårii prin referendumul Legiide revizuire a Constitu¡iei României.Dupå cum se poate observa, decizia Cur¡ii Constitu¡ionalenu este îndreptatå împotriva Hotårârii Guvernului nr.952/2003 ci împotriva textului Legii nr. 29/1990 adoptatå deParlament, anterior celor douå Constitu¡ii de dupå anul 1989.Prin urmare, Curtea Constitu¡ionalå s-a pronun¡at numaiasupra aspectului de constitu¡ionalitate al textului legii ¿i nuasupra litigiului dintre Guvern ¿i APADOR CH, litigiu ceare ca obiect cererea formulatå de APADOR CH prin caresolicitå anularea HG nr. 952/2003 ¿i care urmeazå a fi solu¡ionatde cåtre instan¡a de contencios administrativ. A¿adar,informa¡ia publicatå în paginile ziarului Cotidianul cumcå "Guvernul a pierdut disputa cu APADOR CH" este eronatå¿i nu-¿i regåse¿te locul în cadrul rubricii unde a apårut"¿ut în plaså, ¿ut în barå".Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 67

MinistereAutoritatea pentruValorificarea Activelor StatuluiAsocia¡ia salaria¡ilor COLOROMdore¿te achizi¡ionarea societå¡iiLuni, 12 iulie, pre¿edintele AVAS Mircea Ursache ¿ivicepre¿edintele pe probleme de postprivatizare ¿i rela¡ia cuParlamentul, Victor Dumitriu, s-au întâlnit, la sediulAutoritå¡ii, cu directorul general, cu vicepre¿edintele PAS ¿icu liderii sindicatului societå¡ii comerciale COLOROM S.A.Codlea, sprijini¡i de vicepre¿edintele Blocului Na¡ional Sindical,Minel Iva¿cu. La întâlnire au participat, de asemenea,reprezentan¡ii firmelor S.C. EXPERT S.A. Arad, desemnatåde AVAS pentru a derula procedurile de lichidare voluntaråa S.C. COLOROM S.A., ¿i S.C. VEGA INTERCONTS.R.L. Bucure¿ti, partener al COLOROM care dore¿te så seimplice în privatizarea societå¡ii.Tema întâlnirii a fost analizarea situa¡iei dificile cu carese confruntå societatea. Lichidatorul a expus perspectiveleincerte ale privatizårii ¿i avantajele procedurii de lichidarevoluntarå în cazul COLOROM, care se confruntå cu datoriifoarte mari, a cåror valoare depå¿e¿te de aproape patru oricapitalul social al societå¡ii. Liderii sindicali ¿i reprezentan¡iiPAS au solicitat AVAS scoaterea societå¡ii din lichidare ¿irelansarea la privatizare în conformitate cu prevederile Legiinr. 137/2002. Ei s-au aråtat interesa¡i de achizi¡ionarea pachetuluide ac¡iuni de¡inut de stat la Colorom, prin intermediulunui consor¡iu din care så facå parte ¿i S.C. VEGAINTERCONT S.R.L. Bucure¿ti.În finalul discu¡iilor, pre¿edintele AVAS, Mircea Ursache,le-a cerut reprezentan¡ilor PAS ¿i cei ai VEGA IN-TERCONT ca, pentru a putea analiza posibilitatea privatizåriisocietå¡ii, så prezinte o formå de asociere juridicå ¿i oofertå de privatizare înso¡itå de un plan de afaceri pentruurmåtorii doi ani.Pânå la aceastå datå nu sunt motive de rezilierea contractului dintre AVAS¿i CROSS LANDER SUAAvând în vedere interesul mass-media fa¡å de situa¡iaSocietå¡ii Comerciale ARO S.A., Direc¡ia Comunicare aAVAS este în måsurå så precizeze urmåtoarele:Încå de la înfiin¡are, Autoritatea pentru ValorificareaActivelor Statului a pus în centrul activitå¡ii sale monitorizareapostprivatizare a celor peste 8.300 de contracte de vânzare-cumpårarede ac¡iuni, printre care se numårå ¿i celîncheiat cu Cross Lander pentru S.C. ARO S.A.Monitorizarea realizatå de AVAS are în vedere în specialîndeplinirea obliga¡iilor investi¡ionale tehnologice ¿i demediu, dar, mai ales, a celor cu caracter social, Autoritateaacordând o aten¡ie deosebitå acordurilor sociale semnate decumpåråtori cu reprezentan¡ii salaria¡ilor din societå¡i ¿i careconstituie parte a contractului de vânzare-cumpårare ac¡iuni.În cadrul discu¡iilor cu investitorii ce au achizi¡ionat societå¡ide la AVAS ¿i în special cu reprezentan¡ii Cross Lander,pre¿edintele Autoritå¡ii, Mircea Ursache, a adus în prim-planîn nenumårate rânduri problematica socialå ¿i a analizatgradul de îndeplinire de cåtre ace¿tia a clauzelor sociale dincontractele de vânzare-cumpårare de ac¡iuni, precum ¿i aacordurilor sociale parte din contract.În mod special în cazul ARO, pre¿edintele AVAS,Mircea Ursache, a subliniat, în cadrul întâlnirilor cu investitorul,dar ¿i în cadrul celor cu reprezentan¡ii sindicatului, cåcele douå pår¡i au un obiectiv comun - reluarea produc¡iei deautomobile, care så determine atât stabilizarea în pia¡å asocietå¡ii, cât mai ales a locurilor de muncå existente.Con¿tientå de importan¡a societå¡ii pentru economiajude¡ului Arge¿ ¿i de impactul social al råmânerii în pia¡å aS.C. ARO S.A. pentru locuitorii din zonå, AVAS informeazåmediul de afaceri românesc, precum ¿i cel bancar, interesateîn derularea de opera¡iuni financiar-bancare sau în parteneriatede afaceri cu societatea ARO cå pânå la aceastådatå nu sunt motive de reziliere a contractului dintre Autoritateapentru Valorificarea Activelor Statului ¿i CrossLander SUA.Agen¡ia Na¡ionalå pentru OcupareaFor¡ei de Muncå¥n såptåmâna 12-18 iulie 2004, ANOFMoferå 25.700 locuri de muncå vacanteAgentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca(ANOFM) ofera, prin agentiile judetene pentru ocupareafortei de munca si a municipiului Bucuresti, 25.700 locuri demunca vacante, in saptamana 12-18 iulie 2004. Dintre acestea,895 locuri de munca sunt destinate absolventilor institutiilorde invatamant.Situatia locurilor de munca vacante, disponibile in fiecarejudet, este urmatoarea: Alba 222 locuri de munca, Arad403, Arges 433, Bacau 247, Bihor 383, Bistrita-Nasaud 551,Botosani 618, Brasov 557, Braila 267, municipiul Bucuresti2.180, Buzau 569, Caras-Severin 479, Calarasi 1.847, Cluj4.115, Constanta 569, Covasna 201, Dambovita 180, Dolj425, Galati 721, Giurgiu 183, Gorj 314, Harghita 471, Hunedoara1.361, Ialomita 452, Iasi 499, Ilfov 603, Maramures115, Mehedinti 90, Mures 534, Neamt 554, Olt 338, Prahova666, Satu Mare 162, Salaj 359, Sibiu 1.354, Suceava 194,Teleorman 224, Timis 159, Tulcea 449, Vaslui 140, Valcea1.226 si Vrancea 286 locuri de munca vacante. La nivelnational, pentru persoanele cu studii superioare, sunt oferite1.071 locuri de munca.68Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

MinistereMinisterul Sånåtå¡iiSocietatea civilå trebuie så se implice mai multîn combaterea violen¡ei"Violenta este in mare masura o problema de mentalitate,in rezolvarea careia trebuie sa fie implicate nu numai institutiilestatului, ci si societatea civila", a declarat dr. OvidiuBrânzan, ministrul sanatatii in cadrul Conferintei Nationalede lansare a Raportului Organizatiei Mondiale a Sanatatiiasupra Violentei si Sanatatii (12 iulie 2004)."Societatea civila trebuie sa constientizeze ca, deoarececunoaste cel mai bine problemele, atunci cand exista o situatiecare ne implica pe toti, trebuie sa actioneze si nu saastepte ca o institutie sa aiba initiative legislative. S-au facutcativa pasi marunti in acest sens, dar rolul societatii civile inpromovarea legislativa trebuie sa creasca", a mai declarat dr.Ovidiu Brânzan.Ministrul Sanatatii a dat exemplu in acest sens Legea nr.217/2003 privind prevenirea si combaterea violentei in familie,primul act legislative major initiat ca urmare a implicariisocietatii civile. Aceasta lege permite crearea atât lanivel na¡ional, cât ¿i la nivel local, a institu¡iilor menite så seimplice activ în solu¡ionarea acestei probleme.În perioada în care a gestionat ¿i dezvoltat Programul dePrevenire, Monitorizare ¿i Combatere a Violen¡ei Domestice,Ministerul Sånåtå¡ii a dezvoltat la nivel na¡ional, cusprijin interna¡ional din partea UNFPA ¿i USAID, centrepilot care au permis unui numår mare de femei agresate såsolicite ¿i så beneficieze de sprijin. De exemplu, în CentrulPilot Constan¡a, incepand cu luna decembrie a anului 2000au fost înregistrate ¿i rezolvate aproximativ 1300 de cazuri,iar în centrul Buftea în jude¡ul Ilfov au fost adåpostite temporarfemei obligate så-¿i påråseascå domiciliu.Comisia de Lupta Anti-SIDA ar putea firestructuratå în viitorul apropiatLuni, 12 iulie a.c., in cadrul sedintei de Colegiu a MinisteruluiSanatatii a fost hotarat ca modul de lucru cu comisiilede specialitate ale MS sa fie imbunatatit. MinistrulSanatatii, dr. Ovidiu BRINZAN a cerut o colaborare multmai pragmatica si mai concreta cu acestei comisii.In urma discutiilor purtate de catre conducerea MinisteruluiSanatatii cu presedintii Comisiilor de specialitatepentru oncologie, psihiatrie, TBC si SIDA s-a hotarat capana in luna septembrie sa fie realizate protocoalele terapeuticein aceste specializari unanim acceptate de catre specialistisi recunoscute de catre Ministerul Sanatatii.Protocoalele terapeutice sunt utile medicilor pentrualegerea tratamentului corect si adaptat fiecarui tip de pacient.Ele asigura o standardizare a tratamentului, sunt bazatepe criterii clare si obiective de initiere, cat si de schimbare aterapiei, precum si pe criterii de monitorizare a pacientilor.Protocoalele terapeutice sunt utile atat medicilor specialisti,cat si rezidentilor.Tot in sedinta de ieri a fost propusa si restructurarea Comisieide Lupta Anti-SIDA. In prezent exista 55 de Comisiiprofesionale de specialitate, care sunt organe consultative aleMS si care cuprind toate specializarile medicale. Acestea auca principale atributii: - analizarea problemelor legate deasistenta medicala si dezvoltarea stiintelor medicale; - elaborarea,coordonarea si evaluarea structurii Programelor nationalede sanatate, propunand distributia finantarii acestorain teritoriu si centre de cost; - realizarea protocoalelor si ghidurilorde specialitate, precum si a Registrelor Nationale; -evaluarea si propunerea numarului anual de posturi necesarein teritoriu la specializarea prin rezidentiat; - intocmirea sipropunerea tematicii anuale de studiu in domeniul lor deactivitate; - analizarea indicatorilor de morbiditate si mortalitate,propunand masuri de interventie pentru ameliorareaacestora.Ministerul Finan¡elorReferitor la activitatea de controlfinanciar-fiscal desfå¿uratåde inspectorii financiar-fiscaliai Agen¡iei Na¡ionale de Administrare Fiscalå"Gasind in Romania forta de munca ieftina, multe firmecare activeaza in strainatate au venit si in tara noastra pentrua infiinta societati comerciale, minimizarea costurilor deproductie pe seama cheltuielilor cu salariile reprezentandpunctul de atractie pentru aceste investitii" - a aratat domnulNeculae Plaiasu Secretar de Stat, Presedintele ANAF. "Nu arfi nimic rau legat de aceaste entitati care au asociati persoanefizice sau juridice straine, daca acestea nu ar incerca prindiferite tertipuri sa ocoleasca legea fiscala si sa prejudiciezebugetul statului cu sume imense."Una din societatile cu capital integral strain care isi desfasoaraactivitatea in Romania si care a facut rabat de laprevederile legislative este si SC ITALO STIL CONFEC-TIA SRL din Mures. Aceasta firma, cu asociat unic TEXT-SPORT HOLDING SA Elvetia, are ca obiect de activitatefabricarea in sistem lohn de articole confectionate din textile.Dorind sa-si dezvolte afacerile, SC ITALO STIL CONFEC-TIA SRL a incheiat cu DEACONCREST CONSULTANTSLIMITED Londra un contract de mandatare prin care societateadin Anglia se imputernicea cu promovarea produselorsi serviciilor oferite de societatea comerciala romana, iaracesta se obliga la plata unui comision de 15% din sumabruta pe care o factura catre clientul extern. Aceasta colaborares-a materializat prin gasirea unui client din Italia,OBERALP SPA, SC ITALO STIL CONFECTIA SRL fiindastfel obligata sa plateasca firmei DEACONCREST CON-SULTANTS LIMITED Londra, comisioane in valoare tota-Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 69

Ministerela de 20,47 miliarde lei. Conform prevederilor legislative invigoare, SC ITALO STIL CONFECTIA SRL, avea insaobligatia de a inregistra si vira taxa pe valoarea adaugatacorespunzatoare platilor efectuate ca urmare a activitatilor deintermediere realizate de un partener comercial. Legea fiscalaa fost ocolita, societatea diminuandu-si obligatiile catrebugetul de stat cu taxa pe valoarea adaugata in suma de 4miliarde de lei.Tot in legatura cu aceste plati efectuate catre DEACON-CREST CONSULTANTS LIMITED, firma a retinut si viratcu titlu de impozit pe veniturile realizate in Romania de persoanejuridice nerezidente suma de 2,35 miliarde lei, reprezentando cota de 10% din valoarea bruta a facturilor externeachitate.Pentru ca SC ITALO STIL CONFECTIA SRL sa beneficiezede prevederile mentionate in cadrul conventiilor deevitare a dublei impuneri, DEACONCREST CONSUL-TANTS LIMITED Londra trebuia sa depuna la organul fiscaldin Romania originalul sau copia de pe certificatul de rezidentafiscala. Avand in vedere faptul ca acest documentlipsea, SC ITALO STIL CONFECTIA SRL nu indeplineatoate conditiile legislative, diminuandu-si astfel ilegal obligatiade plata privind impozitul pe veniturile persoanelornerezidente, prin neutilizarea procentulului de 15% care seimpunea in acest caz, cu suma de 1,2 miliarde lei. In acestfel SC ITALO STIL CONFECTIA SRL a fraudat bugetul destat cu suma totala de 5,2 miliarde lei, pentru care s-au calculatdobanzi si penalitati de intarziere in valoare de 5 miliardelei."¥n fotbal se învârt sume imense de bani"Referitor la activitatea de control financiar-fiscal desfasuratade inspectorii financiar-fiscali ai Agentiei Nationalede Administrare Fiscala, Compartimentul Relatii Mass-Media transmite urmatoarele: "In fotbal se invart sumeimense de bani, fiecare pion din angrenaj incercand sa castigein detrimentul altora - a declarat domnul Neculae Plaiasu,secretar de stat, presedintele Agentiei Nationale de AdministrareFiscala (ANAF). "Insa nu intoteauna pionii respectaregulile jocului, unii dintre acestia considerand ca pacalireaFiscului reprezinta o metoda eficienta prin care conturilepersonale se pot umple cat mai repede si mai indestulator."Un exemplu in acest sens este si cel al CLUBULUI DEFOTBAL "MIDIA" NAVODARI. Prin diferite tertipuri siinterpretari ale legii, acest club si-a diminuat obligatiile deplata catre bugetul de stat in valoare de 5,5 miliarde lei, reprezentandimpozit pe salarii si pe veniturile din salarii, pentrucare a fost "sanctionat", calculandu-se majorari si penalitati,cu suma de 7 miliarde lei. Pentru a realiza acest lucru,respectiv de a priva bugetul de stat de impozitele care i secuvin, reprezentantii clubului au incercat mai multe sensurisi denumiri pentru sumele care au fost platite jucatorilor,incercand sa dea o aparenta legalitate acestui furt. In acestfel, banii care plecau in buzunarele fotbalistilor apareau ca"sume acordate sub forma de premii de incurajare", "primede joc", "prime de obiectiv", "prime de instalare", iar pentruunii jucatori au fost incheiate contracte de prestari servicii,considerand toate aceste sume platite ca venituri neimpozabile.Clubul a mai motivat si cu faptul ca premiile si indemnizatiilesportive nu sunt venituri de natura salariala, ci -alte venituri - care se impoziteaza separat, acestea fiind acordatejucatorilor in functie de aportul adus la rezultateleechipei, importanta jocului si valoarea adversarului, fiindsimilare cu premiile de la loterie cand intervine elementulaleatoriu - norocul.Insa, "MIDIA" NAVODARI nu a avut sorti de izbandain meciul cu FISCUL, intrucat actele normative care reglementeazaimpozitarea acestor venituri, respectiv OrdonantaGuvernului nr. 73/1999 si Ordonanta Guvernului nr.7/2001privind impozitul pe venit, precizeaza foarte clar ca sunt consideratevenituri din salarii, toate veniturile in bani si/saunatura, obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitatein baza unui contract individual de munca, indiferent deconditiile in care se acorda.Avand in vedere aceste prevederi legale si documenteleexistente, s-a mai retinut si faptul ca plata jucatorilor s-afacut in baza unor contracte de munca semnate de ambeleparti si inregistrate la Inspectoratul Teritorial de MuncaConstanta, in documente mentionandu-se ca reprezentantiiclubului se obligau sa plateasca si alte drepturi banesti jucatorilor,in functie de rezultatele echipei. Astfel, in anexa lacontractul de munca erau precizate clar conditiile ce trebuiauindeplinite de jucatori pentru a putea beneficia de "prima deinstalare" si de "indemnizatiile de instalare", acestea fiindobtinute de beneficiar in functie de rezultatele echipei si deaportul adus la meci, neavand nici o legatura cu denumireaformulata. Acesti bani erau acordati la anumite date, pe parcursulanului competitional, fara a avea vreo legatura cuacoperirea contravalorii costurilor de transport sau de cazaresi fara a avea caracterul ocazional care defineste indemnizatiilede mutare, fiind achitate conditionat de numarul dejocuri jucate si renegociate in cazul indeplinirii obiectivuluide promovare. Apararea construita de club pe argumentul ca"sportivii isi desfasurau activitatea in cadrul asociatiei pebaza de contracte de prestari servicii iar sumele acordate subforma de premii de incurarajare nu au putut fi consideratedrept venituri din salarii" a fost invinsa, reglementarile legaleprecizand ca se impoziteaza si castigurile obtinute dincolaborari de orice natura. Tinand cont de aceste elemente,obiectiunea clubulului nu a avut fundamentul legal care sa iiconfere castig de cauza in aceasta privinta."Problemele prezentate mai sus au fost intalnite si la altecluburi de fotbal din campionatul intern" - a aratat domnulNeculae Plaiasu. "In mare parte, justificarile aduse in sustinereacauzelor au fost aceleasi, insa legislatia fiscala esteaceeasi pentru toti si este aplicabila ca atare." Pierzand meciulcel mai greu din campionat, cel cu fiscul, Clubul deFotbal "MIDIA" NAVODARI, are de plata acum catrebugetul de stat suma totala de 12,5 miliarde lei.70Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

MinistereMinisterul Mediului¿i Gospodåririi Apelorªedinta Comisiei Centrale de avizarea documenta¡iilor de evaluarea siguran¡ei barajelorVineri, 9 iulie 2004, la sediul Ministerului Mediului siGospodaririi Apelor (MMGA), s-a desfasurat sedinta ComisieiCentrale de avizare a documentatiilor de evaluare a siguranteibarajelor. La sedinta au participat dl Florin Stadiu,secretar de stat in cadrul MMGA, presedintele ComisieiCentrale, precum si numerosi specialisti.S-au analizat documentatiile pentru 20 de baraje si depozitede deseuri industriale situate in judetele Hunedoara,Suceava, Giurgiu, Mures, Harghita, Olt, Arges, Salaj si Mehedinti.Au primit avizul in vederea emiterii autorizatiei defuctionare in conditii de siguranta 18 baraje si lacuri de acumulare(printre care amintim Sistemele hidroenergetice si denavigatie Portile de Fier I si Portile de Fier II, situate pe fluviulDunarea; barajul si lacul de acumulare Curtea de Arges,judetul Arges; barajul si lacul de acumulare Cumpana, judetulArges; barajul si lacul de acumulare Zetea, judetul Harghita;barajul si lacul de acumulare Mihailesti, judetul Giurgiu),precum si depozitul de zgura si cenusa Panic, judetulSalaj.Pentru obiectivele care nu au primit aviz, dl Florin Stadiua cerut refacerea documentatiilor de evaluare a starii de siguranta,precum si realizarea unor programe de etapizare cutermene clare, pentru realizarea masurilor de punere in sigurantaa obiectivelor care nu au primit aviz. Evaluarea siguranteicelor 2.000 de baraje din Romania se realizeaza periodic,in functie de tipul, folosintele si modul de exploatare.De la agriculturå pânå la turism,toate investi¡iile se supun evaluåriiimpactului de mediuEvaluarea efectelor asupra mediului este una din numeroaseleinitiative legislative ale Ministerului Medilului siGospodaririi Apelor, ca raspuns la obligatiile asumate in Documentulde Pozitie Complementar - Cap 22.Protectia Mediului - document care constitue baza inchideriinegocierilor privind capitolul de mediu, in vederea aderariiRomaniei la U.E, in 2007.Pana la 21 iulie 2004, statele membre ale U.E sunt obligatesa transpuna Directive 2000/42/EC, privind evaluareamediului, ceeea ce inseamna uniformizarea legislatiei inacest domeniu la nivelul U.E. Legislatia nationala din domeniulprotectiei mediului stabileste aplicarea principiului precautieiin luarea deciziei prin evaluarea impactului pentruanumite activitati inca din faza de proiect a acestora.Se supun toate planurile si programele care se pregatescpentru agricultura, sivicultura, pescuit, energie, industrie,turism, telecomunicatii, turism tot ceeea ce poate avea efectasupra mediului. Titularul proiectului din domeniile citatemai sus este obligat sa publice in mass - media, de doua orila interval de trei zile calendaristice si sa anunte pe propriapagina de internet informatii despre proiect, raportul de mediu,locul, ora consultarii si faptul ca publicul poate trimitecomentarii in scris la sediul titularului si al autoritatii demediu.Anuntul se face cu minimum 45 de zile inainte de datadezbaterii si 60 de zile la proiectele cu efecte transfrontiere.In cazul in care titularul planului sau programului de investitienu pune la dispozitie autoritatilor de mediu toate informatiilenecesare emiterii avizului de mediu, in termen demaximum un an, de la data solicitarii acestuia, documentatiadepusa se clasifica.Recenta H.G. referitoare la evaluarea impactului demediu reprezinta inca un pas catre inchiderea Cap.22, domeniuin care s-a desfasurat o activitate sustinuta de transpuneresi implementare acquis-ului.Avizul de mediu va fi emis de Agentiile de Protectia Mediuluipentru proiectele regionale, judetene, de MinisterulMediului si Gospodaririi Apelor pentru planuri si programenationale. Prevederile H.G. nu se aplica planurilor si programeloral caror scop unic este apararea nationala sau protectiacivila, planurilor si programelor cofinantate ale U.E prinfonduri structurale sau fonduri pentru dezvoltare rurala.Evolu¡ia fenomenului de surpare de la Câmpulde sonde nr. II, Ocnele Mari, jude¡ul VâlceaMarti, 13 iulie 2004, in urma precipitatiilor, s-a reactivatfenomenul de prabusire a malurilor cavernei formate in septembrie2001 pe campul de sonde nr. II Ocnele Mari, judetulValcea.Incepand cu orele 18.00, fenomenul s-a amplificat vertiginos,conducand la scurgerea unei cantitati masive de apasarata si pamant, care a umplut rapid bazinul de retentie amenajatspecial la baza versantului. Deoarece dupa orele 21.00digul bazinului de retentie a fost deversat pe aproape toatalungimea lui, prefectul judetului Valcea a dispus evacuareapreventiva a populatiei din cele aproximativ 50 de gospodariiaflate in zona albiei minore a Paraului Sarat si cazareaacesteia in taberele scolare din zona.Directia Apelor Olt a monitorizat permanent concentratiaclorurilor in sectiunile de pe Paraul Sarat - pod Copacelu sipod Raureni, in lacul Govora si la cele trei prize ale SCOltchim SA, CET Govora si Uzinei de produse sodice Govora,situate pe raul Olt. In vederea diminuarii efectelor produsede cresterea concentratiei de cloruri in sectiunea prizelor,specialistii au dispus suplimentarea debitului pe raul Oltcu 60 mc/s, din lacul de acumulare Raureni. In prezent, la SCOltchim SA instalatiile functioneaza la intreaga capacitate,CET Govora utilizeaza pentru circuitul de racire apa dinreteaua SC Oltchim SA, iar pentru circuitul de aburi, apa dinreteaua de apa potabila a SC Acvarium SA. La Uzina de produsesodice Govora, s-a dispus reducerea temporara a pro-Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 71

Ministereductiei la una dintre sectiile de soda calcinata.Ca urmare a golirii bazinului de retentie si inceperiilucrarilor de refacere a digului de contur al acestuia, debitelede pe Paraul Sarat sunt in scadere (de la 6,6 mc/s inregistratipe 13 iulie 2004, ora 20.00, la 3,8 mc/s inregistrati la 14 iulie2004, ora 06.00). Potrivit masuratorilor efectuate, concentratiilede cloruri sunt de asemenea in scadere.In prezent fenomenul se afla sub control, fiind permanentmonitorizat de catre Ministerul Mediului si GospodaririiApelor, Ministerul Economiei si Comertului, ComisiaJudeteana de Aparare Impotriva Dezastrelor si AdministratiaNationala "Apele Romane" - Directia Apelor Olt.¥ntâlnire privind ini¡iativa de cooperareîn bazinul hidrografic al râului TisaIn cursul diminetii de joi, 15 iulie, la sediul DelegatieiComisiei Europene in Romania, dl Florin Stadiu, secretar destat in cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor(MMGA), seful Delegatiei Romaniei la Comisia Internationalapentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR), a participatla o intalnire privind initiativa de cooperare in bazinulhidrografic al raului Tisa.La reuniune, condusa de dna Catherine Day, DirectorulGeneral al Directiei Generale de Mediu din cadrul ComisieiEuropene, Presedinte in exercitiu al ICPDR, au participat dlPhilip Weller, Secretar Executiv al ICPDR, precum si reprezentantidin Ucraina si Ungaria.In cadrul discutiilor, Secretarul de Stat Florin Stadiu a exprimatdisponibilitatea MMGA de a coopera in cadrul acesteinoi initiative de cooperare si a propus ca activitatile sa fiecoordonate de catre ICPDR. Totodata, oficialul roman a subliniatca principalul scop al cooperarii tarilor din bazinulhidrografic al Dunarii este implementarea Directivei Cadrupentru Apa, precum si realizarea Planului de management alapelor pentru intreg bazinul hidrografic al Dunarii.La finalul intalnirii, s-a convenit ca initiativa de cooperarein bazinul hidrografic al raului Tisa sa fie analizata sidezvoltata in cadrul Grupului de lucru permanent al ICPDR.Bazinul raului Tisa, important afluent al fluviuluiDunarea, are o suprafata de 157.186 km2 si este impartit decinci tari: Ucraina, Romania, Republica Slovaca, Ungaria,Serbia si Muntenegru.Vizita doamnei Catherine DAY,director general al DG XI - CEO delegatie a Comisiei Europene, condusa de doamnaCatherine DAY, director general la DG XI - CE (DirectiaGenerala de Mediu - CE) a avut o intrevedere cu ministrulMediului si Gospodaririi Apelor, doamna Speranta IAN-CULESCU.Intrevederea a avut loc la sediul MMGA, iar la evenimentau participat si alti reprezentanti ai MMGA: doamnaLiliana BARA, Secretar de Stat MMGA, doamna VioletaDRAGU, Director MMGA, domnul Petru ªerban, directorgeneral adjunct «Apele Romane». Cu acest prilej s-au purtatdiscutii asupra stadiului de armonizare si implementare aacquis-ului comunitar. "Transpunerea acquis-ului este realizatain proportie mai mare de 90%. Au fost elaborate planuride implementare pentru stabilirea de responsabilitati, identificareasurselor de finantare".Costurile pentru implementarea acquis-ului sunt estimatela 27 miliarde euro, o cifra importanta, ceea ce presupuneeforturi pe masura. Ministerul nu poate rezolva singur aceastaproblema. ONG-urile, agentii economici, publicul trebuiesa inteleaga acest efort si sa participe, parteneriatele dovedindu-sepeste tot in lume, a fi un mod de a concretizamulte proiecte", a spus doamna ministru Ianculescu.Doamna Catherine Day, director general al DG XI - CE, afelicitat echipa MMGA pentru actiunile sustinute in armonizarealegislatiei referitoare la gestionarea deseurilor.Un aspect important remarcat de doamna Day a fostintarirea capacitatii institutionale a MMGA, prin infiintareaAgentiei Nationale de Mediu si a celor 8 agentii regionale demediu, dar si prin marirea numarului de angajati in toatestructurile MMGA, numar preconizat a ajunge la 15.000 inanul 2006.Domnul Petru Serban, directorul general adjunct alAdministratiei Nationale "Apele Romane", a prezentat stadiulimplementarii in Romania a Directivei Cadru pentru Apa:- adaptarea activitatii institutiilor din domeniul apelorastfel incat acestea sa intruneasca cerintele impuse de implementareaDirectivei,- elaborarea/adaptarea metodologiilor privind aplicareaDirectivei;- pregatirea continua a personalului;- cooperarea bilaterala: includerea cerintelor impuse deDirectiva Cadru pentru Apa in acordurile bilaterale pe careRomania le-a incheiat la nivelul bazinului Dunarii.Mentionam ca Romania, alaturi de celelalte tari din bazinulDunarii, si-a luat angajamentul implementarii acesteidirective in acelasi timp cu statele membre ale Uniunii Europene,ceea ce implica si realizarea unui Plan de managemental apelor pentru intreg bazinul hidrografic al Dunarii,aflat in curs de elaborare.Ministerul Comunica¡iilor¿i Tehnologiei Informa¡ieiA fost aprobatå procedura de acordarea 4 licen¡e 3G"Una dintre ultimele hartii pe care le-am semnat in calitatede ministru a fost ordinul referitor la licentele 3G.Acesta stabileste procedura de acordare a licentelor 3G inRomania, definita in urma consultarii cu principalii operatoride comunicatii, astfel incat termenii si conditiile sa fie inconcordanta cu situatia pietei. Aceasta inseamna ca in toamnaacestui an vom avea licente 3G in Romania." a declaratMinistrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Dan72Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

MinistereNica, in cadrul conferintei de presa sustinute mar¡i, 13 iulie2004, la MCTI.Ordinul prevede ca procedura este lansata si ca in termende 3 luni de zile de la data stabilita in anunt trebuie sa aibaloc acordarea efectiva a acestor licente. Ordinul a fost semnat,urmeaza publicarea in presa a anuntului privitor laaceasta licitatie. Fiecare titular al licentei va plati un tarif deeliberare de 35.000.000 USD pentru spectrul de frecventealocat pentru comunicatii mobile de generatia a treia.Un milion de noi utilizatori de telefonie mobilåîn trimestrul al doilea - 2004"Avem astazi peste 8 milioane utilizatori de telefoniemobila, cu aproape 1 milion mai mult decat in primul trimestrual acestui an. De asemenea, se inregistreaza4.471.128 de abonati Romtelecom, cu 140.000 mai multifata de primul trimestru al acestui an si comparativ cu 3,9milioane cati existau in 2001", a declarat ministrul comunicatiilorsi tehnologiei informatiei, Dan Nica, in cadrul conferinteide presa sustinute mar¡i, 13 iulie 2004.In 2004 se inregistreaza de 3 ori mai multi utilizatori deInternet decat in anul 2000, unul din 5 cetateni utilizandastazi Internetul fata de unul din 50 in 1998. Numarul de utilizatoride televiziune prin cablu a ajuns la 3,75 milioane, increstere cu 1 milion fata de 2000, ocupand locul 18 in lumein 2003 si locul 5 in regiune. Cifrele arata ca in 2004 sunt de3 ori mai multe calculatoare decat in anul 2000. Aceastacrestere a depasit cifra de doua milioane, rata de crestere avolumului vanzarilor de calculatoare si laptopuri fiind depeste 50% de la an la an. Toate liceele din Romania beneficiazade laboratoare dotate cu calculatoare, fiind deja dezvoltatepeste 400 de lectii digitale."Am realizat 95% din obiectivele stabilite la preluareaacestui minister. O atentie deosebita am acordat-o adresariiproblemelor de acces deficitar", a mai precizat ministrulNica. In 2003 s-a incheiat programul de telefonizare a zoneimuntilor Apuseni, initiat in 2002, prin care au fost instalate10000 telefoane in peste 370 localitati. Anul trecut, printr-unproiect pilot lansat impreuna cu USAID, au fost instalate 4telecentre in comune, oferind celor 12.000 locuitori ai acestoraacces la servicii de telefonie, fax si de copiere, precumsi la calculatoare conectate la Internet, inregistrandu-se omedie de peste 300 utilizatori pe luna, multi dintre acestiacopii.In 2004 a fost lansata strategia privind implementareaserviciului universal care vizeaza instalarea de telecentre,telefoane publice cu plata si compensarea unei parti a costurilornete de acces la serviciile de comunicatii pentrufamiliile cu venituri mici. De asemenea, MCTI va derula unproiect pilot cu Banca Mondiala pentru crearea de telecentre,fiind in negocieri pentru lansarea unui program mai amplu,care include si crearea de telecentre in zonele rurale.In 2004 a fost lansat programul e-Tineret din care faceparte initiativa de acordare a unui sprijin financiar in valoarede 200 Euro pentru elevii si studentii care provin din familiicu venituri mici.In ultimii ani MCTI a semnat parteneriate cu mari corporatiiprecum IBM, Microsoft, Oracle, care cuprind si ocomponenta educationala.Administra¡ia PatrimoniuluiProtocolului de StatReplicåCa urmare a afirma¡iilor tenden¡ioase apårute în articolul"Printr-o sarabandå de HG-uri, Cabinetul Nåstase a subtilizataproape 3000 m.p. pe malul Lacului Floreasca în beneficiulunor particulari" publicat în cotidianul "Adevårul" dindata de 14. 07. 2004, sub semnåtura Mariei Manoliu, facemurmåtoarele precizåri: În primul rând aråtåm cå informa¡iilecuprinse în articolul men¡ionat se referå la mai multe aspectefårå legåturå între ele, ¿i anume: Terenul cuprins între ¿os.Aviatorilor, Bdul Mircea Eliade, str. Turgheniev ¿i LaculFloreasca nu s-a aflat niciodatå în administrarea Regiei Autonome"Administra¡ia Patrimoniului Protocolului de Stat"(RA APPS) ¿i nu cunoa¿tem care este în prezent situa¡ia juridicåa acestui teren sau dacå a fåcut obiectul aplicårii prevederilorLegii 10/2001 de cåtre Primåria MunicipiuluiBucure¿ti ¿i în ce condi¡ii.Imobilul "Vila DANTE" situat în str. Dante Aligheri nr.11, sectorul 1, Bucure¿ti, alcåtuit din construc¡ie ¿i teren seaflå în domeniul public al statului ¿i administrarea RegieiAutonome "Administra¡ia Patrimoniului Protocolului deStat" conform dispozi¡iilor HG 533/2002 privind organizarea¿i func¡ionarea regiei.Prin HG 1398/27.11.2003 doar suprafa¡a de teren de2757,64 m.p. din totalul de 8.404,7 m.p. reprezentând terenaferent "Vilei DANTE" a fost trecutå din domeniul public îndomeniul privat al statului. Restul terenului în suprafa¡å de5647,06 m.p., precum ¿i construc¡ia au råmas în proprietateapublicå a statului ¿i administrarea regiei.Conform HG 1031/01.07.2004, "Vila DANTE" cuterenul aferent în suprafa¡å de 5647,06 m.p. a fost incluså înbaza materialå destinatå activitå¡ii de reprezentare ¿i protocol,prin articolul 2 al acestui act normativ completându-seanexa la HG 126/2002 pentru stabilirea bazei materiale destinateactivitå¡ii de reprezentare ¿i protocol; regimul juridical imobilului a råmas neschimbat, în sensul cå bunul se aflåîn continuare în proprietatea publicå a statului ¿i administrareaRA APPS.Schimbarea regimului juridic al suprafe¡ei de teren de2757,64 m.p. are la bazå o situa¡ie întocmitå de cåtre RAAPPS cu privire la solicitårile formulate în temeiul Legii10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate înmod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989,de cåtre fo¿tii proprietari sau mo¿tenitorii acestora ¿i înregistratela RA APPS, precum ¿i hotårârile judecåtore¿ti definitive¿i irevocabile care obligå la restituire. La emiterea HGNewsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 73

Ministere1398/27.11.2003 s-au avut în vedere pe de o parte diminuareala maximum a efortului financiar al statului determinatde o eventualå exceptare de la restituirea în naturå a acestorsuprafe¡e de teren ¿i, pe de altå parte, principiul legal stabilitde Legea 10/2001, anume acela al prevalen¡ei restituirii înnaturå.Un alt motiv important care a stat la baza adoptårii acesteihotårâri a Guvernului a fost acela de a se evita alte situa¡iilitigioase, având în vedere faptul cå fo¿tii proprietari sau urma¿iiacestora au la dispozi¡ie calea unor ac¡iuni în justi¡ie înurma cårora regia poate fi obligatå atât la restituirea proprietå¡iicât ¿i la plata de despågubiri. O asemenea abordarenu ar fi condus la punerea în aplicare a dispozi¡iilor Legii nr.10/2001, ci la tergiversarea procesului de restituire cåtre persoaneleîndreptå¡ite.Având în vedere cele expuse, rezultå cu claritate cåterenul cuprins între ¿os. Aviatorilor, Bdul Mircea Eliade,str. Turgheniev ¿i Lacul Floreasca nu are nici o legåturå cuimobilele de protocol aflate în proprietatea publicå a statului¿i administrarea RA APPS ¿i nici cu prevederile HG 1398/27.11.2003 ce a fost emiså în scopul, a¿a cum am aråtat,aplicårii de cåtre RA APPS a prevederilor Legii 10/2001 cuprivire la solicitårile de restituire în naturå a unor imobile -terenuri aflate în administrarea ¿i de¡inerea RA APPS.În ceea ce prive¿te suprafa¡a de teren de 773,22 m.p. depe strada Turgheniev nr. 18, men¡ionåm cå aceasta nu esteînvecinatå celei despre care am vorbit mai sus, iar motivareatrecerii din proprietatea publicå în cea privatå rezidå în faptulcå nu se mai justifica men¡inerea utilitå¡ii publice. Acestteren a fåcut parte din incinta imobilului - Caså de oaspe¡iTurgheniev nr. 18 cu teren aferent 1.406,94 m.p. Ca urmarea pronun¡årii unei hotårâri judecåtore¿ti definitive ¿i irevocabile,RA APPS ¿i Ministerul Finan¡elor Publice ca reprezentantal statului au fost obligate så restituie proprietarului dedrept construc¡ia ¿i terenul în suprafa¡å de 633,72 m.p.Restul suprafe¡ei de teren pânå la totalul de 1406,94 m.p.reprezintå chiar suprafa¡a de teren despre care se face vorbireîn articolul din ziar pentru care nu mai exista justificareamen¡inerii utilitå¡ii publice. Consideråm cå atât activitateaRA APPS cât ¿i actele normative adoptate de Guvern nu aulegåturå cu aplicarea prevederilor Legii 10/2001 de cåtrePrimåria Municipiului Bucure¿ti. Toate måsurile întreprinsede RA APPS, cât ¿i Hotårârile de Guvern care sunt contestatede autorul articolului, sunt în deplinul respect al legilorîn vigoare ¿i în aplicarea lor.Ministerul Educa¡iei ¿i CercetåriiBacalaureat 2004În urma centralizårii datelor transmise de cåtre Inspectoratele¿colare Jude¡ene, dupå sus¡inerea probelor examenuluide bacalaureat (sesiunea iunie-iulie) ¿i solu¡ionareacontesta¡iilor depuse în data de 5 iulie, procentul final depromovabilitate este de 84,61%, superior cu 8 procente celuide anul trecut (76, 52%).Numårul final al elevilor care au promovat examenul debacalaureat dupå rezolvarea contesta¡iilor este de 143.235.La prima sesiune a examenului de bacalaureat s-au înscris173.966 elevi ¿i s-au prezentat 169.313 elevi. Numårul candida¡ilorrespin¿i este de 23.427, iar 66 de elevi au fost elimina¡idin examen pentru diverse abateri prevederilormetodologiei.Pe tran¿e de medii situa¡ia se prezintå astfel: 16.838medii între 6 ¿i 6, 99, 37.005 medii între 7 ¿i 7,99, 44.404medii între 8 ¿i 8,99 ¿i 31.109 medii ntre 9 ¿i 10. Sesiunea adoua a examenului de bacalaureat va începe în data de 23august cu proba oralå de limba ¿i literatura românå ¿i se vaîncheia în data de 9 septembrie. Înscrierea candida¡ilor pentrua doua sesiune a început luni, 12 iulie ¿i va dura pânå vineri,16 iulie.ªedin¡a Senatului Universitå¡ii de Medicinå¿i Farmacie "Carol Davila" Bucure¿tiSenatul Universitå¡ii de Medicinå ¿i Farmacie "CarolDavila" Bucure¿ti s-a întrunit miercuri, 14 iulie, în prima¿edin¡å dupå validarea de cåtre conducerea MEC a noilorstructuri alese la sfâr¿itul lunii iunie. La invita¡ia rectoruluiUMF "Carol Davila", domnul Florian Popa, la aceastå întrunirea participat ¿i ministrul educa¡iei ¿i cercetårii, domnulAlexandru Athanasiu."Aståzi când un nou senat universitar, în alcåtuire legalå¿i valoroaså, preia responsabilitatea conducerii universitå¡ii,salutul meu exprimå gratitudinea pe care un "administrator"temporar al învå¡åmântului românesc o aduce idealului perenal profesiei medicale, precum ¿i îndemnul spre o continuåameliorare a actului didactic. Universitatea de Medicinå¿i Farmacie "Carol Davila" reprezintå, cel pu¡in pentru mine,un låca¿ de ¿tiin¡å ¿i con¿tiin¡å a spiritualitå¡ii române¿ti. Afost participant activ la modernizarea României în ultimeledouå veacuri, iar ¿coala bucure¿teanå de medicinå a fost permanentata¿atå la op¡iunile majore ale învå¡åmântului românesc¿i, de ce nu, la idealurile de dezvoltare, de progres ale¡årii", a afirmat ministrul educa¡iei ¿i cercetårii, în discursulsus¡inut cu acest prilej. La rândul såu, rectorul UMF "CarolDavila" a spus cå actualul corp didactic al universitå¡ii va fiîn måsurå så readucå învå¡åmântul medical bucure¿tean înprim-planul vie¡ii universitare medicale din România."Având în vedere cå avem profesori extrem de buni, foartebine pregåti¡i, ¿i dupå cum vede¡i, în måsurå så rezolvemicile alunecåri din via¡a universitarå, atunci când ele seîntâmplå, eu cred cå actualele clasamente ale universitå¡ilorde medicinå din România nu vor råmâne a¿a, deoarece - suntconvins - corpul profesoral medical bucure¿tean va reu¿i såaducå Universitatea de Medicinå acolo unde îi este locul,adicå în frunte", a declarat rectorul UMF "Carol Davila". Totîn ¿edin¡a de aståzi au fost valida¡i prorectorii UMF "CarolDavila" ¿i secretarul ¿tiin¡ific al acestei institu¡ii deînvå¡åmânt universitar.74Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

MinistereComunicatDin datele furnizate de Inspectoratele ¿colare Jude¡ene, laconcursul na¡ional unic de ocupare a posturilor vacante dinînvå¡åmântul preuniversitar s-au prezentat 34.414 de cadredidactice, reprezentând 75,37% din numårul celor care auråmas înscri¿i în ziua concursului, respectiv 45.661 de cadredidactice.La concursul na¡ional unic de ocupare a posturilor vacantedin învå¡åmântul preuniversitar au participat pentruprima datå ¿i antrenorii din Cluburile Sportive ¿colare ¿i Palatele¿i Cluburile Elevilor, în scopul evaluårii lor profesionaleîntr-un concurs na¡ional cu probe unitare. La nivelul¡årii sunt 495 posturi vacante, pentru ocuparea cårora s-auînscris 220 candida¡i. În privin¡a studiilor, 72 dintre ace¿tiaau studii postliceale, 124 au studii superioare de scurtå duratå,iar 24 studii superioare de lungå duratå. Candida¡ii custudii postliceale sunt absolven¡i ai ¿colii Na¡ionale de Antrenori,care func¡ioneazå în cadrul Agen¡iei Na¡ionale pentruSport (succesoare pe linie sportivå a Ministerului Tineretului¿i Sportului).Absolven¡ii acestei ¿coli au fost contesta¡i de unii candida¡ipe motiv de neconformitate a diplomelor eliberate subegida MTS / ANS În acest sens, precizåm cå ¿coala Na¡ionalåde Antrenori este o institu¡ie de învå¡åmânt de stat,departamentalå, care se supune procedurilor de recunoa¿terea diplomelor conform Ordinului Ministrului Educa¡iei Na-¡ionale nr. 4448/3.09.1998 ¿i a Notificårii nr. 13.823/5.12.1998. În acest moment, este în curs de elaborare un protocolîntre Ministerul Educa¡iei ¿i Cercetårii ¿i Agen¡iaNa¡ionalå pentru Sport, care va reglementa condi¡iile derecunoa¿tere a acestor diplome pentru cei încadra¡i deja însistem. To¡i candida¡ii antrenori ale cåror diplome nu vor firecunoscute î¿i vor pierde calificarea pentru învå¡åmânt,chiar dacå au participat la acest concurs. De asemenea, precizåmfaptul cå potrivit reglementårilor legale, antrenorii nupot fi titulariza¡i, ei încheind un contract pe o duratå de launu la patru ani cu unitå¡ile de învå¡åmânt sportiv.Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 75

Curier jude¡eanAlba• Sâmbåtå, 10 iulie 2004, cu începere de la ora 10.00, laCasa de Culturå a Sindicatelor din Alba Iulia a avut loc¿edin¡a Consiliului Jude¡ean Alba al PSD. Cu acest prilej afost prezentatå de cåtre pre¿edintele Mugurel Sârbu, o analizåa rezultatelor alegerilor locale în jude¡ ¿i au fost luatemåsuri organizatorice importante menite så impulsionezeactivitatea de partid.Prefectul jude¡ului Alba, Liviu Mugurel Sârbu, a dispusîncepând d eluni, 12 iulie a.c., un control amplu la Direc¡iaSilvicå Alba ¿i Ocoalele silvice din Mun¡ii Apuseni. O comisieformatå din reprezentan¡ii Romsilva, Garda Financiarå,Poli¡ie ¿i Prefecturå vor verifica atât ac tivitatea Direc¡ieiSilvice ¿i a Ocoalelor silvice din Apuseni precum ¿iacuza¡iile aduse conducerilor acestora. Mugurel Sârbu adeclarat cå în cazul în care vor fi descoperite nereguli va cereaplicarea unor sanc¡iuni drastice.Arad• Vineri 9 iulie ora 10.00 în Sala 63 a C.J.A. a avut loc adoua reuniune a factorilor implica¡i în organizarea manifestårilorde la târgul de fete pe Muntele Gåina. Alåturi depre¿edintele C.J.A. Gheorghe Seculici ¿i vicepre¿edinteleGavril Buza s-a aflat reprezentantul prefecturii GavrilåIacob. Concluzii rezultate: cu mici defec¡iuni la partea carosabilådrumurile de acces cåtre Gåina este accesibil; poli¡ia¿i jandarmii vor asigura efectivele necesare pe traseu ¿i latabårå; Electrica va asigura grupul electrogen necesar taberei¿i angaja¡ii pentru asisten¡å; este întocmit programul cultural-artisticcare va fi prezentat în seara zilei de sâmbåtå 17iulie.• Tot vineri 9 iulie 2004 ora 11.00 la sala micå a Caseide Culturå a Sindicatelor Arad a avut loc ¿edin¡a prefectuluijude¡ului cu secretarii unitå¡ilor administrativ-teritoriale,consilierii juridici ¿i contabilii consiliilor locale, la care aumai participat Gavril Buza vicepre¿edintele C.J.A., secretarulgeneral al prefecturii Ila Carmen ¿i al jude¡ului IoanSilaghi, reprezentan¡i ai prefecturii ¿i consiliului jude¡ean,trezorierul ¿ef Burcå Aurel, reprezentanta S.E.I.P. comisarViorica Conta. Pe lângå mapele distribuite care au con¡inutmateriale punctuale pe cele 13 puncte ale ordinii de zi, prefectula solicitat reprezentan¡ilor consiliilor locale:• transmiterea cåtre S.E.I.P. a listelor suplimentare de laalegerile locale în vederea actualizårii listelor permanentepentru alegerile din toamnå precum ¿i respectarea de cåtreofi¡erii de stare civilå a termenelor de transmitere a situa¡ieipersoanelor decedate;• restituirea sumelor transferate de guvern prin intermediulprefecturii pentru organizarea alegerilor locale pânå lasfâr¿itul lunii iulie;• îmbunåtå¡irea pregåtirii profesionale a tuturor angaja¡ilorunitå¡ilor administrativ teritoriale pe tematica execu¡iei¿i elaborårii bugetelor locale, a Codului Fiscal ¿i Normelorde aplicare a acestuia;• elaborarea proiectelor bugetelor locale pe anul 2005, înaceste sens asigurând participan¡ii cå prefectura ¿i consiliuljude¡ean le vor acorda sprijin, primul pas fiind solicitareaproiectelor de prioritå¡i pe care ¿i le propun consiliile locale;• planuri de prioritå¡i în vederea accesårii programelorde finan¡are nerambursabile ale UE;• transmiterea dosarelor de ¿edin¡å ale consiliilor locale¿i prin po¿ta electronicå;• rezolvarea pânå la ¿edin¡a Comisiei Jude¡ean Consultativedin data de 21 iulie a problemelor de comunicare prine-mail;• achizi¡ionarea de comisiile locale pentru aplicarea legiifondului funciar a unor programe informatice de fond funciar;• finalizarea ac¡iunilor de actualizare a denumiriistråzilor ¿i numerotare a clådirilor;Bihor• Comisia jude¡eanå de apårare împotriva dezastrelor,sub coordonarea prefectului Gheorghe Sârb, s-a întrunit atâtîn diminea¡a zilei de 10 iulie, cât ¿i în diminea¡a de 11iuliepentru a analiza pagubele ce s-au produs în diferite localitå¡iîn urma precipita¡iilor ¿i a cåderilor de grindinå din data de9 /10 iulie 2004 ¿i pentru a stabili måsurile ce se impun.Cele mai afectate localitå¡i din Bihor au fost: ComunaBalc, cu satul Alma¿ul Mare, în care 31 gospodårii au suferitpagube prin spargerea ¡iglelor la acoperi¿urile caselor, sticleide la geamuri ¿i a sticlei e la terase; 3,5 ha vii ¿i culturie legume au fost distruse în propor¡ie de 30%; 50 ha porumb- 15% , grâul ¿i secara pe 15 ha -distrugeri de 10 %. Ora¿ulVa¿cåu - 30 de gospodårii au suferit pagube prin spargerea¡iglelor , iar 30 ha de legume, vie ¿i porumb au fost afectateîn propor¡ie de 30-40 la sutå.Pe o suprafa¡å de circa 400 ha grâu, porumb, legume ,livezi ¿i vii au suferit pagube culturile din comuna O¿orhei.Din punctul de vedere al alimentårii cu energie electricå aufost afectate 40 de localitå¡i, 23 linii de medie tensiune ¿i 50posturi de transformate. Este de precizat cå în dupåamiazazilei de 10 iulie, to¡i consumatorii au fost alimenta¡i. PrefectulGheorgher Sârb a dispus ca membrii comisiilor de evaluareså procedeze cu maximå operativitate la inventarierea ¿ievaluarea tuturor pagubelor din fiecre localitate afectatå.Constan¡a• Dupa vizita istorica a presedintelui Republicii PopulareChineze, urmata de cea a unei delegatii politice din aceeasitara, azi, la Prefectura judetului Constanta, poporul chinez afost reprezentat pentru a treia oara in decurs de 3 luni, de76Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Curier jude¡eandomnul Sun Yan An , director general adjunct in MinisterulAfacerilor Externe Chinez, insotit de delegati din 10 provinciichineze. In cadrul intrevederii, prefectul GheorgheMartin le-a prezentat distinsilor oaspeti judetul Constanta, cuposibilitatile de investitii si importantul potential economic,social, cultural si uman. ''Poporul chinez este unul admirabil,pentru rabdarea sa, pentru tenacitatea de a trece peste momentelede cumpana, pentru vointa de a-si depasi limitele.Pentru aceste motive, si nu numai, este un popor cu care noivrem sa avem colaborari stranse si avantajoase, dorim sa fimjudetul - prioritate pe lista posibilitatilor de investitii chineze'',a declarat prefectul judetului Constanta. Atat reprezentantulGuvernului in teritoriu, cat si domnul Sun Yan An,seful delegatiei chineze, au cazut de acord asupra existenteiunor relatii foarte bune intre cele doua tari, prefectulGheorgheMartin enuntand exemplul dat de domnul prim-ministruAdrian Nastase cu ocazia vizitei sale in Republica PopularaChineza, intr-un moment dificil in istoria acestei tari, cauzatde pneumonia atipica din respectiva perioada. Partea Chinezaa apreciat evolutia judetului Constanta, date fiind resurselenaturale bogate existente in regiune, dar mai alespotentialul uman, considerand ca edificatoare cresterea niveluluide trai al locuitorilor judetului. In finalul intalnirii, s-aconvenit continuarea legaturilor intre judetul Constanta siprovinciile chineze reprezentate de membrii delegatiei, pentrudezvoltarea colaborarii economice si culturale.Covasna• În ora¿ul Întorsura Buzåului, din jude¡ul Covasna, afost inauguratå recent o centralå termicå pe rumegu¿.Aceasta a fost realizatå în cadrul proiectului «Rumegu¿2000», ini¡iat de Guvernul Regatului Danemarcei prinAgen¡ia Danezå pentru Protec¡ia Mediului, ai cårei reprezentan¡iau fost prezen¡i sâmbåtå la ceremonia de inaugurare.Valoarea totalå a investi¡iei realizate la Întorsura Buzåuluieste de 2,7 milioane euro. Prefectul jude¡ului Covasna, HoriaGrama a precizat cå 58 la sutå din fonduri au fost asiguratede Uniunea Europeanå, iar diferen¡a de Guvernul Danemarcei¿i cel al României, precum ¿i de autoritå¡ile locale.Aceasta este cea de-a patra centralå termicå pe rumegu¿ din¡ara noastrå din totalul celor cinci cuprinse în proiectul«Rumegu¿ 2000» - Vatra Dornei, Huedin, Gheorgheni ¿iVlåhi¡a. Noua centralå termicå va asigura cåldurå ¿i apåcaldå la un pre¡ avantajos atât pentru popula¡ie, cât ¿i pentruinstitu¡iile publice din localitate, pre¡ul gigacaloriei fiindestimat la 350.000 de lei, adicå la jumåtate din pre¡ul dereferin¡å pe plan na¡ional. Noua investi¡ie va avea un impactpozitiv ¿i asupra mediului înconjuråtor, deoarece va duce ladispari¡ia mun¡ilor de rumegu¿ rezulta¡i în urma exploatårilorforestiere, care polueazå în prezent zona. La inaugurareanoii centrale termice de la Întorsura Buzåului au participat,printre al¡i invita¡i, ministrul mediului din Danemarca,Excelen¡a Sa Hans Christian Schimidt, ambasadorul RegatuluiDanemarcei în România, Excelen¡a Sa Ole Lis Borg,ministrul integrårii europene Alexandru Fårca¿ ¿i ministrulmediului ¿i gospodåriei Speran¡a Maria Ianculescu.Ia¿i• Vineri, 9 iulie 2004, prefectul jude¡ului Ia¿i, SpiridonCre¡u, a participat la seminarul "Codul Muncii - probleme ¿iperspective", eveniment de dezbatere a acestui act normativla care au mai fost prezen¡i reprezentan¡i patronali ¿i sindicalidin jude¡ul Ia¿i.• Vineri, 9 iulie 2004, prefectul jude¡ului Ia¿i, SpiridonCre¡u, a prezidat reuniunea Comisiei de Dialog Social care aabordat o situa¡ie conflictualå din interiorul sindicatului de laSC "Cotnari" SA ¿i modul de repartizare cåtre confedera¡iilesindicale a biletelor de odihnå ¿i tratament.• Sâmbåtå, 10 iulie 2004, prefectul jude¡ului Ia¿i,Spiridon Cre¡u, a participat la un ceremonial militar ¿i religiosprilejuit de depunerea juråmântului de cåtre tineriirecru¡i din unitå¡ile de jandarmi ¿i pompieri militari din Ia¿i.• Sâmbåtå, 10 iulie 2004, s-a desfå¿urat reuniunea BirouluiExecutiv municipal Ia¿i al Partidului Social Democrat,prezidatå de pre¿edintele Organiza¡iei MunicipaleIa¿i a PSD, Gheorghe Nichita, primarul municipiului Ia¿i, încare s-a prezentat o analizå a rezultatelor ob¡inute la alegerilelocale desfå¿urate în municipiul Ia¿i ¿i a fost stabilit graficulactivitå¡ilor în cadrul organiza¡iei municipale pentru perioadaurmåtoare.• Luni, 12 iulie 2004, a avut loc reuniunea Delega¡ieiPermanente a Organiza¡iei jude¡ene Ia¿i a Partidului SocialDemocrat, prezidatå de senatorul Ion Solcanu, pre¿edintelePSD Ia¿i, în cadrul cåreia a fost prezentatå o informareprivind restructurarea ¿i modernizarea PSD ¿i s-a luat îndiscu¡ie stadiul desfå¿urårii conferin¡elor teritoriale ale organiza¡iilorPartidului Social Democrat.• Miercuri, 14 iulie 2004, sub autoritatea prefectuluijude¡ului Ia¿i, Spiridon Cre¡u, s-a derulat reuniunea tehnicåde lucru a Comitetului jude¡ean SAPARD pentru evaluareastadiului cantitativ ¿i calitativ al executårii proiectelor cufinan¡are externå.• Miercuri, 14 iulie 2004, în cadrul programului såptåmânalde audien¡e în teritoriu, prefectul jude¡ului Ia¿i,Spiridon Cre¡u, s-a aflat în comuna Podu Iloaiei.• Joi, 15 iulie 2004, în cadrul conferin¡ei de preså såptåmânale,prefectul jude¡ului Ia¿i, Spiridon Cre¡u, ¿i subprefectulCorneliu Rusu Banu au abordat stadiul implementåriiprogramului SAPARD, evaluarea nivelului de calamitare aunor culturi agricole în areale importante ale jude¡ului Ia¿i,cauzatå de fenomene meteo nefavorabile (grindinå ¿i secetå),ultimul subiect al întâlnirii cu presa fiind prezentarea planuluilocal de ac¡iune pentru protec¡ia mediului.• Joi, 15 iulie 2004, în prezen¡a prefectului jude¡ului Ia¿i,Spiridon Cre¡u, a avut loc ceremonia oficialå de înmânare aNewsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 77

Curier jude¡eanlegitima¡iilor speciale cåtre un grup de 23 de pensionari careau activat în domeniul cultural ie¿ean, legitima¡ii care le conferåacestora accesul gratuit la evenimente culturale ¿i îninstitu¡iile publice de culturå din jude¡ul Ia¿i.Satu Mare• În urma discu¡iilor purtate de subprefectul jude¡uluiSatu Mare, Rudolf Riedl, cu ¿eful Serviciului de Eviden¡å Informatizatåa Persoanei, subcomisar de poli¡ie Iosif - ZamfirMoza, privind unele aspecte ridicate recent de reprezentan¡iipensionarilor, ¿eful SEIP a comunicat cå au fost luate måsuripentru eficientizarea activitå¡ii de rela¡ii cu persoanele vîrstnice.Astfel, începând din data de 15 august, în fiecare de zia såptåmânii, între orele 13-15, va func¡iona un ghi¿eu încadrul SEIP doar pentru clarificarea situa¡iei pensionarilor acåror coduri numerice personale aflate în baza de date aCasei Na¡ionale de Pensii nu corespund cu cele din documentelede identificare. De asemenea, au fost stabilite modalitå¡ilepractice prin care se vor putea solu¡iona ¿i problemelepersoanelor vârstnice care, din motive de sånåtate, nu se potdeplasa la ghi¿eul SEIP. Existå posibilitatea ca dupå caz, înconformitate cu legisla¡ia în vigoare, lucråtori din cadrulSEIP Satu Mare så se deplaseze la domiciliul pensionarilorce nu se pot prezenta la ghi¿eu, aceste cazuri urmând så fieanalizate împreunå cu func¡ionarii Casei Jude¡ene de Pensii.Reamintim faptul cå la prima ¿edin¡å a Comitetului Consultativde Dialog Civic pentru Persoanele Vârstnice SatuMare, reprezentan¡ii pensionarilor au reclamat unele disfunc¡ionalitå¡iîn activitatea de la ghi¿eele SEIP în cazul încare se solicitå modificarea codului numeric personal, acestafiind gre¿it destul de frecvent în cazul persoanelor vârstnice.Furtuna puternicå înregistratå în noaptea de 9/10 iulie înjude¡ul Satu Mare a produs numeroase pagube. Conformdatelor centralizate la nivelul Comisiei Jude¡ene de ApårareÎmpotriva Dezastrelor, situa¡ia se prezintå astfel:- În satul Dumbrava, comuna Livada, în jurul orelor20,30, minorul Marius Cuth, în vârstå de 13 ani, în timp cese afla pe o på¿une, a fost lovit de o descårcare electricå, înurma cåreia a decedat;- În comuna Veti¿, imobilul în care î¿i are sediul Primåria¿i Consiliul Local a fost lovit de un tråznet, iar în urmaincendiului au fost complet distruse douå încåperi de la etaj,respectiv arhiva institu¡iei ¿i sala de consiliu, în suprafa¡åtotalå de aproximativ 50 mp. A fost de asemenea distruså înpropor¡ie de 60% ¿arpanta imobilului. Comisia localå împreunåcu 2 autospeciale ale pompierilor au localizat rapidincendiul, limitând la maximum pagubele. Au fost degajateresturile incendiului, au fost luate måsuri de consolidare a¿arpantei care a råmas ¿i se ac¡ioneazå pentru protejareapår¡ii afectate din imobil. Valoarea pagubelor estimate estede aproximativ 600 milioane lei. Nu au fost înregistrate victime;- În municipiul Satu Mare au fost afectate 3 imobile proprietatepersonalå, pagubele produse fiind estimate la 400milioane lei;- Pe teritoriul comunei Viile Satu Mare au fost afectateu¿or acoperi¿urile a 9 imobile proprietate personalå, a postuluide poli¡ie, iar acoperi¿ul unui imobil proprietate personalåa fost complet distrus. Comisia localå ac¡ioneazå pentru evaluareapagubelor ¿i pentru refacerea pagubelor produse;- În localitatea Ardud au fost afectate par¡ial acoperi¿urilea 10 imobile proprietate personalå precum ¿i a douå ¿coli dincomunå. Comisia localå a evaluat pagubele produse ¿i s-aintervenit prompt pentru refacerea acoperi¿urilor celorunitå¡i de învå¡åmânt;- Datoritå furtunii, în 11 comune s-a întrerupt alimentareacu energie electricå, în special datoritå unor dereglåri alesistemului de distribu¡ie. În data de 10 iulie, începând cuorele 3,00, 12 echipe ale ELECTRICA au ac¡ionat pentru repunereaîn func¡iune a sistemului de distribu¡ie pe traseeleafectate. La aceastå orå mai sunt nealimentate cu energieelectricå doar 4 comune, respectiv 11 localitå¡i. Echipele dela ELECTRICA ac¡ioneazå în continuare pentru remediereaderanjamentelor ¿i restabilirea alimentårii cu energie electricåîn toate localitå¡ile din jude¡;- În localitatea Ciume¿ti a fost dislocatå turla bisericiiortodoxe, paguba fiind estimatå la 500 milioane lei. Nu suntvictime;- Pe teritoriul comunei Homoroade au fost afectate acoperi¿urilea 30 de case ¿i anexe gospodåre¿ti. Comisia localåac¡ioneazå pentru evaluarea pagubelor ¿i, în måsura posibilitå¡ilor,refacerii imobilelor afectate;- Izolat pe teritoriul jude¡ului, respectiv în localitå¡ileSupuru de Jos ¿i Ghilvaci, s-au înregistrat precipita¡ii înso¡itede grindinå, mårimea medie a bucå¡ilor de ghea¡å fiind de 2cm.- Nu sunt probleme pe cursurile de apå de pe razajude¡ului.- Comisia Jude¡eanå de Apårare Împotriva Dezastrelor seaflå în permanent contact cu autoritå¡ile locale ¿i to¡i factoriiimplica¡i pentru înlåturarea efectelor furtunii, iar la nivelulcomisiilor locale se ac¡ioneazå pentru restabilirea stårii denormalitate.• Sosit în jude¡ul Satu Mare în diminea¡a zilei de 12 iulie,secretarul de stat pentru rela¡ia cu Prefecturile din cadrulMinisterului Administra¡iei ¿i Internelor, domnul GheorgheEmacu, s-a deplasat împreunå cu autoritå¡ile jude¡ene în câtevalocalitå¡i, pentru a analiza la fa¡a locului pagubele produsede furtuna din noaptea de 9/10 iulie ¿i a stabili care suntmåsurile ce vor trebui luate pentru înlåturarea efectelor furtunii¿i refacerea gospodåriilor distruse. Prima oprire a fostîn comuna Veti¿, unde o descårcare electricå a produs un incendiu,flåcårile distrugând douå încåperi de la etajul sediuluiPrimåriei, respectiv sala de consiliu ¿i arhiva. Domnulsecretar de stat a discutat cu autoritå¡ile locale despre modalitateadirectå prin care pot fi sprijini¡i de Guvern pentrurefacerea imobilului. Atât în satul Sânmiclåu¿, comuna Mof-78Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004

Curier jude¡eantin, cât ¿i în comuna Sanislåu, domnului Emacu i-au fostprezentate terenurile agricole afectate de furtunå. Potrivit datelorcentralizate la Comisia jude¡eanå de apårare împotrivadezastrelor, pe raza jude¡ului Satu Mare sunt 4.450 dehectare de culturi afectate de furtunå. În comuna Ciume¿ti,domnului secretar de stat i-a fost prezentat cazul bisericiiortodoxe, cåreia rafalele de vânt i-au dislocat turla, evenimentcare s-a soldat cu pagube însemnate, estimate la aproximativ500 milioane de lei, înså fårå victime în rândulpopula¡iei. În comuna Ardud, domnul secretar GheorgheEmacu a vizitat cîteva gospodårii grav afectate de furtunå,cele mai multe cazuri fiind semnalate în satul Mådåras. Lanivelul comunei Ardud s-au înregistrat aproximativ 170 degospodårii care au avut de suferit de pe urma fenomenelornaturale periculoase.La finalul vizitei în jude¡ul Satu Mare, domnul secretarde stat Gheorghe Emacu a solicitat autoritå¡ilor jude¡ene såîntocmeascå o documenta¡ie completå cu pagubele produsede furtunå ¿i care så fie trimiså la Guvern în vedereaacordårii de materiale de construc¡ii familiilor a cåror gospodåriiau fost distruse de furtunå, dar ¿i un inventar cu suprafe¡elede culturi agricole afectate pentru a fi luate în calculîn cazul în care se va decide acordarea de despågubiri dela buget. De asemenea, domnul secretar de stat a insistatasupra men¡inerii în stare de alertå a comisiilor locale deapårare împotriva dezastrelor astfel încît så poatå interveniprompt ¿i eficient în cazul producerii unor noi fenomene naturalepericuloase.• La ultima ¿edin¡å a Comisiei Jude¡ene de Apårare ÎmpotrivaDezastrelor, subprefectul jude¡ului Satu Mare, RudolfRiedl, a decis, pe baza informårii prezentate de ¿efulProtec¡iei Civile, cå se impune organizarea, în data de 15iulie, unei ¿edin¡e de instruire a primarilor ¿i viceprimarilordin jude¡ cu privire la obliga¡iile pe care le au în domeniulapårårii împotriva dezastrelor, cu atât mai mult cu cât mul¡idin cei nominaliza¡i sunt noi ale¿i în respectivele func¡ii.Astfel în data de 15 iulie, în sala mare de ¿edin¡e a PalatuluiAdministrativ au fost convoca¡i primarii ¿i viceprimarii tuturorunitå¡ilor administrativ- teritoriale din jude¡ul SatuMare la o instruire privind principalele obliga¡ii ce le revinîn exercitarea func¡iei de reprezentan¡i ai autoritå¡ii publice,cu referire specialå la activitatea de apårare împotriva dezastrelor.Prefectura, care a organizat aceastå instruire, a fostreprezentatå de secretarul general, Octavian Lazin, ¿i ¿efulServiciului juridic, Eugen Chioran. Înainte de a se trece latema instruirii, directorul general al Direc¡iei Finan¡elorPublice, Gheorghe Lungu, le-a prezentat primarilor obliga¡ialegalå de a întocmi proiectul bugetului pe anul 2005, termenullimitå pânå la care trebuia elaborat acest document,conform dispozi¡iilor Legii finan¡elor publice, fiind 1 iulie.Avându-se în vedere faptul cå pânå la termenul prevåzut delege nu s-a putut elabora acel document de cåtre primaridatoritå timpului scurt de la preluarea mandatului de cåtrefoarte mul¡i dintre primarii ale¿i în urma alegerilor locale dinluna iunie, conducerea DGFP Satu Mare a decis så acorde oamânare pentru elaborarea ¿i depunerea proiectelor de bugetpe anul 2005 a localitå¡ilor din jude¡, înså acest lucru nu vafi tolerat, conform declara¡iei fåcute de directorul Lungu la¿edin¡a cu primarii, prea mult timp.Profitându-se de prezen¡a primarilor ¿i viceprimarilor,conducerea Prefecturii a considerat ca binevenitå invitareareprezentan¡ilor societå¡ilor de asigurare pentru a-¿i face cunoscutåoferta de servicii, cu atât mai mult cu cât valoareapagubelor produse de furtuna care a lovit jude¡ul Satu Maresåptåmâna trecutå care trebuie acoperite de la bugetul de statar fi fost mult mai micå dacå cetå¡enii ¿i institu¡iile publicear fi încheiat contracte de asigurare a clådirilor, bunurilor ¿iculturilor agricole. Referitor la suprafe¡ele de culturi afectatede furtunå, proprietarii acestora putea evita înregistrarea depagube în cazul în care apelau la facilitatea oferitå printr-ohotårâre de Guvern ¿i anume de subven¡ionare a 20 % dinvaloarea primei de asigurare a terenurilor agricole cultivate.Invitat la ¿edin¡å, ¿eful Serviciului inspec¡ie din cadrulGrupului de pompieri "Some¿" a insistat asupra instruiriipersonalului din primårii privind responsabilitå¡ile pe care leau în cazul producerii unui incendiu precum ¿i necesitateaasigurårii în fiecare localitate a unor surse de apå pentru alimentareaautospecialelor care se deplaseazå pentru stingereaincendiilor în cazul în care se epuizeazå cantitatea de apå dinrezervoare autospecialelor. Un rol important îl au echipelede pompieri civili din fiecare localitate în interven¡ia la incendiu,iar acolo unde nu existå constituite astfel de echipe,primåria ar trebui så încheie contracte de preståri servicii cuechipele din cea mai apropiatå comunå. Dacå ar fie existatun astfel de contract între Primåria comunei Bârsåu ¿i echipade pompieri civili din comuna Cruci¿or, potrivit reprezentantuluipompierilor, nu s-ar fi ajuns la distrugerea totalå aunei ¿ure din Bârsåu pânå cînd au ajuns pompierii militaridin Satu Mare.ªeful Inspectoratului Jude¡ean de Protec¡ie Civilå, colonelulVasile Blidar, a trecut în revistå obliga¡iile legale cerevin primarilor ¿i viceprimarilor în domeniul apårårii împotrivadezastrelor ¿i organizårii activitå¡ii de protec¡ie civilå.Conform legisla¡iei în vigoare, primarul comunei estepre¿edintele comisiei locale de apårare împotriva dezastrelor,iar secretarul ocupå, prin cumul de func¡ii, postul deinspector de protec¡ie civilå. Colonelul Blidar a fost depårere cå în cazul exploziei de la Mihåile¿ti s-ar fi putut evitapierderea de vie¡i omene¿ti dacå erau respectate dispozi¡iileprivind transportul materialelor ¿i substan¡elor periculoase,în acest sens fiind aten¡ionat primarul comunei Halmeu, peraza respectivei comune a fost înregistratå recent o situa¡iedeosebitå ce se putea transforma într-o tragedie dacå nuinterveneau în mod eficient echipele de la protec¡ia civilå.Un alt aspect subliniat de ¿eful IJPC a vizat transmiterea întimp util de cåtre primari sau viceprimari a tuturor datelorcåtre punctul de alarmare de la sediul inspectoratului în cazulproducerii unor evenimente deosebite ce ¡in ce competen¡aprotec¡iei civile, astfel încât Comisia Jude¡eanå de ApårareÎmpotriva Dezastrelor så poatå decide måsurile ce trebuieNewsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004 79

Curier jude¡eanaplicate pentru salvarea bunurilor ¿i evitarea pierderilor devie¡i omene¿ti.Sålaj• O echipå a Guvernului României, conduså de ministrulGheorghe Emacu, s-a aflat luni, 12 iulie, în jude¡ul Sålaj, înlocalitå¡ile cele mai afectate de fenomenele meteorologiceînregistrate în ziua de 9 iulie 2004.Împreunå cu Ionel Ciunt, prefectul jude¡ului Sålaj, echipaguvernamentalå s-a deplasat în comunele Bobota ¿i Boc¿a,printre cele mai afectate de vântul puternic ¿i cåderile degrindinå. Au fost observate la fa¡a locului pagubele produseîn agriculturå ¿i în gospodårii, precum ¿i cele înregistrate decâteva societå¡i comerciale.Gheorghe Emacu a declarat cå în jude¡ele pe care leviziteazå -Satu Mare, Maramure¿, Bistri¡a, Sålaj, urmåre¿te¿i modul în care au ac¡ionat comisiile locale de apårare împotrivadezastrelor. "Ne aflåm aici pentru a avea o imagineclarå a pagubelor. Inten¡ia Guvernului este de a emite o hotårâreprin care så acordåm sprijin refacerii gospodåriilorafectate", a precizat ministrul Emacu.O evaluare preliminarå aratå cå în jude¡ul Sålaj au fostafectate 2200 de hectare cu culturi agricole, 73 de case, 46de anexe gospodåre¿ti, 2 km de drum jude¡ean ¿i alte douåde drum comunal, 8 poduri ¿i pode¡e, 11 fântâni. Alte pagubesunt înregistrate în rândul animalelor de curte. Laaceastå orå, comisiile locale se aflå în teren pentru a furnizao evaluare exactå a pagubelor produse de furtunå.Tulcea• Prefectul judetului Tulcea, domnul Ion Vargau, a participatluni, 12.07.2004, la sedinta Comitetului OperativConsultativ. Cu acest prilej domnia sa a abordat probleme deimportanta majora pentru judet: evaluarea pagubelor datorateevolutiei fenomenelor meteorologice din ultimele 48de ore, instruirea presedintilor comisiilor locale impotrivadezastrelor, salubrizarea bratului Macin, luarea unor masuride paza si mentinere a ordinii publice in municipiul Tulcea.Domnul prefect a solicitat reprezentantilor Politiei siJandarmeriei sa acorde o atentie sporita mentinerii ordiniipublice in timpul noptii pe faleza municipiului Tulcea sisupravegherii traversarii Dunarii spre suburbia TudorVladimirescu. De asemenea, domnia sa a apreciat faptul caprezenta unui numar mare de tulceni pe plaja din suburbiereclama prezenta serviciului de Ambulanta pentru a se preveniproducerea unor situatii nedorite.Vaslui• Vineri, 9 iulie 2004, Dumitru Buzatu, presedintele Organizatieijudetene Vaslui a Partidului Social Democrat, impreunacu Ioan Tibulca, prefectul judetului, a participat la intalnireareprezentatilor Directiei Silvice Vaslui cu primariidin judet. Cu aceasta ocazie au fost prezentate primarilorprogramele de impadurire, precum si facilitatile create pentrucresterea suprafetelor impadurite.• Sambata, 10 iulie 2004, Ioan Tibulca, prefectul judetuluiVaslui, a participat la ceremonia depunerii juramantuluimilitar la UM 01458 Birlad. La festivitate au mai participatgeneralii Gheorghe Dascalu si Vasile Apostul, precum si primarulmunicipiului Birlad, Constantin Constantinescu.• Sambata, 10 iulie 2004, la sediul Grupului de Pompieri,,Podul Inalt'' Vaslui s-a desfasurat ceremonia depunerii juramantuluimilitar de catre tinerii recruti. La festivitate a participatsi Dumitru Buzatu, presedintele Organizatiei judeteneVaslui a Partidului Social Democrat.• Luni, 12 iulie 2004, Dumitru Buzatu, presedintele OrganizatieiJudetene Vaslui a Partidului Social Democrat, impreunacu Ioan Tibulca, prefectul judetului, a participat lasedinta Comitetului Operativ Consultativ, in care s-a analizatproblema alimentarii cu apa potabila a localitatilor Husi siNegresti.• Marti, 13 iulie 2004, a avut loc sedinta de constituire aAsociatiei pentru Dezvoltarea Parteneriatelor Locale Vaslui,la care si-au anuntat intrarea, deocamdata , 18 consilii localedin judet. Din conducerea acestei asociatii fac parte VasileMihalachi, vicepresedinte al Consiliului Judetean Vaslui,Victor Cristea, primar al municipiului Vaslui (ambii vicepresedintiai Organizatiei judetene Vaslui a Partidului SocialDemocrat) si Constantin Constantinescu, primarul municipiuluiBirlad. Scopul asociatiei este informarea si punerea inpractica a cat mai multe programe cu finantare europeana,precum si instruire asupra modului de accesare a surselor definantare.Informa¡iile propuse pentru a fi cuprinse în acest buletinvor fi transmise la Institutul Social Democrat „Ovidiu ªincai“,str. Atena 11, telefon: 230.24.34, 230.24.74. Fax: 231.55.23. e-mail: isd@rdsnet.ro¿i la Departamentul Comunicare ¿i Tehnologia Informa¡iei al PSD, ªoseaua Kiseleff nr. 10,telefon/fax: 222.32.72, e-mail: comunicare@psd.ro, psd@psd.ro, mdorina@gov.ro80Newsletter – PSD, nr. 28 (167), 9 - 15 iulie 2004