copilului fata de lumea inconjuratoare. In plus, pedagogul-defectolog a familiarizatmama cu tehnologiile de comunicare cu copilul, orientindu-se spre un programindividual de educatie a micutului. Pedagogul-defectolog facea sedinte cu copilul inprezenta mamei, explicindu-i acesteia sarcina concreta a fiecarei sedinte; urmareaevolutia emotionala, senzoriala si motorie a copilului; observa si corecta caracterulcomunicarii si interactiunii dintre mama si copil, explicindu-i ce schimbari ar trebui sasuporte acestea in alte conditii de educatie; invata femeia sa observe schimbarile decomportament ale copilului.Dupa iesirea din stationar, copilul cu probleme era preluat de policlinica pentrucopii de la locul de trai, fiind supravegheat, si el si parintii, de diferiti specialisti.Pe baza concluziei Comisiei Medico-Psiho-Pedagogice (CPMP), precizindu-sestructura tulburarilor si cerintele educationale speciale ale copilului, si pe baza uneicereri facute de parinti, micutul era inclus intr-o grupa cu aflare temporara sau intr-ogrupa integrata a unei institutii de invatamint prescolar de tip compensator saucombinat.In grupele cu aflare temporara si in cele de educatie integrata se creau conditiispeciale pentru activitatile cu copilul, orientate spre crearea neoformatiunilorpsihologice corespunzatoare virstei, formelor tipice de activitate dominanta, sprecorectia si preintimpinarea dereglarilor secundare in dezvoltare.Din conditiile speciale fac parte: mijloacele adecvate de comunicare dintre adultsi copil, care iau in calcul capacitatile sale de comunicare, particularitatile de virsta sicele individuale, caracterul, structura si gradul de exprimare a tulburarii primare;crearea unui mediu obiectual-dezvoltativ; elaborarea programelor individuale deeducatie, instruire si dezvoltare pentru fiecare copil; familiarizarea parintilor cutehnologiile pedagogice de comunicare si interactiune cu copilul.Programul individual e compus din doua parti. Prima parte e consacratacontinutului instruirii corectional-dezvoltative a copilului; a doua - asistentei acordateparintilor de catre specialisti (pedagogul-defectolog, pedagogul-psiholog, pedagogul demuzica).Elaborarea continutului programului de asistenta corectional-pedagogica acopilului a inceput cu examinarea psihopedagogica a directiilor principale dedezvoltare: sociala (formele de comunicare - neverbale, verbale; modalitatile deasimilare a experientei sociale - capacitatea de a actiona in comun, de a imita, de aactiona dupa model si dupa o instructiune verbala, prezenta gestului indicator); fizica(dezvoltarea miscarilor de baza, a motricitatii fine); cognitiva (dezvoltarea senzoriala,gindirea intuitiv-plastica, familiarizarea cu mediul inconjurator, dezvoltarea vorbirii,actiunile intuitiv-ludice, premisele pentru activitatea productiva). Continutulprogramului include sarcini, metode si modalitati de lucru care iau in calcul nivelulactual de formare a liniilor principale de dezvoltare a copilului si posibilitatile salepotentiale, adica zona proxima de dezvoltare. In plus, programul specifica timpul sitipul de activitate in care copilul interactioneaza la inceput cu un semen, iar ulterior sicu altii.Munca specialistilor (pedagogul-defectolog, pedagogul-psiholog, pedagogul demuzica) cu familia era planificata de asemenea dupa studierea caracterului interactiuniiparintilor cu copilul, tinindu-se cont de competenta pedagogica a parintilor si deconditiile in care se educa micutul in familie.Programul individual era elaborat pe baza urmatoarelor principii:• evidenta evolutiei ontogenetice a liniilor principale de dezvoltare;• evidenta particularitatilor si posibilitatilor de virsta si individuale ale copilului;• abordarea dezvoltarii personalitatii copilului prin prisma teoriei activitatii;
• orientarea corectionala a procesului educational;• accesibilitatea, caracterul concentric al materiei propuse;• abordarea sistemica fata de instruirea si educatia corectional-dezvoltativa(dezvoltarea sociala, dezvoltarea fizica, dezvoltarea cognitiva, dezvoltarea formelortipice de activitate dominanta).Ca rezultat al unei abordari complexe a reabilitarii unui numar de 300 de copii cupatologie perinatala cu grad diferit de exprimare au fost obtinute urmatoarele rezultate:- o parte din copii (circa 30 la suta) catre virsta de 1,6 ani au o stare somatica si odezvoltare psihica apropiate de norma de virsta si in prezent frecventeaza institutiileprescolare de invatamint general;- alti circa 30 la suta din copii, beneficiind ulterior pe parcursul a trei ani de oreabilitare complexa, si-au stabilizat starea somatica si au atins o dezvoltare emotionalasi psihica apropiata de norma de virsta. Unii dintre ei (circa 18%), dupa ce au trecutprin grupe cu aflare temporara, in care li s-a acordat asistenta pedagogico-corectionala,frecventeaza institutii prescolare de invatamint general, iar restul de 12 la suta -institutii de invatamint de tip combinat;- 20 % din copiii amintiti prezentau, catre virsta de trei ani, devieri de dezvoltaresomatica, emotionala, motorie si cognitiva. O parte dintre ei frecventeaza institutiileprescolare de tip combinat (8 %), iar alta parte (22 %) - institutii prescolare de tipcompensator, adica sint inclusi in mediul educational;- 20 % din cei 300 de copii prezentau in jurul virstei de 3 ani devieri pronuntate indezvoltarea somatica, emotionala, senzoriala si motorie. Ei vor avea nevoie dereabilitare complexa un timp indelungat.Desi prezentau leziuni organice grave ale sistemului nervos central, o imaturitatemorfofunctionala evidenta, tulburari senzoriale, majoritatea acestor copii au o dinamicapozitiva stabila a liniilor principale de dezvoltare. Ei frecventeaza grupe cu programredus, manifestind interes pentru colaborarea cu alti adulti, avind reactii de orientare lasemnale vizuale si acustice si prezentind o evolutie in dezvoltarea miscarilor de baza.Majoritatea parintilor participa activ la educatia copiilor.In acelasi timp, copiii cu patologie perinatala care n-au beneficiat de reabilitarecomplexa ramin in suta la suta din cazuri cu devieri evidente in dezvoltarea somatica,emotionala, senzoriala si motorie, pierzind astfel unica sansa de a-si restabili - prinintermediul reabilitarii complexe si timpurii - sanatatea somatica si psihica si de a seinclude la timp in mediul educational-instructiv.Concluzii:1. Cercetarile in cauza ne-au permis sa stabilim ca numai combinarea chibzuita amijloacelor medicamentoase si nemedicamentoase cu reabilitarea fizica si pedagogicaregulata poate conduce la includerea unei parti din copiii cu patologie perinatala insistemul general de invatamint prescolar.2. O componenta importanta a muncii corectional-pedagogice cu copilul careprezinta o patologie perinatala este includerea mamei intr-o interactiune adecvata cu el,ceea ce va contribui la normalizarea situatiei sociale de dezvoltare a micutului.3. Rezultatele cercetarilor efectuate au demonstrat ca reabilitarea complexaprecoce a copiilor cu patologie perinatala permite atingerea unui nivel maxim posibil dedezvoltare generala a fiecarui copil si formarea unei pozitii active a parintilor ineducatia copilului cu cerinte educationale speciale.4. Datele experimentale ale cercetarilor noastre arata ca abordarea complexa areabilitarii precoce a copiilor cu patologie perinatala poate contribui la scadereanivelului invalidizarii in tara.
- Page 2 and 3: EDUCATIE PENTRU TOTI:MODERNIZAREA P
- Page 4 and 5: CuprinsI. INVATAMINTUL INTEGRAT…
- Page 6 and 7: I. INVATAMINTUL INTEGRATCONCEPTIA E
- Page 8 and 9: 17. Pe linga instruirea integrata a
- Page 10 and 11: 1 Termenul "copii cu cerinte educat
- Page 12 and 13: copiilor care invata in scolile-int
- Page 14 and 15: organizarea instruirii si educatiei
- Page 16 and 17: Orientativ, la inceputul anului 200
- Page 18 and 19: - prenatala - in uterul matern (cin
- Page 22 and 23: DIN EXPERIENTA INSTRUIRII INTEGRATE
- Page 24 and 25: si asta nu atit din cauza vorbirii
- Page 26 and 27: mai complexa decit componenta grupe
- Page 28 and 29: ale investigatiilor stiintifice ale
- Page 30 and 31: In cadrul acestui sistem asistenta
- Page 32 and 33: Academiei Invatamintului din Federa
- Page 35 and 36: In scopul crearii conditiilor pentr
- Page 37 and 38: - la Facultatea de Psihologie a Uni
- Page 39 and 40: enefica a acesteia. Bazindu-se pe m
- Page 41 and 42: Tabelul 2. Cauzele pierderii vederi
- Page 43 and 44: insuficienta cerebelara si retinere
- Page 45 and 46: III.Grupa copiilor surzi si hipoacu
- Page 47 and 48: flegmatic, delicat si foarte precau
- Page 49 and 50: Dupa cum se stie, unul dintre fenom
- Page 51 and 52: personalitatii in devenire, ale inc
- Page 53 and 54: lor de cerinte. Asemenea mame mai m
- Page 55 and 56: • etapa a opta - tutelarea social
- Page 57 and 58: interventiile directe in procesul c
- Page 59 and 60: aratat ca studierea psihopedagogica
- Page 61 and 62: c) folosirea obiectelor-substitut;d
- Page 63 and 64: Metodica data a permis stabilirea n
- Page 65 and 66: proxima. Aceasta imagine deplina a
- Page 67 and 68: Notiunea de virsta se determina pri
- Page 69 and 70: pretinzind mai multa atentie din pa
- Page 71 and 72:
In ultimii ani a fost remarcata cre
- Page 73 and 74:
• Supravegherea dinamica si de du
- Page 75 and 76:
capul copilului spre jucaria numita
- Page 77 and 78:
pozitii (culcat pe burta, pe spate,
- Page 79 and 80:
pozitii: culcat, asezat, in picioar
- Page 81 and 82:
virsta de 0-3 ani” (E. O. Smirnov
- Page 83 and 84:
DEPISTAREA SI CORECTIA PRECOCE A DE
- Page 85 and 86:
aspuns la necesitatile practicii di
- Page 87 and 88:
dereglari. In Raport se spune ca 38
- Page 89 and 90:
eficienta unei asemenea munci. Ca r
- Page 91 and 92:
familiilor lor. Aceasta veriga este
- Page 93 and 94:
- productia vocala prelingvistica (
- Page 95 and 96:
copii, la centrele de reabilitare,
- Page 97 and 98:
de invatamint prescolar general pe
- Page 99 and 100:
- asistenta speciala de dezvoltare
- Page 101 and 102:
timpurie. Actualmente in Rusia are
- Page 103 and 104:
micutul reactioneaza doar la sunetu