Ce cal de bătaie ar mai avea cine‑ matograful modern fără trafic de ...

litera.ro

Ce cal de bătaie ar mai avea cine‑ matograful modern fără trafic de ...

D I C ţ I o N a R u N I V E R S a l D E f I l M E

1 cHance sur 2

/una din două/

*** , r. Patrice Leconte,

i. Jean‑Paul Belmondo, Alain Delon,

Vanessa Paradis.

Ce cal de bătaie ar mai avea cine‑

matograful modern fără trafic de

droguri?! În cazul de faţă, în toiul

unui război nemilos între mafia

columbiană şi ruşii abia instalaţi pe

Coasta de Azur, nimeresc un spăr‑

gător în retragere fără cazier, fiind‑

că n‑a lăsat vreodată urme, şi un

mercenar reciclat în colecţionar de

automobile rare. Amândoi sunt

împinşi între focuri de o fată abia

ieşită din închisoare care trebuie să

aleagă, între ei, un tată.

→ Proiectul lui Leconte porneşte de la

o lovitură de marketing: a‑i reuni

iar, după 30 de ani de la genericul lui

Borsalino, pe Belmondo şi Delon, din

nou alături după decenii de rivalita‑

te fără compromis. Între nostalgia,

plină de farmec, a apusului lor, e in‑

stalată strălucirea Vanessei. În rest

Leconte adoptă toate clişeele filmelor

de gen: valize pline de bănet rătăcite,

încăierări, urmăriri, mafioţi şi poli‑

ţişti cinici. Numai că din amestecul

lor, ca din retorta unui alchimist

pătimaş, rezultă situatii originale,

un dialog colorat de umor, un diver‑

tisment plin de inteligenţă. Secv. ra‑

pel: îngropată în granule din plastic,

faţa lui Paradis pare o adevărată

compoziţie suprarealistă.

2 DaYs in tHe valleY

/Dublă trădare/

*** , r. John Hertzfeld,

i. Danny Aiello, Jeff Daniels,

Marsha Mason.

Cea mai fierbinte zi din „Vale“, la

Los Angeles. Sub caniculă, tempe‑

ramentele se inflamează. Într‑un

peisaj ciudat şi stresant se întâl‑

nesc drumurile unui gangster cu

inimă bună, unui ucigaş cu sânge

rece, unui scenarist sinucigaş care

încurcă totul, a unor poliţişti şi

unor vagabonzi.

→ Panoptic de personaje ciudate distri‑

buite concentric în orbite care se apro‑

pie până la identificare în final, pretext

de excelente apariţii actoriceşti.

3 ninjas KicK bacK

/Cei trei Ninja contraatacă/

o , r. K. T. Kanganis,

i. Victor Wong ţi, Sean Fax.

În vacanţă prin Japonia trei copii

americani iau lecţii de arte marţiale

de la un bătrân maestru.

→ Producătorul acestei bagatele a fost,

în anii ’80, favoritul „iubitului condu‑

cător“ al Coreii de Nord, Kim Jon Il.

După ce a fugit în Statele Unite, în

1986, cu două milioane de dolari, Shin

Shang Okk s‑a convertit în fabricant

de filme la Hollywood. Acest Ninja,

unde este şi scenarist, exemplifică gra‑

dul de infantilism oriental al producţi‑

ilor sale. Ceea ce nu l‑a împiedicat

să‑şi vândă marfa şi la Bucureşti.

4

** , r. Ilya Khrzhanovski,

i. Maria şi Svetlana Vovcenko,

Serghei Shnurov.

Trei personaje se întâlnesc într‑un

bar, schimbând confesiuni când ba‑

nale, când intrigante despre exis‑

tenţa lor. Dar spun ele adevărul?

Pentru a dobândi mai multe indicii

în legătură cu eroii, aceştia sunt ur‑

măriţi la înmormântarea unei rude

apropiate, la închisoare, şi în alte

împrejurări dramatice.

→ Luare în băşcălie a unor mari teme

contemporane, de la moralitatea clo‑

nării la schimbările social‑politice din

Rusia, care degringolează în dramă

din ce în ce mai sumbră, cult al urâtu‑

lui explodând într‑o scevenţă în care

bătrâne îşi exhibă guri ştirbe şi sâni

flasci, o lume – azil de nebuni într‑un

climat iniţial becketian şi apoi dosto‑

ievskian. Este filmul unui regizor de

30 de ani care nu şi‑a găsit încă vocea

şi tatonează diferite climate. Trofeul

TRANSILVANIA ex‑aequo. Pr. pt.

cea mai bună imagine TIFF.

4 luni, 3 sĂPtĂmÂni Şi 2 Zile

**** , r. Cristian Mungiu,

i. Anamaria Marinca, Vlad Ivanov,

Laura Vasiliu, Alex Potocean, Luminiţa

Gheorghiu, Teo Corban, Ion Spadaru,

Tania Popa, Eugenia Bosânceanu.

Otilia şi Găbiţă sunt vecine de came‑

ră la căminul studenţesc. Când

Găbiţă îi mărturiseşte că e gravidă,

Otilia acceptă să se întâlnească cu

un individ specializat în avorturi

„spontane“. Ele închiriază o cameră la

hotel, dar n‑au destui bani să‑l plă‑

tească pe misteriosul domn Bebe.

→ Asimilând valorile definitorii ale

tânărului cinema românesc (minima‑

lismul mijloacelor, aparenta simplitate

a dramaturgiei tip „felie de viaţă“,

problematica mai amplă decât poves‑

tea în sine), Mungiu reuşeşte, cu al

doilea lung‑metraj al său, nu numai

să‑şi afirme valoarea dar şi să‑şi incor‑

poreze noi teritorii stilului, să‑şi

schimbe radical fizionomia naraţiunii,

9


10

să câştige surprinzător în coerenţă

narativă. Filmul său începe ca

„Elephant“, dar continuă ca Rosetta,

într‑un conflict care‑i configurează

originalitatea, alternând planuri fixe

cu filmări înfrigurate ale camerei mo‑

bile. Admirabil jucat de întreg ansam‑

blul, filmul s‑a impus atenţiei din a

doua zi a premierei sale la Cannes O7

şi, printr‑un efect de avalanşă, s‑a

menţinut în topul competiţiei până în

finalul în care şi‑a cucerit, imparabil,

Palme d’Or şi Pr. FIPRESCI (decer‑

nat cu unanimitate de voturi).“ Film

convingător, riguros şi şocant, fără

staruri şi cu mijloace materiale redu‑

se...“ (Il Mesagero), „Are un simţ al

tensiunii şi o amploare a cadrului ab‑

solut siderantă“ (Liberation);

„Pasionat de cinema, pasionat de rea‑

litate!“ (El Pais); „Film şoc al

României!“ (La Republica). Pr. pt. cel

mai bun film european în 2007. Un

succes triumfal care poate reprezenta

şi un moment de criză pt. cineast:

„Acum pot avea bani pt. viitorul film,

dar banii nu aduc şi o poveste bună.

(...) Visez uneori că pot fi un perfect

anonim de stradă...”

4th floor, the

/Etajul al patrulea/

*** , r. Josh Klausner,

i. Juliette Lewis, William Hurt.

O tânără decoratoare a moştenit un

fermecător apartament în New

Yorkul supraaglomerat. E încântată

de şansă, deşi tot mai şocată de ex‑

centricitatea vecinilor ei. Mai ales

de octogenara de dedesubt, fiinţă

malefică, bună de înveninat viaţa,

care i‑a declarat război.

→ Să faci dintr‑o intrigă de comedie,

pretext convingător de horror e o

performanţă. Slujindu‑se de argu‑

mentele stilului expresionist, Klausner

o izbuteşte asigurând crescendo în

tensiune, mister incitator şi, perma‑

nent, imprevizibil. Temperamentul

maladiv al protagonistei domină, bi‑

nefăcător, întreg ansamblul.

6tH DaY

/Ziua a 6‑a/

* , r. Roger Spottiswoode,

i. Arnold Schwarzenegger, Tony Goldwin.

Întorcându‑se într‑o zi de la lucru

pentru a sufla în lumânările tortului

aniversar, pilotul de elicoptere

Adam descoperă că sărbătoarea fa‑

miliei a şi început şi că, în casă, o

sosie a sa primeşte felicitările. Cu

toate că, în era ingineriei genetice,

legea interzice formal omului de a

repeta, în laborator, performanţa

„zilei a 6‑a“, în care demiurgul l‑a

creat pe om, un afacerist fără scru‑

pule îşi foloseşte propria tehnologie

pentru clonarea unor fiinţe umane

care i se supun fără şovăială.

→ S.F. marcat de sărăcie, în deviz şi în

idei. Efectele speciale sunt banale şi

artificioase, montajul, „postmodern“,

la limita inconprehensibilităţii, vizi‑

unea scenografică a viitorului (apro‑

piat), mecanicistă. Pe alocuri, rare

idei bune ajung la public: „amanta

virtuală“, fermecător jucată de

Jennifer Gareis cu o aură de hologra‑

mă, şi sinistra păpuşă Sym‑Pal, care

imită tot ceea ce face şi spune un co‑

pil, dar fără creativitate.

8 femmes

*** , r. François Ozon,

i. Danielle Darrieux, Catherine

Deneuve, Isabelle Huppert, Emanuelle

art, Fanny Ardant, Virignie Ledoyen,

Ludivine Sagnier, Firmine Richard

(urs arg. întregului ansamblu „pentru

contribuţie individuală“!!!)

Într‑o zi, capul familiei terorizat

de cele opt femei din jurul său, e

găsit înjunghiat în pat. Care dintre

ele e ucigaşa?

→ Rem. după o piesă de Robert Thomas

folosită şi de Hitchcock. Un film fără

bărbaţi în care cele opt femei îşi fac

apariţia pe rând, în spaţiul care le este

rezervat, începând cu Darrieux în că‑

rucior de invalidă. Apoi filmul se de

rulează convenţional şi decorativ, pre‑

meditat roz. Ozon îmbină Agatha

Christie cu „Văduva veselă“, pigmen‑

tând enigma poliţistă cu depoziţii

muzicale, şlagăre cântate cândva de

marii şansonetişti ai Parisului.

Modelul este, evident, „On connait la

chanson!“ De fapt, o ingenioasă opera‑

ţiune de marketing în care sunt scoase

la vânzare vedetele filmului francez,

trei generaţii din trei epoci diferite, în‑

tr‑un cadru „democratic“ în care reali‑

zatorul le asigură fiecăreia spaţiu

propriu de desfăşurare, metodă pe care

mezina echipei, Sagnier, a definit‑o ca

pe o „terapie de grup“.

8 1/2 Women

* , r. Peter Greenaway,

i. John Standing, Toni Colette.

La moartea soţiei, un bogat om de

afaceri elveţian, suferă o prăbuşire

morală. Alarmat, fiul decide să‑l

consoleze iniţiindu‑l, la început,

în filmele lui Fellini, apoi trezin‑

du‑i apetitul pentru perversiuni

sexuale. Instruirea, balansând ge‑

D I C ţ I o N a R u N I V E R S a l D E f I l M E

4th FLOOR 12 MONKEYS

ografic şi cultural între Kyoto şi

Geneva, debutează cu o partidă

de pederastie filo‑paternelă, con‑

tinuând cu o partuză.

→ Fellini şi Freud, sexul şi Japonia ser‑

vesc de cireşe pe tortul extravagantului

regizor britanic. Rezultatul e la nivelul

autorului: scabros, provocator şi su‑

perficial. Vidul e năclăit de referinţe

culturale şi pretinse trimiteri la opere

celebre, dintre care cea la 8 1/2 al lui

Fellini e de‑a dreptul insolentă.

„Speram să împrumut tonul ironic

şi imaginarul filmului lui Fellini –

s‑a justificat autorul la întâlnirea cu

presa de la Cannes, definindu‑şi opera

ca pe „o comedie neagră laconică“ şi

continuând: Filmul meu se vrea doar

un modest omagiu la 8 1/2.“ Omagiul

constă într‑o defilare de femei şi per‑

versiuni, devorată de un estetism dez‑

gustător în gratuitatea sa.

9 songs

o , r. Michael

Winterbottom, i. Margo Stilley,

Kieran O’Brien.

Lisa, o americancă băieţoasă şi

Matt, un englez iubăreţ se întâl‑

nesc la un concert al formaţiei

Rebel Motorcycle Club, se plac şi

„şi‑o trag în draci“!

→ Filmul e improvizat pe o structură

dramatică repetitivă: piesa muzicală

cu pigment accentuat ca în reportajele

TV, dar cu text protestatar

(„Minciuna ne înconjoară, ea sufocă

adevărul“ etc.). apoi cadru intim cu

preludii amoroase în care se învesteşte

oare ce fantezie urmat de câte o scenă

explicită de sex cinstit în poziţii şi cli‑

mate diferite urmat de un cadru neu‑

tru (zborul transarctic însoţit de in‑

formaţii eseistice sau un joc de societate)

care să restituie aerul de trăire surprin‑

să pe viu. Scabroşenii provocatoare

demne de „cinematograful auctorial de

artă“ promovat în festivaluri (Toronto,

San Sebastian, Dinard, Montreal,

Salonic, Taipei etc. etc.), „cunnlings“,

felaţii, ejaculări, nimic dramatic, ni‑

mic emoţional. Cei cărora le place să‑i

vadă pe alţii făcând sex vor jubila.

10 tHings i Hate about You

/10 chestii care nu‑mi plac la tine/

o , r. Gil Junger, i. Heath

Ledger, Julia Stiles.

Gemenele Stratford sunt faimoase

în liceu fiindcă pe cât e Bianca de

frumuşică şi prietenoasă, pe atât e

Cat de adevărată scorpie. Asaltul

băieţilor stârniţi de Bianca e respins

mereu sub pretextul invocat de tată

ca surorile să iasă la petreceri îm‑

preună, încât adoratorii celei blânde

sunt gata să mituiască pretendenţi

pentru Cat cea îndărătnică.

→ „Modernizare“ fără haz a cărei trivi‑

alitate e senin revendicată de la

Shakespeare. Bietul Petrucchio declară

despre Cat că „îi miros sfârcurile a

bere!“ – şi‑i desenează rivalului Joey un

falus pe obraz, în timp ce un altul se

plânge că steroizii „îi afectează scula!“,

iar Kat consideră balul „un ritual pen‑

tru împerechiere“. Pt. trimiteri tema‑

tice v. La bisbetica domata.

10 to miDnigHt

/10 minute până la miezul nopţii/

*** , r. J. Lee‑Thompson,

i. Charles Bronson, Andrew Stevens.

Un pervers îşi ucide, într‑un parc,

colega fiindcă a răspuns negativ

ofertei sale sexuale. Comisarul

Kessler îi ia urma.

→ Thriller captivant chiar din prologul

desfăşurat într‑o sală de cinema, unde

viitorul asasin „agaţă“ două fete nu‑

mai pentru a‑şi asigura alibiul, apoi

iese pe geamul W.C.‑ului spre a‑şi co‑

mite „numărul“, şi se întoarce.

10:30 P.m. summer

/10:30 p.m. vara/

** , r. Jules Dassin,

i. Melina Mercouri, Romy Schneider,

Peter Finch.

Un englez cu soţia şi cea mai bună

prietenă a acesteia fac o excursie

în Spania, participând, fără să

vrea, la hăituirea autorului unei

crime pasionale.

→ Vizualizarea unui roman de

Margueritte Duras într‑o atmosferă

de erotism intens. Furtuni pasionale

refulate într‑o moleşeală antonioniană

cu un clar‑obscur ca o năzărire.

12 monKeYs

/armata celor 12 maimuţe/

**** , r. Terry Gilliam,

i. Bruce Willis, Brad Pitt.

În 2035, omenirea îşi trăieşte ulti‑

mele clipe. Puţinii supravieţuitori

ai unei epidemii virale de origine

necunoscută îl proiectează în tre‑

cut pe ocnaşul Cole, pentru a des‑

coperi cauzele catastrofei. Maşina

timpului încurcă însă destinaţia

şi cobaiul uman rătăceşte prin

timp până întâlneşte o psihiatră

care se avântă alături de el împo‑

triva unei organizaţii subversive

ecologiste conduse de fiul psiho‑

pat al unui magnat industrial.


16

D I C ţ I o N a R u N I V E R S a l D E f I l M E

a biaHme mlaDi

/am fost tineri/

**** , r. Binka Jeliazkova

i. Rumiana Karabelova, Dmitri

Buinozov.

Veska, muncitoare la legătorie, are

o idilă cu Dima, elev exmatriculat

care aderă la un grup antifascist.

Dar... cei doi sunt atât de tineri!

→ Lirism, inspirat de un poem al lui

Nikola Vapţarov, împletit cu dezba‑

tere etică, elemente care se potenţează

reciproc, cuvântul dublând semnifi‑

caţia imaginii iar imaginea pe cea a

cuvântului, ridicând poezia la înaltă

intensitate. Secv. rapel: în nopţile de

camuflaj, Veska şi Dima cutreieră stră‑

zile luminându‑şi calea cu lanternele.

Pe fondul dialogului, urmărim doar

două cercuri de lumină ca două vieţi

ce se caută în beznă, se găsesc, se cu‑

prind. Tot ce e proză, detaliu, s‑a şters,

a rămas doar strălucirea tinereţii.

À bout De souffle

/Cu sufletul la gură/

*** , r. Jean‑Luc Godard

(urs arg.), i. Jean‑Paul Belmondo,

Jean Seberg.

Patricia şi Michel s‑au întâlnit pe

bulevardele Parisului şi se dezvăluie

unul altuia.

→ Pus sub egida unui aforism semni‑

ficativ din Jill Chandler („Trăieşte

periculos până la capăt“) filmul por‑

neşte de la povestea unui hoţ de maşini

care, după ce a ucis un poliţist, vrea

să emigreze cu o tânără americană,

dar tocmai ea îl denunţă. Scenariu,

scris în colaborare cu Truffaut, vag

inspirat poate din Quai des Brumes,

dar şi regie dezinvoltă, ignorând reguli

estetice şi mai ales morale. Debutul lui

Godard induce „farmecul discret“ al

amatorismului care ignoră, provoca‑

tor, habitudinile, convenţiile şi regulile

gramaticale ale unei cinematografii

prea crispate. Ai sentimentul că, pri‑

vindu‑şi personajele, cineastul se po‑

vesteşte pe sine, fiindcă se complace la

fel de anarhic în raport cu structurile

limbajului cinematografic ca eroul său

în viaţa socială. Considerat manifest

al „Noului Val“, prin refuzul tehnicii

greoaie a studiourilor şi respectării

codurilor tradiţionale de expresie,

Godard desfăşoară o ludică libertate

totală, multiplicând, într‑un montaj

discontinuu, false racorduri şi alte efec‑

te inedite, care se vor instala ulterior ca

ticuri. Farmecul acestei decontractări

totale e amplificat de cuplul interpre‑

tativ: Seberg cu profilul ei de copil naiv

şi Belmondo cu ţigara din colţul gurii

aruncându‑şi replicile savuroase. Secv.

rapel: fuga împleticită a lui Michel

vânat de poliţie şi conferinţa de presă

a celebrului scriitor Pârvulescu (aluzie

la Ionesco?) interpretat de regizorul

Jean‑Pierre Melville, personaj care

jonglează cu paradoxuri amuzante

dar fără conţinut. Întrebat care‑i e cea

mai mare ambiţie, răspunde, însă, me‑

morabil: „Să fiu nemuritor, şi‑apoi să

mor“! Rem. v. Breathless.

a ciascuno il suo

/fiecăruia ce i se cuvine/

*** , r. Elio Petri, i. Gian Maria

Volonté, Irene Papas.

Un farmacist sicilian şi amicul său

sunt victimele unui atentat, bănuită

răfuială din amor. Pe profesorul

Laurana, prieten al celor doi, vari‑

anta nu‑l satisface. El caută autorii

dublului asasinat în crema societăţii

oraşului.

→ Schema polarului italian cu severe

implicaţii sociale e folosită cu inventi‑

vitate şi tensiune

a esli eto liubov?

/oare aceasta‑i dragostea?/

*** , r. Iuli Raizman,

i. Jana Prohorenko, I. Puşkariov.

De la un bileţel de dragoste inocent,

găsit întâmplător în clasă, se ajunge

la trei cuvinte scrise pe tablă: „Xenia

s‑a sinucis!“.

→ Cineastul priveşte fără indulgenţă,

ba chiar cu cruzime, obtuzitatea adul‑

ţilor. El comunică prin tăceri, într‑un

adevărat montaj al privirilor, unele

directe, altele piezişe.

a fost Prietenul meu

** , r. Andrei Blaier, i. Nicolae

Sireteanu, Ştefan Ciobotăraşu, Flavia

Buref, Victor Rebengiuc, Ştefan

Mihăilescu‑Brăila, George Demetru,

Silican Simion, Andrei Codarcea,

Mariela Petrescu.

Un băieţel de 12 ani, adolescent

ignorat de părintele său, un acrobat

divorţat, îşi aminteşte de cel mai

bun prieten al lui, de „nea Matei“, şi

de evenimentele care i‑au legat, pe

amândoi, unul de celălalt. Influenţa

acestuia l‑a apropiat de propriul său

tată, şi tot datorită fericitei sale in‑

fluenţe, chirurgul Tudor şi‑a regăsit

iubita.

→ Nea Matei este primul dintr‑o serie

de personaje „cheie franţuzească“,

chintesenţă a înţelepciunii populare

care străbate opera, iar întreg filmul

„scoate în evidenţă ideea că cei

mai înaintaţi oameni ai epocii

noastre sunt comuniştii“ (extras din


comentariile vremii). Bună prestaţia

actorilor, impresionantă chiar cea a lui

Ciobotăraşu.

a unsPreZecea PoruncĂ

* r. Mircea Daneliuc

(Pr. uCIN), i. M. Daneliuc, Constantin

Dinulescu (Pr. uCIN), Ildico Zamfirescu,

Valentin Uritescu (Pr. uCIN), Mircea

Andreescu, Cecilia Bârbora.

Undeva, în Europa, au fost închise,

într‑un lagăr asemenea unei „cutii

a Pandorei“, sosii ale lui Hitler,

Goering, Goebbels şi Eva Braun.

Eliberate de un bombardament, ele

instalează o „nouă ordine“ a terorii

„liber consimţite“.

→ Pretinsă parabolă antitotalitară care

înregistrează rece, metodic, fără cea

mai mică vibraţie, colcăiala larvară a

dezumanizării. Satira e distorsionată

apocaliptic într‑o gratuită şi super‑

ficială alegorie a mizeriei umane, o

contestare, universală şi fără nuanţe,

a lumii şi divinităţii. Ostentaţia cu

care regizorul încearcă să îngrozească

prin cruzime gratuită evocă râvna

bătrânilor actori de melodramă care

scoteau clăbuci, în tiradele lor desuete,

crezând că ar dovedi, atfel, lumii cât

pot fi de tragici. Prologul, cele 20 de

minute ale internării sosiilor demnita‑

rilor nazişti, lucrul cel mai interesant

de altfel, este preluat – fără referinţă

în generic – dintr‑o piesă inedită a lui

Adrian Dohotaru, reprezentată abia

ulterior la TV. Pr. ACIN pt. sunet:

A. Salamanian.

a fost sau n-a fost?

**** , r. Corneliu Porumboiu,

i. Mircea Andreescu, Teo Corban, Ion

Sapdaru, George Guoqinyun, Mirela

Cioabă, Luminiţa Gheorghiu, Cristina

Ciofu, Lucian Ieftime.

Într‑un mic oraş de provincie, la

Vaslui, patronul televiziunii locale

îşi asociază un profesor de istorie şi

un pensionar la un talk‑show care

are ca scop elucidarea problemei: a

fost sau n‑a fost revoluţie în oraş, cu

16 ani în urmă? Când a venit popu‑

laţia în piaţa centrală, înainte sau

după ora 12.08, ora la care elicopte‑

rul lui Ceauşescu şi‑a luat zborul şi,

deci, jocurile fuseseră făcute?

→ Umor, paradox şi absurditate în‑

tr‑o comedie despre individualitatea

memoriei. Cu un firesc surprinzător,

fără obişnuita retorică şi tradiţionala

demagogie, debutantul Porumboiu

izbuteşte un film dens care exami‑

nează raporturile sociale postde

cembriste, punând degetul direct pe

răni dintre cele mai dureroase fără

D I C ţ I o N a R u N I V E R S a l D E f I l M E

A UNSPREZECEA PORUNCĂ A LITTLE bIT OF SOUL

să împiedice, totuşi, bucuria râsului

tămăduitor. Din tema universală

şi patetică a speranţelor spulberate,

originalul cineast roman izbuteşte, cu

o uluitoare simplitate de mijloace, o

comedie de cuceritoare spontaneitate.

Realizatorul jonglează cu dialoguri

savuroase, cu reacţii imprevizibile ale

personajelor, cu ingenioase intervenţii

din off, folosind estetica TV pentru

a observa minuţios chipurile a trei

actori aproape necunoscuţi şi spontani

(Mircea Andreescu, Teo Corban şi

Ion Sapdaru, Pr. spec „pt contribuţie

artistică“‑ Cottbus) care captivează

publicul prin voluptatea dăruirii lor

cinematografice“. Camera d’Or, Trofeul

TIFF şi Label Europa, Mare Pr. Kiev,

Pr. Spec Juriu Bangkok Gobbo d’Oro,

Bobbio‑Italia. Cel mai bun scen. şi

film, Copenhaga, Cel mai bun film

şi cei mai buni actori, Siena, Cel

mai bun film de ficţiune, Ciudad

de Mexico, Pr. pt. interp. masculină,

Pr. spec juriu Cinessone, Pr. spec.

pt contribuţie artistică deosebită,

Cottbus, Pr. Balkan Survey, Salonic..,

Mare pr. UCIN. „O operă tandră şi

disperată, hazlie şi frapantă“ (Studio

Magazin, ian. 2007).

À gaucHe en sortant De

l’ascenseur

/Cum ieşi din lift, la stânga/

*** , r. Édouard Molinaro,

i. Pierre Richard, Emmanuelle Béart,

Richard Bohringer.

Yann, un pictor la modă, e îndră‑

gostit de Florence, seducătoare dar...

măritată. În apartamentul alăturat

locuieşte un cuplu de scandalagii:

Boris, boem lipsit de talent, şi soţia

sa. Alergând după Boris să‑i dea o

servietă uitată, Eva rămâne sumar

îmbrăcată pe palier şi Yann trebuie

să‑i dea găzduire şi primul ajutor.

Dar Boris e gelos!...

→ Cunoscător profund al mecanisme‑

lor umorului, Molinaro accentuează

contrastul dintre cele două cupluri:

Richard, lunaticul timid; Bohringer,

bruta frankensteiniană. Tandem

căruia îi răspunde şi cel feminin,

în care se confruntă gingaşa Béart,

înger bălai aducând împăcare, şi

Fanny Contençon, tigroaica brună.

Mecanismul funcţionează ireproşabil!

a HeteDiK sZoba

*** , r. Márta Mészáros,

i. Maia Morgenstern, Elide Melli, Jan

Nowicky, Ileana Carini.

Născută într‑o familie mozaică

din Breslau, profesoara de filozofie

Edith Stein se converteşte la cato‑

licism în 1922. Dar ea întâmpină

atât rezistenţa familiei sale, care se

îndepărtează de ea, cât şi pe cea a

unora dintre noii coreligionari. Din

această cauză abandonează promi‑

ţătoarea carieră didactică şi se cla‑

ustrează într‑o mănăstire carmelită

pentru ca în 1942 să piară, ocrotind

copiii deportaţi la Auschwitz.

→ Într‑un film de cuceritoare volup‑

tate plastică (autorul imaginii e polo‑

nezul Piotr Sobotinski, colaboratorul

lui Kieslovski la Dekalog şi Trois

Couleurs Rouge), Mészáros înfăţi‑

şează drama femeii disputate între

două culturi şi două religii, în mod

surprinzător de simplu şi original,

printr‑o reunire a lor, ca de pildă de

rularea unor secvenţe din mănăstire în

acompaniamentul unor bocete iudaice.

Sub îndrumarea ei, protagonista izbu‑

teşte unul dintre cele mai importante

roluri din strălucita ei carieră, jucând

nu numai cu inteligenţa şi patima din

priviri dar şi cu întreg trupul, ca în

prăbuşirea pe pardoseală aidoma unui

imens fluture negru.

a.i.

/Inteligenţă artificială/

* , r. Steven Spielberg,

i. Haley Joel Osment, Jude Law.

Un copil‑robot, programat să‑şi

iubească necondiţionat „mama“,

se vede abandonat de aceasta la

apariţia unui fiu adevărat. Aflând

de povestea lui Collodi, a păpuşii

transformate în om sub puterea

baghetei Zânei Albastre, el porneş‑

te în căutarea acesteia, peste spaţii,

secole şi milenii.

→ Un Pinocchio postmodern, imaginat

de scriitorul de S.F. Brian Aldiss, e

realizat de Spielberg ca moştenire tes‑

tamentară a unui proiect ce i‑ar fi fost

încredinţat de Stanley Kubrick. Eşecul

e usturător, vădit atât în incontinenţa

dramaturgică, în exprimarea confuză

a implicaţiilor filozofice ale subiectu‑

lui cât şi în neputinţa de a reproduce

maniera autorului Odiseei spaţiale.

Deşi, pe generic, numele lui Spielberg

figurează ca autor complet (scenariu

şi regie), răspunderea îi e teleportată

maestrului dispărut, fiindcă ‑îşi asigu‑

ră cineastul fanii – el n‑a făcut decât

să respecte crochiul stabilit de înaintaş.

Dedicaţia din pregeneric „Lui Stanley

Kubrick“ nu face decât să sporească,

delirant, confuzia..

À la Petite semaine

/Borfaşi din întâmplare/

*** , r. Sam Karmann,

i. Gérard Lanvin, Jacques Gamblin,

Clovice Cornillac, Julie Durand.

17

Prima săptămână de libertate a lui

Jacques, liberat după ispăşirea a

cinci ani de închisoare. Doi mar

ginali, pe care nu‑i poate salva, îşi

irosesc existenţa în jurul său. „Viaţa

aşa cum e“, la periferie, între cronică

socială şi galerie de portrete.

→ Un film însufleţit, înainte de toate,

prin arta vie a actorilor, bazată pe

o minuţioasă definire a caracterelor

şi pe deplina cunoaştere a mediului.

Iniţiatorul filmului, Désire Carré, cu

patru încarcerări în „palmares“, a ur‑

mat cursuri de teatru şi, fiind în tine‑

reţe chelner, alături de Karmann, i‑a

avansat acestuia o poveste de 17 pa‑

gini care l‑a sedus pe cineast. Secv.

rapel: tirada Cidului, a cărei sarcină

dramatică iniţială e virată spre trăirea

reală a interpreţilor şi tâlhăria având

ca pretext un gentil buchet de flori.

a l’attaQue/

un conte de l“estaque

** , r. Robert Guédiguian,

i. Ariane Ascaride, Pierre Banderet.

Doi scenarişti în permanentă dis‑

pută îşi propun să scrie împreună

un „film politic“ despre relaţia să‑

raci–bogătaşi. Ei închipuie, în faţa

privirilor spectatorilor, o poveste

rocambolescă despre o familie din

cartierul marsiliez Estaque, gata

la orice pentru a‑şi salva garajul

familial periclitat de interesele unei

companii multinaţionale.

→ Originalitatea filmului constă în

faptul că, dezvăluind mecanismele

compunerii unui scenariu, cu ezită‑

rile şi revenirile sale, ascunde, astfel,

propria sa critică, scoţând în evidenţă

autocenzurile, clişeele, automatismele

creaţiei. Din păcate, după ce stabilesc

premiza, autorii nu prea mai ştiu s‑o

dezvolte şi mecanismul epic merge în gol.

a little bit of soul

/Puţin suflet/

** , r. Peter Duncan,

i. Geoffrey Rush, David Wienham,

Frances O’ Connor.

Richard şi Kate, doi tineri cecetă‑

tori care se iubesc, sunt pe cale să

găsească secretul tinereţii veşnice, o

cheie a ceasului biologic, dat înapoi

sau înainte după dorinţă, dar, pt.

perfecţionarea descoperirii, mai au

nevoie şi de sponsori. Ca prin mira‑

col, o fundaţie plină de bani e gata

să‑i susţină. Numai că sponsorii

sunt... satanişti!

→ Fantezia neînfrânată a autorilor,

exersată în originalul lor film Children

of the Revolution, e pusă în funcţiu‑

ne şi aici, numai că merge mai mult în


74

B

D I C ţ I o N a R u N I V E R S a l D E f I l M E

baaDer

** , r. Christopher Roth,

i. Frank Giering, Vadim Glowna.

Când a fost ucis, la 29 ani, în 1972,

capul bandei avea la activ numeroa‑

se spargeri de bancă, furturi de ma‑

şini, atentate cu bombe şi exercita

o puternică influenţă asupra tinerei

generaţii.

→ Film confuz, mai ales pentru un

neimplicat în istoria societăţii germane

de la finele anilor ’60. Realizatorii îi

fac faimosului terorist un portret în‑

sufleţit de romantismul revoltei şi chiar

carismatic. „Cei din generaţia mea,

născuţi după moartea lui Baader,

s‑au desmeticit în faţa unui mit. Ca

să‑l distrugem ne‑a fost necesară o

proprie versiune şi am îmbinat eve‑

nimentul istoric cu ficţiunea...“ – de

clara Roth, după premieră. Versiunea

lui a produs pătimaşe controverse la

Berlinala 2002 şi a obţinut „Pr. Alfred

Bauer“ pentru inovaţie.

bab’aZiZ

/Bab’aziz,

prinţul care îşi contempla sufletul/

**** ,

r. Nacer Khemir, i. Parviz Shaminkhou,

Maryam Hamid.

Un derviş, bătrân şi orb, purtat de

mână de nepoţica sa, traversează

pustiul pentru a găsi adunarea în‑

ţelepţilor care se ţine doar o dată la

30 de ani. Dar ziua exactă şi locul

în care se va desfăşura întrunirea

nu pot fi aflate decât ascultând cu

sufletul infinita linişte a deşertului.

Pentru a‑i uşura fetiţei cazna rătă‑

cirii prin dogoarea dunelor, bunicul

îi povesteşte legenda prinţului care

se contempla, narcisiac, într‑un

ochi de apă.

→ Lui Khemir, scriitor, pictor şi cineast,

subiectul acestui film i‑a fost servit

„pe farfurie“. O farfurie iraniană din

sec. al XII‑lea care înfăţişa un prinţ

privindu‑şi reflexul în oglinda rîului.

Dar povestea acestuia e departe de a

epuiza epica filmului, intersectată şi

de alte fire precum cele ale flăcăului

care a găsit un palat locuit de superbe

fecioare în fundul unui puţ, al celor trei

fluturi care dau târcoale flăcării‑dra‑

goste pe care o cunoaşte cu adevărat

doar acela care se lasă mistuit de ea,

sau a fetiţei care trebuie să gîndească

prin ochii sufletului. Este mai curând o

Şeherezadă modernă, deşi n‑are chiar

1001 poveşti, dar principiul e acelaşi,

e un bizar film bazar traversat de o

boare suprarealistă marcată specios de

aromele şi înţelepciunea Orientului.

Dar e totodată şi universal, în neaştep‑

tată consonanţă şi cu spaţiul nostru

mioritic, atunci când defineşte moar

tea ca pe o cununie cu eternitatea.

babe, the

/Viaţa lui Babe Ruth/

*** , r. Arthur Hiller,

i. John Goodman, Kelly McGillis.

Declinul unui mare jucător de

baseball, care şi‑a salvat sportul

favorit de la dispariţie, a construit

un stadion dar, deşi s‑a visat toată

viaţa antrenor, nu i s‑a permis să‑şi

împlinească vocaţia.

→ Biografia unui ins contradictoriu

în jurul căruia au mişunat suporteri

şi traficanţi. Culme a creaţiei pentru

Goodman, înfruntând – îndărăt‑

nic – ostilitatea unui stadion şi a

lumii întregi.

babe face nelson

/Babe face vs. al Capone/

* , r. Scott P. Levy,

i. C. Thomas Howell, Lisa Zane,

Doug Wert.

Babe Nelson, depre care se spunea

că a ucis mai mulţi oameni decât

Attilla, a fost unul dintre perso‑

najele mitologiei gangurilor din

Chicago, partenerul lui Dillinger

şi, la un moment, cel mai căutat

om din America, hăituit, alături de

iubita sa, şi de poliţie, şi de inamici.

→ „Ca Bonnie şi Clyde!“ – veţi spune.

Şi e clar, de la bun început, că Levy

umblă după laurii lui Arthur Penn în

această poveste despre care mai făcuse

un film, cu 40 de ani înainte, şi Don

Siegel. Numai că ceea ce la Penn avea

fior romantico‑tragic, în filmul de faţă

nu e decât voluptatea masacrului.

babe, tHe galant Pig

/Babe, cel mai curajos porc din lume/

*** , r. Chris Noonan,

i. James Cromwell, Magda Szubanski.

Un fermier necioplit câştigă la

tombolă un purceluş atât de tan‑

dru şi plin de zel, încât nu‑l mai

sacrifică. Adaptându‑se rapid vieţii

de fermă, Babe vădeşte calităţi de

„purcel ciobănesc“, ba devine chiar

campion, bătându‑i pe terenul lor,

la campionate, pe câinii stânii.

→ În pofida drăgălăşeniei sale,

Babe – personaj inventat de scriitorul

Dick King‑Smith – e un răzvrătit

împotriva destinului de animal de

consum. Nimeni nu‑i rezistă şarmului,

nici critica americană care i‑a acordat

laurii celui mai bun film al anului ’95,

nici publicul care s‑a înghesuit să‑l

vadă. Oscar pt. efecte speciale.


+# Pig in tHe citY

/Noile aventuri ale lui Babe...în oraş/

*** , r. George Miller,

i. George Cromwell, Magda Szubanski,

Mary Stein, Mickey Rooney.

Într‑un moment critic în care fer‑

mierul Hogget e imobilizat la pat,

iar ferma e ameninţată de bancă, Pig

şi stăpâna sa pornesc la oraş pentru

a participa la un concurs dotat cu

premii consistente. Dar ostilitatea

oraşului o aruncă pe doamna Hogget

în închisoare, şi pe purceluş în stradă,

printre orătănii vagabonde.

→ Babe e un inocent, şi asta se plăteşte

scump în lumea câinească a oraşului,

unde „numai interesul poartă fesul“.

Miller, creatorul terifiantului Mad

Max, revine la lumea basmului adre‑

sat „copilului din adult şi adultului

din copil“. Deşi lungit în cea de‑a doua

parte de încărcătura inutilă a pă‑

ţaniilor eroului, filmul trăieşte prin

plastica sa feerică şi prin relieful benzii

sonore. Secv. rapel: refrenul trio‑ului

de şobolani care cântă patetic: „Je ne

regrette rien!“

babel

*** , r. Alejandro Gonzalez

arritu (Pr. regie Cannes), i. Brad Pitt,

Cate Blanchett, Gael Garcia Bernal.

În plin deşert marocan, un foc de ar

declanşează o serie de evenimente cu

incidenţe în 3 colţuri de lume diferite,

care implică un cuplu de excursionişti

americani, o adolescentă japoneză

surdomută şi o mexicană care mun‑

ceşte ilegal în SUA.

→ Viziune modernă a mitului biblic

despre limbi şi culturi separate, în

linii narative care converg ingenios

spre acelaşi punct, cel al incomuni‑

cabilităţii moderne. Ca şi în celelalte

2 precedente filme ale sale (v. Amores

Perros şi 21 Grams) Iñarritu inter‑

ferează 3 istorii aparent separate re‑

unindu‑le „globalist“ într‑o concluzie

finală a interdependenţei destinelor

contemporane dincolo de limbi şi

distanţe. Pr. juriu ecumenic Cannes.

Glob Aur cel mai bun film. Oscar

pt cea mai bună muzică (Gustavo

Santaolalla).

babes in arms

/Copiii în luptă cu viaţa/

**** , r. Busby Berkeley,

i. Mickey Rooney, Judy Garland.

Într‑o perioadă de şomaj cumplit în

rândul muzicienilor, copiii acestora

pornesc să cucerească viaţa pe cont

propriu.

→ Musical generos de Lorenz Hart

şi Richard Rodgers, document al

unei epoci istorice (New‑Deal‑ul

rooseveltian) şi spectacol scânteietor.

Judy răspunde cu poetică auteticitate

a sentimentului focului de artificii,

grimaselor, vervei lui Rooney. Secv.

rapel: scheciul care ironizează tendin‑

ţa izolaţionistă a cercurilor politice

americane înainte de Pearl Harbour,

cu Rooney şi Garland în chip de soţi

Roosevelt, şi care, în cupletul‑tur de

orizont internaţional, se referă şi la

izolarea României!

babes in toYlanD

ara jucăriilor/

** , r. Clive Donner, i. Drew

Barrymore, Richard Mulligan, Elleen

Brenan, Keanu Reeves, Pat Morita.

Dolofana copiliţă precoce Drew

pătrunde, în urma unui accident,

în Ţara Jucăriilor în care sparge o

nuntă nedreaptă şi deranjează ha‑

bitudinile locului.

→ Ecranizare luxuriantă a unui mu‑

sical, scris de Glenn MacDonough pe

muzica lui Victor Herbert, săracă în

valori muzicale.

babette s’en va-t-en guerre

/Babette pleacă la război/

*** , r. Christian‑Jaque,

i. Brigitte Bardot, Jacques Charrier,

Hannes Messemer.

Înrolată în contraspionajul aliat,

Babette e paraşutată în spatele lini‑

ilor germane, luând locul sosiei sale,

amanta unui înalt comandant pe

care trebuie să‑l captureze. Numai

că sinistrul Schultz îi va complica

misiunea.

→ Parodie a filmului de rezistenţă, fă‑

când din „armele secrete“ ale Brigittei

instrumente mai de temut decât cele

ale beligeranţilor.

babettes gaestebuD

/festinul Babettei/

**** , r. Gabriel Axel,

i. Stéphane Audran, Bibi Andersson.

Refugiată după represiunea Comunei

în îngheţata Iutlandă, parizianca

Babette se angajează menajeră. Arta

ei gastronomică, inedită în mediul

ascetic al localnicilor, le va lumina,

timp de 14 ani, viaţa. Un bilet de lo‑

terie îi aduce o avere ce‑i permite să

dea un ospăţ, culminaţie a bucătăriei

franceze.

→ Reprodus în cuvinte, subiectul – fur‑

nizat de o nuvelă de Karen Blixen,

autoarea lui „Out of Africa“ – nu e

decât o bagatelă. Restul e doar...cultură

vizuală. Precum „matrioşcile“ ieşind,

la nesfârşit, una dintr‑alta, story‑ul

D I C ţ I o N a R u N I V E R S a l D E f I l M E

bAbE, THE GALANT PIG bAbY ON bOARD

se multiplică, în culori şi arome fără

egal. La liziera a două culturi, Axel

exaltă, într‑un amalgam de Bergman

şi Renoir, ideea artei ca libertate in‑

terioară, care se oferă generoasă, fără

vanităţi şi gînduri ascunse, numai ca

să provoace bucurie... Pr. Oscar ’88.

babusHia

*** , r. Lidia Bobrova,

i. Nina Shubina, Olga Onişcenko, Anna

Osvianikova.

Bunica s‑a sacrificat pentru toţi

copiii ei: i‑a trimis la şcoli, i‑a in‑

stalat în case, dar când s‑a trezit pe

drumuri nici unul dintre tineri nu

i‑a mai deschis uşa.

→ Poveste de când lumea, ingratitudi‑

nea urmaşilor pare eternă. În filmul

Bobrovei ea este instalată pe fundalul

Rusiei contemporane care a inregistrat

şase milioane de bătrâni morţi în anii

realizării filmului. În plus, ca multe

filme rusesti de după 2000, şi acesta e

conectat la irezolubila problemă cece‑

nă: o fetiţă a unei familii de refugiaţi

şi‑a pierdut graiul din cauza şocului

războiului. Povestea dramatică se des‑

făşoară însă pe fascinantul fundal al

unei ierni ruse (surprinsă în întreaga

ei splendoare de cameramanul Valerii

Revich) care, mai ales la ţară, fură şi

încântă privirile spectatorilor. Pr Spec

Jur. Karlovy Vary.

babY

/Copilul/

** , r.Robert Allan

Ackerman, i. Farrah Fawcett, Keith

Carradine, Jean Stepletone.

4 anotimpuri în viaţa unei familii

izolate pe o insulă. După decesul

unui prunc, căruia n‑au avut măcar

timp să‑i dea un nume, familia a

primit un cadou imprevizibil din

partea unei necunoscute: un bebe‑

luş. Dar dacă darul e otrăvit, şi vor

trebui să‑l înapoieze?...

→ Gabarit depăşit de poezie pe un

subiect nu o dată abordat. Excelentă,

însă, mezina familiei, femeie în

devenire, cu un firesc şi o putere de

pătrundere a sentimentelor uimitoare

pt. această vârstă.

babY boom

**** , r. Charles Shyer,

i. Diane Keaton, Harold Ramis,

Sam Shepard.

Unei femei independente şi între‑

prinzătoare, tutela unei fetiţe de

14 luni îi periclitează cariera de

manager. Deşi, iniţial, vrea să se

descotorosească de ea, noua situaţie

îi deschide alte orizonturi.

75

→ Fermecătoare comedie despre sa‑

crificarea vieţii personale de dragul

succesului social. Una dintre cele mai

complexe apariţii ale lui Keaton în

rolul unei femei numai aparent rele şi

arţăgoase, fiindcă e nefericită.

babY boY

* , r. John Singleton,

i. Tyrese Gibson, Omar Gooding.

Turpitudinile unui tânăr negru de

20 de ani, tată a doi copii din două

mame diferite, dar care e incapabil

să se smulgă din cuibul mamei sale.

→ Autorul lui Boyz’n the Hood

decepţionează printr‑o nouă dramă

din mediul care l‑a făcut celebru, de

astă dată fără relief şi vigoare, plină

de lungimi şi indecisă estetic, în pofida

unui casting exemplar.

babY Doll

**** , r. Elia Kazan,

i. Caroll Baker, Karl Malden.

Un aristocrat sudist ruinat, trăind

într‑un palat părăginit alături de

o soţie‑copil încă fecioară, intră în

conflict de afaceri cu un mexican

care i‑o seduce.

→ Adaptare după Tennessee Williams,

dovedind o perfectă afinitate electivă,

care‑l face pe Kazan să descopere am‑

bivalenţa ca pe una dintre temele sale

permanente. ţesătura relaţiilor dintre

fată, soţul înăcrit până la isterie şi

amantul plin de vitalitate, reliefează

raportul ambiguu dintre ură şi devo‑

tament, violenţă şi tandreţe, lipsă de

scrupule în afaceri şi dorinţă erotică.

Film‑scandal denunţat de Vatican şi

Legiunile Decenţei.

babY geniuses

/Bebeluşi geniali/

o , r. Bob Clark,

i. Kathleen Turner, Christopher Lloyd.

Pentru a demonstra superioritatea

metodei sale de creştere a copiii‑

lor, doctoriţa Kinder încearcă să

pătrundă codul de comunicare din

gânguritul sugarilor, limbaj sofis‑

ticat prin care aceştia şi‑ar putea

împărtăşi tainele universului dina‑

intea naşterii. Doi bebeluşi geniali îi

pun beţe în roate.

→ Punctul de plecare, atrăgător ca

ipoteză, e trădat şi disipat în zeci de

direcţii şi clovnerii. Lui Turner îi este

rezervat stereotipul din ultimii ani, de

vrăjitoare perversă şi înveninată.

babY on boarD

/Cursă cu bucluc/

** , r. Franky Schaeffer,

i. Carol Kane, Judge Reinhold.


144

C

D I C ţ I o N a R u N I V E R S a l D E f I l M E

Ça commence aujourD’Hui

*** , r. Bertrand Tavernier,

i. Philippe Torreton, Maria Pittaresi.

Directorul şcolii dintr‑un orăşel

minier minat de şomaj luptă cu

mizeria din familiile elevilor,

dezvoltându‑le creativitatea şi în‑

curajându‑i. Într‑o zi, una dintre

discipolele care promiteau cel mai

mult, mica Letitia, piere împreună

cu părinţii ei sinucigaşi.

→ Tavernier nu face comerţ cu exotis‑

mul mizeriei, ci o învăluie într‑o lucidă

compasiune şi dragoste pentru oamenii

care, în pofida zbuciumului cotidian,

nu pot asigura nici măcar supravie‑

ţuirea copiilor lor. El dezvăluie starea

sărăcimii, consecinţă a încălcărilor

legii: numai un medic la patru mii de

copii? – e ilegal, dar cui îi pasă! Cu un

material instructiv‑educativ, compus

din şedinţe pedagogice şi serbări şco‑

lare, realizatorul întreţine, miraculos,

tensiune şi emoţie. Pr. Spec. Berlin.

caballero Don Quijote, el

/Cavalerul rătăcitor Don Quijote/

* , r. Manuel Guttierez

Aragon, i. Juan Luiz Galiardo,

Carlos Iglesias, Jose Louis Torrijo.

Faima cărţii lui Cervantes care a

cuprins întreaga Spanie îi dă un nou

imbold bătrânului „cavaler al tristei

figuri“. Aflând că turcii îi ameninţă

patria, el porneşte cu scutierul său

fidel, din nou la luptă, singuri îm‑

potriva tuturor.

→ Variaţiuni libere pe tema personaju‑

lui, penibilă performanţă de scorneli

în tonul modelului. De reţinut cel

mult elocvenţa, nu a imaginei, nici

măcar a gestului, ci a „palavrei“, cum

spun ibericii. Galiardo face un Quijote

plauzibil, dar exterior.

cabaret

*** , r. Bob Fosse

(Pr. oscar), i. Lisa Minnelli (Pr. oscar),

Michael York, Joel Grey (Pr. oscar,

rol sec.), Helmut Griem.

Cântăreaţa americană Sally face

ravagii într‑un cabaret din Berlinul

anilor ’30, în timp ce în stradă na‑

ziştii dau asaltul final. Brian (York),

tânăr student american, încear

să‑i asigure existenţa, în vreme ce

Sally îi propune un confortabil me‑

naj în trei, alături de Max (Griem).

→ Şarmul decadent al Berlinului vremii

e reflectat în „Viaţa‑cabaret“, şlagăr

care, închizând filmul, rezumă şi ideea

acestui musical inspirat de o piesă a lui

John van Drutten. Dimensiunea mu‑

zicală e mereu organică: revelaţia viri‑

lităţii lui Brian e succedată de songul

„Poate că de data asta s‑o întâmpla“,

după cum refrenul „Money Makes the

World Go Round“ e prolog al violării

intimităţii cuplului de către bogătaşul

Max. La muzicalitate participă însă

şi „melosul“ montajului. Ex. dansul

tirolez destrămat în agresiunea străzii.

Poate că tocmai perfecţiunea tehnică

a construcţiei lasă senzaţia lipsei de

căldură umană, comună întregului

film. 8 pr. Oscar.

cabin fever

*** , r. Eli Roth, i. Rider

Strong, Jordan Ladd, Joey Kern.

Pentru a‑şi lua rămas bun de la

anii de colegiu, 5 prieteni petrec o

vacanţă în munţi, cu muzica dată la

maximum, iar seara, în jurul focului

de tabără, îşi împărtăşesc poveşti

de groază. Dar groaza se revarsă şi

în viaţa lor de vacanţă! O maladie

îngrozitoare, cu fistule care croiesc

tunele prin piele, îi contaminează

unul după altul. Ceea ce începuse ca

o luptă solidară împotriva epidemiei

se încheie într‑o bătălie între ei,

întărătaţi de frica de molipsire cu

maladia care le devastează chipurile.

→ Roth, autor al unui remarcabil

debut, susţine că subiectul i‑ar fi fost

inspirat de o experienţă personală: în

timpul unei excursii în Islanda, o bac‑

terie devoratoare de carne i‑a mâncat

jumătate din faţă. Dar nu machiajul,

reuşit, face bucuria publicului, ci ad‑

mirabila construcţie a filmului între

horror şi gag, concizia dialogurilor şi

absurdul situaţiilor.

cabin in tHe sKY

** , r. Vincente Minelli,

i. Ethel Waters, Lena Horne.

Dumnezeu îi acordă o supravieţuire

de 6 luni unui cartofor înveterat,

grav rănit în cursul unei încăierări.

El îşi va folosi prost răgazul.

→ Comedie muzicală în întregime

cântată şi dansată de negri. Debut al

lui Minelli, fericit şi fiindcă‑i are pe

generic pe Louis Amstrong, pe Duke

Ellington şi corul Hall Johnson.

cabiria

** , r. Giovanni Pastrone,

i. Lidia Quaranta, Bartolomeo Pagano.

Pe fundalul războaielor punice,

un patrician roman şi sclavul său

Maciste (Pagano) o salvează pe

Cabiria, care trebuia sacrificată

zeului Baal. Devenită confidentă a

reginei, fata e din nou în mare pri‑

mejdie, dar în apărarea ei intervine

mereu Maciste, fie la Cartagina, fie

la Siracuza.


→ Desuet azi, filmul (scris de Gabriele

D’Annunzio) e important prin ambiţia

de primă operă de artă cinematografică

monumentală şi prin introducerea în

arsenalul tehnic a lui „carello“, denumit

de americani „traveling“. În 2006 a fost

prezentată la Cannes o ediţie restuara‑

tă numeric după negativul original.

cable guY, the

/Tipu’ de la cablu/

** , r. Ben Stiller,

i. Jim Carrey, Matthew Broderick.

Din clipa în care Matt e convins să

se cableze (pe blat!), viaţa sa devine

un coşmar.

→ Comedie uşurică, izbutind să rateze

subiectul promiţător.

caccia tragica

/Vânătoare tragică/

*** , r. Giuseppe de Santis,

i. Vivi Gioi, Andrea Chechi.

Membrii unei cooperative săteşti

hăituiesc o bandă care acţionează în

Delta Padului, sabotând recuperarea

terenurilor minate în timpul războ‑

iului. În fruntea bandei e o femeie...

→ În ciuda însăilării de peripeţii cam

artificioase, filmul cucereşte prin forţa

de convingere a detaliului.. Secv. rapel:

începutul, cu mulţimea ţăranilor

mişunând printre brazdele unde încă

mai explodează mine.

cacHÉ

/ascuns/

** , r. Michael Haneke

(Pr. Cannes, pr. a.C.Europene),

i. Daniel Auteuil (cel mai bun actor

european), Juliette Binoche,

Annie Girardot.

Moderatorul faimos al unei emisi‑

uni TV consacrate literaturii pri‑

meşte, de la o vreme, casete video

care‑i sugerează că viaţa intimă îi

e pusă sub observaţie. El simte că

un pericol apasă asupra familiei,

dar cum semnalele nu‑s explicite,

poliţia refuză să se implice.

→ Incitant decupat, amestec de am‑

biguitate şi tensiune, filmul e plin

de mister şi obsesii, Haneke fiind un

virtuoz al climatelor alarmei. Dar

cum desnodământul e lăsat „liber“, pt

ca spectatorul însuşi să găsească un

final şi o explicaţie personală, până la

urmă lipseşte substanţa, deşi regizorul

explică direcţia metodei în „a semăna

îndoiala faţă de propunerile de reali‑

tate ale mediilor vizuale“. Cel mai bun

film european! Pr AC Europene pt

montaj şi Pr. Criticii Europene.

cactus floWer

/floarea de cactus/

*** , r. Gene Saks, i. Ingrid

Bergman, Goldie Hawn (Pr. oscar,

rol sec.), Walter Matthau.

O asistentă suedeză înăcrită şi în‑

ţepată, asemenea cactusului ei care

n‑a înflorit vreodată, se descoperă

îndrăgostită de dentist.

→ Adaptarea unei farse de Barillet şi

Gredy, e înainte de toate un film de

actori. La primul ei rol important,

Hawn, comediană prin natură, ne

fixează cu un ochi verde otrăvit

de sub miriştea bretonului auriu.

Flegmatic, cinic, cu zâmbetu‑i strâmb

care‑i străbate jovial obrazul, îi dă

replica Matthau. Între acest cuplu de

exuberanţă mimică, se află, imobilă,

Bergman, iniţial un aisberg feminin,

apoi bătrânică atrăgătoare care se re‑

velează, brusc, femeie sigură pe armele

şi forţa‑i de atac.

caDaveri eccellenti

/Cadavre de lux/

**** , r. Francesco Rosi,

i. Lino Ventura, Fernando Rey,

Max von Sydow, Charles Vanel,

Renato Salvatori.

Atentate în serie, împotriva unor

înalţi magistraţi, pun poliţia pe jar.

Când ancheta avansează, inspectorul

Rogas identifică un complot al extre‑

mei drepte susţinut de lideri corupţi

şi instituţii discreditate. Contactând

Partidul Comunist, e asasinat îm‑

preună cu secretarul acestuia. Apoi

cazul e muşamalizat grosolan.

→ Sub aparenţa anchetei judiciare,

propuse de un roman al sicilianului

Leonardo Sciascia, Rosi, el însuşi jurist

de formaţie, edifică dosarul unei acute

crize de autoritate politică prin ima‑

gini de intensă plasticitate, care amin‑

tesc ba de Pirandello, ba de Kafka. Ca,

de pildă, prologul, cu vizita bătrânu‑

lui procuror în osuar, ofilit şi fleşcăit,

mumie el însuşi printre mumii.

caDDie

*** , r. Donald Crombie,

i. Helen Morse, Takis Emmanuel.

În vremea depresiunii economice

din 1929, o tânără din Sidney luptă

cu şomajul, foamea, singurătatea şi

cu autorităţile care o ameninţă că îi

ridică tutela asupra celor doi fii ai ei.

→ Film răscolitor despre destinul femeii

care refuză compromisul.

caDDYsHacK

/Păşunea snobilor/

* , r. Harold Ramis,

i. Michael O’Keefe, Bill Murray.

D I C ţ I o N a R u N I V E R S a l D E f I l M E

CAbLE GUY CADUTA DEGLI DEI

Viaţa unui teren de golf, club exclu‑

sivist, privită din punctul de vedere

al ambiţioşilor băieţi de mingi ca‑

re‑şi dispută personalităţile locului.

→ Comedie de succes facil care‑l im‑

pune, în filmul comercial, pe Ramis.

Mingi sub centură, calambururi

forţate, sex vesel, poante culese de pe

toate drumurile, dar şi câteva gaguri

bine găsite ca, de pildă, acţiunea sub‑

terană a celor mai aprigi duşmani ai

terenului, hârciogii.

+# c. ii

/Clubul de golf/

*** , r. Allan Arkush,

i. Randy Quaid, Chevy Chase,

Dan Aykroyd, Dyan Cannon.

Lupta dintre „filfizoni“ şi „derbedei“

se „ascute“ împinsă până la sabotaj

şi atentat. Mobilurile ei sunt mul‑

tiple: cartierul de locuinţe populare

pe care milionarul Hartounian e

împiedicat să‑l construiască într‑o

zonă aristocratică, proiectele matri‑

moniale şi excluderea vulgarului om

cu bani din clubul de golf. Înfuriat,

acesta cumpără clubul cu toptanul

şi face din el un parc de distracţii

deschis tuturor locuitorilor, de orice

stare materială ar fi.

→ Dobândind finalitate, comedia ca‑

pătă şi ea colţi şi haz scoţând la rampă

oamenii, cu particularităţile lor sociale

şi ciudăţeniile individuale.

caDence

/În cadenţă/

*** , r. Martin Sheen,

i. M. Sheen, Charlie Sheen.

În urma unei încălcări minore a

disciplinei, soldatul Bean (Ch.Sheen)

e condamnat la 15 zile într‑un deta‑

şament de pedeapsă, unde demenţi‑

alul sergent McKinney (M. Sheen)

încearcă să‑i frângă cerbicia. Acesta

îl repartizează într‑un pluton de ne‑

gri ostili a căror prietenie tânărul o

câştigă tocmai prin comportamentul

care‑l scoate din fire pe superior.

→ Denunţ al universului concentraţio‑

nar, inedit prin faptul că cei doi Sheen,

tată şi fiu, sunt distribuiţi în rol de ad‑

versari. Bine tensionat, filmul propune

individualităţi psihologice captivant

motivate.

caDillac girls, the

/Mamă şi fiică/

* , r. Nicholas Kendall,

i. Jennifer Dale, Mia Kirschner,

Adam Beach.

În urma unei tentative de furt auto,

o infractoare minoră are ca alter‑

nativă la gratii doar angajamentul

145

mamei de a o supraveghea. Aceasta

din urmă, care a abandonat‑o încă

din fragedă copilărie, tocmai se

îndreaptă spre oraşul natal unde

trebuie să‑şi îngroape tatăl şi să‑i

preia moştenirea. Cele două femei

sunt silite de situaţie, la comunicare,

apropiere impusă şi formală.

→ Schema arhirepetată în filme senti‑

mentale, despre legături familiare rupte

şi punţi revelate între generaţii, nu iese

cu nimic din rutină în cazul de faţă.

caDillac man

** , r. Roger Donaldson,

i. Robin Williams, Tim Robbins,

Pamela Reed.

Vocaţia lui Joey, un vânzător de

automobile, e manipularea cumpă‑

rătorilor. Dar baremul de 12 maşini

vândute într‑o singură zi, e prea

mult chiar şi pentru el. Mai cu sea‑

mă într‑un moment în care soţia di‑

vorţată îl anunţă că fiica lor a fugit

de acasă şi, pentru ca balamucul să

fie complet, când în magazin năvă‑

leşte, înarmat, un soţ gelos care‑şi

crede femeia infidelă.

→ Comedie neagră cu ritm, dialoguri

inteligente şi ironie fină, în care

Williams oscilează între un univers

romantic şi realitatea mercantilă,

ca în restaurantul chinez unde şeful

poliţiei îşi stabileşte statul major şi

căruia, în momentul culminant al

capturării „teroristului“, patroana îi

încarcă nota.

caDillac rancH

** , r. Lisa Gottlieb,

i. Christopher Lloyd, Suzy Amis.

Trei surori, părăsite încă din copi‑

lărie de tatăl lor, se regăsesc după

20 de ani ca să caute împreună

moştenirea lăsată de acesta în port‑

bagajul unui Cadillac ajuns într‑un

cimitir de maşini.

→ Savoarea acestui road‑movie comi‑

co‑liric consistă în deosebirile dintre

surori: o aventurieră, o cârcotaşă

şi o generoasă. Filmul se dezumflă,

însă, într‑un „final fericit“ în care

implauzibilul e penibil şi didactic

explicitat de şerif.

caDuta Degli Dei, la/

gotterdämmerung

/amurgul zeilor/

** , r. Luchino

Visconti, i. Dirk Bogarde, Ingrid Thulin,

Helmut Berger.

Membrii puternicei dinastii a side

rurgiei germane Essenbeck (trimi‑

tere directă, prin Essen, la Krupp)

More magazines by this user
Similar magazines