Ce cal de bătaie ar mai avea cine‑ matograful modern fără trafic de ...

litera.ro

Ce cal de bătaie ar mai avea cine‑ matograful modern fără trafic de ...

74

B

D I C ţ I o N a R u N I V E R S a l D E f I l M E

baaDer

** , r. Christopher Roth,

i. Frank Giering, Vadim Glowna.

Când a fost ucis, la 29 ani, în 1972,

capul bandei avea la activ numeroa‑

se spargeri de bancă, furturi de ma‑

şini, atentate cu bombe şi exercita

o puternică influenţă asupra tinerei

generaţii.

→ Film confuz, mai ales pentru un

neimplicat în istoria societăţii germane

de la finele anilor ’60. Realizatorii îi

fac faimosului terorist un portret în‑

sufleţit de romantismul revoltei şi chiar

carismatic. „Cei din generaţia mea,

născuţi după moartea lui Baader,

s‑au desmeticit în faţa unui mit. Ca

să‑l distrugem ne‑a fost necesară o

proprie versiune şi am îmbinat eve‑

nimentul istoric cu ficţiunea...“ – de

clara Roth, după premieră. Versiunea

lui a produs pătimaşe controverse la

Berlinala 2002 şi a obţinut „Pr. Alfred

Bauer“ pentru inovaţie.

bab’aZiZ

/Bab’aziz,

prinţul care îşi contempla sufletul/

**** ,

r. Nacer Khemir, i. Parviz Shaminkhou,

Maryam Hamid.

Un derviş, bătrân şi orb, purtat de

mână de nepoţica sa, traversează

pustiul pentru a găsi adunarea în‑

ţelepţilor care se ţine doar o dată la

30 de ani. Dar ziua exactă şi locul

în care se va desfăşura întrunirea

nu pot fi aflate decât ascultând cu

sufletul infinita linişte a deşertului.

Pentru a‑i uşura fetiţei cazna rătă‑

cirii prin dogoarea dunelor, bunicul

îi povesteşte legenda prinţului care

se contempla, narcisiac, într‑un

ochi de apă.

→ Lui Khemir, scriitor, pictor şi cineast,

subiectul acestui film i‑a fost servit

„pe farfurie“. O farfurie iraniană din

sec. al XII‑lea care înfăţişa un prinţ

privindu‑şi reflexul în oglinda rîului.

Dar povestea acestuia e departe de a

epuiza epica filmului, intersectată şi

de alte fire precum cele ale flăcăului

care a găsit un palat locuit de superbe

fecioare în fundul unui puţ, al celor trei

fluturi care dau târcoale flăcării‑dra‑

goste pe care o cunoaşte cu adevărat

doar acela care se lasă mistuit de ea,

sau a fetiţei care trebuie să gîndească

prin ochii sufletului. Este mai curând o

Şeherezadă modernă, deşi n‑are chiar

1001 poveşti, dar principiul e acelaşi,

e un bizar film bazar traversat de o

boare suprarealistă marcată specios de

aromele şi înţelepciunea Orientului.

Dar e totodată şi universal, în neaştep‑

tată consonanţă şi cu spaţiul nostru

mioritic, atunci când defineşte moar

tea ca pe o cununie cu eternitatea.

babe, the

/Viaţa lui Babe Ruth/

*** , r. Arthur Hiller,

i. John Goodman, Kelly McGillis.

Declinul unui mare jucător de

baseball, care şi‑a salvat sportul

favorit de la dispariţie, a construit

un stadion dar, deşi s‑a visat toată

viaţa antrenor, nu i s‑a permis să‑şi

împlinească vocaţia.

→ Biografia unui ins contradictoriu

în jurul căruia au mişunat suporteri

şi traficanţi. Culme a creaţiei pentru

Goodman, înfruntând – îndărăt‑

nic – ostilitatea unui stadion şi a

lumii întregi.

babe face nelson

/Babe face vs. al Capone/

* , r. Scott P. Levy,

i. C. Thomas Howell, Lisa Zane,

Doug Wert.

Babe Nelson, depre care se spunea

că a ucis mai mulţi oameni decât

Attilla, a fost unul dintre perso‑

najele mitologiei gangurilor din

Chicago, partenerul lui Dillinger

şi, la un moment, cel mai căutat

om din America, hăituit, alături de

iubita sa, şi de poliţie, şi de inamici.

→ „Ca Bonnie şi Clyde!“ – veţi spune.

Şi e clar, de la bun început, că Levy

umblă după laurii lui Arthur Penn în

această poveste despre care mai făcuse

un film, cu 40 de ani înainte, şi Don

Siegel. Numai că ceea ce la Penn avea

fior romantico‑tragic, în filmul de faţă

nu e decât voluptatea masacrului.

babe, tHe galant Pig

/Babe, cel mai curajos porc din lume/

*** , r. Chris Noonan,

i. James Cromwell, Magda Szubanski.

Un fermier necioplit câştigă la

tombolă un purceluş atât de tan‑

dru şi plin de zel, încât nu‑l mai

sacrifică. Adaptându‑se rapid vieţii

de fermă, Babe vădeşte calităţi de

„purcel ciobănesc“, ba devine chiar

campion, bătându‑i pe terenul lor,

la campionate, pe câinii stânii.

→ În pofida drăgălăşeniei sale,

Babe – personaj inventat de scriitorul

Dick King‑Smith – e un răzvrătit

împotriva destinului de animal de

consum. Nimeni nu‑i rezistă şarmului,

nici critica americană care i‑a acordat

laurii celui mai bun film al anului ’95,

nici publicul care s‑a înghesuit să‑l

vadă. Oscar pt. efecte speciale.

More magazines by this user
Similar magazines