Curs 5. PLANIFICAREA SI ORGANIZAREA ... - Cursuri Medicina

Curs 5.ASPECTE OPERAŢIONALE ÎNASISTENŢA PRIMARĂ A STĂRIIDE SĂNĂTATESCREENINGULPLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREAPROGRAMELOR DE SĂNĂTATE(ex:Sănătatea tatea Reproducerii – Planificare Familială)

SCREENINGUL• Definiţie:“Acţiune de profilaxie secundară care vizează identificareaprezumtivă a persoanelor afectate de o problemă de sănătatelatentă, necunoscută până în acel moment, prin efectuareaunui test, a unei examinări sau a unor altor tehnici deinvestigaţie, care pot fi aplicate rapid, în masă”.• Definiţie:Organizaţia Mondială a Sănătăţii“Examinare de masă care constă în aplicarea unui ansamblude procedee şi tehnici de investigaţie asupra unui gruppopulaţional, în scopul identificării de prezumţie a unei boli,anomalii sau factor de risc.”Conf. Dr. Dana Mincă

SCREENING-ULIpotezele care stau la baza efectuării unui screening:1. Într-o populaţie există boli şi bolnavi necunoscuţi;2. Identificarea bolii în perioada de latenţă face ca eficacitateaintervenţiilor să fie mai mare;3. Tratamentele efectuate în stadiile precoce ale bolii sunt maiieftine şi mai eficace – boala nu se agravează, se previndecesele premature.SCOPURILE SCREENINGULUI:1. Menţinerea sănătăţii şi prevenirea bolii în cazul în carescreening-ul vizează depistarea factorilor de risc – prevenţieprimară;2. Depistarea precoce a bolilor;3. Determinarea prevalenţei unei boli sau factori de risc –instrument de planificare şi programare sanitară;4. Diagnosticul stării de sănătate a unei colectivităţi;5. Evaluarea rezultatelor unui program de sănătate;6. Determinarea prezenţei unei asociaţii.

SCREENINGULCRITERII DE ALEGERE A BOLILOR PENTRU SCREENING:1. Să constituie o problemă de sănătate publică – prevalenţămare, gravitate mare prin consecinţe medicale şi sociale:evoluţie fatală, absenteism, invaliditate;2. Boala să fie decelabilă în perioada de latenţă sau în formelesale asimptomatice;3. Să existe teste capabile să deceleze boala;4. Testul să fie acceptabil din punctul de vedere al populaţiei;5. Istoria naturală a bolii să fie cunoscută şi înţeleasă;6. Să existe posibilitatea de tratament pentru cei depistaţi că auboala;7. Tratamentul să fie acceptat de bolnavi;8. Să existe o strategie naţională de tratament şi supraveghere;9. Costul să nu fie foarte mare;• Reprezintă debutul unui lung proces de supravegheremedicală.

SCREENINGULMODELUL GENERAL DE REALIZARE A UNUI SCREENING:POPULAŢIA ŢINTĂEŞANTIONAREAPLICAREA TESTULUIREZULTATE NEGATIVEPERSOANE PROBABILSĂNĂTOASEREZULTATE POZITIVEPERSOANE PROBABILBOLNAVETEST DIAGNOSTIC - CONFIRMAREFAZĂ TERAPEUTICĂ ŞIDE SUPRAVEGHERE MEDICALĂ

SCREENINGULMODALITĂŢI DE REALIZARE A UNUI SCRENING1. ANCHETE PRIN INTERVIU SAUCHESTIONAR – completat de către persoanainvestigată, folosite pentru screening-ulfactorilor de risc comportamentali, aparerori datorită memoriei celor chestionaţi;2. ANCHETE MEDICALE – examen clinic,paraclinic; examenul trebuie să fiestandardizat, probele simple şi ieftine,examenul să vizeze mai multe boli;3. ANCHETE COMBINATE – examen clinic,paraclinic, interviu.

SCREENINGULCOMPARAŢIE TEST SCREENING – TEST DIAGNOSTICCRITERII TEST SCREENING TEST DIAGNOSTICOBIECTIVPERSOANEVIZATEŢINTAPRECIZIECOST UNITARDECIZIETERAPEUTICĂPREZUMŢIEAPARENT SĂNĂTOŞISGRUPURIPOPULAŢIONALEFRECVENT SENSIBILDAR PUŢIN SPECIFICPUŢIN COSTISITOR,“SINE QUA NON”NICIODATĂCERTITUDINECU SEMNE SAUSIMPTOMEINDIVIZISPECIFIC, DAR MAIPUŢIN SENSIBILFRECVENT COSTISITORCONTRIBUŢIE MAJORĂ

SCREENINGULCALITĂŢILE TESTELOR UTILIZATE ÎN SCREENING:1. Să nu fie nocive;2. Să poată fi aplicate rapid;3. Cost redus;4. Simple;5. Să fie acceptate de către populaţie;6. Să aibă o validitate corespunzătoare;7. Să aibă reproductibilitate = grad de stabilitate mare;8. Randament mare;9. Valoare predictivă bună.

SCREENINGUL• VALIDITATEA = frecvenţa cu care rezultatele probei suntconfirmate prin teste diagnostice; se măsoară prinSensibilitate şi Specificitate.• Sensibilitatea = capacitatea unui test de a identifica corect pecei care au boala → un test cu sensibilitate mare va determinao proporţie a fals-negativilor mică, deci se vor pierde puţinibolnavi• Specificitatea = exprimă proporţia rezultatelor negative înmasa non-bolnavilor → un test cu specificitate mare vadetermina o proporţie a fals-pozitivilor mică.• Ideal este ca atât sensibilitatea cât şi specificitatea testului săfie mari, dar în screening se preferă testele cu specificitatemare în special în situaţia când, din considerente de costuri,nu dorim să supraîncărcăm faza de diagnostic.• Validitatea poate fi crescută prin aplicarea mai multor teste →glicemie, glicozurie

SCREENINGUL• REPRODUCTIBILITATEA = gradul de stabilitate altestului, capacitatea de a obţine rezultate similareatunci când este aplicat, în acelaşi gruppopulaţional, de către persoane diferite.• ACURATEŢEA = gradul în care măsurătoareareprezintă valoarea reală a caracteristiciimăsurate.• Reproductibilitate ↑= test standardizat + personalinstruit + asigurarea controlului• VALOAREA PREDICTIVĂ A TESTULUI:1. Valoarea predictivă pozitivă = probabilitatea de afi bolnav cu condiţia ca testul să fie pozitiv;2. Valoarea predictivă negativă = probabilitatea de anu fi bolnav cu condiţia ca testul să fie negativ

SCREENINGULBOLI MAJORE ASIMPTOMATICE – SCREENING:• Boli Hematologice: anemia la sugari şi gravide,incompatibilitatea Rh;Hepatita B – gravide, donatori de sânge; Infecţia cuHIV – gravide, premarital; Rubeolă – gravide; Sifilis;• Boli Infecţioase: Infecţiile urinare – gravide, DZ;TBC;• Boli Genetice: Fenilcetonuria, Hipotiroidismulcongenital;• Boli Cardio-Vasculare: HTA, Determinarea niveluluiColesterolului;• Boli Neoplazice: Cancer de sân, Cancer de Col Uterin,Cancer de Colon şi Rect, Cancer Testicular;• Alte Boli: Glaucom, Osteoporoză.

SCREENINGUL• DEZAVANTAJE:1. Rezultate Fals – Pozitive – tratamentîn exces a anomaliilor, anxietate,morbiditate şi eventual mortalitate lacei cu rezultate fals pozitive;2. Rezultate fals negative –→ depistare înstare avansată cu consecinţeterapeutice şi de cost, falsa“siguranţă” a persoanei, posibilapercepţie populaţională negativă;

PROGRAME DE SĂNĂTATE“Interesul meu este în viitor deoarece în viitor îmivoi petrece restul vieţii mele. Aceasta este oatitudine pe care fiecare ar trebui să oîmpărtăşească, pentru că viitorul este într-adevărlocul unde ne este gândul. Cei care anticipeazăcorect acest lucru vor beneficia mai mult decât ceice nu o fac.”Charles F. Kattering

PROGRAME DE SĂNĂTATE• Definiţii:Program =“Ansamblu organizat, coerent şi integratde activităţi şi servicii realizate simultan, sauprobleme precise de sănătate, pentru o populaţiesuccesiv, cu resursele necesare, în scopulîndeplinirii obiectivelor stabilite în raport cudefinită”Proiect = “Combinaţie de resurse umane, materialeşi de timp, adunate într-o organizaţie temporară,pentru a atinge un anumit scop”R. Pineault

PROGRAME DE SĂNĂTATE• CLARIFICĂRI TERMINOLOGICE• Noţiunile de Proiect şi Program sunt considerate demulte ori sinonime;• NU este o greşeală majoră, deoarece caracteristicileprogramelor şi proiectelor, precum şi etapele parcurseîn realizarea acestora sunt aproximativ aceleaşi, dar seimpun următoarele precizări:1. Un program este mai cuprinzător în ceea ce priveştegama de activităţi şi nu este obligatoriu limitat întimp;2. Un program poate conţine mai multe proiecte,acestea reprezentând de fapt prima diviziune a unuiprogram.

PROGRAME DE SĂNĂTATE• DE CE PROGRAME DE SĂNĂTATE:S1. Sunt în legătură indisolubilă cu problemele desănătate ale comunităţii;2. Pleacă de la identificarea problemelor de sănătateale unei populaţii;3. Problemele de sănătate sunt specifice comunităţii,teritoriului, în care sunt aplicate programele;4. Metodă raţională şi logică de a concepe şi realizaactivităţi şi servicii de sănătate;5. Obligă la considerarea acţiunilor de sănătate fără săţină cont de bariere administrative;6. Pot fi aplicate atât în domeniul curativ cât şi în celpreventiv;7. Favorizează adaptarea continuă a serviciilor oferitela fluctuaţiile ecosistemului.

PROGRAME DE SĂNĂTATEETAPELE ELABORĂRII RII UNUI PROGRAMANALIZA DE SITUAŢIESTABILIREA PRIORITĂŢILORDECIZIE DE ACŢIUNEPLANIFICARESTABILIREA SCOPULUISTABILIREA PERSONALULUIPLANIFICARE –PLAN DE ACŢIUNEASUMAREA RESPONSABILITĂŢIIDESEMNAREA COORDONATORULUIDELEGAREA RESPONSABILITĂŢILORFORMAREA ECHIPEISISTEM DE CONTROLREZULTATUL PROIECTULUI

PROGRAME DE SĂNĂTATEDOMENIILE ANALIZEI DE SITUAŢIEPOLITICI ŞI OBIECTIVESOCIALE, ECONOMICE,DE SĂNĂTATESĂNĂTATEDETERMINANŢISISTEM DE SĂNĂTATEORGANIZAREPOTENŢIAL DEDEZVOLTARELEGISLAŢIEEXISTENTĂASPECTE ALE STĂRIIDE SĂNĂTATEPRIINCIPII DEORGANIZAREUNITĂŢIPERSONALSERVICIIPOLITICILE SOCIALEECONOMICEDETERMINANŢI AISTĂRII DESĂNĂTATEACCESIBILITATEA LASERVICII DESĂNĂTATEPOLITICILE ÎN DOMENIULSĂNĂTĂŢIIDOCUMENT DE INFORMARERESURSE UMANE, MATERIALE, FINANCIARE

PROGRAME DE SĂNĂTATE1. Prin indicatori ai stării de sănătate:- socio – demografici – nevoi de sănătate şi deservicii, se referă la caracteristicile populaţiei şi lanivelul socio-economic care permite identificareagrupurilor populaţionale vulnerabile;- indicatori ai stării de sănătate: mortalitate,morbiditate, factori de risc, incapacitatea şiinvaliditatea secundare îmbolnăvirii;- indicatori de utilizare a serviciilor de sănătate;- indicatori de resurse umane, fizice, financiare.2. Prin Anchete – se obţin informaţii şi de la beneficiariide servicii şi se pot obţine informaţii asuprapercepţiei propriei stări de sănătate;3. Prin Cercetarea de Consens – persoane care cunosccomunitatea

PROGRAME DE SĂNĂTATE - PLANIFICAREAMODUL DE PLANIFICARE A PROGRAMELORSITUAŢIA ACTUALĂANALIZA DE SITUAŢIESCOPUL PROIECTULUISITUAŢIA DORITĂSITUAŢIA PLANIFICATĂSTAREA DE SĂNĂTATEACTUALĂ A COMUNITĂŢIIGRUPULUI POPULAŢIONALNEVOI DE SĂNĂTATESTAREA DE SĂNĂTATEDORITĂSERVICII ŞI PRODUSEUTILIZATENEVOI DE SERVICIISERVICII NECESARECERUTERESURSE DISPONIBILEFIZICE, UMANENEVOI DE RESURSERESURSE NECESARECERUTER. PINEAULT“nevoia” = diferenţa între ceea ce există şi ceea ce este de dorit.Factori care determină nevoia:Comportamentali – atitudini, practici, cunoştinţe, etc;Medicali – prevalenţa unei boli, servicii existente, resurse, accesibilitate, etc;Nemedicali – socio-economici, financiari, geografici, educaţionali, politici, religia, etc.

PROGRAME DE SĂNĂTATE -PLANIFICAREAETAPELE REALIZĂRII UNUI PROGRAM ŞI TIPURI DE PLANIFICAREETAPELE PROGRAMULUITIP DE PLANIFICARE- IDENTIFICAREA PROBLEMELOR- STABILIREA PRIORITĂŢILOR- FIXAREA SCOPURILORNORMATIVĂŞISTRATEGICĂ- FIXAREA OBIECTIVELORGENERALE ŞI SPECIFICE- STRATEGIE DE OBIECTIV- PLANIFICARE RESURSETACTICĂ =STRUCTURALĂ- FIXAREA OBIECTIVELOROPERAŢIONALE- APLICAREA PROGRAMULUIOPERAŢIONALĂ- MONITORIZAREA- EVALUARESISTEM DE CONTROLSTRATEGII ALTERNATIVE“CONTIGENCY PLAN”- DISEMINAREA REZULTATELORMODIFICAT DUPĂ PINEAULT

PROGRAME DE SĂNĂTATE – PLANUL DEACŢIUNE, SCOP, OBIECTIVESCOPUL (ETAPĂ CRITICĂ)=REALIST, REALIZABIL TEHNIC ŞI POLITICOB.INT.1.1OB. GEN. 1 OB. GEN. 2OB.INT.1.2OB.INT.2.1OB.INT.2.2OBIECTIVUL:1. Tip de rezultat;2. Criterii de succes/eşec;3. Termen de scadenţă;4. Grupul pop. vizat;5. Arealul de aplicare;6. Calitate: SMARTOB.SP.1.1.1OB.SP1.1.2OB.SP1.2.1OB.SP1.2.2OB.SP2.1.1OB.SP2.1.2OB.SP2.2.1OB.SP2.2.2OBIECTIVE OPERAŢIONALE CONCRETE = DE ACTIVITATE

PROGRAME DE SĂNĂTATE – PLANIFICARE →TRANSPUNERE ÎN PRACTICĂ → SISTEM DE CONTROL• RESURSE: UMANE, FINANCIARE, MATERIALE• O etapă obligatorie este reprezentată de stabilirea echipei de lucru,precum şi analiza SWOT (Strenghts(Strenghts, Weakness, Opportunities,Threats) a propriei organizaţii;• În procesul de formare a ECHIPEI de LUCRU, selecţiapersonalului, stabilirea responsabilităţilor, şi delegarearesponsabilităţii,reprezintă elementele cheie.• Planificarea resurselor trebuie să s plece de la analiza resurselorexistente şi a modului acestora de utilizare.• Cuantificarea planului de acţiune = buget• EVALUAREA – determinarea gradului în care au fost realizateobiectivele1. Pre-intervenţie – ce obiective se vor evalua; alegere şi dezvoltarede indicatori; sursa de date; se stabilesc evaluatorii; seplanifică utilizarea rezultatelor evaluării → revizuire;2. În timpul intervenţiei – colectarea datelor;3. Post-intervenţie – interpretarea şi comunicarea rezultatelor;eventuala revizuire a obiectivelor/scopului nerealizat; punct deplecare pentru a crea un nou program.

PROGRAME DE SĂNĂTATE –SISTEMUL DE CONTROL• MONITORIZAREA = procesul de colectaresistematică a datelor şi de utilizare a informaţiei pemăsura punerii în aplicare a programului, pentru ane asigura că activităţile sunt realizate;identificarea precoce a problemelor operaţionale;• Permite:1. Să se determine dacă punerea în aplicare aactivităţilor se defăşoară conform planificării;2. Identificarea precoce a problemelor, inclusiv celepotenţiale;3. Răspuns adecvat la cererile managerilor saufinanţatorilor pentru justificarea alocării resurselor.

PROGRAMUL NAŢIONAL DE OCROTIRE AMAMEI ŞI COPILULUI – PN 3 –INTERVENŢIA 1. PLANIFICARE FAMILIALĂ• SĂNĂTATEA TATEA REPRODUCERII REPREZINTĂ O STARE DE BINEFIZICĂ, , MENTALĂ ŞI SOCIALĂ ŞI NU NUMAI ABSENŢA BOLII SAUA INFIRMITĂŢII, ÎN RAPORT CU TOATE PROCESELE ŞIFUNCŢIILE SISTEMULUI REPRODUCTIV. ACEASTĂDEFINIŢIEIMPLICĂ DREPTUL LA O VIAŢĂ SEXUALĂ, ÎN CONDIŢII DESIGURANŢĂ ŞI SATISFACŢIE, CARE SĂ OFERE POSIBILITATEADE A AVEA DESCENDENŢI, PRECUM ŞI LIBERTATEA DE AALEGE MOMENTUL ŞI NUMĂRUL DESCENDENŢILOR. IMPLICITESTE DREPTUL FIECĂRUI RUI OM DE A AVEA ACCES LA METODESIGURE, EFICIENTE, FINANCIAR ACCEPTABILE DE PLANIFICAREFAMILIALĂ, , LA ALTE METODE DE REGLARE A FERTILITĂŢII,PRECUM ŞI DREPTUL FEMEILOR DE A AVEA ACCES LA SERVICIIDE SĂNĂTATE S TATE CARE SĂ S PERMITĂ DUCEREA LA TERMEN, ÎNCONDIŢII DE SIGURANŢĂ, A UNEI SARCINI, ASTFEL ÎNCÂT NOU-NĂSCUTUL SĂ S AIBĂ MAXIMUM DE ŞANSE DE A FI SĂNĂTOS.• CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ PENTRU POPULAŢIE ŞIDEZVOLTARE, CAIRO, 1994

PROGRAMUL NAŢIONAL DE OCROTIRE AMAMEI ŞI COPILULUI – PN 3 –INTERVENŢIA 1. PLANIFICARE FAMILIALĂSCOPULCreşterea accesului şi a utilizăriiserviciilor de sănătate sa reproduceriicu un accent special la nivelul asistenţeimedicale primare

ANALIZĂ DE SITUAŢIE

50403020100MORTALITATEA MATERNĂ ÎN ŢĂRILE CANDIDATE LAUNIUNEA EUROPEANĂ15,64 17,22 19,0712,687,9223,91 25,432,24 3,31 3,53 5,1534,0343,9CroatiaCehiaPoloniaUngariaEstoniaLituaniaSlovaciaSloveniaBulgariaUcrainaLetoniaRomaniaM oldova

0.430.320.210.19LA 1000 DE NASCUTI VII0.220.260.250.220.190.220.230.190.20.580.410.380.340.380.250.220.210.220.180.230.190.170.160.170.170.130.090.180.130.220.310.660.60.530.480.410.410.40.420.330.340.740.921.121.180.61.470.841.171.241.331.371.691.81.61.41.210.80.60.40.20MORTALITATEA MATERNĂ ÎN ROMÂNIA1970-2003GlobalAvortRisc obstetrical1970 1975 1980 1985 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003date provizorii1 2 3 4 5 6 7 8 9 10111213141516171819Risc obstetrical Avort Global

AVORTURI ROMÂNIA1.200.0001.000.000800.000600.000400.000200.0000Avorturi197019801989199019951996199719981999200020012002

AVORTURI – PROCENTUL FEMEILOR CARE AU EFECTUAT UNAVORT ŞI NUMĂRUL MEDIU DE AVORTURI ÎN DECURSULVIEŢII FERTILERata Avorturilor6050403020Romania 1999Kazakhstan 1999Ukraine 1999Czech Republic 19991001 2

PREVALENŢA UTILIZĂRII DE METODECONTRACEPTIVE MODERNEPrevalenta utilizarii metodelor contraceptive moderne1009080706050403020100OLANDAFRANTAUNGARIABULGARIAROMANIAOLANDA FRANTA UNGARIA BULGARIA ROMANIA

NIVELE DE INTERVENŢII• Legislaţie• Management• Formarea furnizorilor de servicii• Comunicare pentru schimbareacomportamentelor populaţiei• Modele de intervenţii

COLABORAREInstituţii guvernamentale:• Ministerul Sănătăţii, SDirecţii de Sănătate Publică• MMSSPONG-uri:• SECS, , PSI, IEESR, Tineri pentru Tineri, ARAS,UNOPA, AFER, Romani CRISS, Renaşterea, SRC,AcceptColaborare şi coordonare cu donatori: : UN, UUE, BancaMondială

COMPONENTE DE PROGRAMDIPLOMAConsiliereTehnologiaContraceptieiIngrijire pre/postnatalaITSLMISINSTRUIRE FURNIZORIDE SERVICIISISTEM LOGISTICCONTRACEPTIVE GRATUITEBCC / MARKETING SOCIAL/MARKETING DE SERVICII

ACOPERIRE SERVICII 2001

ACOPERIRE SERVICII 2004

DATE BOTOŞANI1999 2000 2001 20022003(primele9luni)Nascuti vii 6078 5810 5806 5691 4135Natalitatea 13,12‰ 12,53 ‰ 12,47 ‰ 12,15 ‰ 12,14‰Mortalitatea generala 11,7‰ 12 ‰ 12,06 ‰ 12,37 ‰ 12,42‰Spor natural 615 205 192 -70-94Spor la 1000 locuitori 1,33‰ 0,53 ‰ 0,41 ‰ (-)) 0,15 ‰ (-)) 0,28‰Mortalitatea infantila 19,74‰ 27,19‰ 26,86‰ 20,73‰ 19,59‰Decese prin risc obstetrical 0 0 1 2 0Decese prin avort 0 0 0 0 0Total intreruperi de sarcina 8341 8469 7080 5737 3831Avorturi spontane 1526 1692 1473 1435 1385Intreruperi la 1000 nascuti vii 1372,32‰ 1457,65‰ 1219,42 1008,8‰ 335,19‰Avorturi raportate la nasteri 1,36% 1,44% 1,21% 1% 0,93%Avorturi la cerere 6815 6777 5607 4302 2446

DATE BOTOŞANIASPECTE DEMOGRAFICE,BOTOSANI 1999-20029000800070006000500040003000Nascuti viiAvorturi spontaneAvorturi la cerereTotal intreruperi de sarcina200010000Total intreruperi de sarcinaAvorturi la cerereAvorturi spontane1999200020012002Nascuti vii

DATE BOTOŞANICONSUM TRIMESTRIAL 2002 - 200318.00016.00014.00012.00010.0008.0006.0004.0002.000PREZMARVELONTRIREGOLEXLUTONDEPOPREZDIU0TRIMITRIMIITRIMIIITRIMIVTRIMVITRIMVITRIMVIIEXLUTONMARVELON

DATE IAŞINr. avorturi16000140001200010000800060004000200014698Numarul avorturilor 1999-2003JUDETUL IASI141341230211722107150Anul1999 2000 2001 2002 2003

DATE IAŞIConsum (nr.)1000009000080000Consumul de contraceptive comparativ 2002-2003JUDETUL IASI891198018670000600005000040000300002000010000340923244421786912050710232002 2003 AnulCOC Injectabil Prezervative DIU

ÎN LOC DE CONCLUZII• AXIOMĂ = indiferent de valoareainvestiţiilor, în serviciile curative ale unuisistem de sănătate, aceste investiţii, nuconduc la ameliorarea stării de sănătate apopulaţiei.• PROGRAMELE DE SĂNĂTATES= opţiuneaviabilă pentru Asistenţa Primară a Stării deSănătate, atât în domeniul prevenţiei cât şiîn domeniul curativ – servicii.• MEDICINA COMUNITARĂ, ca parte integrantăa activităţii zilnice, reprezintă modalitateade asumare a responsabilităţii asupra stăriide sănătate sde către cindivid, profesionist desănătate, societate civilă, , structuriadministrative = ÎNTREAGA COMUNITATE.