anale 16.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

potato.ro
  • No tags were found...

anale 16.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

ANALEINSTITUTUL DE CERCETAREŞI PRODUCŢIE A CARTOFULUIBRA$OVVoI. XVIBUCUREŞTI1989


2200Se face schimb de publicaţii cu institutele similare din striiin[1.tateExchange of publication is possible with similar institutes abroadForeignDepartame~ttll E%x:POIJ-1mPQrtstr. 13 Decemli>rie' nr.t':·:,. ':::'1'


CUPRINSS. CHIRU - I CateJly Tit~s Laurian I (1930.- 1987) 11GENETICĂ, AMELIORARE, PRODUCERE DE SĂMÂNŢĂS. CHIRU, T. BlANU, NICOLETA CHIRU, N. GALFI - Posibilităţi de mărire a eficienţeiprocesului de ameliorare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13S. CHIRlJ - Contribuţii privind identificarea unor elemente constitutive in germoplasmade Solanum iuberosum L. existente in colecţia de la LC.P.C. Braşov. . . . . . 27V. TOADER, M. BERINDEI, FELICIA MITROI - Cercetări pri'rind incolţireacartofulu) pentru sămînţă, din categorii biologice superioare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43TEHNOLOGIA CULTIVĂRII, MECANIZARE, PROTECŢIE, PĂSTRAREM. IONESCU, D. MITROI - Pregătirea patului germinativ la cultura cartofului în zonade stepă, la irigat 59S. IANOŞI, ANA CRĂCIUN, 1. MEZABROVSKY - Modificarea elementelor de producţiefuncţie de perioada de plantare a cartofului in zona de stepă în condiţii deirigare , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69V. TOADER, D. MITROI - Influenta sistemului de lucrări ale solului cernoziomoid cambicde la r.c.P.C. Braşov asup~a producţiei de cartof. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93L. REICHBUCH, W. COPONY - Efectul fertilizării cu azot şi fosfor în cadrul uneirotaţii de lungă duratăasupra producţieide cartof şi evoluţiei fertilităţiisolului. . . . 111S. IANOŞI, ANA CRĂCIUN, ŞT. APETROAIEI - Consumul de apă aţ cartofului în zonade stepă şi elementele de producţie in cultura de bază şi cea de vară. . . . . . . . . . . . 123ŞT. APETROAIEI, S. IANOŞI, MAGDALENA OBREJANU, CORNELIA GUŢU,GABRIELA BURCEA, ANICA CIUNTU: - Regimul temperaturii aerului şi al elementelorbilanţuluiapei din sol in cultura de cartof de toamnă, din zona LC.P.C.Braşov - Ghimbav S.C.P.c. Tulcea 137ŞT. APETROAEI, S. IANOŞI,MAGDALENA OBREJANU, ANA CRĂCIUN - Metodede avertizare a necesităţii irigaţiei in cultura de cartof. . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . 1471. CÎNDEA, A. POPESCU - Cercetări privind realizarea unui echipament pentruevitarea tasării solului, de către roţile tractorului, la plantarea cartofului. . . . . . . . 161C. COTA, T. STĂNILĂ, D. HAGIANU, N. BRIA - Cercetări privind stabilirea posibilităţilorde lucru ale maşinii SA - 2 - 074 la plantarea cartofului pe terenurile înpantă şi pe parcele mici şi fărîmiţate.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171D. HAGIANU, T. STĂNILĂ, C. COTA, 1. CHICINAŞ - Determinarea indicilor deexploatare şi de de fiabilitate a agregatelor agricole, cu ajutorul calculatoruluielectronic , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • 181MARIA MUJ A - Cercetări privind eficacitatea unor produse în combaterea gîndaculuidin Colorado din culturile de cartof din zona Tg. Jiu.......................... 191B. PLĂMĂDEALĂ- Aprecierea rezistenţeituberculilor de cartof la principalele ciuperciparazite 205


1. BURZO, FL. NICULESCU, V. FRÎNCU, 1. BOBOC, NICOLETA MIHĂILESCU ­Cercetări privind factorii care influenţeazăconductibilitatea electricădin ţesuturiletuberculilor de cartof . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215ECONOMIE ŞI ORGANIZARE1. NAN, V. OLARIU - Influenţa creşterii gradului de mecanizare la cultura cartofuluide toamnă asupra unor indicatori economici. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2231. NAN, S. MUREŞAN, L. BLAGA - Sporirea eficienţei prelucrării industriale a cartofuluiprin folosirea soiurilor specializate , ,..... 2331. MEZABROVSZKY - Unele aspecte economice şi sociale din agricultură, cu referirela cartof .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2431. NAN - A specte ale eficienţei energo-economice a culturii cartofului timpuriu înunităţile ~ooperatistedin zona Carei, judeţul Satu Mare...................... 233D. ,ROMER - Inceputurile culturii cartofului în Transilvania.....•.......... " . . .. 263


CONTENTSS. CHIRU - 1Catelly Titus Laurian I (1930-1987)11GENETICS, SELECTION, SEED PRODUCTIONS. CHIRU, T. BIANU, NICOLETA CHIRU, N. GALFI - Possibilities of increasing theefficiency in the Creec1ing process. . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13S. CHIRU ~ Contributions ta the identification of some constituent elements in thegermop1asm of Solanum tuberosum L. availab1e in the collection LC.P.C. Braşov. . . . 27V. TOADER, M. BERINDEI, FELICIA MITROI - Research regarding the germinationof seed potato belonging to some superior biological categories. . . . . . . . . . . . . . . . 13·CULTIVATION TECHNOLOGIES, MECHA~IZ.-\TIO~,PROrE:nO:-.l, STORINGM. IONESCU, D. MITROI - Preparing the germinative bed for potata cultivatian in thesteppe zone, under irrigation : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59'S. IANOŞI, ANA CRĂCIUN, 1. MEZABROVSKY - Modificatian of production elements,depending 011 the potato planting period in the steppe zone, under irrigation.., ..... " .. . . .. . . . .. .. . . ... . . . .... .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . 69V. TOADER. D. MITROI - The influence of the soil tillage sY3tem an cambic chernozemlike soil upon the potato yields at LC.P.C. Braşov. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93L.' REICHBUCH, \V. COPONY - The influenceof nitrogen and phosphorous fertilizers,in a long-term rotation, upon the potato yields and the soil fertility evolution. . . . . . 111S. IANOSI, ANA CRĂCIUN, ST. APETROAIEI - Water consumption by pata.ta cropsin the steppe zone and production elements in the basic and summer culture . . . . . . 123ŞT. APETROAIEI, S. IANOŞI, MAGDALENA OBREJANU, CORNELIA GUŢU'GABRIELA BURCEA, ANICA CIUNTU - The regime of the air temperatureand of the 'elements of soil moisture balance in autumn potato culti'lation in thezone LC.P.C. Braşov and S.C.P.C. Tulcea 137ŞT. APETROAIEr; S. IANOŞI, MAGDALENA OBREJANU, ANA CH,ĂCIUN -Method of advertisement for irrigation necessity in potata cultivation. . . . . . . . . . 1471. CÎNDEA, A. POPESCU - Research regarding realization of an equipment ta a'loidthe soi1 pud1ding by the tractor wheels at planting potato. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161C. COTA, T. STĂNILĂ,D. HAGIANU, N. BRIA - Research on establishing the \vorkingpossibilities of the potato planting machine SA-2 - 074 an slopes and on ?ffiall orparcelled plots 17 1D. HAGIANU, T. STĂNILĂ, C. COTA, 1. CHICINAS - Determination of exploitationand safety indices in agricultural aggregates, using the electronic calculator. . . . . . 181MARIA MUJA - Research an the efficiency of some pesticides in controlling the Caloradobeetle in potato crops in the Tg. Jiu zone ...• ~ ~ . . . . . . . .. . . . . . . . . . . 191B. PLĂMĂDEALĂ- Appreciation of the resistance of the potato tubers ta the main parasiticfungi " , . . . . . . . . . . 205


1. BURZO, FL. NICULESCU. V. FRÎNCU, 1. BOBOC, NICOLETA MIHĂILESCUResearch on the factors inHuencing the electrical conductibility in the potato tubertissues . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 jECONOMY AND ORGANIZATION1. NAN, V. OLARIU - The influence of increased mechanization degree in autumn potatogrowing upon same economical indices. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2231. NAN, S. MUREŞAN, L. BLAGA - Increasing the efficiency in patato industrialprocessing, using specialized cultivars ,.................... 2331. MEZABROVSZKY - Some economic and social aspects in the agriculture, regardingthe potato 2431. NAN - Aspects of the energetic and economic efficiency in early potato cultivationat the co-operative farms in the zone Carei, Satu-Mare county. . . . . . . . . . . . . . . . . . 253D. ROMER - The beginning of potata cultivation in Transsylvania.............. .. 263


INHALTS. Chiru - ICatelly Titus LaurianI(1930-1987) 11ZUCHTUNG UND PFLANZGUTERZEUGUNGS. CHIRU, T. BIANU, NICOLAETA CHIRU, N. GALFI - Aloglichkeiten zur Erhohung derEffizienz des Zuchtungsprozesses .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13S. CHIRU - Beitrage zur Identifizierung einiger Ertragselemente im Germoplasma "IonSolanum tuberosum L. in der Sammlung ICPC Braşov. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27V. TOADER, M. BERINDEI, FELICIA l\lITROI - Untersuchungen liber Saatkartoffelkeimunghoher Qualitatsstufe 43ANBAUTECHNILOGIE,' MECHANISIERUNG, PFLANZENSCHUT, LAGERUNGM. IONESCU, D. MITROI - Die Vorbereitung des Saatbettes bei be',văsserten KarlDffeInin der Steppenzone 59S. IANOŞI, ANA CRĂCIUN, 1.J"IEZABROVSZKY - Die Verănelerung einiger Produktionselementeim Abhăngigkeit'Ion der Pflanzepoche eler Kartoffel in der Steppenzoneunter Be\viisserung . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69V. TOADER D. MITROI - Der Einfluss des Systemes cler Bearbeitung- des tschcrnosemkambischenBodens von ICPC Braşo'f auf elen Kartoffelertrag. . . . . . . . . . . . . . . . 93L. REICHBUCH, 'V. COPONY - Die Wirkung cler Ghosphor und Stickstoifdiingerund der Fruchtfolge 'Ion langer Dauer auf clen Kartoffelertrag unel die Entwicklungder Bodenfruchtbarkeit 111S. IANOŞI, ANA CRĂCIUN, ŞT. APETROAIEI - Der \Vasserverbrauch der Kartoffel inder Steppenzone und die Produktionselemente in der Haupt- unel Sommerkultur 123ŞT. APETROAIEI, S. IANOŞI, MAGDALENA OBREJANU, CORNELL\ GUrU,GABRIELA BURCEA, ANCA CIUNTU - Der Lufttemperaturrerlauf und die\Vasserbilanzelemente des Bodens im Herbstkartoffelbau der Zonen ICpe Braşov,und 1'u1cea.............................................................. 137ŞT. APETROAIEI, S. IANOŞI, MAGDALENA OBREJANU, ANA CRĂCnJN EineWarnmethode zur Bewiisserungsnotwencligkeit im Kartoffelbau. . . . . . . . . . . . . . . . 1471. CÎNDEA, A. POPESCU - Untersuchungen zum Bau einer Vorrichtung zur Verhiliderungder Bodenverdichtung durch die Traktorrăderbeim Kartoffelpflanzeri. . . . . . . . . . 161C. COTA, T. STĂNILĂ, D. HAGIANU, N. BRIA - Untersuchungen zur Bestimmungder Arbeitsmog1i1chkeiten der Maschine SA-2-07.4 beim Kartoffelpflanzen aui Hanglagenund kleinen und vereinzelten Parzenyn. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 1D. HAGIANU, T. STĂNILĂ,C. COTA, 1. CHICINAS - Bestimmung der Ausbeute unclDauerhaftigkeitsindex cler lancl\virtschaftlichen Gerăte mit Hilfe des elektronischenRechners . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181MARIA MUJ A - U ntersuchungen zur Effizienz einiger Produkte bei der Bekămpfungdes KartoffelkăfenvinKulturen cler Zone Tg. Jiu............................ 191B. PLĂMĂDEALĂ- Die Bewertung cler Rezistenz der Kartoffellmollen gegenuber clerwichtigsten parasitiiren Pilze 205


1. BURZO, FL. NICULESCU, V.FRîNCU, I. BOBOC, NICOLETA MIHĂILESCU ­Untersuchungen der Faktoren die die elektrische Leitfăhigkeitdes KnoUengewebesder Kartoffel beeinflussen 215OKON'OMIE UND ORGANISIERUNG1. NAN, V. OLARIl; - Der Einf1uss der Erţlohung der Mechanisierungsgrades imHerbstkartofelbau auf einige wirtschaftliche Indikatoren. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2231. NAN, S. MUREŞAN, L. BLAGA - Erhohung der Effizienz bei Veredlung der KartoffelndUTCh Verwendung von geeigneten Sorten . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2331. MEZABROVSZKY -Einige wirtschaftliche und soziale Aspekte der Landwirtschaftmit Bezug auf Kartoffeln................................................. 2i3I. NAN: Aspekte der energetisch-wirtschaftlichen Effizienz im Friihkartoffelbau der genossenschaftlicheIiEinheiten der Zone Carei, Kreis Satu Mare. . . . . . . . . ..2.'53D. R


CO.[( E PJIKHOCTeH: Maur:rn:HbI A-2-074 npH rrOCa,L:(Ke KapTo$errH Ha CKJIOHaX,Ha MarrbIX H pa3,L:(po6rrCHHbIX y'taCTKax. . . . . . . . . . . . . .. . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171/1... XA,[()KHAHY, T. CT3HI1JI3, K KOTA, H. KI14I1HAIII - Onpe)leJIeHHe nOKa3a-TerreH 3KcrrnyaTaU;IDI II Ha,IJ;e)[(HOCTH CeJl:bCKOX03HHCTBeHHhIX arperaTOB npII nOMOIIlJl3rreKTpOHHOro KaJIbKYJI5I:TOpa ............•.'. . . . • . . . . • . . . •. .•....•.•.....•... 181MAPH>I MY)KA - HccJIen:013aHHf{ OTHOCHTeJThHO 3cP


H.BYP30, J1. HI1KYJ1ECKY, B.PbIH!tY;H. BOEOK, HI1KOJlETA MI1XA11.J1EC-KY -"l1ccnenOBamf5( OTHOClfTe~bHO


CATELLY TITUSLAURIAN1930 - 1987Dr. ing. 6atelly Titus, şefullaboratOlrului de ameliorare şi geneticăde la Institutul de Cercetare şi Producţie a Cartofului, Braşov ne-a părăsitdefinitiv, neaşteptat şi dureros de repede, pe data de 3 ianuarie 1987, lavîrsta de 57 de ani.'Prin dispariţiasa, ştiinţa agricolă din ţara noastră şi în ·mod .spe-'eial ameliorarea şi geneticacartofului'au suferit o pierdere' ireparabilă.Dr. Catelly şi-a încetat activitatea ca unprodigios c~rcetătot care a promovatcu consecvenţăprogresul în ştiinţa şipractica agricolă, ca unfecundcreator de soiuri şi ca un apreeiatmodelator de tineri specialişti. ,Dispariţiasa prematură lasă un imens loc gol în multe domenii 'ale cercetăriiştiinţifice la cartof, specialiştii din cercetare şi producţie resimţind lipsacoordonatorului, colegului şi prietenului apropiat care a reuşit printr-oactivitate necontenită la un inalt grad de exigenţă să' catalizeze şi săorienteze energii şi forţe creatoare pentru nobilul ţel al creşterii producţieide cartof.Dr.Catelly Titns s-a născut lPl'e"â?-ta de 30 'martie 1930 în oraşulMiercurea Citlc, judeţul Harghita. Cursurile liceale le-a urmat lâRimnicuSărat şi Cluj, obţinînd aiploma de bacalaure~t în anul 1949. în acelaşian a devenit student ia Facu.ltatea' de agrotehnică, Secţia de selecţie aplantelor din cadrul InstitubLdui Agronomic "Dr.Petnl'Groza" din Cluj­Napoca pe care a absolvit-o în anul 1953.R~partizareasa ta Institutulde Cercetări Agricole din Bucureşti a constituit startul unei intense activitătistiintifice in ameliorarea cartofuhlÎ căruia i s':'a dedicat 'toată viatacu ~pasiu'ne covîrşitoare, mereu tînără. La acest institut, unde a ac-tivatpînă În' anul 1962, a avut privilegiul să se formeze ca specialist amelioratorcu o temeinică bază genetică, avînd ca mentor printre alţii peapreciatul om de ştiinţă" dr. doe. Ecaterina Constantinescu sub a căreiîndrumare, cu elanul tineresc ce l-acara,cterizatîntreaga viaţă, a rezolvatprobleme deosebit de acute privind programul de ameliorare la cartofîn centrele de cercetare de la Moara Domn.ească şi Miercurea Cîuc. Aorganizat cercetări privind compodarea soiurilor străine şi a liniilor deameliorare create, pe fundamentul ştiinţific al acestor experimentări ba-


zindu-se pe raionarea soiurilor făcute în perioada respectivă, şi a declanşatşi încep~~~.a procesului selecţiei de menţinere la Miercurea Ciuc.()ietapăn~uă, efervescentă şi cu adevărat prolnică sub aspectul~tăţii ştiinţif;~Fe şi a coordonării ameliorării cartofului a început~lldr. Cateny>~itusîn anul 1963, cînd a fost transferat ca şef allaboriruluide alll~~~~rare şi producere a cartofului pentru sămînţă la Sta­~.~.~xpe "~~~~Iă. din Braşov, devenită ulterior Institutul de Cercetareş•... r()tll.l~ţie/ •..• aJjtofului. Datorită oacumulărilor ştiinţifice tot mai prof~~~eşibenefi~~i~tltlespecializări la institute de cercetă.ri cu renume dinR.~.. (i-.,.~.P.p .. ,/~.F. Germania, Olanda şi Danemarca, dr. Catelly' Titus aOdU~»\ţ:l11SufluJ1ovator în ameliorarea cartofului din România, ridicînl~uil.~ivelo" "v pe plan internaţional. Prin studiile întreprinse as o.co~ţrib iva la fundamentarea întregului proces tle ameliocerc;tăriluprinzînd totalitatea aspectelor începînd cu 5tuer~~r~la~.Xfţartof, contribuinddir~ct la .introducereaa.pestee g~~oti~. ~fîn colecţie, continuînd .cu stabilirea limitelor dee ol~un~~\> ».tere cantitative pe baza interpretării matematicecicluri mulhanuale minuţiosexecutate şi terminînd cu direcţionareaştiinţifică a strategiei schemelor hibridologice. Cercetător permanentpreocupat de esenţa fe~oll1enelor biologice şi de interpretarealor în contextulcOll1pl~xelorinteracţiuniicese stabileau, dr. 'Catelly Titus a. abordatîn cadrul tezei de doctorat pe care a susţinut-o cu mult succes în 1974"o ternă •• stringentă cu tleosebiteimplicaţiieconomiceprivindstabilirea.zonelor de reînnoire a materialului pentru sămînţă,la cartof. Ca urmare.a muncii neobosite, plină de devotament şi abnegaţie, dusă pînă la limitaextrelllă.aposibilităţilor.fi~ice,au'.început să. apară rezliltatedeosebitdevaloroase,înspecial prin crearea soiurilor: Bucur, Colina, Semenic,Super, Cati.şi ia. multor/linii valoroase de ameliorare aflate in diferiteetape. ale •.procesului·de .ameliorare.Deşiesterfoartergreude rezumat valoroasa activitate ştiinţifică aodr.Catellytlesfăşuratăpentru agricultura românească, conclutlent esteşăamintim căa publicat peste 85 lucrări ştiinţifice, articole şi broşuri,aicîfiind cu.prinsă şi contribuţia la singura monografie românească acartofului.Pentru întreaga sa activitate ştiinţifică şi practică, pentru meritelesale de coordonator,.pentru izvorul nesecat de idei originale, pentru susţilluta.• activitateobştea.scă, tlr~ .Catelly Titus a fost tlecora! in anul 1974.prin necr~t al Consiliului de Stat cu Ordinul Muncii clasa a III-a.Cu un deosebit talent şi tact de etlucator, cu o apropiere sufleteascace nuacunos~l;lt graniţe tle generaţie, cu o înţelegere părintească a tinerilorsăi disFipoli,dr. Catelly a contribuit la formarea unei noi pleiadede aJ.11elioratori la cart.of care cu modestie işi revendică privilegiul de afi consipeJjaţi urmaşii săi.Aduc.em pe această cale un modest şi sincer omagiu doctoruluiing.Catelly Titus, exemplu de viaţă tlevotată pentru cercetarea ştiinţifică.agricoIă.dinRomânia.. Ne vor lipsi experienţa, înţelepciunea, sin-oceritatea şi sfaturile .sale prieteneşti şi de aceea să lăsăm ca memoria sasă rămînă vie în inimile noastre.Ing. S. Chiru


Lucr. şt. (Anale) LC.P.C. Braşov, voI. XVI, 1987(jr1ENETICA, AMELIORARE, PRODUCERE DE SAMINŢADE. M:AR{REAEFICIENŢ:,EIPOSIBILITĂŢIPROCESULUI.DE J\MELIOJl,ARES. CHIRU, T. BIANU, NICOLETA CHIRU, N. GALFI *Sînt discutate c.îteva· po~ibilităţLteoreticede' eficientizare a H procesuluideameliorare .plecînd de labazaf:{e:qe.tkă a plantei de cartofşi de la dotarea tehnologică existentă. Utilizarea pe ,scarălargă a selecţiei asistate pe calculator şi a metodelor analitice 'dpameliorare.Jn primelE) etape ale ciclului de ameliorare /oferă cadrulrealizării obiectivelor ,. de ameliorare.In1perativul societ~ţii.pentru un .niyel.continuu crescut al producţiilorde gartofi, cOrf~lat cu:însusiri de calitate, rezistel1tăla bolisi dăunătorj~totul.Jnglobat într-,-un. sistemorganizatoriceUcie'nt, din p'unct detel1nico-'economic,., impune reGonsiclerarea .p~riQgică .', .. a ;stru~turiivedere.Hşi e1em.entelor. corqponente .ale prQGesului de al11eţiorare,al~ăruiş~opfinal este, obţinerea de soiuri .. noi, valoroase. pentru marea proclUcţie.Lucrările de ameliorare efectuate în reţeaua LC.P.C. Braşov s-aulnaterializaţ.prin •. înscrierea în ,lista, oficială actuală."ia unui ." .număr de.8 soiuri româneşti cu o producţie medie de 39__5l. tiha şi .pn Iiotenţialgenetk maxim ,. de .8°__90 tjha. Potenţialul noilor soiuri : .Super, Cati,Sucevîţa, Sen1enic tMureşan, corelat cu o calitatecor~sptmză,toare ?l f11aterialuluide plantat contribuie cu 600/0 la. obţinerea producţiilor deta! în condiţiile.climatice ale ţării noastre .. (9).Ca rezultat al cererii sociale,' amelioratorii trebuie .. să îndeplineâscăin etapa actuală noi sarcini care sînt concretizate·'într-O'serie de direcţiipriFldpale de activitate. Şi în continuare Qbiectivul n1aj6ralamelioră.riieste capacitatea de producţie cu cele două. aspecte: cantitate şi cal~tate.P?acest obiectiv se grefează alte două grupuri de obiective, de tipconstructiv (precocitate, capacitate fotosintetidl ridicată, de valorificarea;~ Staţiunea de Cercetare şi Producţie a Cartofului, Miercurea Cine,


14S. CHIRU ŞI COLABORATORIIsuperioarăa îngrăşămintelor conţinut ridicat în proteină şi amidon) şi de tip nerestrictiv(rezistenţăla boli şi dăunători, secetă, ger, vătămări mecanice). Materializareaacestor obiective se realizează prin obţinereade linii de ameliorarecu rezistenţă complexă şi de soiuri cu rezistenţă ridicatăla mană, vin;1suri şi laspeciile din genul Globodera. Contextul general al îndeplinirii acestor


Volumul descedentelor şiprocentulde selecţie în amelior:lrea cartofului, L(j.P.LBraşov1988-1990Tg. SECUIESCnr.' I %p.15.. g.enera.:tTll BO 0.. 00 35000 90 40000 90 30000 90 185000 I 1P2 ..5. vget~ti.,i 72 000 31500 36 000 20 27 000 20 166 500 6·PaS. vegetativi 14400 6300 7200 30 5 400 30 33300 45Dldisc~ndente '1 320 1 890 2 160 30 1 620 30 9 990 250D 2 MC.. 1 . 1290 ....567 • 648 30 486 .. 1 33 2997 1.3.5D a MC 2 . 380 170 190 160 900 720D 4 CC0 1 ..40-.50 20'-25 20-25 - 15-20 85 -'1320TotalI1'abelullD.. 5...•.C. C>O. 2. 20-.. 25 '10,- 15 1.0 --.157- 10 I 55 5 000..•1)6CCCI 4-·6 2-3 - 2-3 2 12' 0,3 haD 7CCC 2 4-6 2-3 - 2-3 2 - 10 0,3 ha~~ CCCa 4-6 3 ~ ~-~~~__2 ~~5 haSE~~ ;p~O(')t"iIIIgHt:lt':l~~O;:d;p;:dMt"'>I()~8O~~~DESCENDENTEm. %Nr. tubercuIireţinutiP = populaţiii; S= semiiIcerii D =descendenţe; ilIC =lnicloiiJlturiCCO ''''7 culturi comparative de orientare.CCC = cultllri compar:l:tive de


16 s. CH1RU ŞICOLABORA'I'ORllperienţeinoastre anterioare şi reprezintă valori medii ale numărului de descendenteselectat~, exprimate şi procentual din volumul de material de ameliorarespecific pentru fiecare etapă. Severitatea în selecţie, se poate diminuasau accentua faţă de procentele prezentate, în funcţie de specificul combinaţieişi de obiectivul spre care este direcţionat procesul de ameliorare.Dacă este, în general acceptată prezumţia că pentru.eficientizarea selecţieila cartof este necesară o reducere drastică a mărimii populaţiilor încădintr-o fază primară a programului de ameliorare, momentul optim şi presiunea/deselecţie ce trebuie aplicată diferă în aprecierea cercetătorilor(3/6/11/13/18/19/21).Colectivul canadian condus de G.C.C. Tai (19) consideră că în generaţiade seminceri generativi selecţia este eficientăîn mică măsurăîn timp ce S w i e­zynski (18), Zadina (21) şi Howard (11) apreciază că pentrulungimea stolonilor, forma tuberculilor şi producţia de tuberculi se poateacorda o atenţie sporită chiar dacă coeficienţii de corelaţie genetică dintregeneraţia de seminceri generativi şi gener~ţiile clonale următoare pentrucaracterele amintite variază foarte mult cu combinaţia şi în general nu auvalori mari. "Selecţia la LC.P.C. Braşov bazată încă pentru primele 3 etape pe obonitare vizuală, optează pentru o presiune de selecţie mai puţin riguroasăîn anul de seminceri generativi (tabelul 1). După 4 ani de selecţie, re~pe.ctiv3 generaţii clonale din volumul iniţial se păstrează aproximativ 5-6% ceeace este destul de mult comparativ cu procentul de 1% de la Fridericton­Canada (19). Considerăm că o mare rezervă de a spori eficienţa procesuluide ameliorare constă în îmbunătăţirea prelucrăriistatistice a datelor biometricedin primele etape ale ciclului de ameliorare.ASPECTE NOI DE CONCEPERE ŞI ABORDARE. A OBIECTIVELORDE AMELIORARECa urmare a rezultatelor recente ale sistemelor moderne de investig~ţiisînt posibile noi moduri de abordare a obiectivelor în ameliorarea cartofului,precum şi a metodelor de atingere a acestora. Cibernetic plantel: poate fi imaginatăca un complex ,în relaţie directă cu datele de imput ale mediului. Obiectivulproducţiei se atinge prin veriga - repartizarea asimilatelor care larîndul ei. prin intermediul verigii nodale - productivitatea fotosinteticăbrută este reglată de arhitectura foliară, suprafaţa şi durata frunzelor şi de eficienţafotosintetică(7). Aceste 3 verigi, sub semnul păstrării unui echilibrudinamic cu mediul, constituie în ultimă instanţă căile de creştere a productivităţii.tn realizarea producţiei cerinţa de apă a plantei este ilustrată decorelaţia strînsă cu apa cumulată folosită (figura. 1pa).Flexibilitatea plantei ca prin reglarea ratei de creştere să nu afectezemult alura procesului de acumulare de substanţă uscată în cazul alternăriiperioadelor de stres şi de refacere a umidităţii (14/16), implică ideea te stăriiclonelor promiţătoare pe cel puţin două niveluri de irigare aşa cum se practicăcu agrofondul de fertilizare Evapotranspiraţiapoate fi reglată de amelioratoriprintr-o arhitectură adecvată, fenomenul fiind direct condiţionatde evaporare (figura 1 Q). Atingerea unui optim de ramificaţiedeşisuprafaţade numărde frunze trebuie să stea:în atenţia selecţiei (17).


MARIREA PROCESULUI DE AMELIQRARE LA CARTOF 170,05'~'::J.....' '(lj..c..2~ ~ ~ 240Apa cumulata folosita (MM )\ O'BRIEN& ALLEN J1984 )i~36 ~ }~1"t r~ 0,554 ~ Ibs= stres , R== refacere( PIETKIEWICZ;1985 ).;:; 48615 8 10 14864-0-------,..,.S-S--2.,..h---2"'"T'90Nr, ramificatii I plantă Nr. frunzei plantă(SAOIK,'984)( SAOIK, 1984 1j_ 20 ce C S.U. ( G! M2)--- 30 e C 15008 12Fotoper. ore.(&lINGj 1984)oRadia'fie intercept MJ IM 2(BEANJ 1984)Fig. 1 - Cerinţa de apă şi lumină a plan.tei.


,18 s. et-IIRU $ÎCOLABORATORIIVARIANTA ~1j/m'2 t/ha VARIANTA Hj/m?' t/haT1 t 1470 81.5; SP/TZt 1335 75.8SP ITf t 1456 95.5: p/T2t 1295 776.PIT1 b 1456 948 T2.t' 1235 65.6T1 b 14·53 91.6 SP/T2 b 1231 '730SP/T1 b 1L..41 957 P/T2b 1184 641P/T1t 1416 923 SP 899 78.6T2b 1340 650 P 825 623p= precoce~ SP= semi precoce; T=tardiv ; t =t7nar;: b~bat:Fig. 2 ~ Radiaţia interceptată şi producţia la maturitate în culturi intercalate(Burstall Harris, 1984)Celălalt facto't'climatic; lumina este la fel de important atît ca duratăcît şi ca intensitate. Lungimea zilei departajează în mod diferenţiat la valorimai mici, clasarea normalăînclbnesensibile sau tolerante la căldură, dezvoltatela 20°C sau 30°C (figura 1 c). Acest aspect poate fi diferit ,utilizat înselecţia pentru cultura de primăva:ră sali, vară în sudul ţării (6/1').Pentru realizarea unei cantităţi cît mai mari de lumină... interceptată,amelloratorul trebuie ,să urmăreascăi o suprafaţă foliară activă de duratăcît mai lungă. Oexperienţă ingeriioasă de it;ltercalare a unor soiuritimpuriisau semitimpurii, avînd specific sţlprafaţa maximă activă în prima jumătatea sezonului, cu două tipuri de ,soiuri tîrzii, prezentînd maximul de intercepţieîn a doua jumătate, a realizat acest deziderat (figura 2). Performanţele superioareobţinute prin intercalareafaţăde martorul tardiv de tipul 2, indiferentde virsta fiziologicăa acestuia, denotă că .este preferabil o combinare de suprafaţăfoliară mai' mică 'dar îndelungată (tip tulpinal) cu o suprafaţă foliarămare, timpurie şi dinamică bună de tuberizare (2). Într-o primă etapă însădată fiind dificultatea constituirii unei asemenea structuri, este foarte potrivităselecţia pentru suprafaţă foliară mare doar în partea a doua a sezonului,dar cuuntip tardiv foliar aşa cum este TI dacă mai ales eL prezintă o stareavansată de incubaţie. Această posibilitate de performanţă prin concentrareaunei suprafeţe mari de intercepţie Într-o durată mai scurtă (12) devine maiimperios necesară, cînd în condiţiile unei agriculturi intensive se impunemărirea densităţii, deoarece indicele suprafeţeifoliare exprimat ,prin suprafaţafoliară la suprafaţc:- de sol scade ca durată a valorii maxÎ111e (figura 3).Primele eforturi de combinare a capacităţii fotosintetice, exprimate1n fotosintezU, brută (mg C02/dm2/0ră), realizat la nivelul feţei superioarea foliolei (10,9 la Lem Russet) cu cea de la l1ivelul feţei inferioare (40,5 laA 6948 - 4) au reuşit evidenţiind o ereditate poligenică transgresivă (5).Combinarea capacităţii ridicate fotosintetice proprie liniei A 6948-4 cucapacitatea de utilizare a azotului proprie liniei A 66107 -51, a reuşit deasemenea, .atît pentru nivelul minim cît şi pentru cel maxim (tabelul 2).


MARIREA PROCESULUI DE AMELIORARE LA CARTOF19Tabelul 2Obţinerea de hibrizi cu capacitate mare fotosintetică şi de utilizare a fertHizării cu azot(DWELE şi colah., 1984)ClonaFotosinteză brută(IIlgC02/dm~'/l\)suprafaţafolioleiinferioareIIt,ata]Producţia (t/ha)RUS; BURBANKLEM. RUSSET (L)A 6948-4 (Al)LA I --- 485LAI - 496LAI - 500LAI - 5023o,2135,6140,5 1I ~~:~ Ii 42,5 ,I 46,6 1,39,,256,5·H,656,161,745,969,8----'-----------------,-1-------1---RUS. BURBANKI36;2 46,7 17,.5A 6948-4 (Al)52,8 55,4A 66107-51 (A 2)41,4 56,4 29A 2A 1 - 1648,9 64,7 35A 2 A 1 - 1844,9 55,8 24A 2 A I - 5645;4 63,0 25A 2 A I - 6151,0, 60,9 29ISFT25 VR/m 264ISFT=indicele suprafeteifoliareVR/m 2 =vreji/in 22oS~fţa~,'Fofosinteza Biomasa ~~~~~cTI~fa ~a\m ) tubereuH1015 19 7'20 :22 925 23,430 24,4ti ha5,611 112 913 O12 7Coefiden,teconomIc I45 08092 08310 1 07897 07579 ,i 0,62Fig. 3. -, Implicaţiile densităţiiasupraplantei..


20S. CHIRU ŞI COLABORATORIIEData răsăririiDistributia umidiL3tii ----1Nivelul freatic------4ata creşterii. y~ntiala~eală"-------1""FolosireaapeiMODEL SWATRETranspiratie, evaporareInfiltratieDate meteorologice_-----l Umiditate păstratăProprietăţile fizice ale solului R.idicare capilar.Drenarea-------lD~enarertadiUI 'flIiul.tu_r_ii '""""- ---JMODELCROPRProductiapotenţialălziProductiareală /ziFolosirea apei de către plantăDate meteorologice _----1Proprietăţile culturii lJ----4Recoltar. potenţială[ Recolta. realăCreştereafracyieistadiu dezvo\1ar-e• SWATRE =2.,0IL WATER ~CTUAL TRAN SPI R QTENDED CROPR -= CROP~RODUCTIONFig. -4 - Model hidric SWATRE şi de recoltă CROPR.(Feddes şi colab., 1984)Elaborarea modului de simulare fa. creşterii şi a acumulării producţiei.din seriaSIMCAR la LC.P.C. Brasov/(15)' ar permite o testare prealabilăa genotipllrilor promovat~\de ameliorator. Introducîrid în submodelul plantei:structura obţinută şi imputurile proprii localităţilor şi zonelor se poate simula-comportarea clonei în diverse condiţii, implicit crescînd şi eficienţa selecţiei{8) (figura 4). .. .. /La aspectele pe care le prezintă ameliorarea pentru producţie se adaugă-cele propuse de genetica teoretică şi aplicată privind materialul iniţial curezistenţe la viroze şi mană, consangvinizare, haploidie, mutaţii şi matematizareaselecţiei în populaţii hibride. Depistarea de rezistenţă extremă monosau oligogenică la virusurile MşiVRFC şi de rezistenţă la afide antreneazăspecii din serii mai puţin depărtate (Tuberosa) sau mai mult (Etuberosa),care sînt incompatibile la încrucişareacu specia cultivată (figura 5). Speciilemai îndepărtate reclamă prezenţa "punţilor" de hibridare din specii de compatibilitateintermediară (10). De exemplu pentru utilizarea speciei netuberifereS. etuberosum sînt nec esar"e 10 etape (figura 6).Ca şi la alte Centre de ameliorare din lume, în ţara noastră ameliorareapractică se facela.nivel tetraploid.Acest nivel ploidic induce o serie de dificultăţiprocesului de ameliorare, ca urmare a enormei segregări a genotipurilorparentale în timpul meiozei, aceasta determinînd omare dispersie a caracterelorparentale la descendenţiprecum şi () posibilitate redusă de predicţie a nivelului.de exprimare şi de variaţie a carClcterelor la progeni. Metoda analitică deameliorare elaborată încă din 1963 de C h as eoferă o posibilă schemă deameliorare care permite.. surmontarea acestor dificultăţi.


MĂRIREA PROCESUJ;..UI D~ .AMELIORARE LA CARTOF21Specia 2N .Seria Reziste ntă Nr.. COMPAT. SJBR.., , la, ; gen'e 4x- 2xS.GOURLAYI 2x TUB.W. '.VMC' 1 Nu. Da,i S. BREVIDENS 2x ETUB. VRFC 1" Nu Nu1S. ETUBEROSUM 2x ETUB. VRFC 1 Nu NuS.BERTHAU LIII 2x TUB·W. AFIOE 2 Nu OaFig. 5 - Noi surse de rezistenţă la viroze.Schema îmbunătăţită prevede următoarele etape:- reducerea nivelului de ploidie de la tetraploid la diploid prin utilizareaspeciei S. phureja sau prin culturi de antere;-ameliorare la nivel diploid;-- reducerea nivelului de ploidie de la diploid la monoploid cu posibilităţide hibridare somatică ;- refacerea nivelului tetraploid prin poliploidizare somaticăsau sexuată.In acest context sînt sugerate modele pentru nivel diploid şi monoploid(4/20) în vederea inducerii prin intragresiune de rezistenţă complexă la virusuri(figura 7 a) şi a utilizării monohaploizilor în hibridări de tip sexuat şisomatie (figura 7 b).în concluzie pentru etapa actuală paralel cu aplicarea la noi parametricalitativ superiori ai ameliorării clasice la cartof (presupune obiectivizareaselecţiei prin utilizarea cercetării asistate pe calculator), tr'ebuie dezvoltatecer.cetările de tip nou, analitic, acestea oferind noi modalităţi de realizare aobiectivelor de ameliorare în cadrul unei strînse colaborări interdisciplinare.1 E X P 6x ... VEP~'2 2x ! EP steril 7 T f 6x-VEP3 4x !EP ·8 5x ! VEPT4 V ~ 4x;"EP 9 5X ~ VEPTx TS· 3x !VEP steril 10 4x i VEPT TFig. 6 -(HERMSEN, 1984)1Schema punţilor de hibridare pentru folosirea S. tuberosum.(Hermsen, 1984)


TETRAPLO22 s. CHIRU ŞI COLABORATORIIgrl.®~1@--x-.•-·· •.~fOI E:~~: ;:::;:rltetbr@X=VXCl=VRFC.t1 =VMC s=VSC .Y =VYCi'br®-x-tbrCD-,- XYM î- chc(0 I tbr(D~-x-@-\-.- tbr C0/-@-r®(1;)-trCDL XY1:1LJ IXYf"lill OJ( OZIE\vONSKA .1985\HETEROZ1GOTb.(UIJTEWAALSJ COLAB.1985 Jfvl0NO IQ1] HOMOZIGOT [[il HOMOZiGOTOlPLOJO -4>HAPLOlD -~ DIPLOID 1 --. o iO/~ \[A]~I lC'l~ , '" ri>lL:.J I,,-.}' L!JHETEROZIGOT~. HOMOZIGOTfYl,ONOHOMOZIGOTOIPLOID~TETRAPLOIO 2.HAPLOiD 2DIPL01D~ ~DIPLC.HO OlPL010 o TR1PlOIOH1BRIO 1. 2. H18RID 1. 2. HIBR! O 1.2.2A=FUSIUNE PROTOP. MONOH B=HIBRID. SEXUATA OIPLO:C:: FUSIUNE MONOH. DIPLO.b -schema--' Utilizarea metodelor analitice dela ninl diploid;hibridări sexuatc (x)IBLIOGRAFIE(1) Bea n, J o Ro, S h e r o o d, R., Ale n, E. J. Irrigation, light interception and yieldin maincrop potatoes. In: Abstraets of Conference Papers of the 9 th Triennial Confernce of theIAPR,Interlakeri,p. 90-Ql, 1984. (2) B 11. r sta 11, L., H a r~i s, P. M. Thy intercroppitp,gof contmsting varietie.s of potato. In: Abstracts of Conference Papers ofthe 9 th Triennial Con-. ference of the EAPR, Interlaken, p. 301- 304, 1984. (3) 1) a vie s, R. T., J o n s ton, G. B..Reliability of potato selection in the first clonal generations. In: American Potato Journal 51,p. 8- 11, 1974. (4) D zi e ,v o n s k a, M:. A. Development of parentallines jor breeding oj potatoes


MARIREA PROCESYLUI l)E AMELIORARE LA CARTOF,'esistant to viruses and associeted research in Poland. In: Patato research of tomOlTO'N. Proceedingof an international seminar - Wageningen, p. 96- 100, 1985. (5) D w e Il e, R B., K 1 e i n ­k o P f, G. E., P a v e k, J. J. Breeding oj potatoes jor greater carbon and nitrogen ejjiciency.In: Abstracts of Conference Papers of the 9th Triennial Conference of the EAPR,' Interlaken,.p. 146-148, 1984. (6)Ew ing, E. E., La z i n, H. B., Ras c o, E. T.,P 1 a i s te d, R.L.Screening jor ability to tubC1'ise unde1' long photoperiod 01' high temperature: a tecJm:ique C'l'llployingstetn cutting. In: EAPR, Abstracts of 7 Trien. Cont. Papers, \Varshaw, p. 49- 50, 1978.(7) E w ing, E. E., Ben k h e d h e r, M., Bat u t i s, E. J., S n y d er, R. G. Partitioningoj dr.y matter in the potato-implications for modeling. In: Abstracts of Conference, Papers ofthe 9th Triennial Conference. of the EAPR, Interlaken, p. 344- 345, 1984, (8) F e d des, R. A.W e s s eli n g, J. G., W i e b ing, R. Simulation of trans'piration and yield of potatoes withthe SWA CRO model. In: Abstracts of Conference Papers of the 9 Triennial Confcrence of theEAPR, Interla~en, p. 346-348, 1984.(9).~o dor, 1. Creşterea potenţialului de producţie lacartoj prin soi. In: Cartof - soi şi sărl1înţă.• Imbu~ătăţirea tehnologiei de producere şi înmulţirea cartofului pentru sămînţă, p. 7 - 16, 1982, (10) H.e r m seu, J. G. Th. Pathway jor transjerof PLRV resistance jrom non-tuberosum Solanum species to potato cultivars. In: Abtracts ofConference Papers of the 9th Triennial Conference of the EAPR, Interlaken, p. 286-289, 1984.(11) Howard, H. W., The production oj new varietis. In: The potato crop. The Scientific basisfor improvement, Edited by Harris, P. M., London, 1982. (12) L o o m i s, R. S., NG, E.,P i il t o, P., Potato: application oj the model. In: Abstracts of Conference Papers. of the 9thTriennial Conference of the EAPR, Interlaken, p. 336- 337, 1984. (13) M u Il i n, R, B lam ­CI ui s t, A. \V., La u e r, F. 1. Ejject oj seed tuber size on first clonal generations yield ojpotatoes. In: AmericanPotato J ournal, 43 (ll)p. 418- 423, 1966, (14) O' b r i e n, .p. J " A Il e n,E. J. Sorlle ejjects oj water regime on leaj emergence, morphology and growth. In: Abstracts ofConference Papers of the 9th Triennial Conference of the EAPR, Interlaken, p. 31- 33, 1984.(15) Olt e an u şi colab. Cercetări privind creşterea plantelor şi formarea producţiei la cartofcu ajutorul modelului de simulare SIMCAR. În Lucr. şt. Anale LC.P.C. Braşov, '101. XVI, inpress. (16) Pie t ki e w icz" S.K.J., The groth oj the potato plant at sufficient and insujficientwater supply. In: Abstract of Conference Papers of the 9th Triennial Conference of the EAPR,1nterlakell, p. 36-37,1984. (17) Sadik, K. S. Potato evapotranspiration. In: Abstracts ofConference Papers of the 9th Triennia1 Conference of the EAPR, Interlaken, p. 38 __ 39, 1984.(18) S w i e z y n ski, K. M. Early generation selection methods in Polish potato b1'eeding. In:American Potato J ournal 61 (7) p. 385- 393, 1984. (19). Tai, G.C.C., J ou n g, D. A. Earlygeneration selection for important agronomic characteristics in potato breeding population. In:American Potato Journal 61 (7) p. 419-434,1984. (20) U i j t e w a a 1, B. S., H e r m s e n,J. G. Th. M onohaploids in potato: pseudogamic induction and potential use in genetic amibreeding resea~·ch. In: Potato research of tomorrow. Proceedings of an international seminar­Wageningell, p. 143- 146, 1985. (21) Z adi n a, J. Selecting highly productive potato crossesaccording to the performance oj the seedlings. In: Genetica a Slechteni 7 (4) p. 269-273, 1972.Predat cornitetului de redactarela 15 iulie 1987Referent: dr. ing. T. Corea.POSSIBILITIES OF INCREASING THE EFFICIENCY IN THE BREEDING PROCESSAbstractSevera1 theoretical possibilities of increasing the efficiency in the breeding processare cliscused, proceeding from the genetic base of the potato plant and from technologica1 supplyavailable. The nseon large scale of the selection assisted by computer', as wen as of the analyticselection methods in the first stages of the breeding cycle, oHer the circumstances necessaryfor fulfilling the breeding objectives. .


24S. CHIRU ŞI COLABORATORIITablesTab. 1 -Tab. 2 -Thevolume of progenies and the selectionpercentage in potato ·breeding.Hybrids obtained, possessing agreat capacity of photosynthesis aud o( using nitrogenfertilizers.FiguresFig. 1 - .Need of the plant in water and light.Fig. 2 - The radiation intercepted and yielding at maturity in intercalated crops.Fig. 3 - Implications of the density upc>n.the plant.Fig. "1 - Hydric model SWATRE an.d yield model CROPP.Fig. 5 - New resistance sources against virus p.iseases.F,ig. 6,__ Scheme of hybridisation bridges for using S. etuberosum.Fig. 7 -. Use of the analytic breeding methods.MOGLICHKEITEN ZUR ERHOHUNG DER EFFIZIENZ DES Z-oCHTUNGSPROZESSESZ usammenjassungEs .werden elUlge. theoretische .. Moglichkeiten zur Erhohung des Ziichtungsprozessesdiskutiert, ausgehend von der genetischen Grundlage der Kartoffelpf1anze und der bestehendentechnologischen .Ausstattung. Die VeI'wendung in' grossem Umfang der computergestiitztenAuslese und der analytischen Ziichtungsmethoden in' den Anfangsetappen des Ziichtungsvor~gangs bUdet den Rahmen zum Erreichen dieser Ziichtungsziele.TabeZlenlisteTab. 1 -Tab. 2 -Das Nachkommenvolumen·und der Selektionsprozent in der Kartoffelziichtung.Der Erhalt 'Ion Hybriden mit haher Photosynthesekapazităt und Stickstoffnutzung.Liste der AbbildungenAbb.l - Der Wasser-und Lichtbedarf der Pflanze.Abb.2 - Die interzeptierte Strahlung und der Ertrag zur Reife bei Zwischenkulturen.Abb. 3 - Die Auswirkungen der Dichte aui die Pflanze.Abb. 4 - Das Wassermodell SWATRE und da.s Erntemodell CROPP.Abb. 5 - Neue Resistenzquellen gegenuber Virosen.Abb. 6 - Das Schema der Hybridierungsbrucken zur Yerwendung 'Ion S. tuberossum.Abb. 7 - Die Verwendung der analytischen Ziichtungsmethoden.B 03MO)l{HOCTI1 ilO BbnIIEH~HI 3


MĂRIREA PROCESULUI DE· AMELIORARE LA CARTOF.21nOMolllH KaJIbKyIDITopa fi aHamrrHtleCmX cnoco60B yny'ImeHHH Ha nepBbIX 3Tanax ceJIe~HOH­HOfO l.lHKJIa C03,AaIOT npe,AnOCbIJlm ):\JHI ,L\OCTIDKeHIDI UeJIeH yJIy'fIIIeHHH.CnUCOKma6/lUl.ţTa6il. 1 - 06'beM nOTOMCTBa H rrpou:eHTHoe OTHOIIIeHHe CeJleKl.lHH B yJly'lIIIeHHH KapTo4>eJlJl.Ta6il. 2 - ilony'IeHHe fH6pHJJ;OB C 60JlbIIIHMH B03MOJKHOCTRMH IÎ>0TocHHTe3a fi HCnOJlb30BaHH>l. a30THOfO y,L\06peHHH.ilepe'leH.b pUCyH.KOBPUC. 1-iloTpe6HocTb pacTeHHH B caeTe H BJIare.Puc. 2 - MHTepl.lemHpOBaHHOe 06JIyQeHlIe H ypoxaă B 3peJIOM COCTOSlHElK, B npOMe>KyTotlHoHKyJIbType.PUC. 3 - BJIHHHHe rycToTbI nOCa,L\KII Ha paCTeHHe.Euc. 4 - BO,AHaH MO,L\eJIb SWATRE H MO,L\eJIb ypOJKaH CROPP.Puc. 5 - HOBble HCTO'IHHKH yCTOHtlHBOCTH K BHpyCHbIM 3a60rreBaHHslM.PUC. 6 - CxeMa MOCTOB fH6pH,L\H3aUHH ,L\JIH HCnOJTb30BaHHH S. tuberosum.Puc. 7 - MCrrOJIb30BaHHe aHaJIHTH'IeCIQIX MeTO,IJ;OB CeJIeeK~HH.


Lucr- şt (Anale) Le.p.e. BraşJv, 1987, voI.XVI\CONTRIBUŢII PRIVIND IDENTIFICAREA UNOR· ELEMENTECONSTITUTIVE îNGERMOPLASMADE SOLANU1\!TUBEROSUM L.EXISTENTE îN COLECŢIA DE LA I.C.P.C. BRAŞOVCHIRUCu scopulidentlficăriide tipuri de producţie, s-au analizat 9 caractere(numărul de vreji, înălţimea vrejului principal, lungimea frunz.ei medianepe vrejul principal, numărul de frunze pe vrejuL principal, numărul totalde frunze, numărul de tuberculi, producţia de tuberculi, greutatea tufei,greutatea medie a tuberculilor) la 40 soiuri din colecţia LC.P.C. Braşov.Yariabilitatea soiurilor pentru aceste caractere a eV'idenţiat existenţa unuitip foliar şi a unui tip echilibrat.. J?rin folosirea metodei coeficienţilor decorelaţie ,i a coeficienţilor de similaritate (după RAEUBER) s-a încercato primă grupare asoil1rilor. S-a găsit existenţa mai multor tipuri funcţionalede bună producţie.Definirea ideotipurilor viitoare de producţie, superioare limitelor actualeale plantei cultivate, şi introducerea lor ca obiectiv de selecţie Jn. programulde ameliorare constituie preocupări prezente pentru multe specii, în multecentre de ameliorare (2/3/6/1.4) .. Un prim pas .al acestui îndelung şi larg proces de investigaţie la cartof,desfăşurat pluridisciplinar, o constituie delimitarea celor mai productivestructuri arhitectonice din germoplasma curentă, c.aracterizarea lor. geneticăşi stabilirea unor prime şi provizorii obiective şi procedee de selecţie. Au fostrealizate Încercări de grupare a materialului vegetativ pentru un complexde caractere, utilizînd analiza cluster, cu intenţii practice de selecţie de R a­eu b er şi colab. (10) şi de Ţ a i şi colab. (13). Cercetările s-au făcut atît lanivel tetraploid (11) cît şi la.nivel diploid (4). Corelarea elementelor tufeicu producţia, precocitateaşi comportarea în cîmp la mană a fost realizatăde Alsmik (1). Alţi autori ca Umerus (14), Swiezynski 12),Mar i s (8) şi M ura k am i (9) au cercetat problema alegerii momentuluişi criteriilor de selecţie, caracterul complex al producţieifiind corelat cu repetabilitateaprecocităţii, formei şi coIlţinutului tuberculilor, fotoperiodismuluiprecum şi cu etapa de ameliorare. Cu intenţii asemănătoare s-au făcut studiiîn populaţii hibride (5) sau studii intraclonale pentru caracterele constitutiveale plantei de cartof (7).


28S. CHIRUPrezenta lucrare este o primă încercare de investigare la nivelul cultivarilortetraploizi în scopul determinării tipurilor de producţie existenteîn colecţia actuală de soiuri, urmînd ulterior o eventuală complexare cu altespecii din seria Tuberosa.MATERIALUL FOI.OSIT ŞIMETODA DE CERCETAREAlegerea celor 40 soiuri de studiu s-a făcut din colecţia de germoplasmăa I.C.P.C. Braşov, în ideea realizării unei cît mai largi variabilităţi, atît întresoiuri pentru un element sau Întreaga configuraţie de elemente, cît şi în interiorulaceluiaşi soi Între ponderile elementelor. Au fost analizate 5 soiuri precoce(P ): 13allydoon (BAL), Carla(CRL), Goldeniere (GOL), Pirmunes (PIR),Ulster Chiftain (U. CHI): 19 soiuri se'1niprecoce i(SP}:Adretta, (ADR),'Carpatin(CAR), Dalia (DAL),Frilla(FRI), Galina (GAL), Hansa (HAN), Heideniere(HEI), Ijesselstern (IJS), Jiskra (JIS), Jizera (JIZ), La Salle (LA SL),Miranda (MIR), Muncel (MUN), Ostara (OST), Poiana (POl), Pola (POLA),Polonia (POL), Start (STA), Terra (TER); 15 soiuri semitardive (ST): Aptamutante (APT. M), Arariyalma (ARA), Binia (BIN), Eschyle (ESC), Gamma(GAM), Lawa (LAW), Lisa (LIS), Manuela (MAN), Nordeling (NOR), Penobscot(PEN),Prâha (PRA), Rod Ankergard (RD. AN),Samakowskii (SAM).Tiger (TIG), Unzen (UNZ); 1 soi tardiv (T): Gemrna (GEM).Au fost cercetate un "număr de 23 aspecte cantitative (numărul de vreji, .înălţimea vrejului principal, numărul de frunze pe vrejul principal, numărultotal de frunze, numărul defoliole pe vrejul principal, lungimea frunzei mediane,greutatea tufei, numărul de tuberculi, greutatea tuberculilor etc.)şi calitative (stereotropia tufei, forma tufei, ramiflcaţia tulpiI1ei, culoareaşi perozitatea foliolei, pigmentaţia vrejului, segmentaţiafrunzei etc.). Determinăriles-au făcut la 2 etape: etapa 1, Înfloritul maxim, cînd s-au analizat5 plante/soi pentru toate elementele şi 5 plante/soi numai pentru elementelesupraterane; etapa a Il-a, recoltarea la maturitate, cînd s-au analizat numaielementele subterane şi greutatea tufei la 15 plante/soi (5 plante au fost celerămase de la etapa 1). .Experienţa s-a executat în perioada 1980-1982, la I.C.P .C~ Braşov(laboratorul de genetică) şi a fost montată în blocuri neran 8 domizate,. Pentrucompararea soiurilor cu perioada de înflorire şi maturitate diferite s-au folositparcele repetiţii din soiul Desiree, analizate la un interval de 5 zile. Dateleobţinute la soiuri au fost transformate în valori procentuale din Desiree,acestsoi fiind un soi semitîrziu, cu o mare plasticitate ecologică şi intermediarpentru foarte multe aspecte vegetative.Lucrarea de faţă îşi propune: 1) determinarea variaţiei fenotipice launele elemente constitutive ale plantei de cartof; 2) o grupare a soiuriloranalizate prin coeficienţii de similaritate (utilizînd metoda RAEUBER) ; 3) ogrupare a soiurilor după coeficienţiide corelaţie (P ~ 90 % ),REZULTATE ŞIDISCUŢIIDin volumul de date obţinute, sînt calculate şi9 elemente (caractere) constitutive:comentate următoarele


ELEMENTE CONSTITUTIVE IN GERMOPLASMA DE SOLANUM TUBEROSUM L ,291. Numărul de vreji (NV)2. înălţimea vrejului 'principal (IPV)3. Lungimea frunzei mediene pe' vrejul principal (LFMVP)4. Numărul de frunze pe vrejul principal (NFVP)5. Numărul total de frunze (NTF), ", 6. NumăruLde tuberculi(NT).7. Producţia de tuberculi (~T)8. Greutatea tufei (GT)9. Greutatea medie a tuberculilor (GMT)Variaţia expresiei fenotipice a plantei de cartof la cele 40 de soiuri adiferit în funcţie de elementul unnărit. Coeficientul de variaţie (6 % )la etapa1 este mare la NV şi NFVP, el fiind cuprins Între limite largi (15,9-53,1 respectIv4,8-45,,5). tn etapa a II-a, variaţia expresiei fenotipice este în generalmai lnare, limite foarte mari înregistrîndu-se la GT (29,5-154,7) (tabelul-1).Variaţiaexpresiei fenotipice a plantei de cartof la 40 soiuriTabelul 1Aspectul analizatSxCoeficientul de variaţielimiteEtapa 1Numărul de vreji (NV)Înălţimea vrejului principal"(IP)Lungimea frunzei medianepe vrejul princip"al (LFMVP)Numărul de frunze pe vrejul principal(NFVP)Numărul total de frunze (NTF)Numărul de tuberculi(NT)Producţia"de tuberculi (PT)Greutatea tufei (GT)Greutatea medie a tuberculilor(GMT)Etapa a II-aNumărul de tuberculi (NT)Producţia de tuberculi (PT)Greutatea tufei (GT)Greutatea medie a tuberculilor(;MT)32,69± 1,2911,72±0,8412,74±0,6235, 11± 4,1022,6~± 1,5926,90:1': 1,8028,15± 2,0822, 17± 1,5821,25± 1,4331,47±1,1431,20±3,0355,95±3,2729, 15± 1,5615,90-53.104,98- 38,495,13-22,155,86- 105,404,75-45,528,84-'- 48,286,42-78,701,96- 48,987,82-54,5019,48- 48, 159,35c.....' 115,9029,45- 154,6712,23- 50,95Variaţia soiurilor pentru elementele studiate s-a manifestat diferenţiat.Pentru NV marea majoritate a soiuriloi nu el diferit mult de medie, cu un NVmare fiind BAL, PEN, DAL, GEM şi HEI. Apropiate de medie sînt OST şiADR iar sub medie MUN. Pentru IVP, în mod similar, marea majoritatea soiurilor sînt asemănătoaremediei, aici fiind cuprinse şi ADR 'şi MUN, soiurileAPT. M, GEM, GAM şi ARA depăşind media iar OST, BIN şi U. eHIfiind sub medie (figura 1)." Din analiza variaţiei soiurilor pentru LFMVP la etapa 1, OST şi SAMsînt superioare mediei, ADR, şi MUN asemănătoare mediei ia,r RD, NA,U.CHI,BIN, MIR şi UNZ sub medie. NFVP prezintă o variaţiei mult maipronunţată deci! celelalte caractere analizate anterior, conq.ucînd astfel la odif~renţiere pronunţată a tipurilormorfologice. Soiurile APT.M., UNZ şi


30 s. CHIRU240 -NUMĂlftlL Of VIfl"J~ ,ETAPA E100"'"-RANa-80~(] f 10 20 25 .30 35%2~o--/;VAL17ML"A VIfEJtJLU/ r'/f'/NC/r'AL IETAPA I160- --120- 1-- n~~__........_80\ ')~---'--::-'--'--'-'- --l...-J..--L....L....L-.L:-::!..-..>..-.J.--lfj ro 15 20.... 1-1-':"":' • . t--1- .....- -n-Thr-T1r-,......-.........._ OL 5 % RAN6. '"':"rrJ:- •.•~....1--....1- ....1-n25 JO J5 1,0Fig. 1 - Variaţia soiurilor pentru caracterul: numărul de vreji, înălţimea vrejului principa.l.ARA sînt peste medie, MUN asemănătOl"' mediei, iar sub medie plasîndu-seADR .şi OST (figura 2). .Din analiza NTF rezultă că lllajoritatea soiurilor sînt asemănătoaremediei, fiind de ~emarcatcăpeste medie se plasează APT. M, ARA şi UNZ


ELEMENTE CONSTITUTIVE IN GERMOPLASMA DE SOLANUM TUBEROSUM L 31%• LONO/MiA /?fONZCI MEOIANC?f: VIf'L"JUL ?Jf';ilIC!'pALETAPA!160IPO80..... ....., ; A:tA,yoOL5~s -......_~__.1-J.'.~~~ ..,1-1-5m ~ w ~ ~. ~-;VUMA.RUL OL fIFUNZf ,PE 0f'EJUL .P1f/NC/.PALETAPA 11-:l' t .;"1160IlO.r:"l... ·1·_L IID 15 M, , JO'[ .I .OL 5:~.L.. ~:15Fig. 2 - Variaţia soiurilor pentru caracterul: lungimea frunzei mediane pe vrejul prin~ipal.numărul de fqlllze pe vrejul principal.care s-au plasat peste medie şi la NFVPconducînd la ideea ilustrării unui tipfolia;! de tufă. ADR si MUN sînt asemănătoaremediei, iar OST este suhmedie.Soiul BAL cu NTF trtare dar cu NFVP mic reprezintăun tip de tufă uniformă(echilibrată) (figura 3).


32 S. CHIRU160- -AlU'MĂIfUL TOTAL Of: rIf'UNZE; ETAPA I-1-0-&0-.... ~~.1--1-.-Io---_.....r--_ 1OL5%--1'-120-- .....1--•••• i-:"10 f5 20 25 JO J5 40Fig. 3 - Variaţia soim'Hor pentru caracterul: numărul total de frunze.Variaţia soiurilor pentru caracterul GT la cele două etape estediferenţiata, la etapa 1 majoritatea soiurilor se grupează în jurul mediei(ADR şi. MUN), la polul superior plasîndu-se ARA şi AET, :M:, .iarla cel inferior OST, HINşi U.CHI. La etapa a II-a variaţia se amplifică,soiurile semitardive APT.M şi ARA fiind deasupra mediei, iar sub, mediesoiurile semiprecoce lVIUN, OST şi ADR. Soiurile semiprecoce lacare se presupune o viteză de creştere superioară soiurilor lTIai tîrzii, seplaseaza în .urma acestora la ambele etape (figura4).Dacă la caracterul GT, amplitudinea variaţiei se măreşte pentruetapa a II-a, pentru PT, amplitudinea se micşorează la etapa a II-a, dargruparea soiurilor este diferită în cele 2 etape. În etapa I marea majoritateasoiurilor este asemănătoare mediei, OST, şi ADR plasîndu-seîn această zonă, deasupra mediei fiind MUN, TER şi STA, sub mediefiind mai puţine soiuri, mai. deosebită este. plasarea lui. BAL (precoce).In etapa a II-a,. deşi amplitudinea variaţiei se restrînge, majoritatea soiurilorse plasează la cele două extremităţi. lVIUN, JIZ, DAL, GAM sîntdeasupra mediei, OST la fel cu media, iar sub medie sînt ADR, BIN şiGAL (figura 5).In privinţa NT, variaţia este în general asemănătoare la cele douăetape, OST şi ADR plasîndu-se în zona mediei, tar MUN detaşîndu-seîn etapa a II-a între soiurile semnificativ superioare (figura 6). GIVIT avariaL Ulai mult în etapa I,{:înd dinamica de acumulare a producţiei..adiferentiat soiurile, în etapa a II-a. producîndu-se o egalizare. Soiul MUNse detaşează în etapa. 1 ca superior mediei, dar în etapa a II-a intră inzona mediană (figura 7).


ELEMENTE CONS-r:".i:'UTIYE IN GERMOPLASMA DE SOLANUM TUBERO.sUM la :.33%Jâ5-(jIfLUTATLA Tt/FEI~.. '.fTAPA rIJ5-75 - •--·O'!PEtlTATEA TUFE./.1ETAPA.A ll-A/95IJ515." . . . . . . . .; . . .. ... '. .. ..t.OL5%!15 I. 101520Fig. -4 - Variaţia soiurilarpentru caracterul: greutatea tufei.


S. CHIRUIJO10090%'210'·-PffOOb~77A DE Tt/fJEIfCtJLI J• ETAPA A lf-;!liO~n-l , r-r-••••/f'AN6{Of}­9010 1,_. 1 'l'j'l' . .. .. .:, i!101-1!-~ tJL 5 '/0~ /o. II' I .. ·rt~l·i·lITh" 1 l~lJij'-'- -I...:20+-J"--I--'--~P5~--'--..L-i..:dI} J5 4flIIi I ' Illjll\lllllllllJljll IiJJ'ImiIl ••• i.;'Fig. 5 - Variatia soiurilor pentru cardcterul: producţia de tuberculi.


ELEMENTE CONSTITUTIVE IN GERMOPLAS~DE SOLANUM TUBEROSUM L. 3&IVUMAfftlL Of: T//tJE:/fClILI J ETAPA I16D .... f-IPO--1'"1-..,.....,.-,._~ , - . ...~o I10AltJAIARUL Of Tt/BERCtJLI, [TAPA A JI-A/f f(J ;0 25 J{l• -y...:....:.. •••••Fig. 6 - Variaţia soiurilor pentru caracterul: numărul de tuberculi.&0-n~I-Il-"'"-r--r-'I-J5


36 S. CHIRU- 6If'L"t/TATEA /v!E:O/E A Tt/lJEIfCt/LILo./f, frAPA 190• oo o •o; .0o o • o o • • • tooOL 5%~r- ~RANa-• I I o~_...-~o .~I-~ 1-0_1-60 ,IIJO .L1.,l-L-L.L....L.L....L-l-L-J.--L-JL......I-l-L-L...L.-..IllJ.I.L..L.-l--L-J..--'--L-l.....L~--L-Jl-J-l...l-.l.-L.-.L..J,.....L...L-I 10 15 20 25 30 35%210- -{j/f'Et/TATEA MEOIE A Tt/BEtrCULILO~ ETAPA A Il-A180120uo50• t..:. • • • •fOI. 5%.RANG~P-I--•. o ..... i,,:,"~.~JO 1 10 15 2(J 25 JO J5Fig. 7 - Variaţia soiurilor pentru ca.racterul: greutatea medie a tuberculilor.


ELEMEN".iE CC:NSTITUTIVE IN GERMOPL.A:SMA DE SOLANUM '1Uf:iERO::;UM LFig. 8 - Gruparea soiurilor după coeficienţii de corelaţie (P ;;: 90%)Pe baza datelor experimentale s-a încercat o primă grupare a soiurilorîn tipuri funcţionale (figura 8). Luînd în consideraţie coeficienţii de corelaţiede probabilitate statistică de reproducere de minimulTI 90% din cazuri şinumerotînd aspectele masei vegetative corelate s-au constituit pentru etapa 1de recoltare, gru,pe simple unde producţia este definită direct proporţionade NV, IVP, NTF şi în special de GT şi gru,pe mix-te (grupa 1.6., 2.4., 1.5.6.1.3.5.6. etc). 5e remarcă că NV în etapa 1 este' direct corelat cu producţia,dar nu este explicat prin legătura cu NT, deoarece rangurile acestora nucorespund. Interesant este şi faptul că producţiase corelează invers cu NFVPdar direct cu NTF. Corelaţiile sînt parţial asemănătoare cu cele identificateşi de alţi autori (8/12/1), dar sînt diferite de cele găsite de Iritani (7)pentru etapa 1 de recoltare. Din corelaţiile prezentate rezultă că importantpentru producţiatimpurie este dezvoltarea cît mai rapidă a unei tufe cu mulţivreji, cu o cît mai bună acoperire, cu frunze cît mai bine repartizate în tufă.Prilnele cinci soiuri în etapa 1 (STA, TER, DSL şi IJS) sau următoarele,pe locurile 6-10 ca producţie (POl, OST, HEI) sînt situate în diferite grup~,deci pot coexista mai multe tipuri funcţionale de bună producţie.Un alt procedeu de clasificare este realizat prin gruparea celor 40 desoiuri în etapa 1 de recoltare cu ajutorul coeficienţilorde similaritate (figura. 9).Soiurile similare cu cel puţin altele două au fost cuprinse în mulţimea tipurilorcomune. Soiurile de bună producţie ca Muncel pe locul 3 din cele 40analizate sau Heideniere, pe locul 9, sînt singurele, spre deosebire de Ostara,Poiana, Galina care sînt asemănătoare cu alte soiuri. Aprofundarea analizei


S. CHIRUr------------.I tJ II".1II'LEGENOA:1· f'1ftO 18 SJ;4IfT19 TEFtJrAfII ArflllvCt€t.il DALtA2' /:lSSEL.Sl'EIf'o 9 ~4LtWAf5 Ft1tANA220STAtrAfi"Iri:fO 60LOENIEIf8ţFig. 9 -Gruparea soiurilor prin coeficienţii de similaritate pentru producţia detuberculi şi şase aspecte vegetative la epoca 1.


ELEMENTE CONSTITUTIVE IN GERMOPLASMA DE SOLANUM TUBEROSUM L 39~şi Gomplexa:rea ei pentru NT şi GMT poate duce la individualizarea sub grupelorcomponente (2-3-15-22-19; 3-13-.10-34; 5-8-7-37; 33­29-39-25), acestea trebuind testate şi prin analiza funcţiei discrimi nantCONCLUZIIVariaţia expresiei fenotipice a caracterelor la cele 40 de soiuri analizatea fost mai mare în etapa 'a II-a comparativ cu etapa 1.2 Pentru fiecare caracter analizat, majoritatea soiurilors-a plasat înjurul mediei (x iO ), soiurile inferioare şi cele superioare schim.bîndu-se cucaracterul şi cu etapa 1.3. Variaţia mult mai pronunţată a NFVP comparativ cu celelalte elementeconduce la ideea individualizării de tipuri foliare (APT.M, UNZ şiARA~ şi de tipuri echilibrate (BAL).4. Pot exista mai multe tipuri funcţionale de bună producţie, corelaţiiledeterminateindicînd că o producţie timpurie se realizează la o dezvoltareapidăa unei tufe cu mulţi vreji şi cu frunze cît mai uniform repartizate.BIBLIOGRAFIE1) Al sfii k, P. 1. Sclccţţiia kal'tojelea v Bielorussii. In: Minsk Uradjai, p: -40-"'l7, 1979. nLI o na 1d, C. M. Thc breeding of crop ideotypes. In: Euphytica, 17, p.: 385-103, 1968. 3}­F e j t, J., H rus k a, L., Ras a c h a va, M. Vliv typu nate 11,a ncktol's hospodarske v!asnostÎ>bra.mbOfu. In: Rastlinna Vyroba, 29, p. 131- 137, 198.3. (4) G aur, P. C., G u P t a, P. K.,K is har e, H. Studies an genetic divergense in potato. In: Euphytica, 27, p:361'-:368, 1978.(5) Gr ă din a r u, N., P a fi fii, Gh. Cercetări privind variabilitatcabentru cara.cterul dedinamica formării producţiei la populaţii hibride de cartof de maturitate timpurie. In: AnaleI.C.P.CBraşov, val. XIV, p.: 14--26,1985. (6) H ru ska, L. Prispevek h ideotypu bramboru.In: Acta Univ. Agron. Brno. A, 25, p. 45-52, 1977. (7) J rit ani, W. M., W elI e r, L. D.,IZ Il 0W 1e s, J. Re!ationships bctwcen stem number, tuber sit and yicld of Russct Burb{u~ckpotatoEs. In: Amer. Potata J. 6(60), p: 423-431. 1983. (8) 1\1 ari s, B. Studies on maturit)"yield, under water weight and some other characters oj potato pl'ogenies. In: Euphytica, 18, p:297- 319, 1969. (9) M ura k a fi i, N. Studics 011, variation and sclection of potatqes (SolanumluOerosum L.) II E fject of jcrtilizer level on genetic parameter of agmnomic characters. In: Ja panJ. Breed.. 33(2), p: 160-170, 1983. (10) R,aeu ber, A., Tiemann, H., G riess, 1.Die Anwendung der Clustemnalyse in der Pjlanzenzachtung dargestellt an diaj)loiden Genot:ytxn.In: Arch. Ziicht. 8 (3), p: 181=- 192, 1978. (11) Sin d h u, A. S., Pa n d it a, M. L., Geneticdivergmce joI' yield andits components in potato (Solanum tuberosum L. In: Genet. Agrar., 34.p: 235-244, 1980. (12) S w i e z y n ski, K. M. Selection of individual tubers in potato breeding_TU" Theor. Appl. Genet., 53, p. 71- 80, 1978. (13) Tai, G.C.C. J o U TI g, D.A. Multivariateanalyses oj potato hybrids. 1. Discrirnination between tetraploid-diploid hybrid families ami thei,.,relatl:onship to cultivars In: Can. ]. Genet. Cytal., 22, p: 227-235, 1980. (14) Uma e rus.M. InJluence oj environmen.tal conditiollS on potatoes with special f'eference to plant breedirtg underSwedish conditions. In: Acta Acad. Regiae Sci. Upsaliensis, 13" P. 196, 1970 (15) * * '" BeschreibendeSortenliste jar J{artofjeln, 1970- 1979. (16) * * * Geniteurslyst vom' aardappe!rassen,Wageningen, 1962- 1970. (17) * * * Les variitis de pommes de terre, Paris, 196.5.Predat comitetului de ycdaetarela 15 iulie 1987Rejcf'cnt: dr. ing. T. Gorea.


401:...:\ ·S.CHIRU'·CON'J;RJBvrI9:NS: 'T,OTI;IE IPENTIFICATIONOF SOME,CON:STITUENT. ;ELEMEN.TS('~ THE:GERMOPLASM OF Solanum tuberos't.em. L.AVAILABLE IN THE.COLLECTION, . . .LC.P.C. BRAŞOV . ..' .AbstractIn order to identify production types, there were analysed 9 characters (the number ofsprouts, the height of the main sprout, the length of the median leaf on the main sproutk the~umber,oflea'{es on.the,mCţinsprout,the total number ofleaves, the,nuţIlber oftubers, thetuber yi'~1'd, 'ilIe ..;veight of the plallt, the average weight ~f .the ţubers) in 40 cultivars of thecollection LC.P.C. Braşov. Thevariability of'culti;vars regardirtgthese characterssp.owed the. existance,'of a folial'· type' ş;nd,thatof a.balancedtype. U siJrigthe method' of correl8,bioa coefficients. !:J.;~d; :


ELEMENTE CONSTITUTIVE IN GERMOPLASMA DE SOLANUM TUBEROSUM L 41Liste der AbbildungenAbb. 1 - Die Sortenvarianz fur die Eigenschaft: Stengelanzahl, Hauptstengelhohe.Abb.2 - Die Sortenvarianz fur die Eigenschaft: Lănge des mittelstăndigenBlattes am Hauptstengel,die Anzahl der BIătter am Hauptstengel.Abb. 3 - Die Sortenvarianz fur die Eigenschaft: die Gesamtzahl der BIătter.A bb. 4 - Die Sortenvarianz fur die Eigenschaft: N estgewichtA bb. 5 - Die Sortenvarianz fur die Eigenschaft: Knollenertrag.A bb. 6 - Die Sortenvarianz fur die Eigenschaft: Knollenzahl.A bb. 7 - Die Sortenvarianz fur die Eigenschaft: mittleres Knollengewicht.Abb. 8 - Sortengruppierung nach Korrelationskoeffizienten (P ~ 90%).,A bb. 9 - Sortengruppierung nach Ăhnlichkeitskoeffizientenfur Knollenertrag und sechs vegetativeAspekte zur 1 Epoche.BKJlA)J; B BbUIBJ1EHl1E HEKOTOPbIX COCTABHhIX 3JIEMEHTOB B rEPM0I1JIA3MES. tuberosum, l1MElOIIl;I1XC5I B KOJIJlEKlI.MH H.q.n.q. EPAlliOBPe310MeB l(eJHIX BbUlBrreHHSl npoH3Bo,n:cTBeHHhlx nmoB, 6bIJlO npOaHaJIH3HpOBaRo 9 CBOHCTB Y40 COpTOB KorrrreKUHI1 H.q.n.q. EpallioB, a HMeHHO:'IHCrro cTe6rreH, BhlCOTa frraBROTO cTe6JHI,'!Hcrro JIHCTbeB Ra OCHOBHOM cTe6rre, 06mee 'IHcrro JIHCTbeB, 'IHCrro Krry6Heii, Bec 60TBhI, npOH3­BO,n:CTBO Krry6Heii, cpe,n:HHH Bec Krry6Heii. Pa3Ho06pa3He COpTOB no 3THM nOKa3aTeJHIM BbUlBHJIOlIaJlilqHe JIHCTBeHHoro H ypaBHoBellieHHoro THna.I10Jlh3Y5ICb MeTo,n:OM K03lPcPHl(HeHTOB COOTHOmeHH51HK03cPqniUHeHTOB CXOlKeCTH (no PEEEPY), aBTOp nOnhrraJICH c,n:erraTb rrepByIO rpymrnpOBKyCOpTOB. 06HapY:>KCHO HarrHqHe HeCKOJIbKHX BbICOKO npO,LO'KTHBHhIX QJyFKUHOHaJIhHhIXiHnOB.Ta6AUlţbl,Ta6A. 1 - BapHaUHSl lPeHOTHIlHqeCKOfO Bblpa)J(eHH51 paCTeHHSl KapTocPeJI51 40 COpTOB.IIepelJ.ellb PUCYllKO/1Puc. 1-BapHau;H5I COpTOB no npH3HaKy: qHCrro cTe6rreii, BhlCOTa rJIaBROTO cTe6ml.Puc. 2 - BapHal(H51 COpTOB rro npH3HaKy: ,n:rrHHa Cepe,LI.HHHOrO rrHCTa. Ha OCHOBHOM cTe6n:e,qHCJIO JIHCTheB Ha OCHOBHOM cTe6rre.Puc. 3 - BapI:IaUHH COpTOB ilO npH3HaKy: 06II{ee qHCrrO JIHCTheB.Puc. 4 - BapHaIJ;IiSl COpTOB no npH3HaKy: Bec 60TBbI.Puc. 5 - BapHaU;HSl COpTOB rro npH3HaKy: rrpOH3BO,LI.CTBO Krry6Heii.Puc. 6 - BapHal(HSl COpTOB no npH3HaKy: '!Hcrro Krry6Heli.Puc. 7 - BapHauHSl COpTOB ilO npH3HaKy: Cpe,LI.HHH Bec Krry6Heli.Puc. 8 - rpynnHpoBKa COpTOB no K03lPlPHI.J:HeHTaM KOpperr5Il(HH (P ~ 90).Puc. 9 - rpynrrHpoBKa COpTOB ilO K03lPQ:m:u;HeHTaM CXO)ă(eCTH B npOH3BO,LI.CTBe KJIy6Heli H wecn.BereTaTIIBHhIX aCneKTOB B nepByIO 3UOXY.


LUCI:. ş-t. (Anale), LC.P.C. Braşov, voI. XVICERCETĂRI PRIVIND INCOLŢIREA CARTOFULUI PENTRUsĂMINŢĂ DIN CATEGORII BIOLOGICE SUPERIOAREV. T OADER, M. BERINDEI, FELICIA MITROIÎn perioada 1982- 1985 s-au efectuat experienţe pentru stabilireainfluenţei încolţirii cartofului pentru sămînţă din categoria biologicăelită asupra producţieitotale de tuberculi, producţieide sămînţă, producţieicomerciabile, nu~ărului de tulpini principale, a numărului şi greutăţiituberculilor/cuib. Incolţirea tuberculilor s-a executat în solarii simple prevăzutecu o singură folie de polietilenă, în solarii duble cu două folii depolietilenă distanţate la 15 cm între ele şi în sere. Temperatura din solariia fost dirijată cu ajutorul sobelor tip cotlon şi încălzite cu deşeuri lemnoaseatunci cînd temperatura a fost.în scădere.Sporurile de producţie totală şi desămînţă au fost la soiul Desiree şi Eba de 4-5 t/ha, şi nu s-au obţinutsporuri de producţie la soiul Ostara plantat spre sfîrşitul perioadei optimede plantare a cartofilor de sămînţă. Prin îElcolţire a crescut numărul detulpini principale şi de tuberculi la cuib. Incolţirea determină creştereaproducţiei tuberculilor din fracţia mare de sămînţă atît la Desiree cît şila Eba. Infecţia cu viroze grave şi uşoare nu a fost influenţată de metodede încolţire. Lădiţele pot fi aşezate atît în linie cît şi sub formă de şah, nediferenţiindu-sepr?ducţia de tuberculi şi infecţia cu viroze în funcţie deaşezarea IădiţeloL Incolţlrea soiurilor semitardive şi tardive în solarii simplesi duble este eficientă. Plantarea mecanizată diminuează cheltuielile cu'108 lei/ha şi disponibilizează o mare forţă. de muncă manuală..Producerea cartofului pentru sămînţă cu infecţie virotică mInImă presupuneo serie de elemente tehnologice specifice: tratamente în timpul vegetaţieiîmpotriva afidelor vectoare, eliminarea plantelor bolnave şi netipicefertilizarea adecvată şi întreruperea vegetaţiei pentru prevenirea infecţiilorcu viroze grave din partea aeriană a plantelor în tuberculi, cînd zborul afidelorînregistrează valori maxime (11).întreruperea vegetaţiei în iulie - începutul lunii august pentru categoriilebiologice superioare, determină diminuarea producţiei de tuberculi,ca urtnare a scurtării perioadei de vegetaţie. Prelungirea perioadei de vegetaţiepentru sporirea producţiei poate fi realizată prin plantarea timpurie


44V. TOADER ŞI COLABORATOJ.trr ,.(10) şi prin răsărirea nlai rapidă a plantelor. Cercetările efectuate cu tuberculide sămîntrl. au arătat că prin încoltire se înregistrează în Elvetia o răsă.rire;mai timp~rie în medie cu 11 zile (12); în D.R.S.S. şi Irlanda cu 5~6 zile (8, 15),În Turcia cu 8 - 13 zile (4), iar în ROlnânia cu 5 zile (2).H.ăsărirea mai timpurie datorită încolţirii tuberculilor înainte de plantareface ca tinerele plante să fie mai puţin susceptibile de a fi distruse deRhizoctonia sp. (8).lncolţileatubcrculilor înainte de plantare permite efectuarea în timpuloptim a două lucrări de importanţă deosebită pentru sănătatea cartofilorde sămînţă şi anume eliminarea plantelor virozate şi recoItarea timpurie (2).Sporurile de producţie obţinute în Elveţia ca urmare a încolţirii tuberculHarde sămînţă aţl fost de 4 - 6 t/4a .(12). Pa 1 m e t:şţ J fi r viscitaţi de H ar ri s .au. obţinut în Anglia prin 'încolţirea tuberculilory.n sporde producţie de 5 t/ha pentru cartoful din zonele în care vrejii au fost distruşila sfirşitulluiaugust, în timp ce în zonele unde culturile vegetează pentru olungă perioadă de timp, tuberculii neîncolţiţi dau aceleaşi producţii ca şi!tuberculii încoltiti.H.ezultatel~ 'investigaţiilor efectuate de Car 1s s o n arată că prinîncolţirea tuberculilor se obţin producţii mai mari comparativ cu variantaneîncolţită atît în nordul cît şi în sudul Suediei (1).G u ne l deşi realizează o răsărire mai timpurie în Turcia, nu a g5.sitefect semnificativ asupra producţiei totale, datorat încolţirii tubercullloLMajoritatea cercetărilor efectuate reliefează importanţa încolţirii tuberculilorpentru culturile de sămînţă, şi că nu prezintă interes pentru culturilede consum decît în zonele cu perioade mai scurte de vegetaţie, unde prinîncolţire se oferă posibilitatea recoltării mai timpurii toamna, cînd adeseasînt temperaturi scăzute şi nlulte precipitaţii, fiind de mare importanţ.ă catuberculii să poată fi recoltaţi pe vreme uscată şi caldă pentru a-i prevenide atacul diferitelor boli.în ţara noastră, cercetări referitoare la diminuarea răspîndiriivirusurilorca urmare a încolţirii la întuneric a tuberculilor au fost efectuate de C o j 0­car u (2).Ţinînd cont de aceste rezultate şi de situaţia energetică s-au realizatexperienţe cu încolţirea tuberculilor pentru obţinerea de sămînţă elită, cuscopul de a verifica în condiţiile ţării noastre dacă este posibil ca încolţireatuberculilor să se efectueze si în alte spatii decît serele care folosesc surse deenergie din con1bustibili fosiii şi care au devenit din ce în ce mai deficitari.MATERIALUL FOLOSIT ŞIMETODA DE CERCETAREîn perioada 1982-1985 s-au organizat la LC.P.C. Braşov două experienţecu încolţirea tuberculilor proveniţi din superelită. Pentru a stabiliinfluenţa încolţirii tuberculilor asupra producţiei, elementelor componenteale producţiei şi calităţii s-au luat în studiu următorii factori (experienţa 1:a) soiul (al - Ostara, a 2-- Desin~e, a 3- Eba) ; b) încolţirea tuberculilor (b i ­neîncolţit, b 2- încolţit în solar simplu, b 3- încolţit în solar dublu, b t ­încolţit în seră):în experienţa a 2-a s-a urmărit influenţa modului de aşezare a lădiţelorasupra producţiei şi s-a experinlelltat cu soiul Desiree. Experienţa


!NCOLŢIREACARTOFpLUJ . PENTRU. SAMINŢA45a cuprins 2 factori: a) încolţirea tuberculilor (al - neîncolţit, a 2- încolţitîn solar simplu, a 3 - încolţit în solar dublu, a.i - încolţit în seră) ; b) modulde aşezare a lădiţelor (bl -linie, b 2 - şah).Solarul simplu a fost acoperit cu un singur rînd de folie din polietilenăcu lăţimea de 9-12 m şi grosimea de 0,2 mm. Solarul dublu a fost acoperitcu două rînduri de folie distantate între ele la 15 cm, cea inferioară fiind susţinutăpe arcuri metalice'de a~elaşi tip ca şi solarul simplu. încălzirea sereia fost r~alizată cu gaz metan, iar solarul cu deşeuri lemnoase. La fiecare capătal solarului s-a montat cîte o sobă cu cotlon marginal din care pornesc conductela înălţ',hnea de 1,5 m prin care circulă fumul şi· căldura. în sobe s-au ars deşeurilemnoase atunci cînd temperatura mediului exterior a fost în scădere.În zilefe cu cer senin, s-a folosit energia solară, existînd chiar posibilitateaca temperatura să atingă valori de 30-35°C, mult peste temperatura necesar~tincolţirii, putînd deshidrata tuberculii şi deteriora starea fiziologică aîncolţirii tuberculilor (18). Solarul se acoperă prin· suprapunerea capetelorde folie la mijlocul solarului pe o lăţime de 50 cm. Cînd temperatura în solardepăşeşte 18°-20°C. se îndepărtează folia de la capete şi de la locul de suprapunere.Tuberculii din fracţia 45-60 mm, aşezaţi în lădiţemici (5?0/350/250mrn)în 2-3 rînduri suprapuse revenind cca 6 kg tuberculijlădiţă, au fost puşi laîncolţit cu 26-30 zile înaintea plantării, în salarii neefectuîndu-se tratan1enteîmpotriva afidelor. Pentru fiecare soi şi variantă de încolţire au fost analizaţi30 de tuberculi pentru numărul, lungimea şi grosimea colţilor formaţi. Experienţas-a amplasat pe sol cernozomoid cambic, bine aprovizionat în azotsi fosfor si mediu aprovizionat în potasiu. Metoda de asezare a variantelor~ fost pai-cele subdivizate cu 4 repetiţii. 'Plantarea tuberculilor s-a executat spre sfîrşitul perioadei optime deplantare a cartofului pentru sămînţă (10.IV.-23.IV.), în ideea surprinderiieventualelor infecţii care s-ar produce în solarii în luna aprilie cînd temperaturaeste în crestere si afidele vectoare devin active.tntreruper~a ve~etaţiei s-a efectuat la avertizare, diferenţiat în funcţiede soi .. Pentru evitarea relăstăririi, tulpinile au fost smulse, iar tn timpulvegetaţiei, înaintea înfloritului s-au înregistrat virozele, plantele bolnavenefiind eliminate. Rezultatele experimentale au fost relucrate prin 11letoda.analizei varianţei şi a corelaţiei.REZULTATE ŞIDISCUŢIIîntre metoda de încolţire şi soiurile experilnentate există interacţiune,in sensul că incolţirea tuberculilor a influenţat diferit producţia totală deiuberculi (tabelul 1). Astfel media celor 4 ani experimentali sugerează că lasoiul Ostara nu se obţin sporuri de producţie faţă de varianta neîncolţită,decit în varianta încolţităîn seră. Acest spor mediu, asigurat statistic la limitade confidenţă P 5% se datorează influenţei puternice a încolţirii tuberculilorîn seră Într-un singur an (1983) asupra producţiei totale. Lipsasporurilorde producţie în ceilalţi 3 ani de experimentare la soiul Ostara concluzionează.că pentru acest soi plantat spre sfîrşitul perioadei optime, încolţirea în seră


V. TOADER ŞI COLABORATORIITabelul 1Producţia totală (t/ha) funcţie de varianta de încolţire, 1982-1985VariantaNeîncolţitIOSTARADhSIREEEBAI± tlha I II I \ I Itlha % tlha ± tlha I % tlha ± tlha %I 30,3 a - 100 I 33,3 a - 100 132,6 a - 100Încoltit în so-_ Iar'simplu 32,2 a 2,0 106 38,1 b 4,8*** 114 37,7 b 5,1*** 116Incolţit în solardublu I 32,0 a 1 1 106 38,2 b 4,9*** 115 37,1 b 4,5*** 113ÎncoIţit în seră 32,5 b 2,2* ,7 107 38,4 b 5,1*** 115 37,7 b 5,1*** 116DL 5% = 2,1 tiha ; LD 1% = 2,6 tiha ; DL O,i% = 3,3 tihaIInu se justifică, cihiar dacă pentru media 1982-1985 se înregistrează un sporde 2,2 tfha. Cercetările lui Jos e ph < şi colab. (5) au scos în evidenţă căpentru soiurile timpurii, cînd se doreşte obţinerea unui număr mare de tubercuIide sămînţă, perioada de încolţire a tuberculilor trebuie să fie scurtă.Probabil că datorită dinamicii de acumulare a producţiei la soiurile timpuriişi mai ales în cazul plantării spre sfîrşitul perioadei optime şi la categoriabiologică elită, la care vegetaţia se întrerupe mai tîrziu ca la SE şi ESE, numai apar diferenţe între variantele încolţite şi neîncolţite. Ta y lor (16)precizează că soiurile de cartof nu reacţioneazăsimilar la încolţirea tuberculilorşi că acest tratament poate sau nu să conducă la avantaje în creşterea plantelorsi a productiei.La soiul Desiree s-a obţinut un spor de producţie prin încolţirea tuberculilorde 4,8-5,1 tjha, între variantele de încolţire nefiind diferenţe de producţie.Practic soiul Eba a realizat acelaşi nivel şi spor de producţie ca şiDesiree, indiferent dacă tuberculii au fost încolţiţi în seră, solarii simple sauduble. Sporuri de producţie similare de 12-15% au fost obţinute şi de Reu s tşi colab.(13) prin încolţirea tuberculilor timp de 12 zile la soiul semitardivMaritta, şi nu a obţinut diferenţieri între variantele încolţite şi neîncolţitela soiul Saturna şi Bintje. T o o s e y (17) precizează că încolţirea tuberculilorde sămînţă este favorabilă pentru plantările tîrzii şi la recoltările timpurii.Rezultatele privind producţia de sămînţă STAS (30-60 mm) obţinutăla cele 3 soiuri sub influenţa încolţiriisînt prezentate în tabelul 2. Se constatăcă şi la producţia de sămînţă există o interacţiune soi x variantă de încolţire.Astfel la Ostara producţia de sămînţă nu este influenţată de metoda de încolţire,realizîndu-se 22-23 tjha. La soiurile Desiree şi Eba se obţin producţiide sămînţă de 28-30 tjha, cu un spor de producţie datorat încolţirii de 3,8­5,7 tjha. Se constată că între variantele de încolţire nu sînt diferenţierisemnificative.Producţia de sămînţă reprezintă 73-79% din producţia totalăla Desiree şi Eba şi datele concordă cu cele obţinute de Ma n şi D rai ca(11) pentru prima etapă de întrerupere a vegetaţiei.Sporurile de producţie totală şi de sămînţă realizate la soiurile Desireeşi Eba prin încolţire pot fi explicate prin prelungirea perioadei de vegetaţiecu 6,5-7 zile ca urmare a unei răsăriri mai timpurii a variantelor încolţite(tabelul 3). Comportarea similară a variantelor de încolţire a tuberculilor


5,7*** Ei4,5*** 1195,2*** 121DS5% 5,4 3,6TabElul 3lfIio.....Influenţa Îl1colţidi a~upl'a prq'd.'ucţieÎ ci€ ~ămÎnţ;i (tjha), 1982-1985VariantaOSTARA-,% (-JillI DESIREE I EBA.pro."~'~--~I~--~I-'--'--'~I%~ro.lli~'·'~-I·-.-'~I"-~I" % din pro.__t/I=--..I ±t /ba I % !ducţja totalăI ttha + t/ha . % dUC\Î:1 totală t/h~ ± t/ha _. % ducţia totalăNeîncolţitÎncolţit solar simpluÎncolţit solar dubluÎncolţit În serl23,222,722,522,2-,0,5-0,7-1,010098979677707068I 24,6 1 I I 74 I28,430,028.73.8***5,4***4,1***11912211775797523,929,628,429,1.c..- .:..- ....:.... . ,1'-- _II73797777DI. 5%=o2,Ot/ha; DI. 1%=2.7t/ha; DL O,1%==:l,4t/lu2(îOţ'l-8~ ;p.n~O~c:S~l"J Z~Numărul de zile între plantat ~j răsăril, funcţic dc varianta de încolţire~CfJJ;p.a:~VariantaNeîncolţitIncolţitDiferenţaNumă.rul de zile Între plantat şi răsăritOSTARA \ DESIREE I----·---]'982 1982 19821982 1 1983 I 1984 I H}85 I 1985 1982 I 1983 I 1984 I 1985 I 1985 \ 1982 1 1983 I 1984 ! 1985 I 1985 ,-·-----·"--~i-1'.. "1-i l' I40 36 28 30 33,5" 'H "i 1 31 34 37,6 a 44 42 34 35 33,ga 36,6 a33 28 19 I 26 26,5 I b 38 34 23 30 31,3 b 38 I 35 26 30 32.3 b 30,0 b7 8 9 4 I 7,0 6 7 8 i 4 6,3 (5 7 8 5 6,5 I 6,61, ,EBAMedia I


V~ TOADER' $1 COLABORATORII'se datorează' influenţei asemănătoare a condiţiilor de încolţire (temperatură~lumină şi umiditate relativă) din seră şi solarii asupra creşterii 'colţilor (tabelul4). Din comparaţia multiplă a variantelor se observă că practic s-auobţinut aceleaşi. rezultate pentru numărul, lungimea şi grosimea colţilor"atît în varianta de încolţire în solar simplu sau dublu, cît şi în seră.Tabelul 4Influenţa încolţirii asupra numărului (Nr), lungimii (L) şi grosimii colţilor (G), :1982-1985Varianta, -IOSTARA \ DESIREE 1 EBA I, L(cm) I G(mm)' Nr. I L(cm) I G(mm) I L(cm) IG(mm)'~'I, \'Nr. Nr.Încolţit în solar simplu 7,OaI 1,03. 6,13. 6,03. 1,Oa 7,9 a5,73, 0,83, 6, la.Încolţit în' solar dublu 6,03. 1,23. 6,23. 6 '}3. 1,2 a 5,8 a ,4


INCOLŢIREXCARTOFULur PENTRU SAMINŢADe altfel, corelaţia Între numărul de tulpini principale şi numărul totalde tuberculi·la cuib esţenesemnificativălaOstara (r = 0,78) şi pozitivă, şidistinct semnificativăla Desireeşi Eba(G-,97**şi0,9,8**).Din tabelul 5 se observăcă prin creştereacu o unitate. a numărului de tulpini principale la cuib, numărultotal de tuberculi creşte cu 0,68 la Desiree şi cu 0,44 la Eba. Corelaţiapozitivăsemnificativă se stabileşte şi ÎntrenuIhărul de tulpini şi numărul detuberculi de sămînţă la cuib pentru soiurile Desiree şi Eba (r = 0,95*) şi nuexistă corelatie între cele doua caractere la soiul Ostara. Cresterea număruluide tulpini 'Rrincipale la cuib cuo unitate determinăo creştere ~u 0,55 la, DesiL'eeşi cu 0,341a Eba a numărului de tuberculi de sămînţă din cuib (tabelul·'6).Jos e p h şicolab. (6), T o o s e y şi colab. (17), găsesc că încolţirea a'a:Vptun efect marcant asupra numărului de tuberculi şi creşterii producţiei.Tabelul 6Coeficienţii de corelaţie (r)şi l"egtesia liniară dintJ:~ nUlllărulde tulpini principale (x) şi numărultotal de tuberculi (Yl) şi de sămînţ~ la cuib (yz) il ~ 4 '.,OSTARAIDESIREEEBAY 1 =5,15 + 0,30 x11\ = 5,04 + 0,68 xI r 1 = 0,97**IY, ~ 6,21 + O,ii ~1'1 =0,98** ,Y2 =7,19-0,37xY z =4,,09 + 0,55 xy~ = 5,24 + 0,34 xI r Q = 0,92I -r 2 = 0,95*1' z = 0,95*Influenţa încolţirii asupra unor caractere aleplant'ei,depind~nu nu.tllaide durata şi condiţiile de încolţire, dar şi de vîrsta fiiiologică a tuberculilordinaintea încolţirii, care este determinată de data plantării, recoltării şi acondiţiilor de păstrare (9, 13).De n t şi colab. (3) au stabilit o corelaţie liniară Între tuberculii ·dediferite greu:tăţi, numărul de colţi pe tuberculi şi numărul de zile de încolţireşi de asemenea Între numărul de tulpini şi greutatea tuberculiloL Funcţiacare cuprinde toţi factorii anunţaţi a arătat că mai important decît greutateatuberculîlor în determinarea numărului de colţi este durata încolţirii.Prin încolţirea ;tuberculilor, creşte ponderea nUlnărului de tuberculi şia greutăţii acestora din fracţia mare de săm.înţă reprezentînd 55% şi respectiv70% pentru soiurile Desiree si Eba (tabelele 7, 8). Între variantele de încolţirenu se semnalează difere~ţieri semnificative pentru ponderea număniluişi a greutăţii tuberculilor. .Influenţa nlodului de aşezare a Iădiţelor cu tuberculi asupra producţieitotale şi de sămînţă este prezentată în tabelul 9. Comparaţia multiplă Întrevariante relÎefează lipsa de semnifîcaţie Între variantele de încolţire: şiaşezare a lădiţelor atît la producţia totală de 37,5-38,0 t/ha cît şi la producţiade sămînţă de 27 1 4-28,7 t/ha. Faţă de varianta ncîncolţită se obţin sporuri


50V. 'rOADM ŞI COLABOnA~01UITabelu! 7Numărul de tuberculi din fracţiile 45-60 mm şi 30-45 mlll exprimat procentual din numărultotal de tuberculi de săminţ~, 1982--19,85Varianta! ~o din nr. de tuberculiOSTARA I DESIREE I EBA---!45-60 fim I 30-45 rom i 45-60 rom 130-45 rom 4~-60 rom i 30 -45 mml~ejncolţit1 !neolţit în solar simplul Incolţit în solar dubluI încoJţit în seră.160 b 40 52 3 48 533, 47593. 41 54 b 46 5S b 45581\ 42 SSb 45 56 b 4464 c 36 5S b 45 5.5 b "!5Tabelul 8Greutatea tuberculilor de sămînţă din fracţiile45-60rom şi 30.;.....45 mIU exprimată procentual,1982--1985-------------------~----------VariantaNeincolţitîncolţitîncolţitÎncolţit în serăîn sola.r simpluîn solar dublu--------------_.DS 5".. 2%% din greutatea tube~culilor de sămînţă . IOSTARA I D~SIREE \ EBA -. I45-60 mm \ 30-45 mm 45-60 roro 130-45 rom 45-60 rom I~1O-·f5 rom I\- II 1 I i73& 27 I 67';), 33 I 60.'1\ 3.1 t7S b 25 69 D 31 I 72 Le l' 29 I: 743.b 26 I 69'0 31 I 7 1b i 28\ 78 br 22 I 70 b 30 73 c 1 27de producţie asemănătoare ca ŞI In prima experienţă, sporurile de producţietotală fiind cuprinse Între 4,0-5,0 tjha, iar de sămînţ:ă de 4,0-5,3 tjha (tabelul9). Producţia comerciabilă nu a fost afectată de încolţirea tuberculilor şi deTabelul 9Producţia totală şi de sămînţă (30-50 fiUl) 1:1. soiul Desi~ee funcţie de varianta de încolţireşi aşezare a Iădiţelor cu tuberculi, 1933-1985\VariantaProducţia total'" Producţia de sămînţătJha ± t/ha % t/h:l ± t/ha ~.~1i J;Jeîncolţit 33,5 100 23,4 100Incolţit în solar simplullinie 37,8 4 ,J~*** 113 27,8 4,4*** 119! Încolţit în solar simpluişah 38,0 4,5*** 113 27,4 4,0*** 117I Încolţit în solar dublu-Ilinie 37,6 4,1*** 112 28,2 4,8*** 121Încolţit în solar dubluşah37,5 4,0*** 112 28,6 5 ,'-' ')*** 122!ncolţit in seră-linie 38,1 4,6*** 113 28,7 5,3*** 123Incolţit în seră-şah 38,5 5,0*** 115 28,3 4,9*** 121DL 5% 2,2 t/ha 2,4 tJb"a1% 2,8 t/ha 3,0 tfhaO,Pk 3,7 t/ha 4,0 t/lla


lNCOLŢIREA CARTOFULUI PENTRU SAMINŢA51aşezarea Iădiţelor (tabelul 10). Influenţe semnificative datorate încolţirii sîntla numărul de tulpini, de tuberculi totali şi de sămînţă la cuib. Astfel, dacă lavarianta neîncolţită numărul de tulpini la cuib este de 4,3, la variantele încol-­ţite se realizează 5,9-6,4 tulpini la fiecare cuib (tabelul 10). încolţirea determinăo creştere a numărului de tuberculi de la 8,0 în varianta neîncolţită la9,0-9,4 în variantele încoltite. Tuberculii de sămîntă cresc semnificativ prinîncolţire de la 6,6 în varia~ta neîncolţită la 7,3-7:7 la variantele încolţite.TabelvllOProducţia comerciabilă (%), numărul de tulpini principale şi numărul de tuberculi la cuibuncţie de varianta de încolţire şi aşezare a lădiţelor cu tuberculi la soiul Desiree, 1982-1985Numărul de tuberculi/cuibNumărul deProducţia Varianta tulpinicomerciabilăÎncol ţirea/aşezareprincipale% la cuib total sămhl.ţl~eîncolţit 98,03. 4,3& 8,0a.- 6,6&Incoltit în solar simplu-linie 98,6 a 6,l b 9,2 b 7,6 b!ncolţitîn solar simplu-şah 98.53. 6,Ob 9,3 b 7,4 bIucoltit în solar dublu-linie 98,43. 5,9 b 9.0 0 7,3 bÎncoltit în solar dublu-şah 98,7 a 6,4 b 9, lb 7,i DÎncolht în seră linie 98, la 6,2 b 9,4 lil 7.5'1#DS 5% 0,8 1,2 0,7 0,7în tabelele 11 şi12 sînt prezentate rezultate privind infecţia cu virozeuşoare şi grave funcţie de varianta de încolţire la soiurile Ostara, Desiree şiEba şi în funcţie de varianta de încolţire şi aşezare a Iădiţelor cu tuberculi lasoiul Desiree. Cea mai lnare infecţie cu viroze grave s-a înregistrat în 1982la soiul Ostara, iar la Desiree şi Eba în 1985.Procentul scăzut de viroze uşoare şi grave şi lipsa unei tendinţe clare peani, soiuri şi variante faţă de neîncolţit ne p~rmite să afirmăm că în timpulîncolţirii nu s-au realizat infecţii semnificative (tabelele 11, 12). Răsărireamai timpurie cu 6-7 zile datorată încolţirii face ca plantele să ajungă într-unstadiu mai avansat de vegetaţie şi prin urmare prezintă o rezistenţă fiziolo-­gică de vîrstă mai lnare la infecţii, iar pe de altă parte lanul de cartof bineîncheiat datorat avansării în vegetaţie şi a numărului mai mare de tulpini.Îngreunează circulaţia afidelorÎn cultură şi ca atare este limitată răspîndireavirusurilor în timpul vegetaţiei (2).în literatură nu sînt semnalate date referitoare la infecţia cu virozedatoratăîncolţirii. Dacă se observă afide în solarii, prin 1-2 tratamentese poate elimina aCeastă posibilă sursă de infecţie. în aceste experienţe afideIenu au fost combătute, tocmai pentru a putea înregistra eventualele infecţiivirotice. din timpul încolţirii.


V. TOADER ŞI COLABORATORII7. Plantarea mecanizatăcu maşini speciale care să nu rupă colţii tuber­9Culilor determină reducerea cheltuielilor cu cca 108 lei/ha şi în acelaşi timp,forţa de muncă manuală este diminuată cu 2,79 z.o.fha.BIBLIOGRAFIE1). Ca ris s o n, H. Presproltting oj potatoes at dijjerent latitudes. Abstracts of Conference'1"apers, EAPR, Interlaken, 1984, p. 272-273. (2). C o jocar u, N. Epoca de plantare şiinjecţia cu virusuri. Anale LC.P.C. Braşov, voI. II, 1970, p. 61- 68. (3). D e n t, J. B., Hal k o n,(W. S., Influence oj time of sprouting and weight oj stored seed tubers on the produetion of sproutsandshoots. Eur. Potato J. 12, 1969, p. 49-58. (4). G ii n el, E. Ejjeet of the length of pres­.prouting period an the yield and some characters oj potatoes. Abstracts of conference papersEAPR,Interlaken, 1984, p. 270-271. (5) Har ris, P. M. The potato crap. London Champman80 HalI, 1977, p. 342. (6) Jos e p h, E., Mii n s te r, J., Ma yo r, G. Contribution a l'itudede la pomme de terre. EUL Potato J. VoL II, nr. 1 (March), 1959, p. 1-19. (7) K u i s m a, P.sprouting of seed potatoes and automatic planting. Abstracts of Conference papers, EAPR, Interlaken,1984, p. 166- 167. (8) Lam b ros o w, A., L. Der Einfluss des vorkeimens (jarovisation).atef die widerstandsfăhigkeit gegen Krankheitenund auf die steigerung des Kartoffeletrages. Eur.Potato, J. voL II, nr. 1 (March), 1956, p.78.-81. (9).Van L o o n, G., D., H ou w ing F.,J. The ejfects of foresprouting and physiological age of seed tubers on development and yield ofpotatoes. Abstracts of Conference papers, EAPR, 1984, p. 237. (10). Ma n, S., D rai c a, C.Influenţa epocii de plantare asupraprodueţiei şi infeeţiei cu virusurile transmise prin afide înculturile de cartofpentru sămînţă. Anale LC.P.C. Braşov,voLIX, 1978, p. 21- 33. (11) NI an, S.,D rai ca, C. Influenţa întreruperii vegetaţiei asupra prevenirii şi răspîndiriiinfecţiilorcu virusurileY şi al răsuciriifrunzelor în cultura cartojului pentru sămînţă. Anale LC.P.C. Braşov voI. X,1979, p. 41- 51. (12) Mii n s t e r, J. M ethode zur Beobachtung der entwicklung dervirusubertragendenBlattlăuse zwecks Ansetzung des Fruherntetermins und dessen Ruckwirkungen auj denertraganSaatkartofjeln.EuLPotatoJ.vol.I, 1958nr.l(March), p. 31-38. (13) Mii.nster,J.Injluence de dijjerentsproccdes de pegermination sur la tuberisation ",t le rendenzent de la p01nmede tene. Abstract of paper read at the Meeting of the Physiology Section at Innsbruck and,Viena. Eur. Potato J. 11 (1968). p. 291. (14) Reu s t, W., Mii n s te r, J.,W i n i ger, A.F. I nfluence de la duree de pregermination et de l'epoque de plantation sur le rendernent et la qualite"technologique de la pomme de terre 1. Ejects sur le rendement en tubereules el amidon. PotatoResearch, voI. 25, 1982, nr. 2 p. 189- 199. (15) Sau n de r s, H., A. The production oj seedjJotatoes for the mediteranean region. Abstracts of Conference papers EAPR, Interlaken, 1984,p.202-203. Ta y lor, C., E., M c De r m o n t t .Nor a, The injluence oj pre-plantingtreatment oj tubers on the growth and yield of two varieties oj potatoes. Eur. Potato J. voL II,1959, nr. 4 (December) p. 272-277. (17) T o o s e y, R., D. The presprouting oj seed potatoes.Part 1 and II Field crop abst. 1964, 18 (3), 161-168, (4), p. 239-244. (18) Van V 1 i e t, W., F.The sprouting oj potato tubers. Abstract of paper read at the meeting of the Physiology Sectionat Brest on 21 - 25 June, 1965, in EUL Potato J. voI. 8, 1965, p. 244.Predat colectivului de redactarela 15 aprilie 1987Rejerent: dr. ing. C. Draica..RESEARCH REGARDING THE GERMINATION OF SEED paTATO BELONGING T.OSOME SUPERIOR BIOLOGICAL CATEGORIESAbstractDuring the period 1982- 1985, there have been performed experiments in order to establishthe influence of seed potato belonging ta selected biological category, upon the total yieldoftubers, the seed production, the market production, the number.of main stems a hectare, thentţrnberandweight of tubers in c aluster. The germination took place in simple solaria, made ofone polyetilene sheet, in doub1e solaria, made ot twa polyetilene sheets, at a distance of 15 embetween each other, and in green houses. The temperature in solaria "vas direeted by stoves.of cotlon type, heated by wood wastes, if the temperature was lowering. The total yield aud


lNCOLŢIHEA. CARTOFULUI PENTRU SAMtNŢĂ55that of seed incH~se reached in the cultivar Desiree aud Eba 4-5 t a hectare, but no pfOductiollincrease was obtained in the cultivar Ostara, planted at the end of the optimum pla.nti.~lgpe·riod of seed potato. The genllination increases the number of main and of t\lbers in cluste.rsIt a..lso deterrpinates a larger number of tubers of the fraction for seed, both in Desiree andinEba. Infections by severe and easy virus diseases were not influenced by the germinationmethod. The germinatioll boxes may be put in rows, or ches..c; shape; neither the tuber yields,nor the virus diseases are inf1uenced by the steting of boxes. The germination in ha.lf late audin late varieties in simple soIada is efficient. Mechanized planting reduces the C05ts by Hl8lei a hectare and spares much of manual work.Tabl~sTab. 1 - Total yield (tjha) depending an the germination variant, 1982- 1985.Tab. 2 - The influence of gennination upon the seed yield (tfha), 1982- 1985.Too. 3 - Number of days between the planting and the emergence, depending an the germinationvariant.Ttlh. "1 - The inf1ucnce of germination upon the number (Nr), thelength (L) and the thicknessof the germs (G), 1982- 1985.T(~~. 5 - The market production (per cent %), the number of main stems and that of tubersa cluster, 1982- 1985.T ctb. 6- Coefficients of correlation (r) ancl of liniar regression between the n'umber of mainstems (x) and the total member of tubers (Yl) and of seed a cluster (Y2) n = i.T l1.b. 7 - The number of tubers of fractions 45 - 60 mm and 30 - 45 rom, expressed, in p·ercent of the total number of tubers for seed, 1982- 1985.Tab. 8 - The weight of seed tubers of fractions -45- 60 mm and 30 - 't5 mm, expressed in percent, 1982- 1985.TC&o. 9 - Total yield aud yield ofseed. (30-60 mm) in the cultivar Desiree, dependingon thegermination variant and on setting the boxes 'vith thubers, 1982-· 1985.Tş;. 10 - The market prcduction (per cent %), tbe number of main stems and tbat of tuhersin a cluster, depending on the gennination 'iarmnt aud on steting the boxes wÎth.tubers of the cultivar Desiree, 1982- 1985.Tab. 11 - The germination of tubers and infections by virus diseases (%) in the cultiva. rso Mara, Desiree and Eba.Tab. 12 - Tbe mode of setting boxes with tubers of the culti·.rar Desiree and the ·.riru3" it1­fection.Tab. 13 - Expendutures and income obtained by means of the germination of tubers (sdectionquality) in solaria. - half late and late cultiva.rs.l"NTERSrCH"L'NGE~~DBER SAATKARTOFFELKEIMUNG HOHER QUALITÂTSTUFEZ usammenfassungIn der Periode 1982- 1985 wurden Versuche zur Bestimmung des Einflusses der Keirnun.gvan Elitesaatgut auf den gesamten Knollenertrag, Saatgutertrag, Handelsc;rtrag. l3.h1cler Hauptstengelfha, Zahl uud Gewicht der KnollenjNest ausgefiihrt. Die Keimung der Kno­Hen \Vurde in Gewachs.hausern mit einfacher Folie aus Polyethy1en, mit doppelter Folie mit15 cm Z\\ i"chenraum und in Glashausern ausgefuhrt. Die Temperatur in elen Ge\vachshausernvvurde mit Ofen geregelt, clie mit Holzabfallen hegeizt wurden. Der Gesamtertragsanstieg nndSaatgutanstieg \Var bei den Sorten Desiree und Eba 4- 5 tfha uud bei cler Sorte Ostara wurdel{ein Ertragsanstieg verzecihnet. Durch Vorkeimung stieg clie Zahl der Hauptstoogel und"Knollen pro Staude. Die Keimung bewirkte einen Anstieg des Ertrags der grossen Saatgutfraktionbi den Sorten Desiree und Eba. Durch die Keimungsmethode wurde clie Infektiondurch Viren nicht beeinf1usst. Die Kistchen konnen in Reihell oder n Schachform aufgesteUtwerden, ohne dass der Ertrag und die Infektion mit Vire-n 'Ion der Aufstellungsart beeinf1ustwird. Die Keimung der mitte1spaten und spăten Sorten in Gewachshiiuscrn mit einfn.cher unddQPpelter Folie ist effizient. Das mechanisierte Pf1anzen verringert clic l\:osten mit 108 Ld(hannd spart Arheitskrăfte.


:j,;Tabellenl'iste'Y, , ,T;~b:."t -; Der Gesamte.l."tra.g (t/ha) in Furikti9n van 'derKeinmngsvaria.nte 1982-85, 1Tabi i2.;.,-Der .Einfţuss.der Keimung auLde~ Saatgutertr'ag (ţiha), ~~82~ 1985,. .' 'Tao.·8 ..J..' Die Anza.hlder TagezwischenPflanzung und Aufgang in Funktion von, der .Keimungş;,variante; . ..... ..tdb. ~ -' Der Einf1u~sderKeimung aufdie'Zahl (Nr:),:.~Lănge (L)und.Dick~ (G) der Keim'~•.1982-1985.Tab. 5 - Der Marktwareertrag (%), die Zahl der Hauptstengel und die Knollenzahl pro Nest1982-1985.Tab. 6 - Die Korrelationskoeffizienten (r) und .1inearen Regressionskoeffizienten zwischen detHauptstengelzahl (X) und gesamter Knollenzahl (Y 1 ) und Saatgut (Y 2 ) pro Nestn = 4.Tab. 7 - Die Knollenzahi der Fraktiouen. 45-60 mm und 30"":"45 mm ausgedruckt in Pro­.zent; 1982~1985.,Tab. 8 - Das Gewicht derSaatkartoffeln der Fraktionen 45-60 mm ,und 30-:-.45 mm i~sgedriicktin Prbzent,1982-1985.Tab! .9 - Der Gesamterţr~RundSaatgutertrag (30-:- 6()'mm) d6~ ~orte' Desiiee in Funktionvon der Keimungsvariante und Arifstellung 'der Kifschen mit den Knollen,1982~85" .' " . . .Tab. 10 ~ Der Marktwareertl."ag (%), die Zahl,der :ţIauptstenge1:und dţe 'Zahl der Knollen, Dro Nest:in Funktion· vonder .Keimungsvariante undAufstellllng der.Kistchen beider Sorte pesiree,1982~1985. ,.' .Tab. '11 ~ Dîe Wtlollerikeitriu'ng.uhd Viroseninfektion 't(%) beiden sOFten.Osţara, Desit:.eeund Eba.Tab:' 12':':-'Die Art,'der Aufstell~nga.er I(i~tdien mit Kn:âllen det Sorte Desiree und Vito:.en..iufektion. . .T~~. 13' -Auşgaben underzie1te~.cewii:ll1 durch KeihlUirg der:Knollen V'on'Eliteşa.atgut unterFolie - mittelspăt~ ună' spăte S6rten... ", ,,' ''-'', ~t:.. ,'>, "I1CCJ1E,I:(OBAI;iM~ OTHOCRTEJl.bHOTIPOPACTAHIUI CEMEHBorOKAPTOEJUI BbICIDEro EIIOJlOrWIECKOrO KAqECTBAB neţm:o.l:( 1982--':1985 ff rrpOBo,n;HJIHCbOnbHbI no onpe,n;eJIeHHIO BJImmmI npopaCTaHH5I-eeMeHllOfO KapTOlPeJI5I 3JIJfTHoîi 6HOJIOfHtIeCKOH KaTeropHH Ha 06mHH ypo)J(aii KJIy6HeH, npoH3­BO,n;CTBO ceMeHHOfO MaTepHaJIa, PbIHo~IHoe npOH3Bo,n;CTBO, Ha tIMCJIO OCHOBHbIX cTe6JIe:il Ha ra,Ha tIHCJIO H Bec KJIy6Heă B JIyHKe. llpoj:mCTaHHe'KJIy6Heiî npOH3Bo,n;HJIOCb B rrpOCTbIX comlpmIX,rrOlcpbITbIX O,n;HHM CJIOeM nOJIH3TIIJIeHOBOH cPOJIbfH, B ,n;BOMHbIX COJI5lpH5IX, IIOKpbIThIX ,n;B)'M5ICJ105IMH rrOJIH9THJIeHOBOH ilJOJIbrH, pacnOJIOi)KeHHbIX HapaCCT05IHHH 15 CM, H B TerrJIlIuax. TeMrrepaTypyBCOJI5IPH5J:X HartpaBJI5IJŢH 'uocpe,n;CTBOM rre'qeli THrra KOTJIOBaHa, HarpeBaeţvfblx ,n;peBec­HhlMH oTxo,n;aMH,'ByCJIOBH5IXnOHIDKeHIf5ITeMrrepaTYpbI. ilpH6aBKa o6Ill,ero ypoiI,


tNCOLŢIREA CARTOFULUI PENTRU SAMINŢA57IIepell.e1lb ma6J1ul/Ta6J1. 1-0611lHH ypO:>KaH (T efa) B 3aBHCHMOCm OT BapHaHTa npopaCTaHH1l:, 1982-1985Ta6J1. 2 - BJIH5IIIHe rrpopaCTaHH~ Ha rrpOH3Bo,n:CTBO ceMeHHOfO MaTepHaJIa (T efa) 1982-1985Ta6Jl. 3 - qHCJIO ,n:HeH OT rroca,n:KH ,L{O rrO~BJIeHH~ BCXO,n:OB, B 3aBHCHMOCm OT BapHaHTa rrpopaCTaHH5ITa6J1. 4 - BJIH~HHe rrpopaCTaHH5I Ha "UICJIO (Nr), ,n:JIHHy (L) H TOJIIUHHy pOCTKOB (G), 1982­1985Ta6J1. 5 - PbIHOQHa5I rrpo,n:yKUH5I (% %), 'lHCJIO fJIaBHbIX cTe6JIeiI H KJIy6HeH B JIyHKe 1982-1985Ta6J1. 6 - K03QtPHUHeHTbI KOppeJI~UIDI (lJ) II JIHHemIOH perpeccHH MejK,n:y 'lHCJIOM rnaBHbIXcTc6JIeH (x) H 06IIIHM 'lHCJlOM KJIy6HeH (Y 1 ) H ceMeHHoro MaTepHaJIa B JIyHKe (Y2) n=4Ta6Jl. 7- qHCJIO KJIy6HeH H3 KaTeropIDI KeHHHH3 o6IIIero QHCJIa ceMeHHbIX KJIy6HeH 1982-1985Ta6Jl. 8 - Bec ceMeHHbIX KJIy6HeH H3 ePpaKUHH 45-60 II 30-45 MM. B rrpoueHTHoM BbIpa:>KeHlm,1982-1985Ta6Jl. 9 - 06IIIa~ rrpo,n:YKUlI~ H ceMeHHoH MaTeplIaJI (30-60 MM) Y copTa .D:e3lIp3 B 3aBHClI­MOCTH OT BapHaHTa rrpopaCTaHM5I H pacrrOJIO:>KeHlI~ ~IIIlI'lKOB C KJIy6Hmm, 1982-1985Ta6J1. 10 - PbIHO'iHa~ rrpO,lJ,yKIJ;H5I (%%), 'IHCJIO OCHOBHbIX cTe6JIeii: H 'llICJIO KJIy6Heiî B JIyHKe,B 3aBHCHMOCTH OT BapMaHTa rrpopaCTaHlI5I II pacrrOJIOjKeHlI~ 5IIIIH'lKOB C KJIy6H5IMHY copTa ,I:(e3Hp3, 1982-1985Ta6Jl. 11 - I1popacTaHHe KJIy6neH H 3apa)KeHHe BHpycaMH (%) y COpTOB OCTapa, .D:e3Hp3 II 36aTa6Jl. 12 -PaCrrOJIO)KeHHe ~IIIH'iKOB C KJIy6H5IMH copTa .D:e3Hp3 H 3apa)KeHHe BHpyCHbIMH 60JIe3­IUIMHTa6J1. 13 - PaCXO,I(bI H ,n:OXO,I(bI OT rrpopacTaHH~ 3JlHTHbIX ceMeHHbIX KJly6HeA B COJl5IpH5IX - rro­Jlyrr03):(HeCrreJIbIX H rr03,L{HeCrreJIbIX COpTOB


Lucr. şt. (Anale), I.C.P.C.Braşov, voI. XVI 1987TBBNOLOGIA CULTIVĂRII, MECANIZARE, PROTECŢIE, PĂSTRAREPREGĂTIREA PATULUI GERMINATIV LA CULTURACARTOFULUI îN ZONA DE STEPĂ LA IRIGATM. IONESCU*, D. MITROI**Cercetarea a fost executatăîn perioada 1984 - 1985 la S.C.P.C., Tulceaîn condiţii de mecanizare totală, avînd ca obiectiv stabilirea celor mai bunelucrări şi utilaje pentru pregătireaterenului toamna şi primăvara în vedereapregătirii patului germinativ. Rezultatele cele mai bune s-au obţinut,pe unsol de cernoziom tipic, cînd toamna's-a executat o arătură adîncă de 30 Cfiîn agregat cu grapa stelată, iar primăvara s-a lucrat cu cultivatorul CPGC-4reglat la adîncimea de 16- 18 cm. Pregătireapatului germinativ primăvaraa fost necesară de la praguri de rezistenţă la penetrare de peste 0,26 şi0,58 daNjcm 2 pe adîncimea de 10 şi 20 em., Pregătirea patului germinativ la cultura cartofului, mai ales în condiţiide n1ecanizare totală, prezintă o deosebită importanţă. Particularităţile biologiceale cartofului, cît şi condiţiile agrotehnice impuse pentru o cultură mecanizatăşi evitarea unor însemnate pierderi de producţie impun executarea unorlucrări profunde şi energice la pregătirea terenului 1,2).Din considerentele de mai sus, necesitatea identificării agregatelor şi acombinaţiilor de agregate cu care se poate realiza un pat germinativ corespunzătorîn condiţiile de irigare din stepă care să permită recoItarea în fluxmecanizat cu un procent redus de bulgări în masa de tuberculi; cercetărileaufost executate în perioada 1984-1985 la S.C.P.C., Tulcea.* Staţiunea de Cercetare şi Producţie pentru Cartof, Tulcea.** Institutul de Cercetare şi Producţie a Cartofului, Braşov.


60 M. IONESCU, D. MITROIMATERIALUL FOLOSIT ŞI METODA DE CERCETAREExperienţa a fost executată pe un sol cernoziom tipic - cu conţinutde 34,30/0 argilă şi 2,6% humus. S-au studiat doi factori:Factorul A : lucrările executate toamna cu 4 graduări:al - discuit de 3 ori + grăpat;tl 2 - arat la 20 cm + grapă stelată ;as - arat la 30 cm-l~'grapă stelată;a 4 - arat la 30 cm + grapă stelat şi afînare cu l\IAS-60 pe 60 eUladîncilne.Factorul B: lucrări executate primăvaracu 7 graduări:b i - nelucrat primăvara;b 2 - grapă cu colţi reglabili (GCR - 1,2) pe 5-8 Cfi adîncime;bs - grapa cu discuri (GD-3,2) pe 10-12 CIn adînciIne;b 4 --', cultivat9rCPGC-4 pe 10~ 12 cIT\.~ a.dîncime;b 5 - cultivator CPGC-4 pe 16-18 cm adîncime;b 6 - cultivator CPGC-4 pe 16-18 cm adîncime + grapă cu colţi oscilanţi(GCO) pe 12-14 cm adîncime;b 7 - grapă cu colţi oscilanţi (GCO) pe 16-20 cm adîncime.Planta premergătoarea fos1 grîul. Fertilizarea s-a făcut cu îngrăşămintechin1ice aplicînd doze de 160 kg/ha s.a. P 2 0 5 şi 200 kg/ha s.a. K 2 0 toamna,iar priJ;năvara 200kg/ha s.a. N.S-a lucrat în condiţii de mecanizare totală utilizînd tractorul U-650, iarpentru tratamente fitosanitare L-445.Pe lîngă observaţii asupra producţiei s-au făcut detern1inări privindumiditatea solului şi rezistenţa la penetrare înainte de plantare, la înflorit şila recoltare şi s-a determinat procentul de bulgări din Illasa de tuberculi, larecoltare.REZULTATE OBŢINUTEIn condiţiile de stepă de la Tulcea cca 75% din ani, primăvara solul areo umiditate ridicată, la valori de peste 70~/0 din capacitatea de aprl utilă(c.a.u.) ceea ce trebuie avut în vedere la lucrările de pregătire pentru evitareatasării solului (fig. 1). Numai în 12-13% din ani umiditatea solului este lavalori optime, iar în 12% din ani solul este uscat, cînd tasarea nu este puternicăÎn schimb apar condiţii favorabile pentru formarea bulgăIilor.Toamna condiţiile sînt mult diferite faţă de primăvară. In această perioadăsolul este uscat în 83% din ani, îngreunînd mult lucrările de recoltareşi arăturile. Numai în 14% din ani umiditatea solului atinge valori optimeşi foarte rar (3-4% din ani) cu umiditate ridicată (fig. 2).Datele din tabelul 1 evidenţiază sporuri semnificative de producţie de3,9 t/ha la varianta arată la 30 cm + grapa stelată şi afînare cu MAS-60 peadîncirnea de 60 CITI, faţă de 111artorul arat la 30 em + grapa stelată. Celelaltevariante, faţă de martor înregistrează scăderi de producţie de 4,5 t/ha,respectiv 7,8 t/ha cînd toanlna solul s-a pregătit numai prin 3 discuiri.Sporul de producţie de 3,9 t/ha acoperă cheltuielile pentru subsolaj,mai ales că aceste cheltuieli sînt suportate parţial şi de cultura următoare.Lucrarea este necesară mai ales în condiţii de irigare, unde din cauza udărilor


..PREGATIREA PATULUI GERMINATIV LA CARTOF61'~,"'" ... ~ ./€'\,,', 12.157OPTIM(50 -70 %CAU}uro 18~6-21.5. MARTIE APRILIE1 2 3 1 2 3UMED(>700/0 rAU}U~o" 21,6- 26.0F1·g. 1 - Fle:venţa anilor (%) eu eonciiţii optime şi nefa'forab~ le de umiditate a solului (O~30 Cfi) în vederea pregătirii patului germinativ şi reeoItarea eu eombina (Tulcea 1922- 1985)(primăvara la pregătirea patului germinativ).Influenţa lucrărilor de toamnă asupra producţiei de cartofTabelul 1Factorul T198~ 1 1985 I 1984-1985I---'---I--=-d:-:-if.- ----;-I--~-d;-;-;if:-.-1\ l IIt/ha % ± t/ha % ± t/ha %dif.±Diseuit 3 ori 43,0 79,5 - 11,1 000 33,3 88,3 _4,4000 38,1 83,0 _7,8°00Arat 20 em +gr{l,pat 47,8 88,4 - 6 .... 000,J 34,9 92,6 _2,8000 41,4 120,5 _4,5°00Arat 30 em +grăpat 54,1 100,0 Mt. 37,7 100,0 Mt. 45,9 100,0 Mt.Arat 30 em + 42,6 113,0 +4,9*** 49,8 108,5 +3,9*'**grăpat + MAS 56,9 119,0 +2,8***1.DL 5 % = 1,1 tDL 1 % = 1,7 tDL 0,1 % "., 2,,6 tDL 5 % == 1,0 tDL 1 % = 1,5 tDL 0,1 %'= 2,5 tDL 5 % =: 1,6 tDL 1 % = 2,3 tDL 0,1 % = 3,3 t


M. IONESCU, D. MITROIOCT~Fig. 2. Frecvenţa anilor (0/0) cu condiţii optime şi nefavorabile de umiditate a sulului (0- 30 em)în vederea pregătiriipatului germinativ şi recoltarea cu combina (Tulcea 1922- 1985) (toamna ­la reeoltare).tasarea solului este mai accentuată şi prin afînare se îmbunătăţeşte şi regimulhidric şi de aerare al solului. în situaţia în care afînarea adîncă nu se poateexecuta, se recomandă ca plugurile să fie echipate cu subsolier.Lucrările executate primăvara, după cum rezultă din datele prezentateîn tabelul 2, influenţează de asemenea puternic producţia. La aceste lucrări,avînd ca martor pregătirea patului germinativ cu GD-3,2 la adîncimea de10-12 cm, se constată scăderea semnificativă a producţiei atunci cînd s-alucrat superficial sau deloc, în timp ce în varianta lucrată cu cultivatorulCPGC-4 pe adîncimea de 16-18 Cfi se obţine un spor semnificativ de producţiede 2-3 tjha.Interacţiuneadintre lucrările de toamnă şi cele de primăvară se evidenţiazădin datele tabelului 3. în general, pe diferite tipuri de lucrări executatetoamna, cele din primăvară nu dau sporuri semnificative faţă de martor. tn


PREGATIREA PATULUIGERMINATIV LA CARTOFFactoru~ PInfluenţa lucrărilor de primăvară asupra producţiei de cartof - TulceaIt/ha 11984O'/0dif.±t/ha \I1\.elutrat 47,5 96,6 -1,8 34,6 93,0 _2,6"°0 11,0 94,7Grapareglabilă 48,1 97,6 -1,2 34,7 93,3 _2,5"°° 41,4 96,6Disc 10-12 em 49,3 100,0 Mt. 37,2 100,0 Mt. 43,3 100,0CPGC-4 10-12 em 49,0 93,3 +0,3 37,3 100,2 +0,1 43,2 99,8CPGC-4 16-18 em 51,6 104,7 I +2,3* 39,6 106,4 +2,4*** 45,6 105,3CPGC-~ 16-18 38,2 102,7 + 1,0* 44,5 99,1 - IGCO 12-14 em 50,4 102,2 + 1,1 38,6 103,8 + 1,4** 14,7 103,3CGO 16-20 em 50,9 103,2 + 1,61911I5o;10clif.t/haI0/iOTabel111 21984-1985 Idif. ..el::-2,~1:-1,9°Mt.-0,1+2,3**L 1.2+ 1,4\DL 5 % = 2,1 tDL 1 % = 2,8 tDL 0,1 % = 3,7 tDL 5 % = 1,0 tDL 1 % = 1,4 tDL 0,1 % = 1,9 tDL 5 % = 1,6 tDL 1 % = 2,2 tDL 0,1 % = 3,3 tinfluenţa lucrărilor de toamnă şi prim.hară asupra producţiei de cartof - TulceaFactorul PI Ke}ucratGeR-l; 2I GO 3,2 10-12CPCC 4 10-12CPCC -1 16-18CPCC-":l+GCO16- 18 10-12GCO 16-201984-1985TI T2I T 3 T 4-c-:'d±if.- ---I--d-::-if=-.- ----d-·if-.-t/ha + t/ha t/ha.L Uha ±---~d:7:if-.- ---:-1---~36,3 -3,7I 40,8 -2,0 1 44 ,2 -1,6 49,4 -1,439,4 -0,6 41,2 -1,6 I 44,4 -1,4 45,8 -5,0°40,0 l\lt. 42,8 Mt. I 45,8 Mt. 50,8 Mt.37,9 -2,1 38,1 -4,fo b I 46,8 + 1,0 49,9 -0,937,6 -2,4 45,4 +2,6 50,8 +5,0* 51,4 +0,636,8 -3.2 39,1 -3,7 I 44,2 -1,6 49 8 -1,039,0 -1,0 42,0 -0,8 I 48,9 +3,1 1 51,1 . +0,3IIDL 5 % = 4,7 tDL 1 % == 6,3 tDL 0,1 % = ,18 tschimb se constată că la fiecare lucrare executată primăvara producţiacreştepe măsură ce toamna lucrările se fac mai adînc şi mai energic. Dacă toamna sefac lucrări superficiale, cele din primăvară, executate mai energic, nu au unefect substanţial. Totuşi se evidenţiază că varianta cea mai bună este pregătireapatului germinativ cu cultivatorul CPGC-4 pe adîncimea de 16-18 cmpe toate tipurile de lucrări executate toamna. S~ mai remarcă că variantanelu erată primăvara dă rezultate bune atunci cînd toamna se fac lucrări adînci.în acest sens trebuie avut în vedere că şi maşina de plantat (6-SAD-75 sau4-SAD-75 echipată cu discuri pentru formarea bilonului) are un foarte bunefect de mobilizare şi mărunţire a solului în cazul în care terenul nu estetasat.In tabelul 4 se prezintă influenţa lucrărilor de pregătire a terenului asupragradului de tasare, umiditatea solului şi procentul de bulgări din masa detuberculi. Variantele lucrate energic toamna, indiferent de utilajele folosite


Număr mediu de 9 36 36determinăriTabelul· -4 -c~~~Cl~ ns::~~~OHDinamica rezistenţei la penetrare, Tulcea 1984-1985VARIANTET-PDESPRI},{ĂVĂRARE INFLORIT RE COLTARE Bulgări0-10 .10-20 20-30 30-40 t~e 0-10 10-20 20-30 30-40 t~e 0-10 10-20 20-30 30-40 t~)oe %Discuit (3x)Nelucrat 0,26 1,04 2,70 3,10 0,40 0,91 2, 10 13,20 18,5 0,40 1,48 2,45 3,60 16,5 46,1+GD 3,2( 10..",.12) 0,26 1,04 2,70 3,10 20,5 0,43 0,88 2,75 3,15 20,9 0,43 1.53 2,80 3,33 17,2 47,1CPGC4 (10-12) 0,26 1,04 2,70 3,10 0,38 0,77 2,60 3,33 20,6 0,38 1,50 ·2,60 3,30 17,8 44,8CPGC4 (16 - 18)- 0,26 1,04 . 2,70 3,10 0,73 2,53 3,20 20,9 0,35 1.50 2,60 3,20 17,0 44,3Arat 30 cmNelucrat 0,28 0,53 0,92 2,91 0,35 0,73 1,65 3,20 18,8 0,38 1,55 2,43 3,20 16,9 37,7+GD 3,2(10-12) 0,28 0,53 0,92 2,91 21,1 0,30 1,10 1,65 3,20 20.8 0,41 1,65 2,80 3,20 17,4 36,9CPGC4 (10-12) 0,28 0,53 0,92 2,91 0,37 0,70 1,57 3,00 21,6 0,40 1,53 2,20 3,15 17,0 35,3CPGC4 (16- 18) 0,28 0,53 0,92 2,91 0,30 0,73 1,53 3,00 21,8 0,38 1,48 2,20 3,30 16,6 33,2I I I Iumim- I I IIumim- I I I Iumim-------------------~------------.-Arat 30 cmNelucrat 0,25 0,58 0,84 1,87 0,28 0,80 1,07 2,07 18,6 0,33 1,81 1,85 2,90 16,0 J6,9+GD 3,2 (10-12) 0,25, 0,58 0,8i 1,87 23,1 0,33 0,80 1,88 2,20 20,3 0,41 1,80 2,10 2,95 17,~,1 34,8'MAS 60-GPGC4-( 10-12) 0,25 0,58 0,84 1,87 0,30 0,53 1,68 1,95 21,8 0,35 1,85 2,20 .. 3,00 17,4 33,2+CPGC4 (16-18) 0,25 0,58 0,8i 1,87 0,30 0,50 1,45 2,07 21,0 0,38 1,80 2,12 1 2,90 17,0 31,0I.. La inflorit şi recoltarealifncimea este m~suratl de la nivelul bilonului..


PREGĂTIREA PATULUI GERMINATIV LACARTOF65pentru pregătirea patului germinativ primăvara, sînt mult mai afînate, avîndrezistenţăla penetrare mai mică chiar şi la adîncimea de 30 cm sau 40 em.Procentul de bulgări; determinat la recoltare, ;:t'fost mult mâi redus latoate variantele în care pregătirea patului germinativs-a executat cu cultivatorulCPGC-4.CONCLUZIIL Frecvenţa mare a anilor cu umiditate ridicată a solului primăvara"impune mobilizarea tuturor forţelor mecanice şi o bună organizare a muncii,în vederea pregătirii patului germinativ în perioada şi în condiţii optime pentrucultura cartofului în zona de stepă.2. Lucrările de pregătire a terenului toamna au o influenţă puternicăasupra producţiei de cartof, determinînd diferenţe faţă de martor cuprinse între- 7,8 tlha şi -~ 3,9 t/ha. Lucrările solului toamna trebuie să se facă cît maiadînc şi energic, prin arătură de 30 cm şi subsolaj pentru afînarea solului.3. Primăvara, pentru pregătireapatului germinativ cele mai bune rezultatea dat cultivatorul CPGC-4 reglat pentru adîncimea de 16-18 cm.4. Cu cît lucrările din toamnă se execută mai adînc şi de bună calitate,primăvara solul se poate lucra superficial (sau deloc). "5. În cazul în care gradul de compactare a solului, ca rezistenţăla penetrare,depăşeşte valori de 0,26-1,04 daN/cm 2 pe adîncimea de 10 şi 20 em,trebuie să se execute lucrări de afînare a solului prin pregătirea patului ger~minativ.BIBLIOGRAFIE(1) B eri n d ei, M. Cerinţe ale culturii cartofului în condiţii de mecanizare. MecanizareaşiElectrificarea Agriculturii, 3, 1970. (2) B e r ind ei, M. Cerinţele culturii cartojul'/,{,i în vederearecoltării cu combina. Tehnologia culturii cartofului. Red. Rev. Agricole, 1972.Predat colectivului de redacţie la 14 aprilie 1987.Referent: dr. ing. S. Ianoşi.PREPARING THE GERMINATIVE BED FOR POTATO CULTIVATION IN THE STEPPEZONE, UNDER IRRIGATIONAbstractThe researchwork was carried out in the period 1984- 1985,at S.C.P.c. Tulcea underconditions of total mechanization, with the purpose of establishing the best kinds of workand tools for preparing the cultivation area in autumn and in spring, in order to prepare thegermination bed. The best results were obtained on a typical chernozem sail, where a 30 emdeep tillage wasperformed in autumn,combined with star-shaped, harrow, and in spring acultivationat 16-'- 18 cm, usingthe cultivator CPGC-4. The 'preparing'of germinative 'bed'in, spring wasnecessary beginning with the penetration resistance threshold over 0,26 and 0,58·daNjcm 2 on a. depth of 10 and 20 cm.


v. TOADER ŞI C0LA]50RATOR1I:TablesTable. 1 - The influence of auţumn tillage upon the potato yields.Tab. 2 - The inf1uence of spring tillage upon the potato yields at Tulcea.Tab. 3 - The influence of autumn tillage and spring ti11age upon the potato yields ,at Tulcea.Table '1 - Dynamics of the resistance to penetration.FiguresFig. 1 -' Percentual frequency (%) of years with optimum and unfavourable moisture conditionsof the soil (O - 30 cm), in view of preparing the germinative bed and of harvestingwith combine (Tulcea 1922- 1985) (in spring - at preparing the germinative bed)Fig. 2 - Percentual frequency (%) of years with optimum and unfavourable moisture conditionsin the soi! (0- 30 cm), in view of preparing the germinative bed and of harvestingwith combine (Tulcea 1922- 1985 ) (in spring - at harvesting).DIE VORBEREITUNG DES SAATBETTES BEI BEWĂSSERTEN KARTOFFELN INDER STEPPENZONEZ usammenfassungDie Untersuchungen wurden in der Periode 1984- 1985 in S.C.P.C. Tulcea bei vollerMechanisierung ausgefuhrt und hatten zum ZieI die Bestimmung der geeingnetesten Arbeitenund Gerăte zur Bodenbearbeitung im Herbst und Friihjahr zur Vorbereitung des Saatbettes.Die besten Ergebnisse wurden auf einem typischen Tschernosem erhalten. wenn im Herbst auf30 cm gepfliigt wurde zusammen mit Sternegge und im Friihjahr wurde mit dem Kultivatorauf 16-18 cm Tiefe gearbeitet. Die Verbereitung des Saatbettes im Fruhjahr war notwendigbei Schwellenwerten des Eindringwiderstandes von uber 0,26 und 0,58 daN/cmll bei einerTiefe von 10 und 20 cm.Liste der AbbildungenA bb. 1 -Abb. 2 -Die Frequenz (%) der Jahre mit optimaleI' und ungunstiger Bodenfeuchte (O - 30 em.)zur' Pflanzbettvi orbe reitung und Ernte mit der Kombine (Tulcea 1922- 1985)(Friihjahr bei der Pflanzbettvorbereitung).Die Frequenz der Jahre (%) mit optimaler und ungunstiger Bodenfeuchte (0-30 cm)zur Pflanzbettvorbereitung und Ernte mitder Kombine (Tulcea 1922- 1985)(Herbst- zur Ernte).T abellenlisteTab. 1 -Tab. 2 -Tab. 3 -Tab. 4 -Der Einfluss der Herbstarbeiten auf den Kartoffe1ertrag.Der Einfluss der Fruhjahrsarbeiten auf den Kartoffelertrag in Tulcea.Der Einfluss der Herbst- und Friihjahrsarbeiten auf den Kartoffelertrag in Tulcea.Die Dynamik des Eindringungswiderstandes.nO)l;rOTOBKA JIO)KA TIPOPACTAHIUI B KYJIhTYPE KAPTOcI>EJIRB CTETIHOM 30HE, B TIOJIMBHhIX YCJIOBM.HXPe3wMeHccneJ{OBaHHSI npoH3Bo)J.HJIH B nepHo,n 1984-1985 r Ha oIIhlTHoii CTaHIl.m C.ti.TI.ti.TyJThlla B YCJIOBHSlX nOJIHoii: MexaHH3aIl.HH, B Il.eIDIX yCTaHOBJIeHHR HaH60JIee no,nxo.wnu.HX pa60Tu o60py].loBaHHSI ,nJI.:;t: oceHHeli II BeceHHeii: o6pa60TIm nOllBbI, BBH.D.Y nOJ{rOTOBICH JIO)f(a, npopac-


PREGĂTIREA PATULUI GERMINATIV LA CARTOF67TaHHSI. HaHJIy':IIIJHe pe3ym.TaTbI 6bIJIH nOJIy':IeHbI Ha THnH':IHOH ':IepH03eMlIOH nO':IBe, C rJIy60Ko"it;3Sl6JIeBOH BcnamKOH Ha 30 CM B arperaTe co 3Be3,I('IaTOH 6opoHoH, H npOBe,I(eHHeM BeCHOH ICYJTh­THBar(HH, ICYm.THBaTopoM CPGC-4, Ha rJIy6HHy 16--18 CM. TIO,I(rOTOBKa JIO)l(a npOpaCTaHHH BeCHOH6bIJIa Heo6xo,I(HMa Ha':IHHaH OT noporoB COnpOTHBJIeHHH K npoHHKHoBeHIDO CBblme 0,26 H 0,58daN Ha KB.CM Ha rJIy6HHe 10 H 20 CM.l1epe'leHb ma6JlulţTa6Jl. 1-BJIHSlHHe oceHHHX pa60T Ha ypO)l(aitHocTb KapToQ:JeJISI.Ta6Jl. 2 - BJlHHHHe BeceHHHX pa60T Ha ypO)l(aiiHOCTb KapTOQ:JemI B Tym.':Ie.BJlmIHHe oceHHHX H BeceHHHX pa60T Ha ypO)l(aiiHOCTb KapTOcPeJlSl B Tym.':Ie.Ta6Jl. 3 -Ta6Jl. 4 - ,[(nHaMHKa yCTOH':IHBOCTH Ii: npOHHKHOBeHIDO.l1epe'leHb pucyHK06PUC. 1 - qacToTa JleT (B rrpor(eHTHoM OTHOmeHIDI) C OnTHMaJlbHbIMH H He6JlaronpnJITHbIMByCJIOBHHMH BJIa)l(HOCTH rrO':IBbI (0-30 CM) BBH,JJ.y nO,I(rOTOBKH JIO)l(a rrpopaCTaHP Ily60pKH KOM6aiiHoM (TyJIb':Ia 1922-1985) (BecHoH rrpH nO,I(rOTOBKe JIO:JiCa npopaCTa­HHH).Puc. 2 - qacToTa JleT (B npOr(eHTHOM OTHOmeHHH) C OrrTHMam.HbIMH H He6JlaronpIDtTHhIMHyCJIOBWIMH BJIa)l(HOCTH nO':IBbI (0-30 CM) BBH,I(y nO,I(rOTOBKH JIO)l(a npopaCTaHHSI Hy60pKH KOM6aHHoM (TyJlb':Ia 1922-1985) (OceHbID - rrpH y60pKe ypo)l(aSl).


Lucr. şt. (Anale) (LC.P.C. Braşov, voI. XVI. 1987MQDIFICAREA ELEMENTELOR DE PRODUCŢIE, fUNCŢIEDE PERIOADA DE PLANTARE A CARTOFULUI îN ZONA DESTEPĂ îN CONDIŢII DE IRIGARES. IANOŞI*, ANA CRĂCIUN**, 1. MEZABR9VSKY*Influenţa perioadei de plantare asupra producţiei cît şi. efectele, :ei asupra elementelor producţiei şi ca urmare implicaţiile econoIl:liee la..cartofu! cultivat în' zona de stepă, în condiţii de irigare a fost studiată la: .'~S.C.P.C. Tulcea în perioada 1981- 1983, la soiurile Ostara şi Desiree. S-au realizat8 perioade de .plantare eşalonatela cîte 10 zile, începînd din 30 martie.şi pînă la 10 iunie. După răsărire. dinamica de. acumulare. a producţiei;şi a masei vegetative s-a făcut la intervale de 10 zile pe 100 de plante. Pebaza elementelor de producţie (producţia totală 'şi pe fracţiide mărimeL .durata culturii, a costurilor de producţie şi valoarea producţiei la diferitemomente, s-au studiat aspectele economice şi eficienţaculturii. S-a' evidenţiatcă prin Întîrzierea perioadeide plantare se modificăputernic lungimea perioadeide vegetaţie, momentul tuberizării,lungimea perioadei de acumulare cît şirata zilnică de acumulare, ceea ce influenţeazăputernic producţia.Cu fiecare10 zile de întîrziere a plantării faţă de perioada optimă (30 martie) seînregistrează o scădere a producţiei între 1,2-5,6 tjha la Ostaraşi 3,0­5,1 tjna la Desiree. Pierderile de producţie cresc progresiv cu Întîrziereaperioadei de plantare. Prin întîrzierea perioadei de plantare se reduce atîtnumărul de tulpini principale cît şi numărul de tuberculila cuib şi se modifică.raportul între tuberculii de diferite fracţii. Scăderea de producţie datorîndu-seîn primul rînd reducerii cantităţiide tuberculi mari (peste 60 mm0)în timp ce producţia din fracţia de sămînţă şi sub STAS este mai puţin afectată.Se remarcă că şi venitul net realizat în leijha scade o dată cu întîrziereaperioadei de plantare, iar venitul net maxim se realizează cu mult mai devremede data recoltării culturii. Prin întîrzierea momentului recoltăriise înregistrează pierderi cantitative şi valorice de producţie, funcţie deperioada de plantare şi diferă de la soi la soi.Plantareacartofului pentru consumul de toamnă-iarnă trebuie începutăîn principiu cît mai devreme, respectiv cînd în sol se realizează o temperaturăde 5°-6°C, iar umiditatea acestuia prezintă o valoare la care gradul detasare este mai redus, iar solul nu aderă la roţile agregatului.* Institutul de Cercetare şi Producţie a Cartofului, Braşov.** Staţiunea de Cercetare şi Producţie a Cartofului, Tulcea.


70 s. IANOŞI ŞI COLABORATORIICalendaristic acest moment este diferit funcţie de condiţiile pedoclimatice.alezonei şi condiţiile anului respectiv.Pe de altă parte perioada optimă de plantare trebuie aleasă în aşa fel


MODIFICAREA ELEMENTELOR DE PRODUCŢIE A CARTOFULU!71S-a constatat că durata perioadei optime de plantare este mai scurtăîn zona favorabilă decît în cea foarte favorabilă culturii cartofului, iar soiuriletîrzii reacţionează mai puternic decît cele tÎ1npurii la depăşirea perioadeioptime de plantare. Din acest motiv plantarea trebuie să înceapă cu soiuriletîrzii (2). .Influenţa perioadei de plantare asupra producţiei cît şi efectele ei asupraelementelor producţiei şi ca urmare, implicaţiile economice la cartofulcultivat în zona de stepă (zonă mai puţin favorabilă) în condiţii de irigare, aufost însă mai puţin studiate. Aceste probleme au devenit actuale o dată cuextinderea culturii cartofului în această zonă.MATERIALUL FOLOSIT SI . METODA . DE CERCETAREExperienţa a fost executată în zona de stepă pe un sol cernoziom tipic,în condiţiide irigare, la Staţiuneade Cercetare şi Producţie a Cartofului Tulceaîn perioada 1981-1983.Efectul perioadei de plantare asupra elementelor de producţie şi aspecteleeconomice s-a studiat la soiurile Ostara si Desiree la un număr de 8 variante(8 perioade de plantare) plantateeşal~natla cîte 10 zile, începînd din30 martie şi pînă la 10 iunie. Prima perioadă de plantare fiind consideratăcacea mai favorabilă, iar ultima total nefavorabilă.Toate observaţiile referitoare la dinamica de acumulare a producţiei şia masei vegetative s-au făcut la intervale de cîte 10 zile, recoltînd cîte 25 deplante în 4 repetiţii din fiecare variantă începînd de la răsărirea culturii şipînă la recoltarea finală după maturitatea deplină. La fiecare recoltare s-adeterminat numărul si greutatea medie a tuberculilor la cuib, numărul sigreutatea tuberculilo; pe fracţii de mărime (sub 30 mm 0, între 30-60 nl~o şi peste 60 lllm 0) numărul mediu de tulpini principale la cuib şi greutateatotală a masei vegetative.Funcţie de perioada de plantare s-au făcut observaţiiasupra momentuluiînceperii şi a duratei diferitelor fenofaze de creştere şi dezvoltare a planteloLPe baza elementelor de producţie, durata culturii, a costurilor de producţieşi valoarea producţiei la diferite momente în timp s-au studiat aspectele economiceşi eficienţa culturii.Experienţa a fost realizată în condiţii agrotehnice superioare. Fertilizareade bază N120PsoKlOO' cultura premergătoaregrîu. Materialul de plantata fost din categoria biologică Il provenit din zona închisă Suceava. S-arealizat o desime de 60000 cuiburi/ha plantate la distanţa de 75 X 22cm.Udările s-au aplicat la un plafon minim de 65-70% din lUA pe adîncimeade 50 Cill cu norme de 350-400 m 3 jha.REZULTATE OBŢINUTE ŞI DISCUŢIIîntîrzierea perioadei de plantarefaţă de prima perioadă cînd se poateîncepe plantatul în Tulcea (30 martie) a produs o serie de modificări asupraperioadei de vegetaţie, începutul şi durata diferitelor fenofaze cît şi asupraperioadei în care se acumulează producţia. în primul rînd pe lnăsură ce seplantează mai tîrziu, se reduce perioada dintre pla:ntat şi răsărit. Soiul Ostaraplantat la 30 martie răsare în 38 zile, plantat la 30 aprilie răsare În 24 zile,


72S.IANOŞIŞICOLABORATORUiar dacă se plantează la 30 mai sînt necesare numai 15 zile. Plantînd tot laaceste perioadesoi111 Desin~e.răsare În 41,24 respectiv 16 zile.Diferenţe ceva mai mari Între cele două soiuri se observă în ceea cepri...veştemomentul tuberizăr~i. La soiul Ostara tuberizarea începe cu 4-5 zilemai devreme. Durata dintre plantare şi începutul tuberizării, în funcţie deperioada de plantare se poate reduce de la 50 la 25 zile în cadrul soiului Ostaraşi de la 55 -la 30 zile la Desiree (tabelul 1).Tabelul 1Modificarea duratei fenofazelor şi a perioadei de acumulare a producţiei la cartof, funcţie deperioada de plantare în zona de stepă la irigatSoiul OSTARA Soiul DES 1 RE EPerioada de nr. de zile nr. zile de nr. zile de nr; de zile nr. zile de nr. zile de nr. zile de nr. zile de lplantare de la plan- la plantare acumulare vegetaţie la plantare la plantare acumulare vesetaţietare pînă pînă la În- a produc- (răsărire pînă la pînă la În- a produc- (răsărire-Ia răsărire ceperea, tu- ţiei maturare) răsărire ceperea tu- ţiei maturare)berizăriiberi zăriiIII1-30 martie 38 50 80 92 41 55 110 124II - 10 aprilie 34 50 75 91 36 51 104 119III-20 aprilie 29 1 45 70 86 32 50 100 118IV- 30 aprilie 24 40 70 86 24 45 95 116V -10 mai 19 35 65 81 20 40 94 114VI -20 mai 16 30 60 74 17 36 94 113VII -30 mai 15 30 55 70 16 35 93 112VIII - 10 iunie 15 25 55 65 15 30 81 96 IIIIPerioada de plantare influenţează foarte mult lungimea perioadei devegetaţie dar mai ales durata perioadei de acumulare a producţiei şi prinaceasta nivelul producţiei finale. Lungimea perioadei de vegetaţie la soiulOstara între prima şi ultima perioadăde plantare se poate reduce cu 27 zile, iarperioada de acumulare a producţiei cu 25 zile în timp ce la Desiree cu 28 respectiv29 zile. Diferenţe mai mari sînt Între soiuri la perioada activă de vegetaţie.Soiul Desiree are o perioadă de vegetaţie cu 28-42 zile, iar perioada deacumulare activă a producţiei cu 25-38 zile mai lungă decît soiul Ostara,funcţie de epoca de plantare (tabelul 1).Producţia totală de tuberculi se corelează foarte bine cu lungimea perioadeide acumulare a producţiei (figura 1). Cu toate că producţia totală scadeodată ce perioada de acumulare se reduce datorită plantăriiîn perioade întîrziate,intensitatea zilnică (rata zilnică) de acumulare ca valoare medie, exprimatÎn kg tuberculi/ha/zi, prezintă valori destul de apropiate la primele7 perioade (30 martie - 30 mai) în cazul soiului Ostara şi la primele 5 perioadede plantare (30 martie - 10 mai) la soiul Desiree. Aceste valori, la perioadelede plantare menţionate sînt Între 704-769 kg tuberculi/ ha/zi la Ostaraşi între 531-588 kg tuberculi/ha/zi la Desiree. Rata medie zilnică de acunlU­Iare a producţiei scade semnificativ la soiul Ostara la 560 kg/ha/zi dacă plantarease face mai tîrziu de 30 mai şi la 420-480 kg/ha/zi la soiul Desiree dacăse plantează mai tîrziu de 10 mai (tabelul 2).


MODIFICAREA ELEMENTELOR DE PRODUCŢIE A CARTOFULUI73Tabelul 2Sporul mediu zi1llicd,c producţie (în kg/ha/zi) în perioada ue acumulare, la soiurile OSTARA, _ şi DESIREE în. funcţie de perioada deplantare în zona de' stepă la irigatOSTARAIDESIREEPerioada deproducţianr. zile de sporul me· producţia sporul mediuplantare maximă diu zilnic maximă nr. zile de zilnic arealizată acumulare a prodncţiei realizată acumulare producţiei(t/ha) a produc ţiei (kg/ha/zi) , lt/ha) a producţiei (kg/ha/zi) ,1-30 martieII-10 aprilieII57,8 80 722 63,1 110 57452,8 75 704 64,1 104 588III-20 aprilie 53,8 70 769 54,5 100 545IV- 30 aprilie 52,7 70 753 51,9 9 546V-lO mai 47,4 65 729 49,9 94 531VI-20 mai 44,4 60 740 45,1 94 480VII-30 mai 40,8VIII-lO iunie155 742 39,7 93 427I 30,8 I 55 I 560II34,0 II81I420I00ro~"toJ"'~50OSTARAY=-â18+D,828xF= 0,96 }tJ(XDES/I1ErY=-56,f+ f,fxÎ= 0,94)(XFig. 1 - Corelaţia între lungimea perioadei de acumulare a, producţiei (creşterea tuberculilor)şi producţia maximă. realizată. la soiurile OSTARA şi DESIREE în funcţie de perioada de plantareîn zona de stepă la irigat.


74 s. ·IANOŞI ŞI COLABORATORtIAceste date sugerează că plantele în ciuda reducerii perioadei de acumularea producţiei, datorită plantării în etape mai tîrzii îşi menţin aproximativacelaşi ritm (intensitatea) de acumulare a producţiei. în condiţii identice,intensitatea de acumulare a producţiei la soiul Ostara este mai mare cu20-74


Fig. 2 - Scăderea nivelului producţiei la soiul OSTARA funcţie de perioada de pla.ntare in zona de stepă la. irigat.~U1605{)yll6M"-Z55i~~~§


l10 VI-- x =8Fig. 3 - Scăderea nivelului de producţie la soiul DESIREE funcţie de perioada de plantarc în zona de stepă la irigat.......:J.Q)f\).~"i..J60(~ 50'"~s.J~ !rO---.y= 55,35 +0, t38ăx- Q412x 2Î= o,96)(X)(x;.Jt'rioaoJ de plan/are. 00/1/- X=fIO/V- x=2r.o~t--:::~~ 30)~""-..J~~~ ?O~ ...~~..~~. 10t(!:-.ltti'c:s~f'/EROE/f/LE DE ?/fODUC[!E IN t/hâ~'§~ ~ 1,2 -+- I,g -t- 2.6 --~ ~~ + 4.1 + 4,8 -t- 5,6 -1~~ 1,2~.~SClOi:RLA Z/LN/L"Ă A PI100UCT/[/~""C ~J?::: ~ l-------=~_-.~ÎV L!JNA APR/L/l"=I{}Ok9/h~l!i ,~~ 5,7- IN it/Nil MAI =1;.00 kg//Ja/zi~~ .~~ ().1I....t~~~ ~2~~ ~O~~ I~~ ~6~ -!__ . 1 I rcnUOlld Ut:f/'olllcm: i 301/1 10IV 20lV 30lV IOV 27Jv oOV fOVIP--a'-(- " .. _-- 5Q;CI 55,6 55.1 51.1 1.;.7,7 4~6 58-8 53.2~O-UIHI~()O~tw ~O~


MODIFICAREA ELEMENTELOR DE PRODUCŢIE A CARTOFULUI 77Desiree de la 4,0 la 3,2 faţă de prima perioadăde plantare (30 martie). Scădereasemnificativă a numărului tulpinilor principale se înregistrează numai dupăapatra perioadă de plantare (30 aprilie) în timp ce la Desiree numai în ultimaperioadă (10 iunie). Mult mai puternic este influenţat însă numărul mediu detuberculi la cuib. Acest element prezintă o scădere continuă şi foarte semnificativăodată cu întîrzierea perioadei de plantare. Numărul mediu de tubercuIila cuib scade mai puţin la soiul Ostara, cu excepţia ultimei perioade,decît la soiul Desiree. Totuşi faţă de numărul mediu de tuberculi formaţi lacuib în prima perioadă de plantare la soiul Ostara, numărullor în ultima perioadăscade cu 43,30/0 în timp ce la De5iere'nuri1ai cu 30,4%'Perioada de. plan.tare influenţează puternic raportul dintre tuberculiidin fracţia de mărime 30-60 mm 0 şi peste 60 mm 0. Din datele prezentateîn figurile 4 şi 5, rezultă că tuberculii mici sub 300 mm0 (sub STAS)cantitativ nu se modifică sub influenţa perioadei de plantare la nici unuldintre soiuri.Cantitatea de tuberculi din fractia de sămîntă scade însă semnificativnumai în primele 3-4 perioade de plantare (pîni la sfîrşitul lunii aprilie)după care cantitatea lor practic rămîne constant indiferent de perioada deplantare, producţia lor stabilindu-se la un nivel de 14-16 t/ha la soiulOstara (faţă de 18,0-21,5 t/ha) şi la 16,5-18,5 t/ha la soiul Desiree (faţăde 20-25 t/ha în primele 3 perioade).Scăderile mari de producţie, odată cu întîrzierea plantăriise datoresctuberculilor mari de peste 60 mm0. Cantitatea lor, spre deosebire de fracţiade sămînţă se menţine constantă în primele 3-4 perioade de plantare, dupăcare înregistrează o scădere bruscă la ambele soiuri, ceea ce imprimă şi producţieitotale aceeaşi tendinţă (figurile 4 şi 5).întîrzierea perioadei de plantare duce la o scădere foarte puternică aproducţiei de tuberculi pentru consum, ceea ce are repercusiuni şi asupraeficienţeiculturii în timp ce producţia de tuberculi din fracţia de sămînţă estemai puţin afectată. Cantitatea de tuberculi sub STAS se menţine între limitede 1-2 t/ha la Ostara şi 2-3 t/ha la Desiree.In dinamica de acumulare a producţiei, respectiv rata zilnică de acumulare,se constată de asemenea diferenţe semnificative între perioadele de plantare.tn primul rînd pe măsură ce perioada de plantare întîrzie, scade rata zilnicăde acumulare şi nivelul producţiei, iar producţia maximă se realizeazădin ce în ce mai tîrziu, deplasîndu-se fazele de vegetaţie şi perioada de creştereintensă a tuberculiloLDinamica de acumulare a producţiei (totală şi pe fracţii de mărime) cîtşi dinamica de formare a masei vegetative la soiurile Ostara ~i Desiree plantateîn prima perioadă (30 martie) sînt prezentate în figurile 6 şi 7. Se evidenţiazăcă la soiul Ostara producţia maximă (57,8 t/ha) se realizează la datade 10 august şi se acumulează cu o·intensitate de 820 kg/ha/zi, ,după caredacă nu se recoltează,producţia scade cu o rată zilnică de 220 kg/ha. La soiulpeşiree producţia maximă de 63,1 t/ha, cu o rată medie de acumulare de 575kg/ha/zi se realizează de asemenea pierderi de producţie cu cîte 205 kg/hapentru fiecare zi de întîrziere a recoltării.


S.lANOŞIŞICOLABORATOnn..50PIlOD..TOTALA MAXh1lA :. Y=·5~345"'ag!l)(-o,"'8x~ ..1'= -a{}{J J()CJ(10Fig. -4 -rra~/ia mica:Y=ţ08+0,465x-O,04~)(21'=0,5/o(S.:.- '-'-'\9-' _.-)C-' _._Q-.-' -~_._. -.0-' -·-~·_.-9~Ol// 10/JI 20IV ~IJIV 10 V 23 v Jd V 'ilJiI/PERIDAOA .DE J:.lf.AIVTAREVariaţia producţiei de cartof pe fracţii de mărime la soiul OSTARA funcţiede perioa.dade plantare în zona de stepă la irigat.


Froc/liJ mqr.e,YII'3,~I.~lx-a~:ţX2rllla9g~IlXfi,10•~H mN MN ~N mv ~V MV mwPERldA/J4 OE PLAIVTAIlEFi,_ , - Va.riaţia. producţiei de cartof pe fralOţii de m1rime la soiul DESIRtE fUllcţie deperioada. de pt.u.tl.re ÎIl zona. do stopA. la irigl.t.i ---


80S. IANOŞI ŞI COLABORATORtrFig. 6 - Formarea producţiei de tuberculi (pe fracţii de mărimi) la soiul OSTARA plantatla 30 martie în zona de stepă. la irigat.i50.PR!l1JlICTlc--..il!INI


MODIFICAREA ELEMENTELOR·. DE PRODUCŢIE A CARTOFULUI '81Diferenţe mari se constată şi la masa vegetativă care· la soiul l)esireeeste mult mai dezvoltată decît la Ostara. Se remarcă că în momentul cînd.masa vegetativă atinge valoarea maximă, producţia este de numai cca 65%din cea maximă, restul de producţie se acumulează în perioada de declin amasei vegetative. Acest aspect se va analiza mai pe larg prin datele prezentateîn tabelul 4.Datele prezentate în figurile6şi 7-evidenţiazăcă producţia de tuberculisub STAS rămîne cantitativ practic invariabil pe toată perioada de vegetaţiede la formarea lor şi pînăla recoltare, fără însă să crească numărul lor sau peparcurs să se formeze noi .tuberculi mici. Producţia de tuberculi din fracţiade sămînţă are o tendinţă de creştere pînă la data de 10 iulie la Ostara şipînă la 30 iulie la Desiree, după care stagnea~ă pînă la recoltare. Producţiadetuberculi mari, din fracţia de peste 60 mm 0 are o tendinţă de creştere identicăC}l producţia totală, iar după atingerea maximului, prezintă o scădereidentică cu aceasta. Astfel, pierderile de producţie după maturitatea plantelorse înregistrează numai pe seama tuberculilor mari. Aceeaşi tendinţăse observăşi la o perioadă de plantare mai tîrzie (30 aprilie) figurile 8 şi 9 şi la plantarecu o lună mai tîrziu curbele de creştere a producţiei (totale şi pe fracţii) auaceeaşi tendinţă, în schimb producţiile sînt mai mici. Producţia de tuberculidin fracţia de sămînţă ajunge la valoare maximă tot la data de 10 iulie încazul soiului Ostara şi la 30 iulie la soiul Desiree. La soiul Ostara producţiamaximă se realizează cu o lună mai tîrziu în timp ce la Desiree numai cu 10zile mai tîrziu, scurtîndu-se mult perioada de vegetaţie.5175010 20 ~AP/?!LIC I~ /~.-€__~-_o__o,PROOfJCTIE./.. '.-.... T/JBfRC[iLt/ m~uIIII o _""'_'_'_'I ........._0-· \---1.., "--,........" "/"'\. ' .\. PI?ODfJCf!E/ /,' ""- [lj~rlf/l~ -/ . '\.."{- .,.' \, PRODUCTIE~.~ . / / / /l~...• ""'...-"···~·--··~"·~·--~-··~······O 7i~9!.5J/I. . '/ ..1' "TUBERCULIL:,o . I • . SUB STAS-'" " o" __~"1 /~ .!fs........ \ 1" PROOUCTlEm M ~ m W 3f ~ .~ ~ m ~ .~ m w oMAI I IUNIC IULIE:.· J AUGUST I SrpT. IPERIOADA OL VE6ETAf/CFig. 8·- Formarea producţiei de tuberculi (pe fracţii de mărime) la soiul OSTARA plantatla 30 aprilie în zona de stepă, la irigat.


Relaţia dintre evoluţia masei vegetative şi a producţiei de tuberculi funcţie de perioada de plantare a cadofului in zona de stepă la irigatOSTARA DESIREETabelul ~ I ceM1-30 martie 21,3 10-20 mai 165,0 Izo-30 iunie 18,0 1-10 aug. 31,8 20-30 mai 65,2 1-10 iulie 3,6 1-10 sept.II - 10 aprilie 34,2 20-30 mai 50,8 20-30 iunie 16,2 1-10 aug. 23,0 20-30 m 44;3 1- 10 iulie 2,0 1-10 sept.III- 20 aprilie 39,5 20-30 mai 43,6 20-30 iunie 1,4 1-10 aug. 26,9 1-10 iunie 45,4 1-10 iulie 2,3 10-20 sept.IV - 30 aprilie 40,3 20-30 mai 56,4 1-10 iulie 2,3 1-10 sept. 38,1 1-10 iunie 67,8 10-20 iulie ~,9 10--20 sept.V-1O mai 60,5 10-20 iunie 53,8 1-10 iulie 2,6 1-10 sept. 43,1 10-20 iunie 45,9 1O-20iulie 7,0 10-20 sept.VI-20 mai 41,5 10-20 iunie 56,7 10-20 iulie 7,5 1-10 sept. 27,9 10-20 iunie 36,4 1O-20iulie 5,5 20-3 ept iVII-30 mai 42,7 20-30 iunie 51,4 20-30 iulie 6,6 1-10 sept. 28,7 20-30 iunie 45,0 20-30 iulie 9,8 20-30 sept.VIII-10 iunie 56,9 10-20 iulie 82,6 10 - 20 august 2,1 1-10 sept. 35,0 l-lOiulie 157,0 10-20 aug. 3,6 ·20.-30 sept.~~O~~nOEO,~1;maSa vegetativă faţă de producţia de tuberculi masa vegetativă faţă masa vegetativă faţă de producţia de tuberculi maSa vegetativă faţămaxim la inceperea fa ţă de maximă la de maxim la producţia maxim la inceperea faţă de maxim la de maxim a produc-tuberizării vegetaţia maximă maximă de tuberculi tuberiz!rii pei maxime devegetaţia maximătuberculiPerioadade plantareI I I I% perioada % perioada % perioada % perioada % I perioada perioadaII


MODInCAHEA ELEMENTELOR DE PRODUCŢIE A CARTOFULUIIIPNOOUCTItTUIJERCiJUHAIlI~-I(J"""'-2.'T"'O-:1."''IJ-IO-r-''''20{.'O=--''~O...-!!djlIO!!!!!!::'::::.Q2()~''';:JO-''''fO-''''20~''''50'--''''fOr::---:20r:---:,r:-O---:fO~---:2:r::O---='MAP/lllle I MAI I IUNIC I IULIE t AUGUST I -UPT.PJ:1l10AOA DE VEGETATIE; 1·PROOUcrltTIJljt/?CULI[{fiJ STASFig. 9 - Formarea producţiei de tuberculi (pe fracţii de mărime) la soiul DESIREE plantatla 30 aprilie în zona de stepă la irigat.Dinamica. de acumulare a producţiei totale la plantările făcute cu cîteo lună întîrziere, re"spectiv la 30 martie, 30 aprilie şi 30 mai (figura 10 soiulOstara şi figura 11 soiul Desiree), evidenţiază o tendinţă de scădere a intensităţiide realizare a producţiei odată cu întîrzierea perioadei de plantare. Datorităacestui fenomen la soiul Ostara pentru fiecare zi întîrziere a plantării,în luna aprilie se pierde o producţie de 170 kg tuberculi/ha(totaI5,1 t/ha/lună).iar la soiul Desiree 377 kg/ha/zi (total 11,3 t/ha/lună) în timp ce în luna mai427 kg/ha/zi (total 12,8 t/ha/lună) respectiv 403 kg/ha/zi (total 12,1 t/ha/lună).In tabelul 4 se prezintă raportul dintre masa vegetativă şi producţiaformată în diferite momente ale vegetaţiei, funcţie de perioada de plantareşi soi. Se remarcă


84 S. IANOŞI ŞI COLABORATORI!Fig. 10 - Evoluţia dinamicii formării producţiei la soiul 'OSTARA funcţie de perioada deplantare În zona de stepă (cultură irigată).Fig. 11 - Evoluţia dinamicii· formării pr?ducţiei la soiul DESIREE funcţie de perioada deplantare În zona de stepă (cultura irigată).


MODIFICAREA ELEMENTELOR DE PRODUCŢIE A CARTOFULU!85care depind de perioada de timp de la acest moment şi pînă la recoltare, deperioada de plantare şi de soi.. Pierderile sînt mai mari la perioadele de plantaretimpurie şi la soiurile timpurii (tabelul 5).Tabelul 5Pirderile de producţie cauzate de întirzierea perioadei de plantare şi a momentulu i recoltărila cartoful cultivat în zona de stepă la irigatPrioada deplantare1-30 martieII - 10 aprilieIII-20 aprilieIV- 30 aprilieV-lO maiVI-20 maiVII-30 maiVIII - 10 iunieperioada rea _OSTARAprot~~clizăriiproducţiei ma~imăI maxime t/haI1-10 aug.1-10 aug.1-10 sept. I1-10 sept.1-10 sept. r1- 10 sept.1- 10 sept.1- 10 sept. I57,8 I52,8 I53,852,7 I47,444,440,830,8DESIREEtoetalpierderi pierderide p~o- de pr.o- perioada rea- pro~uc-~c}le du~ţle lizării producţiei ţl.apina la faţ.a de maxime maxImă30 sep- perioada t/hatembrie 1 t/ha\ t/ha111,1 12,33,14,94,91,81,87,15,04,05,110,413,417,027,01-10 sept. I1-10 sept. I10-20 sept.10-20 sept.10-20 sept.10-20 sept.10-20 sept.20--":30sept.63,161,154,551,949,945,139,734,0total Ipierderi pierderide pro- de producţieducţiepînă la fa ţă de30 sep - perioadatembrie I 1 t/ha 1t/ha4,24,40,12,44,31,92,08,611,213,218,0 I23,429,1Eficienţa economică a culturii funcţie de diferite variante de perioadede plantare şi soi, este analizatăîn evoluţie de-a lungul perioadei de vegetaţie,figura 12,cît şi în tabelele 6 şi 7. Se observă că venitul net realizat în lei/hascade odată' cu întîrzierea perioadei de plantare, iar venitul net maxim se--\:.::~ j~I 601'~ 050000 sa't");::sI~ktt:t-40~ fi)~ ~~200(}{}kJc...'::)~j'0~~,;?: ~l.....j~~, 20t:('"'10000-~ ~'"' ~~10Fig.10 20lUNII::Jf}i10 20 J(J 10 20IULIE: I AUGUSTPD1/0AOA OI: V66LTAT/EJO 10 201 S~pr~MfJR(E:12 - Evoluţia în dinamică a diferiţilor indicatori economici la cartof în zona de stepă 1airigat (soiul OSTARA - plantat la 30 martie).JOJ


Tabelul 6Evoluţia venitului net la diferite date de recoltare a cartofului, funcţie de perioada de plantare in zona de stepă la irigat - soiul OSTARAVenitul net realizabil (în lei/ha) dacă se recoltează la data de:Perioadaplantarede. .I. .I. .I I I I10I. 2013010 ..1« 20 ..ho 30 ..ho 10 ""u" 20 au,u" 30 au,u" ~p"mbdo ~p"mbrio ~p'omb"o1 - 30 martie 25 120 28 770 30 320 30 040 I 28 200 25 060 20 900 16 000 10 610II - 10 aprilie 16520 23025 26 300 27 010 25820 23400 20400 17 570 15 380III-20 aprilie 12 140 19210 23530 25460 25400 23 700 20 750 16940 12 630IV-30 aprilie 5880 17380 23740 25940 24960 21 760 17340 12670 8730V - 10 mai - 12060 19030 21 710 21 130 18 330 14 350 10 240 7 030VI -20 mai - 1 780 10 700 14 950 15 730 I 14 270 11 780 9480 I 8570VII-30 mai - - - 5600 9500 10 780 10 250 8720 7 010VIII-IO iunie - - - - 3850 4020 340 1 -Tabelul 700 C'.l~OEI:ljR >;;~S::l1~~Ogn+i>-oit"J>()~ O~§Evoluţia venitului net la diferite date de recoltare a cartofului, funcţie de perioada de· plantflre, în zona de stepă la irigat - soiul DESIREEIPerioada deplantare10 iulie 20 iulie 30 iulieI IVenitul net realizabil (în lei/ha) dacă se recoltează la data de:110 au,u" 1 20 au,u" 1 30 augu" 1 ~P':::'bdol ~P':~"'i.1 ~p,:~",..1-30 martie 10 600 17450 22690 26320 28360 28810 27660 24940 20640II - 10 aprilie 3240 9200 15080 20320 24370 26700 26750 23970 17810III-20 aprilie 840 6710 11520 15240 17850 19300 19570 18620 16420IV.,- 30 aprilie - 750 10 490 15910 18020 17820 16310 14490 13 350V-1O mai - - 2010 10 530 14200 14470 12800 10 650 9470VI-20 mai - - 40 6870 9500 9550 8660 8460 8400VII-30 mai - - - - 2000 3740 4940 .5 660 5970VIII - 10 iunie - - - - - 3000 380 140 -.. -


S.LANOŞIŞICOLABORATORn87realizează nu la recoltarea culturii, ci mult mai devreme. Astfel, la soiulOstara plantat în prima perioadă venitul net estemaxim (30 300 lei/ha) sepoate realiza la data de 1 august, dacă cultura s-ar recolta şi valorifica laaceastă dată, recoltînd la data de 20 septembrie venitul net este de numai16000 lei/ha şi scade în continuare. La soiul Desiree, plantat tot lai aprilievenitul net maxim se poate realiza la sfîrşitul lunii august (28 810 lei/ha)"recoltînd cu o lună mai tîrziu scade la 20 640 lei/ha).BIBLIOGRAFIE(1) B eri n d e i, M., T ă il ă se s c u Eu gen i a, D r a g o mir, L u ci a, Probleme agricole,4, 1966 (2) Con sta n tin e s c u E cat eri n a şi colab. Cartojul, Editura AgrosilvicăBucureşti, 1969. (3) J s r vis, R. H. Mechanization and.crop perjormance. The Potato crop.London, 1982. (4) Har ris, P.M. The Potato Crop, The Scientific brasis for improvment.Edit. Chapman and Han, London, 1982. (5) Ia naş i, S. şi colab. Tehnologia de cultură intensivăa cartojului în condiţii de mecanizarea producţiei de 40 tlha, LC.P.C. Braşov, 1983. (6) O h m s,R. E. Potato cultural practice survey. Agric. Extenston t)ervice Univ. of Idaho, 1961. (7)Pai n t e r, G. G. Producing maximum yields and quality potatoes in Southwestern Idaho.Univ. of Idaho Parma Branch Exp. Station, 1971. (8) Tuş a, Gh., Cam a r nes c u,V., B eri n d ei, M. Producerea şi înmulţirea materialului de sdmînţă prin metoda - douărecolte de cartoj pe an. Analele LC.A.R., seria B, 1958.Predat colectivului de redactarela 15 mai 1987Referent: dr. ing. T. Gorea.MODIFICATION OF PRODUCTION ELEMENTS, DEPENDING ON THE POTATOPLANTING PERIOD IN THE STEPPE ZONE, UNDER IRRIGATIONAbstractThe inf1ucnce of the plantation period upon the economical implications in potato cropsin the steppe zone, under irrigation, was studied at S.C.P.C. Tulcea in the period 1981- 1983,using the cultivars Ostara ahd Desiree. The planting was performed at 8 intervales of 10 days,beginning with March JO-th up to June lO-th. After the emergence, the accumnlation dynltmic5of the production and of the vegetative mass,was checked at intervales of 10 days on 100plants. Based on the production elements (total yields and size fractions), the duration of theculture, the production costs and the value of the production at various moments, aspect! ofeconomy and crap efficiency was studied. The experiments showed that when planting isretarded, the lel1gth of the vegetation period, the moment of tuberation, the dura.tion of thea,ccumulation period a.nd the daily accumulation rate are greatly modified and influence stronglythe yields. Every 10 days' delay in planting as compared to the optimum period (30.III) caUilesa yield diminution by 1,2-5,6 t a hectare in the cultivar Ostara and by 3,0-5,1 t a hect&rein Desire. The yield losts grow progressively with the delay in planting period. This delaycltuses both a reduced number of main stems and the number of tubers in cluster. Besides,the correlation between the tubers of various fractions is alterated. The reduced yields aredue first of alI to the reduced quantity of large tubers (over 60 mm in 0). whereas the productionof the fraction below standard is less influenced. It is noteworthy that the income nettoin lei a hectare lowers too, when the planting is delayed, and the maximum income netto is


88 s. IANOŞI ŞI COLABORATORllgat much earlier than the date of the crap harvesting. When the harvesting moment is missed,ther;e.occur losts in the yield. amount and value, depending on the planting period, varyingaccording to the cultivar.TablesTab. 1 - Modification of the duration of the phenophases andof the production accumulationin potato, depending on the planting period in the steppe zone, under irrigation.Tab. 2 - Average daily production gain (kg/ha/day) during the accumulation period, in thecultivars Ostara and Desiree, depending on the planting period, in the steppe, under irrigation.Tab. 3 - Modification of the average number of main stems and of tubers in a cluster, dependingan the planting period of potato in the steppe zone under irrigation.Tab. 1. - Relationship between the evolution of the vegetative mass and the yield of tubers,depending on the planting period of patato in the steppe zone. under irrigation.Tab. 5 - Losts of yield caused by delayed planting and harvesting potato cultivated in the steppezone, under irrigation.Tab. 6 - Evolution of the income netto at various harvesting dates of potato, depending on theplanting period in the steppe zone under irrigation - Ostara cultivar.Tab. 7 - Evolution of the netto income at various harvesting dates of potato, depending on theplanting period, in the steppe zone.under irrigation - Desiree cultivar.FiguresFig. 1 - Correlation between the length of the production accumulation period (growth of thetubers) and the maximum yields achieved in the cultivars Ostara and Desiree, dependingan the planting period in the steppe zone, under irrigation.Fig. 2 - Reduction of the production level in the cultivar Ostara, depending on the plantingperiod in the steppe zone, under irrigation.Fig. 3 - Reduction of the production level in the cultiva.r Desiree, depending on the plantingperiod in the steppe zone, under irrigation.Fig. 1. - Varia.tion of the potato yields by size fractions in the cultivar Ostara, depending anthe planting in the steppe zone, under irrigation.Fig. 5 - Variation of the potato yields by size fraction~ in the cultivar Desiree, depending onthe planting period in the steppe zone, under' irrigation.Fig. 6 - Building of production - tubers (of various size fractions) in the cultivar Ostara,planted on 30.III in the steppe zone, under irrigation.Fig. 7 - Building of production - tubers (of various size fractions) in the cultivar Desiree,planted on 30.III in the steppe zone, unde]; irrigation.Fig. 8 - Building of tubers (of various size fractions) in the cultivar Ostara planted on 30.IVin the steppe zone, under irrigation.Fig. 9 - Building of tubers (of various size fractions) in the cultivar Desiree, planted on 30.IV,in the steppe zone, under irrigation.Fig. 10 - Evolution %of the dynamics of production building in the cultivar Ostara,dependingon the planting period in the steppe zone, under irrigation.Fig. 11 - Evolution of the dynamics of production building in the cultivar Desiree, dependingon the planting period in the steppe zone under irrigation.Fig. 12 - Evolution in the dynamics of various economic indices in potato cultivated in thesteppe zone, under irrigation (variety Ostara), planted on 30.111.DIE VERĂNDERUNGEINIGER PRODUKTIONSELEMENTE IN ABHĂNGIGKEIT VONDER PFLANZEPOCHE DER KARTOFFEL IN DER STEPPENZONE UNTERBEWĂ­SSERUNGZ usammenfassungDer Einiluss der Pilanzepoche aui den Ertrag und ihre Wirkung auf die Produktionselementeund aufgrund der wirtschaftlichen Implikationen der in der Steppenzone angebauten


MODIF1ICAREA ELEMENTELOR DE PRODUCTIE A CARTOFULUI89Kartoffeln wurde unter Bewasserung in der S.C.P.c. Tulcea in der Periode 1981- 1983 anden Sorten Ostara und Desiree studiert.,Es wurden 8 Pflanzepochen gestaffelt auf ein10 Tageintervall, beginend vom 30. Marz bis zum 10. Juni, verwirklicht.Aufgrund der Produktionselemente(Gesamtertrag und auf Fraktionen), Vegetationslange, Produktionskosten und derErtragswert zu verschiedenen Momenten wurden ,die wirtschaftlichen· Aspekte und Effizienzder Kultur studiert. Es wird hervorgehoben, dass durch Verzagernder Pf1anzperiode sich dieVegetationslange stark verandert, der Moment des Knollenansatzes, die Akkumulationslange,und die tagliche Akkumulationsrate. Eine Verzagerung des Pflanzen? mit 10 Tagen gegenuberder optimalen Epoche (30.III)bewirkt eine Senkungdes Ertrags zwischen 1,2~5,6 tjha beiOstara und 3,0-.5,1 tjha bei Desiree. Die Ertragsverluste steigen stetig mit dem Verzagern derPflanzepoche. Durch Verzagern der Pf1anzepoche sinkt sowohl die Zahl der Hauptstengel alsauch die Anzahl der Knollen pro N est und es verandert sich das Verhaltnis der verschiedenenKnollenfraktionen zueinander. Die Ertragssenkung ist in erster Reihe auf die Verringerungder Menge der grossen Knollen (uber 60 mm 0) zuriickzufiihren, wahrend der Ertrag derSaatkartoffelfraktion und Untergrassen weniger in Mitleidenschaft gezogen wurde. Auch derReingewinn in Leijha sinkt mit der Verzăgerung derPf1anzepoche und der maximale Reingewinnwird vor dem Erntedatum der Kultur erreicht. Durch Verspatung des Erntezeitpunkteswerden sowohl mengen- als auch wertmassig Ertneverluste verzeichnet in Abhangigkeit vonder Pflanzepoche und verschieden von Sorte zu Sorte.TabellenlisteTab. 1 - Die Veranderung der Phenophasenlange und der Akkumulationsperiode des Kartoffelertragsin Abhangigkeit VOR der Pflanzepoche in der Steppenzoneunter Bewasserung.Tab. 2 - Der tagliche Ertragszuwachs (in kgjhajTag) in der Akkumulationsperiode bei denSorten Ostara und Desiree in Funktion von der Pflanzepoche in der Steppenzoneunter Bewasserung.Tab. 3 - Die Veranderung der mittleren Zahl der Hauptstengel und der Knollen pro Nestin Funktion von der Pflanzepoche der Kartoffel in der Steppenzone unter Bewasserung.Tab. -4. - Die Beziehung zwischen de~ Entwicklung der Krautmasse und des Knollenertragsin Funktion von der Pflanzepoche der Kartoffel in der Steppenzone unter Bewasserung.Tab. 5 - Die Ertragsverluste durch Verspatung der Pflanzepoche und des Erntezeitpunktsbei Kartoffeln in der Steppenzone unter Bewăsserung.Tab. 6 - Die Entwicklung des Reingewinns zu verschiedenen Erntezeitpunkten der Kartoffelin Funktion von der Pflanzepoche in der Steppenzone unter BewăsserungSorte Ostara.Tab. 7 - Die Entwicklung des Reingewinns zu verschiedenen Erntezeitpunkten der Kartoffelin Funktion von der Pflanzepoche in der Steppenzolle unter Bewăsserung-SorteDesiree.Liste der A bbildungenAbb. 1 - Die Korrelation zwischen der Akkumulationsperiode des Ertrags (Knollenwachstum)und dem Hachstertrag erzielt bei den Sorten Ostara und Desiree in Funktion vonder Pf1anz epoche unter Bewăsserung.Abb. 2 - Die Senkung des Ertragsniveaus bei der Sorte Ostara in Funktion von der Pflanzepochein der Steppenzone unter Bewăsserung.A bb. 3 - Die Senkung des Ertragsniveaus bei der Sorte Desiree in Funktion von der Pflanzepochein der Steppenzone unter Bewăsserung.Abb. 4 - Die Varianz des Kartoffelertrags nach Fraktionsgrassen bei der Sorte Ostara inFunktion von der Pflanzepoche in der Steppenzone unter Bewăsserung.Abb. 5 - Die Varianz des Kartoffelertrags nach Fraktionsgrassen bei der Sorte Desiree inFunktion von der Pflanzepoche in der Steppenzone unter Bewăsserung.Abb.6 - Die Bildung des Knollenertrags (nach Fraktionsgrassen) bei der Sorte Ostara gepflanztam 30.III in der Steppenzone unter Bewăsserung.Abb. 7 - Die Bildung des Knollenertrag (nach Fraktionsgrassen) bei der Sorte Desirer. gepflanztam 30.II1 in der Steppenzone unter Bewăsserung.Abb.8 - Die Bildung des Knollenertrag (nach Fraktionsgrassen) bei der Sorte Ostara gcpflanztam 30. IV. in der Steppenzone unter Bewăsserung.


90S.IANOŞIŞICOLABORATORnAM.9 - Die Bildung des Knollenertrag (nach Fraktionsgrossen) bei der Sorte Desiree gepflanztam 30.IV in der Steppenzone unter Bewăsserung.A tb. 10 - Die Entwicklungsdynamik der Produktionsbildung bei der Sorte Ostara in Funktionvon der Pflanz-epoche in der Steppenzone (bewăsserte Kultur).Abb. 11 - Die Entwicklungsdynamik der Produktionsbildung bei der Sorte Desiree in Funktionvon der Pflanz-epoche in der Steppenzone (bewăsserte Kultur).A bb. 12 - Die Entwicklungsdynamik verschiedener wirtschaftlicher Kennziffern bei der Kartoffel,in der Steppenzone unter Bewăsserung (Sorte Ostara - gepflanzt am 30.III).I13MEHEHI1E TIPO,llYKTI1BHhIX 3JlEMEHTOB, B 3ABMCMMOCTI1OT CPOKOB TIOCA,L(KM KAPTOEJlJI B CTETIHOI1 30HE B YCJIOBMJIXOPOIIIEHMJIPe310MeBJIHHHHe CpOKOB rroca)J,KH KapTOcPeJI51 Ha rrpO)J,yKIl,HIO, a TaK>Ke Ha 3JIeMeHTbI rrpO)J,ylcr.urn,H BhITeKaIOIll,He OTCIO)J,a 3KOHOMHqeCKHe rrOCJIe)J,CTBHH rrpH B03)J,eJIhIBaHHH B CTerrHOll 30He, B yCJIO­BHHX opomeHHH, H3yqaJIHCh B c.q.TI.q. TYJIhqa B rrepIIO)J, 1981-1983 r, Ha copTax Ocmpa H ,L(e­3Hp3. TIoca)J,Ky rrpOBO)J,IIJIH B 8 CpOKOB, C rrepepbIBoM B 10 )J,HeH, HaqIIHaH C 30 MapTa rro 10 HIOHH.TIocJIe rrOHBJIeHHH BCXO)J,OB, )J,HHaMHKy HaIWrrJIeHHH ypmI


MODIFJJCAREA ELEMENTELOR DE PRODUCŢIE A CARTOFULUI91llepe'leHb PUCYHK08Puc. 1 - CooTHomeHHe Me)K.ny ;UJIHTeJIbHOCTblO nepHO,lJ;a HaKOnJIeHHH ypO)KaH (pa3BHTHH KJIy6­Heu) H MaKCHMaJIbHOH YP0)i(aHHOCTblO y COpTOB OCTAPA H ,D;E3HP3, B 3aBHCH­MOCTH OT CpOKOB nOCa,lJ;KH, B cTellHoH 30He, no,lJ; opomeHHeM.Puc. 2 - CHH)KeHHe ypOBHH ypO)KaH y copTa OCTAPA, B 3aBHCHMOCTH OT CpOKOB nOCa,lJ;KH, BcTenHoH 30He, no,lJ; op6meHHeM.Puc. 3 - CHH)KeHHe ypOBHH ypO)l(aH y copTa ,D;e3Hp3, B 3aBHCHMOCTH OT CpOKOB nOCa,lJ;KH, B CTen­HOH 30He, no,lJ; opomeHHeM.Puc. 4 - BapHaJJ;HH ypo)KaKHocTH KapTocPeJIH no cPpaKJJ;HHM pa3Mepa y copTa OCTAPA, B 3a­BHCHMOCTH OT CpOKOB nOCa,lJ;KH, B cTenHol1 30He, no,lJ; opomeHHeM.Puc. 5 - BapHaJJ;HH ypO)KailliOCTH KapTOcPeJIH no


Lucr. Şt. (Anale) LC.P.C. Braşov, voI. XVI, 1987iNFLUENTA SISTEMULUI DE LUCRĂRI ALE SOLULUI'CERNOZ'OMOID CAMBIC DE LA I.C.P.C. BRASOVASUPRA PRODUCŢIEI DE CARTOFV. TOADER, D. MITROIÎn perioada 1980- 1982 s-a executat pe solul cernoziomoid cambiedin depresiuneaBîrsei o experienţă staţionară care a avut scopul de a stabiliperioada de efectuare a arăturii solului, necesitatea afînării prin subsolajşi scarificare, oportunitatea aplicării îngrăşămintelorîn profunzimea soluluişi pregătireapatului germinativ pentru cartof care să determine un procentcît mai scăzut de bulgări şi vătămări mecanice


94V.TOADER,D.MrTROIa solului şi determină compactarea lui în comparaţie cu lucrarea normală.sau mai sUl?erficială.Rezultatele din Anglia şi Ungaria (16, 17) arată că aplicarea îngrăşămintelorminerale la adîncimea de lucrare a solului, a contribuit la sporireaproducţiei şi la ameliorarea solului în profunzime.Datele obţinute de numeroşi cercetători nu concordă întru totul, părerilefiind împărţite asupra sistemului de lucrare a solului toamna şi primăvara,fiecare reprezentînd adevăruri valabile Pentru condiţiile în care s-aexperimentat.Pentru a elucida unele din aceste aSPecte şi a stabili necesitatea afînăriiîn profunzime a solului. cernoziomoid cambic din depresiunea Bîrsei şi afertilizării la adîncimea de afînare a solului s-a efectuat o experienţă staţionară,ale cărei rezultate fac obiectul acestei lucrări.MATERIALUL FOLOSIT ŞI METODA DE CERCETAREIn perioada 1980-1982 s-a studiat pe solul de la Le.p.C. Braşov (1)efectul adîncirii stratului arabil al solului executat la diferite adîncimi şidiferite perioade şi cu unelte diferite asupra prod~cţiei de cartof; 2) efectulfertilizării cu îngrăşăminte minerale la adîncimea de efectuare a lucrărilorsolului; 3) efectul reducerii numărului de lucrări de pregătire a patului germinativşi a transferului lucrărilor din primăvară în toamnă asupra producţieide tuberculi, procentului de bulgări şi vătămări mecanice ale tuberculiIorla recoltarea mecanizată.Variantele eXPerimentale şi factorii cercetaţi sînt prezentaţi în tabelul 1.Metoda de aşezare în cîmp a fost în fîşii suprapuse, fîşia a 5-a fiind o rotaţiede 3 ani (porumb, orzoaică, cartof), care permite stabilirea efectului rotaţieiasupra producţiei comparativ cu monocultura. Patul germinativ în bi) s-apregătit la fel ca în varianta b2. Faţă de variantele propuse, în 1982 nu aufost realizate biloanele din toamnă (b 4 ), terenul rămînînd numai discuit iarîn primăvară s-a plantat fără nici o altă lucrare, concomitent cu aplicareaîngrăşămintelor cu azot. Variantele a21~ a 26 ali fost fertilizate cu 1/2 dindozele de îngrăşăminte aplicate toamna la adîncimea de efectuare a lucrărilorsolului.Soiul cu care s-a experimentat a fost Desin~e, categoria biologică 1 11destinaţia producţiei consum de toamnă-iarnă.Solul pe care s-a experimentat este un cernozomoid cambic, formatpe luturi grosiere avînd la bază depozite aluvioproluviale excesiv scheletice~cu textură luto-argiloasă (35,80/0 argilă < 0,002 mm şi 31,1% nisip fin).Din punct de vedere chimic. este un sol bogat în humus (6,50/0)' bineaprovizionat în azot total (0,2040/0)' bine aprovizionat în fosfor şi mediuaprovizionat în potasiu' (8,32 mg/IOO g sol P 20l)' 13,00 mg/lOO g sol K.O).


INFLUENŢA SISTEMULUI DE LUCRARI ALE SOLULUI9STabelul 1Variantele experimentaleA. Lucrările de bază ale solului (factorul A)VariantaAdIncimea(cm)Perioade de execuţieal Arat 3011. 3 Subsolaj 30+ 15&a Arat 3011.4 Subsolaj 30+ 10i al Subsolaj 30+ 15a. Subsolaj 30+20&, Arat 30a. Subsolaj 30+ 15&. Scarificat 50al' Scarificat 70au Afînat MAS 60 40a 12 Afinat MAS 60 ,60au Afînat MAS 80 50a 1 4 Afînat MAS 80 70al!! Scarifict 50ale Scarificat 70al' Afinat MAS 60 40Au Afinat MAS 60 60alt Afinat MAS 80 50a.e Afinat MAS 80 70-~l Subsolaj 30+ 15a22 Subsolaj 30+ 1511. 13 Scarificat 50


V. TOADER,· D. MITROIb 2 Reducerea lucrărilor la: 1 lucrare- o lucrare la 16 - 18 cm CPGC-4;- (plantat cu îngrăşăminte N)b 3 Reducerea lucrărilor la:- (plantat direct cu îngrăşăminte N).b 4Sistemul de cultură cubiloane realizate toamna, pe t~en nivelatb 5 Stabilirea efectului de rotaţieb 1 - b 4 cartof - cartof - cartofb 5 . - porumb - orzoaică - cartof1980 1981 1982REZULTATE OBŢINUTEDatele dimatice prezentate în tabelul 2 scot în evidenţă că preClpltatiiletotale anuale au fost sub valoarea rnediei multianuale în fiecare an dece~cetare (- 103,7 mm în 1980, - 59,0 mm în 1981 şi - 99,6 mm în 1982).Distribuţia lunară a precipitaţiilor a variat foarte mult în perioada de vegetaţiecu diferenţierimai accentuate în luna august (mai ales în 1981 - 71,9 mmşi 1982 + 42,1 mm faţă de normală pe 59 ani), cînd şi rata acumulăriizilnice a producţiei este mare.Tabelul 2Abaterea precipitaţii10r totale lunare şi a temperaturilor medii lunare faţă de media mult~anualăîn perioada 1980-1982SpecificareiISţaţia meteorologică Lc.p.e. BraşovPrecipitaţiimedii lunare (mm)1IV VIVI VII IXIIjVIJIIIIV~IX Ix-mi T.t,t ,~u,'Media m ultianualăI I(MMA) 59,0 88,5 1 124,8 110 1,2 86,9 68,7 529,1 224,1 753,2Dif. faţă de MMA1980 0,9 -2,1 -65,8 18,8 -2,7 -37,8 -88,7 -15,0 -' 103,7Dif. faţă de MMA1981 -23,9 -31,7 2,2 51,2 -71,9 - 1,9 -76,0 17,0 -59,0-28.01Dif.faţă de MMA1982 -15,6 -67,0 32,6 42,1 -32,1 -68,0 -31,6 -99,6IISpecificare IV VTemperaturile medii lunare ceIIIIVI VII VIII IX l.VffiDIAI I I Ii"Media multianuală(MMA) I I8,5 I 13,2 16,0 17,0 17,2 I 13,5 14,2~Dif, faţă de MMA I1980 -2,2 ;-1,8I-0,4 0,5 -0,8 _1,3- -1,0Dif. faţă de MMA I1981 -2,2 -1,3 2,01- 0 -0,6 0,3 -0,4Dif. faţă de MMA•31982 ,-2,9 1,2 I 0,3 -0,5 0,6 2,9 0,3I


INFLUENŢA SISTEMULUIDEC în, 1i~8i2"•. Se,.Gonsta.t~,căîn 1981 temperatura medie lunară este mai ridicată cu 2,O°C decît IlHWa1a.,de 16,0 'C pentru luna iunie cînd se înregistrează o creştere intensă a.' plan~telor şi începe procesul de tuberizare.Aceste condiţii climatice explică şi producţiile obţinute în cei trei anide ~~perimentare (ţabelu13). Se observă, că ip.?;nul 1982,s-qu.J,ea.li:Z;(lţ,,GHlemai mari producţii de 42,2 t!ha (în al treilea 'an de monocultură), iar ceamai mică producţie de 33,5 t/ha in 1981. Aceast2~ variaţie a producţiei esteexplicată de condiţiile de climă şi telnperatură discutate mai sus.Influenţa medie a anilor de experimcntare asupra producţiei de tuberculiAnii de experimentare Producţia,tjha Testul Duncan1982 42,2 A1980 36.5 B1981 33,5 CCercetările efectuate au demonstrat că între perioadele de executare aarăturii nu există diferenţe semnificative de producţie, în nici un an de experimentare(tabelul 4). Mai importantă decît data efectuării arăturii este calitateaarăturii, care în principal depinde de umiditatea la care se lucreazăsolul. Producţia totală de tuberculi a fost de 35,2-37,4 t/ha. în 1980, 32,7­34,3tJha în 1981 şi de 41,6-45,1 în 1982. Se constată că nu sîntdiferenţeîntre variante de arătură şi că diferenţe mari sînt între ani, ca urmare a condiţiilorclimatice specifice din perioada de vegetaţie pentru fiecare an decercetare. Media pentru cei trei ani de experimentare (37,O-38,3t/ha) evidenţiazăcă între arăturile efectuate în septembrie, octombrie sau noiembrienu sînt diferenţe de producţie.VariantaAra.t 30 cm, IXArat 30 Cn1, XArat 30 cmi'XIIInfluenţa perioadei de cfcctuare a arăturii solului asupra producţiei37,4 10036,2 9735,2 941980 I% I dif.-~21-~2,21Iatjha 19_:~I-dl-'f.-1 t/"a \'9:: I d;!, l,n,. i:32,7 10033,6 103 0,934,3 105 1,6DL 5% 3,3 tjhaI ' I1Tabelul 4.I fif42'81100 , ~'. - "1 37,6 10045, 1 105 ,2,.,',.3" • 38,3 102 0,741,6 97 -1,2 37,0 98-0,61DL 5% 2,0 tjha•Adîncirea stratului arabil, în fiecare an, prin subsolaj la 15 cm adîncime;efectuat la diferiteperioade(septembrie,octombr:îe saunoiembtie) a/datproţlucţii ,de tuperculi asemănătoaremartorului arat. la 30cm,(ţabelulp)'.i


98V~ TOADER,. D. MlTROlCreşterea âdincimii subsolajului de la 10 la 15 Cxnşi respectiv 20 cIn.' n\l.determifiăsporul de producţie care să justifice executarea acestei lucrări(tabetul' 5). ..Tabelul 5Influenţa' s\J.bsolajului efectuat anual la diferite perioade şiadincimi asupra producţieia} PerioadaVarianta--t/h·11980 1981 1982 Media% dif.1t/h·1 % dif.I t/h·1% dif. % dif.I t~'1 IArat 30 cm, IX 37,4 100 - 32,7 100 - 42,8 100 - 37,6 100 -Subsolaj 30+15 cm IX 39,3 105 1,9 32,4 99 -0,3 42,4 99 -0,4 38,0 101 0,4Arat 30 cm, X 36,2 100 - 33,6 100 - 45,1 100 - 38,3 100 -Subsolaj 30+ 37,1 102 0,915 cmX 33,9 101 0,3 44,6 99 -0,5 38,5 101 0,2Arat 30 cm, XI 35,2 - 34,3 100 - 41,6 100 - 37,0 100 -Subsolaj 30+15 cm. XI 36,9 1,7 32,5 95 -1,8 42,0 101 0,4 37,1 100 0,1::: I1.DL5 % 2,6 tJhaDL 5% 1,8 t/hab) AdîncimeaIArat 30cm, X 36,2 - - 45,1 100 - 38,3 100 -100 I I 33,61100 IISubsolaj 30+10 cm, X 36,8 102 0,6 32,7 97 -Q,9, 42,6 94 -2,5 37,4 98 -0,9Subsolaj.30+I 15 cm, X 37,1 102 0,9 33,9 101 Q,399 -0,5 38,5 101 0,2Subsolaj 30+I44'6120 cm, X 37,8 104 1,6 "'') 9 ! J~, i 98 -0,7 42,0 93 -3,1 37,6 98 -0,71 iIDL 5% 2,8 tJhaDL 5% 1,9 t/haIIScarificarea solului cu scarificatorul şi tractorul S-1500 la adîncimeade 50 sau 70 cm, înainte de arătură sau după arătură, nu a contribuit ladiferenţiereavariantelor experimentale (tabelul 6). Afînarea solului cu MAS-60sau MAS-80 la 40,--60 cm respectiv la 50 şi 70 cm a realizat aceeaşi producţieca şi martorul arat la 30 cm, indiferent dacă lucrările au fost efectuateÎnaintede arătură sau după arătură. Repetarea subsolajului la 15 cm adîncime saua scarificării la 50 cm sau 70 cm, ca de altfel şi efectuarea odată la 3 ani aacestor lucrări, a realizat producţii similare martorului. arat la 30 cm (tabelul7).Se constată că .prin adîncirea stratului arabil pe solul cernozomoidcafubic neafectatde tasare sub 30 cm adîncime nu se obţin sporuri de pro-


INFLUENŢA SISTEMULUI 'DE' LUCRARI ALE SOLULUITabelul 6Influenţa ~fiD,ării adip.ci.şiscarifică.rii ,s.olului efectuat;antllil1.inaiIlţ~"c;learătură,(a)1;şi după. arătur~ (p). aS\lpra. .pr,Q.qucţiei .Braşov, 1980~1982a) înainte .de arăturăb) După arătură.Varianta delucfare a soluluit/ha%dif.t/ha0//0 .. ~di!.Arat 30 cm, XScarificat, 50 cm, XScariiicat, 70 cm, XAHnat MAS-60, 40 cm,XAfnat MAS-60,60 cm, XAînat MAS-80, 50cm, XAînat MAS-80, 70 cm, X38,336,937,936,336,937,636,7100969995969896~ 1,4-0,4-2,0-1,4-0,9-1,638;339,037,336,938,638,139,4100102/97( 96101991030,7-1,0-1,6 .'0:3-0,2 '1,1DL5 %1,9 t/haTabelul 7Influenţa subsolajului şi scarificării solului efectuat odată (1980) ,sau repetat anual (1980, 1981,1982) asupra producţiei ..IVarianta-a) O dată b) Repetat Media1.I I III I I It/ha0//0 dif. t/haOI/0 dif. t/ha % dif.I Arat 30 cm, X 38,3 100 - 38,3 100 - 38,3 I 100 -Subs.~~aj 30+ 15 crr:, X 38,9 102 0,6 38,5 101 0,2 38,7 101 0,4I Scarmcat 50, cm, X 37,8 99 -0,5 38,0 99 -0,3 37;9 99 -0,4'Scarificat 75 cm, X 36,0 94 -2,3 0 37,3 97 -1,0 36,7 96 -1,6°,IDL 5 % 2,3 t/ha1,6 tJhaducţie. Soiurile care prezintă llubun drenaj intern şi fonnatepe luturi grosierestratificate avînd la. bClză depozite aluvio-proluviale excesiv scheleticefără fenomen de tasare, nu necesită lucrări mai adînci de 30 cm.Rezultatele obţinute de W i n t e r ton (16)ptin aplicarea în profunzimea îngrăşămintelor, nu şi-au găsit valabilitatea în condiţiile pedoclimaticeîn care s-a experimentat.• Din analiza datelor prezentate în tabelul 8,rezultă că în nici un an şi În nicio variantăde fertilizare în profunzime cu azot,fosfor, potasiu sau numai cu fosfor şi potasiu nu s-au realizat sporuri de producţieasigurate statistic, faţă de varianta martor, ,fertilizat normal. Maimult se constată că în anul 1980,prin aplicarea îngrăŞăminte1or'cufosforşi potasiula adîncilllea. de executare a scarificării ş-aurealizatdiminuări de producţiede 3,2-3,4 t/ha.


:]00Tabelul 8Illnu~nţa fertilizăiii 'N..;2(}()';r'P 2 6 5 '.....SOJ.


21 lucrare 37,3 100 -0,1 34,1 104 1,5* 42,1 104 1,7*· 37,9 103 1,0h 14,6 9,3ba fără lucrări 36,3 97 -1, 1 34,4 104 1,5* 43,4 107 3,0*** 38,0 103 1,1** 14,6 6,9b,biloane toamnă* 36,8 98 -0,6 34,6 10.5 1,7* 42,9 106 2,5** 38,1 103 1,2** 13,:;l'ITabelul 96,9z~t"c::t:::j~·8>Ul~li"a t"4dHot':l~()::u~H~Ulot"c::SbH'Influenţa lucrărilor de pregătire a .patului germinativ. asupra producţiei (t/ha) şi a procentului de bulgări şi vătămări mecaniceLucrări de pregătire a patuluigermio:l.tiv1980 1981 1982 Media 1980- 1982 Media 1980-1982%~:·I I d',f.------ ----%'/h·1 I dil,t/haI%IIdif. t/ha %%I dif. bulgări I tube,eulivâtămaţi%b 40,4 1 100 1 36 13 lucrări 37,1 100 - 32,9 100 - - 100 - 23,6 9,6,91• Discuit tdamna la 10-12 cm (1982)...--;-DL 5 % 1,4 t/ha1 % 2,1 t/ha0,1 % 3,6 t/haDL 5 % 0,7 t/ha:1 % 1,0 t/ha0,1% h2 t/ha


lUZv.TdA.DER,··· D. MrI'Râ:rminativ prin 3 lucrări şi este cu 500~ mai mic cînd patul germinativ a fostrealizat după principiul reducerii număruJui de lucrări sau realizarea biloanelortoamna. Numărul mare de bulgări la recoltare,În varianta cu 3 lucrăride pregătire a patull1~ germinativ a cauzat şi vătămareq'unui procent marede tuberculi (9,6 % ).Cel mai mic 'procent de tuberculi vătămaţi s-a obţinutîn variantele în care 'plantarea tube~culilor s-a făcut În teren nelucrat înprimăvară şi în biloane realizate toamna.Eficienţa economică a variantelor de pregătire a patului germinativ(tabelul 10) reliefeazăavantajul economic şi energetic care se obţine prinreducerea numărului de lucţări de pregătire a patului germinativ în culturacartofului.Tabelul 10Eficienţa economică a lucrărilQr. de pregătire a patului germinativProducţia Cost de Venitul net Consum ConsumVarianta . t/ha producţie lei/hamotorină motorinălei/t I/ha I/tII3 lucrări 36,91 lucrare 37,9Fără lucrăriII557,3 9084 194,6 5,353g,6 10056 185,4 4,9[38,0 543,7 10 195 180,5 4,8Biloane din toamnă 38,1 535,3 10113 188,8 5,0.Toate datele.prezentate pledează pentru reducerea numărului de lu­·crări în pregătirea,'patuluigerminativ la cartof şi executarea lui la umiditateaoptimă şi adîi}cimi de 14-16 cm; folosind CPGC-4,sau realizînd biloanedin toamnă pentru recoltar~a mecanizată în' flux industrial, mai ales pesoIuri cu conţinut;în argilă ce depăşeşte 250/0'Umiditatea solului deferminată la 5-7 zile dupăplantarea cartofuluinu a fost modificată semnificativ de Iucrările de pregăţire a patului germinativ,iar mici diferenţe s-au înregistrat sub influenţa lucrărilor de scarificareşi fertilizare în profunzime cînd s-a pregătit patul germinativ prin3 lucrări (tabelul 11).Rotaţia cartofului faţă demonoculturărealizează sporuri semnificativede producţie indiferent de variantele de lucrare a solului toamna sau primăvara(tabelul 12). Cele mai mici producţii se realizeaz;.ă în monocultură şiîn varianta b 1 , de pregătire a patului germinativ prin 3 r~crări. Sporul mediude producţie realizat în 'rotaţie faţă de monocultură este de 5,6 t/ha cînds-a efectuat o singură lucrar~ de pregătire a patului gern+inativ şi de 9,6 t/hacînd patul germinativ s-a f~aliz~t prin 3 lucrări.Se constată că atunci cînd ţartoful este cultivat În lllonocultură, efectulnefavorabil al pregătirii patijlui germinativ prin multe lucrări este luai ac­'centuat.


Umiditatea solului pe adincimea de 0-75 cm ţn funcţie de lucrările solului 7"'"' determinări efectuate la 5-7 zile plantareLucrărily de pregătire a p~tului germinativTabelul 11HZ~8 bt:lZ.1-3~rni c~Stll?'1~qn ::o>::oH~rnO~dS~:OCA)Lucrările de bază ale solului I 3lucr~11 lucrarefără 1ucrăr ibiloane toamnă '"% I0/dif.I % I dif.1 I di!--- .dif. /0Arat 30 cm, IX 1,6.21 Mt. 1 25,4 Mt. 24,4 Mt. It,26,3 Mt.Subsolaj 30+ 15 em, X 27,.0 0,8 24,8 -0,6 25,3 0,9 25,0 -1,3Arat 30 em, X 25,1 I -1,1 24,8 -0,6 25,7 1,3 23,5 -2,8°Subsolaj 30+ 15 efi, X 25,0 -1,2 25,4 0,0' 25,0 0,6 25,1 -1,2Arat 30 efi; XI I 23,9 -2,3 24,7 -0,7 25,4 1,0 24,1 -2,2Subsolaj 30+ 15 Cfi, XI 24,9 -1,3 25,1 -0,3 25,3 0,9 24,7 -1,6---------Scarificat 50 efi.X, înainte de arat 25,4 -0,8 25,2 -0,2 23,0 -1,4 25,8 -0,5Scarificat 70 cm, X, înainte de arat 24,7 -1,5 23,8 -1,6 24,4 0,0 24,3 -2,0Scarificat 50 efi, X, după arat 25,~ i -0,9 25,3 ·-0,1 23,9 -0,5 24,7 -1,6Scarificat 70 cm, X, după arat 124,8 -1,4 25,0 -0,4 23,9 -0,5 25,8 -0,5-----------Subsolaj 30+15cfi, X, 75 P205+40 K 2 0 1'22,2 _4,00~ 24,4 -1,0 22,2 -2,2 24,9 -1,4Subsolaj 30+ 15 cm, X, 75 P 2 0 5 +40 K 2 0+ 100 N 1 23,0 ___ 3,20 23,1 ___ 2,3 22,9 -1,5 25,2 -1,1Scarificat 50 Cfi, X, 75 P 2 0 5 +40 K 2 0 I 22,5 _3,7°° 23,3 -2,1 22,9 ~ 1,5 23,9 -2,4Searificat 50 Cfi, X, 75 P 2 0 5+40 K 2 0 + 100 N [23.3-2,9° 24,7 -0,7 .22,9 -1,5 24,7 -1,6Scarificat 70 efi, X, 75 P 20 5+ 40 K 20 22,8 -3,4° 25,8 -0,4 24,2 -0,2 24,0 ___ 2,3Searificat 70 Cfi, X, 75 P 2 0 5 +40 K 2 0+ 100.:N .:~2,9 .,-3,3° 25,2 ___ 0,2 26,8 2,4 25,8 -0,5Media.\.. Discuit 1982, toamna24,3 ADL 5% 2,7 %24,8 ADL 1 % 3,6 %24,3 A 24,9 ADL 0,1 % 4,6%


Lucrăiqede pregătir~ a patrirui germinativrotaţie 3 ani m6hoculturăTiabelul12~ O~:; Ef~ctul rotaţiei şi allucr~!.ilor solultliasupra producţieiLucrările de bază 1 lucrare I 3lticrări 1 lucrare fără lucrări discuit toamrjâ'. ale solului b5 b1 b2 ba b4t/ha I t/ha Ib5---,b1t/haIt/haI b5-b2 t/ha I b5~b3 t/ha I b5~b.MArat 30 cm, IX.. 49,2, 39,8 _ 9/1000 45,6 -3,6 42,9 _6,300 45,8 -3,4 1PArat 30 cm, X 47,5 43,1 - 4,4~ 44,2 -3,3 46,7 -0,8 46,3 -1,2 ţlSubsolaj 30+15 cm, X' 47,4 41,3 _ 6,100 41,5 ____ 5,900 44,9 -2,5 42,8 -4,6 0Arat, 30 CITI, XX 49,4 36,5 _12,0 000 39,6 -:"9,8 000 44,5 -4,9 0 46,0 -3,4~Subsolaj 30+15 cm, XI 48,1 40,3 ~ 7;8 000 44,9 3,2 43,5 -4,6 0 43,3 -4,8 0 O::dScarificat 50 cm, fC 46,5 38,3 _ 8,2~041,1____ 5,40 45,0 -1,5 43,6 -2,9 t:':IScarificat 70 cm, X 47,7 36,5 ____ 11,2000~1,0 -67° ,42,7 -5,0° 40,9 -6,8 00AfînatMAS-60, 40 CITI, X 46,4 38,4 _8,000 38,8 '-{6 00 39,8 -6,6 0 40,5 _5,900Afînat MAS-60, 60 CITI, X 46,2 40,7 _ 5,5°° 42,2 -4,0 41,2 -5,0° 44,2 -2,0AHnat l\!AS-80, 60 CITI, X 45,3 33,8 _ 11,5000 42,7 -2,6 44,5 -0,8 45,5 0,2Afinat MAS-80, 70 cm, X" 47,5 37,9 _ 9,6000 37,8 _9,7°00 41,4 _6,100 44,5 -3,0----Media I 47,5 I 38,8 I - 9,6 000 I 41,8 I ____ 5,60 I- 43,4 I -4,0 I 43,9 I -3,5DL Ş % 4,2 t/ha; DL 1 % 5,8 t/ha; DL 0,1 % 7,8 t/ha,I I~


Influenţa rotaţiei şia lllonoculturii asupra'producţi~i şi elementelor componente ale producţieiGreutatea m~ciiea unui tuberculTabelulNr. mediu de.tuberculi la cuibHẒ."~l>jz~!~ 5t:l~~n~H~rno t­e:S. ȧ1.Prodm::ţia de .~uberculi pe. fracţiiProducţiatotalăProducţiacomerciabilă60mm30--60 mm 30 romV~riantilRotaţie1f'ono­"9ulturăt/haII47'2141,8testDuneanAB,,,' I o II ,." I oII,." II ".,' I II,.., I I ,..,% 1"h, Inu."o," Yo ••• ,(Ii, Duncan' X. I tIna Duncan % t/ha Duncal1, % g Duncan ·or. Duncan100 I i5.3r:-" 96 22,6 48 122.~ A 48 1,9 I A -4 82,5 A 11,3 ~ AI100 I 40,21 B 96 18,5 H I 21,7 A 52 1,6IA -4 88,1 ' A 9,3 I B


"106 V. TOADER.D.Mn1«>IReducerea numărului de lucrări la pregătirea patului germinativ inmonocultură, duce la diminuarea diferenţelor de producţie între rotaţie şimonocultură (4,0-3,5 t/ha înb 3 şi b 4 ).Analizînd influenţa rotaţiei şi a monoculturii asupra elementelor componenteale producţiei (tabelul 13) se constată că există diferenţe semnificativepentru producţia comercială, producţia de tuberculi mai mari de 60 mm şipentru numărul mediu de·tuberculi la cuib. Creşterea producţiei în rotaţiefaţă demonoculturăse realizează· deci pe seama tuberculilor mai mari de60 mm şi a numărului mai-mare de tuberculi la cuib.CONCLUZII/1. Variaţia temperaturii şi a precipitaţiilor în perioada de vegetaţie,mai ales în luna august, a influenţat producţia de cartof, determinînd nivelulacestuia pentru fiecare an în care s-au efectuat cercetările.2. Perioadele de executare a arăturii (septembrie, octombrie sau noiembrie)pe solul cernoziomoid cambic din depresiunea Bîrsei nu a influenţatproducţia de tuberculi; mai important decît perioada, fiind umiditatea lacare se efectuează lucrarea. ., 3. Arătura de bază la. 30 em s-a dovedit a fi cea mai bună lucrare peacest tip de sol neafectat de tasare sub nivelularăturii,iar subsolajul şi scarÎficareanu sînt oportune, pe soiurile cu drenaj intern bun şi formate pe depozitealuvio-proluviale excesiv scheletice.4. Fertilizarea cu.. îngrăşăminte chimice la adîncimea de afinare adîncăa solului nu este neces'ară pentru condiţiile pedoclimatice în care s-a experimentat.5. $Modul de pregătire a patului germinativ determină procentul de bulgărişi de vătămare a tuberculilor la recoItarea mecanizată. Reducerea număruluide lucrări la: pregătirea terenului primăvarasau transferul acestor lucrăriprin realizarea biloanelor toamna duce la scăderea cu 50% a bulgărilor dinmasa recoItată cînd ..se folosesc maşini de recoItat cartofi de tipul CRC-2.6. Efectul nefavorabil al pregătirii patului germinativ prin multelucrări se accentuează cînd cartoful este cultivat în monocultură sau rotaţiiprea scurte.BIBLIOGRAFIE(I) Beri n de i. M., Ca n a rac h e, A., Bre d t, H., M n r e Ş a n, S., C o p o n y, W.lnfluentagradului de compactare asupra unor indici de producţie ~i calitate la cartof. Anale I.C.C.S.Braşov, Cartofnl, voI. III, 1972, p. 225-242. (2) B eri n de i, M., Bre d t, H., Tam aş. L.Lor i n c z, D,., Bre ta n, 1., S im i o il e s c n, 1., P o pe s c n, A., C î n dea, 1., S î r g h i e, V1 g n â te se n, 1., Cot o n a" B., D rai c a, C., Horn o rod ea n n, St., C vas o, VCerceteZri privind tehnologia de producere a cartofu~ui în vederea recoltării cu combina. Lucrări ~t·


INFLUENŢA SISTEMuLUI DE ·LUCRARI ALE SOLULUI107l.C.C.S. Braşov, seria Cartoful, voI. VII, 1977, p. 235~244. (3) Bî r sa n, N; Influenţa epocii,desimii, arăturii şia îng'Kaşamintelorasupra producţieide cartofi pe solul humico-gleic de la StaţiuneaBraş?v: Anale LC.C.P.T., Fundulea, voI. XXXIII, seria B. 1965. (4) Bre d t,H... P o pe s cu, AInfluenţa compactarii solului în cultura mecanizata a cartofului asupra poducţiei de tuberculi.Anale. LC.C.S. Braşov, seria Cartoful, voL III,1972,p. 243-250. (5) Bre d t, H., Mor ar, G.Pregatirea terenului pentru plantarea cartojului Recomandări.pentruproducţie. Cultura plantelorde cîmp: Red.Rev. Agricole, Bucureşti, 1973. (6) Catargiu, D., Savanciuc, D.,Injluenţa araturilor asupra producţiei de grîu de toamna, orzoaica şi cartof pe soIurile cu excesde umiditate din zona raionului Radauţi. Probleme agricole, 8, Bucureşti, 1967,p. 39- j 1.(7) Ca ta r g i u,D., B urI a cu, D., T ă n ăse s cu Eu gen ia, Cercetări cu-privire lastabilirea injluenţei lucrărilor solului asupra producţiei de cartof. Anale LC.C.S. Braşov,Cartoful,voI. I, 1969, p. 87 - 93. (8) Cat a r g i u, D. Contribuţii la studiullucrdrilor de bază şi de pr.­gdtire a solului la grîu, cartolşi in de juior. Lucr. ştiinţ.,Red. Rev. Agricole, Bucureşti,1969,p. 77-84. (9) Cat a r g i u, D., Sin Gh. Rezultatul privind sistemul de lucrare a soluluipentru cartoj în perioada 1970-1979 în zonapodişului Sucevei. Lucr.ştiinţ. LC.P.C. Bra.şovvoI. XII, 1981, p. 77-84. (10) C o va c e v, D., H ris t o v, A., R al ce v, A. Obrabothana pacivata pri osnivenii pociveni tipove, Balgarija. Naucina sesiia po pavisavane plodonodietona. pacivite v BăIgariia· ( 12 - 13 marto 1965). (11) D o ten k o , A. 1. Dinamica jormirovaniiavrojaia nekotorîh sortov kartojelea v sveazi a razlicinîmi obrabotkami pocivî. Dokladî TSHA, 311967.(12) Hulpoi.N., Picu,L, Tianu,A., Bălan,C., Eliade,Gh., Dascheia.nS., Val eri a Ro Ş c a, Injluenţa adîncimii ardturii asupra producţiei plantelor cultivate încondiţii de irigare. Probleme agricole, .nr. 6, 1970, p. 66,-74. (13) K u n ze, A., Die Wirkungdes ameliorativen PjlUgens auj Struktur und wasserhaushalt lichten Sandbardens.. Albrecht­Thaer-Archiv. voI. 7, nr. 10, 1963. (14) K u n z e, A. tJbersicht iiber den Stdnd der Bodenearbeitung.Feldwirtschaft, 7 (1),. 1966, p. 330- 332. (15) K un z e, A. Gute und rationelleBodenbearbeitung in Friijhar. Feldwirtschaft. 8 (2), 1967. (16) W i n te r ton, T. A. Spotlighton subsoiling. Farm. Country, voI. 224, nr. 4185, 1969. (17) * * *. A homoktalajok melymuveleseveiegybekaposolt miitrg,gyazas. Mezogazdasagi kutatasok. (culegere, 1965).Predat colectivului de redactiela 15 ianuarie 1987 'Rejerent: dr. ing. S. IanoşiTHE INFLUENCEOF THE SOIL T1LLAGE SySTEM ON CAMBIC CHERNOZEMLIKESOIL UPON THE POTATO YIELDS AT LC.P.C. BRAŞOVAbstractDuring the period 1980 - 1982 there was carried out a stationary experiment in theBîrsei lowland, on a cambic chernozemlike soil, aiming to establish the period of tillage, thenecessity of soil loosening by chiselling and scarifying, the opportunity of applying fertilizersdeep into the soil andthe preparing of germinative bed Jor potato, which should ensure a percentageas little as possible of clods and of damaged tubers. The tillage period did no makemuch difference between the experimental variants as to the yield increase ; more importantthan this period is the soil moisture at tillage. The best labour of the soils builton an aluvialprofuvialexceedinglyskeleton sediments witha good internal and external drainage, shouldbe made at 30 cm. The deep applying ofchemical fertilizers, at the depth of chiselling, orscarifying, did not prove opportunein the experimental soil and climate conditions.By reducingmechanical work at preparing the germin3.tive bed, or bybuilding autumn ridges,resuls a reducing'by500/0 thepercentage ofclods in .the harvested massand adiminution of mechanical damageof the tubers.• TablesTab.l-The experimental variants.Tab.,2 - Deviation oi the total monthly prec'ipitations and of the average monthly temperatureasco'mpared to the average of many years, in the period 1980-1982.Tab. 3 - The average influence of the experimental years upon the yield of tubers,


l08V.TOADEft,D.~OITab. 1- The influence of the period of soillabour upo~the yield.Tai? 5 The influenceof chiselling, performed yearlyat various periods and depth upon lhe~ production,Tab. 6 - Theinfluence ofdeep loosening aud searifying, performed yearly before the plougbi ng(a) abd afterit (b) upon the production.Tab. 7 - The influence of chisellingandof soil .searifying, performed once (1980) or repeated(1980), 1981, 1982) upon the production.Tab. 8 -'The influence of fertilizing N-200, P 2 0s-150, K 2 0 __ 80 kg/ha, applied wholly on,the soi! surface (a), or on thesurface and on the tillage depth (b).Tab. 9 - The influence of the work for preparing the germinative Sed upon the yield (t/ha)andupon the percentage of clods and mechanieal injuriesTab. 10 - The economic efficiency of the work of preparing the germinative bedTab; 11 - The soil moisture at the depth 'of 0-75 em, depending on the tillage; detenninationsmade 5-7 days after planting.Tab .. 12 - The effect. of rotation and of soil tillage upon the yieldsTab. 13 - The influence of rotation and of monoeulture upon the yields and the productioncompounding elements.DER EINFLUSS DES SYSTEMS DER BEARBEITUNG DES TSCHERNOSEM-KAMBISCHEN BODENS VON LC.P.C. BRAŞOV AUF DEN KARTOFFELERTRAGZusammenfassungIn der Periode ·1980- 1982 wurde auf dem tschernosemkambischen Boden der Burzensenkeein Dauerversuch ausgefiihrt bei dem die Epoche des Pflugens, die N otwendigk~it derTiefenlockerung, des Vorteils der Diingerausbringung in die Bodentiefe und die Vorbereitungdes Saatbettes fur Kartoffeln, um einen kleinen Anteil von Kluten und mechanischen Verletzungenzu gewăhrleisten, untersucht. Die Epoche der Ausfiihrung des Pfliigens differenziert nichtdie Versuchsvarianten beziiglich des Ertragsanstiegs. Wichtiger als die Epoche ist die Feuchtig t. keit bei der der Boden. gepfliigtwird. .Das Pfliigen auf 30.cm ist die beste Arbeit, die auf Bodenmit guter Wasserfiihrung auf aluvialproluvialem Skelett ausgefiihrt werden kann. Das Ausbringender Diingemittel in die Tiefe bei der Tiefenlockerung ist nicht vorteilhaft unter den pedoklimatishenVersuchsbedingungen. Dureh die Verringerung der mechanischen Arbeiten bei derVorbereitung des Saatbetts oder bem dei Dammziehen im Herbst, wird der Klutenanteil imErntegut und die Knollenbeschădigungenum 50% gesenkt.T abellenslisteTab. 1 - Versuchsvarianten.Tab. 2 - Die monatlichen Niederschlăge und die mittleren Monatstemperaturen gegendberdem Vieljahresmittel, in der Periode 1980- 1982.Tab. 3 - Der mittlere Einfluss der Versuchsjahre auf denKnollenertrag:Tab. -'1 - Der Einfluss der Epoehe des Pfliigensauf den Ertrag.Tab. 5 - Der Einfluss der Tiefenlockeruug jăhrlich ausgefiihrt zu verschiedenen Zeitpunktenund Tiefen auf den Ertrag.Tab. 6 - Der Einfluss der Tiefenlockerung und des Grubbern ausgefiihrt jăhrlich vor demPfliigen (a) und nach dem Pfliigen (b) auf den Ertrag.Tab. 7 - Der Einfluss der Tiefenlockerung und des &rubbern bei einmaliger Ausfuhrung (1980)oder wiederholter Ausfiihrung (1980, 1981, 1982) auf den Ertrag.Tab. 8 - Der Einfluss der Diingung N-200, P 2 0 S - 150, K 2 0-80 kg/ha, ganz verteilt auf dieBodenoberflăche(a) odeI' geteilt auf die Oberflăche und zur Bearbeitungstiefe (b).Tab. 9 - Der Einfluss der Arbeiten zur Pflanzbettvorbereitung auf den Ertrag (tjha) und peuK ultenanteil und mechanische Beschădigungen.


INFLUENŢA SISTEMULUI DE LUCRARI ALE SOLULUI109Tab. 10 ...- Die wirtschaftliche Effizienz der Arbeiten zur Pf1anzbettvorbereitung.Tab. 11 - Die Bodenfeuchte in der Tiefe 0-75 cm in Funcktion von der Bodenbearbeitung;. Bestimmungen ausgeffihrt nach 5-7 Tagen nach dem Pflanzen.Tab. 12 - %er Effekt der Fruchtfolge und der Bodenarbeiten auf den Ertrag.Tab. 13 - Der Einf1uss der Fruchtfolge und Monokultur aui den Ertrag und Ertragskompo.nenten.BJlMJIHllE CHCTEMhI 06PAEOTKH IIOqBbI TllIIA QEPH03EMOBH,lJ;HhIAKAMEllK B Il.Q.II.q. EPAlliOB HA YPO)l(AHHOCTb KAPTOCl>EJl.SIPe310MeB nepHO,n 1980-1982 r Ha tIepH03eMOBH,nHOH KaM6HK nOtIBe, B HH3MeHHOCTH EbIpceii,6bIJl npOBe,neH cTaUHoHapHbIH OnbIT, ueJIb KOToporo 6bIJIa yCTaHOBHTb CpOKH BcnamKH, Heo6xo­J}.HMOCTb pbIXJIeHHH nyTeM nJIaHTaiKHOHBcnalllKH H cKapHCPHKaUHH, ueJIecoo6pa3HocTb BHeceHIDIy,no6peHHH Ha rny6HHy nOtIBbI H no,nrOTOBKH JIO)Ka npopaCTaHHH,nJIH KapTOcPeJIH, C KaK MO)KHOMeHhIDHM npOueHTHhIM OTHomeHHeM KOMheB H MeXaHHtIeCKOrO nOBpe)K,neHHH KJIy6HeH. C TOtIKH'JpeHHH npH6aBKH ypO)l(aH, CpOKH npOBe,n:eHHH BcnamKH He onpe,n,eJIHJIH pa3HHUhI Me)K,D,y OnhIT­HhIMH BapHaHTaMH: Ba)l(Hee, tIeM CpOKH, 6hIJIa BJIa)KHOCTb nOtIBbI B MOMeHT BcnalllKH. Ha nOtIBaX,Q6pa30BaHHhIX Ha H36bITOtIHO CKeJIeTHhIX aJIIOBHO-npOJIlOBHaJIhHhIX OTJIO)KeHHHX C XOpOIIIHMBHyTpeHHHM H BHeIllHHM ,n:peHa)KeM, HaH60JIee orrpaB,n:aJIa ce6H BcnaIllKa Ha 30 CM. BHeceHHeXHMBtIeCKHX y,n:06peHHH Ba rny6HHy nJIaHTa)KHOH BcnaIllKH HJIH CKapHePHKaUHH OKa3aJIOCh He3q;­4>eKTHBHhIM B OnbITHO-KJIHMaTHtIeCKHX yCJIOBHHX. 3a CtIeT COKpameHHH MeXaHHtIeCKHX pa60T npn:no,nrOTOBKe JIO)Ka npopaCTaHlUI, HJIH coopy)l(eHHH BaJIKOB oceHhIO, COKpamaeTCH Ha 50% npoueHTHoeOTHOIlleHHe KOMKOB B y6paHHoH Macce, a TaK)l(e yMeHhIllaeTCH MeXaHHtIeCKOe nOBpe:E­..ueHHeKJIy6HeH.IIepel.{eflb ma6Aul/Ta6/l. 1-OnbITHble BapHaHThI.Ta6A. 2 - OTKJIOHeHHe 06 J.ero KOJIHtIeCTBa MeCHtIHbIX oca,n:KOB H cpe,nHeMeCHtIHhIX Tep.mepaTypOT MHoroJleTHeH cpe,n:HeM, B nepHo,n: 1980-1982.Ta6/1. 3 -'- Cpe)],Hee BJlHHHHe OITbITHbIX JIeT Ha npOH3Bo,nCTBO KJly6HeH.Ta6Jl. 4 - BJIHHHH:e CpOKOB npoBeJ];eHHH BcnaIllKH Ha ypO)KaMHOCTh.Ta6Jl. 5 - BJlHHHHe rrJIaHTa)l(HOM BcrralliKH, npoBoJ];HMOH e)Kero,nHO, B pa3JlHtIHble CpOKH H Hapa3HyIO rny6HHY, Ha ypO)KaHHOCTb.7a6/1. 6 - BJlHHHH:e rJIy60Koro pbIXJleHHH li cKapHePHKaUHH: rrOtIBbI, npoBoJ];HMhIX eJKerOJ];HO ,n:oBcrralliKH (a) H rrOCJle BcrralliKH (6), Ha ypO)l(aHHOCTb.T06/1. 7 - BJIH:HHHe rrJIaHTa)l(HOlI BcrraIllKH li cKaplIePHKaUHH rrOtIBbI, rrpoBeJ];eHHoH OJ];HaJKJ];bl(1980), HJlH rrOBTOpHO (1980, 1981, 1982) Ha ypO)l(aH.Ta6;1. 8 - BJlHHHHe yJ];o6peHlIH 11- 200, P 2 0 S - 150, K 2 0 - 80 Kr Ha ra, BHOCHMoro ueJlHIWVIHa rrOBepXHOCTh rrO~IBbI (a), HJIH Ha rrOBepXHOCTh H Ha rny6HHy 06pa6oTKH nOtIBbI (6).Ta6A. 9 - BJlHHHHe pa60T rro nOJ];rOTOBKe JlO)Ka rrpopaCTaHHH Ha YP0)KaHH0CTh (T era) H Harrpou;eHTHoe OTHOllieHlIe KOMheB H MeXaHHtIeCKHX rrOBpe)l(J];eHHH.Ta6.fl. 10 - 3KOHOMlItIeCKaH 3ePeP eKTHBHOCTb pa60T no nOJ];rOTOBKe JlO)Ka rrpopacTaHHH.Ta6Jl. 11-BJla)l(HOCTh nOtIBbI Ha rny61IHe 0-75 CM B 3aBHClIMOCTH OT o6pa6oTKH rrOtIBbI. Onpe­J];eJleHIIH c,n eJlaHhI Ha 5-7 ,n:eHh rrOCJle rrocaJ];KH.Ta6Jl. 12 ·-3ePcPeKT ceBoo,nopoTa II 06pa60TKH rrOtIBbI Ha ypO)l(aHHOCTb.Ta6A. 13 -- BJIIIHHHe CeBOO.D.opOTa H MOHOKyJlbTypbI Ha ypo)l(aHHOCTh H COCTaBHhIe 3JIeMeTHY


L\lcr. ,t. (Anale), Le.p.C. Braşov, 1987, voI. XVIEFECTUL FERTILIZĂRII CU AZOT ŞI FOSFOR IN CADRULUNEI ROTAŢII DE LUNGĂ. DURATĂ ASUPRA PRODUCŢIEIDE CARTOF ŞI EVOLUŢIEI FERTILITĂŢII SOLULUIL. REICHBUCH*, w~ COPONY**Sînt prezentate rezultatele de cercetare privind îngrăşar.ea cartofuluicu azot şi fosfor într-o experienţă de lung). durată pe un sol cernoziomoiddin podişul Sucevei. Datele de analiza. solului sînt prezentate pe o periaadă.de 17 ani, iar cele de producţiepe o perioadă de 11 ani. Pe baza rezultat~lorprezentate se pot desprinde .următoarele: .azotul este elementul principalcare contribuie la sporirea producţiei de cartof; doza optimă. economică.la soiul de cartof Desiree cu care s-a experimentat a fost 200 kg N la hectar;azotul aplicat pe fond· de .fosfor este mult mai bine valorificat de cătreplantele de cartof; dozele anuale de fosfor s-au dovedit eficiente pînă. h.80 kg P 2 0 S la hectar; deşi aplicarea unor doze anuale mari de azot a determinato scădere a pH-ului, o creştere a conţinutului solului în Al mobil şiFe mobil, aceasta n-a afectat creşterea,dezvoltarea şi producţiade tuberculi;aplicarea anuală a dozelor crescînde de fosfor a determinat pe lîngă o sporirea producţiei şi o acumularea fosforului în sol, ceeacepermite şi celorlalteplante din rotaţie să se dezvolte normal şi să dea producţii ridicate lahectar; în funcţie de condiţiile climatice ale anilor de experimentare, sporulmediu pe kilogramul de azot este de circa 80 kg în condiţii mai puţinfavorabile şi de pînă. la 150 kg în condiţii favorabile de cultură.Cercetările efectuate pînă în prezent în ţara noastră cu privire la folosirearaţională a îngrăşămintelor au dus la stabilirea unui sistem cît mai corectde îngrăşare la principalele plante de cultură în diferite zone climatice aleţării.tn cercetările privind influenţa îngrăşămintelor minerale asupra evoluţieila cartof a însuşirilor chimice ale solului, producţiei şi calităţii recolteiprecum şi interacţiunea dintre principalele elemente nutritive folosite, unimportant aport l-au avut experienţele de lungă durată (1, 2, 6, 11).• Staţiunea de Cercetări Agricole, Suceava.U Institutul de Cercetare şi Producţie a Cartofului, Braşov.


112L. REICHBUCH, W. CQPONY,Pentru cunoaşterea proceselor intime de nutriţie ale plantelor, a ritmuluide absorbţie a principalelor elemente nutritive introduse în sol odatăcu îrgrăşămintele, sînt necesare continuarea studiilor amănunţite legate demodificările chimice ce au loc în sistemul sol plantă.MATERIALUL FOLOSIT ŞI METODA DE CERCETAREExperienţele au fost executate în Podişul Sucevei, pe un sol cernoziomoidcaracterizat printr-un pH de 4,9-5,0 în ReI, un conţinut de 8,7­13 ppm P şi de 100-110 PP'll R.Humusul (după Sch61lenberger)este de 4,5-4,6.Experienţele de lungă durată au fost începute la Suceava în anul 1968.executîndu-se pînă înanuJ.1973 111tr-o rotaţied.e~o~a,ni(cartof-grîu detoamnă),gupă Fa.rţîl1 anţlll~14 S-~ltrecutlao rotaţie de trei~ni,(cartofgrîude toaII}nă" ;PprulllQ), jaf;qil1a,nu+ J975 expel-ienţas-a executat într-orotaţie de patru ani (cartof - grîu de toamnă - sfeclă de zahăr - porumb).Deci, plantele au beneficiat în rotaţie de acumularea diferită a îngr~şăminteloraplicate în funcţie. de numărul de ani de rotaţie.Dozele de fosfor aplicate au fost O, 40, 80, 120, 160 kg P205/ha.Dozele de azot aplicate au fost de 0,50, 100, 150 şi 200 kg N/ha.începînd din anul 1979 s-au aplicat la toate variantel~, în afară de variantaneîngrăşat, cîte 100 kg K 20 la hectaLlngrăşămintelefosfatice, potasice şi jumătatedin doza de azot au fostaplicate toamna înaintea. arăturii., Jumătate din doza de azot s-a aplicatBrimăvara înaintea pregătirii terenului pentru plantat.REZULTATE OBŢINUTEAplicarea în decurs de 17 ani a unor doze crescînde de. azot şi fosfor laînceput (1968-,-1973) în rotaţie de doi ani şi mai apoi (1974-1984) în rotaţiede patru ani, a avut ca efect o transformare a însuşirilor chimice din sol.Analizînd datele tabelului l' privind valoarea pH-ului solului, la începutulexperienţelorcomparativ cu anul 1984, se constată că pe măsura creş-Tabelul 1Evoluţia pH-ului solului (în KCl) sub influenţa dozelor crescînde de îngrăşăminte cu N, P aplicate17 anipI1968 I 1984119681 198' 1~198' 11968 11984I1968N O 50 100 150 20011984O 4,80 4,37 4,07 4,36 4,91 4,20 4,96 4,05 1,91 3,9840 4,94 4,38 4,93 4,43 4,88 4,21 4,82 4,05 4,95 3,9980 4,89 4,41 4,86 4,34 4,87 4,22 4,88 4,05 4,82 4,00120 4,91 4,32 4,92 4,35 5,10 4,27 4,89 4,12 4,8Q 4,04160 4,85 4.45 4,84 4,39 4,81 4,28 4,80 4,11 4,80 3,091968DL 5% = 0,42DL 1 % = 0.56DL 0,1 % =- 0,731984DL 5 0/0= 0,03DL 1 % = 0,04DL 0,1 % = 0,05


EFECTUL FERTI:pIZ;ARIIC-q,' A?9'l',.ŞI•fOSFOR113teriidozeicţe Cl,z;oţ:a ay~tJQc.o


114 L. REICHBUCH, W. COPONYde· fosfor din sol se constatăfosfor (P 120, P 160).la. variantele la care s-au aplicat doze mari deDin anul 1979, s-aînceput aplicarea la toate plantele din rotaţie a unuifond. uniform de potasiu. la toate variantele în afară de varianta neîngrăşat.La cartof doza aplicată a fost de 100 kg K 20 la hectar.. 'Datele prezentate în tab~lul 3evi


EFECTUl, FE.RTlLlZĂRIICU AZOT' Şl;FOSFOR;;115Cercetările făcute în anii 1983 şi 1984 pe aceeaşi experienţă evidenţiazăo creşter~./foart~IJ;lare a ~lumini~lui mobil (ppm) ,pe măsura creşterii dozei deazot. ' . . ."Se poate observa şi "din aceste rezultate (tabelul 5) că fosforul acţioneazăfavorabil în sol, în aceste condiţii ca un tampon, conţinutul în aluminiumobil scăzînd pe măsura creşterii dozei de fosfor indiferent de doza deazot aplicată.Tabelul 5Conţinutul" solului tn Al (ppm) În funcţiede Îngrăşămintele cu NP aplicate anualPli ,.,31984I 1983 1984 I 1983 1984 I 1983 1984 I1983 1984N.o 50I100 150 200O 3,6 9,0 3,6 5,4 7,2 18,0 10,8 23,4 32,4 39,640 7,2 9,0 1,8 5,4 3,6 10,8 14,4 16,2 23,4 34;280 10,8 12,6 9,0 10,8 14,4 18,0 18,8 37,8 12,6 50,4120 7,2 18,0 5,4 9,0 5,4 9,0 16,2 23,4 23,4 34,2160 3,6 5,4 3,6 5,4 3,6 10,8 14,4 10,4 18,0 30,6In ce priveşte conţinutul în fier mobil (tabelul 6) se constată că acestaa crescut pe măsura creşterii dozei de azot. Cele mai mari valori se constatătot la dozele mari de azot (N 150 şi N 200). Pe măsura creşterii dozei de fosfor5e constată o scădere a conţinutului în fier mobil chiar şi la dozele mari deJ.zot.Tabelul 6f:on'iDutul solului tn Fe mobil (ppm) in funcţie de aplicarea îngrăşămintelor cu NP - 1984pNI I I I IO 50 100 150 200IO6,20 .5,30 8,25 12,02 15,7540 8,77 11,55 16,00 15,50 23,1280 10,00 5,30 7,73 I 12,18 22,81120 10,75 9,30 9,83 13,74 19,50160 13,53 6,43 6,27 8,95 13,32Cu toate că. aşa cum s-a observat însuşirile chimice ale solului s-auinrăutăţitmai ales sub influenţa îngrăşămintelor cu azot aplicate anual îndoze mari. cartoful fiind o plantă mai puţin sensibilălaaciditate. a reacţionatfavorabil laîngră~ămintele aplicate.Datele prezentateîn tabelul 7 scot în evidenţă foarte clar că pe măsuracreşterii dozei de azot a sporit producţia de la 23.2 tJha la doza de N Ola 39.2 tJha la doza de N 200 kg/ha.Se constată că aplicarea a 50 kg N/ha a contribuit în medie pe 13 anila un spor de 6.0 tJha. aplicarea a 100 kg NJha a sporit producţiacu 10.4 t/haI


116 L.REICHBUCH, W. COPONY'Media generală a producţiilor de cartof pe diferite nivele de azot 1972-1984Kg N/ha20015010050OT/ha39,237,433,629,223,2IABTest DuncaucDETabelul 1faţă de neîngrăşat şi cu 4,4 t/ha faţă de doza de N 50. Aplicarea" dozei de150 kg N/ha a sporit producţia cu 14,2 t/ha faţă de n~îngrăşat şi cu 3,8 t/hafaţă de, doza deN 100. Doza de 200 kg N/ha a contribuit la realizarea unuispor mediu de 16,0 t/ha faţă de neîngrăşat,. depăşind cu 1,8 tjha sporul realizatla doza de 150, kg N/ha.Spre deosebire de azot, datele prezentate în tabelul 8 evidenţiază căpe măsura acumulărilor de fosfor din sol, sporul de producţie este evidentdoar la dozele de P 40 şi P 80 kg/ha. Din cap-za numărului mare de date sîntsemnificative şi dozele de P 120 şi P 160 kgjha.KgMedia generală a producţiilorP20S/haIde cartof pe niveluri de fosfor în perioada1972-1984T/haITestDuncan160 I 33,6 A120 33,2 B80 33,2 B40 32,3 l' CO 29,6 bTabelul 8Din rezultatele noastre de cercetare anterioare, a rezultat că, pertlăsuracreşte;rii dozelor de fosfor aplicate şi îmbunătăţirii stării de aprovizionarea solului cu acest element, plantele sînt mai sensibile la atacul de pătareabrună a frunzelorcare se intensifică (10). A rezultat de asemenea 'că, apE:..carea dozelor crescînde de azot pe fond de fosfdr c~:mferă. o rezistenţă sporităplantelor la pătarea brună,a frunzelor, intynsitatea bolii scăzînd cu mărimea.dozei de azot, fapt reflectat prin creşterea producţiei (10). .Observînd efectul azotului pe ani de experimentare (figura 2) putemgrupa'anii de cercetare în două categorfi:


EFECTUL FERTILIZA:Rfl CU,AZOT ŞlEOSFORsa t/ha 75tlhany=2S,r.+O,'S~-3,2~10·4N'2RZ =1,0y=25,5+ 0.08 N- 2,2 l( 10. 4 N 2R'2=1,O~@/~/~-


L., REICHBUCH,W. COPONYt/ha, l~Oeprdducţii···r'eate)( valori recalculate21 +0-~-r----"'-""1 -O--,----r---r-2!~~-, __k-=g_N_I--..'_'a_,-~Fig. 3 -Efectul mediu pe 11 ani al dozelor N pe nivele P asupra producţiei decartof 1972 - 1983.


EFECTUL FERTILIZARII CU AZOT ŞI FOSFOR119CONCLUZII-Pe' baza rezultatelor obţinute se· pot formula următoarele concluzii:1. Azotul este elementul principal care contribuie la sporirea producţieide cartof.2. Doza optimă·.econonlică la soiul Desiree cu care s-a experimentata fost .200 kg N/ha.3. Azotul aplicat pe fond de fosfor este mult mai bine valorificat decă.treplantele de cartof.4. Dozele anuale de fosfor s-au dovedit eficiente pînăla 80 kg P205/ha.5. Deşi aplicarea unor doze anuale mari de azot a determinat o scăderea pH-ului solului, o creştere a conţil;1utului solului în Al mobil şi Fe mobilaceasta n-a afectat creşterea, dezvoltarea şi producţia de tuberculi.6. Aplicarea anuală a dozelor crescînde de fosfora determinat pe lîngăo sporIre a prodl1cţieişi oâcumulare a foşforuluiîn sol, ceeace permite şicelorlalte plante din rotaţie săs.e p.ezvolte normal. şi să dea producţii ridicatela hectar.7. în funcţie de condiţiile climatice ale anilor de experimentare, sporulmediu_de tuberculi pe kg, de _azot este; de cca 80.kgîn condiţii .maipuţinfavorabile şi de pînă la 150 kg în condiţii favorabile de -cultură.BIBLIOGRAFIE(1) C o po n y, W. Cercetarea multidimensională la experienţele cu îngrăşămi1~te la cartof, AnaleleI.C.P.c., voI. VI, 1976. (2) C o p on y, \"1., Rei c h b u c h, L. Experienţe faetoriale cu~i fără repetiţii. Analele I.C.C.P., voI. VI, 1976. (3) D i Il o n, J. L. The analysis of Respons.in C,.op andLivestore production. Perganon press, 1968. (4) H ea d y, E. O., D i Il o n, J. LAgricultuml production Function, I IO\va State University Press Amer Iowa, 1969. (5)H era, er. şi colab. Modificarea u1ţpr însuşiri agrochimice ale solurilor. III. Producţia vegetală,4, 1982. (6) Mă zăr e a n u, 1. şi colab. Optimizarea fertilizării culturii cartojului în centrulMoldovei, printr-un model matematic zonal. Analele I.C.P.C., XI, 1980. (7) Rei c h b u c h, L.şicolab. Eficienţa îngrăşăminteloraplicate .la cartof în cadrul unei rotaţii de pat1'U ani. AnaleleI.C.P.C., III, 1972. (8) Rei c h b u c h, L., C o P o n y, W., He r a, Cr. Cercetăriprivind efectulîngrăşămintelor chimice şi organice la cartof într-o rotaţie grîu-cartof. Analele I.C.P.C., V, 1975.(9) Rei c h b u c h, L., C o P o n y, W., H era, Cr. Cercetări privind efectul îngrăşămintelo,.chimice şi of'ganice la cartofintr-o rotaţie grîu-cartof. Analele I.e.p.c., V, 1975.. (10) Rei c h b u c,reacţia carto­L.,.I g n ă te seu, 1., 1 a c o b, Gh.Aspecte noi privind sistemul dejertilizare şijului la Phytopt7tora injestans (Moni) de Bary (Mana) şi Alternaria sp. (Pătarea brună aj"unzelor). Analele I.C.P.C.S.Z.,VIIl, 1977. (11) Rei c h b u c h, L., C o P o n y, W. Optimizareajertiliză"ii culturii de cartof în Podişul Sucevei, într-o rotaţie de patru ani. Analele I.e.p.c., XI,XI, 1980.Predat colectivului de redacta",la 15august '1987Referent: dr. ing. S. laf1.oşi.THE INFLUENCE OF NITROGEN AND PHOSPHOROUS FERTILIZERS, IN A I:.ONG- TEHM ROTATION, UPON THE POTATO YIELDS AND THE SOIL FERTILITYEVOLUTION.AbstractReseaich results are presented, concerning nitrogen and phosphorous potato fertilizationwithin a long-term experiment on a chernozemlikesoil, on the Suceava highland. The data ofsoil·analysis cover a period of 17 years, and those of the production - 11 years. On the basisof the resuIts presented, following deductionf: can be made: the nitrogen is the main element


contributing to the increase of potato yieldsr Theeconomical optimum in the culti'Tar Desiree~hich wCLs used in the experiment, is 200 kg ~ hectare. Tl1enitrogenapplied oh a basaI, dressingwith phosphorous is much better turned twaccount by the potatoplants. Most efficient annualdoses oL phosphorous were those up t080kg [P20 51 a hectare. Though the high nitrogendoses, applied each year, caused a diminished value of pH, such indices as are an increasedcontent.of Almobile aud of Ee mobile in thesoil, th~cgrowth,thedevelopmentand the yieldof tubers are not infhienced. The applying of phosphorous each year in increased doses producednot only an increase of yield, but also accumulation ofphosphorous in the soil, which enablesthe normal growth andyielding in other plants takingpart in the rotation. Depending anthe c1imate conditions in the experimental years, the average yieldof tubers p~r kg of nitrogenis alI110st ,80kgin less .favourable years and up to 150 kg inprosperous.conditions.TablesTab. 1-:-; ~volution of soil pH (in RCl) under the influence of increasing doses of N. and I'. fertilifers, applied during 17 years.Tdb. Evolutionof phosphorous accumulation iIl the soil(pprri) dependiIlg on the annualfertilizing with NP doses.'Tab. 3 - Eyolution of potassium· accumulation in the soil (ppm) depending.on .the· annual, . . ••••. fertilizing with NP dos~s. . '" •. .' •Tab. 4 - The iI;fltleuce of aIlll~al fertilizatioIl withdoses .NP upon the values AH - 198~Tab. 5 - Contents of the soil în A (ppm) depending on the fertilizers NP, applied yearly.Tab. 6 , Contents of the soil in Fe mobile (ppm), depending on the fertilizing with NP - 1984·Tab. 7 - General average of potato yields on.variousground dressing with N - 1972- 1984·Tab. 8 - General average of potato yilds on phosphorous ground in the period 1972- 1984List oj drawingsFig. r- Average variation for 13 years of soil phosphorous, soluble on ammonium acetatedepeudingon the dase [P20 5Japplied.Fig.' 2 ..:.. Tile .annual effect of nitrogen doses upon the potata yieldsin the period 1972- 1983.Fig:3 - Average effect for 11 yearsof N doses applied on' P niveaus,' upon the 'potato' yields'1972"::":19'83. .... ". . .D1:t:WŢRKUNG' DER 'STICKSTOFr-UND PHaSPH;oRntrNGUNG IM RAHMEN EINERFRUCHTFOLGE" VON LANGER DAUER AUF . DEN KARTOFFELERTRAGUND DIE',,\ ,', '" ',~ . . ..' . "< ',":',', '.,:..... '< ": ':. ... .- '# .',: >::: ".. :. ','


0..chenJ.:}iingtihgEFECTUL FERTILIZĂRII CU AZOT ŞI FOSFAT.121Tabeltenlisteta.b. J -J)ie Entwicklung de~BodenpH (inKCl)unt~rdem Einflusssteig~nder Diingung~ . mit NP in 17 'Jahren. •... ... •••..." .•.•.. .•• . o. • • "Tab. ~ - Die Entwi~lflungderPhosphoranhăufungimBo"d,en(ppm) in. Funktion vor). der jaht:1i-.0.mitNP. •... " ......Tab. 3 - Die Entwicklung der Kaliurrianhăufurig im Boden (ppm) in Funktion von derjiihrlichen Diingung mit NP.Tab. -4 - Der Einfluss der jahrlichel1 Diingung mit NE auf die AH-Werte- 1984.Tab. 5 - Der AL GehaIt des Bodens (ppm) in Funktion von der jăhrlichen Diingung mitNP:'Tab. 6 - Der Fe-Geha.ltdesBodens (ppm) in Funktionvon der Diingung mit NP-1984.Tab; 7 --Det Durchschriittsertrag von Kartoffeln bei veI'schiedenen Stickstoffgaben- 1972-198~. .Tab; 8 -Det.Durchschnittsertrag ';on Kart€>ffelnbei" .ver:schiedenen··· Phosphorgaben in derPeriode 1972- 1984.Liste de A bbildungen-'M tb. 1 - Die gemitteIten Schwankungen in 13 Jahren des Dodenphosphor, laslich in Ammoniumazetat,in Funktion von der - P 2 0 5 - Dosis.Abb.2 - Der jahrliche Effekt der Stickstoffgâben auf den Kartoffelertrag in der Periode 1972­A·bb. 3 -1983.Der Durchschnittseffekt in 11 Jahren der Stickstoffgaben bei verschiedenen Phosphorniveausauf den .Kartoffelertrag 1972 - 1983.3!I>cI>EKT BHECEHIUI A30THhIX il cI>OCcI>OPHhIX Y,l:(OEPEHUfi, B PAMKAXCEBOO,l:(OPOTA EOJIhIDOll I1PO,l:(OJI)IEJIJI II HA PA3BllTl1E I10QBEHHOrO I1JIO,l:(OPO,l:(IlJIPe310MeI1pC):(CTaBJIeHbl pe3yJIbTaTbl HCCJIe):(oBaHHH 110 y):(06peHHIO KapToKHO CJleJIaTb CJIe):(YIOLUHe BbIBOJlbl: a30T 'lBJI'leTC'l rJIaBHblM 3JIe­MeHTOM, cnoc06cTBYIOLUHM 1I0BblUleHHIO ypO)KaHHOCTH KapTocPeJUi. OnTHMaJIbHa'l 3KOHOMHqeCKajlJl03a B cJIyqae 1I0):(0IlbITHOrO copTa ,l:(e3Hp3 6blJIa 200 Kr Ha ra. A30T, BHOCHMblH Ha cPOHe KaH. B 3aBHcHMOCTH OT KJIHMaTHqeCKHX yCJIOBHH OrrhITHhIX JIeT, CpeJlHHH npHpOCTlmy6Heii Ha Kr a30Ta paBH5feTCSI IIpn6JIH3HTeJIhHO 80 Kr B MeHee 6J1arOrrpH'lTHhIX yCJIOBH'lX H150 ler B 6JIarorrpHSITHhlX yCJIOBHSIX KyJIbTypbI.ilepel.f,eflb ma61lulţTa6.'l. 1-3BOJIIOIJ;H5f 1I0QneHHoro NH (B KCI) 110):( BJIHSIHHeM B03pacT aIOIIJ;HX ):(03 YJl06peHHit, BHOCHBIIIHXC'l B TeqeHHe 17 JIeT.Ta61l. 2 - 3BOJIIOUH}l HaKOllJIeHHH


122 1.1. REICHBUCH, W. COPONYTa6/l. 4 - BJIH}1HHe e)l(erO,llHOrO BHeceHHR ,ll03 NP Ha 3Ha'ieHH}1 AH - 1984Ta6/l. 5 - CO,llep)l(aHHe B nO'lBe Al (ppm) B 3aBHCHMOCIH OT e)KerO,llHO BHCCHBIlIHXCH y,n06peHBHP.Tav/l. 6 - COhep)KaHUe B nO'lBe cBo6ohHoroFe (ppm) B 3aBHCHMOCTH OT BHeceHHH a30nlbÎxH l{Jocl}>opHblxY,lloqpeHHH -1984.Ta6/l. 06maH Cpe,llH}1H ypO)KaH KapTol}>eJIH Hapa3JIHlJHblX yp013HSIX. a30Ta 1972-1984.Ta6/l. 8 - 06maH Cpe,llHHH ypO)KaeB KapTol}>eJIH no ypOBH.SIM q;ocq;opa 3a nepHo,n 1972-1984.I1epelleHb pUCyHKOBPuc. 1 - Cpe,llmlH BapHaUHH 3a 13 JIeT pacTBopur,mro B yKCyCHOKHCJIOM-MOJIO'lHOKHCJIOM aMOHHHnO'lBeHHoro l}>ocl}>opa, Il 3aBHCliMOCTH OT BHeCeHHOU,l103bIP 2 0 2 • .Puc. 2 -"BJIH~HHe. e)KerO,llHOBHOCHMbIX )].03 a30Ta Ha ypO)KaHHOClb KapTol}>eJIH .B nepHO,n 1972­. 1983.Puc. 3 - BJIH.HHHe Cpe)l,HHX 3a.·l!oHe P, Ha ypO)Ka:HHOCTb KapTcl}>eJIH 1972-­1983


Lucr. Şt. (Anale) r.C.P.C. Braşov,' vor...XVI, ."1987CONSUMUL DE APĂ AL CARTOFlT:LUI IN ZONA DESTEPĂ SI'ELEMENTELE DE PRODUCTIE INCULtURA DE BAZĂ ŞI CEA DE'VARĂS. IANOŞI*, A-:N"A CRĂCIUN**, ŞT. APETIţOAIEI***Conspmul de apă al carţofului din cultura de bază şi cea de vară, realizatăcu tuberculi vechi, a fost determinată şi analizatăînexperienţeleefectuatede S.C.P.C. Tulcea pe un sol de cernoziom tipic, în perioada 1981"- 1983,S-au studiat soiurile Ostara şi Desiree în condiţii de irigareşilaneirigat.Consumul~e apă, cît şi producţia s-a determinat în dinamicăla interval.de 10 zile. In condiţii de irigare, conqumul total.de apă la soiul Ostara(pînă ia realizarea producţiei maxime - 10 august) ajunge la valoarea de.5 300 m 3 /ha şi se r~ealizează cu o dinamică medie zilnică de 40,6 m 3 /ha încultura de bază. In cultura de vară se realizează un consum total de44.50 m 3 /ha cu o medie. zilnică.. de 43,6 m 3 /ha.Soiul .Desiree se realizează~u un consllm total, de 6 600 m 3 /ha în .cultură}le bf1ză (pînă la. 30 sept.). cu un consum zilnic de 36,1 m 3 /ha şi de 4.570 m 3 /ha cultura de vară, cuvalori zilnice de 40,8 m 3 /ha. Pentru realizarea acestor consumuri au fostnecesare 11,respectiv 8 udări la soiul Ostara şi 13,respectiv 8 udă.ri lasoiul Desiree. Cu aceste pdări s-a relizat la soiul Ostara un spor deproducţiefaţăde culturaneirigatăde33,6 t/ha(cultura de bază) şi de21,9 t/ha.la cultura de vară,.iarla Desiree 39,8 t/ha şi21,1 t/ha. Datorită consumuluiridica,t de apă şia nivelelor de producţiemult mai reduse la culturilesuccesive,ra.ndamentul deyaloJ,"ific.are aFLpei este mult mai .redusdecîtla cultura de bază, irigarea fiind nerentabilă.Cultura de vară a cartofului este studiată în ţar


124 s. IANOŞI ŞI COLABORATQRIICultura de vară a cartofului a fost încercată şi propusă pentru generalizarecu scopul de a evita degenerarea climatică a cartofului pentru sămînţăprodusă în zona de stepă şi creşterea 'coeficientului de înmulţire (1), practicatea fi utiliz:ată şi în ţări ca: S.U.A., Olanda, U.R.S.S., R. Ungară,R. P. Bulgaria etc.Cultura de vară a cartofului la noi în ţară a rămas totuşi pînă nu demultca o metodică de perspect\vă pentru înmulţirea cartofului de sămînţă (3).Problema a fost reluată o dată cu extinderea suprafeţelor irigate şi a culturiicartofului în zona de stepă.Cercetările efectuate de M i hal y f a 1v i (1969) arată că la culturade vară a cartofului, realizată în condiţii de neirigat, producţiile sînt foartereduse şi oscilează puterni'c de la an la an. Cultura reuşeşte numai în condiţiide irigare şi îIl zOIlele;uncleibrltI11ely


CONSUMUL DE ABA AL CARTOFULUIConsumul de· apă s-a. determinat. în dinami:căla intervale de 10 zile caşi p·roducţia.Lafiecare determinare a producţiei;s:-a stabilit producţia totală~i,pe'fracţiidemărime)numărul de tuberculila cuib şi pe categorii, numărulta:tpinilor principale şi·· greutatea, masei vegetative.' S-a ··urrnărit''dezvoltareaca:F't0fului':pefaze de vegetaţie şi s-a determinat randamentul de valorificare.a .·:af>ei în dinamică.REZULTATE OBŢINUTE'tn condiţii de ,irigare. consul:nul. total de apă la soiul Ostara, pînă lal'eaHzareaproducţieimaxime (10 august) ajunge la valoarea de 5 300 m 3 /ha,şi'se realizeazăcu o dinamică medie zilnică de 40,6 m 3 /ha în cultura de primăvară.La, cultura de" vară se realizează un consum total,de ,4 45tlm 3 /ha cu omedie zilnică de 43,6 m 3 /ha/zi.Consumul de apă se realizează în ,medie cu o intensitate mult mai mareincultura·de vară decît- în cea·de primăvară.' ',.Dinamica consumului zilnicde a,pă peJuni prezintă însă diferenţe mari între culturi. La cultura de prirnăvarăareo tendinţă de creştere în intensitate pînă înluna iunie cînd se atinge:qU COI1su!l1' mediu zilnic maxim de 65,2 m 3 /ha/zi, după. care scade pînă înluna august la 43,1 m3/ha/zi. La cultura~e vară intensitatea c0nsumului deapă. este maxim dela înfiinţarea culturii, fiind de. 53,2 m 3 /ha/zi,în luna iuliedupă care scade pînă la valoarea de 30m 3 /ha/zi înluna;septembrie (figura 1).'.-~ ,-----i-IXI !IFig, 1 - Consumul de apă al cartofului (soiuIOstara) în cultura de bazil şi cea de vară în zonade stepil în condiţii de irigare.


126La soiuI ,Desiree, în '!c;t1'ltură 'irigată, ,sen~a1jzează un consum'fotal deapă de 6 RQo., ro 3 /hel (pînă larealizelrea producţieimaxime"la30septemqriţ)şiun-cpnsunltotal"de4 57,0. m3/haînculturade'vară,(pînăla20 octombrie),pţ ul.1consuro mediu zilnic de 36,1m 3 /ha/zi respectiv 40,81U3/ha/zi.;lIltensitatea.ţ9nsumu~l.li ,de-apă pe ,.ll.lui are· aceeaşi ." aliură ca şila,soiul',••.0stara.La cultura de primăvară se realizează intensitatea maximă ,.aconsumuluide apă în luna iunie (62,7 m 3 /ha/zi), iar la cultura de vară în luna august(54,8 m 3 /ha/zi). La cultura de vară intensitatea medie a consumului de apăeste mai mare (figura 2).La realizarea consumului total de apă de 5 360 m3/ha, în cultura deprimăvară,şide 4450 m 3 /ha' în cultura;de


Consu~l.U1 de ap~ şi eficienţa valorificării apei la cartoful in cultura de bază şi de vară in zona de stepăCultura de bază -Irigat .51,7 I 6600 13 4550 39,8 7,8 8,7Neirigat 11,9 2050 - - - 5,8 -Cultura de vară Irigat 23,3 4570 8 3000 20,1 5,1 7,0Tabelul 1oOZCIlc:a=~ t"~ t":l% >;1>t"O;1>~OIsjc::5,....t..:>.....Regim de irigarede Spor de Producţia Modul de Consumul deproducţie cultur1i Irigare maximă apă total norma de la irigat(t/ha) (m3/ha) nr. udări irigare (t/ha)Coeficient vallJrificare a apei(kg/m.3)(m 3/ha) total de irigareISoiul OSTARA11"Cultura de bază Irigat .54,7 . .5 360 11 3850 33,66 10,2 ~,7----- -- ....--,---- -----Neirigat 21,1 1510 - - - 14,0 -__ oCultura de vară Irigat 24,3 4450 8 2800 21,9 5,5 7,8Neirigat 2,4 1650 - - , - 1,5 ----.._'.-Soiul DESIREEIINeirigat 2,2 1570 - - -II1,4 -


cientul de valorificare a apei de irigaţie este mai mare în cultura de primăvarădecît la cea de to~mnă, dar numai cu 11,5% la Ostar.aşi 24;30/0 lei Desin~e,sporurile de producţie la ţln m 3 de apă irigat~ fiind practic egale' ţâ ambelesoiuri la cele două forme de cultură (tabelul 1).Datorită unui consum mult maiintens de apă la cultura de vară şi niveluluilllai redus al producţiilor obţinute, randamenttţl de valorificare a apei.din consumultotal, cît şi al apei de irigaţie este mult mai redus decît la culturade primăvară.În cultura de primăvară cu o cantitate de 1 050 mS, apă< de irigaţie(37,5%) în plus faţă de cultura de vară s-a obţinut o producţie cu pestedouă ori mai mare (125,1 %) la soiul Ostara, iar la soiul Desiree cu un plusde 1 550 m 3 apă de irigat (51,70/0) o producţie de asemenea de 2,2 ori maimare (121,9 % ) (tabelul L).Dinamica de acumulare a producţiei cît şi nivelul producţiei finale sîntputep~ic influenţate de regimul de apă din sol şi condiţiile de vegetaţie.In cultura de bază irigată la soiul Ostara se Înregistrează o dinamicăde acumulare foarte intensă a producţiei şi a lllasei vegetative în perioadalunii mai şi iunie pentru vegetaţie (574kg/ha/zi) şi în perioad(l lunii iuniepentr~. producţie (1300kg/ha/zi).In luna iulie masa vegetativă scade, iar producţia se acumulează cuun ritm de numai 314 kg/ha/zi.În cultura de bază neirigată acumulările sînt mult mai lente. Masavegetativă în cursul lunii D1ai şi iunie creşte cu o rată zilnică de numai 254 kgjha/zi în timp ce producţia creşte cu un ritm de 249 kg/ha/zi in luna iunie şicu 400 kg/ha/zi în luna iulie.Se poate constata un raport proporţional Între masa vegetativă şi productiarealizată în cultura irigatăsi neirigată. Diferenta de productie întrecele' două culturi este de 33,6 t/ha,'iarda masa vegetativă 19,5 t/ha.'În cultura de vară irigată masa vegetativă înregistreazăurî spor mediuzilnic de 377 kg/ha/zi în perioada 15 iulie - 31 august în timp ce producţiaare un ritnl de 476 kg/ha/zi în luna august şi de 278 kg/ha/zi în luna septembrie.Cultura de vară neirigată practic este total compromisă (figura 3).În cultura de bază irigată :,e realizează o producţie maximă de tubercuIicu 30,4 t/ha mai mare decît în'cultura de vară irigată, iar masa vegetativăeste cu 17,3 t/ha nlai mare (figura 3). ,Tot din datele prezentate în figura 3 se evidenţiază faptul că în culturairigată masa vegetativă se dezvoltă nluIt mai repede şi mai intens în primaparte a vegetaţiei decît producţia de "tuberculi.La soiul Desiree, cultura de bază irigată, dinamica intensă de acumularea masei vegetative se realizează de asemenea în perioada lunii mai şiiunie cu o intensitate medie de 587 kg/ha/zi după care masa veg~tativă intrăîn declin şi începe să scadă. Ritmul de acumulare a producţiei este de 750kgLha/zi în luna iunie, 631 kg/ha/zi în luna iulie şi de 255 kg/ha/zi în luna august,cînd se atinge şi producţia maximă (51,7 t/ha), care este cu 39;8 t/ha maimare decît producţiaobţinută la, neirigat.La cultura de bază neirigată, masa vegetativăare un ritm mult mai marede acumulare decît producţia. În lunile mai şi iunie ritmul mediu de acumulareeste 406 kg/ha/zi în timp ce producţia de tuberculi creşte cu numai 140 kgjha/zi în luna iunie şi cu 215 kg/ha/zi În luna iulie după care în cursul luniiaugust se înregistrează o pierdere de producţie cu un ritm de 105 kg/ha/zi.


CONSUMUL DE APA AL CARTOFULUI6&1COAISUAltlL All:O/V speClIlCOl:APAlAi LVAI!L.[' Of: VE:OETA,TIf:COIlS!Jm,r;/J7Ic m 3 /!JaLUNA CVLTVIf'A CULTURAoeoAzA Of: VARA'~.:ooo APRlLI["" 10.0 -" AlAI HJ,2 -~~ .~5000l'»~1:0V1l" 55,2 -I(/ili: _. 4~(J 05,2 ----A(/{;tlSf 4J,( 6/,6Sl/J1D11 - jaO129Fig, 3 - Dinamica de acumulare a producţiei şi de masă vegetativă la soiul Ostara cultivatîn zona de stepă în cultura de bază şi în cultura de vară în condiţii de irigat şi neirig~t.In cultura de vară irigată masa vegetativă creşte cu o intensitate mediede 386 kg/ha/zi, iar producţiacu 291 kg/ha/zi în !suna august şi cu 265 kg/ha/ziîn luna septembrie pînă la 20 octombrie, cînd se atinge producţia de 23,3 t/ha,care este cu 28,4 t/ha nlai redusă decît cea obţinută în cultura de bază irigată,dar mai nlare cu 11,4 t/ha decît cea obţinută în cultura de bază neirigată(figura 4). Cultura de vară neirigată se cOlnpromite neexistînd practicproducţie.La soiul Desiree faţă de Ostara, se renlarcă în cultura de bază neirigatăşi în cultura de vară irigată, o dezvoltare mai puternică a lnasei vegetativeîn raport cu producţia. O altă caracteristică este că în cultura de vară irigatăse obţine o producţie cu 11,4 t/ha mai mare decît în cultura de Miză neirigată,diferenţă care la soiul Ostara este de numai 3,2 t/ha.Comparînd rezultatele de producţie la cele două soiuri în diferite cuI...turi rezultă căîn cultura de bază irigată producţia maximă obţinută la Ostaraeste de 54,7 iar la Desireede 51,7 tone deci o diferenţă de 3 t/ha în favoareasoiului Ostara, ceea ce nu este semnificativă, în schimb este foarte importantaspectul că la Ostara producţiamaximă se realizează (la 10 august) cu 20 zilenlai devreme ca la Desiree, ceea ce din punct de vedere economic înseamnăun avantaj remarcabil avînd învedere preţul de valorificare (înainte de 1 septembrie)şieconomia de cheltuieli cu irigare şi protecţiaplantelor.în cultura de vară (condiţii de irigare) soiul. Ostara realizează o producţiede 24,3t/ha. pînă la 10 octombrie şi 23,5 t/ha pînă la 1 octombrie, iafDesiree 23,3 t/ha pînă la 20 octombrie, diferenţă de asemenea nesemnificativă


130S.IANOŞIŞICOLABORATORUL7IFCIlDlTA tICPNOOlJqlE ÎNTI?E: 'CIJ/JIJII/. 2d,4t;17efOFig. 4 - Dinamica de acumulare a producţiei şi de masă vegetativă la soiul Desiree cultivat·în zona de stepă în cultura de bază şi în în cultura de vară în condiţii de irigat şi neirigat.din punct de vedere cantitativ, dar în acest caz apare ca factor importantmomentul recoltării. In cultura de vară diferenta de 10-20 zile între realizareaproducţiei maxime, r",espectiv recoltarea ~oiurilor, este important nudin punct de vedere a preţurilor de valorificare .sau a cheltuielilor suplimentare,ci pentru pericolul brumelor care pot apărea în luna octombrie, punîndin pericol producţia în timpul reco1tării - manipulării şi transporţuluipînăla depozitare.Pentru a se stabili corect aspectele economice şi rentabilitatea culturiide vară a cartofului în zona de stepă, cu scopul de a produce cartofi pentruconsum sau pentru sămînţă, comparativ cu cultura de bază, plantată prim~vara,pe lîngă informaţiile despre nivelul producţiei, consumul de apă (regimde irigarr1' randamentul irigaţiei), momentul realizării producţiei, sînt foarteimportante şi aspectele referitoare la structura şi calitatea producţiei.N umărul mediu de tuberculi la cuib şi structura lor pe fracţii de mărimeconstituie elEmente importante pentru determinarea cantităţii producţieiatît pentru consum cît şi pentru producerea de sămînţă.In cultura de vară se constată în general o scădere a numărului mediude tuberculi la cuib faţă de cultura de primăvară. La soiul Ostara aceast~scădere este de la 9,7 tuberculi/cuib la 5,1 tuberculi/cuib (cu 47%mai puţin),iar la soiul Desiree de la 10,7 la 6,4 tuberculi/cuib (40% mai puţin). Numărulmediu de tuberculi la cuib în cultura de vară irigată este mai mic la ambelesoiuri, decît în cultura de primăvară neirigată, diferenţa fiind chiar semnificativăla soiul Desiree (6,4 faţă de 8,5).


CONSUMUL DE APA AL CARTOFULUI131Mai important este însă structura producţiei pe fracţii de mărime.In cultura de bază la soiul Ostara din 9,7 tuberculi/cuib 4 sînt peste 60rom 0 şi reprezintă o greutate 80% din producţie, 3,4 sînt între 30-60 mm0, reprezentînd 17% din producţie şi numai 2,3 tuberculi sînt sub 30 mm {25cu o pondere de 30/0 din producţie. La cultura de vară numărul tuberculilormari scade la 1,7 prezentînd 510/0 din producţie, numărul tuberculilor întreSO-60 mm 0 scade la 2,0 dar ponderea lor ajunge la 370/0 din producţie.La fel creşte şi ponderea tuberculilor sub STAS ajungînd la 720/0 din producţie.Se remarcă că structura producţiei (ca număr. de tuberculi pe fracţii şi ponderealor în producţia totală este foarte asemănătoare în cultura de var[irigată şi cea de primă vară neirigată (figura 5).~~f2::s~10~~8~~~~ 6~~",4>~~2~~Fig. 5 -100%80%~Q\:17%1>< >< I __)


132S.IANOŞI ŞI COLABORATORIILa soiul Desiree în cultura de bază irigată se realizează un numărmediu de 10,7 tuberculi/cuibdin care 4,4 (41% din număr şi 78%din producţie)'mati,3,2.de mărimeafracţieide ,sămînţă (30% din număr şi 200/0din producţie) şi 3, de mărime sub STAS (290/0 din număr şi 20/0 din producţie).Dacă cultura se realizează vara,.tot în condiţii de irigare, din 6,4 tuber...cuIi/cuib numărul celor mari scade 13: 1,6 (reprezentînd 25% din număr şi460/0 din producţie) a celor mijlocii la'3,0 (47 % dinnD,;măr şi 45~~ din producţie),iar a celor mici la 1,8 (28% din număr şi9°/~ din producţie).în cultura de .bază neirigată la soiul Desiree spre deosebire de Ostara,scade puternic numărul şi ponderea tuberculilor mari şi creşte puternic acelor mici, ajungînd la 400/0 din. producţie.Analizînd cheltuielile din punct de vedere al aspectului comercial şial producerii de sămînţă, atît soiul Ostara cît şi Desiree, dau rezultate foartebune în condiţii de irigare în stepă în cultura de bază la care se realizeazăun număr de peste 4 tuberculi rryai mari de 60 mm 0 (78-80% dinproducţia totală) şi un număr de peste! 3 tuberculi/cuib (17 -20% din producţiatotală) care se încadrează în fracţia de sămînţă (figura 5).în cultura de vară (irigat) q.mPele soiuri scade semnificativ numărulşi procentul


CONSUMUL DE APĂ AL CARTOFULUI133Fig. 6 - Dinamica formării producţiei totale şi pe fracţii de mărime la soiul Ostara în cultura.de bază şi cea de vară în zona de stepă.etIL lU/lA Ol" Lij4Ii'ĂIRIGAT,I1Fig. 7 - Dinamica formării producţieitotale şi pe frac-ţii de mărime la soiul Desiree în culturade bază şi cea de vară în zona· de stepă.


134 S. IANOŞI ŞI COLABORATORIIBIBLIOGRAFIE,( 1) B er i il de i, M. Cum putem obţine două recolte de cartofi într-un an. Editura Agro-Silvică-de Stat, Bucureşti, 1956. (2) C o il sta il t i il e s cu E cat eri il a, C o mar il e s cu, V.-Cultura de vară a cartojuZui. Editura Agro-Silvică.de Stat, Bucureşti, 1954. (3) C o il sta il t i-nes c u E cat eri il a şi colab. CartofuZ. Editura Agro-Silvică.de Stat, Bucureşti, 1969. (1):H a j du, M. A burgonya ăntozeses termesztese Mezăgazd. Kiadâ Budapest. 1968. (5)L ă rin c z, J. A burgonya termesztese. Mezăgazd. Kiadâ Budapest, 1979. (6) M i h el 1y­:f a 1 v i, 1. OntUzeses kettostermesztes. Mezogazd. Kiado, Budapest, 1969.Predat comitetului de redactarela 20 iulie 1987Referent: dr. ing. T. Gorea.'WATER CONSUMPTION BY POTATO CROPS IN THE STEPPE ZONE AND PRODUCTIONELEMENTS IN THE BASIC AND SUMMER CULTUREAbstractThe water consumption by potato crops in the basic and in summer culture, using oldctubers, was determinated and analysed in experiments performed at S.C.P.C. Tulcea on a,typical chernozem soil, in the period 1981- 1983. There were studied the cultivars Ostaraand Desiree, under irrigation and without it. The water consumption and the production weredeterminated in dynamics at intervales of 10 days. In conditions of irrigation, the total water-consumption by the cultivar Ostara (up to the point of reaching the maximum of productioil- on August lOth), is of 3500 m 3 a ha, which means an averagedaily dinamics of 40,6 m 3 /ha inthe basic crap. In the summer crop the whole consumption is 4450 m 3 /ha with a daily averageof 13,6 m 3 a hectare. The cultivar Desiree requires a total consumption of 6600 m 3 water prohectare in the basic culture (up to September 30 th); the daily consumption is 36,1 m 3 /ha and4570 m 3 /ha in the summer culture, with a daily consumption 40,8 m 3 /ha. To.ensure this conlumption,there were necesarry 11, rspectively 8 waterings for the cultivar Ostara and 13.respectively 8 waterings for Desiree. These waterings ensured in the cultivar Ostara a yieldincrease, as compared to the crop without irrigation, of 33,6 t/ha in the basic crap and of21,9 t/ha in the summer crop, and in the cultivar Desiree, 39,8 t/ha and 21,1 It/ha. Due ta-a high water consumption and to the production level much reduced in successive crops, theturning to account of the water is too low, as compared to the basic crop, thus the irrigationis not paying.TablesTab. 1 - Water consumption and efficiency in turning to account water in potato basic and';ummer cultivation in the steppe zone.Figures,Fig. - Water consumption in potato crops (cultiver Ostara), basic and summer culture in thesteppe zone, under irrigation.Fig. 2 - Water consumption in potato crops (cultivar Desiree), in basic and summer culturein the steppe zone, under irrigation.Fig. 3 - Accumulation dynamics of production and vegetative mass in the eultivar Ostarain the steppe zone as basic and summer crop, under irrigation and without it.,Fig. ~ - Accumulation dynamics of praduction and vegetative mass in the cultivar Desiree.as basic and summer crop under irrigation and without it..,Fig. 5 - Praduction structure in potato at various cultivation modes in the steppe zone.


CON3UMUL DE ·APA AL CARTOFULUI13iFig. 6 -Dynamicsofbuilding the total yield and separately by size fractions in the cultivarOstara in basic and in summer culture, in thesteppe zone.Fig. 7 - Dynamics of building the total yield ans separetely by size fractions in the cultivarDesiree, in the steppe zone.DER WASSERVERBRAUCH DER KARTOFFEL IN DER STEPPENZONE UNDPRODUKTIONSELEMENTE IN DER HAUPT - UND SOMMERKULTURDIEZ usammenjassungDer Wasserverbrauch der Kartoffel ill der Haupt-und Sommerkultur mit alten Kno!lenwurde in Versuchen· in der S.C.P.C. Tulcea auf einem typischen Tschernosem in der Periode1981- 1983 bestirrimt und analysiert. Es wurden die Sorten Ostara und Desiree unter bewă.­sserten und nichtbewă.sserten Bedingungen untersucht. Der Wasserverbrauch als auch derErtrag wurden in Zeitreihenversuchen mit einem Intervall von 10 Tagen bestimmt. UnterBewăsserungsbedingungenist· der gesamte Wasserverbracuh bei der Sorte Ostara (bis zumErreichen des maximalen Ertrages- 10. August) 5300 m 3 /ha mit einem mittleren Tagersverbrauchvon 40,6 m 3 /ha in der Hauptkultur. Bei der Sommerkultur wird ein Gesamtverbrauch von4450 m 3 /ha mit einem mittleren Tagesverbrauch von 43,6 m 3 /ha verzeichnet. Bei der SorteDesiree wird ein Gesamtverbrauch von 6600 m 3 /ha in der Hauptkultur (bis zum 30. September)mit einem Tagesverbrauch von 36,1 m 3 /ha und von 4570 m 3 /ha in der Sommerkultur miteinem Tagesverbrauch von 40,8 m 3 /ha verzeichnet. Zum Erreichen dieses Verbrauchs warenbei der Sorte Ostara 11 bzw. 8 Bewăsserungen und bei der Sorte Desiree 13 bzw. 8 Bewăsserungennotig. :Mit diesen Bewă.sserungenwurde bei der Sorte Ostara ein Produktionsanstieg gegenuberder nichtbewăsserten Kultur von 33,6 tjha (Hauptkultur) und von 21,9 tjha bei derSommerkulturund bei Desiree von 39,8 t/ha und 21,1 t/ha verzeichnet. Wegen dem gr03senWasserverbrauch und der niederen Ertrăge bei der Sommerkultur, war die Wasserverwertungviei geringer als bei der Hauptkultur und die BewăsserUllg war unrentabel.Tabel!enlisteTab. 1 - Der \Vasserverbrauch und die Effizienz derWasserverwertung der Kartoffel ahHauptkultur und als Sommerkultur in der Steppenzone.Abb. 1 -Abb. 2 -A bb. 3 -Abb. 4 -A bb. 5 -Abb. 6 -A bb. i -Liste de A bbildungenDer \Vasserverbrauch der Kartoffel (Sorte Ostara) als Hauptkultur und Sommerkulturin der Steppenzone unter Bewăsserung.Der \Vasserverbrauch der Kartoffel (Sorte Desiree) als Hauptkultur und Sommerkulturin der Steppenzone uriter Bewăsserung.Die Akkumulationsdynamik des Ertrags und der Krautmasse ber der Sorte Ostarain der Steppenzone als Hauptkultu und Sommerkulturunter bewăsserten undunbewăsserten Bedingungen.Die Akkumulation des Ertrags und der Krautmasse bei der Sorte Desiree in derSteppenzone als Hauptkultur und Sommerkultur unter Bewăsserung undunbevvăsserten Bedingungen.Die Ertragsstruktur der Kartoffel in der Steppenzone unter verschiedenen Wirtschaftsarten.Die Dynamik der Ertragsbildung und auch nach Fraktionsgrossen bei der SorteOstara als Hauptkultur und Sommerkultur in der Steppenzone.Die Dynamik der Ertragsbildung und auch nach FraJ[tionsgrossen bei der Sorte Desir€:als Hauptkultur und Sommerkultur in der Steppenzone.


, pS. IANOŞI ŞI COLABORATORII1-36IlOTPEBJlEHI1E BJlArI1KAPTOEJlEM B CTETIHOM 30HE il TIPO,n;YKTllBHbIE3JlEMEHTbI B OCHOBHOM il B JlETHEM KYJlbTYPEPe310MeIIoTpe6JIeHHe BJIarH. KapTO!peJIeM B OCHOl.lHOH H B JIeTHeH KyJIhType, H3 CTaphIX KJIy6Heit,I6hIJlO OIlpe)].eJIeHO H IlpOaHaJJH3HpOBaHO B OIlhITaX, IlpOBO)].HBIIJHXC5I Ha C.q.II.q. TyJIh'fa Ha TH­IlHQHOH 'fepH03eMHOH IlO'fBe, B· IlepHO)]. 1981--1983 rr. il3y'faJJHCh copTa ,n:e3Hp3 H OCTapa, BlIlOJJHBHhIX H HeIlOJIHBHhIX yCJIOBHSIX. IIoTpe6JIeHHe BJIarH H HaKOrrJIeHHe rrpo)].yKu.HH oIlpe)].eJISIJJHB )].HHaMHKe, C rrpOMe)l(yTKaMH B 10 )].HeH. B rrOJJHBHhIX yCJIOBHSIX, 06IIl,ee rroTpe6JIeHHe BJIarH:ycopTa OCTapa ()].O rrOJIy'feHHSI MaKCHMaJIhHOH IlpO)].yKQHH -lO-ro aBrycTa) )].OXO)].HT )].0 5300Ky6oMeTpOB Ha ra, IlpH cpe)].Hecyr.O'fHOH )].HHaMHKe 40,6 Ky60MeTpOB Ha ra B OCHOBHOH KyJIhType..b JJeTHeM KyJIhType - 06IIl,ee )loTpe6JIeHHe BJIam )l;OXO)].HT )].0 4450 Ky60MeTpOB Ha ra rrpH cpe)].Heit·eyTO'fHOH 43,6 l


Lucr, Şt. (Anale), T.C.P. C. Braşov, voI XIV, 1987ŞT. APETROAEI*, S. IANOŞI**, MAGDALENA OBREJANU* CORNELlA GUTU*, GABRIELA BURCEA*, ANICA CIUNTU*'În lucrare se prezintă caracteristicile regimului şi a v9-riabilităţiimultianuale, ale principalilor factori agrometeorologici ce intervin în formareaproducţiei de cartof de toamnă, în zona LC.P.C. Braşov şi S.C.P.C.Tulcea.Factorii agrometeorologici care intervin în formarea protl~;ţieî agricoleprezintă o mare variabilitate în timp. şi spaţÎll. Penţru·cercetarea şiaplicarea diferenţiată în producţie a tehnologiei de cultură în' funcţie decondiţiile anuale este necesară cU,~oaşterea regimului decadic al temperaturiiaerului şi al principalelor elemente ale bilanţului apei din sol, precum şi variabilitateamultianuală a acestora. Pe. această bază poate fi stabilit gradul defavorabilitate al fa~torilor naturali, pentru fiecare fază de vegetaţie, atît îIl:cadrul regimului anual al factorilor an~lizaţi pentru zona staţiei, cît şi pezonele naturale ale tării. .O aplicabilitate' directă a valorilor mecEi şi a variabilităţÎimultianllalea factorilor agrometeorologici, este necesară de asemenea în regimul de irigaţieşi în avertizarea nl0mentului şi a normei de udare. Experimentareaacestor date agrometeorologice creează premize de prognoză locală în concordanţăcu prognoza sinoptică asupra vremii, elaborată de LM.H.Pînă în prezent au fost definitivate analizele şi reprezentările graficeale acestor factori agrometeorologici, pentru zona staţiunilor.,de cercetareşi producţie a cartofului,urmînd ca în anii următori să se continue pentruîntreg teritoriul agricol al ţării.În lucrare se prezintă o sinteză a variabilităţii factoriloragrometeorologiciîn zona LC.P.C. Braşov- Ghimbavşi S.C.P.C. Tulcea.* Institutul de Meteprologie şi Hidrologie, Bucureşti.** Institutul de Cercetare şi Producţie a Cartotului, Braşov.


138ST. APETROAIEI ŞI COLABORATORIIMATERIALUL FOLOSIT ŞI METODA DE CERCETAREDatele meteorologice (TdOC, Pd mm), determinate în perioada anilor1931-1983, au fost prelucrate la calculatorul electronic, pentru stabilireavalorilor medii decadice multianuale şi a variabilităţii anuale pe grupele devalori (frecvenţa 0;0 ani):- temperaturi medii decadice în aer (TdOC)Td< -20°C; (-20°,0°)-;-'(-15,0"); (-14,9°)"';'-(-10,0°);(-9,9°)-;-(-5,0°)(-4,9)-;-(-0,1°); 0.,.;.-4,9°; 5,0°-;-9,9°; 10,0°.,.;.-14,9°; 15,0°",;,-19,9°; 20,0°-;­",;-24,9°, ~ 25°C.** sume, ;depre~ipitaţii ·decadice, (Pd,mm)Pd=0.:4,9mm; 5,0:"9,9;,·10,0-;-'14,9; .15,0",;,-24,9; 25,0-;-'34,9;35,0.,.;.-49,9;50,0",;-,69,9; 70,0",;,-99,9; i~100. mm.tn reprezentarea grafică de sinteză. s-au făcut cumulări ale grupelorde frecvenţe care prezintă mai puţină importanţă.Bilanţul apei din sol în cultura de cartof de toamnă în valori mediidecadice, a fosţ qbţinut pe baza metodelor (1) şi a programului de calculelaborat, pentru perioada 1931-1983. Au fost stabilite astfel valorile medii.plurianuale şi frecvenţele anilor pentru valorile decadice anuale: < Co -;­200;0' CAu; 21-;-35% CAu; 35-;-500;0 CAu; 51-;-70% CAu; 70-;-90% CAuşi,'> 90% CAu. Cultura premergătoarepentru cartof a fost grîul de toamnă(în fiecare an s-a pornit de la valorile corespu~zătoare acestei culturi începîndcu data de 1 martie). .Reprezentarea grafică a frecvenţelor (% ani) s-a făcut pentru elementeleagromyt;yorologice:~ ,tY:ţp.peratura medie decadică (TdOC);-- piecipit~Jiile medii decadice (Pd mm);- evapotranspiraţia reală (ETR mm); raportată la ETRM;- re.zervele decadic~la· CAu..de umiditate a! a este prezentat regimul ETRM, ETR; în partea centralăa figurii, regimul TdoC şi Pd mm, iar prin reprezentarea din nou a ETR, sediferenţiază s:umele Pd care au fost consumate prin ETR şi sumele Pd careau determinat creşterea Rfd în profilul 0-150 cm.tn partea inferioară a graficului sînt prezentate chronoizopletele rezervelorde umiditate accesibilă, în cadrul fiecărei izoplete fiind menţionate valorilerezervelor de umiditate accesibilă existente în fiecare strat de sol de10 cm şi raportul faţă de capacitatea de apă accesibilă a stra.tului de sol


REGIMULTEMPERATURII AERULUI ŞI AL ApEI139considerat. Datele fenologice, în medie multianuală stabilite la nivel de decadă(pe baza sumelor de temperaturi mai mari decît 7°C) sînt exprimateprin: P= plantare, R= răsărire; 1= îmbobocire; Vv= veştejire vrej şiR= recoltare.Se constată că în zona semiaridă, rezervele de umiditate accesibilăîn valori medii multianuale depăşesc 60% CAu, pe întreg profilul 0-150cm abia la mijlocul lunii martie, iar în stratul 0-50 cm depăşesc 80% CAu.Rezervele acumulate în intervalul lunilor octombrie-martie, se menţin lavalorile existente la desprimăvărare pînă la începutul îmbobocirii (exceptîndstratul 0-20 cm), apoi scad brusc (în cursul (} două decade) ,pe întregprofilul (datorită cerinţelor deosebit de mari ale plantei faţă de apă, începîndcu această fază). în regimul ETR se constat5 o rată de consum alapei în continuă creştere pînă la îmbobocire, după care ETR se menţinela cca 500/0 ETRM, 30-40 zile, scăzînd în continuare puternic, datoritărezervelor de umiditate foarţ~ reduse (sub 35% CAu) în sol. Se poate observacă ETR după îmbobocire este acoperit în mare măsură de precipitatiisi în mai mică măsură de Rfd. înainte de vestejirea vrejilor, în stratul21'-70 cm rezervele de umiditate în cultură neirigată scad sub coeficientulde ofilire iar în restul profilului sub 20% CAu. în aceste condiţii numaiirigarea poate asigura un grad înalt de favorabilitate Pentru menţinerea şicreşterea potenţialului de producţie, acumulat în faza de îmbobocire~în variabilitatea multianuală (fig. 1 b), frecvenţele anilor pe grupe devalori, (referindu-ne numai la perioada de vegetaţie), evidenţiază pentruregimul TdoC la Tulcea, că în prima decadă a lunii aprilie, 9,4 % ahiprezintăîncă valori sub 5°C şi 490/0 ani între 5-10°C.Diferenţa evidenţiază anii deosebit de călduroşi în:pril:păvară. Intervalulplantat-răsărit, este caracterizat (în majoritatea anilor) 'prin creştereaputernică a temperaturilor~, anii cu temperaturi decadice mai mari decîtmedia multianuală fiind între 10-48%.în intervalul răsărit-îmbobocit, temperaturile medii decadice cresc dela 15°C la 19,4°0, iar anii deosebit de călduroşi cresc de 1C!-7 % la 37% ani.în intervalul de la îmbobocire pînă la veştejirea v~ejilor, regimul termicdin aer prezintă valori decadice, în ordine cronologică, de la 19,4° la23°, cu ani deosebit de călduroşi (Td~25°C) în 7-110/0.în ultimul interval al perioadei de vegetaţie, de la .veştejirea vrejilorla recoltare, se menţin temperaturi medii decadice de peste zooe în 70-850/0ani fapt care în condiţii de neirigare determină o scurtare a perioadei pînă larecoltare.în regimul precipitaţiilor decadice, s~ constată ca o principală caracteristică,frecventa deosebit de mare a anilor cu Pd< 10 mm (50 - 65 % ani)în întregul an. In perioada de vegetaţie şi îndeosebi în intervalul de formareşi creştere a tuberculilor, nu se produc mai mult de 20%ani cuPd >35 mm.în acest interval doar primele faze, îmbobocire-înf1orire, beneficiază de ofrecvenţă de pînă' la 25% ani cu Pd >35 mm.în regimul ETR se evidenţiază mult mai clar gradul de favorabilitateal condiţiilor naturale de aprovizionare cu apă, în fazele de creşteremaximă a tuberculilor şi maturizare tehnologică, ETR reprezentînd sub30% din ETRM.


ST.APETROAIEI ŞI COLABORATORII7060.--./.". . \ E.TRMii " i50. i .\I \i " ../. :.............. ' .........j(), / · ....~TR '-." -p'/' •••." ,r .••." /'.. . ." l' ,...... " / .10 ......::••>.,. . .",,:~.-::-''''''':....'.....' -.- ' f, i .; ..; •• ; ;. ',' ii •• P 1 t . IRI , -t-.-,t-rf\Iv fi'/'._. Td 0I',;.-. -".'-,,' ' ../ \.,./ "/ ././,/.1/.//1"'-'.;1"Date (eno. P:: plan/are1= ÎmbobocireR= recollareFig. 1 - a Regimul şi variabilitatea factorilor agrcmeteorologici Rid, ETR, TdoC, Pdmmpetru cultura de cartof de toamnă ,,' în zona staţiilor meteorologice Tulcea (în valorii mediimultianuale).


REGIMUL TEMPERATURII AERULTJI ŞI AL APEIF"/cA I ) /100 ....... _,.


142ST. APETROAIEI ŞI COLABORATORIIETRMETRmm::(:' 70ci1·.: (j()'-VI.50i.o30fU~ 80..::. 1ef 60i::~ 5° 1,0\Jtl....::; d' 20E'........, ...,...\-:-:'.:-:':.. -...,- i./../ ./'~.~~ ./p,,-,."-".". i ETR. \ E.rRM.i..... "i....\c •••••••••• \.i .:Erl? ..... \.~. ,,'....: .". "./...:' .~ ... 'RJVv"."'-'-'-'"\".tR/'''- '. Td~". '.,/ .. ~1S' O f.Lrp.4~~~~~~4~~ţ:c.Lyl~4i~?4L~4LW4-4L..J)~~1'.i1LctDatacmO 'j---1~---""--''''-'-'ro::-'~''''''''':::';:'':'':;'-':'-=''''~~~-..--r-~~''.lJ.J.~20.~ 40ti)ti\JuCJ1-. til.u"O 80-.-J ~~Q.."t1~.~ 1(()-- ,~~ ~ 120a-ct :")::t.~ 11.0u 0'1tiQ::14 - 16 mm /10 cm solIV 80 % CAy16 - 18 mm"'90 % CA uDate fenoP= P /antarer--= ÎrnbabacireR = reca/tare(Td;>o7~) R = rasonre ( J.:.T.d:>OoC=/So III-V )(E.Td>c?C=10SO) V. V-::: veştejire vreji (227°C)( Td ~ 14,5°C ) - fig. .2 ci. .Fig. 2 a - Regimul şi variabilitatea factorilor agrometeorologici Rfd, ETR, TO TdoC Pdmm)pentru cultura de cartof de toamnă în zona staţiilor meteorologice Braşov (în valori mediimultiauuale).


.---------------REGIMUL TEMpERATURU AERULUI şr AL ApEI143.It.~~.~ 40~- 201


;144 ~,!. APETR


METODA DE A Vll;RTIZAR~ A IRIGATIEICunoaşterea·caracteristicilor în regimul factorîlor agrometeordlogici peîntreg teritoriul agricol vacreea premise de diferenţiere locală şi anuală atehnologiilor de cultură, în scopul creşterii producţiilor obţinute.B 1 B L 1 o GRAFIE(1) Ape t r o a iei, şt. Evaluarea şi prognoza bilanţului apei în culturile agricole. Editura,Ceres Bucureşti, 1977.Predat comitetului de ,'edactie la 10 iulie 1986Referent: dr. ing. T. Gore~.THE REGIME OF THE AIR TEMPERATURE AND OF THE ELEMENTS OF SOlI.MOISTURE BALANCE IN AUTUMN POTATO CULTIVATION IN THE ZONE LC.P.C.BRAŞOV AND S.C.P.C. TULCEAAbstractThe paper shows the characteristics of the regime and of the multiannual variabilityof the main meteorological factors which take part in the yield of autumn potatoes in the zoneS.c.P.C. Tulcea, and LC.P.C. Braşov.List of drawingsFig. la şi b- The regime and the variability of agrometeorological factors (Rfd, ETR, TdoC,Pdmm) for autum potato cultivation in the zone of meteorological stationsTulcea und LC.P.C. Braşov (in multi- annual average values).Fig. 2a 2b - The regime and variability of agrameteorogical factors (Rod, ETR, TdoCPdmm) for autumn potato cultivation in the zone of meteorogical stationBraşov (în multiannual averagevalues).DER LUFTTEMPERATURVERLAUF UND DIE WASSERBILANZ-ELEMENTE DESI30DENS 11\1 HERBSTKARTOFFELBAU DER ZONEN ICPC BRAŞOV, SCPC TULCEAUND BRAŞOVZusammenfassungIn der Arbeit werden die Merkmale des Verlaufs und der vieljăhrigen Variabilităt derw ichtigsten agrometeorologischen Faktoren, die die Bildung des Herbstkartoffelertrags 111den Zonen LC.P.C. Braşov şi S.C.P.C. Tulcea bestimmen, vorgestellt.Liste der abbi!jungen4 bb. 1a şi 1b - Der Verlauf und die Variabilitat der agrometerologischen Faktoren (RfdETR. TdoC, Pdmm) in Herbstkartoffelbestiinden in der Zone der meteorologischcnStationen Tulcea (Vieljiihrige mittlere V,7erte).A bb. 2a şi 2b - Idem LC.P.C. Braşov


146ST. APETROAIEI ŞI .C'OLABORATO:RUPE:>IGIM .TEMIIEPATYPhI B03,[{YXA li 3JIEMEHTOB EAJIAHCA IIOtffiEHHOaBJIArll: B KYJIhTYPE OCEHHErO KAPTOc1>EJIJI, B 30HE ll:.lI.II.lI. EPAIllOBli C.q.II.lI. TYJIhqAPe310MeB peq,epaTe rrpe,n;CTaBJIeHhI xapaKTepHhIe OC06eHHOCTH pe:lKHMa H H3MeH'lHBOCTH 3a p",J.(neT OCHOBHhIX arpOMeTeOpOJIOrH'IecKHx q,aKTOpOB, yqaCTBYlOIIJ.HX B 06pa30BaHlfH ypO:lKaR OceH­Hem KapTocl>eJIR, B 30He ll:.lI.II.q. lipamOB H C.lI.II.lI. TYJlh'la.lIepe'leHb pUCyHKo8PJ'[C. 1 a, 1 6 - Pe:lKHM H H3MeH'IHBOCTh arpOMeTeOpOJIorH'IeCKHX q,aKTOpOB Rfd, ETR, TdoC,P drnrn, y'laCTBYlOIl.lHX B B03,n;eJIhIBaHHH oceHHer KapToq,eJIR B 30He MeTeopo­JIOrH'IeCKHX CTaHI(HH TyJTh'la (cpe;J;HHe 3Ha'leHHH 3a pH,lJ; JIeT).Puc. 2 a, 26- Pe:lKHM H H3MeH'IHBOCTh arpoMeTeOpOJIorH'IeCKHX q,aKTopoB Rfd, ETP, TdoC,Pdrnrn, y'laCTBYlOIIJ.HXB B03,n;eJIhIBaHHH oceHHero KapToq,eJIR B 30He MeTeopo­JIorR'IeCKHX CTaHI(HH EpaIIIoB (cpe;J;HHe 3Ha~eHHR 3a pH):l; JIeT).


Lucr. şt. (Anale) I.C.P.C. Braşov, voI. XVI, 1987METODE DE AVERTIZARE A NECESITĂŢII IRIGAŢIEIîN CULTURA DE CARTOFŞT. APETROAIEI*, S. IANOŞI,MAGDALENA OBREJANU* ANA CRĂCIUN"Lucrarea prezintă o metodă de prognoză a rezervelor de umiditateaccesibilă pentru fiecare. zi în cursul unei decade, separat pentru straturilede sol pe adîncimea de 0-20; 0-50/; 0-100 şi 0-150 cm, pe baza căreiase poate face avertizarea necesităţii irigaţiei în cultura de cartof. Metodase poate folosi şi în cultwa neirigată pentru condiţii de evaluare şi prognozăzilnică a dinamicii rezervelor de umiditate accesibilă. Cercetările se bazeazăpe determinărilede umiditate accesibilă efectuate în cultura de carto fcondiţii naturale şi în regim de irigare la S.C.P.C. Tulcea (1981- 1983 ;LC.P.C. Braşov (1984) şi la diferite staţii agrometeorologice (1960- 198.5).Valorile zilnice în cadrul fiecărei decade ale bilanţului apei sînt corelate cufactorii agrometeorologici tare l-au influenţat, obţinînd corelaţii linearemultiple. Pe baza acestor corelaţii s-au elaborat abace de calcul care permitstabilirea rapidă şi practică a rezervelor de umiditate existentă îndiferite straturi de sol, în cultura cartofului.Necesitatea irigaţieiîn orice cultură agricolă este evidenţiată în primulrînd de scăderea rezervei de umiditate accesibilă (în stratul de sol considerat,la un plafon minilll. de umiditate stabilit experimental (12). Pornind dela· acest considerent, metoda elaborată permite prognoza pentru fiecare zi(a unui interval de 10 zile) a rezervelor de umiditate accesibilă existentă înstraturile de sol 0-20 cm, 0-50 cm, 0-100 cm şi 0-150 cm, în raport cuevoluţia prognozată a factorilor agrometeorologici. Se asigură astfel atîtcondiţii optime de organizare tehnologică a aplicării irigaţiei cît şi o permanentăîmbunătăţire a prognozei pe· baza valorilor reale din· fiecare zi a regimuluiprecipitaţiilor şi. temperaturii aerului. .'în literatu~a de specialitate, preocupările în acest domeniu şi metodelede avertizare a necesităţii irigaţiei la diferite culturi se bazează pe valorileconsumului d.iurn alapei prin evctpotranspiraţie şi prognoza acestuia pentruperioada analizată (2- 4).1'* Institutul de Meteorologie şi Hidrologie, Bucureşti... '* Staţiunea de Cercetare şi Producţie a Cartofului. Tulcea.


148ST. APETROAIJ!:I ŞI COLABORATORIIMATERIALUL FOLOSIT ŞI METODA DE CERCETARECercetările s-au bazat pe determinările de umiditate accesibilă efectuatedecadic încultura de cartof în condiţiinaturale şi în regim de irigaţie la S.C.P.C.,Tulcea în anii 1981-1983; LC.P.C. Braşov 1984 şi la diferite staţii agrometeorologice.Pe această bază s-a făcut analiza chronoizopletară a bilanţuluiapei din sol în valori zilnice în cadrul fiecărei decade. Valorile obţinuteau fost corelate cu factorii agrometeorologici ce au determinat dinamicadiurnă a acestora.Prin corelaţii liniare multiple au fost obţinute ecuaţiile de regresie deforma:în care:Y = rezerva zilnică de umiditate accesibilă existentă în stratul de solconsiderat, în cursul unei decade (Rzd în m 3 /ha) ;Xl = rezerva de umiditate accesibilă existentă în sti-atul consideratla începutul decadei (Rid în m 3 /ha);X 2 = suma precipitaţiilor zilnice căzute de la începutul decadei pînăîn ziua respectivă (2:Pz în m 3 /ha) şi suma normelor de udare aplica te înacelaşi interval (2:m în m 3 /ha);x 3 .. · suma temperaturilor medii zilnice dela începutul decadei pînăla ziua analizată (2:TzdoC.10);X 4 = greutatea masei verzi pe m 2 în ziua respectivă (GMV în g/m 2 ).Ecuaţiile de regresie obţinute au fost transpuse în abacele de calculpermiţîndchiar în cîmp, stabilirea .cu uşurinţă a' valorilor zilnice ale rezervelorde umiditate accesibilă existente în diferite straturi de sol în culturade cartof.REZULTATE OBŢINUTEPrin reprezentărichronoizopletare ale rezervelor de umiditate accesibilăşi •• a celorlalte. elemente ale bilanţului apei din sol, au fost puse în evident~procesele. de acum.ulare şi consum. al apei din soL în perioada de vegetaţie aculturii de cartof. Pentru exemplificare în fig. 1 şi 2 se prezintă în anul 1982,bilanţul apei din solîn cultura de cartof soiul Desiree (figura 1, în culturaneirigată şi figura 2, în regill1 irigat).înfigura 1 se constată căla S.C.P.C ..,Tu1cea în regim natural; chiar şi înanii cu o foarte bună acumularea apei în profilul de sol în intervalul de toamţlăiarnă,începînd cu faza de îmbobocire reze~vele de umiditate accesibilă scadfoarte repede la valori puţin satisfăcătoare vegetaţiei,redupîndpermanentproducţia finală obţinută..în. aceste condiţii.consumul.apei;prin evapotranspiraţiereală (ETR) a prezentat în fiecaredecadă a intervaluhţi cu cerinţemaxime faţă de apă un deficit faţă de ETRM, de ordinul a 35 mm/decadă.în regim de irigare (fig. 2) întreg intervalul cu cerinţe maxime faţă deapă este asigurat cu o umiditate accesibilă în sol între 70-100°10 CAu, iarETR practic egal cu ETRM.


METODE DE AVERTIZARE AIRIGAŢIEI.149.50)(-x____~~.v... ~~v-t...PRODUCŢIA TOTALA MAXIMA .'"Y=55, 345 +o, 99 x - 0,48 x 2 . ""r = _O,98 xXX ~.l1J ~O""'" ""......~'-~,,)...11)~a"'h30o"'-__x--- - -x__.,.,...--- o ..........-x,........ ,.......y,........o .......? ........Fractia mare: y=30,66 +2,896x-O,587 x-...........-te.....'~~ro....... ,t.)20:::J"t:Ja.t....Q10, r= O, 96 xxx ..... ..........~@"-\x .\····x ".\····x..... \••• ~ ~ ~ )! :Fractia mijlocie: y=23,72-2,37x+0,147x 2I v V'r =0, 9 ,~,...Fractia mici;: y= 1,08 + 0,465 x - 0,04.4 x 2~r= 0,51o _.f'_._.-x-._..-:{_._.-x-._.-f>.-o-'-'-X-- o \..1 oă-'- ~I T j • I 1 , 130tI 10lY 20 IV 301V 10 V 20V 30 V" 10 VIPerioada de p fan ta r eFig. 1 - S.C.P.C. Tulcea - regimul factorilor meteorologiei şi al elementelor bilanţuluiapei dinsol în cultura neirigată de cartof de toamnă.Prin corelaţiile liniare multiple au fost obţinute ecuaţiile de regresie aledinamicii zilnice a rezervelor de umiditate accesibilă în cultura de cartofneirigat (tabelul 1) şi în regim de irigare (tabelul 2), iar în tabelul 3, atît pentrucultura neirigată cît şi irigată.în cultura neirigată (tabelul 1) ecuaţiile de regresie ale dinamicii rezervelorzilnice de umiditate accesibilăîn toate straturile de sol analizate, prezintă@


150ST. APETROAIEI ŞI COLABORATORII1 I6°1\~~productia maximăy =65,63 - 2,55x -0,167 x 2xxx:~> r=O.99.50\~""'.0'~~@""+o'i) .... '".JV~. '- 1u::J""t:JO'­Q20-Fractia mare: y= 33,48 + 1,57x -0,487;('2.:.-.- ' " r= 0,99 xxx-;~.~.~«~.~~,,~, "~o--______ x___o ~o f' ---x-__'R-"""""".-x2 '\ oFractia mijlocie: y =2~ 79 -3,3 x - 0,236 x•r =0,95 xx10Fractia mică': Y =4,453 -O,815x+ O,08x 2. .. .. r = 0,4 ..:--x--'--~_x x__x__- x-- x-30 IJI 10 IV 201VI30 IV 10 V 20 VPerioada deplantare30V10VlFig. 2 - S.C.P.C. Tulcea, - regimul factorilor meteorologiei şi al elementelor bilanţului apeidin sol în cultura irigată de cartof de toamnă (soiul Desiree).


METODE DE AVER'I'IZARE A IRIGAŢIE[151Cultura decartof neirigatTabelul 1Ecuaţiile de regresie, coeficienţii de corelaţie, abaterea standard şi testul "F", ale rezervelorde umiditate accesibilă (valori zilnice în cursul fiecărei decade - Rzd) pe straturi de solStratul de solO - 20 cmRzd (m3/ha) = 40,4339 + 0,8114 Rid + 0,5842 1:Pz - 0,0433 1: Tzd - 0,010 GMVDL = 4/152 R = 0,981 S = 22,3 m3/ha F = 961,6***Stratul de sol 0-50 cmRzd (m3/ha) = 108,6829 + 0,8354 Rid + 0,6307 1: pz- 0,06791: Tzd -DL = 4/152 R = 0,996 S = 26,49 m3/ha F = 5009,2***0,040 GMVStratul de sol 0-100 cmRzd (m3/ha) = 214,4016 + 0,8353 Rid + 0,8804 L. pz - 0,0932 1: Tzd.- 0,0829 GMVDL = 4/152 R = 0,998 S = 29,2 m3/ha F = 10 000,6***Stratul de sol 0- 150 cmRzd (m3/ha) = 190,0911 + 0,9041 Rid + 1,2199 1: pz - 0,1124 1: Tzd - 0,0544 GMVDL = 4/152 R = 0,998 S = 32,37 m3/ha F = 8255***Tabelul 2Cultura de cartof irigatEcuaţiile de regresie, coeficienţii de corelaţie, abaterea standard şi testul "F", ale rezervelorde umiditate accesibilă (valori zilnice în cursul fiecărei decade - Rzd) pe straturi de solStratul de sol 0-20 cmRzd (m3/ha) = 202,3240 + 0,5042 Rid + 0,3980 (:Lm + pz) ....,. 0,0795 Tzd - 0,0076 GMVDL = 4/152 R = 0,706 S = 55,2 m3/haF = 36,7***Stratul de sol 0-50 cmRzd (m3/ha) = 297,8352 + 0,7169 Rid + 0,6757 (1:m + pz) - 0,1478 1: Tzd - 0,0328 GMV·DL = 4/152 R = 0,965 S = 49,1 m3/ha F = 494,9***Stratul de solO-lOD cmRzd (mS/ha) = 259,7288 + 0,8628 Rid + 0,8487 (1:m + pz) - 0,1959 1: Tzd - 0,0395 GMVDL = 4/152 R = 0,985 S = 49,6 m3/ha F = 1187,6***Stratul de sol 0-150 cmRzd (m3/ha) = 288,5737 + 0,8888 Rid + 0,8317 (1:m + pz) 0,2107 1: Tzd - 0,0407 GMVDL = 4/150 R = 0,984 S = 53,9 m 3 /ha F = 1141,7***


152 ST. APETROAIEI ŞI ,COLABORATORIITabelul 3Cultura de cartoJ (neirigat + irigat)Ecuaţiile de regresie, coeficienţii de corelaţie, abaterea standard şi testul "Fu, ale rezervelorde umiditate accesibilă (valori zilnice în cursul ficărei decade = Rzd) pe straturi de solStratul de sol 0-20 cm. Rzd (m 3 /ha) = 81,3713 + 0,7602 Rid + 0,4105 (~m + pz) - 0,0619L:Tzd - 0,0077 GMVDL = 4/305 R = 0,952 S = 47,4 m 3 /ha F = 723,5***Stratul de sol 0-50 cmRzd (m 3 /ha) = 135,3208 + 0,8522 Rid + 0,5843 (~m + pz) - 0,0974 ~Tzd - 0,029 GMVDL = 4/304 R = 0,991 S = 48,26 m 3 /ha F = 4255,9***Stratul de solO-lOD cmRzd (m 3 /ha) = 170,7729 + 0,8973 Rid + 9,6945 (L:m + pz) - 0,1225 L:Tzd - 0,0419 GMVDL = 41305 R = 0,996 . S = 48,29 m 2 /ha F = 8930***Stratul de solO-150 cmRzd (m 3 /ha) = 221,6126 + 0,9052 Rid + °6586 ((L:m + pz) - 0,1284 (L:Tzd) - 0,0433 GMVDL = 4/304 R = 0,994 S = 55,35 m 3 /ha F = 5966,3***coeficienţii de corelaţie multiplă deosebiţi de mari (0,981-0,998) cu abateristandard de ordinul a 22,3-32,7 m 3 /ha şi un test "F u ce exprimă o deosebit deputernică semnificaţie a corelaţiilor.Această semnificaţie înaltă, evidenţiază premizele superioare ale precizieide măsurare şi ale uniformităţii distribuţiei pe teritoriu a principalului elemental bilanţului apei exprimat de precipitaţii, comparativ cu norma deudare în regim de irigare care prezintă o mai mare neuniformitate.în regim irigat (tabelul 2) ecuaţiile de regresie prezintă abateri standardaproape duble (S = 49,1 - 55,2 m 3 /ha) comparativ cu cultura neirigată, cucea mai mare valoare în stratul 0-,-20 cm.Ecuaţiile de regresie corespunzătoare culturii de cartof (neirigat sau irigat),obţinute pe baza valorilor din cele două variante de cultură, prezintăcoeficienţi înalţi de corelaţie multiplă, abateri standard destul de reduse (47­55 m 3 /ha) şi valori ale testului "F", ce exprimă corelaţii distinct semnificative.în figura.3. se prezintă pentru exemplificare abaca de calcul stabilităpe baza ecuaţiei·de regresie a rezervei de umiditate accesibilă în valori zilniceîn cultura irigată sau neirigată de cartof, stratul de sol 0--..-100 cm. Se poateconstata că, în abaca 1 se obţine rezultatul primei părţi a ecuaţiei de regresie:Y = a + blXI + b 2 x 2iar în abaca II, rezultatul celei de a doua părţi aecuaţiei de regresie:- (bsx3 + b 4 x 4 )Valoarea rezervei de umiditate accesibilă din stratul 0-100 cm în mS/hava fi deci: I-II.Au fost de asemenea definite corelaţiile R I , pentru limitarea valorii maximea Rzd la nivelul CAu (sau CAu + exces), prin luarea în calcul a unei sume


R.z.d. ! ro 3/hJ ) :ti 214,'. ro, 835 . RJd.J.~( 0,&90 .IPZ ) - ( 0,093. JTz) - (0,0829. (j/1V )R::O,998 S::29,2m s lh.3 F=;0(X)J.6 xX J~~>J ':i: ~~--+:-":"".~~:~:~.;R,i.d.m 3 1haCOREC,TIA2000 I-4-~~~/7f'7o/.?4--+--+--;1200 ~"'~-+-+---i---t--+--+----+-...,400tjt.".1:,t>Hţlj5~~H5006'00 700IPz (m 3 lhaJ200o !OX1Y> 1''''':'' "p"l""p"'j>""F' ...".6/X) f!X) I(JJ) 12CO 1@ ltw 1000 2Cw 22fXJ200 40J (f)] f!X) 1(JJ) II.W 1!JJJ1(fJJlffJ.{Hze 0CJ./O(HzdJ.l0Fig. 3 Abace de calcul al rezer'Toarelor de umiditate accesibilă zilnică în cursuL.dedacei (Rzd).I t-':01,~.


1200 12007000 1000CAu-(a+bI X1-b3· XJ-b4x4).­"" ~~~O>B1657.9it , " \ \ 1-b 1x1-(a+b1. Xt)X3~1 b3Corectia =k 1~2600 lr+.lJ\--'\-l,"-\!~\-\t\-Hi18001600 16001400 1400[5EO~~IVO 800r Pz + lr mJ/I~aFig. 4. - Abace de cztlcul al rezervei de umiditate accesibilă în valori zilnice, în cultura de cartof neirigat. Stratul de sol 0-100 cm.


-METODE DE· AVERTIZARE A IRIGAŢIE!155-. "STATI A METEOROLOGICĂTULCEAVAlORI MEDII (MR) SI. VARIABILITATEA TEMPERATURILOR MEDH DECADICEPERIOADA ANALIZATĂ "1896-1982 "Td ce (H.P.) VAAIABlllTATEA TdOC pe grup~ de valon: Frecven!t' ( % ani)OEtAOA TOC rd~C 14,9 "9,9 -4,9 0,1 3.1 Si' 7.1 9.1 11,1 15,1 18.1 20.1 23,1 25.' 27.1Lunar Decd~ dic 10 •S,O 0,0 3,0 S,O 7,0 9;0 11,0 '15,0 18,0 20,0 23P 25,0 27,0 28.0'-10 1 1-1,1 2,3 13.8 lIJ2 25,3 16,1 1,1 1,1 '1-20 .I -1,6 0 -14 34 173 41S 25,3 8,6 3,4 1,1 -21-31 t -2,3 4,6 26,5 26,5 2,3 4,635' -, j-10 II -0,8 4,6 10,3 34~ 36,8 9;2 3,4 - 1,1 - ..11-20 II oi c 0,4 - 10,; 32,2 34,5 9,2 6,9 5,7 1,1 -21-28 II 0,9 ... 6,9 'E,9 37.9 10,3 10,3 2,3 2,3 -1~10 III ' 3,2 - 1,1 16,4 j5,6 24.2 12,7 6.9 2,3 1,13,4 35,6 23,0 19,6 11,5 4,6 2,311·201II 4,9 0 4,3 - -21-31 III 71 . .. 80 138 26.~ 287 138 9,2i-l0 IV 9,0 - - 3,4 4,6 17,2 26,5 li,6 17,2 2,3 11 - 11-20IV 11.0 0 11.1 ... - 2,3 '18,"4 35,6 36,8 6,9 - - -21-30 IV ~ - - - - - :- 2,3 21,8 58,7 13,8 2,3 1,' -'-10 V 15,4 - 2,3 46,0 40" 11,5 - -. '11-20 V 16,8° 16,8195 552 1l~ 9 103 - -21-31 V 18,1 - - 8,0 LJJ,' 34,5 16,1 1, 1 -I"'-10 VI 19,5 - 24,2 40,2 32,2 3,4 '1-20 VI 20.6° 20,5 6,9 34;5 50~ 80 - -21-30 VI 21 ? - 138 690 126 4 6 -1-10VH 22,3 - 14,9 'iI,5 21,8 5,7 -11-20 VII 22,8 0 228 - 2,3 54P 36,8 6,9 -21-31 VII 23,2 - 2,3 52,9 33,3 11,5-,-1:1Q..Yl!l 22,9 - 3,4 51,7 3i.Q 13,8 -j1:(Qj-1II 22,.3 0 12 6 - 92 529 299 6.9 1121-31 VIII 21 4 2,3 20,7 62,1 12,6 2,3 .-'-10 IX 19,5 - - - 24,1 425 276 46 1 1 -H-20IX 17,8° 178 - - 57 575 230 138 - - -,21-30 IX 16 O - 34 391 368 149 57 -1-10 X 14,4 - - - 1 1 111) 460 322 9211-2QX 12,'0 11 9 - - 11 115 264 494 103 1 121-31 X ' 10 1 1,1 1,1 9,2 21,8 33,3 71,6 5,71-1() .:xI 85 - - 11 46 46 80 25. 276 Z76 1111~20 Xl 6,5 0 Ar.. - - 69 69 18 :16 264 195 574,6 1,1~OiU 3,9 - 11 149 310 126 253 921-10XlY ~o 11 1 fl9 IXl? 1210 21.8 149 10 ':l'1"11-20Xn 2)° 2.2 - 80 207 437 149 57 57 1 12'1- 31 "1.'11 . t 4 - 92 37 ~ 299 18 46.hg. 5 - Staţia meteorologică Tulcea, valorii medii (M.P.) şi variabilitatea temperaturilormedii decadice.p1MR.


·156ST.APETROAIEIŞICOLABORATORIISTATI At-1ETEOROl.()Glf~ĂŢULCEA--1·.VALORI. MEDll·lM.PlSIVARIABILITATEAJ)REClf)IT,A.Ţlll-GR'BECA01CE",PERIOADA ANALIZATA 1888:: i 19.,....,.,.82 --,~P (M.P.) VARlABILITATEA "~ Pd : Frecvenfe •ca;., ânil pe grupe de valori (mm)OI=C:\OA Oeca- " "" •• , • ". JI .' I •·11(\10-1 '1-:0' 1 L~~r 1~~ :::: 5;:-:P1;:1:015,:-~~02;,~~~11-20 I 33.1 12.5 lJ-4.5 16.8 8.5 8.5 14.8 [[,2 .' 2.1 ' - r-----.:-:-21 -31 1 10. 6 47. 7 19.1 5.3 16.9 6.4 4.2 i -:J -10 IL 9.6 55.1 12.7 6.4 14.8 8.5 2.1'11 -20 Il 29.1 12.2 42.4 15.9 12.7 11.7 117 5.3ii-iaD 7.3 55.1 19.1 7A 12.7 4.2 1.0. ,,--,._-!---t--.---t'---t1-10 IIII 5.2 62.5 16.9 5.3 8.5 3.2 3.21'~-20 IiT 27.1 11.9 45.6 14.8 1'l '7 11.7 9.5 5.3 1.0 - 1 -2j":'31 nw 10.0 l~7.7: 12,7 11:716.9 8.5 2.1 1 -rMoIv 11.0 11;.7.7 13.8 12.7 7.4 12.7 322.1 - '~r-:-11-20 IV 37.0 13.8 38.2 19.1 13.8 9.5' 12.7 ." 4.~ ,- 1 "-' -jl~_~fIV 12.. 2 40,3 15.9 1'•. 8 10.6 11,7 5.2.-1....lL[-.t== ... '- ._l-jO V 9,7 509 117 117 106 11713,11: _.' =_J -11-20 V 42,1 14,7111 3 148 85 148 8 5 10~~,O .~7.1-31 V 17.7 37,1 10,6 11,7 12.7 12,7 12,7 ~.- , ••• -.1-10VI J2c'L,37,1 191 74 1.M 95 42'·21 H2ic f "-11-20 VI 55,7.1QJL,.2J 2 201 95 16 9 191 117 1.JL. - ••.••=:=-21~30VI 19,3 38,2 1l~,8 6,4 16,9 i 148 1,0 5..3_ LO 1 10'\ -lOVII -1!2:L,-'IL6 169 11 7 1~ 148 95 4..LO,12 I :_Îl-_~47,4 13542...5.- 169 64 16LUL5. 53 10 10-'-.'__21·~1 VII 142 49,8 9,::i 9,5 106 I 9.5 ~~'-0L :.....~i_.::_1-10 VIII J~L4 53 o 11.1 11,7 B,51-.-9L 5,3 2,1 ~: -l - -lE~OVIII 39,4 12,6 53,0 11,7 8,5 11,7 1 4,2 8,5 ~-1Q. 1 -_21-31V1II 13,l~ 45,6 I 15,9 9,5 ...11.7-1 7l;- 95 - . -§~J~lL.IX.. 111 530 -. 106' 74 159 ~ 64 - '.::J.n~._21-30 IX' 14,0 58,3 8,5 9,5 6,4 5,3 85 21 1,0(~2o .x .J.Q.tL ~O ,4 -,2 5 9 5 7,~' ~ 5 2 1 1,9_1_io.-=-~[-:---,~ţl1.4 3 l +,O 106 (:JJ,4 117 6 ~ '74 74 '" '2__.2.L~_.:::.__f l - 3J X 13,1 56 2 64,~_~LSJ. . '117 6,4 _LQ-t~lY--.l-~-J.P XIJ - 90 l~8,JLU69 106 1S,.,.2.J32 l~2 - 1 ~ I -_.. ~l....-.i -~.o ~.:JJ36.6 ~2,4 9,5 10 6 180LQ.!L_--.1.M..,.---.2J_J --=---J,--=---.l~U~};]J 12,9 50,9 I 10,6 I 3 2 16.9 95 4 2 _._~~,;~I--__ L_._:~.-J1- 1o ~ 1~ 13 O· 48L~~~,L ----'tU- -_lJ..2-c-QJLl.-1{O.---I.--~ţ ..o__ I_'-::__ -111-20 AL, 35,6 12,4 50, 9 18lL.1.-l~_~1..J_ 10,6__ ~2_t~c9__ I_.~J_--::~j.21-31 XII 10,2 lr7, 7 15,tJ~...J.M.._" 6,4 R 8.2_J-=__L_.:.__J_~---t_.VARIA8Il1TATEA >- P !?nuale: Frecvente ( % 9D.LLEe q~(-!P.€!i~:L~":Ll!.~Jr.i.'L_~!.Anual zPrrn 150-2001201-250 51-3()JL301-~OO 401-1Q.~_.6.~.,.O.• !~)l=1Q..(:J.!.E~}jw.B?{~L.'1(:1·11Ir:31XÎ 1+494 3 2% 3!L~0 7,5 % 247% 2~ 1€L...~-.1..5~6._~~~).X2..% 1'1 P 50 % . 100 Of, L__.._._I~••~o·Fig. 6 - Staţia meteorologică Tulcea, Valorii medii (lILP.) şi variabilitatea precipitaţiilordecadice.


METODE DE AVERTIZARE· A IRIGAŢIE!maxime de precipitaţii şi o normă de irigare care nu determină Rzd > CAu(CAu + exces).Corelaţia>K2 elimină erorile ce pot fi obţinute, îndeosebi în cultura neirigată,datoritătermenului ~a ~ al ecuaţiei de regresie.. Jn figurile 4şi.5 se prezi l1tă valorile medii multianuale şi variabilitateaTdo CşiPd (mm) pe perioada anilor 1931-19831a staţia meteorologicăTulcea,exemplificînd astfel premisele locale de orientare în prognoza valorilor decadiceale Tdo C şi Pd în acord cu prognoza sinoptică decadică.CONCLUZII1. Metoda de prognoză a rezervelor de umiditate accesibilă din fiecarezi în cursul decadei şi pentru fiecare strat de sol considerat, asigură premisede avertizare a necesităţii irigaţiei în cultura de cartof.2. Analiza variabilităţii.valorilor Tdo C şi Pd (mm) €xprimate prin frecvenţepe grupe devalori, crează condiţii de orientare locală în acord cu prognozasinoptică decadică.3. Metoda elaborată poate fi folosită şi în cultura neirigată pentruconciiţFde evaluare şi prognoză zilnică a dinamicii rezervelor de umiditateaccesibilă (tabelul 1. ecuaţii).B I BL I o GRAF I E(1) A P etr oa iei, Şt. Metode de evaluare şi prognozădecadică a principalelor elemente alebilanţului apei din sol in culturile agricole. Hidotehnica, voI. 15, nt. 11, Bucureşti, 1970 (2)Bot z a n, M. Bilanţul apei în solurile irigate.1972. (3) N i ţ ă, C., N ă e s cu, V., Şi P o ş, Gh.Stabilirea momentului aplicării udării pe baza sumei gradelor de temperatură şi a gradului deacoperire a solului. Probleme deagrofitotehnie teoretică şi aplicată. ICCPT, nr. 2, voI. VI, 1984.(4) S i P o ş, Gh., P ă Itin ea nu Rod i c a,Metode simple pentru determinarea datei udărilorRed. rev. agric. Bucureşti, 1971.Predat comitetului de redactare la 10 iulie 1986Referent: dr. ing. S. 1 anoşi.METHOD OF ADVERTISEMENT FOR IRRIGATIONTIVATIONAbstractNECESSITY IN POTATe CUL­The paper presents a method of prognosis concerning the accessible moisture reserve foreach dayof a decade, separately for the soil sheets of 0'-20,0-50,0-- 100 and 0-150 cm. Thismethod may serve for the advertisement of the necessity of irrigation in potato crops. It canbe also applied in culture without irrigation, for evaluation and daily prognosis of the dynamicsof accessible moisture reserves. The research is based on the accessible moisture determinatiQnin potato crops in natural conditions and in the irrigation regime at S.C.P.C. Tulcea (1981­83, LC.P.C. Braşov, 1984) and at several agrometeorological stations (1960- 1985). The dailyamounts within every decade of the water balance are correlated with agrometeorological factorswhich had influenced it, and multiple linear correlations are obtained. Based on thesecorrelations, calculatons were made, permitting a rapid practical establishing of moisture reservesavailable in various soil sheets in potato cultivation.TablesTab. 1 - Potato crop without. irrigation. Equations of regression, coefficients of correlationstandard deviatie)l1elnd test F regarding the reserves of accessible moisture (dailyvalues during each decade - Rzd) in soil sheets.Tab. 2 - Potato crop under irrigeltion. Equations of regression, coefficients of correlation,standard deviation and test.F regarding the reserves of accessible soil moisture(daily values during each decade -pzd) in soil sheet.Tab. 3 - Potato crop (under irrigation and without it). Equations of regression, coefficientsofcorre1ation, standard deviations and test F regardingthe reserves ofaccessiblesoiI moisture (daily values during each decade - Rzd) insoil sheets.


158ST. APETROAIEI ŞI COLABORATORIIList Of drawingsFig. 1 - S.C.P.C. Tulcea - The regime of meteorological factors and of the elementsof soirwater balance in non irrigated autumn potato crop.Fig. 2 - S.C.P.C. Tulcea - The regime of meteorological factors and of the elements of soifwater balance in the potato crop under irrigation - autumn potato cultivar Desiree.Fig. 3 - Abaces for calculation the moisture reserves daily accessible during.· a decade (Rzd).Fig. 4 - Abaces for calculation the reserve of accesible moisture in daily values,in non irrigatedpotato crop. The soil sheet 0- 100 cm.Fig. 5 - The meteorological station Tulcea. Average values (M.P.) and the variability ofaverage temperatures pro decade.Fig. 6 - The meteorological station Tulcea. Average values (M.P.) and the variability of precipitationspro decade.EINE WARNMETHODE ZUR BEWĂSSERUNGSNOTWENDIGKEITIM KARTOFFELBAUZ usammenfassungIn der Arbeit wird eine Prognosemethode zur Bestimmung der erreichbaren Feuehtigkeitsreservenfiir einen jeden Tag einer Dekade fiir die Bodenschichten 0-20, 0-50, 0-100und 0-150 em vorgestellt, aufgrund derer die Beregnung im Kartoffelbau geregelt werdenkann. Die Methode kann auch unter unbewăsserten Bedingungen zur tăglichen Einschătzungund Progrese oer erreichbaren Wasserreserven verwendet werden. Die Untersuchungen berubenauf den Bestimmungen der erreichbaren Feuchtigkeit, die in Kartoffelbestănden undernatiirlichen Bedingungen und unter Bewăsserungin SCPC Tulcea (1981- 1983), ICPC Braşov(1984) und verschiedenen agrometeorologishen Stationen (1960 - 1985) ausgefiihrt wurden.Die Tageswerte jeder Dekade des Wasserhaushalts sind korreliert mit den agrometeorologishenFaktoren, so dass multiple lineare Korrelatione.1 erhalten wurden. Aufgrund dieser Korrelationenwurde Verrechnungsdiagramm entworfen, das eine schnelle und praktische Bestimmung dervorhandenen Wasserreserven der verschiedehen Bodenschichten im Kartoffelbau ermoglichtTabellenlisteTab. 1 - U nbewăsserter Kartoffelbau Regressionsgleichungen, Korrelationskoeffizienten,Standardabweichung nnd F-Test, der erreichbaren Feuchtevorrăte (Tageswerte imLaufe der Dekade - Rzd) in Bodenschichten.Tab. 2 - Bewăsserter Kartoffelbau. Refressionsgleichungen, Korre1ationskoeffizienten, Standardabweichungund F-Test, der erreichbaren Feuchtevrorăte(Tageswerte im Laufeder Dekade- Rzd) in Bodenschichten.Tab. 3 - Kartoffelbau (unbewăssert3+ bewăssert). Regressionsgleichungen, Korrelationskoeffizienten,Standardabweichung nnd F-Test, der erreichbaren Feuchtevorrăte(Tageswerte imLaufe der Dekade - Rzd) in Bodenschichten.Liste de A bbildungenA bb. 1 - SCPC Tulcea - Das Regime der Klimafaktoren und Elemente der Wasserbilanz imBoden bei unbewăssertenHerbstkartoffeln.A bb. 2 - SCPC Tulcea - Das Regime der Klimafaktoren nnd Elemente der Wasserbilanz imBoden bei bewăsserten Herbstkartoffeln - Sorte Desiree.Abb. 3 - Rechenabakus fiir die erreichbaren tăglichen Feuchtevorrăte im Laufe der Dekade(Rzd.)Abb. 4 - Rechenabakus fiir die erreichbaren tăglichen Feuchtevorrăte bei unbewăssr ten)Kartoffeln. Bodenschicht 0- 100 em.


METODE DE AVERTIZARE A IRIGAŢIE!159Abb. 5 - Meteorologische Station Tulcea. Durchschnittswerte (M.P.) und die Variabilităt dergemittelten Temperaturen einer Dekade.Abb. 6 - Meteorologische Station Tulcea. Durchschnittswerte (M.P.) und vie Variabilităt derNied erschlăge nach Dekaden.cnOCOB CllTHAJIII3AIJ;IIII HEOBXO}J}IMOCTII OPOillEHIIJI BKYJIbTYPE KAPTOcI>EJIJIPe310MeB pecPepaTe rrpe,n;cTaBJleH crroco6"ppOrH03a 3arraCOB ,n;OCTyIIHOH Ha Ka)J(,n;blH ,n;eHb BJlarHB Te'IeHHe ,n;eKa,n;bI, OT,n;eJlbHO rro CJlO5IM rrOqBbI Ha rJly6HHy 0-20, 0-50, 0-100 H 0-150 CM, HaOCHOBaHlm KOToporo MO)J(HO OCYIUeCTBJl»Tb CHfHaJIH3aUHIO Heo6xo,n;HMOCTH opOllleHH» B KyJIb­TYpe KaPTocPeJl». 3THM crroco60M MO)J(HO rrOJlb30BaTbC» H B HerrOJlHBHOH KyJlbType ,n;AA yCJlOBHHoueHKH H e)J(e.n;HeBlIOrOrrporH03a ,n;HHaMHKH ,n;OCTyrrHbIX pe3epBOB BJIarH. IIccJle,n;oBaHH» OCHOBbI­BaIOTC» Ha orrpe,n;eJleHHH ,n;OCTYrrHOH BJlarH, IlpOBO,n;HMOM B KyJlbType KapTOcPeJl» B eCTecTBeHHbIXyCJlOBH»X H B IlOJlHBHOM pe)J(HMe B c.q.n.q. TYJlbqa (1981-1983), lI.q.II.q. BpallloB (1984) HHa pa3JlHtIHbIX arpOMeTeOpOJlOrHqeCKHX CTaHUHHX (1960-1985). E)J(e.n;HeBHbIe 3HaqeHM B paMKaxKa:>K,n;OH ,n;eKa,n;bI BO.n;HOrO 6aJIaHCa KOppeJlHpYIOTc» C arpoMeTeOpOJlOnfqeCKHMH cPaKTOpaMl'I,KOTopbIe Ha. Hero BJlHHIOT, IlpHqeM IlOJlyqaIOTC» MHOrO~IHCJleHHble JlHHeHHble Koppemuum. HaOCHOBaHlm 3THX KOppeJl»UHH 6bIJlH pa3pa6oTaHbI paCqeTHble a6aKH, Il03BOAAIOIUHe 6bIcTpoeH ITpaKTHqeCKOe yCTaHOBJleHHe 3aIlaCOB BJlarH, cymecTBYIOIUHX B OT,n;eJlbHbIX CJlO»X IlO'IBbI, lISKyJlbTYpe KapTocPeJlH.IIepellellb maoJlulţTaoA. 1 - KapTocPeJlb B HerrOJlHBHOH KyJlbType. YpaBHeHHH perpeccHH, K03cPcPHuHeHTbI KOppeAAUHH,cTaH,n;apmoe OTKJlOHeHHe H TeCT P ,n;OCTyrrHbIX 3arraCOB BJlarH (e)J(e.n;HeBHbIe3Ha'IeHH» 3a Ka)J(,n;ylO ,n;eKa.n;y - F) ilO CJlOHM IlOqBbI.TaoA. 2 - KapTOlÎJeJlb B IlOJlHBHOH KYJlbTYpe. YpaBHeHH» perpeccHH, K03liJcPHUHeHTbI KoppeAA­URH, cTaH,n;apTHoe OTKJlOHeHHH H TeCT F .n;OCTYrrHhIX 3arraCOB BJlarH (e)J(e.n;HeBHbIe3HaqeHHH 3a Ka)J(,n;ylO .n;eKa,n;y~- Rzd) rro CJlOHM rrOqBbI.TaoA. 3 - KyJlbTypa KapTO


Lucr. şt. (Anale). I.C.P.C. Braşov, voI. XVI 1"987CERCETĂRI PRIVIND REALIZAREA UNUI ECHIPAMENTPENTRU EVITAREA TASĂRII SOLULUI, DE CĂTREROŢILE TRACTORULUI, LA PLANTAREA CARTOFULUI1. CÎNDEA*, A. POPESCU**Una din cerinţelede bază asupra calităţii lucrării de plantare a carto':fului o constituienecesitatea plantării tuberculilor în biloane cu sol mărun~ţit şi aHnat, care să nu rezulte de pe urma roţilor tractorului. În aceastăidee, la LC.P.C. Braşov s-a realizat un echipament care se montează înfaţa tractorului şi care execută deschiderea unor rigole pe care urmează să.ruleze roţile·haetorului care lucrează în agregat cu maşina de plantat.Practicînd această metodă de lucru, este evitat fenomenul detasare a so~lului mărunţit şi aHnat la pregătirea patului germinativ iar în bilon seînglobeazănumai sol aHnat. Ca urmare, condiţiile de dezvoltare a plantelorse îmbunătăţescşi se realizează o geometrie mai bună a biloanelor. Dinpunct de vedere al dinamicii tractorului, roţile acestuia rulînd în rigola'deschisă de echipament, realizeaă.amai bună angrenare cu solul tasat,mărindu-se aderenţa.şi prin aceasta forţa de tracţiune, spre deosebire decazul cînd rularea roţilQrare loc pe solul aHnat şi forţa de aderenţă estemai scăzută. Deci, utilizarea acestui echipament în cadrul agregatului deplantat conduce şi la îmbunătăţirea calităţilor de tracţiuneale tractorului:CONSIDERAŢII'AGROTEHNICE ŞITEHNOLOGICEEste'cunoscut faptul că lucrarea de pregătire a patului germinativ.pentruplantarea ca:rtofului trebuie făcută foarte minuţios şi cu agregate corn::.plexe specializate în acest scop. Rezultă prin urmare că,' pentru pregătireapatului germinativ, agregatele care execută această lucrare trebuie să reali~zeze anumite cerinţe agrotehnice astfel, adîncimea de afînarea solului să fiede 14-18 cm (cca de 4 ori mai mare ca diametrul tuberculului de cartof)urmărind ca tuberculii să se planteze în acest spaţiu şi acoperiţicu un stratde sol aHtiat şi mărunţit care formează bilonul (figura 1).* Universitatea din Braşov.**Institutul de Cercetare şi Producţie a Cartofrilui, Braşov.,


162 r. CINDEA, .A. POPESCUsol lasaiFig. 1 - Cerinţele agrotehnice care trebuie realizate la pregătirea patului germinativpentru plantarea cartofului.In aceste condiţii se impune ca agregatul de plantat cartofi, format dintractor şi maşina de plantat să realizeze biloane cu sol mărunţit şi afînat,care să nu rezulte de pe urma roţilor tractorului. Schema tehnologică de lucrua,agrega-tului de plantat este prezentată în figura 2, iar în figura 3 se prezintăaspectul că, practicînd schema tehnologică de lucru din figura 2 nu esteevitat fenomenul de tasare a solului afînat, de către roţile tractorului la plantareacartofului.Din figurile 2 şi 3 rezultă că tractorul rulează pe solul afînat şi mărunţit,,tasînd intervalul de sol dintre rîndurile 1-2 şi 3-4, prima dată cu roţile dinfaţă şi apoi cu roţile din spate. După ce tuberculii au fost lăsaţi pe sol aceştiase acoperă cu ajutorul unor discuri sau rariţe care lucrează pe intervalelerespective, în sol tasat de către roţile tractorului. în finalul procesului tehnological lucrării de plantare rezultă că, fiecare din cele patru biloane sîntformate cu sol rezultat de pe intervalele tasate de către roţile tractorului.Acest aspect determină o geometrie necorespunzătoare a bilonului şi introducereaîn el a bulgărilor de pămînt care influenţeazănegativ dezvoltarea tuberculilorpe toată perioada de vegetaţie şi lucrarea de recoltare cu combina.De asemenea, în practicăs-a constatat că în anumite condiţii de sol mijlociuspre greu şi soIuri cu. piatră, geometria bilonuluieste necorespunzătoare,rămînînd chiar, în unele locuri tuberculi neacoperiţi astfel de situaţii aparşi datorită pregătirii patului germinativ la adîncime mai mică de 14 cm (cîndse utilizează grapa cu discuri). în această situaţie este necesar ca imediat dupăplantare sau la un interval scurt de timp să se efectueze lucrarea de rebilonare.tn scopul evitării tasării solului la plantarea. cartofului se cunosc următoareletehnologii:- plantarea cartofului în biloane care au fost realizate anterior, roţiletractorului rulînd pe rigola dintre biloane;- plantarea cartofilor concomitent cu .deschiderea a două rigole în faţatractorului pe care să ruleze roţile din faţă şi spate ale acestuia (figura 4).Această tehnologie de plantare constă în aceea că în faţa roţilor tractoruluisînt deschise mai întîi două rigole de către organele active. solul afinat şi


REALIZAREA UNUI ECHIPAMENT PENTRU EVITAREA TASARII SOLULUI 163I1.,f~~f·~f~f ~ "I 1·IFig. 3 - Intervalele tasate şi biloaneleformate cu sol tasat de către roţiletractorului.


1. C1NDEA, A. POPESCUFig. 5 - Echipamentul montat în faţa roţilor tractorului.luărunţit fii nd depla~at lateral de-o parte şi de alta a roţilor'făr8. să fie tasatde acestea. Apoi, în spatele tractoruluiulmeazămaşil1ade pl(:lntat care deschiderigole în c are sînt distribuiti tuberculii de cartof, iar în continuare organeleactive de ti pul disc sau rariţeacoperă tuberculii de cartof cu sol mărunţitşi afînat, aş a cum a rezultat de la prEgătirea patului germinativ, fără să fietasat de către rotile tractorului. în acest fel toate biloanele sînt formate dinsol mărunţit şi afînat care anterior nu a fost tasat de către roţile tractorului.Pentru deschiderea rigoldcr, în faţa tractorului pe cadrul acestuia, este1110ntat un ec hipament de lUCIU prEZEntat în figura 5.Echipa.mentul este fotînat dintr:"un. cadru construit din oţel profilatmontat pe cadrul tractorului, o bară port organe active,· cilindru de forţă şiorganele .a ctive.de lucru care sînt rariţecu aripi reglabile. Cu ajutorul cilindruluide f Qrţă bara port organe active de lucru este ridicată în poziţie de transporLsauc()borîtă în poziţie de lucru, pînă la adîncimea de lucru dorită, mişcareaefectuîndu-seîn plan vertical. Adîncimea de lucru a organelor activese poate realiza şi prin coborîrea sau ridicarea acestora în bridele de fixarepe bara port organe active.Completarea agrE gatului de plantat cartofi cu un astfel de echipamentconduce la evitarea introducerii în bilon a unui sol tasatdecătre roţile tractorului,Jarealizarea unei geometrii corespunzătoare abilonului de cartofi şi laînlăturarea lucrării de rebilonaresuplimentară.Din punct •de vedere al dinamicii .tractorulrii, roţile.acesfuia rulînd înrigola deschisă de echipament realizează o mai bunăangrenarecu solul tasatrnărindu-seaderenţaşi prin aceasta forţa de tracţi-tlne, spre deosebire de cazuÎ


REALIZAREA UNUI ECHIPAMENT PENTRU EVITAREA TASARII SOLULUI165Fig. 6 - Roţile tractorului ru13azj, pe rigJId. Je:scni3:Î. de eChipament.cînd rularea roţilor are loc pc solul aHnat şi forţa de aderenţă este mai(figura 6). Deci, utilizarea acestui echipament în cadrul agregatului deconduce şi la îmbunătăţireacalităţilor de tracţiune ale tractorului.DINA\l::CA AGREGATULUI DE PLA~TAT FORMAT DIN TRACTORŞI ECHIPAMENT PENTRU DESCH~S RIGOLEU-650-SAD-75de studiu al agregatului se prezintă în figura 7, acestaformat din tractorul U-650 care se deplaseazl o de înclinarecu maşina de plantat 4 SAD-75 pusă în evidenţăF , de la cîrlig. Echipamentul pentru deschis rigale, de asenlenea~'J-~>H~~U-L'CL prin forţa de rezistenţă R de acesta în faţa tractorului.forte sînt luate în considerare, moemntul deeade contact roţilor cuMărimea reactiunilor dintre tractorului sol se detenn inămomentelor f~ţă de punctele de contact ale roţiI ar cuCa cos Of. + R tg y: L Rt(l tg y + d - r) - - C sin GG) ---Ya =C(L a) cos Of. + (G sin Of. + Ft tg Y + Ft (ht + tg y)L++Mrm


1661. CINDEA, A. POPESCUFig. 7 -Model de studiu al agregatului. Semnificaţia forţelor reprezentate în figură. este urmitoarea:·G - greutatea de exploatare a tractorului cu componentele G sin a şi G cos a şi G cos a;.Fi - forţa de inertie, Fi = Ma aplicată în centrul de masllM ~. M~- mOmentele forţelor de inerţie ale roţilor de direcţie şi motO.lre.F - forţa de tracţiune la cîrlig aplicată în punctul de remOrcare;YIt, Ym - reacţiunite normale ale solului asupr roţilor de direcţie şi a roţilor motoare;.,Mrit, M rm - momentul de frecare de rostogolire ce acţionează asupra roţilor de direcţie şi asupra roţilor motricl}R - forţa de rezistenţă opusă organelor active;_F m - forţa de aderenţă dintre sol şi roţile motoare ale tractorului!în cazul deplasării tractorului pe teren orizontal (CI.: = O), cu mişcare uni­;formă (V = constanta cu baza de tracţiune paralelă cu solul (y = O) reacţi­


REALIZAREA UNUI ECHIPAMENT FENTRU EVITAREA TASARII SOLULUI167descarcă puntea din· faţă. în practică, acest fenomen este dorit în anumitelimite deoarece o de~cărcare prea mare a punţii din faţă înrăutăţeşte stabilitateaagregatului şi îngreunează conducerea agregatului, iar încărcarea suplimentarăa punţii din spate este limitată de condiţiile de aderenţă şi producetasarea solului. Echipamentul montat în faţa tractorului înlătură aceste fenomene,realizînd o distribuţie optimă a forţelor pe cele două punţi.Dacă forţa de rezistenţă dezvoltată la deschiderea rigolelor trece prinpunctul teoretic. de cOl1tact dintre. roţile din faţă şi .sol. atunci, aceasta realizeazănumai încărcarea punţii din faţă fără să descarce. puntea. din spate.Acest aspect constituie un avantaj numai în cazul cînd nu este necesară descărcareapunţii din spate ,sau cînd încărcarea acesteia nu prezintă pericolulproducerii unei tasări pronunţate a solului.Raportul dintre re acţiunile asupra roţilor şi greutatea tractorului definesccoeficientul de încărcare a punţilor, astfel:a Rt(l'tgy'+d·-r) + Rttgy' Ftht Mrm+1'vfrdI'd = - ---- - ,L GL GL GLeste coeficientul încărcării roţilor.conduse şiL-a F + ht. M rm.+ M rdAm= --- ----L GL GLeste coeficientul încărcării punţii motoare.Rt + (l'tgy' + d - r)în cazul cînd agregatul de plantat cartofi nu lucrează cu echipamentulpentru deschis rigole expresiiiecoeficienţilor de încărcare a punţilor au expresiile:Ft ht Mrm + Mrd----GL GLGLL-a F + h t M rm + M rdAm = ---------.L GL GL(5)(6)şi (7)COluparînd relaţiile (5,6) şi relaţiile (7,8) rezultă că valorile acestor coeficienţidepind de tipul maşinilor agricole din agregat şi de modul de formarea agregatului,Relaţiile (5,6) demonstrează că, dacă este necesară să se mărească coeficientulîncărcării punţii din faţă atunci, prin modalităţi constructive şi depoziţionare a echipamentului în faţa tractorului se poate realiza condiţia:(8)Rt(l'tgy' +d -1') =Ftht(9)iar coeficientul de încărcare a punţii din faţă se măreşte cu valoarea:Rt tgy'JGL,în timp ce coeficientul de încărcare a punţii motoare ramIne neschimbat.Stabilitatea lungitudinală dinaIuică a agregatului, rezultă din relaţiile(1,3) în care se pune condiţia:Yd~ O astfel,(10)


16:81.' CINDEA, A. POPES,CU-dnd agregatulse deplaseazăpe pantă cu viteză constantă din relaţia (l)rezultă:.ecuaţia:.'Ga cos oc+Rdgy' L+ R+(l' tgy' +d ,r) - Gsin oc -Fe(ht + ltgy) - Mrm -Mrd ~o.Pe terenotizonta.l CI. = Oşi y . O, rezultă::Ga+Rz(l'tgy' + d - r) + Retgy' ~ Feht+ Mrm + Mrd (11)Din această relaţie (11) rezultă Jmbunătăţirea stabilităţii longitudinaledinamice. a agregatuluiprin. adaptarea în faţa tractorului a echipamentuluide deschis·· rigole.CONCLUZIIîn urma cercetărilorteoretice şi experimentale cu privire la echipamentul'Care evită tasarea solului la plantarea cartofului de către roţile tractorului,·a rezultat următoarele:- roţile tractorului tasează terenul pregătit pentru plantare astfel că,fiecare din cele 4 biloane, este format cu sol tasat de către rotile tractorului'(fig 3); ,- agregatul de plantat cartof, fără un astfel de echipament nu realizeazăcerinţele agrotehnice impuse lucrării de plantare aşa cum sînt prezentateîn figura 1 ;- dinamica agregatului de plantat se înrăutăţeşte datorită faptului'că acesta este de tipul tractat, iar roţile tractorului rulînd pe sol afînat, cuaderenţă redusă şi deoarece forţa de rezistenţăla tracţiune este mare, aceastaproduce descărcarea punţii din faţă şi încărcarea suplimentară a punţii dinspate.Pe baza acestor concluzii se consideră justificată realizarea unui echipamentcare să evite tasarea solului la lucrarea de plantare a cartofului, astfel:- realizarea unui echipament montat în faţa roţilor tractorului evitătasarea solului afînat pe adîncimea de pregătire a patului germinativ, încît sepot realiza cerinţele agrotehnice şi tehnologice cerute la lucrarea de plantarea cartofilor;- roţile tractorului ruleaiă în rigole deschise de echipament, pe un soltasat (stratul de sol din profunzime neprelucrat de agregatul de pregătire apatului germinativ) rezultînd condiţii de aderenţă mai bune şi în consecinţă.creşte forţa de tracţiune;- echipamentul montat în faţa tractorului realizează încărcarea suplimentarăa punţii din faţă, ceea ce contribuie la mărirea stabilităţiiagregatuluiîn plan longitudinal şi la o descărcare a punţii din spate, care în varianta clasicăeste încărcată suplimentar, peste greutatea de aderenţă ce poate fi utilizatăca forţă de tracţiune, avînd efect tasarea pronunţară a solului;- agregatul de plantat realizează biloane cu geometrie corespunzătoare,fără să fie necesară o altă lucrare de rebilonare în anumite conditii de solşi moduri de pregătire a patului germinativ. 'Predat comitetului de redactare la 23 martie 1987Referent: dr. ing. S. Ianoşi.


REALIZAREA UNITI ECHIPAMENT PENTIUJ EVITAREA TASĂRII SOLULUI169lRESEARCH REGARDING REALIZATION OF AN EQUIPMENT MENT TO AVOID THESOIL PUDDLING BY THE TRACTOR WHEELS ASPLANTING .POTATOAbstractOneof the basic requirements regarding the potato planting quality is t):le n~cessity ofplanting the tubers in ridges with grown fine and loose soil, which sha11 not resulta.fter thepassing of tractor's wheels. For this purpose at LC.P.C. Braşov there was created an equipment,which is mounted in front of the tractor and cuts furrow~, whereon the wheelsoi thetractor, working in aggregate with the planting machine are moving. The practicinsof thismethod can avoidthe phenomenon of puddling the grown fine and loose soil, prepared as germinativebed, and in the ridges accumulates only loose soi!. As a cOll-'e=J.uence, the de·relopmeht


1701. CINDEA-, A.POPESCUFQRSCHUNGENBETREFFENDSCHAFFUNG EINER AUSROSTUNG ZUMVERMEIDEN DIE BODENVERSCHL.ĂMMUNGDURCH DIE TRAKTORRĂDERDERKARTOFFELPFLANZUNGBEIZ usammenjassungEine der grundsătzlichen Forderungen betrefrend die Qualităt bei der Kartoffelaussaatist diePf1anzung der Knollen in Furchen mit zerbrockelnem, lockeren Boden, was riach Durchgangder Trakrorrăder nicht geschehen kann.Zu diesem Zweck wurde im Institut LC.P.C.Braşov eine Ausriistung. entw ckelt, we1chy am Forderteil des Traktors montiert wird, undschneidet Furchen, worin sich die Răder des Traktors, der gesamt mit der Săhmaschinearbeitet,bewegen.· Die Anwendung dieser Methode fiihrt zum Vermeinden des PhanomensderVerschlămmungvom zerbrockelnen, lockeren Bodens, welcher als Samenboden vorbereitetwurde, und in den Furchensich nur lockerer Boden anhăuft. Infolgedessen verbessern sichdieBedingungen der Pf1anzenentwicklung, wobei die Furchen geometrisch regelmassiger werdell.Was die Traktordynamik anbelangt, die Răder bewegen sich in der Furche gebildet von derAusriistung, und aufdieseWeise bekommen sie einen besesern Kontakt zu dem verschlămtenBoden, es v~rbessert sich die Bodenadhăsion und die Zugkraft. Wenn aber die Rădersich. auf einem lockeren Boden bewegen, wirdauch die Adhăsionskraft vermindert. Auf diese\Veise, gewăhrleistet die Anwendung der Ausriistung zur Kartoffelsăhmaschinemit dem Traktor,eine hohere Qualităt der Zugkraft des Traktors.Liste deabbildungA bb. 1 - Die agrotechnischen Forderungen die bei der Vorbereitung des Pf1anzbettes erfiilltwerden mussen.A bb. 2 - Das technologische Arbeitsschema der Pf1anzmaschine.A bb. 3 - Die Intervalle mit Berdichtungen und die gebildeten Dămme mit verdichtetem Bodenyon den Traktorrădern.Abb. 4. - Das technologische Pf1anzschema zur, Vermeidung der Bodenverdichtung durch dieTraktorrăder.A bb. 5 - Die Vorrichtung montiert vor den Traktorrădern.A bb. 6 - Die Răder rollen in der Furche die von der Vorrichtung hinterlassen wurde.Abb. 7 - Modell zum Studium der GerătekombinationDie Bezeichnung der in der Figur dargestelltenKrăfte ist folgende:G - das Gewicht des Traktors mit den Komopnenten G sin und G cos, mit den Koordonaten des Schwerpunktsa, h;FiTrăgheitskraft, Fi = Ma setzt an ein Massenzentrum;M~ Min - die Momente der Trăgheitskrăftedie auf die Streuerrăderwirken M~ = Id. Ed und auf die A ntriebsrăder Mim = Im. Em wo Id und Im die Trăgheitsmomente der Steuerrăder und der Antriebsrădersind;F - die Zugkraft am Haken im Punkt mit den Koordonaten 1 und ht; diese Kraft gleitet bis zum Schnttpunktder Achse, die durch den Mittelpunkt der Antrriebsrades geht, mit den Komponenten Ft - paralelimit der Bodenobergflăcheund F ttg senkrecht zur Bodenoberflăche,der Ansatzpunkt hat die KoordonatenO und h; = ht -1- ltg;Yd, Ym - 'die Reaktion des Bodens auf die Steuerrădertlnd Antriebsrăder;Mrd, Mrm - der Rollreibt:ngsmoment auf die Steuerrăder tlnd Antriebsrăder;R - die Widerstandskrait auf die aktiven Organe mit den Komponenten:Rt -paralell mit der Bodenobernăcheund Rt tgr' senkrecht auf die Bodenoberflăche;Fm -die Haftkraft zwischen Boden und Antriebsrădern des Traktors, die durch den Moment des Motorsentsteht.


REALIZAREA UNUI ECHIPAMENT PENTRU EVITAREA TASĂRII SOLULUI171HCCJlE,[(OBAHIUI mo BOITPOCY PA3PAEOTKH OEOPY,[(OBAHHJI,[(JlJI H3EE)KAHHJI YITJlOTHEHHJI nOqBbI TPAKTOPHbIMllKOJlECAMII ITPH IIOCA,[(KE KAPTOcI>EJlJIPe310MeO,nHHM H3 OCHOBHbIX Tpe6oBaHHH: K Ka'IeCTBY rroca.n:KH KapToq,emI SIBJUleTCSI He06xo,ZJ;JI·MOCTb rrOCa.I{KH KJIy6HeH: B BaJIKH C H3MeJIb'IeHHOH: H pa3pbIXJIeHHOH: 3eMJIeH:, KOTopble He .I{OJI)KHbIB03HHKaTb B CJIe.I{ax KOJIeC TpaKTopa. B 3TOM CMbICJIe, B l1.q.IT.q. EpallIOB 6bIJIO pa3pa60TaHOo60pY.I{oBaHHe, KOTopoe rrpHKpenmreTCSI Brrepe.I{H TpaKTOpa H Hape3aeT 60p03.I{KH, B KOTOpbIX6Y.I{yT KaTHTbCSI KOJIeCa TpaKTOpa, pa6oTalOru;ero B arperaTe C ca)J(aJIKOH:. ITpaKTHKySI 3'TOT crroc06MO)J(HO H36e)J(aTb SIBJIeHHsI yrrJIOTHeHHSI H3MeJIb':IeHHOH: H pa3pbIXJIeHHOH: rrO'IBbI rrpH nO.I{rOTOBKenOîl


Lllcr, şt; (&.n:l!e), I.C,P.C, Braşov~ 1937, vol XVICERCET.ĂRI PRIVIND STABILIREA POSIBILITĂŢILORDE.LUCRU.ALE MASINII SA-2-074 LA LAPTNAREACARTOJt"ULUI PE ŢERE'", NURiLE îN PANTĂ ŞI PE PARCELE MICI ŞI FĂRîMIŢATE .C. COTA*, T. STĂNILĂ*, D. HAGIANU*,N.. BRIA*Cercetările noastre privind ~tabilirea;'6sibilităţilor de lucru alemaşinii SA-2-074 (din R.S.C.) în agregat cu diferite tipufide tractoare,au stabilit limita de pantă maximă pînă la care fiecare agregat areo bunăstabilitate în lucru şi realizează indici calitativi de lucru. corespunzători.Totodată, pentru fiecare agregat s-a stabilit regimul optimde lucru, careasigură o bună calitate de lucru cît şi indici. energetici coresPllnzători.Pentru acest regim s-au determinat şi principalii indici de exploatare şifiabilitate ai maşinii SA-2-074. Pe baza rezultatelor obţinute, s-a stabilitcă maşina corespunde cerinţelor impuse de mecC\.nizare,a.lucrăriid.e plantarea cartofuluipe terenurile în pantă şi pe parcele mici şi fărîmiţate din ţaranoastră.Cercetările efectuate de LC.S.LT.M.U.A., prin Staţiunea de Cercetareşi Inginerie Tehnologică pentru Mecanizarea Lucrărilor pe Pante, în colaborarecu LC.P.C. Braşov, privind posibilităţile de mecanizare a culturii de cartofipe pantă (1) au scos în evidenţă faptul că pînă la panta maximă de cultivarea,cartofului de 14°(25%), executarea mecanizată a într~guluicomplex,de lucrări este posibilă, folosind utilaje specializate pentru lucru pe pantă şio teh~ologie de lucru adecvată acestor condiţii.In zonacolinarăa ţării noastre, printr-un ansamblu de măsuri tehnicoorganizatorice,s-a trecut la organizarea antierozională a terenurilor în pantă,care presupune o amplasare şi dimensioIJ.are corespunzătoare a parcelelor delucru, orientarea acestora după direcţia generală a curbelor de nivel, cît şiutilizarea unei tehnologii de lucru şi a unei sisteme de maşini adecvată (2)pentru mecanizarea întregului complex de 'lucrări.în această zonă, există însă şi unele terenuri cu supr~feţe mici, fărîmiţateşi de formă neregul(ltă, a căror mecanizare impune cerinţe deosebite pri-* LC.S.I.T.M.U.A. Bucureşti.


174C. COTA ŞI COLABORATORIIvind manevrabilitatea, stabilitatea şi accesibilitatea agregatelor de lucru şiuneori restricţii faţă de gabaritul şi complexitatea utilajelor folosite.In acest context, se înscriu cercetările noastre (3) privipd posibilităţilede plantare a cartofului pe terenurile în pantă şi pe parcele mici şi fărîmiţate.cu maşina SA-2-074 (din R.S.C.).Pe baza rezultatelor obţinute în cadrul experimentelor, prezentate sinteticîn lucrarea de faţă, se propune promovarea maşinii de plantat cartofSA-2-074 în unităţile noastre de producţie.CONDIŢIILE DE LUCRU ŞI METODA DE CERCETAREf:ţ~pedm~nţă~i}e"s;-au.• efectuat în perioada •martie - aprilie 1986 înc0!l~iţii coIlcrete cl


STABILIREA POSIBILITATILOR'DE LUCRU A MAŞINIISA-2-D'I417STabelul 1 (continua.re)2 3 456789Limitţle dţ ••' reg1::t:re a, organelor de lucru:adîncimeadistanţa între rînduri'-".dista.nţa'. între tuberculi peCapacitatea de încărcare a- cu înăltăfor '-' fătă' înălţătorRaza de acţiune a maşiniiAparatele de plantare- tipul- numărulBrăzdllIelelIla-şinii de plantat cartof:- tipulcmcmcmbuc.6-1270; 66; 6221,5; 2.5; 30 ;35 şi 40"280220720vertical cu degete2de gîscă şi101112131115număru\Aparate de distribuţie a îngrăşămintelorRoţile de sprijin şi antrenare- tipul- numărul- diametrul ,roţii- lăţimea obezii roţiiOrgane active de" acoperirea tuberculilor- tipul- nr. organelor de, acoperireLucrează în agregat cu tractoare de:Viteza de deplasare- în lucru- în transportCapacitatea de lucru orară efectivăbuc.buc.mmmmCPkm/hkm/hha/hnu arecu şi pinteni1630120rariţe326;,30; 45 şi 654-6150,56-0,84Maşina de plantat cartof SA-2-074 este alcătuită din următoarelesubansambleprincipale: cadrul, roata de sprijin şi antrenare de tip "cu obadă şipinten U , care se poate poziţiona cu ajutorul unei pîrghii de reglaj în funcţiede înclinaţia terenului, mecanismul de plantat de tip"disc vertical cu degete",compartimentul de alimentare cu cartofi, buncăr prevăzut cu supraînălţător,două brăzdare pentru deschis rigole, de tip "combinat", brăzdare pentru acoperireacu sol a tuberculilor de cartof şi de formare a biloanelor, de tip"rariţă",fixate pe paralelograme deformabile care asigură biloane uniforme indiferentde denivelările terenului, cît şi o instalaţie electrică de control şi semIlalizarecare indicăfuncţionareaaparatelor de distribuţie şi a roţii de antrenare. MaşinaSA-2-074nu este prevăzută cu echipament de administrare şi incorporare însol a îngrăşămintelor chimice granulate şi nici cu marcatoare de urmă.în, cadrul incerceărilor de laborator cîmp efectuatecu. maşina de plantatcartof. SA-2-074, s-a constatat că in condiţiile de lucru peplintă din zonacolinară, pentru a se asigura o deplasare corespunzătoare şi. a se menţine distanţaîntretreceri, este necesar a echipa maşina de plantat,cumarcatoare deurmă, astfel realizate încît să permită vizarea urmei la centr,U (la buşon).Ca urmare s-a conceput şi realizat la maşina SA-2-074 pn sistem de marcatoareacţionat hidraulic de la instalaţia hidraulică a tracf()r,ului din agregat(figura 1), care asigură marcarea trecerilor următoare prin vizarea urmei lacentru (la buşon).


176C. COTA ŞI COLABORATORII~gendamarcator de urmăcilindru hidraulicreper: C12.40.55. O'3 suport marcatordeurma4 mecanism de bas,culareFig. 1 - Maşina de plantat cartofi SA-2-074 (din R.S.C.) prevăzută cu sistemhidraulic' de acţionare a marcatoarelor de urmă.DATE PRIVIND CALITATEA LUCRĂRII DE PLANTAT CARTOF ŞI PERFORMANŢELEDE LUCRUMaşina de plantat Gartofi SA-2-074 (din R.S.C.r, s:-a experimentat încondiţii de laborator-cîmp şi de producţie, în condiţiile de lucru prezentateîn tabelul 2, lucrînd în agregat cu tractoarele existente în dotare: U-445 DT"Tabelul ZCaracteristicile condiţiilor Ia încercările de laborator-cîmp ale maşinii de plantat cartofi SA-2-074-Unitatea de producţieCaracteristici tehniceUM3C,A.P. Vîlcele, C.A.P. Deuşjudeţul Cluj judeţul CIur4 5 ,Perioada de ejectuare. a încet'carilor experimen­"·taleCaracteristicile parcel~i- tipul de sol- lungimea parcelei- înclinarea. transversală-îrtclinan:;,fL pe direcţia curbelorde nivel- ca:i:egoria de teren"'-umiditatea solului la adîncimea {le:D--S'cm5-10 cm10 ;-. 15 ....Cl11;- •• exisţenţa. pietrelor în' sol- adîncimea stratului afînat'7" lucrarea anterioarănlgradegrade%%%%cm15.03- 10.04-8.04.861 t:5.0{.86 Icernoziom> podzol350-720 420.:....6800-16, 0-·140-6 0-6mijlociu' mijlociu8'7" 10 6-H13-15 14-1615-22 17-21"4 614-16 12-15 Idiscuit + ·.'lcultivaţietotalăt grăpat


STABILIREA POSIBILITAŢILORDE LUCRU A MAŞINII SA-2-07411'1Tabelul 2 (continuare)1 I 23 Caracteristicile materialului de plantare- soiul- fracţia de tuberculi- raportul dintre tuberculii mari şi miciîn funcţie de fracţia de bază- tuberculi mari- tuberculi mici- masa medie a tuberculilor4 Caracteristicile tehnologice ale utilajului de plantatcartof- schema de plantare- distanţa între treceri- distanţa Între tuberculi pe rînd, reglată- adîncimea de plantare reglată- norma de tuberculi la hectar- ca număr- cantitativ3 4 ·1· 5Desiree Ostaramm 45-60 45-60% 68,2 63,9fracţia de fracţia debazăbază% 1Q,3 21,6% 12,6 14,5grade 72 70cm 70-70 70-70cm 70 70cm 21,5 şi 25 21,5 şi 25cm 9-12 9-12bucjha 51945 - 65830 56500 - 69680kgjha 3740-4740 3950-4870SM-445 şi U-650 şi cu tractoare de 26-30 CP existerite în faza de asimilare,respectiv cu tractoarele U-302, U-302 DTCE şi U':'342.În timpul exper'imentărilor, s-a stabilit limita de pantă maximă pînăla care fiecare agregat are o bună stabilitate în lucru şi realizează indici calitativide lucru corespunzatori. Totodată,~pentru fiecare agregat, s-a stabilitregimul optim de lucru, care asigurăo bună calitate de lucru cît şi indici energeticicorespunzători. Pentru acest regiln s-au determinat şi principalii indicide exploatare.Principalii indici calitativi de lucru obţinuţi la plantareacartofului cumaşina SA-2-074, la diferite regimuri de lucru şi înclinaţie a terenului, sîntprezentate în tabelul 3.S-a stabilit experimental că maşina de plantat cartofi SA-2-074 poate fiacţionată în lucru de tractoare de 26-65 CP dupa cum urmeaza: pînă la pantaterenului de 6°, poate lucra în agregat cu tractoarele U-302,U-342, U-302DTCE, U-445 DT; SM-445 şi U-650 pînă la panta terenului de 9° are stabilitateîn lucru în agregat cu tractoarele U-302 DTCE, U-445 DT, SM-445şi U-650, iar la pante ale terenului de 9-14°, lucrează corespunzătorîn agregatcu tractorul SM-445.Indicii calitativi de lucru, obtinuti la încercări, se încadrează în cerinţeleagrotehnice impuse, în cadrul'respectării regimului optim de deplasareîn lucru, care trebuie corelat cu panta terenului, şi anume:- viteza optimă de lucru este de 5,4-5,6 km/h la înclinaţia terenuluide 0-6°; de 5,2-5,4 knl/h la panta de 6-9° şi 4,8-5,0 km/h la panta terenuluide 9-14°;- precizia de plantare ca distanţă normală de amplasare a 'tuberculilorpe rînd a fost de 67,3 -72,0 % în funcţie de înclinarea terenului;- idicele de realizare a normei de plantare = 90,8-96,1%;


Indici calitativi de lucru obţinuţi la plantarea cartofului pe terenurile în pantă utilizînd maşina de plantat SA-2-074 din R.S.C.Tabelul 31-4...:tCOPrecizia de plantaretuberculi Indicele dePanta Viteza efectivădistanţe consi· amplasaţi realizare aterenului de lucru derate normale normal normei degrade km/h do + 20% 0,5 do plantare% 1,5 do %%Inconstanţa Neuniformitate Abaterea medie(cm) faţă de adîncimea TubercuIide distribuţie de distri buţie de plantare reglată ar vătămaţipe rîndul din: pe lăţimea de lucru pe rîndul din: Ia plantare%%avalI amonte aval I amonte3,0-3,6 65,0 79,3 100,94,0-4,2 61,7 75,6 99,20-6 5,5-5,6 59,6 72,0 96,16,0-6,4 46,0 61,3 87,6,48 2,70 5,85 0,7 0,8 3,0,60 3,49 6,15 0,9 0,8 3,62,91 3,05 6,31 1,1 1,0 3,6':1.,10 4,32 9,78 1,2 1,1 4,8p(")3,0-3,5 65,3 78,5 98,13,8-4,0 64,3 76,0 98,46-9 5,2-5,4 55,0 70,6 92,75,9-6,4 44,6 64,0 85,32,47 3,45 4,75 0,8 0,9 2,2,14 3,60 6,38 0,8 1,0 3,42,98 3,63 7,05 1,0 0,9 3,64,72 5,12 10,78 1,5 1,3 5,2~-!Il....nO&:taO~t-3~3,0-3,6 62,3 70,6 90,23,9-4,0 60,5 72,0 94,79-14 4,8-5,0 53,0 67,3 90,86,0-6,2 41,5 60,6 84,6do = distanţa de plantare reglată între tubercuIi pe rînd (do == 21,5 cm)Ilr = adîncimea de plantare reglată (ar = 9 cm)-3,04 2,80 5,60 0,8 0,7 3,82,91 3,78 7,18 0,7 0,9 4,43,18 3,43 7,59 1,2 1,1 5,04,24 5,42 11,42 1,7 1,2 6,4


Indici de exploatare şi fiabiliate ai agregatelor de lucru formate cu maşina de plantat cartofi de tip SA-2-074 (import RS.C.)Tractorul agricol utilizatTabelul 4.Unitatea de producţie unde s-a experimentat - C.A.P. C.A.P. C.A.P. Vîlcele C.A.P. Vîlcele 1Vîlcele DeusPanta terenului - înclinarea transversală grade 0-6 6-9 0-6 6-9 9-14 I 6-9- înclinarea longitudinală grade 0-4 0-6 0-4 0-6 0-8 0-6Lungimea parcelei m 370 650 360 425 610 680Viteza de lucru efectivă/tr. de viteză km/h 4,63 4,36 5,47 5,19 4,95 5,47(III) (IV) (III-L) (III-L) (IV) (III -L)Coeficienţii de exploatare:- de folosire a timpului de producţie (Ko4) - 0,51 0,53 0,50 0,49 0,50 0,50- de folosire a timpului schimb (Ks) - 0,45 0,46 0,44 0,42 0,43 0,44- siguranţei tehnologice (K41) 0,96 0,94 0,94 0,95 0,97 0,96- siguranţei tehnice (K'2) - 0,95 0,95 0,95 i 0,95 0,95 0,95~~~ t'1>~OrJ)~ţ)>.~S~tj~~(')~:»-!I~ ....rJli~tt...OI.......~COCondiţii de lucru şi indici de exploatare şi fiabilitate UMU-302I U-302 DTCE U-445 DT SM-445 U-650I I IICapacitatea de lucru orară a agregatului- la timpul efectiv de lucru (Wef) ha/h 0,65 0,61 0,77 0,75 0,69 0,77- la timpul de producţie (Wo4) ha/h 0,33 0,32 0,38 0,36 0,35 0,39- la timpul schimbului (Wsch) ha/h 0,29 0:28 0,33 0,31 0,30 0,34iVolum de lucru total realizatha 6,45 5,91 6,99 6,26 5,64 7,14Consum de combustibil pe unitatea de lucru l/ha 9; 10 9,50 9,80 10,24 11,49 12,52Coeficienţi de disponibilitate ai maşinii de plantat cartofi tehnică (Ot) = 0,97SA-2-074 de mente- (om) = 0,94nanţăI funcţio- (Of) = 0,91Inală tehnologicăIII


;l80G. COTA ŞI CO:LABORATORII- inconstanţa de distribuţie pe lăţimea de lucru, nu a depăşit valoareade 7,5 % , în regimul optim de lucru;- uniformitatea adîncimii de plantare pe lăţimea de lucru este corespunzătoare,semnalîndu-se abateri nesemnificative între adîncimea de plantarepe cele două rînduri. Abaterea medie faţă de adîncimea reglată, are valoareamaximă de 1,2 cm la panta terenului de 14 0 ;- gradul de vătămare a tuberculilor plantaţi, nu a depăşit valoareade 5%'Indicii energetici stabiliţi pentru fiecare agregat realizat cu m.aşinaSA-2-074, evidenţiază faptul că la panta terenului de °:-:6 0 cel nlai raţionalagregat de lucru este cu tractorul U-302, la panta de 6-9 0cu tractoareleY-445 DT şi U-302 DTCE, iar la pante·mai mari de 9 0 cu tractorul SM-445.In acest caz se asigură o încărcare a motorului de 86,7% la tractorul U,...302,de 71,0% la U-445 DT, de 85,2


STABILIREA POSIBILITĂŢILORDE LUCRU A MAŞINII SA-2-074RESEARCH ON ES1'ABLISHING THE \VORKING POSSIBILI1'IES OF 1'HE P01'A1'OI'LAN1'ING MACHINE SA-2-074 ON SLOPES AND ON SMALL OR PARCELLED PL01'SAbstractOur research regarding the setting up working possibilities of the machine SA-2-074(CSSR) in aggregate with various tractor types, established the maximum slope limit up tawhich each aggregate has a good \yorking stability and showes suitable quality indices. Besidesthat, there was established for each aggregate the optimum working regime, ensuring a highworkquality and corresponding. energetic indices. For this regime have been determinatedalso the main indices of exploitation and safety in the machine SA-2-074. Based on the resultsachieved, it \vas established that the maQhine corresponds to the requirements ini.posed by thepotato planting mechanization on slopes and on small and par'celled plots of our country.TablesTab. 1 - 1'echnical characteristics of themachine for planting potaţo type SA-2-074, importedfrom CSSR.Tab. 2 Characteristics of the conditions of lab and iield experiments with the potato plantingmachine SA-2-074.,Tab. 3 . - Qualitative working indices achieved at planting potato an slopes, using the machineSA-2-074 from CSSR.Tab. -1 - Indices of exploitation and safety in the working aggregates formed with the potatoplanting machine type SA-2074, imported from CSSR.Figure$- Potato planting machine SA-2-074 (CSSR) foreseen with a hydraulic system ofsetting on motiontrack markers.'UN1'ERSUCHUNGEN ZUR BESITM1\1:UNG DER ARBEITSl\1:0GLICHI{EITEN DER MAS­CHINE SA-2-074 BEIM KAR1'OFFELPFLANZEN AUF HANGLAGEN UND KLEINENGNb VEREINZELŢEN PARZELLENZ usammenjassung'lTnsere l'ntersuchungen zur der Arbeitsm6gIich keiten cler 1\Iaschine SA-2-074 (CSSR) in Verbindung mit verschiedenen .. die Grenze der maximalenbis zu welcher Gine gute Stabilităt ArbeitsqualitătAusserdem. \vurde das Arbeitsregime, das eine Arbeitsqualitătund einen entsprechenden gewăhrleistet,bestirnmt. Fur wurdenwichtigsten Ausbeute-und der Maschine SA-2-074 Auf Grunderhaltenenwurde ermittelt, dass die Maschine den Anforderungen des mechaniauIHanglagen und kleinen vereinzelten Parzellen in unserernLaud entspricht.TabellenlisteTeclmische Kennziffern der Kartoffelpflanzmaschine vom 1'yp S1\-2-074(ImportmaschineDie erhaltenen E:ennwerte bei Pf1anzenzma~chine SA-2-074 aus cler CSSR.Ausbeute und Ausdauerkennwerte(Import CSSR).und Feld cler IZartoffelpflanzauiHanglagen mit der Pflan-LU~J.C' iJLLGlj'UIW~2'~HIllCvom SA-2-074


182C. COTA ŞI COLABORATORlIA bbildungenAbb. 1 -Die KartoffelpilanzmaschineSA-2-074 (CSSR) mit hydraulischen System zur Betâ,tiggungder Spurenmarkierung.MCCJIEU;oBAHI1JI ilO YCTAHOBJIEHI1lO PAOOtIMX B03MO)J(HOCTEM MAilll1HhIA-2-074 IlPI1 IlOCAJ(KE KAPTOEJUI HA CKJIOHAX, HA MAJIbIX 11PA3J(POEJIEHHbIX YtIACTKAXPe310MeHauUl HCCJIe,n;OBaHWI rro yCTaHoBJIeHmo B03MO)I(HOCTeH pa60TbI MaIIlHHhI A-2-074 (IntICCP) B arperaTe Cpa3JIHQHhIMH THrraMH TpaKTopOB, orrpe,n;eJIHJIH JIHMHT MaKCHMaJIhHOrO CKJIoua,B rrpe,n;eJIax KOToporo KmK,n;hIH arperaT OJIa,n;aeT xopomeH cTa6HJIhHOCThlO B pa60Te H ,n;aeTCOOTBeTCTBYlOII.J;He Ka'leCTBeHHhle rrOKa3aTeJIH. O,n;HoBpeMeHHo no Ka)l(,n;OMy arperaTy yCTaHoBJleHOrrTHMaJIhHhIH pe)l(HM pa6oThI, o6ecrre'lHBalOII.J;HH xopomee Ka'leCTBO pa60ThI H COOTBeTCTBYlOIll.He3HepreTH'IeCKHe nOKa3aTeJIH. J(ml TIoro pe)l(HMa 6hIJIH onpe,n;erreHhI TaK)l(e OCHOBHhle rrOKaJaTeJJH3KCnJIyaTaU;HH H Ha,n;e)l(HOCTH MamHHhI SA-2-074. Ha OCHOBaHHH rrOJIy'leHHhIX pe3YJIhTaTOByCTaHOBJIeHO, 'ITO MaIIIHHa COOTBeTCTByeT Tpe60BaHHSlM MexaHH3aU;HH pa60ThI rro rroca,n;Ke ICap­To


DETERMINAREA INDICILOR DE EXPLOATARE A AGREGATELOR AGRICOLE 185CALCULUL COEFICIENŢILORDE FOLOSiRE A TIMPULUICALCULUL CAPACITATII DELUCRU A AGREGATULUICALCULUL COEF1ClENTlLOR ME­DU DE FOLOS!RE A. TIMPULUICALCULUL CAPACITAŢILORrvmlCALCULUL INDICILOR DEFIABILITATEFig. 1- Schema bloc a programului de caleu1 a indicilor de exploatare şi de fiabilitate a agregateloragricole.


186D. HAGIANU ŞI COLABORATORIIîn lucru, data, timpul de începere alucrului, viteza optimă de lucru şi valorilemaxime normate ale unor categorii de timp pentru a permite compararea şicorectarea datelor obţinute experimental.Datele cu privire la eleIl1-entele timpului de lucru se înscriu în ordineacronologică a desfăşurării openiţiilor pe parcursul unui sch~mb de lucru. Astfel,se înscrie întîi codul de timp corespunzător operaţiei executate, iar apoi,ora, minutul şi secunda la care s-a încheiat operaţia respectivă.STABILIREA RESTRICŢIILOR ŞI A METODOLOGIEI DE CALCULA INDICILOR DE~EXPLOATARE ŞI FIABILITATEîntrucît este necesar ca valorile coeficienţilorde exploatare să reflecteperformanţele reale ale maşinii urmărite,fără a fi influenţate de cauze subiective,sau deficienţe organizatorice în exploatarea agregatului, programul decalcul este ·astfel realizat încît are posibilitatea de interpretare a datelor experimentale,de exc1udere a datelor necorespunzătoare,de afişare a erorilor şi deînlocuire a acestor date cu val~rile maxime normate pentru fiecare categoriede utilaj sa.u maşină agricolă. In caz concret, dacă valorile timpului T 31 (timppentru efectuarea. întreţinerilor tehnice zilnice) experimentale, sînt mai maridecît valoarea dată prin normativele în vigoare Rentru fiecare maşină sauutilaj agricol, în calcule se valua valoarea normată.In mod analog se conlparăşi corectează cu valorile normate timpii T 42(timp pentru remedierea defecţiunilortehnice), T s (timp pentru repaus), T 6(timp pentru deplasare de labază la parcelă), T 7(timp pentru întreţineri tehnice la sursa energetică).După efectuarea corecţiilor necesare asupra valorilor elementelor detimp pentru grupul de 3-5 fişe întocmite pentru aceeaşi condiţie de lucru,în faza următoare, programul execută:- calculul coeficienţilor de folosire a timpului pentru fiecare fişă decronometrare;- calculul capacităţii de lucru a agregatului;- calculul vitezei efective de deplasare în lucru a agregatului.în conditiile în care viteza efectivă de lucru nu se încadrează în vitezaoptimă (stabilită la încercările de laborator-cîmp), cu o abataremaximă admisăde ± 50/0' programul de calcul este astfel conceput încît anulează fişarespectivă, evidenţiindacest lucru în tabelele de editare a rezultatelor. Acestlucru este necesar, pentru a nu influenţa valorile coeficienţilor de exploatareîn condiţiile nerespectăriiregimului optim de deplasare în lucru a agregatuluiîncercat.După anularea fişelor, în cadrul cărora nu este îndeplinită condiţiaV EF= V OPT± 5%' se calculează valorile medii ale indicilor de exploataTe lanivelul grupului de fişe corespunzătoareunei condiţii de lucru.Programul de calcul este astfel realizat, încît se reia parcurgerea pentrufiecare grup de fişă pînă la epuizarea prelucrării datelor corespunzăto~retuturorcondiţiilorde lucru în care s-a efectuat încercarea agregatului. In urmaprelucrării şi memorării datelor cu privire la elementele timpului de lucrureferitoare la timpul de bună funcţionare, timpul de reparaţii, tin1pul deîntreţineri şi timpul pentru înlăturarea defecţiunilortehnologice, se calculeazăprincipalii indici de fiabilitate referitor la disponibilitatea maşinilor şi utilajeloragricole.


ITOTAL 54/0 0,0 222j45 40/0 5/40 18/0 15/10 19/55 16/0 O/O 59/50 15/10 O/OIt::1~~Z)-~Zt::1n8O~t::1l'-jt.:rj~ t"O~>~l'-j>> O~1;)~S~~~()Qt"l'I.....00-.JAGREGATULLUCRAREAPANTĂLĂŢIMEA DE LUCRUU-302+SA-2-074PLANTAT CARTOFI0-6/GRADE/1.iONr.Locul de încercareDeplasarea agregatului-CategoriaFişei şi judeţul metoda de întoarcere de rE z. solII1 C.A.P. DEUS-CLU] ÎN SUVEICĂ - ÎN BUCLĂ MI] LOCIE2 C.A.P. DEUŞ-CLU] ÎN SUVEICĂ - ÎN BUCLĂ MI] LOCIE3 C.A.P. DEUS-CLU] ÎN SUVEICĂ - ÎN BUCLĂ MI] LOCIEIITeren-DANjCMPIDATAZi Luna AT31N = 20T42NP = 5%TlT5N = 1.5T161N = 8T7N = 301'0Tabeltil 1v. OPT I L- 0.6 I 30.03.86. 8.30.0 4.80 370- 0.6 31.03.86. 8.1.5.0 4.80 370- 0.6 I 01.04.86. V.1O.0 4.80 370MNr.I T21 I T22 I T23 I T31 I T322. Centralizatorul elementelor timpului de lucru1'33 1'41 1'42 1'61 1'62 1'81 1'3I I I I Iti I T83 IFişei MIN.jS. MINjS I MINjS. MIN.jS. MIN.jS I MIN.jS.. MIN. S. MIN.jS. MIN.jS. MIN.jS. MIN.jS MIN.j MIN.jS OBSTabelul 2.11 24/10 O/O 98/45 20/0 2/50 7/40 I 6,0 9/9 8/0 O/O 12/40 O/O O/O T31N.T61N2 24/20 O/O 102/40 20/0 3/10 9/10 5/30 9/8 8/0 O/O 9/50 O/O O/O T31N.T61N3 29/40 O/O 120/5 20jO 2/30 8/50 9/40 10/46 8/0 O/O .501 0 15/10 O/O T31N.T61Nf,;~i I MI:/S·I MI~2/S·1 MI~3/S. I MTabelul 2.21'07IN./S. 1'4 IMIN.jS 1'5 IMIN.jS 1'6 IMINjS. 1'7 I MIN.jS 1'8 I MIN.jS 1'02 I MIN./S 1'03 I MINjS 1'04 I MIN/S MJN.jSI OBSI TOB5/9 15/0 8/8 30/0 12/40 306/10 I 336/40 1351/49 404/491417/29 ANULATĂ1 1183/15 122/55 I 30/30 I2 182/55 127/0 I 32/20 I 1- '38 15/0 8/0 30/0 9/50 309/55 I 342/15 356/53 409/53 419/43 .3 215/25 149/45 : 31/20 20/26 15/0 8/0 30/0 63/10 365/10 1396/30 416/56 469/56 I 535/6I---1----1 -TOTAL 398/20 I 276/45 63/40 3-1--1 5/5 30/0 16/0 60/0 75/0 I 675/5 1738/45 773/50879/50 I 954/50--1


.iCentralizatorul indicilor de exploatare a agrcgatului: U-302 S.\-2-074 Ia executarea lucrării: Plantat cartofi3 590 543 517 4.'58 879 642 915 957 952 913PANTA: 0-6(GH.ADE)(J W04 I \v07 VVPli L IJM/OR"\. UlVl/OR~ IJ:\IjOI,-\ OBS.I4,63 1 19.55 9,10 65 38 33 I 2~ I 05\I..3031I.......0000ţj~O.§3.2. Tabel sintetic privind coeficienţii de folosire a timpului de lucruNr.Fişei._-_.-K02 K03 K04I K07 IK21 K23 K31 E:41 K42 K4 ORS.1 599 544 521 i 453 883 650 902 968 952 924 ANULATĂ._-- ----. ---~~ -590 534 513 446 883 641 901 971 952 926IMEDIA 590 539IIII515 453 881 641 909 963 952 919Tabel sintetic privind capacităţile de lucru ale agregatului()Ol'>­roO~111 4.35 L% i7.30 32I28 29 I ANULATĂnI un 18, îO 9,19 65 I ,38I35 33 I 29I I111 4.64 2,33 21.00 9,01 65 38 34I30r'_ .. 1:'


DETERMINAREA INDICILOR DE EXPLOATARE.A AGREGATELOR AGRICOLE189EDITAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELORRezultatele obţinute înurma prelucrării datelor de exploatare pe calculatorulelectronic sînt tipărite în final pentru fiecare condiţie de lucru, faptce permite analiza şi interpretarea lor, în timp scurt.În caz concret, în anexa 1 sînt prezentate datele referitoare la perforll1anţelede exploatare şi de fiabilitate ale agregatului de plantat cartofi, formatdin tractorul U-302 si masina SA-2-074. Conditiile de lucru în care s-auexecutat încercările de exploat~re sînt prezentate în 'tabelul 1. Astfel, pe bazainformaţiilorprimite, calculatorul afişează date cu privire la: agregat şi lăţimeasa de lucru; locul, data încercării şi ora începerii lucrului; categoria deteren şi panta; lungimea parcelei, deplasarea agregatului în lucru şi metodade întoarcere. De asemenea sînt afisate valorile normate ale diferitelor categoriide timp cît şi viteza optimă de deplasare în lucru stabilită pe baza încercărilorde laborator-cîmp.În urma însumării elementelor de timp de aceeaşi categorie, se tipăreştecentralizatorul elementelor timpului de lucru (tabelele 2.1 şi 2.2), pentru fiecarefişăcît şi valoarea totală a elementelor de timp în minute şi secunde pentrugrupul de fişe întocmite. Corectarea valorilor elem.elltelor de timp cu celenormate, este pusă în evidenţăla·editarea rezultatelor, prin tipărireaîn coloana"Observaţii tla codului elementului de timp la care s-a operat corecţia.După efectuarea operaţiilor pentru determinarea coeficienţilor de exploatare,în tabelele 3.1 şi 3.2se editeazăsintetic valorile coeficienţilorde folosirea timpului de lucruAşi respectiv capacităţile de lucru şi consumul de combustibila agregatului. In acelaşi timp, dacă :viteza efectivă de lucru corespunzătoareunei fişe de cronometrare, nu se încadrează în viteza optimă (stabilităla încercările de laborator-cîmp), cu o abatere maximă admisă de± 5%' fişa respectivă se anulează - la coloana "observ~Jii{( tipărindu-secuvîntul "ANULAT" în dreptul numărului fişei respective. In acest caz, stabilireavalorilor medii ale coeficienţilor de exploatare, se face fără a lua încalcul datele corespunzătoare fişei anulate.Prelucrarea şi memorarea datelor cu privire la elementele timpului delucru, referitoare la timpul de bună funcţionare, timpul de reparaţii, timpulde întreţineri şi timpul pentru înlăturareadefecţiunilortehnologice, acumulateîn întreaga perioadă de efectuare a încercărilor de exploatare a maşinii sauutilajului urmărit în diferite condiţii de lucru, permite calculul rapid şi afişareavalorilor principalilor indicatori de fiabilitate, ca: disponibilitatea tehnică,disponibilitateadementenanţă şi disponibilitatea funcţională (tehnologică)...Utilizarea programului de calcul a indicilor de exploatare şi de fiabilitatea.maşinilor şi utilajelor agricole, cu ajutorul.calculatoruluielectronic permitecunoaşterea operativă a performanţelor de lucru ale maşinilor şi utilajeloragricole supuse încercărilor. În acest fel, exploatarea acestora se poateface într-o variantă tehnologică optimă şi totodată, cunoscînd valorile coefidenţilorde disponibilitate a maşinilor agricole se poate asigura cadrul organizatoricnecesar executării lucrărilor agricole la timp, încadrîndu-se în perioadaoptimă..


190D. HAGIANU ŞI COLABORATORIIBIBLIOGRAFIE(1) ŞA N D R V, A., B Ă DES C V, M. ŞA N D R V, L., Reducerea consumului de energieprin jolosirea raţională a agregatelor agricole. Ed. Scrisul românesc, Craiova 1982(2) TOM E S C V, D., MA N C IV, GH., S C R 1 P N I C, V. Fiabilitatea utilajelor agricole.Ed. Ceres Bucureşti, 1981. (3) * * *, Normativ de întreţineri tehnice, revizii şi reparaţii aletttilajelor şi instalaţiilor pentru agricultură. Ed. Ceres, Bucureşti.Predat comitetului de redactare la20 iunie 1987Rejerent. dr. ing. A. PopescuDETERMINATION OF EXPLOITATION AND SAFETY INDICES IN AGRICULTURALAGGREGATES, USING THE ELECTRONIC CALCULATORAbstractThe calculation programm concieved in the language FORTRAN - based on the methodologyCAER permits the operative and precise knowledge of the exploitation and safety indices,and it can be used in alI types of agricultural machines. The setting of data during theexploitation experiments is made on adequate chronometration cards and their introductioninto the electronic calculator is easily performed by means of the perforated cards. The resulbobtained regarding the calculation of exploitation and safety, their analyse and interpretation,permits the choke of the optimum technological exploitation variant of agricultural machinesand tools.DrawingsFig. 1 -Scheme block of the calculation programm of exploitation and safety indices in agriculturalaggregates.BESTIMMUNG DES AUSBEUTE VND DAVERHAFTIGKEITSINDEX DER LAND­WIRTSCHAFTLICHEN GERĂTE MIT HILFE DES ELEKTRONISCHEN RECHNERSZ usammenjassungDas Rechenprogramm in FORTRAN-Sprache nach RGW-Methodik eraulbt die ope1 ative und genaue Kenntnis des Ausbeute-und Dauerhaftigkeitsindex und kann bei allen Typenvon landwirtschaftlichen Geraten verwendet werden. Das Sammeln der Daten zur Zeit desProbelaufs wird auf entsprechende Zeitmesskarten ausgefiihrt und ihre Eingabe in den Computerwird mit Hilfe der Lochkarten ermoglicht. Die Ausgabe der Ergebnisse mit der Verrechnungder Ausbeute und Dauerhaftigkeitsindexe, ihre Analyse und Verarbeitung erlaubt die Wahlder optimalen technologischen Variante zur Ausbeute der landwirtschaftIichen Maschinen undGerate.Liste der AbbildungenAbb. 1 -Blockschema des Rechenprograms der Ausbeute und Ausdauerkennwerte der landwirtschaftlichenMaschinen.


DETERMINAREA INDICILOR DE EXPLOATARE A AGREGATELOR AGRICOLE191OTIPE,lJ;EJlEHHE TIOKA3ATEJlEM: 3KCTIJlYATAl(1111 H HA,lJ;E)KHOCTHCEJ1hCKOX03HficTBEHH,bIX ArPErATOB TIPH TIOMOm;H 3JlEKTPOHHOrOKAJlbKYJljlTOPAPe310MeTIporpaMMa HCqHCJIeHHH, 3a,n;yMaHHaH Ha H3hIKe roOPTPAH, OCHOBaHHaH Ha MeTo,n;OJIOrHHC3B, n03BOJIHeT onepanl:BHOe n03HaHHe nOKa3aTeJIeh :m:cnJIyaTaUHH H Ha,n;e:>KHOCTH H MO:>KeTnpHMeWITbCH ,n;JIH Bcex THnOB CeJIbCKOX03HRCTBeHHhIX MaIlIHH. Ha60p .n;aHHhIX BO BpeMH HcnhI­TaImR :B 3KCnJIyaTaUHH, npOltJBo,n;1ITCH no COOTBeTCTByIOIIUlM KapTOqKaM ,n;JIH xpOHOMeTpHpo­BaHHH, a HX BBe,n;eHHe B 3JIeKTpOHHhIR KaJIhKyJIHTOp JIerKO ocym;eCTBJIHeTCH nocpe,n;CTBOM nepcPoPHPOBaHHhIXKapTOqeK. TIOJIyqeHHe pe3yJIhTaTOB, KacaIOm;HXCH HCqHCJIeHHH IIOKa3aTeJIeR 3K­CnJIyaTau,Jm H Ha,n;e:>KHOCTH, HX aHaJIH3 H HHTepnpeTaUHSI, n03BOJIHeT c,n;eJIaTh BhI60p OnTHMaJIb­Hora TeXHOJIOrHqeCKOrO BapHaHTa 3KCnJIyaTaUHH CeJIbCKOX03HRCTBeHHhIX MaIlIHH H o60py,n;OBaHHSI.IIepelleHb pUCyHKOBPuc. 1 -CxeMa-6JIOK nporpaMMhI HCqHCJIeHHH nOKa3aTeJIeR 3KcnnyaTaUJm H Ha):(e:>KHOCTH ceJIb­CKOX03HRCTBeHHhIX arperaToB.


tIC


Lucr. şt. (Anale), l.C.P.C. Braşov, voI. XVICERCETĂRI PRIVIND EFICACITATEA UNOR PRODUSEîN COMBATEREA GîNDACULUI DIN COLORADO DINCULTURILE DE CARTOF DIN ZONA TG. JIUMARIA MUJA*Condiţiile c1imatice din zonă, favorizează dezvoltarea a două. generaţiiîn perioada de vegetaţie a cartofului, funcţie de valorile termice specifice.Eficacitatea produselor testate s-a verificat prin controalela 24,48,72ore, 5, 10, 15 zile după tratament. Deşi unele produse au avut eficacitatemare la verificările după 48, 72 ore, ulterior după 5, 10, 15 zile s-auconstatat indivizi vii proveniţi din migraţie. Nu s-au putut stabili dependenţesemnificative Între insecticidele bune folosite şi nivelul producţiilorde cartof obţinute.Biologia şi combaterea gîndacului din Colorado a fost studiată de o seriede cercetători (1,2)3)4) şi la fel a fost cercetată eficacitatea unor insecticidefolosite la combaterea lui. Aceste cercetări au fost desfăşurate cu predilecţieîn zonele cu traditie în cultura cartofului, iar substantele folosite erau celeexistente la data l~ care s":au efectuat cercetările.' ,Pentru zona colinară şi în' special pentru zone ca cea de la Tg. Jiu,atît apariţia gîndacului, biologia lui cît şi metoda de combatere nu au fostprecizate decît prin extrapolări care nu întotdeauna se confirmă în măsuracerută; .Pentru a aduce precizările necesare, s-a conceput cercetări care să evidenţiezedatele necesare precum şi substanţele mai potrivite pentru combatereagîndacului din Colorado în acest areal. La fel s-a încercat să se obţinărăspunsuri cu privire la mărimea pagubelor pe care le poate provoca gîndaculdin Colorado în funcţie de tratamentul aplicat avînd în vedere că pînă acums-au cercetat numai pagubele ce se produc faţă de culturile netratate.MATERIALUL FOLOSIT ŞIMETODA DE CERCETARES-a iniţiat o experienţă de tip monofactorial, în blocuri randomizate cu4 repetitii s-au testat insecticide românesti si străine. Experienta a fost executatăc'u un singur soi Desiree, pe un s~l aiuvial. '... Staţiunea de Cercetare şi Producţie a Cartofului Tg. Jiu.


194MARIA MUJAPregătirea terenului a constat dintr-o arătură de toamnă la 28-30 em.tn primăvară terenul s-a pregătit printr-o discuire cu GD-4 şi două trecericu combinatorul CPGC-4.Ca agrofond s-a folosit N220P180K200' fosforul şi potasiul fiind administratedin toamnă, iar azotul în primăvară după discuit. Plantatul s-a făcut ladistanţa de 70/30 cm. Experienţa a fost executată în condiţiide irigare, administrîndu-seo normă de udare de 450 m 3 /ha.Tratamentele pentru combaterea gîndacului din Colorado s-au efectuatcu diferite produse atît sub formă de concentrat emulsionabil cît şi sub formăde praf, atunci cînd majoritatea larvebr au avut vîrsta a II-a. S-a folositnorma de 350-400 litri solutie, tratamentele efectuîndu-se manual cuAS-16.'Eficacitatea tratamentelor.a fost. stabilită prin oBservaţii asupra număruluide larve vii şi moarte pe cîte 25 plante din parcelă la 24, 48 şi 72 ore,5, 10, 15 zile după aplicarea tratamentelor.Datele c1imatice au fost preluatede la staţia meteorologicăcea mai apropiatăTg. Jiu la distanţa de circa 3 km faţă de cîmpul experimental.Datele au fost interpretate prin analiza varianţei.REZULTATE OBŢINUTEValorile termice în cei 4 ani analizaţi sînt prezentate în tabelul 1, arătîndcă în luna aprilie în zona Tg. Jiu se realizează o temperatură medie lunarăde peste 11°e, deci superioară pragului biologic al gîndacului din Colorado.Media lunarăTabelul 1a temperaturilor în ce pe lunile: aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, înanii: 1982, 1983, 1984, 1985LunaI A n i 1II1982I1983 1, 1984I1985IAprilie 16,8 12,8 14,5 11,7Mai 17,9 17,2 16,5 17,8Iunie19,7 16,6 18,1 17,4;Iulie 20,0 21,0 19,0 21,8August 17,9 20,2 19,0 22,2Septembrie 16,6 16,8 16,8 15,9I11în anul 1982'iculuna aprilie caldă, medie 16,8°C, adulţii auapărut îna­"irite de 1 mai. în.ceilalţiani de experimentareadulţii apar în marea majoritateÎn prima decadă a lunii mai, constatîndu-se pe durata celor 4 ani analizaţievoluţia a două generaţii complete a dăunătorului.D in graficele întocmite pe durata celor 4 ani experimentaţi,se constatăcă nu există,diferente mari în.ceea ce priveste datele la care se realizează cuan-"turnul temperaturil~r.'Aplicarea tratamentelor avînd în vedere eşaiollarea apariţiei dăunătorului,stadiile lui de dezvoltare s-au efectuat la un număr de 130-140 larvede vîrsta a II-a.


DETERMINAREA INDICILOR DE EXPLGATARE Jl1. AGREGATELOR AGRICOLE 195700-600500~oo"- B8B495,3"·•••• 449,11(1. 431,9300200100OaBB 1253• ••• 110'711192,' ,C1;ţ,f 67.8 -IV v VILEGENDA69 adul t B larvă11 adult copulat EJ nimfă••• ou 0 adult hibernantVII VIn LUNILEANULUIFig. 1 - Graficul biologic la Leptinotarsa decemlineata Say,. 1982.'-


196,MARIA MUJA1000./900-600500El8S 6293ee•• 6018 '111575,4c1 ~cf 547,84-0,300200100Oo------,...------r----__-------~-~-.........Vvrr VIII LUNILE ANUWIVILEGEN OAcf~ adult ••• outicf adult ropulat G larvăG nimfă0' adult hibernantFig. 2 - Graficul biologie la Leptinotarsa decemlineata Sa. y., 1983.


DETERMINAREA INDICILOR DE EXPLOATARE A AGREGATELOR AGRICOLE 191BOO7006005004008@5]464,9rf~:: 439,2+~:ţT 427,2(Jet 69 395,9G G [=:J 360,6300--88187,9~o··1575~11 144,8


,198MARIA MU.rA1COJl900jo",~1:?S1 939,9GGG893 6 J800·-700 ;;..500 '400 l'I/'•••• 566,419P~543/7c!p "cfp 509 ,5',E1G~ 465,1'.....200100VVILEGENDA~ & adult~ ţ adult copulatego ou,VIIVIHB larvăEJ nimfă[2] adutt hibemantI "imite anuluiFig. 1. - Graficul biologic la Leptinotarsa decemlineata Say., 1985.


OETERMINAREA INDICILOR DE EXPLOATARE A 'AGREGATELOR AGRICOLERezultatele obţinute În urma executării tratamentelor la vîrsta a 11­a larvelor pe ani sînt redate în tabelele 2, ~, 4, 5.Eficacitatea sortimentului ce insecticide testate in anul 1982Produsu 1(varianta)DozaI% d, mo,t.libt, dupăTabelul 2;24 h 1 48 h I 72 h I 5 zile I ~O zile 115 zilePromet 40 kg/ha p.e. 97,4 100,0 100,0 100,0Kilval Il/ha p.e. 83,8 89,0 90,8 90,1Sherpa 25 EC 0,2 I/ha p.e 90,2 92,1 92,7 91,3Chirnbush 10 0,02% 92,4 99,1 100,0 100,0Chimbush 10 0,025% 98,1 100,0 100,0 100,0Deltanet iOO EC 0,5 l/ha p.e. 98,8 100,0 10.0,0 100,0Deltanet 400 EC 0,8 l,ha p.e. 99,7 100,0 100,0 100,0Posse 1,5 s 20 kg/ha 100,0 100,0 100,0 100,0Fastae 0,1 l/ha.95,5 97,3 98,1 98,7Fastae 0,21/ha 98,2 99,6 99,9 99,8Evisect S 0,250 kg/ha 83,2 93,5 98,3 89,9p.e.Eviseet SProdus standard 0,300 kg/ha 97,2 98,8 99,0 97,2p.eDeeis 25% Prod. standard 0,3 l/ha 98,3 100,0 100,0 100,0100,0 99,382,5 O89,4 83,1100,0 96,5100,0 100,0100,0 98,3100,0 98,7100,0 93,396,7 83,199,6 82,081,8 82,991,2 89,1100,0 99,4Tabelul 3Eficacitatea sortimentului de insedicide testate in anul 1983Produsul (varianta)DozaI% de mortalitate după24 h


MARIA MUJATabelul "1Eficacitatea sortimentului de insecticidetestate în anul 1984IProdusul (varianta)IDozaI% de mortalitate după..-24 h 48 h 72 h 5 zile \ 10 zile 115 zileI I IIZolone 35 EC 2 l/ha 95,4 99,7 99,8 99,8 93,2 81,9Zolone 3.? 'EC 1,5 l/ha 50,0 97,4 98,2 95,4 23,1 12,2Dursban 4 EC 2 l/ha 94,5 97,8 99,3 98,2 87,8 87,5Dursban 4 EC . 1,5 ljha 93,3 93,3 97,6 96,4 87,1 84,7.1 Dursban 4 EC Il/ha 92,8 93,6 98,4 94,4 90,0 I 73,6 Posse 1,5 D 20 kg/ha 97,4 99,0 97,4 97,9 98,5 96,2 i'1 AIM - 120 EC 0,1 J/ha 23,4 41,4 67,9 50,8 34,0 26,5AIM-120 EC 0,2 ljha 25,4 66,0 84,0 60,7 47,2 44,7!Karate 2,5% EC 0,02% 57,2 89,9 99,3 82,2 66,1Karate 2,5% EC 0,03% 76,5 90,3 98,4 93,5 75,7 61,0Decis 2,5 % ,produs stan


DETERMINAREA INDICILOR DE EXPLOATARE. A' AGREGATELOR AGRICOLETabelul 5 (continuare)2 3 4 5 6 7 8PEB+Lindan 30 kg{ha 90,7 91,2 97,3 94,6 94,2 81,4PEB+Lindan 10 kg{ha 80,6 84,3 96,1 91,9 79,6 72,4PEB+Lindan 15 kg{ha 74,5 79,9 92,4 75,1 72,5 63,5PEB+Oltitox 21,4 kg{ha 93,0 90,3 98,2 90,9 97,5 99,6PEB+Oltitox 15,0 kg{ha 97,0 90,2 97,4 89,0 96,1 98,6PEB+Oltitox 14,3 kg{ha 73,4 88,2 97,4 85,7 93,3 98,7PEB+Oltitox 10 kg/ha 69,7 88,1 95,2 80,1 90,1 97,9Oltitox+ Liildan 20 kg/ha 85,6 97,1 99,6 96,0 98,4 98,7Oltitox+ Lindan 30 kg{ha 97,7 98.4 99,8 96,6 99,7 99,8Decis 25% produs standardI0,3 l{ha98,3 100,0 100,0 100,0 100,0 97,4Fastac, produs standard 0,1 l{ha 99,7 100,0 100,0 10 99,3 99,41 o,0Birlane 24, produs standard 0,8 l/ha 97,7 100,0 100,0 100,0 100,0 96,3Tabelul 6Semnificaţia diferenţelor în % faţă de varianta martor a principalilor insecticide testate în anul1982 la 48 ore după tratament% mediu de Dif. Mt. Dif. Mt.Varianta Doza mortalitate Evisect S Decis 0,3 l/ha0,300 kg/haIPromet 40 kg,ha p.e. 100,0 12 O'_Kilval 1 l/ha p.e 89,0 _9,8 000 ~ 11 000Sherpa 25 EC 0,2 l{ha p.e. 92,1 6,7 -7,9Chil11bush 10 0,02% 99,1 0,3 --0,9Chimbush 10 0,025 % 100,0 1,2Deltanet 400 EC 0,5 l{ha p.e. 100,0 1,2Deltanet 400 EC 0,8 l{ha p.e. 100,0 1,2I °Posse 1,5 S 20 kg{ha 100,0 1,2Fastae 0, ll{ha 97,3 -1,5 -2,7Fastae 0,2 l/ha 99,6 0,8 -0,4Eviseet S I0,250 kg{hapc. 93,5 -5,3 -6,5 0Evisect S produs standard 0,300 kg{ha p.e. 98,8 Mt. -1,2'Decis 25% produs standard 0,3 l/ha 100,0 1,2 Mt.III°DL 5 % = 5,4 %DL 1 % = 7,3 %DL 0,1 6 = 9,6 %Tabelul 7Semnificaţia diferenţelor în % faţă de varianta martor a principalelor inseticide testate înanul 1983 după 48 ore de la tratamentVariantaDoza% mediu de Dif. % Mt Dif. % Mt Dif. % Mt.mortalitate Decis Birlane Fastac1 2 3 4 5 6Deltanet 400 EC 0, 351/ha 99,4 1,6 1 0,1Deltanet 400 EC 0,5 l/ha 99,8 2 1,4 0,5Dursban 4 EC 1,51{ha 96,4 -1,4 -2 -2,9Dursban 4 EC 2 l/ha 99,2 1,4 0,8 -0,1Sherpa 25 EC 0,2 l{ha 97,3 -0,5 -1,1 -2


MARIA MUJ'ATabelul 7 (continuare)1I2 1 3I4I 5I ,'-PEB+Lindan 5+3 PP 25 kgJha 87,9 -9,9° -10,5°° -11,4°°Lindatox I 30 kgJha 94,3 -3,5 -4,1 -5Oltitox 1 kgJha 95,8 -2 -2,6 -'-3,5Decis 2,5% prod. ştand. 0,3 IJha 97,8 Mt. std. -0,6 -1,5Birlane 24 EC prod. stand. 0,5 IJha 98,4 0,6 Mt -0,9Fastac prod. standard 0,1 IJha 99,3 1,5 0,9 MtIDL 5 % = 8,36 %DL 1 % = 11,27%DL 0,1 % = 14,9%Tabelul 8Semnificaţia diferenţelor în % faţă de varianta martor a principalelor insecticide testate inanul 1984 după 48 ore de la tratament------------;------:--------:--~---:-------,VariantaDozaDif. % Mt.de moartaJitate Decis Birlane\ % m.d;" I Dif. Mt.% IZolone 35.ECZolone 35 ECDursban4 ECDursban 4 ECDursban 4 ECPosse 1,5 DAIM~120 ECAIM-120 ECKarate 2,5% ECKarate 2,5% ECDecis 2,5% Prod. stand.OltitoxOltitoxOltitoxOltitoxPEB+LindanLindatoxDeceptionDeceptionBirlane 24 EC prod. stand.2 IJha1,5 l/ha2 l/ha1,5 IJha1 l/ha20 kg/ha0,1 l/ha0,2 IJha0,02%0,03%0,3 IJha1 kg/haDL 5 % = 6,03 %; DL 1 % = 8,04%; DL 0,1% = 10,38%99,7 5,3 -0,397,4 3,0 -2,697,8 3,4 -2,293,3 -1,1 -6,7°93,6 -0,8 -6,4°99,0 4,641,4 _53°° 0 -1_58,6°0066,0 _28,4°° 0 _34 00 °,89,9 -4,590,3 -4,1-10,1° 0_9,7°094,4 Mt. -5,696,0 1,6 -4a 97,0 2,6 -31,25 kg/h1,50 kg/ha 98,1 3,7 -1,91,75 kgJha 98,2 3,8 -1,825 kgJha 56,2 _38,2°° _43,8000025 kg/ha 93,7 -0,7 -6,3 00,3%96,2 1,8 -3,80,15%94,2 -0,2 -5,80,8 l/ha 100,0 -5,6 Mt.IfTabelul 9Semnificaţia diferenţelor în % faţă de yarian1a martor a principalelor insecticide testate inanul1985 după 48 ore de la tratamentVariantaDoza% mediu Dif. % Mt. :de mortalitate Decis !1 2 3 4--Karate 2,5% EC 0,2 llha 98,0 -2Karate 2,5% EC 0,3 IJha 100,0AIM 120 EC 0,08 lJha 83,2 _16,8 000°


EFICACITATEA UNOR PRODUSE IN COMBATEREA G1NDACULUI DIN COLORADO 20:3Tabelul 9 (continuare)1I1I8 I. 4IAIM 120 Ee I 0,1 lJha 92,0 -8AIM 120 EC i 0,15 lJha 96,1 -3,9Posse 1,5D I 20 kgJha 100,0 oPoss 1,5 D 115 kgJha 100,0 oOltitox 1,5 kgJha 100,0 oOltitox 1,75 kgJha 100,0 oOltitox 2 kgJha 100,0 oPEB + Lindan 20 kgJha 99,2 -0,8PEB + Lindan 30 kgJha 91,2 _8,8 000PEB + Lindan 10 kgJha 84,3II-1.5,7°""PEB + Lindan 15 kgJha 79,9\_20,1° 00PEB + Lindan 21,4 kgJha 90,3 -9,7°00PEB + Lindan 15,0 kgJha 90,2 _9,8°° 0PEB + Lindan 14,3 kgJha 88,2 _11,8 000PEB + Lindan 10 kgJha 88,1 _ 11,9 000Qltitox + Lindan 20 kgJha 97,1 -2,9Oltitox + Lindan 30 kgJha 98,4 --1,6Decis 2,5% produs standard 0,3 lJha 100,0 MFastac produs standard O, 1 lJh~ 100,0Birlane 24 EC, produs standard 0,8 lJha 100,0IDL 5% = 4;18%DL 1% = 5,55%DL 0,1% = 7,1%Conform acestor date, cele mai bune insecticide experimentate comparativcu martorii avuţi în vedere sînt:- în anul 1982 produsele cu eficacitatea cea mai bună au Chimbush 10Deltanet 400 Ee la ambele doze, Posse 1,5 S, Fastac, iar produsele cu eficacitatemai mică au fost: Kilval, Sherpa 25 EC;- în anul 1983 s-au remarcat cu eficacitate mai bună Deltanet 400 ECla ambele doze, Dursban 4 Ee la doza de 2 l/ha, urmînd ca produsele Sherpa25 EC, PEB + Lindan 5 + 3 PP, Lindatox să aibă o eficacitate redusă.De asemenea în anii 1984 şi 1985 s-au remarcat ca bune aceleaşi produseexperimentale, în plus remarcîndu-se Zolone 35 EC la ambele doze,Oltitoxulla ambele doze, iar eficacitatea mai redusă s-a constatat cam laaceleaşi produse.tn ceea ce priveşte influenţa asupra producţiei rezultatele obţinute înurma tratamentelorefectuate cu diverse insecticide, nu s-au constatat diferenţesemnificative astfel încît să se poată afirma că între ele ar fi unelecare au influenţat producţia în anii 1982-1983.Pentru anii 1984 şi 1985, în urma tratamentelor cu produsele: PEB +Lindan şi PEB + Oltitox, datorită faptului că nu au distrus toţi indiviziiintr-o proporţie satisfăcătoare, s-a resimţit producţia.Pentru restul produselor, diferenţele de producţie constatate se încadreazăîn limita DL.Diferenţe mari în fiecare an, s-a constatat între variantele tratate şimartodul netratat.° O


204:MARIA MUJACONCLUZII1. tn zona Tg. Jiu apariţia dăunătorului Leptinotarsa Decemlineata,are loc în penultima decadă a lunii aprilie şi prima decadă a lunii mai.2. în perioada de vegetaţie a cartofului dăunătorul are condiţii pentruapariţia a două generaţii.3. Cele mai bune rezultate în combaterea dăunătoruluise realizează cuprodusele Delta.net 400 EC, Promet, Karate, Posse, 1,5 D, Chimbush.,lO,Dursban.4. La produsele cu eficacitate bună nu s-au constatat diferenţe întrenivelul producţiilor de cartof obţinute.BIBLIOGRAFIE(1) Sandru,I., Manolache,C., Săpuriaru,T., Brudea,V., Staicu,N.Aspeclcprivind combatiwea gîndacului din Colorado (Leptinotarsa decemlineata Say) cu produse pe bazăde DDT şi Lindan. Anale LC.P.C. Braşov, '101. III, 1972, 373- 380. (2) Ale x an d r e seuSa n d a, Pe te an u, S., Şa n d r u, r., Sta i cu, N. Rezistenţa faţă de DDT şi Lindana diferitelor populaţii ale gîndacului din Colorado (Leptinotarsa decemlineata Say) şi combatereaacestuia. Anale LC.P.C. Braşov, VI, 1976,293-300. (3) Peiu, M" Săpunaru, T.Pătrăşcanu, E., Filipescu, C., Alupei Georgeta. Experienţa de combaterea insectei Leptinotarsa decemlineata Say cu produse pe bază de Beanerie bossiana V uiU,Anale LC.P.C. Braşov VII, 1977 (4) Mat ei 1 u l i a, FIor u Ş te fan i a. Eficacitateaunor insecticide folosite în combaterea gîndacului din Colorado (Leptinotarsa decemlineata Say)~i reziduurile acestora din tuberculii de cartof. Anale ICPC Braşov, VII, 1977, 263-268.Predat comitetului de redacţie la 20 1'J1artie 1987Referent: dr, ing. N. Cojocaru .RESEARCH ON THE EFFICIENCY OF SOME PESTICIDES IN CONTROLLING THECOLORADO BEETLE IN POTATO CROPS IN THE TG. JIU ZONEAbstractThe climate conditions of the zone are favourable for the development of two generationsin the potato vegetation period, depending on specific thermic values. The efficiency of thepesticides tested was verified by the cOl?-trol 24, 48, 72 hours, 5, 10, 15 days aHer treatment.Though some of the pesticides showed a high efficiency at the control aHer 48, 72 hours, laterafter 5, 10, 15 days were found insectes alive, resulting from migration. There could not beestablished any significant depend'ence between the good insecticides used and the niveau ofpotato yields.FiguresFig. 1 - The biological diagram of Leptinotarsa decemlineata Say, 1982.Fig. 2 - The biological diagram of Leptinotarsa decemlineata Say, 1983.Fig. 3 - The biological diagram of Leptinotarsa decemlineata Say, 1984.Fig. '1 - The biological diagram of Leptinotarsa decemlineata Say, 1985.


EFICACIT.ATEA UNOR PRODUSE IN COMBATEREA GINDACULUI DIN COLORADO 205-----------------------~------_.~-----------TablesTab. 1 - Monthly average of temperatures în ce in April, May, June, July, August.Tab. 2 - The efficiency of the assortment of pesticides tested in 1982.Tab. 3 - The efficiency of the assortment of pesticides tested in 1983.Tab. ":1 - The efficiency of the assortment of pesticides tested in 1984.Tab. 5 - The efficiency of the assortment of pesticides tested in 1985.Tab. 6 - The significance of the differences in % as compared to the control variant of themain pesticides tested in 1982, 48 hours after treatment.Tab. 7 - .The significance of the differences in % as compared to the control variant of themain pesticides tested in ·1983, 48 hours after treatment.Tab. 8 - - Thesignificance of the differences in% as compared to the control variant of themain pesticides tested in 1984, 48 hours after treatment.Tab. 9 -:- The significance of the difterences in % as compared to the control variant of themain pesticides tested in 1985, 48 hours after treatment.UNTERSUCHUNGEN ZUR EFFIZIENZ EINIGER PRODUKTE BEI DER BEKĂM~PFUNG DES KARTOFFELKĂFERSIN KULTUREN DER ZONE TG. JIUZusammenjassungDie Klimabedingungen der Zone begiinstigen die Entwicklung von zwei Generationenin der Vegetationsperiode der Kartoffel in Abhangigkeit von den spezifischen Temperaturwerten.Die Wirkung der getesteten Produkte wurde durch Kontrollen nach 24, 48, 72 Stunden, 5, 10,15 Tagen der Behandlung gepriHt. Obwohl einige Produkte eine holleWirkung nach 48 und72 Stunden verzeichneten, konnten nâch 5, 10, 15 Tagen lebende Exemplare festgestellt werden,die durch Wanderung aufgetaucht waren. Es konnten keine signifikanten Abhangigkeitenzwischen guten verwendeten Insektiziden .und dem Niveau der erhaltenen Kartoffeletragef estgestellt werden.TabellenlisteTab. 1 - Monatsmittelwert der Temperatur in ce fiir dieMonate April, Mai, Juni, Juli, August.Tab. 2 - Die Wirksamkeit der gepriiften Insektizide im Jahre 1982.Tab. 3 - Die Wirksamkeit der gepruften Insektizide im Jahre 1983.Tab. 4. - Die Wirksamkeit der gepriiften Insektizide im Jahre 1984.Tab. 5 - Die Wirksamkeit der gepruften Insektizide im Jahre 1985.Tab. 6 - Die Signifikanz der Differenzen in


206 MARIA·MUJAMCCJIE,n:OBAHJiIJI OTHOCJiITEJl1HO 3


Lucr. şt..(Anale), Le.poC. Braşov, vot XVIII·APRECIEREA REZISTENŢEI TUBERCULILORDE CARTOF. LA PRINCIPALELE CIUPERCI PARAZITEB. PLĂMĂDEALĂCondiţiile recomandate pentru. aprecierea rezistenţei.tuberculilorla principalele ciuperci parazite (temperaturămai ridicatădecît în depozit,spori mulţi, ră.ni adînci, perioadă scurtă inoculare-notare) permit evidenberearezistentei. verticale. Pentru evaluarea rezistentei .orizontale aceste~ondiţii sînt p~ea severe, de aceea se recomandă ca t~~tarea să se facă încondiţii tehnologice normale de cultură şi păstrare exceptînd. folosirea.fungicidelor. Aprecierea rezistenţeifoliajului şi tuberculilor la Ph. infestans.Fusarium sp., Phoma sp. se face pe baza frecvenţei şi intensităţii atacului.Intensitatea scăzută a atacului pe foliaj permite acumularea unei producţiiapropiate de normal. Un tubercul atacat este pierdut indiferent cît de adînca pătruns ciuperca. Mai •mult, ei sînt principala sursă de inocul iniţial.Acest aspect, al importanţei epidemiologice al tuberculilor bolnavi nu esteabordat de nici una din metode. Se propune o metodă de testare carepermite aprecierea rezistenţei orizontale numai pe baza frecvenţei tubercu­IHor infectaţi. Intensit?-tea atacului se estimează înaintea plantării prin numărultuberculilor morţi şi vii din totalul celor bolnavi. Proporţia celor infectaţiviiindicăprobabilitatea transmiterii inoculului iniţial şi capacitatea deredobîndire a rezistenţei verticale a soiurilor cu gene R.Cartofuleste atacat de un număr mare de ciuperci parazite care produc,...,... \o pierdere apreciată pepla.n mondial de aproximativ 20%) (15). Această cifrăreprezintă media pe un număr mare de ani, soiuri, •• condiţii de cultură şi păstrare,reprezentînd nivelul pierderii reale nu a celei potenţiale care, se înre­~i,strează în lipsa măsurilor de protecţie (27). în cadrul acestora cultivarea desoiuri rezistente arenn rol tot mai important, rezistenţa contribuind ~atît lareducerea ratei de infecţie cît şi a cantităţii de inocul iniţial.Crearea de soiuri rezistente la principalii paraziţi este o activitate pe cîtde necesară pe atît de complexă şi laborioasă. Una din condiţiile realizăriiâcestui obiectiv este aprecierea rapidă şi corectă a rezistenţei.


208B. pLĂMĂDEALASCOPUL ŞIPRINCIPIUL METODELOREvaluarea corectă şi promptă a rezistenţei folosind eşantioane mici dinpopulaţia gazdei în vederea aprecierii valorii agricole a acestui caracter (19)este scopul tuturor metodelor. Pentru aceasta rezultatele din laborator şi/saucîmp trebuie să aibă o mare reproductibilitate şi să concorde cu comportareapopulaţiei gazde în condiţii de producţie.Pentru a răspunde scopului, indiferent dacă se apreciază rezistenţafoliajului sau a tuberculilor în laborator sau cîmp, se urmăreşte realizarea contactuluidintre parazit şi gazdă în condiţii optime pentru parazit.Numărul mare de metode elaborate pentru testarea rezistenţei foliajuluişi tuberculilor la Phytopthwa infestans, Fusarium sp., Phoma sp., demonstreazădificultatea aprecierii acestui caracter în condiţii artificiale şi în special a prognozăriiqQID:portăriipopulâcţieipl~cîndde la un grup mic de indivizi.Metodele elaborate" se deosebesc" doar prin variaţia principalilor parametrii(temperatură, număr tuberculi testaţi, lungimea perioadei inocularenotareetc., (tabelul 1) dar, rezultatele înregistrate diferă destul de mult (2,11, 26) demonstrînd rolul condiţiilor de mediu în manifestarea rezistenţeiorizontale.Dacă în cazul metodelor folosite pentru testarea rezistenţei tuberculilorla,Fusarium şi Plwma diferenţele constau în valoarea parametrilor, apreciereafăcîndu-se relativ uniform, în cazul testării rezistenţei la Ph. infestans,se constată diferenţe şi din acest. punct de vedere. Astfel, la feliile sau cilindriide ,tuberculi inoculaţi se notează frecvenţa atacului" sporularea ciupercii(17), extinderea, diametrul coloniei şi al necrozei (3). în cazul metodelor carerecomandă folosirea tuberculilor întregi (10, 22) aprecierea nivelului rezistenţeise face în alt mod.PERIOAD A DE LUCRUCu toate că există date privind modificarea rezistenţei tuberculilor laatacul principalelor ciuperci parazite în timpul păstrării, (1, 5, 12, 13, 21)perioada optimă de lucru nu este încă bine stabilită. Dacă se fac totuşi asemenea,precizări, ele aula bază numai observaţiile cînd se înregistrează celemai evidente diferente între soiuri. Astfel, se recomandă ca rezistenta să seaprecieze în lunile d~cembrie şi ianuarie (5), în noiembrie şi decembrie (13)iar unele teste evidenţiază că cele mai bune rezultate se înregistrează la sfîrşitulperioadei de dormans (26). Alţi autori (9) sugerează a se face două teste,în decembrie şi februarie.Pe lîngă diferenţele privind perioada optimă de ·lucru se mai constatăşi variaţii mari a intervalului inoculare-notare, de la două săptămîni,la treiluni (tabelul 1).Mărimea probei analizate. Aprecierea rezistenţei. Diferenţele dintre metodecontinuă şi din punct de vedere al mărimii probei, analizate, de la 10 la 100tuberculi. Cel mai frecvent se recomandă 10-30 tuberculi (tabelul 1).Aprecierea rezistenţei se face pe baza frecvenţei şi intensităţii ataculuipe organele sau indivizii inoculaţi.Numărulmic de tuberculi folosiţi, condiţiile optime de atac fac ca frecvenţatuberculilorbolnavi să fie mare, să nu permită diferenţierea soiurilor.


Parametrii unor elemente ale metodelor· de apreciere a rezistenţei tuberculilor de cartof la Fusarium sp. şi Phoma sp.Jellis(1977)(Fusiirium)ISCC atmosferăsaturată.28· zileTabelul 11013°C95% UR28 zilenoiembriedecembrie~Ul~Z+:1>1-3qalt:l::tl2 tot8O::tl~'it~():t1> tot~t:l()a'il~8~>N~ t'1~Oca--------- Autorul IP"am'lru _____________Langton *(Phoma)Nilsson *(Phoma)Boyd *(Fusarium)Horackova\1977 ,1980)(Fusari1lm)Leach siWebb(1981)(f~sariltm)Nr. tuberculi testaţi101002030I I 1----·----Modul de inoculare3 răni de 4~5 mm/50tuberculCutii din lemn 2 injecţii la· Rană· la apexcu 1,850 kg 7 mm adîncime 10/6 mm;pietre şi vreji 100 spori/ in- 0,2 mI cude cartof in- jecţie 10 7 spori/mIfectaţi10 I20o~~~~i;;'sus-I----...,..-...,..-----pensie Cu 1001sporiInjecţii la Olnbilic..şi mijloc100 spori/injecţieTemperatura şi URO°C Pînă•.la tem-jDepOZit cu răcirel140Cperatura ca- 94 % URmerei _12-20°C80-90% lJRPerioada inoculare-notare13-28 zile90 zile35-42 zile42 zilePerioada optimă de testareImediat dUPăIrecoltaredecembrieianuarie* după Wellvillg , 1976


ilOB .. PLAMĂ.DEAI,.AIn schimb intensitatea atacului diferă de la un tuberculla altul. Dacă în cazulaprecierii rezistenţei foliajului la Ph. infestans. frecvenţa şi intensitatea ataculuidau informatiile necesare aprecierii rezistentei. în cazul evaluării rezistenţeituberculilor 'intensitatea atacului nu aduce' informaţii utile deoarece untubercul atacat este pierduL Mai mult. chiar în cazul folosirii lor la plantat.Concordanţa şi reproductibiIitatea rezultatelor. Toate metodele de laboratorimplică un anumit grad de artificializare faţă de condiţiile naturale.generînd neconcordanţa cu rezultatele din cîmp şi o reproductibilitate spaţio-temporalălimitată.~Dacă. în cazul aprecierii rezistenţei foliajului la atacul ciupercii Ph. infestansnu se citează neconcordanţe şi reproductibilitatea redusă a rezultatelordin laborator şi cîmp, acest lucru se datoreşte unor elemente favorizante.Între acestea se evidenţiază preocupările mai intense de îmbunătăţirea metodelor. folosirea fungicidelor care pot masca eventuale neconcordanţeşi. imposibilitatea păstrării materialului ceea ce impune testarea lui încondiţii fiziologice şi de mediu apropiate de cele din cîmp. Cu toate acestease consideră metodele actuale prea "dure" pentru aprecierea rezistenţei orizontale,nediferenţiale. din cauza interferenţei dintre parcele (27).Şi în cazul aprecierii rezistenţei tuberculilor la Ph. infestans nu se semnaleazădezacorduri deşi gradul de artificializare al acestor metode este destulde ridicat, ceea ce se poate explica prin protecţia diferită a foliajului, şiprin alte elemente care determină cantitatea de spori ce ajung la tuberculi.Aprecierea cu note diferite a rezistenţei foliajului şi atuberculilor (8) este unadin consecintele artificializării metodelor de testare si duceJa disocierea integralităţiiindividului.· ,Dacă pentru controlul manei nu s-ar i~pune folosirea fungicidelor, probabilar apărea neconcordanţe evidente între rezultatele din laborator şicîmp. La fel, o dată cu generalizarea tra.tamentelor la tuberculi pentru controlulputregaiurilor uscate neconcordanţele semnalate pînă acum vor fiprobabil mascate.Testarea rezistenţei foliajului se limitează la perioada de creştere aplanteloL Pentru tuberculi nu există asemenea restricţii. Tuberculii nu manifestăfenotipic starea fiziologică în care se află, aşa că se face abstracţie devîrsta acestora. Oare variatiile rezistentei în functie de mărimea tuberculiloraceluiaşi soi nu se dato~esc diferenţelor de vîrstă? În plus, condiţiile demediu din momentul îmbolnăviriiîn cîmp şi în perioada recoltare-depozitare,sînt altele decît în perioadele recomanadate pentru aprecierea rezistenţei (tabelul1) sau în oricare alt moment al păstrării.Existenta unui număr mare de metode de testare a rezistentei tuberculilorarată tă metodica "cea bună" încă nu a fost elaborată, iar diferenteledintre rezultatele obţinute prin qiverse metode evidenţiază rolul parametrilordiferitelor elemente (temperatură, umiditate. data inoculării etc.) în manifestarearezistenţei orizontale.Neconcordanţe şi reproductibilitate scăzută a rezultatelor înregistratesînt semnalate frecvent. Compararea rezultatelor obţinute 1?rin cîteva metodede apreciere a rezistenţei tuberculilor la Phoma sp. arată că metoda are oinfluenţă mai mare decît soiul, locul de cultivare şi data testării (2). tn cazulrezistenţei la Fusarium sp. s-a constatat că reacţia soiurilor a fost destul dediferită cînd aprecierea s-a făcut prin două metode (11). O observaţie similară


REZISTENŢA TUBERCULILOR LA PRINCIPALELE CIUPERCI PARAZITE 211au făcut şi alţi autori (26) care arată că răspunsul soiurilor la atacul ciupercilorFusarium şi Phoma este puternic afectat de metoda de inoculare şi deindexul folosit pentru aprecierea rezistenţei, că un soi cu rezistenţă slabă încondiţii de laborator se va comporta probabil la felîn practică dar, un soi curezistenţă ridicată nu va fi în mod obligatoriu rezistent în condiţii de producţie.La acestea se mai poate adăuga că unele teste (7) califică soiul Desireeca sensibilla Fusarium sp., iar altele (6) îl notează cu 7, deci destul de rezistent.Desigur,s-au folosit metode diferite (tabelul 1). N~concordanţe de acestiel au semnalat şi alţi autori (16). Totuşi, existenţa unui număr mare de soiuride cartof cu rezistenţă ridicată la prindpaliiparaziţi(în special la Ph.infestans)demonstrează că metodele folosite au răspuns scopului chiar dacă repro...ductibilitatea şi concordanţa cu comportarea în cîmp nu este cea mai bunăLIMITELE METODELOR. POSIBILITĂŢILEDE ÎMBUNĂTĂŢIRELimitele metodelor folosite concretizate în neconcordanţe şi reproductibilitatenutocmai mulţumitoare sînt generate în bună măsură de folosireaaceloraşi metode pentru depistarea rezistenţeiverticale cît şi pentru evaluarearezistenţei orizontale. La aceasta se adaugă aprecierea rezistenţei tuberculilordupă aceleaşi criterii ca şi la foliaj.Dacă condiţiile optime de infecţie, recomandate de.marea majoritate ametodelor; sînt potrivite pentru depistarea rezistenţei verticale, ele sînt impropriipentru evaluarea unui caracter cantitativ, a rezistenţei .. orizontale.Cu toate că este demonstrat rolul adîncimii rănilor şi a numărului de sporide F. sulphureum în modificarea reacţiei. tuberculilor (16), se practică "forţarea"infectării (temperatură.ridicată, răni adînci, spori mulţi) ceea ce areca urmare anularea rolului .multor elemente care compun rezistenţa orizontală.În plus, numărul mic de indivizi folosiţi contribuie la neconcordanţelearătate, extrapolarea rezultatelor de la un grup de indivizi la populaţie putîndgenera. erori de scară în cazul unui caracter cantitativ (27). Prin condiţiileoptime de infecţie recomandate se poate aprecia capacitatea distructivă aparazitului, pierderea potenţială şi ma,i puţin rezistenţa orizontală a gazdei.Mai trebuie subliniat că metodele actuale fac abstracţie de aspectulepidemiologic, de rolul tuberculilor bolnavi .în transmiterea paraziţilorde laun an la altul deşi, acest lucru este frecvent evidenţiat (14, 23, 24, 26).Toatemetodele de testare urmăresc prognozarea evoluţieiunuifenomennaHual, boala, care se desfăşoară .în condiţiile de creştere a plantei şi în timpfizic. Ca această progn()ză să fie cît mai apropiată de realitate, metodele trebuiesă asigtlre condiţii similare cu cele din cîmp sau depozit. Considerăm căaprecierea. rezistenţei orizontale la foliajşituberculi, indiferent de parazit,trebuie să se facă în condiţiile tehnologiei 'de cultură şi păstrare, exceptîndfolosirea fungicidelor.TUBERCULII BOLNAVI SURSĂ DE INOCUL INIŢIALUnităţile de dispersie ale unei duperci (spori, organe,de rezistenţă,llliceliu) capabile să iniţieze boala sînt cunoscute sub numele de inocuLPentruinoculul existent la începutul unui proces patologic folosim termenul de inocul


212B. PLAMADEALAiniţial (ii) (18) .. Pentru cartof, sursele de ii sînt solul şi tuberculii de sămînţăinfectaţi şi/sau infestaţi.Chiar dacă rotaţia culturilor nu· urmăreşte doar reducerea ii dinso!,există convingerea că acest lucru se realizează. La fel, există suficienteinformaţiicare demonstrează rolul tubetculilor infectaţi şi/sa.u infestaţiîn transmitereaparaziţilorde la un aula altul. Înmulţireacartofului prin meristeme esteo recunoaştere a rolului tuberculilor bolnavi în epidemiologia bolilor. Cu toateacestea nu există date despre capacitatea soiuriUor dea transmite ii.Deşi importanţa cantităţii de ii asupra evoluţieibolilor variază cu caracteristicileparazitului, reducerea lui face parte din strategia controlului tuturorbolilor (25).în cazul ciupercilor cu capacitate mare de înmulţire şi răspîndire înspaţiul ca Ph.infestans, reducerea ii duce doar la întîrzierea epidemiei. Dacăsoiurile cu rezistenţă orizontală sînt practic "indiferente" la originea ii (internsau extern) pentru soiurile cu rezistenţă verticală sursa jnternă,.proprie,este "mortală". Acest tip de rezistenţă poate oferi protecţia doar împotrivasurselor externe, al infecţiei, nu împotriva rasei de Ph. infestans "păstrare"în tuberculi proprii, a autoinfecţiei (20). Testele de pînă acum sugerează căsensibilitatea ridicată la mană manifestatăde soiul Eba în ultimii ani se poatedatora autoeliminăriiincomplete a tuberculilor bolnavi deci păstrării în tubercuIia rasei compatibile. Oare soiul Sparten nu a "căzut" din acelaşi motiv?Pentru ciupercile cu capacitate redusă de înmulţire şi în special de răspîndire,de găsire a ţintei, ca Fusariumsp., Phoma sp., reducerea ii poateavea un rol important în controlul bolilor pe care le produc.Aprecierea capacităţii de transmitere a ii (autoeliminarea). Rezistenţaeste evaluată pe baza frecvenţei şi intensităţiiatacului. Datorită condiţiiloroptime de infecţie, frecvenţa tuberculilor infectaţieste mare aşa că nu se poateface diferenţierea genotipurilor. Se apelează atunci la intensitatea ataculuicare dă va.loarea rezistenţei orizontale dar, în acest caz nu mai are aceeaşivaloare ca la foliaj. Un atac cu intensitate redusă pe foliaj, permite acumulareaunei producţiiapropiate de normal. Un tubercul atacat, indiferent cît de adînca pătruns ciuperca este pierdut. În cazul cartofului de sămînţă este principa.lasursă de ii.Pentru o apreciere cît mai corectă a rezistenţei orizontale şi a capacităţiide transmitere a ii, este. necesar a se folosi tuberculi întregi la care sefac răni superficiale în cazul testării rezistenţeila paraziţii de rană. Inocularease face toamna, imediat dupărecoltare şi incubarea încondiţiile din depozit.Aprecierea finală se face primăvara; înaintea plantării.Nivelul rezistenţei se apreciază prin frecvenţa tuberculilor bolnavi,iar intensitatea dă măsura capacităţii de transmitere aii. Intensitatea puternicăa atacului va duce la autoeliminarea paraziţilor prin moartea tuberculilorbolnavi sau prin exteriorizarea unor simptome evidente, ceea ce îi vaelimina de la plantat.Dacă pentru ·evidenţierea rezistenţei verticale aceste condiţii pot finepotrivite, aprecierea supravieţuirii tuberculilor bolnavi, a autoeliminăriiacestora În condiţii normale de păstrare, dă măsura capacităţii de recîştigarea rezistenţei verticale a soiurilor cu gene R.


REZISTENŢA TUBERCULILOR LA PRINCIPALELE CIUPERCI PARAZITE 213B 1 B L Ia G R A FIE(1) B ha tia, K.S., Y ou n g, R. J. Reaction of potato. tuber slices to Phytophtora infestansin'Yela/ion to Physiologicalage Am. Potato J., 62, 9,.1985, 471- 478. (2) Cap ela n d, B. :B..,Log an, C.. A comparison of methods for testingtubers for gangrene resistance. Potato· Res.17, 1974, 350- 35 L. (3) .• Cu p Ş a, 1., •P 1 ă mă dea 1 ă, B. Stabilirea rezistenţei relativ.e atuberculilor de cartof la atacul ciupercii Phytophtora infestans (Mont) de By. în condiţii de laborator.Anale LC.C.S., Il, 1971, .77 - 89. (4) li o rac k o v a, V. p"ov08acnizkouskyrezistencebrambor proty fuzarioze hliz. Ochrana rostlin, 13, 1977, 25- 31. (5) Hor ac k o v a, V.Rezistence odrub bramboru proti fuzariova hnilobe behem skladovani. Rostlinna Vyroba, 26,1980, 918- 922. (6) Hor ac k o v a, V. Rezistence odrub svetoveho sortimentu brambor protifuzariove hnilobe. Vedecke prace vyzkumneho a slechtitelskoho ustavu bramborarskeh:l vHavlickove Brode. 8, 1981, 81- 90. (7)J e 111 i s, G. J. Screening potato clones for rezistanceto dry rot (Fusarium solani var. coeruleum). Ann. appl. Biol. 81, 1975, 417-418.(8) J o o s ten, A., •W o ude, K. v.d. Geniteurslijst voor aa1'dappel. rassen.. 1985,. C.O.A.(9) K a p şa, J. Reaction of potato cultivars to dryrot, gangrene and mixed rots. Ziemniak, 1985,150- 151. (10) Lac e y, J. Susceptibility of potato tubers to infection by Phytophthora infestans.Ann. appl. Biol, 59, 1967,257-267. (11) Lan ger fel d, Prufung des ReistenzverhaltensVan Kartofjelsorten gegenuber Fusarium coeruleum (Lib.) Sacc. PotatoRes. 2, 1979, 107 - 122.(12) Lan g ta n,F. A. The development of laboratory test for assessing potato varietal susceptibilityto gangrene caused by Phoma exigua var. foveata. Potato Res., 14, 1971, 29- 38.(13) Lea c h, S. S., Web b, R. E. Resistance of selected potato cultiva1's and clones ta Fusariumdry rot. Phytopythology, 71, 6, 1981, 623- 629. (14) Lea c h, S. S. Contamination of soiland transmission ta seedborne potato dry rot fungi (Fusarium spp.) to progeny tubers. Am. PotatoJ., 62, 1985, 129- 136. (15) O'B r i e n, M. J., R i c h, A. E. Potato diseases. Agriculturehandbook,474, 1976. (16) Pietkiewicz, J., Kapsa, J. Influence of spore dose 011.the reaction ofpotatotubers to dry (Fusarium sulphyrewn) Ziemniak, 1980, 113-123.(17)Piotrowski, W., Bozena Woiciechowska Perz, Pietkiewicz, J.Badania odpornosci bulw ziemrz.iakow na zaraze ziemniaczana (Phytopthora infestans (Mont)de Bary) . Biuletyn Instytutu Ziemniaka, 11, 1973, 45- 58. (18). Rob insa n, A. R. Diseaseresistanceterminology. Rev appl. Mycology, 48, 1969, 593- 606. (19) Rob ins o n, A. R.Horizontal resistance. Review Pl. Path. 52, 8, 1973,483- 50 1. (20) Rob ins o n, A. R. Plantpathosystems. Springer-Verlag 1976. (21) S te p p a n e n, E. Dependence oftuber fungal resistance011, 011, temperature and humidity. Potato Res. 27, 3, 1986, 315- 316. (22) S t e w ard, E.,HeI e ne, D. C., M c Cal m o n t, R. L., Wa sti e, The effect of harvest date ond the intervalbetween harvest and inoculation .011, the assessment of the resistance of potato tubers to late blight.Potato Res. 26, 1983, 101-107. (23) Tic k 1 e, H. J., Ba y d, A E W. The influence of theseed tuber in transmission of potato dry rot with a seleetive medium for the detection of propagulesof Fusarium solanivar. coeruleum in field soil. Patato Res. 17, 1974, 353. (24) Tiv ali, B.,J o u an, B., Le m ere han d, E. Etude de la transmission a la descendance de differentesespeces ou variitis de Fusarium responsables de la purriture seche des tubercules de pomme detene; role du tubercule de semence, du sol et de la plante. Potato Res. 29, 1986, 141- 162.(25)Va n de r P 1 a n k. Basic principles of ecosystems analysis In Pest control, straI, strategiesfor the future, Ed. R. L. Metcalf. National Academy of Science, Washington D. C., 1972, 109­118. (26) W e Il vin g, A. A Studies 011, the resistance of potato storage rots caused by Phomaexigua var. foveata and Fusarium species. The Swedish Seed Association Svalăv, Swedwn,1976, 131. (27) Z a do k s, C. J., Se hei n, R. D. Epidemiologynnd plant disease management.Oxford University Press. 1979.Predat comitetului de redactarela 25 iunie 1987Referent: dr. ing. N. Cojocaru.THE ASSESSMENT OF POTATO TUBER RESISTANCE TO THE MAIN FUNGIAbstractThe recomanded conditions for assessment of potata tubers resistance ta the main fungihigher temperature than in storage, many spores, short period for incubation, deep wounds)allows the emphasis of vertical resistance. For assessment of horizontal resistance, these canditionsare ta severe sa it is recomanded ta make this test under normal growing aud starage


214B.pL.ĂMADEALĂconditions, exeepiing the use of fungicides. The level of horizontal resistanee to Ph. infestans,Fusariurn sp., Phorna sp., is leaves and in tubers is assessed as attaek frequeney and intensityA low lovel of intensity on leaves allowa aeeumulation a more or less normal yield. A diseasedrtubers is last, irrespeetively how deep the fungns penetrated. Moreove, the diseased tubedare the main souree of initial inoeulum..This aspect of epidemiologieal irp.portanee of· di~e:.tsedtubers was not approaehed by auy method. A new method ir propsed whieh asseasses the levelof horizontal resistanee based on thefrequency iof disseased tubers. The in~ensity is estimatedbefore planting on dead and living diseased tubers. The·latter gives the probability of initialinoeulum dissemination and the reeovery of vertical resistanee eapacity of eultivars with Rgenes.TablesTab. 1 - The parameters of some elements of assessing the resistanee of potata tubrs. to Fusariurn sp. and Phomasp.DIE BEWERTUNG DER RESISTENZ DER KARTOFFELKONOLLEN GEGENOBERDER WICHTIGSTEN PARASITAREN PILZEZ usammenfassungDie vorgesehlagenen Bedingungen zur Bewertung der Resistenz der Knollen gegenuberder wiehtigsten parasitaren Pilze (h6here Temperatur als im Lager, viele Sporen, tiefe Wunden,kurze Period vonlnokulum - Bonitur) ermăgliehen die Beurteilung der vertikalen ResistEmz.Fur die Beurteilung der horizontalen Resistenz sin.d diese Bedingungen vieI zu streng und deshalbwird vorgesehlagen die Prufung unter normalen teehnologisehen Bedingungen, ohne VerwendungvonFungiziden, auszufuhren. Die Bewertung der Resistenz der Staude und der Knollen gegenuberPh. infestans, Fusariurn sp., Phoma sp. wird aufgrund der Frequenz und Intensitatdes Befalls ausgefuhrt. Eine sch,vaehe Intensităt den Befalls der Staudeerlaubt eine Ertragsakkumulationnahe dem normalen Ertrag. Eine befallene Knolle ist verloren abgesehen wietief der Pilz eingedrungen ist. N oeh mehr sie sind die Hauptquelle des Ausgangsinokulums.Dieser Aspekt der epidemiologisehen Bedeutung der kranken Knollen wird vOn keiner Methodeangegangen. Es \\Tird eine PrUfungsmethode vorgeschlagen, die eine Beurteilung der horizontalenbesistenz nur aufgrund der Frequenz der infizierten Knollen erlaubt. Die Intensitat des BefallsRird vor dem Pilanzen durch Zahlen der toten und lebenden Knollen von allen kranken Knollenweurteilt. Der Anteil der infizierten lebenden Knollen zeigt die vVahrscheinlichkeit der Dberbragungdes Ausganginokulumus und die Kapazitat der Wiedererlangung der vertikalen Resisenzbei den Sorten mit R. Genen an.Tab. J -TabellenIisteDie Parameter einiger Elemente der Methoden zur Einscllatzung der Knollenresistenz5'egenuber Fusarium sp. und Phoma sp.OUEHKA YCTO:!?IqIifBOCTll KJIYEHEll KAPTOcI:>EJIJI K OCHOBHbIMTIAPA3MTHbIM rPMEKAMPe310MeYcrrOBll5I, peKoMeH,n:yeMhIe ,n:rr5I oueHKH yCTOit'IHBOCTH Krry6Heit K OCHOBHhIM napa3MTHhIMrpH6KaM (60rree BbICOKa5I, 'IeM Ha CKrra,n:e TeMnepaTypa, MHO:>KeCTBO cnop, frry60KHe nopaHeHHH,KOpOTKHH nepHo,n: OT HHOKyrr5IUHH ,n:o OTMeTKH) n03Borr5IIOT BbI5IBrreHlie BepTHKa.rrJ:>Hoit yCTOH'IH­BOCTH. ,1J;rr5I Oll,eHKH ropH30HTarrbHoit yCTOH'IHBOCTH, 3ID ycrrOBH5I crrHIIIK1M cypOBbJ, rr03TOMYpeKoMeH,n:yeTC5I. rrpOBo,n:HTb TeCTHpOBaHlle B HopManbHblx ycrrOBH5IX KyITbTypbI H '


REZISTENŢA TUBERCULILOR LA PRINCIPALELE CIUPERCI PARAZITE 215Fusarium sp., Phoma sp npOH3BO,lurrCH Ha OCHOBaHHH 'IaCTOTbI HHHTeHCHBHOCTH rropax


Lucr. şt.. (Anale), I.C.~.C.Braşov,vot XVICERCETĂRI PRIVIND FACTORII CARE INFLUENŢEAZACONDUCTIBILITATEA ELECTRICĂ DIN ŢESUTURILETUBERCULILOR DE CARTOF1. BURZO*, F.NICULESCU*, V. FRÎNCU*, 1. . BOBOC'"NIcoLETA MIHĂILESCU*Cercetărileau fost efeCtuate în perioada 1984- 1986 cueartof din7 soiuri provenite de la LC.P.C. Braşov. Rezultatele obţinute au precizatcă determinareaconductibilităţiielectrice a ţesuturilor poate fi utilizată.pentru stabilirea duratei repausului vegetativ şi a m()mentt,llui de intrareîn vegetaţie a cartofului. Determinările efectuate la aceeaşi temperatllfăşi în aceleaşi ţesuturi, pot da indicaţii utile asupra gradului de lezare alcelulelor provocate de acţiunea microorganismelor. patogene,' îngheţuluisal:\ de lovituri şi presiuni.Cercetările efeetuatepînăîn prezent asupra cOIlductibilităţiielectrice auurmărit variatia acesteia în lichide, seminte etc. în cazul lichidelor s-a constatatcăvaloare~ conductibilitătiielectrice ~ariază în functie de continutul ionilor,mobilitatea lor şi de temperatură (3). iar cercetările'efectuate'cu seminţes-au finalizat prin realizarea unei metode conductometrice pentru stabilireaconţinutului în apă a acestora.Conductibilitatea electrică a ţesuturilor se datoreşte prezenţeiionilor(K+, Na+, CI-,H+ etc.) care se deplasează sprean()dul,respectiv sprecatodulconductometrului.Valorile conductibilităţii electrice a ţesuturilor sînt în general scăzute,datorită existenţei membranelor semipermeabile care reglează deplasareaionilor prin transport activ, facilitat etc. (4, 2).Deoarece în literatura de specialitate există puţine date referitoare lq.conductibilitateaelectrică a ţesuturilor din cartofi,. cercetările efectuate auurmărit să precizeze factorii care influenţează conductibilitatea şi posibili~tăţile de utilizare a 'acestor determinări.*LC.P.V.LL.F. Bucureşti.


2181. BURZO ŞI COLABORATORIIMATERIALUL FOLOSIT ŞIMETODA DE CERCETARECercetările au fost efectuate cu 7 soiuri de (,::lrtof. Pentru determinăris-a utilizat un conductometru OP 102, dotat cu un electrod OK 902 pentrulichide şi cu un electrod original pentru determinăriîn ţesuturi. Tensiunea demăsurare a fost de 0,2 V, curent alternativ, cu o frecvenţă de 3 KHz.S-a urmărit influenţa următorilor factori asupra conductibilităţii electrice:modul de efectuare a analizei; temperatura; durata de păstrare la diferitetemperaturi; însuşirile de soi; presiuni - lovituri; îngheţ; boli.Rezultatele determinărilor sînt exprimate în Siemens, care reprezintă.conductibilitateaelectricăa unui ţesut.cu rezistenţa de 10hm.REZULTATE OBŢINUTEModul de efectuare a analizei. Determinărle efectuate în sucul extrasdin tuberculii de cartofi soiul Super au dovedjt că valoarea conductibilităţiielectrice a fost în medie de 1220 microsiemens. In timpul perioadei postrecoltă,conductibilitatea electrică a suculuj nu a prezentat variaţii semnificative,datorită faptului. că nu au loc modificăriîn conţinutul.de ioni a sucului celular.în cazul tesuturilor,valoarea conductibilitătiielectrice a fost în mediede 626 microsi~mens şi a variat pe parcursulperio'adei de păstrare a tubercu­Iilor de cartof.Temperatura ţesuturilor şi anume mărirea valorii acesteia determinăcresterea conductibilitătii electrice a tesuturilor. Determinările efectuate auevidentiat cresterea conductibilitătii el~ctrice a tesuturilor cu 8,5-10,8 microsiemen~rC.' , ,Creşterea conductibilităţii electrice a ţesuturilor la temperaturi rid!catese poate explica prin influenţa acestui factor asupra .vitezei de deplasare aioniloLPentru a evita erorile cauzate de .variaţia temperaturii, determinărileau fost efectuate în aceleaşi condiţii (la 20°C).Durata de păstrare la diferite temperaturi a influenţat repausul vegetatival, cartofilor, determinînd modificarea conductibilităţii electrice a ţesutuilor.Determinările efectuate cu cartofi din soiul Super au evidenţiat că ceamai mică valoare a conductibilităţii electrice a ţesuturilor a fost determirtatăla recoltare (452 microsiemens în ochi) cînd tuberculii se află în repaus vegetativ.Pe parcursul păstrării, are loc creşterea conductibilităţii electrice a ţesuturilorcare corespunde cu intrarea în vegetaţie a tuberculiloLCele mai maricreşteri se produc în muguri, 98 microsiemens, după 110 zile de păstrare latemperatura mediului (tabelul. 1).Determinările efectuate la 7 soiuri de cartof au evidentiat că valorilemedii a conductibilităţU electrice a ţesuturilor sînt cuprinse î~tre 518 microsiemensşi 639 microsiemens (tabelul 2). Cele mai mari valori au fost determinatela soiul Ostara, care este un soi timpuriu şi la soiurile Suceviţa şiSuper care sînt semitimpurii.


FACTORI CARE INFLUENŢEAZA CONDUCTIBILITATEA ELECTRICA219Tabelul 1Conductibilitatea electrică a ţesuturilor din tuberculii de cartof păstraţi la 4 C şi la temperaturamediului ambiant11· L. d,p'''i-IVarianta Testul tareDupă. •. zile de păstrare:microsiemens21I55 89 110I I I172 297__'_4ITemperatura Ochi 452 467 552 553 550 - -ambiantRParenchimsubocular 526 553 582 648 560 - -Parenchimcentral 638 660 665 684 630 - -4°C Ochi 452 520 532 568 580 592Parenchim 526 535 548 554 560 580612616subocularParenchim centrat 638 578 581 583 601 610 713Tabelul 2Conductibilitatea electrică a ţesuturilordin 7 soiuri de cartofmicrosiemensSoiulTesut interiorTesutexteriorMediaOstaraSuceviţaSuperEbaDesireeMureşanSemenic575555513468485479467703663650608583568569639609590538534523518Aceste valori sînt corelate cu intrarea mai timpurie în veg~taţie a tu1.J~rculilordin aceste soiuri.Cea mai mică valoare a conductibilitătii electrice a tesuturilors-a determinatla soiul Semenic care a avut o perioadă mai lungă de repaus, vegetativ.Presiunile sau loviturile exercitate asupra tuberculilor de cartof produclezarea celulelor. Determinările de conductibilitate electrică efectuate în tesuturilelezate au scos în evidenţă corelaţia care există Între gradul de l~zarea membranelor celulare şi conductibilitatea electrică· a ţesuturilor (fig. 1).Se remarcă faptul că la presiuni de pînă la 3 kgf/cm 2 creşterea conductibilitătiielectrice a tesuturilor este relativ mică: 12 microsiemens. Aceasta sed~toreste lezării ~nui număr mai mic de celule.Presiunea de 6 kgf/cm 2 determină creşterea valorii conductibilităţiielectrice de 4 ori faţă de valoarea determinatăla probele expuse la o presiunede 3 kgf/cm 2 • La această presiune sînt lezate cele mai multe celule din tubercuI.Creşterea presiunii la 9 respectiv 12 kgf/cm 2 produce o creştere mică aconductibilităţii electrice a ţesuturilor, ceea ce dovedeşte că majoritatea celulelordintubercul au fost lezate la presiuni mai mici de 9 kgf/cm 2 •


220I. BURZO ŞI COLABORATORIIM1CROSIEMENS14904704601~·9J -:4404304204101.00o 3,-----r6 9I12Fig. 1 - Variaţia conductibilităţii electrice a ţesuturilor din tuberculi în funcţiede presiunea exercitată.îngheţul determină perforarea pereţilor celulari de către cristalele degheaţă. Determinările efectuate· la cartofii expuşi la temperaturile de îngheţau evidenţiat creşterea conductibilităţii electrice a ţesuturilor pe măsurascăderii temperaturii şi a prelungirii duratei de expunere (tabelul 3). Astfel,la temperatura de -2°C conductibilitatea electrică a ţesuturilor a crescut cu17 microsiemens după 17 ore de expunere şi cu 24 microsiemens după încă7 ore.Creşterea mică a valorilor conductibilităţii electrice a ţesuturilor aratăcă procesul de îngheţ afectează un număr foarte redus de celule din tuberculiiexpuşi la temperatura de -2°C.La temperatura de -4°C creşterea conductibilităţii electrice a ţesuturilora fost de 95 microsiemens în primele 17 ore şi 1118 microsiemens înurmătoarele 7 ore.


FACTORI CARE INFLUENŢEAZA CONDUCTIBILITATEA ELECTRICA 221Tabeh,l· 3Conductibilitatea electrică a ţesuturilor din cartofii expuşi la temperaturi deîngheţTemperaturaConductibilitatea electrică (microsiemens)iniţialdupă 17 oredupă 24 ore414414414431509305245516279 107La -6°C se determină o conductibilitate electrică a tesuturilor de 3 052microsiemens după 17 ore şi 9107 microsiemens după 24 d~ ore.Pe baza analizei conductibilitătii electrice a tesuturilor din tuberculiide cartof cu celulele complet distruse prin mojarare şi a ţesuturilor neafectates-a calculat procentul de celule afectate de îngheţ. Astfel, în cazul expuneriitimp de 17 ore la temperatura de -4°C sînt afectate 40/0 din celule, în timpce la _6°C sînt afectate 250/0 din celule. După 24 de ore de expunere la -6°(,procentul de celule afectate creşte la 78%'Bolile criptogamice şi bacteriene care afectează cartofii în timpul perioadeide păstrare distrug ţesuturile într-un mod specific modificînd conductibilitateaelectrică a acestora. .Comparînd valorile determinate în ţesuturilebolnave şi în cele sănătoase,se constată următoarele: Fusarium spp. distruge într-o proporţie mai redusăţesuturile, astfel încît conductibilitatea electrică a acestora creşte pînă la1300-1 500 microsiemens; pe măsura ce ţesuturile afectate pierd apa, valoareaconductibilitătii electrice scade la 230-310 microsiemens. Erwiniasp. produce creşt~rea conductibilităţii electrice a ţesuturilor afectate la8 000- 8 600 microsiemens. Valorile mari· indică faptul că sînt afectate unnumăr mare de celule (circa 750/0)' Phytophthora infestans determină creştereaconductibilitătiielectrice a tesuturilor în functie de faza atacului: într-o fazăincipientă de ~tac, valoar~a conductibilităţ{i electrice variază între 2 300 şi3000 microsiemens, într-o fază mai avansată, conductibilitatea electrică aţesuturilor creşte pînă la 7 600-8 000 misicrosiemens.CONCLUZII1. Cercetările efectuate au dovedit că determinarea conductibilităţiielectrice a ţesuturilor poate fi utilizată pentru stabilirea duratei repalisuluivegetativ şi a momentului de intrare în vegetaţie a cartofilor.2. Determinările efectuate în aceleaşi condiţii (soi, ţesut, temperatură),pot furniza indicaţii utile asupra gradului de lezare al celulelor produs de loviturisau presiuni, îngheţ sau atacul microorganismelor patogene.BIBLIOGRAFIE(1) B U R Z O, 1., Fiziologia şi tehnologia păstrării produselor horticole. Ed. Tehnică, 1986..(ţ.) FIN D LA Y, G. P., HOP E, A. B. Electrica'! properties of plant cells. Encic10pedia ofplan phisiology, 2 A, Springer Verlag, Berlin, Heidelberg, New York, 1976. (3) LI TE AN U, C.j


2221. BURZO ŞICOLABORATORIIR Ă DU LES U, R., Bazele membranologiei. Edit, Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984.(4) T ROS HIN A. S., Problems of cells permeability. Pergamon Press, 1966. (5) PA N­TA STI C O, E. B., Postharvestphysiology litmdling and utilisationof ti'opical and subtropicaljruit ani vegetablcs. The Avi Publishing ComFl. Inc. vVestport, Connecticut, 1975.Predat comitetului de 1'edactarela 20 iulie 1987Referent: dr. ing. S. lvI ureşan.RESEARCH ON THE FACTORS INFLUENCING THE ELECTRICAL CONDUCTIBILITYIN THE POTATO TUBER TISSUESAbstractThe research was performed in the period 1984 1986, using 7 potato cultivars withprovenance from LC.P.C. Braşov. The results obtained showedprecisely that the determinationof electrical conductibility intissues can beused in order. to establish the duration of thevegetative rest and the moment of vegetation beginning in potato crops. The determinationmade at the s,a,me temperature and in the same tissues may give useful information about thedegree of cells'damage due to the pathogene microorganisms, to the frost or blows and pressure.TablesTab. 1 - Elecrical conductibility in the tissues of potato tubers,preserved at 4°C at the temperatureof the environment.Tab. 2 -Electrical conductibility inthe tissues of 7 potatocultivars.Tab. 3 - ElectricaJ conductibility inthe potato tissues, submitted to frost temperatures.Fig. 1 -FiguresVariation of the electrical conductibility in tubeI' tissues, depending an the pressionexerted.UNTERSUCHUNGEN DERFAKTOREN DIE DIE ELEKTRISCHE LEITFĂHIGKEITDES KNOLLENGENGEWEBESDER KARTOFFEL BEEINFLUSSENZ usammenfassungDie Untersuchungen wurden in der Periode 1984-1986 mit Kartoffeln van 7 Sorten vomLC.P.C., Braşov ausgefuhrt. Die erhaltenen Ergebnisse zeigten, dass die Bestimmung der elektrischen Leitfăhigkeitdes Gebwebes zur.Ermittlung der Lănge der Keimruhe uIld des ZeitpuLţktsdes Vegetationsbeginns benutzt werden kann. Die Bestimmungen ausgefuhrt bei dersel.benTemperatur und an denselben Geweben gibt niHzliche Hinweise uber den Verwundungsgradder Zellen durch pathogene Mikrobrganismen, Frost ader mechanische Belastungen.T abellenlisteTab. 1 - Die elektische Leitfăgigkeit der Knollengewebe 'Ion bei 4 C und Umwelttemperatur.gelagerten KartoffelnTab.. 2 -:- Die elektrische Leitfăhigkeit der Gewebe 'Ion 7 Kartoffelsorten. .Tab. 3 - Die elektrische Leitfăhigkeitder Kartofteln die Gefriertemperaturen ausgesetzt waren-


FACTORI C,,\RE INFLUENŢEAZĂ CONDUCTIBILITATEA ELECTRICA223Lis(e der A bbildungenAbb. 1- Die Varianz der e1ektrischen Leitfăhigkeit der Knollengewebe in Abhăngigkeit vandem ausgesetzten Druck.HCCJlEL(OBAHllJI OTI!0CI1TEJlbHO AKTOPOB, BJll!!RIOm;I1X HA 3JlEKTPOITPOBOL(I1MOCTb TKAHEI1 KAPTOEJlbHbIX KJ1YEHEI1Pe310MeHCCJIeJl:OBamISI npOBOJl:HJIIICb B neplIOJl: 1984-1986 rr HaJl: 7 copTaMH KapTo


Lucr. şt. (Anale), I.C.P.C. Braşov, voI. XVIECONOl\1IE ŞIO~GANcIZAREINFLUENŢA· CREŞTERII GRADULUI DE MECANIZARELA CULTURA CARTOFULUI DE TOAMNĂ ASUPR:\ UNORINDICATORI ECONOMrCl .1. NAN, V. OLARIUDiferitele valori cercetate ale indicelui de mecani;>:are arat1'\. că pemăsură ce creşte gradul de mecanizare de la 35% la 79%,· consumul demuncă vie se reduce de la 31,6 ore om/tonă de cartof, la 6,7 ore om/tonă.Pe fondul creşterii cheltuielilor pentru lucrări mecanice, ca urmare a creşteriigradului de mecanizare, se· micşorează Într-o proporţiemult mai marecheltuielile pentru lucrări manuale, ceea ce conduce la reducerea cheltuielilortotale şi respectiva costurilor de producţie, cu cca 10%. Mecanizarea integralăa culturii cartofului influenţează favorabil şi asupra producţiei obţinute,ca urmare a diminuării pierderilor la recoltare.Mecanizarea reprezintă o componentă esenţială a procesului de intensificarea producţiei agricole (2) şi principala cale de creştere a productivităţiimuncii, îndeosebi la cultura cartofului (1).Necesitatea creşteriicgradului de mecanizare la cultura cartofului esteimpusă în primul rînd de volumul mare de muncă reclamat de unele secvenţetehnologice de cultivare (fertilizare, plantare, întreţinere, recoltare), cît. şidin cauza volumului mare al producţiei ce trebuie manipulată, transportatăşi depozitată, care presupun un efort fizic deosebit.Creşterea gradului de mecanizare necesită însă pe de altă parte sporireaconsUlTIurilor energetice, în principal a consumului de energie fosilă, cu implicaţiiasupraînsuşirilorfizice ale solului, prin creşterea gradului de tasare(3) şi a indicelui de vătămare al producţiei şi respectiv asupra cheltuielilorde producţie şi producţiei nete obţinute.tn condiţiile creşterii preţurilor la materii prime, materiale şi energie,a penuriei de combustibil fosil, se impune studierea implicaţiilor creşteriigradului de mecanizare asupra unor indicatori economici, cît şi reevaluareagradului de mecanizare la cultura cartofului, în condiţiile specifice ale diferitelorzone de favorabilitate ecologică a ţării noastre.


2261. NAN, V. OLARIUMATERIALUL FOLOSIT ŞI METODA DE CERCETAREîn scopul. stabilirii modului cum influenţeaza· creşterea gradului demecanizare la cultura cartofului de toamnă, asupra unor indicatori economici,au fost analizate mai multe variante tehnologice de cultivare a cartofuluipentru consum toamnă-iarnă, neirigat, prin graduarea unui număr de 4 factori,respectiv secvenţele tehnologice care reclamăcel mai mare efort de muncăvie şi anume:a) pregătirea materialului de plantare, inclusiv depozitarea cartofuluipentru sămînţă: manual, în cazul păstrării în silozuri de pămînt; mecanizat,în cazul păstrării în depozite moderne;b) plantarea, cu maşinile 4 SaBP-70; 6 SaBP-70; 4 SAD-75; 6 SAD-75;c) întreţinerea culturii (prăşit): manual; parţial mecanic; mecanizat;d) reealtarea eartafului: semimecanizat, cu maşini de scos; mecanizat,cu maşini de scos şi încărcat, inclusiv condiţionarea cu JSIC-30.LavariaI}t~l~· ~erce12a,te, cţl yal()ri •.• difefite ale indicelui de mecanizare,s-au analizat patru. indiq;lt.9fJ.şia,nume:•. prod cţivitateallmuncii, consumulde energie activă directă, costul producţiei şi producţia netă. Influenţa varianteide recoltare asupra indicatorilor economici cercetaţi, s-a analizat şi prinprisma indicelui de vătămare, cu implicaţii asupra producţiei nete obţinute.Indicele gradului de mecanizare s-a calculat după o formulă utilizatăde (2), în funcţie de raportul dintre volumul de lucrări mecanice şi volumultotal al lucrărilor mecanice şi manuale;L.~f. X 121.m. = -------(1)(L.M. X 12) + L.m.care:I.m. = indici de mecanizare (%);L.M. = lucrări mecanice (ore);L.m. = lucrări manuale (ore).Productivitatea muncii, exprimată prin consumul de muncă vie pe tonade produs obţinut,.s-a calculat prin rap9rtarea volumului total de muncă,la. volumul producţiei:W.m.=M.v.P.m.în care:W.m. = productivitatea muncii (ore om/tonă);M.v.. muncă vie (ore lucrări mecanice + ore lucrări manualelahectar);P.m.= producţia medie (tone/ha).Consumul de energie activă directă (energie umană, energie animală,energie electrică, energie fosiIă), calculat pe baza normelor de muncă în vigoare*şi a coeficienţilor de echivalare stabilite. de (4).E.a.d. = (M.v. X K.v.) + (E.e.) + (M X K.m.) + (ZPA X 16 K.a) (3),* Norme de producţie şi de consum de. motorină (1985). Norme tehnice de muncă pentruunităţi agricole de stat şi cooperatiste (Lucrări manuale şi cu tracţiune animală în producţiavegetală) - 1983.(2)


INFLUENŢA CREŞTERII GRADULUI DE MECANIZARE221în care:iE.a.d. = energie actiVă directă (kvVh/ha):;M.v. = muncă v;ie (ore lucrări mecanice + manuale/ha) 1E.e. = energie electrică (kWh/ha); ,M. = motorină (litri/hCi); .Z.P.A. = zile perechi :tracţiuţ~e animală/ha;K = coeficient ;de echivalare specific.Costul producţiei obţinute s-a calculat prin raportarea cheltuielilor totalede producţie la producţia. Uledie: .în care:în care:în care:in care:P.e. =Ch.p.P.!p.P.C. - cost de producţie (lei/t);Ch.p. - cheltuieli de producţie. (lei/ha);P.m. = produGţia medie. (tone/ha);P.u. = P.ev. -P.t.P.u. producţia utilă .(tone/ha) ;P.ev. producţia evaluată (t/ha);P.t.'= pierderi totale de producţie (t/ha) ;P.t. = p.r. + Lv. + a.p.) X P.ev.100p.r. = pierderi de recoltare (%);Lv. = indice de vătămare (0/0);a.p. = alte pierderi (o/ri).Indicele de vătămare exprilnă pierderile potenţiale din cursul păstrăriidatorită dep~ecierii luberculilor prin vătămări mecanice;în care:Lv. -0,1 V.li; + O,3V.m. + 1. V.g. (7)V.u. vătămări uşoare (%);V.m. = vătămări medii (%);V.g. = vătămări grave (%).(4)(5)(6)REZULTATE ŞIDISCUŢIIAnaliza com.parativă a indicatorilor cercetaţieVidenţiază"că,pe măsurăce creşte gradul de mecanizare se reduce consumul de muncă vie (tabelul 1).de la 31.6 ore om/tonă, în varianta cu indicele gradului de mecanizare celmai scăzut (35%), la 6,7 ore om/tonă, în varianta cu gradul de mecanizarecel mai ridicat posibil (790/0) la actualulnivel de dotare cu echipament tehnic.


Variaţia unor indicatori economici în funcţie de gradul de mecanizare a culturii cartofului de toamnă, neirigat (sector cooperatist)TabelulProducţia evaluată: 2.5 t/halfb'~rotz~~O~Indicatori UMIndicele gradului de mecanizare (%)I I35,0I37,2I39,7 42,0I I45,0155,8 I60,3 I 66,4 I 70,7 I 79,9I IrecoltaTe semimecanizată\recoltaTe. mecanizată1. Consum de ore amimuncă vie tonă 31,6 29,5 26,7 25,3 22,5 15,8 13,7 10,8 9,5 6,7% 100,0 93,4 84,5 80,1 71,2 50,0 43,4 34,2 I 30,1 ' 21,2Consum de energieI- motorină llt 5,7 5,7 5,8 5,9 6,0 6.3 &" 6.4 6.5 6,6 6,8% 100,0 100.0 I 101,7 103,5 105.3 110.5 112,3 114.0 115.8 119,3-total energieactiva directă kWh/t 67,0 67,1 67,1 67,5 67.5 68.3 68.3 68.3 68.7 69.7-'% 100,0 100.1 100,1 100.7 100,7 101,6 101,9 101,9 102,5 104.03. Cost producţie lei/t 731 '720 708 694 683 712 699 686 672 661I % 100 98 97 95 93 97 96 94 92 90IIlm = 35%: sortare şi calibrare manuală a tuberculilor de sămînţă. plantare cu maşina 4SaBP-70; prăşit manual recoltare prin adunare manuală in urma maşinilorde "scos;Im~ == 79%: sortare şi calibrare mecanizată,plantarecu maşina 6St\D-75; pr'dşit mecanizat, recoltare şi calibrare integral mecanizată.II


jNFLUENŢA CREŞTERII GRADULUI DE MECANIZAREIndicele de mecanizare de 79% poate fi obţinut prin folosirea integralăa sistemei de maşini pentru cultura, cartofului*,stabilităprinDecretul nr. 279{1984. Cea mai mare influenţă asupra indicelui de mecanizare şi respectiv acosturilor de producţie o are folosirea maşinilor de recoltare şia-instalaţiilorde condiţionare a producţiei.Creşterea productivităţii .muncii ca urmare a creşterii gradului de meea-:­nizare de la 350/0 la 79°/c>, determină o .creştere a consumului de motorinăcu circa 190/0' In ceea ce priveşte consumul total de energie activă directă;acesta este aproximativ egal la toate variantele, fiind cuprins între:67şi 69;7 kWh/tdnă de •cartof.Creşterea gradului de mecanizare. are influenţă şi asupra costur.ilotde producţie. Pe fondul creşterii cheltuielilor pentru lucrări mecanice,. caurmarea creşterii gradului de mecanizare de la 350/0 la 790/0' se reduc într-oproporţie mult mai mare cheltuielile pentru lucrări manuale prin reducereaconsumului de muncă vie cu 78,8 % (tabelul 1), fapt care conduce la reducereacheltuielilor totale de producţie şi respectiv:. a costurilor cu 10%'Mecanizarea integrală a •• recoltării eartofului influenţează favorabil şiasupra producţiei efectiv obţhiute,cau.rmare â: diminuării pierderilor larecoltare.Astfel, la recoltarea cu maşina de scos şi încărcat E-684, pierderile sîntde numai/40/0, faţă de 8,1'--15,6 % larecoltareasemimecanizată cu maşinil~de sCos (tabelul 2), deoarece se reduc pierderile detuberculi pe sol şiacoperirii acestora cu. pămînt în. cursuldislocării' (în sol).datorităIn ce priveşte însă pierderile de producţie, ca urmare a vătămătilormecanice a .. tuberculilor la' recoltare,condiţionare şi preluare a producţiei,rezultatele obţinute sînt diferite în funcţie de varianta de. recoltare şi utilajulfolosit. .Pierderile de tubereuliTabelul 2la reeoltarea cart.ofului din soiul Desiree, folosind diferite utilaje, In anii1978-1981*Utilajul folosit.I Pierderi pe sol I Pi"",,, In ,,1ITotal pierderia) Reeoltarea semimecanizată cu:- maşina de scos MSC-l* 5,4 10,2 15,6- maşina de scos MSC-2 3,4 4,7 8,1b) Reeoltarea mecanizată cu:- maşina de scos şi încărcat E-684 1,9 2,1 4,0• Textura s~lului: luto-argiloasă (e.A.P. Hălchiu), luto-nisipoasă (LC.P.e. Braşov - ferma de produr:ţie) şi nisipoutoasă(C.A.P. Ghimbav - lunea Birsei).Procentul cel mai mare de tuberculi vătămaţi (23,10/0) rezultă la recoltareacu maşina de scos cartof pe un rînd (tabelul 3) şi respectiv cel mai mareindice de vătămare, de 6,030/0' La recoltarea cu maşina de scos şi încărcat'" Cultivator pentru pregătirea patului germinativ (CPGC-4); maşini de calibrat cartofsămînţă (MCC-60, KSP-15); maşini de plantat; maşini sau echipament de erbicidat; cultivatoarept. prăşit şi rebilonat; maşini de stropit; maşini de tocat resturi vegetale (MTV-4); maşinade scos şi încărcat cartof (E-684) şi instalaţia de sortare şi condiţionare a cartofului(ISIC-30).


230~AN, v., QLARIUŢabelul 3Vătămarea tubercuIilor 'la .recoItarea semimecanizată şi mecanizată a c~rtofului din soiul Desireeîn anii 1978 1981Utilajul folositVătămări (%)uşoare mijlocii grave totalIndice devătămare •Masina" de SGOSMSC-1Masina de scosMSC-2Maşina de scos şi ,încărcat E-68415,0 5,2 3,0 23,1 6,0311,9 2,7 1,8 16,4 3,805,0 3,0 3,2 11;2 4,60'" Indicele de vătămare exprimă pierderile potenţiale din cursul păstrăriicartofului, datorit.ă deprecierii tuberculilorvătămaţi 1~ diferite grade.E-681, deşiproc~I)Julde tuberculivătămaţi este mairedus (11,2%), datorităcreşterii procentului de vătămărigrave, indicele de vătămare are valoareamai mare cu 0,8%' comparativ cu recoltarea cu maşina de scos cartof pe2 rînduri, .MSC-2.în cazul recoltării în f1ux industrial respectiv cu maşina E-684şi instalctţiaISIC-30in


INFLUENTA CREŞTERII GRADULUI DE MECANIZARE231Calcululprodutţiei utile scoate înevide:nţă că nuc există deosebiri întrevariantele deretoltare semimecal'lizafă,.L..tuMSC-2' şi mecanizat în flux,cuE-684 +ISIC-30, cU toate că pierderile prin păstrare sînt mai mari încazul recoltării mecanizate (tabelul 5). în ambele situaţii producţia utilăreprezintă circa 82% din producţia obţinută.Rezultă că, în condiţiile creşterii consumului de motorină cu 27,51/ha,prin sporirea gradului de mecanizare de la 35% la 79%' se asigură sporireaproductivităţiimuncii, economisind circa 78 ZO/ha, o reducere a cheltuielilorde producţie cu 1 750 lei/ha (tabelul 6) şi diminuarea însemnată a pierderilorde tuberculi la recoltare (tabelul 5).Tabelul 5Pierderile totale de producţie încursulrecoltări.işi păstrărH cartofului în funcţie de utilajulfolositProducţia medie: 25 t!haProducţia utilăPierderi prin Total pierpăstrarePierderi la deri (la re-Varianta de recoltare recoltare (indice de coltare % dinvătămare) + păstrare} t/ha producţia(%) % evaluata.IIa) Semimecanizat :- cu maşina de scos MSC-l 15,60 12,53 28,13 17,97 71,9- cu maşina de scos MSC-2 8,10 10,30 18,40 20,44 81,7b)Mecanizat.- cu maşina ţie scos şi ÎncărcatE-684 4,00 14,70 18,70 20,33 81,3Tabelul 6Influenţa creşterii gradului de mecanizare de la 35% la 79% asupra unor indicatori economici,la cultura cartofului de toamnă neirigat, în sectorul cooper~tistProducţia medie: 25 tjhaIndicatori ...UMIndice demecal1izare35% 79%11. Consumul de forţă de muncă zo/ha 98,75 20,942. Consumul de motorină l/ha 142,50 170,003. Consumul total de energie activă directă kWh/ha 1675,0 1742,54. Cheltuieli de producţie lei/ha 18275 165255. Producţia ut_i_Iă .__~ t/'-h__a- 20,40° ~_-----~ 20,33.. La recoItarea semimecanizatăcu MSC-2.CONCLUZII1. Mecanizarea integrală arecoltării şi condiţionării cartofuluide toamnădetermină o uşoară creştere a indicelui de vătămare cu 2,2-4,4°1, la condiţionareaproducţiei cu instalaţia ISIC-30, însă asigură reducerea pierderilorla recoltare cu 4,1-11,6 % , faţă de recoltarea semimecanizată.


2132',.,;2; .:Creşterea.gpadplui de· Illecanizare alucrărHor îu,cultura.·. ca.rt()fuluipermite, (> 'cI:e,ştere"însemnată aproductiyităţii·iÎp.; condiţiile. obţinerii · .• une~producţii utile asemănătoare.cu ·recoltarea. şi .condiţionaţea semirtlecanizată"Bl B LI o G R A FIE(l)Be r in d ei, M. Tehnologia de producere a cartofului în vederea recoltării cu combina, înl.!olumul Recoltarea, preluarea, depozitarea şi valorificarea cartofului, Redacţia de propagandăagricolă pag. 9, Bucureşti, 1980; (2)Bi an u 1.,(3) Ma r ghida n A.,e Eficienţa, economică·a mecanizării agriculturii, Ed. Ceres, Bucureşti, 1982; (4) Ca nara c h e, A. B eri n d ei, M.,Ve r en c i u c, St. AI ex a n d r e s c u, G., A s vad u r o v, H., Rad u, L., Zonareatere~iurilor dupăpretabilitate pentru recoltarea cartojului cu combina, Lucrări ştiinţifice, LC.P.C.Braşov, voI. XIV, 1985; (5)T e Ş u, 1., Ba g hin s c h i,V. Energia şi agricultura, Ed. Ceres,...Bucureşti,1984.Predat comitetului de redactarela 20 iulie 1987Referent: ing. 1. MezabrouvszkyTHE INCRE~SED MECHANI~ATION DEGREE IN AUTUMN PO·GROWHfG U~ON SOME ECONOMICAL INDICESAbstractThe researchof variousvalu.es of the.:fuechanization index 'show that a:s 'the mechanization .deqree increas~sfroIlJ. 35 to 79 per cent, the expenditure of living work reduces from 31,6met).ţh'ours potato ton ta 6,7' hours.a t~l1' As the expenditures for mechanical work increase,as a result. of. mechanization degree, the expenditures for manual work decrse at a' much'h'igher rata, whţch leeds to a reducing of total expenditures and respectivelyof the productioncpsts by almost ;10 per cent. The fuU mechanization of potato growing influences on a favourableway the yields, as a result of dimihished losts at harvesting.TablesTab. 1- Variationof some economical indices depending on the menhauization degree inautumn potato cultivation, without irrigation (co-operative sector),Tab. 2 - Losts of tubers at harvesting potato cultivar Ddsiree, using various tools in '1978'--1981. •Tab. 3 - Damage produced to the tubers at haH lTI.echanized and fuIl mechanized harvestingpotato cultivar Desiree in 1978-1981.Tab. 1 - The damage index at harvesting, conditioning and reception of potato cultivar Desiree,invarious harvesting.conţlitions, in 1978- )981. ..' '.... ..•Tab. 5. ~ Totalşroduction lasţş~uring th~ harvesti,ng; and, the preserv~tion of potato~s,depending on, the equipmenf used.Tab. 6 - Th&'influence ·afaniucr.eased mechauizafÎon degreefrom 3:5 to 79 per cent upan the economicalindiceş,inaritumnpotatogŢowingwithOptirŢigati,Qrl,in tţle co-operative sector.


IN~~LUE.NŢA CREŞTERII GRADULUI DE MECANIZARE233DER EINFLUSS DER ERHOHUNG DES MECHANISIERUNGSGRADES IM HERBSTKARTOFFELBAU AUF EINIGE WIRTSCHAFTLICHE INDIKATORENZ usammenfassungDie verschiedenen berichtigten Werte des Mechanisierungsindex zeigen, dass mit derErhohung des Mechanisierungsgrades van 35% auf 79% sich der Verbrauch an manuellerArbeit van 31,6 Stundenjt Kartoffeln auf 6,7 Stundenjt vermindert. Bei steigenden Ausgabenfiir mechanisierte Arbeit, aufgrund des Mechanisierungsrades, vermindern sich in grasseremUmfang die Ausgaben fur manuelle Arbeit, was zu einer Senkung der Gesamtsausgaben bzw.der Produktionskosten mit ca. 10% fi. hrt. Die Gesamtmechanisierung des Kartoffelbaus beeinflusstgunstig auch den Ertrag aufgrund der Senkung der 'Ernteverluste.TabellenlisteTab. 1 - Die Varianz einiger wirtschaftlicher Kennziffern in Funktion van dem Mech3.nisierungsgradder Herbstkartoffeln (genossenschaftlicher Sektor).Tab. 2 - Die Knollenverluste bei der Kartoffelernte der Sorte Desiree, unter Verwendungverschiedener Gerate,.in den J ahren 1978 - 1981.Tab. 3 - Die Beschadigung der Knollen bei der halbmechanisierten und mechanisierten Kartoffelernteder Sorte Desiree in den Jahren 1978- 1981.Tab. -4 - Der Eeschadigungsgrad bei der Ernte, Aufbereitung und LTbernahme der Kartoffelnder Sorte Desiree bei verschiedenen Erntevarianten in der Periode 1978- 1981.Tab. 5 - Die Gesamtverluste bei der Ernte und Lagerung der Kartoffeln in Funktion von denverwendeten Geraten.Tab. 6 - Der Einfluss der Steigerung des Mechanisierungsgrades van 35% bis 79% auf einigewirtschaftliche Kennziffern bei unbewasserten Herbstkartoffeln im genossenschaftlichenSektor.BJUUIHHE ITOBblillEHI1R CTEITEHI1 MEXAHl13AUMl1 ~B B03,L:(EflbIBAHI1I1OCEHHErO KAPTO{])EJlR HA HEKOTOPbIE 3KOHOMl1QECKME ITOKA3ATEJlMPe310MePa3JIH'IHhIe H3y'IaBnmeCH 3Ha'IeHHH IIOKa3aTeJIH MeXaHIlJaIJ;HH rrOKa3hIBaIQT, qTO rro MepeB03pacTaHHH CTerreHH MeXaHH3aIJ;HlI C 35% ,I(O 79%, 3aTpaThI iKHBOro Tpy.na cOIcpaTHTcH C 31,6qerrOBeKOqaCOB Ha TOHHy KapTOcPeJIH .no 7,7 qeJIOBeKOtIaCOB Ha TOHHy. Ha cPoHe rrOBbIIlleHHH 3aTpaTHa MeXaHHtIeCKHe pa60ThI, B pe3YJIbTaTe rrOBbIIlleHHH CTerreHH MexaHH1aIJ;HH, yMeHbIllaIQTCH BHaMBoro 60JIbIlleM 06beMe 3aTpaTbI Ha py'IHoii Tpy,I(, tITO Be,I(eT K CHHiKeHHIO 06IIJ;HX 3a-rpaT IICOOTBeTCTBeHHO rrpOH3BO,I(CTBeHHbIx 3aTpaT, rrpHMepHO Ha 10%. ITOJIHaH MeXaHH3aIJ;HH'KyJIbTyPlllKapTocPeJIH 6JIarOrrpHHTHO BJIHHeT H Ha ypoiKaiiHOCTb, BBH,I(y CHHiKeHHH rrOTepb rrpH y6opKe.llepellellb ma6JlulţTa6Jl. 1 - BapHaIJ;HH HeKoTopbIX 3KOHOMHQeCKHX rroKa3aTeJIeiÎ B 3aBHCHMOCTH OT CTerreHH MC­XaHH3aIJ;HH KyJIbTypbI KapTmpeJIH oceHHero, HerrOJIHBHOro (KoorrepaTHBHbIH ceKTop).Ta6Jl. 2 - IToTepH KJIy6HeH rrpH y60pKe KapTotPeJIH copTa ,L:(e3Hp3, c rrpHMeHeHHeM pa3JIHtIHoro060py,I(OBaHHH, B 1978-1981 r.Ta6Jl. 3 _ IToBpeiK,I(eHHe KJIy6HeH rrpH y60pKe KapTmpeJIH copTa ,L:(e3Hp3 rrOJIyMexaHH3HpOBaH­- HbIM H MexaHH3HpOBaHHbIM crroc06oM, 1978-1981.Ta6Jl. 4 - IToKa3aTeJIb rrOBpeiK,I(eHHH rrpu y60pKe, KOH,I(HIJ;HOHHpOBaHHH II rrpneMKe KapTotPeJIHcopra ,L:(e3Hp3, B pa3JIntIHbIX BaplIaHTax y60pKH, BrrepHO,I( 1978-1981 r.Ta6Jl. 5 - 06IIJ;IIe rrOTepH ypoiKaH BO BpeMH y60pKH II xpaHeHHH KapTOQleJIH, B 3aBHCHMOC1llOT rrplIMeIDIBillerocH 060py.n


Lucr. şt. (Anale)/ l.C.P.C. Braşov, voI. xyrSPORIREA.EFICIENŢEIPRELUCRĂRIIINDUSTRIALE,A CARTOFULUI PRIN FOLOSIREA SOIURILORSPECIALIZATEI. NAN,.S. MUREŞAN,L.BLAGA*Analiza consumurilor energetice la .. fabricarea fulgilor. din cartofscoate în evidenţă că energia consumată depăşeşte energia obţinută, caurmare în primul rînd, a unor consumuri specifice de materie primă mari,datorită calităţii materiei prime folosite. Folosirea soiurilor specializatepentru prelucrare industrială, cu un conţinut ridicat în amidon şi respectivîn substanţă uscată, reprezintă principala cale de reducere a consumurilorspecifice la unitatea de produs finit. De asemenea,. transformarea in.dustrialăa cartofului în preparate şi seinipreparate, ocazionează indirect însemnateeconomii de energie, îndeosebi în procesul de preparare acartofului înbucătăria casnic~. Recalculînd bilanţllienergeticla fabricarea fulgiJpr' dinc§1rtof, în condiţiilefolosirii soiurilor şpecia,lizate şi prin luarea. în consiqera,reac economiilor ocaiionate de utiliz~reaîn alimentaţiea acestora, este posibilăobţinerea unui bilanţ energetkpozitivşirespectiv o redueere a ponderiicheltuielilor.materialeîn structura' 'eo.sţului de produeţie.în perioada 1~55-1983, ţn toate ţările europene mari,cultivatoare decartof, cantităţileprelucrate industrial au spori't:'de aproape 3 ori (1). în S.U.A.din producţia totală de cartof 48% este destinată prelucrării industriale, încea mai mare parte pentru obţinereaproduselor alimentare derivate din cartof~2).; De altfe1,piin transformarea cartofului în semipreparate şi preparatevaloarea energeticăla unitatea de produs creşte, de peste 4 ori în cazul fulgilor~e cartof, comparativ cu cartoful proaspăt (3).i în afară de creşterea valorii energetice a produselor obţinute, efecteleprelucrării industriale sînt rp.ultiple $i anume:: - posibilitatea valorificării integl'ale şi superioare aprod-ucţiei, inclusivti cartofilor căzuţi la sortare;. .2 reducerea capacităţii de depozitare, a consumurilor energetice şi apierderilor aferente; .. . . _- diminuarea consumului de timp pentru pregătirea în "bucătăriacasnică, în contextul modernizării vieţii, îndeosebi în mediul urban.* Întreprinderea de Prelucrare şi Industrializare a Cai'tofului.


236 1. NAN 'ŞI COLABORATORIIExistenţa unei industrii de prelucrare a cartofului şi în ţara noastrăimpune astfel dezvoltarea studiilor şi cercetărilor de eficienţă, în scopul Îmbunătăţiriirezultatelor economica-financiare obţinute de unităţile prelucrătoare,cît şi pentru promovarea acelor produse care asigură cele mai marieconomii băneşti, de energie şi de timp la utilizatorul final.MATERIALUL FOLOSIT ŞI METODA DE CERCETAREPentru elaborarea prezentului studiu au fost analizate rezultatele deproducţie şi economice la fabricarea fulgilor din cartof, În cadrul I.P.LC.Făgăraş,


SPORIREA EFIC1.E~I ~.i'.ELt1C~INPUSTRIALEDe asemenea, ponderea relativ mare în structuraconsu.tnurilor energetice,..• o are energia termică şi .anum.e, 21 0/0' Aceasta.este nec.esarăin.primulrînd pe~tru operaţiile de opărire şi fierbere a tuberculilgr şi respectiv pentru\lscal'ea piureului. rezultat în vederea obţinerii fulgilor.Energia electrică are o pondere redusă,


I. N,AN ŞI COLABORATORI!!~ăspîrr~it~a •• mai ••••• redtrsăa .soillril~~i·afuidonoase, .. speci~lizate ..... pentruprelu~~are4:'inClustriaIă,se'Cl~t~reazăfqptuluică.sînt maitardive~ iar produc..ţiilepri realizate efectivCle'căt~eunit~ţile~ultivatoarenydepăşesccele()bţi~utell culti~area soiuluiDesiree. De asemenea la valorificarea cartofului 'dina~est~i5;oiurinu)'se' ţi,ne seam?-;,de conţinutul în amidon şi substanţă uscatăaltunerculilor.Folosirea' 'sdiurilorspeciâlizclte î pentru .prelucrareaiIlClustrialăcu. unconţinut ridicat în amidon şi respectiv în'substanţă 'uscată; 'reprezintă astfelocale importantapentru.·reducerea',consumurilorspecifice de materie.primă,daF şio,.,c~ndttiepe~truobţinerea ~l1or. produse ide' calitate.S'e imPllneastfel găsirea unor soluţii,pentru stimularea uniţăţilor agricoledinzona !de afluenţă a fabricilor de prelucrare industrială a cartofului,pentru cultivarea soiurilor specializate.iIDiihtre măsuri:lecele' mai urgente care se impun în acest scop, sînt celelegate;ide'asigurairea cartofului de sămînţă din aceste soiuri cu păstrare centralizatăa acesteia în depozitul unităţii de prelucrare industrială şirepsectivstabilirea unor preţuri,de, producţie.; diferenţiate în funcţie de conţinutul înamidon şi substanţă uscată al tuberculiloL, Transfor:rn,a.reainduştria.;tă acartofului ,ÎIl.preparate!şi semipreparate,oCqzionează însă, indirect însemnate. economii de energie.Astfel,ca.rtoful proaspăt, ce se consumă ca a.liment, pînă ajunge înstadiul de mîncare pregătită, necesită o serie de operaţii de păstrare în depozite,manipulări, transport, cît şi pregătirea propriu-zisă.Toate aceste operaţii reclamă consumuri de energie şi spaţii mari dedepoziţare, datorită.volulIl\lltlidepeste 8 ori Itlai,mare faţă de produsul ,,fulgi"obţinut prin prelucrare industrială (tabelul 3) . Faţă de cca 294 kW/h energienecesară pentru efectuarea acestor operaţii,.aferente cantităţii de 8,5 t cartofconsumspedfic, pentru o tonă de fulgi se consumă numai 82 kWjh. De asemenea,cheltuielile ocazionate de aceste operaţii se reduc de la 2 645 lei pentru'cele 8,45 t cartof, la 3131ei pentru ,0 tonă de fulg~.Tabelul 3ConsumuriÎe ener~~tice şi cheltuielile pentru păstrare, transport şi manipulat fulgi cartof, corn.·'parativ cu cartoful proaspătFulgi cartof (1 t) Cartof proaspăt (8,4 t)D€lPozitareÎncărcatTransport*SpecificareDescărcatT{>tal.Diferenţă (economie)consumuri energetice;t~)t \ ~~i~iI~~2,43 X0,04 X79,35 6,75O,O{ , X81,66 6,75-211,78 -":16,45cheltueliaferentelei300,03,326,03,3392,6-2712,4consumuri energeticetotalkWjh20,0·0,'32273,00,32293,64Xdin caremotorină1cheltuieliaferentelei---....,:-------------;------X 2550X 2923,2 49;7,X 2923,2 3 105XX;.\!'" Tarif unic al M.T;Tc., barem 1, distanţa 150 km fulgi cartof şi 80 km cartof proaspăt.


SPORffiEA EFICIEN'TEIP~UCRA.Rn.INDUSTRlALE239La calcularea consumurilor energetice şi a cheltuielilor aferente în celedQuăsituaţii (tabelul 3)•. a~/fost luate înc0Il.sigerare distC;lllţe di~er~te de transport:80 km pentru cartoful proaspăt. ca distanţă medie de transport de ladepozitele LL.F. la unităţile de desfacere şi respectiv 150 km pentru fulgi.avînd în vedere că unităţile industriale valorifică producţia şi în alte judeţe'., . tnprocesul de preparare a cartofului în bucătări~ c'asnicăsînt consumatecantităţi de energie mult mai mari comparativ cu prepararea fulgilor (tabelul4). Dacă pentru pregătire


,Tabelul 5ActualkWh/t~ ~.?;:E?eWie! 26hsriin~tin.', Energie obţinută 'C. Econoinie de energie ";.,-' totalprin: 'manipllla,re,tra.nsport, păstrare-pregă~ire,ÎI1 buc~tăria casnică"Iy.' Tdtalenergie obţinută şi economisităE. J3ţIapţelleEgetic (:EOjEjC)F .• R,?-port energetic (EOjEC) ,ti'7!.,)352061722125960969230230,76Tabel'ul ,6Structura costului de producţie pentru obţinerea fulgilor de cartof, la I.P.I.C. Făgăraş (media1979-1981)ISpecifi""în condiţiile actuale%In condiţiile folosiriisoiurilor specializate%1 1. Cheltuieli materiale totale- materii pr~me şi tnateriale diverse-; întreţinerea şi funcţionarea utilajelor-.: cheltuieli comune secţiei-;- cheltuieli generale ale întreprinderiiII. Cheltuieli cu munca viedin care: -; retribuţii directe- impozitTot a 1966317106431100*955620127541100.. 100% reprezintă 14778 lei/tonă fulgi.Tabelul 7Creşterea efici~riţei energo-economice prin folosirea soiurilor specializate şi asigurarea materieiprime la'nh1elul capacităţii de prelucare industrialăla I.P.I.C. FăgăraşSpecificareMaterie primăeconomisităReducerea consumurilor' energeticedin care: ", " ,,' ',', .- energie termicăenergie umanăProductivitatea munciiConsum specificTotalUM Diferenţe economieactualI proiectatpe unitatet 8,45 6,34 2, le 9,985kvVhjt 12715 9544 3,2 15,142tcc7t 0,951 0,713 0,238 1 126zoJt 19,3 14,5 4,8 22 714% 100 125 25 x


SPORIREA EFICIENTEI'PRELVCRAlUI INDUSTRIALECONţLUZII1. Folosirea soiurilor de cartof specializate pentru p;elucrarea i~dustrialăyap~rmitereducerea consu,mutil9f. specifice dela 8,45 tonela 6,J tone, pentruo tonă de fulgi de cartof 'şi respecţiycreştereaefic~enţeienergo-econ6micea prelucrării.2. Cultivarea .în· unităţile. agricole, situ~te·itl zona deaprovi~ionare afabricilor, a soiurilor specializate pentru ptelucrarea industrială, va permitereducerea consumuri'lor specific~de motorină la tona de substanţă uscatătransportată.3. Asi&urarea integrală a necesarului de sămînţă din soiuri· specializatepentru.prelucrarea. in,dustrială, cu păstrare centralizată într~un depozit amplasatîn cadrul unităţii de prelucrare.4 Contractantul şi coordonatorul producţiei pentru cartoful amidonossă fie unitatea de prelucrare industrială din fiecare zonă.5. Stabilirea unor preţuri de producţie diferenţiate în funcţie de conţinutulîn amidon al tuberculilor.BIBLIOGRAFIE(1) C. D. Van L o o n n, C ros n i e r, 1. G. 1955-1980,25 ani de cultură a cartofului în Europa.Revista EAPR, 1982. (2) Măn o i u, 1., B u r t e a,O., M u r e Ş a n, S., B 1a g a, L. Cercetd,.ipreliminare privind calitatea producţiei de cartof pentru fulgi în bazinul Făgăraş. Lucrăriştiinţifice, I.C.C.S. Braşov, Cartoful, voI. VII, 1975. (3) Te Ş u, 1., Bag hin ski, V. Energiafi agricultura. Editura Ceres, Bucureşti, 1978. (4) * * * Statistica agricolă, U"S.A., Departamentulagriculturii, 1979.Predat comitetului de redactarela 9 noiembrie 1987Referent: ing. 1. MezabrovsckyINCREASING THE EFFICIENCY IN POTATO INDUSTRIAL PROCESSING, USINGSPECIALIZED CULTIVARSAbstractThe analysis of energetic expenditure for producing potato flakes shows that the energyused surpasses,the energy achieved,first of aU because of big specific consumption of raw stuff,due to the quality of the raw stuff used. The use of cultivars specialized far industrialprocessing,having a high content of stark and respectively in dry substance, is the main way of reducingthe spcific consumption per unit of finite produce. Moreover, the industrial processing of potatoe5into products and prepared food causes indirect1yan important economy of energy, especiallyin the process of preparing potatoes in populations' kitchen. Making a frescb account of theenergeticbaJance in turning toaccount patato flakes, under .conditions of specialized cultivars,and taking into consideration the economy due to their use in alimentation,.a possibility ofa positive energetic balance be,comes possible, as weU as thereduction of the share of materia]expenditures in the structure of production costs.


242;(1. NAN ŞI COLABORATORII:TablesTab.. l-Energetic consumption at manufacturingpoţatoflakes.Tab. 2 - Contents in stark andin dry' substanc~inthe raw material used at LP.LC. Făgăraş,as compared to the tubers ofspecializedcultivars.Tab. 3 - Energetic consumption and expEmditures for preservation, transportation and manipulationof potato flakes, ascompared with freshpotatoes. . ..•Tab. 4 -: Energetic consumption for preparing potato Hal;res in domestic kitchen, as comparedwith fresh potato~s. :Tab. 5 - Energetic balanceprojected at manufacturingand use in· alimentation potato flakes.Tab. 6 - Structure of production costs in obtaining potato flakes at LP.LC. Făgăraş, (average1979-11)81).Tab. 7 - Increase. of the energetic and economical efficiency by using specialized cultivarsand supply 'with raw material on the level of manufacturing at I.P.LC. Făgăraş.ERH6HUNG DER EFFIZIENZ BEI VEREDLUNG DER KARTOFFELNWENDUNG VON GEEIGNETEN SORTENDURCH VERZ us.ammenjassullgEine Analyse des Energieverbrauchs bei der Herstellung von Kartoffelflacken zeigt dassdie verbrauchte Energie ubersteigt, aufgrund erhăhten Verbrauchs an Rohstoff, von wegender Ql?-alităt des verwendeten Rohstoffs. Die Verwendung der geeigneten Sarten fur Veredlungmit einem hohen .Stărke bzw. Trockenmassegehalt stellt den wichtigsten Schritt zur Senkungdes spezifischen Verbrauchs dar. Die industrielle Verarbeitung der Kartoffel zu Fertigerzeugnissenund Halbfertigerzeugnissen bewirkt indirekt wichtige Einspa'l-ungen an Energie, vor allembei der Verarbeitung in der Hauskuche. Bei N euverrechnung des Energieverbrauchs bei derKartaffelflockenherstellung unter den Bedingungen der Verwendung geeigneter Sorten ist einepositive Energiebilanz măglich bZ\v eine Verminderung der Materialkosten in der Strukturder Produktionskosten.TabellenlisteTab. 1 - Der Energieverbrauch bei der Kartoffelflockenherstellung.Tab. 2 ~ Der Stiirke- und Trockenmassegehalt der im I.P.I.C. Făgăraş verwendeten Rohstoffeim Vergleich zu den Knollen spezialisierter Sorten.Tab. 3. Der Energieverbrauch und die Ausgaben fur Lagerung, Transport und Handlangenbei Kartoffelflocken im Vergleich zu Frischkartoffeln.Tab. 4 - Der Energieverbrauch zur Verwendung der Kartoffelflocken im Haushalt, im Vergleichzu Frischkartoffeln.Tab. 5 ~ DieEnergiebilanz vorgesehen bei der Herstellung undVerwendung der Kartoffelflockenin der Errtăhrung.Tab. 6 - Die Strukturder Herstellungskosten der Kartoffelflocken im I.P.I.C. Făgăraş (Durchschnitt1978-1981).Tab. 7 - Die Steigerungder Effizienz durch Verwendung von spezialisierten Sorten und dieSicherung von Rohstoff, entsprechend der Verarbeitungskapazitătin LP.I.C. Făgăraş.


SPORffiEA EFICIENŢEI PRELUCRĂRIIINDUSTRIALE243nOBhlmEHIlE 3EKTIIBHOCTII npOMhlmJIEHHOff TIEPEPAEOTKll KAPTOEJUI3A CQET llCnOJIh30BAHIIR CI1EUIlAJIIl3I1POBAHHhIX COPTOBPe310MeAHaJIH3 3HepreTHqeCKHX 3aTpaT rrpn rrplIrOTOBJIeHHH KapTOQJeJIbHbIX XJIOrrbeB IlOKa3bIBaeT,'fTO 3aTpa'feHHa5I 3HeprlI5I 60JIbIIIe, 'feM rrOJIy'leHHa5J, rrpe)K,n;e Bcero 3a C'feT BhICOKlIX crreUlIQJlI­'feCKlIX 3aTpaT CblphH, 6JIaro,n;ap5I KalfecTBy ChlphH. I1crrOJIh30BaHlIe CrreUlIaJJ1I3HpOBaHHhlx COpTOB,n;JI5I rrpOMhIIIIJIeHHOH rrepepa60TKH, C BhICOKHM CJ,n;ep)KaHHeM KpaXMaJIa II COOTEeTCTBeHHO cyxoroBemeCTBa, rrpe,n;CTaBJI5IeT C060H OCHOBHOH rryTh K CHH)KeHHlO crreUlIq,lIQeCIYHX 3aTpaT Ha e,n;HHHUYrOTOBoro rrpo,n;yKTa. KpOMe Toro, rrpOMhIIIIJIeHHa5I rrepepa60TKa KapTOQJeJI5I B rrperrapaThI II rrOJIyrrperrapaThI,n;aeT KOCBCHHhIM 06pa30M 3Ha'mTeJIhHylO 3KOHOMHlO 3HeprHH, oco6eHHO B rrpoueccerrepepa60TKH KapToq,eJI5I B ,n;OMalliHetî KyxHe. I1epeCQHTbIBa5I 3HepreTH'feCKHH 6aJIaHC rrpnpeahH3aIJ,IIH KapToq,eJIhHhIX XJIOrrheB, B yCJIOBH5IX rrpHMeHeHlIH CIIeUHaJJIi3npoBaHHhlx COpTOB HC YQeTOM 3KOHOMHH, rrOJIY':IeHHOH OT HCrrOJIh30BaHH5I TaKOBhIX B ITliTaHHH HaCeJIemur, 5IBJI5IeTCHB03MO)KHhIM rrOJIyQeHHe rrOJIO)KHTeJIhHoro 3HepremQeCKOrO 6aJIaHCa H CHlI)KeHHe y,n;eJIhHOrOBeca MaTepHaJIhHhIX 3aTpaT B CTpyKType ce6eCTOHMOCTlI.IIepel.leHb ma6llulf,Ta6Jl. 1-3HepreTlIQeCKHe 3aTpaThI rrpH H3rOTOBJIemm KapToQJeJIhHbIX XJIOilbeB.Ta61l. 2 - Co,n;ep)KaHHe KpaXMaJIa H cyxoro BemeCTBa B chlphe, HCIIOJIh3yeMoM B Il.TI.ll.K. 3­npaIII, cpaBHHTeJIhHO C KJIy6HHMH CrreUHaJI1I3HpOBaHHhIX COpTOB.Ta61l. 3 - 3Heprem'feCKHe 3aTpaThI II pacxo,n;hI rro xpaHeHlIlO, TpaHcrropmpoBKe H MaHHrryJI5IUHHKapToq,eJIhHhlx XJIOrrheB B cpaBHeHHH COBe)KHM KapTo


Lucr. şt. (Anale), I.C.P.C. Braşov, voI. XVIUNELE ASPECTE ECONOMICE ŞI SOCIALE DIN' AGRICULTURICU REFERIRE LA CARTOF1. MEZABROVSZKYObţinerea în viitor de' producţii ridicate de cartof la unitatea desuprafaţă necesită şi cunoaştereaihfluenţeiunoraspecteeconomice şi sociale.Din multitudinea aspectelor e"istente, două sînt. analţzate în prezentulreferat, respectiv forţa de muncă manuală şi mecanică. Structura forţei demuncă şi a modului ei de utilizare s-a real~~t în. judeţul Covasna, judeţcu tradiţie în cultura cartofului. Se constată o scădere a numărului şi aponderii forţei de muncă· activă din· agricultură, mărirea'vîrstei medii- respectiv o îmbătrînir~ creşterea ponderii femeilor şi o heterogenitateîn pregătirea profesională. Imbunătăţireaactualei structuri de vîrstă a forţeide muncă manuale şi mecanice, se va putea realiza prin': creşterea calificăriiforţei de muncă din agricultură prin însuşirea·meseriei de mecanizator atinui număr cît mai mare de cooperatori, iar profesia de mecanizator, prin


246 1. MEZABROVSZKY-participarea într-o proporţie tot mai mare la consumul total de pro':'teine şi calorii;- constituirea după cereale ca principală sursă energetică în alimentaţiaomului, fiind considerată pe bună dreptate "a doua pîine".Trecerea la randamente constant mari necesită cunoaşterea pe lîngătehnologia de cultură şi a unor aspecte economice şi sociale, aspecte destulde dificile, dar cu implicaţii mari asupra realizării în viitor a producţiei decartof. Dintre aceste aspecte reţin atenţia: forţa de muncă manuală şi mecanică,care deţin pondere în structura factorilor de producere a cartofului şisolicită unele rezolvări.MATERIALUL FOLOSIT Şl.METODAD:ECERCIfTAREPentru evidenţierea aspectelor ··economice şi sociale legate de forţade muncă s-a apelat la datele statistice privind populaţia rurală a judeţuluiCovasna, în anul 1985, judeţ cu tradiţie în cultura cartofului. S-a ales acestjudeţ pentru ponderea pe care o are cartoful în arabil, respectiv 200/0 faţăde 3,20/0 cît reprezintă media în ţara noastră, a numărului redus de personalmuncitor care lucrează în agricultură,respectiv .0,80/0 din totalul pe ţară,şi a constantei realizate în producţia de cartof.S-a apelat şi la unele studii anterioare efectuate laC.U.A.S.C.-urile:Codlea judeţul Braşov,Tg. Secuiesc, judeţul Covasna şi Mahmudia, judeţulTulcea .referitoare la optimizarea mărimii parcului de .maşini şi tractoare.în stabilirea.variarttelor tehnologice funcţie de gradul de mecanizares-aţinut contde încadrarea în cadrul normativuluifinanciar prevăzut dedecr.etul nr. .. 236 din .1986 - variantele fiind simulate pentru trei tehnologiicu un indice de mecanizare diferit.Pentru. evoluţia producţiei de cartof s-a folosit Anuarul Statistic alR.S.R.-1986, :precum şi darea de seamă centralizată pentru cultura cartofuluiexistentă..Ia Ministerul Agriculturii. . ..Pentru interpretarea rezultatelor s-a apelat la. metqde economico-matematiceutilizînd calcule tehnica-economice· şi energetice de uz curent.REZULTATE OBŢINUTEStudii de specialitate întreprinse de către G i f for d - FAD (1985)privind utilizarea tipurilor de energie pentru agricultură, scot în evidenţăponderea ridicată pecare o deţine tipul de energie mecanică (respectiv putereaţractqarelor)întqtal1A1.suprafeţeicultivate, atît î l1ţările. dezvoltat~ economiccîtşi.pe total ţări analizate, Ţările în curs de dezvoltare utilizează cu preponderenţăforţet de muncă manuetlă (tabelul 1).Avînd în vedere aceste structuri se consideră oportună cunoaştereaîn prealabil, a specificului muncii din agricultură precum şi a tendinţelorfortei de muncă., Munca din agricultură prezintă unele caracteristici~ ca urmare a specificuluiei:- pămîntul, principalul mijloc de producţie din agricultură,reprezintăsuportul de activitate, care trebuie lucrat în termen;-- lucrările se desfăşoară în spaţiu d:eschis, fiind influenţate de condiţiilede climă.;


UNELE ASPECTE ECONOMICE ŞI SOCIALE247Utilizarea tipurilor de energie pentru agriculturăîn anul·1975Tabelul 1Total suprafaţăTip de energiecultivatăCategoria de ţări miI. ha munca tracţiunea muncmecanicămanualăanimalăOI10(tractoare)Ţări în· curs de uezv0ltart"(fără China) 479/100 125/26 250/52 104/22IIIŢări dezvoltate 644/100 44/7 63/11 537/82Total !fără China) 1 123/100 169/15 313/28 641/57-Sursa: Buletin de service agricoles de la F.A.O. 45/1985.- dezvoltarea plantei şi stadiile pe care le parcurge determină timpuloptim .de executare a lucrării;- modul de intervenţieviaţă al organismului;asupra plantei este influenţată de ritmul de_ .. specializarea se realizează mult mai lent decît în industrie, ca urmareal caracterului complex al muncii;- dezvoltarea tehnicii solicită un efort intelectua'l ridicat pentru însuşirea.ceritlţelor şi·· deprinderilor necesa.re.PotriVit metodologiei folosite la recensăminte, din punct de vedere alstructurii sociale, ţărănimea figurează în două categorii: ţărani c()operatorişi ţărani cu gospodării individuale, iar sub raport economic: populaţia activădinI.A.S., S.M.A.., A.U.S., populaţia activă din C.A.P.şi asociaţii; populaţiadin gospodăriile personale ale membrilor C.A.P. şi populaţiaindividuale.din gospodăriilePopulaţia.activă din unităţile socialiste este constituită din categoriasocială personal muncitor şi muncitori.Urmare a procesului de industrializare şi de urbanizart? a unor localităţi,forţa de .muncă a cunoscut în ultimii ani, o serie de modificări atît ca structurăcît şi pondere:- Scăderea numărului şi a ponderii celor care lucrează în acest domeniu.tn anul 1985 populaţia rurală reprezenta 47,70/0 din populaţia totală,din care populaţia activă în agricultură 29,20/0'- Creşterea ponderii femeilor, ca principala sursă de muncă; chiardacă sînt mai sîrguincioase şi cu răbdare mai multă, obosesc foarte repede,forţa musculară este mai redusă, organismul este mai slab, ceea ce influenţeazăşi productivitatea muncii.- Mărirea vîrstei medii şi respectiva îmbătrîniriiacesteia (tabelul 2).Astfel, În anul 1977 vîrsta medie a muncitorilor a fost de 34,6 ani, a ţăranilorcooperatori de 41,2 ani iar a ţăranilor cu gospodării individuale de 47,5 ani.Imbătrînirea populaţiei rurale a fost însoţită de îmbătrînirea, în primul rînda populaţieiîn vîrstă de muncă (15-65 ani la bărbaţi şi 15-60 ani la femei).Heterogenitate în pragătirea profesională.Studiile de demografie efectuate de T r e b ici şi G hin oi u (1986)arată că procesul de îmbătrînire s-a produs foarte repede la sate, astfel în


___o,_,,-,... • .,---__-,.---,.---.,..-...;0.----248------Uniiindicatori ~i il;atego~ii1oţ;social;, ,(in P8P';lţan~.~~t}vă) iIl ,.1?77Categotii' sociale-----------=~ă:~~~t"c'~operatOri- Ţărani cu gospodării indiVidualel- Intelectuali, funcţionariPonderea grupelor ('Yo)Tabelul 2Vîrsta medi~'i 20-39 ani 40-59 ani peste 60 aniI-----'----_._.~--------- -,..----I-----34,58 63,8 32,7 3,541, 18 32,6 54;0 13,447,50 29,9 39,6 30,5 ,37,0 61,0 36,2 2,8Sursa: Demografie şi eţnografie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986.aproximativ 10 ani, vîrsta medie a crescut cu 3 ani. Acest proces rapid deîmbătrînire a forţei de muncă.a avut influenţe. asupra posibilităţilol.'".executăriiîntr-o perioadă scurtă de timp a lucrărilor tehnologice, mai ales la'culturi intensive cum este cartoful.Din analiza forţei de muncă din populaţia rurală a judeţului Covasna(tabel[lil 3) se ,desprind ul.'"~ăţoarele.:, < . •'"- forţa aptă de muncă din sectorul cooperatist şi zona necooperativi->zată 'reprezintă 63,Q%. din totalul popl1l aţiei Turalţ, din care în sectorul coo:'peratist 47,2 % ;'T din cei 47;4°1 cît repre2;ip.tă forţa de. Il1llncă aptă din sectorul cooperatist,numai 21,80/0 lucrează în C.A.F., 19,4% lucrează în întreprinderi:;şi instituţii iar 6Wo sî;nt neîncadraţi înmundi;"- ca structură de vîrstă, forţa de muncă. din unităţile cOQpel.'"atist~F;segrup,ează.astfel: 15,7%în grupa 16~40 ani, 10;30/0 în grupa41-60 ani,'ia.rpestţ,60 anÎ-- 44.,00/0;______• s_;P_ec_îf_ic_a_re ..,...:.:.II-'-"~c_;....,6pe...:..(:ti_~~....;~...;.ls-ţ ~1i-zL..0n-,-'•.~__ i~...:..~-~~..:-~ă_pe_ra.L-.LI---.;,-.:T_dt~a_l _...LIilin~6.~:r t:~~ de;;::~ri2~ne ~~:i 1·inapţi de muncă 28,5Tabe~";"f. 3'Structura forţe:ide muncă din populaţia;' rurală a, judeţyIl,li .Covasna pe grupe mari de virstăî-J,l anul 1985Lucrează înC/A:iP:;din care: 16-40 ani41780 ani.peste 60. q,ni~- Lucrează în întreprinderi şi instituţiidinc,are: 16 - 40 ani41-60 anipeste ii 60 aniI~--!....-__--~IT,Neîncadraţi.îndin'care:mun.că16 - 40 ani41-60 anipeste 60âniI


UNELE ASPEC'l"E'ECONOl\oUCE ŞI SOCIALEexistă,o rezervă sigură de forţă de muncă, pentru unităţile cooperatiste,la. grupa' neîncadraţi"înrnuncă,·'la care 70 0/0 'sînt din categoda ;5Ub, 60", de· ani ;-"zona, necooperativizată are o 'Ill,are • importanţă economică, forţa·aptă de. Inuncă reprezentînd 16,7°/0 din care 3;5%sînt neîncadraţiîn muncă.I ,n~că se extinde a:nalii,a la, nivel de'C.U.A'.S.C., se.col1stată apariţiaunor corelaţii între gradul de concentrare al producţiei de cartof la nivel 'deunitate, producţia realizată la unitatea de suprafaţă, suprafaţa ce revine Jaopersoan.ă'carea,realizat normele de munGă şi virsta forţei demuncă,(tabe1ul4).Astfel, producţia de cartof este influenţată pozitiv. de' următoarele elemente:, - ·creşteteagradului de concentrate şisp~cializarela nivel de unitate;- îmbunătăţirea fertilităţii naturale a terenului şi amplasarea culturiicahofultii.p~~e~entirilecorespunzătoare,.iIlspecialp~ terenurile mai uşoare;~:. ,"~ asigut~rea u'nei suprafeţe" cu, cadof corespurlzătoerreîn acord globalpentru o persoană aptă de muncă, în~pecial a populaţieîîn vîrstă demuncă:Pentru condiţiile judeţului Covasna, asigurarea unui grad de concentrarede 200-300 ha cu cartof pe unitate, amplasatep~ terenuri cu favorabilitatenaturală, ridicată de peste 40 puncte, nota de bonitare naturală, repartizareaunei sUPPj,feţe cu cartof.qeO,8-1,Oha la,qp.~rsoanăcareia realizaLnormelede muncă stabilite şi care să aibă vîrsta de muncă - sînt cîteva cerinţe mi­~im~i pentru a realiza randamente sporite la unitatea de suprafaţă.:"~','înprezent forţa de muncă care lucrează efectiv în agricultură estelimitată. Pentru a atrâge din alte ramuri ale economiei naţionale forţă demuncă pentru agricultură, sau din forţa care există în agricultură dar carenu lucrează în cadrul unităţilor. cooper~tisţe, este necesar luarea unor măsurid\e ordin general global, privind cointeresarea sau prin creşterea graduluiqe ~ec:anizar~" , " .' ,.


2501. MEZABROVSZKYInfluenţa indicelui de mecanizare asupra unor indicatori economici la culturacartofului ~Tabelul 5SpecificareIUMIindice de mecanizare %I23,2 48,4 84;4II + Indic,•meca[lizare84,4 fat~de 23,2%Necesarul .. de {ortă de muncămanuală . ore-om/ha 517,4 267,4 60,5 -88,3Necesarul de forţă de muncă ore-agregat 13,0 20,9 27,3 + 110,0mecanicăha-i1Consumul de. motorinăl/ha 95,9 129,8 159,4 +66,2I_.---Cheltuieli tehnologice cu:- muncă manuală lei/ha 2841 1396 326 -88,5-muncă mecanică lei/ha 1446 2370 3529 + 144,0Costuri tehnologice directe lei/tI 142,9 125,5 128,5 -10,1 1--Studii anterioare efectuate (1982) arată că, valoarea deficitului de echipamenttehnic la trei consilii analizate, se ridică la 273-346 •lei/ha, irlvestiţiecare se poate recupera în 5-6 ani (tabelul 6). Această investiţiesuplimentară efectuată ar conduce la eliminarea pierderilor, ca urmare aneefectuării lucrărilor în perioada optimă şi care se ridică la 700-900 lei/ha.Dotarea cu echipament tehnic nu înseamnă şi o creştere a necesarului decarburanţi şi lubrifianţi, deoarece numărul lucrărilor nu creşte, se fac aceleaşilucrări. dar în timp.Faţă de opţiunea pentru dotarea în plus, există alte două măsuride eliminare a pierderilor de recoltă: recurgerea la schimbul doi şi


UNELE ASPECTE ECONOM!CEŞISOCIALE251----.----- ---------------~-------------TabeZ,ul6Efecte economice aleoptimizăriFechipameIltuluitehnicSpecificareUMIC.U.A.S.C.CodleaI Tg;Secuiesc Mahmudiajud. Braşov jud.. Covasna jud.. TulceaValoarea defiCitvlui de utilaje pentrUevitarea pierderilorDurata de recuperare. Pierderi ca urmare a neefectuăriilucrărilor în perioada optimăÎnlocuirea deficitului de utilajeprin.fertilizareConsumul de energie necesar pentrl;ldotare în plusînlocuirea consumului de. energiepentru deficitul de utilaje prinfertilizareîncă.rcătura la un tractor fizic_J70% timpul de folosire)lei/ha 272,8 239,9 346,1ani .5 5 5,8lei/ha 929 760 738lei/ha 300 264 780Mj/ha 1947,6 1958,4 2404,8Mj/ha 4687,2 2214,0 7092,0haltractorfizic 29 25 29•.posibilitatea de a contracara redl1cerile de recoltă prin dotări mai mari deelemente fertilizante.Trecerea la prima alternativă ar conduce la creşterea încărcăturii cerevine pe utilajul folosit, deci la o folosire mai raţională şi eficientă a ecnipamenttlluitehnic, dar apar şi q serie de inconvenienteprintre care se remarcăunnătoarele :soluţia nu este valabilă pentru toate lucrările:scăderea calităţii ar putea avea (lceleaşi efecte negative;necesarul de mecanizatori creste considerabil;tehnicitatea medie a mecaniz~torilor, inclusiv lucrul de noapte esteposibil să dăuneze calităţii;apariţia .~nor probleme ale siguranţei în exploatare şi de securitatea ··munCll.A doua soluţie se referă la creşterea nivelului de fertilizare, respecti",dhţinerea unor sporuri de recoltă, la nivehtl..pierderilor ocazionate de neîncadrareaîn termene. înlocuirea deficitului de utilaje prin fertilizare suplimentarăpînă la maximul economic ar conduce la costuri cuprinse între 264­780 lei/ha, mult superioare faţă de opţiunea pentru dotarea cu echipamenttehnic.. Şisubâspectenergetic,


;252 {,I.MEZABROVSZKYde \cbiI1teresarea forţei de muncă. Ple'CÎnd de la gradul de complexitate almuncii din agrkultură, urInare existenţei org(lnismului viu-plantă, este necesaro apropiere a retribuţiei din agricultură cu Cea din industrie, de asemeneao îmbunătăţire a retribuţiei în cadrul unităţilor cooperatiste, unde trebuiesă se acorde o atenţie mai mare acordului global, direct şi progresiv, la cultur~,cartofului.Noua revoluţie (lgrară este în esenţă o revoluţie ştiinţificăşiJehni~ă:.De efectele acesteia va beneficia forţa de muncă din agricultură pe. planulcreşterii randamentului la unitatea de suprafaţă, al realizării unei noi calităţja muncii si vietii, al cresterii productivitătii muncii." , ! .. , •' :;CONCLUZIIL :Creşterea .calificării forţei de muncă din agricultură prin însuşire~meseriei de mecanizator a unui număr cît mai mare de coopefatori. '2. Mecaniz~torii,. principala grupă de muncitori agricoli calificaţi, priI}condiţiile de muncă, nivel de retribuţie ar putea atrage tineretul sătesc, cOn ltribuind la' îmbunătăţirea'structurii pe ,grupe de vîrstă.3. Promovarea mecanizării, a creşterii indicelui de mecanizare, a optimizării"dotării cu.' echipament tehnic, a cial aspects. Among the multitude of the aspects existing, two areanalysed in this paper, namely the manual and the mechanized labour. The structure of labourforce and of the mode of its use was studied in the Covasna county, having an old tradition inpotato growing. It is stated a diminished number and proportion of.the active labour farce inthe agricultre, an increase of the ave'rage age, respectively a growing older, an increased, pro~portion of women and heterogenity inprofessional level. An improved up-to-day age structurein the manual and mechanical labour farce will be achieved by an increased qualification ofthe labour force in the agriculture, by learning the profession of machine-operatorby as manyco~operativemembers as possible. This. profession, due to the working .conditions and the:ret.ributionniveau, could attract the young men of villages, improving th).ls the structure of agegroups..An' essential part belongs to the improving of mechanization degree, the optimulllsupply with equipment, a better technicity in potato cultivation. The personal interestisalsoan important key factor in the promotion of intensive potato production and inculcation oftechnical progress and of modernization in the production process.


Z53TabIesTab. 1 - The use, of several energy types for agriculture in 1975.Tab. 2 ..... Somc indicators of social categories (in the, active popt:lation). 1977.Ţa.b. 3 - The structure of the labour force in the ruralpopulation of the Covasna county, by,Tab. -4 -large '. groul's 'in •• l985.The values of some efficiency indicat8rs'in co-operative farms, taking part of theCUASC in Covasna county,in the period 1980-1985 in potato cultivation.Tab. 5 - The influence of the mechanization index upon some economic indicators in potatogrowing.Tab. 6 - Economic' effects of the growing optimum technical equipment.EINIGE WIRTSCHAFTLICHE UND SOZIALE ASPEKTE DER LANDWIRTSCHAFT MITBEZUG AUF KARTOFFELN?usammmjassungDer zukunftige Erhalt von hohen Kartoffelertrăgenpro Flăcheneinheit erfordert auchclie Kenntnis des Einflusses einiger wirtschaftlicher und sozialer Aspekte. Aus der Vielfalt derAspekte wurden indieser Arbeit zwei analysiert, und zwar die manuelle· Arbeitskraft un diemechanische Arbeitskraft. Im Kreis Covasna, Kreis mit Tradition im Kartoffelbau, wurde dieStrukturder Arbeitskraft und ihre Verwendungsart analySiert. Irider Landwirtschaft wirdeine Verringerung der Zahl und des Anteils der aktiven Arbeitskraft, ein Anstieg des Durchnittsaltersund ein Anstieg des Anteils derFrauen und eineHeterogenitat der beruflichenAusbildungfestgestellt. Eine Verbesserung der gegenwartigen Alterstruktur der ArbeitskrafJ wird durchfolgende Massnahmen gewahrleistet: Hebung des Aubsildungsgrades der Arbeitskrafte ausder Landwirtschaft durch die Aneignung des Berufs Mechanisator einer grossen Zahl ,vonGenossenschaftsmittgliedern, dieser Beruf konnte durch die Arbeitsbedingungen und Bezahlungdie Dorfjugend motivieren und so die Altersstruktur verbessern. Eine wichige Rolle hat dasWachstum des Mechanisierunggrades, die Optimierung der technischen AusIiistung, die Verbesserungder Anbautechnik im Kartoffelbau. Die Mitinteressierheit ist ein wichtiger Hebel zurForderung der intensiven Kartoffelproduktion, zur Einfiihrung des technischen Fortschritts undModernisierung des Produktionsprozesses.T abellenlisteTab. 1 - Die verwendeten Energietypen in der Landwirtschaft im Jahre 1975.Tab. 2 - Einige Daten der sozialen Kategorien (in der tatigen Bevolkerung) im Jahre 1977.Tab. 3 - Die Struktur der Arbeitskraft in der Landbevolkerung des Kreises Covasna nachAltersgruppen in J ahre 1985.Tab. -1 - Die Grosseeiniger Effizienzkennwerte in den genossenschaftlichen Einheiten der landwirtsctIaftlichenRate des Kreises Covasna im Kartoffelbau in der Periode 1980- 1985.Tab. 5 - Der Einfluss des Mechanisierungsgrades auf die wirtschaftlithen Kennziffern imKartoffe1bau.Tab. 6 - Die wirtschaftliche Wirkung der Optimisierung der technischen Ausstattung.HEKOTOPbIE 3KOHOMlr4:ECKI1E il COUilAJlbHbIE ACTIEKTbI3EMJlEţJ;EJlilR B CBR3M C KAPTOEJlEMPe310MeTIOJIy'leHHe B 6y.nymeM B.bICOIWH ypOJKaHHOCTH B KapTo«PeJIeBo,ZJ;CTBe Tpe6yeT TaIOKe 3HaHBJIBJIHSlHHSI HeKoTopbIX 3KOHOMH'IeCKHX H COIUlaJIbHbIX aCneKTOB. CpeM MHOJKeCTBa CYlIlecTBylOII1lIXaCneKTOB, B HaCTOJllIleM pe«PepaTe H.n;eT pe'lb o ,ZJ;Byx, a HMeHHO


254: 1. MEZABROVSZKYTpa.n:Hl!lIeiI KapTo


ASPECTE ALE EFICIENŢEI ENERGO-ECONOMICE A CUlTURIICARTOFULUI TIMPURIU îN UNITĂŢILE COOPERATISTE DINZONA CAREI, JUDEŢUL SATU-MARE1. NANZona Carei. din. judeţul Satu-Mare, constituie una. dintre cele maiimportante zOne cu tradiţie în cultivarea cartofului timpuriu, atît pentruconsumul intern cît şi pentru export. Rezultatele bune obţin.utede unităţilecooperatiste cultivatoare se datoresc aplicării corespunzătoarea unui complexde măsuri tehnica-organizatorice, punîndu-se.un accent deosebit pe folosirea.în primul rînd a bazei tehnica-materiale proprii. (îngrăşăminte organice,diverse spaţiipentru încolţire, mijloace de muncă cu tracţiune animală etc.)şi a forţei de muncă manuale. Analiza eficienţei energo-economice, a cultivăriicartofului timpuriu în zonă evidenţiazii. că există încă. 'însemnateposibilităţi de îmbunătăţire a rezultatelor tehnice şi financiare obţinuteprin: înlocuirea monoculturii pe terenuri nisipoase cu un asolament de2 - 3 ani, calibrareatuberculilor de· sămînţă şi diferenţierea. desimii deplantare pe fracţii de mărime, folosirea pentru încolţire a unui tip specialde lădiţe mai rezistente, folosirea erbicidelor sistemice pentru o mai bunăprotecţie a culturii împotriva buruienilor etc. Sintetizînd experienţa bunăa cultivatorilor din zonă cît şi rezultatele cercet{l.rii ştiinţifice de profil,a permis proiectarea unui model tehnico-organizatoric, îmbunătăţit decultivare a cartofului timpuriu în zonă şi în toată Cîmpia. de Vest a. ţării.Zona Carei dinjudeţul Satu-Mare, constituie una dintre cele mai importantezone cu tradiţie în cultivarea G:artofului timpuriu, atît pentru consumulintern~ cît şi pentru export.Rezultatele bune obţinute la unităţile cooperatiste, cultivatoare decartof timpuriu, se datoresc aplicării corespunzătoare a unui complex demăsuri:.tehnico-organizatorice dintre care evidenţiem:- folosirea pentru fertilizare a gunoiului de grajd bine fermentat(40-50 t/ha), administrat sub arătură de vară sau toamnă;- practicarea cu regularitate a încolţirii tuberculilor de ,sămînţă, utilizînddiverse spaţii. existente în unităţi ca: grajdU1;i, hale de păsări şi serenefolosite, solarii, magazii etc. luminate numai natur9-1:


2561. NAN- plantarea cît mai timpuriu posibil, cu executarea lucrării Într-operioadă scurtă de timp;- asigurarea unei desimi optime a culturii, prin sortarea corectăa materialuluide plantare;- folosirea în mare măsură a muncii manuale şi a forţei de tracţiuneanimală la lucrări de fertilizare organică, transportul materialului de plantare,la diferite transporturi interne şi întreţinere.întreţinerea culturii (prăşit-bilonat) se face în principal manual şicu rariţa trasă de cal, fără folosirea erbicidelor. Cu excepţia tratamentelorfitosanitare pentru protecţiaculturii împotriva gîndacului din Colorado (2 tratamente),în general nu se execută alte lucrări mecanice. Datorită recoltăriitimpu,riinlJ. s~nt ne~esaretf~t?-mentepentnl.mană decît în cfl~uri r~r~.Cu toafe rezultatelebun~obţinutede către unităţile cooperatiste lacultura cart6fului timpuriu, sîn.fp6sibile numeroaseperfecţion.ăfi.tehnicoorganizatorice(3), care ~ă _vitezeqr~ştereaproducţi~i!Illedii,a timpurietăţiiacesteia, în scopul reducerii costurilor şi consumurilor energetice şi respectivobţinerea unor rezultate financiare cît mai favorabile.~: MATERIALUL FOLOSIT ŞI METODA DE CERCETAREîn vederea e1aborării pr:ezentului studiu ~-a analizat. specificul tehnologieide cultivare a cartofului timpuriu, practicat în unităţile cooperatistedin zona Carei, judeţul Satu-Mare, în perioada 1981-1985, cît şi diversestudii şi rec?mapdăriale cercetă~iiştiinţificede profil. Au fost utilizate datetehnico-operative şi din evidenţele contabile ale unităţilor.Analiza eficienţei energetice s-a făcut pe baza unei tehnologii mediide cultivare a cartofuluitimpuriu în zonă, folosind metoda bilanţului energetic'(2).Eficienţa economică s-a analizat utilizîndindicatori cum sînt: costulproducţiei, cheltuieli materiale, rezultate, financiare şi productivitateamuncii.REZULTATE ŞIDISCUŢIIAnaliza eficienţei energetice a tehnologiei practicate evidenţiază îngeneral un b!lanţ negativ şi un randament energetic subunitar (tabelul 1).Ponderea cea mai mare în structura consumului energetic total o are energiaactivă indirectă (87,60/0) urmată de energia activă directă (8,80/0)'Energia activă indirectă este reprezentată de gunoiul de grajd, cartofuldeJsămînţă~ materialele pentru însilozat şi încolţit, îngrăşămintele chimice,şipesticidele.Gunoiul de grajd, cu ponderea cea mai mare în consu111ultotal de energie(36,3%)' este un produs secundar, obţinut în un~tate, iar folosirea acestuiaîn cantităţi mari influenţează favorabil producţia şi; rezultatele financiarela cartof şi la culturile din rotaţie cu aceasta, cît şi sporirea pe termen lung afertilităţii solurilor.Cartoful de sămînţă reprezintă 32,40/0 din consumurile energetice totale,ca urmarea cultivăriiîUyx:clusivitate a soiului Ostara cu greutate marea tuberculilor de sămînţă şi respectiva necalibrăriiacestoraîn vederea plantării.


ASPECTE ALE EFICIENŢEI ENERGO-ECONOMICE251Tabelul 1Bilanţ energetic la cultura cartofului timpuriu in unităţile agricole cooperatiste din zona Careijudeţul Satu-MareSpecificareUMCantitateaTotalMegaJoule ...%1. Ene1'gie consumată (E.C.)A. Energia activă directă- Energie umană- Energia animală- MotorinăB. Energia activă indirectă- Gunoi de grajd- Azotat de amoniu- Cartof sămînţă- Pesticide- Paie pentru Însilozat- Lădiţe pentru încolţit- Materiale combustibil pentruîncălzitC. Energie pasivă- Uzură mijloace mecanice- Uzură mijloace muncă cutracţiune animalăII. Energia produsă (E.O.) I- ~edia pe 1981- 1985 I- In anul 1981- În anul 1985III. Bilanţ energetic (EO - Ee) 1- Media perioadei 1981- 1985- În anul 1981 I- În anul 1985 • IIV. Randament energetic (~~.lOO)- Media perioadei 1981- 1985- În anul 198 1- În anul 1985kWh/ha 1kWh/ha !ZO+.ZM/ha 11ZPA/hal/ha IkWh/ha 1t/ha ;kg/ha 1kg/hafikg/hakg/hal'buc/hakg/hakwh/ha.ZA/haZPA/hakg/hakg{hakg/hakWh/hakvVh!hakWh/hatx'X132,8612,7072;2X4010042009,450050250X3,3,12,711 738,0802414 518xXXX>


Structura consumului de energie activă directă la cultura cartofului timpuriu, pe grupe de lucrări, în zona Carei, judeţul Satu-MareTabelul 2t;.1-O)~Z~Grupe de lucrăriI1Energie umană Energie animală Mo1orÎnăITotal1I I Iore-om Mj ore tracţiune Mj 1 MjFertilizare 37,18 9,91 32,0 168,97 10,8I,1IMj %472,76 651,6 16,4Pregătirea terenului 3,04 0,83 - - 31,4 1374,52 1375,4 34,6Pregătirea materialuluiA pentru plantat 186,06 49,60 21,3 112,38 6,2 271,41 433,4 10,910,0Intreţinerea culturii 134,90 35,95 25,6 135,18 5,2 227,65 390,8Irigaţii - -RecoltareITOTAL1 ~ISTR U C TUR A, %II- - - - - -701,70 187,05 22,73 119,98 18,6 814,23 1120,9 28,11062,88 283,347,110 1,62 536,.5113,.572,2 3 160,5779;4I3980,1100,0I100


___oASPECI'E ALE EFl'CIENŢEI ENERGO-ECONOMICE 2596,2 litri consum specific pe tona de cartof timpuriu produsă. Energia allimalăare o pondere de. 13,5°yo, iar energia umană 7,10/0; aceste . două f9tme>,âeenergie fiind prezente aproape în toate secvenţele tehnologice de cultiv~~e.Energia pasivă, reprezentată de uzura echipamentului tehnic· folosit,are o pondere mică, Ca urmare a unui grad redus de mecanizare, fe's~'e~tivutilizării într-o măsură însemnată a tracţiuniianimale şia forţei de muncamanuale.Analiza economică efectuată a evidenţiat că marea lnajoritate 3; unităţilorcooperatiste cultivatoare de cartof tinlpuriu au obţinut rezultate financiarefavorabile şi cu tendinţă de îmbunătăţire a acestora (tabelul 3).Tabelul 3Rezultate economico-financiare obţinute la cultura cartofului timpuriu, in judeţul Satu-Mare,in perioada 1981-1984Anul. I IDin CareNumăr IS"p,oafaţa ICh,"u;"; ,,",tu' cheltuieli matunităţi totală Producţia de pro- produccultiva-cultivată medie I dueţie ţiei,lei/ttoare ha kgJha lei/haIlei/ha1II1981 16 1520 8024 12 134 1512 75571982 13 1180 13 767 17 381 1263 93191983 13 1 150 11207 19929 1808 11 6891984 14 1390 14 518 23244 1601 12529Medie x 1310 11 738 17973 1538 10 180----_.."eriale 1 Pre~ Rentat>i·1medIU. Beneficiu litatede :ralon- lei/ha %ficare% lei/tIII62 1542 247 2 I545854562 197116923802080128581804113246 3.507494935Astfel, ca urmare a creşterii producţiilor Inedii de la 8024 kg/ha, înanul 1981, la 14518 kg/haîn anul 1984 şi respectiva preţuluide valorificarede ia 1542 lei/tonă la 2380 lei/tonă, au crescut beneficiile obţinute.Variaţiile relativ mari ale rezultatelor financiare, din perioada analizată,sînt determinate în principal de nivelul producţiilor medii o I ţinute,influenţate la rîndul lor de condiţiile climatice diferite de la un an la altul,îndeosebi a precipitaţiilor căzute în perioada de formare şi creştere a t 1\berculilor,cu urmări asupra timpurietăţii producţiei şi preţului de valorificare.Nivelul producţiilor medii au fost influenţate într-o măsură însemnatăşi de practicarea monoculturii pe nisipuri şi soIuri nisipoase, deo combaterenecorespunzătoare a buruienilor, cît şi de metoda de recoltare practicată.Cercetările ştiinţifice cu privire la asolamentul şi rotaţia în cultivareacartofului timpuriu. evidenţiază influenţa favorabilă a acesteia asupra producţieiobţinute(1). De asemenea, metoda de recoltare folosită prin dislocareacu plugul şi adunare manuală, determină importante dinlinuari aleproducţiei.In perioada analizată au crescut însă rapid cheltuielile totale de"-ţ;r;.ducţie, urmare a creşterii preţului materiilor prime, a materialelor şi energiei,sporirii tarifelor de plată a lucrărilor mecanice şi a tarifelor de retribl1ire aforţei de muncă (tabelul 3).Cheltuielile materiale, deşi au crescut ca valoare absolută, pondereaacestora în structura cheltuielilor totale de producţie a scăzut de la 62 %>în anul 1981, la 540/0 în anul 1984.


260 1. NANSintetizînd experienţa.bună a unităţilor cultivatoare,cît şi rezultatelecercetăril()rştiinţifice,a permis .proiectarea unui model tehnico-organizatoricîmbun~tăţit, .. de cultivare a cartofului. timpuriu .în zona Carei şi în toatăCîmpia de, Vest a ..ţării (anexa 1). ,Generalizare.a în producţie·a .'. experienţei bune.practicate în unităţilecooperatistecultivatoaredecartpf timpuriu, din zqna Carei cu perfecţionările,aduse, va conduce la creşterea producţiei, reducerea costurilor de producţie.şi obţinerea unor rezultate financiare mai bune, (tabelul 4).Eficienţa energo-cconomică a modelului proiectatSpecificarea indicat:_rU_Iu_iTaqelul "1I Valori absolute IU_M__J ,U;~f~;851~~i9_e~_6a_te_-'-_D_i_fe_re_n'_ţe_'Productia medieIkg/ha'IICheltui~li totale 'de producţie \ lei/hadin care: - retributii- material de plantat 1- îngrăşăminteI '- lucrări SMA- alte cheltuieli materialedirecteI 1- irigare- cheltuieli indirecte!jiCheltuiel'i la 1000 lei producţielei/haglobalăI lei/ha ICheltuieli materialei lei/t !Costul producţieilei/t I Preţ mediu. de valodtlcareRezultate.financiare (beneficiu)Rentabilitate ,Consum motorinăProdu,ctivitatea munciilei/ha \l/tore omit,1111 73817973499156749911366964173485150001985958395508766*142315672744545889847511324225013890705,266+3262+ 1810+ 848166225+ 57I+ 603 r2063335211+ 170+7540+ 35123IIII$ Fertilizareorganid grevează num:li 1/3 asupra culturii cartofului, restul asupra culturilor din rotaţieDe asemenea, cresterea usoară a gradului de mecanizare a culturii vaasigura o productivitat~ sporită' a muncii, în condiţiile reducerii consumuluispecific. de motorină.Analiza eficienţei energo-econpmiqe a culturii cartofuluiţimpuriu.înunităţile cooperatiste din zona Carei, judeţul Satu-Mare cît şi a rezultatelorIcercetării ştiinţifice de profil permite desprinderea următoarelor concluzii:1. Folosirea bazei tehnico-materiale proprii ca: Îngrăşăminte.organice,spaţiile:existenteînunităţi pentru Încolţirea tuberc.ulilor de sămînţă, mijloacelede muncă manuală, este o cale importantă de îmbunătăţire a eficienţeienergo~economice a culturii pentru toate unităţile cultivatoatede cartoftimpuriu din ţară.2. Necesitatea înlocuirii ll10noculturii, practicată pe terenurile nisipoase,cu un asolament de 2,-3 ani, posibil de realizat în zona Carei, existînd'Suficiente suprafeţe favorabile.


Tabelul 5:r>ro~>~t"1~&1~ţ11-4t"1~t"1::o Qo~ C1o~O~C1t'!I~10')I-.!Modelul tehnico-organizatoric de cultivare a cartofului extratimpuriu şi timpuriu in unităţile cooperatiste din cîmpia de vest a ţăriiPerioada de 1" ". INr. de treceri :--1execuţie MIjloace de muncă folosIte teren cu mijloaceMăsuri organizatorice şiI lucrări tehnologiceluna/decada mecaniceIndici de calitateRotaţie - 2 - 3 ani pe nisipurişi soIuri nisipoase; - '1 - 6 anipe cernoziomuriDiscuit mirişteFertilizare organică-transportgunoiAdministrat gunoiArătura adîncă+grăpatErbicidat cu NaTAPregătit material de plantare- sortat si calibrat tuberculi- încolţit' tuberculiPregătit pat germinativPlantare + fertilizareRebilonatErbicidatPrăşitTratamente fitosanitareRecoltatTransport producţieVInXI-IIIX-XIX-XxIIjIIIjI-3IIIjIIIIj2-3IV/2-3IV/3V/2-3V/2-3/VI/1V/3-VIjI-2V/3-V1/1-2A -1800+GD-6,4U-650+2R1\1-2Atelaje1--650+PP4 X 30+GS1,2U - 650 +MET - 1200KSP-15Lădiţe speciale de capacitate10 - 12 kgU -650+CPGC-4L-445+CL-4,51\1atelaje hipo··rariţeatelaje hipo-rariţeL-445+EEP-600ManualL-445+MPSP-3 x 300U -650+MSC-lU-650+2 RM-21/4-6'2- Premergătoare, cereale păioase leguminoasealimentare, legume;- Premergătoare cereale păioase leguminoasealimentare sau furajereAdîncime 16 -~ 18 cm (numai pe cernoziomuri)-~ Platformă la capătul parcelei, aranjatămanual- 40 - 50 t/ha încorporat în solo dată cuarătura adîncă-, 28 - 30 em, cu scarificare odată la4 - 6 ani pe cernoziom-- Numai pe suprafeţele infestate cu- şi deşeuri COffibustibilerariţa trasă şi corecţiemanuală "Îngrăşăminte chimice Cu N(150 kg s.a·fha)se aplică localizat În rigole deschisekg/ha 'buruieni pereneCu păstrare în silozuri de pămînt şi- sortarea manuală;Diverse spaţii luminate natural şi încălzitecumaterial lemnos - Adîncime 14 - 16 em.- Cu resortarea tubereulilor în cîmp, acoperiecu de cal - 1- 2 treceri- Sencor, aplicat postemergent 0,81kgfha- Praşilă cu plivit buruienile manual- Birlane 0,7 kgha (Decis) 5 Turdacupral- Cu adunare; sortare şi ambalare manuală- La rampa de predare pentru exportTotal~.~" ~"",.....,~.-"",~"...,."",.."..,.~....,.,..,e-'xIx


262I. NAN3. Posibilitatea reducerii normei de plantare prin calibrarea tubercu­Iilor de sămînţă şi~ diferenţierea desimilor de plantare pe fracţii de mărime aacestora. Calibrarea tuberculilor de sămînţă se impune şi ca urmare a introduceriiîn perspectivă a plantării mecanizate.4. Folosirea pentru încolţire a unui tip special de lădiţe, cu capacitateade 10-12 kg, mai rezistente şi cu posibilităţi de reutilizare mai mulţiani la rînd.5. Folosirea erbicidelor sistemice pentru o mai bună protecţie a culturiiîmpotriva buruienilor.6. Necesitatea realizării unei maşini de scos cartofi timpurii cu o productivitatecorespunzătoare,în condiţiile reducerii la maximum a pierderilor şivătămărilor mecanice la tuberculi."';'''\'~BIBLIOGRAFIE1.) Ro t h, R., E h re np for d t, V., Rei h el', \V. Die Abhăngigkeit des Kartoffelertragsvon dem ]{a1'tojJelanteil in der FruchtJolge. Feldwirtschaft, val. XXV, 1981. (2) Te Ş u, 1.,1, Bag hin s c h i V. Energia şi agricultura. Editura Ceres, Bucureşti, 1984. (3) Tuş a, Gh.,B î r Ilaur e, V. Din a, Gh. Cultura cai'tofului extratimpuriu, timpuriu şi de vară. EdituraCeres, Bucureşti, 1978.Predat comitetului de 'redactarela 9 noiernbrie 1987Referent: ing. J. M czabroHszhy.ASPECTS OF THE ENERGETIC AND ECONOMIC EFFICIENCY IN EARLY POTATOCULTIVATION Al' THE CO-OPERATIVE FAI


ASPECrE ALE EF.l!CI~Ţf:t ENERGO-ECONOMICE263TablesTab. 1 -c-. The energetic balance an growing early potato at the co-operative fanus in thf'2areizone, Satu.:.Mare county.Tab. 2 - The structure of the active direct energy consumption in growing earIy potata, bygroups of work, in the Carei zone, Satu-Mare county.Tab. 3 - Economical and financial results obtained in early potato cultivation, in the Satu­:Mare county, in the period 1981- 1984.Tab. "1 - Energetic and economical efficiency of the projected pattern.Tab. 5 - Technical and organization pattern of extra early and early potato cuitivation at theco-operative fannsof the ,vestern plain of the county(annex).ASPERTE DER ENERGETISCH-WIRTSCHAFTLICHEN EFFIZIENZ BI FROHKAR­TOFI'ELBAU DER GENOSSENSCHAFTLICHEN EINHEITEN DER ZONE CAREI,KREIS SATU MAREZ usammenfassungDie Zone Carei im Kreis Satu-Mare ist eine wichtige Zone mit Tradition im Anbau vonFruhkartoffeln, sowohl fur Inlandverbrauch als auchExport. Die guten Ergebnisse der anbauen­


264 1:. NANB ByTpeHHHH pbmOK, TaK H Ba 3KcnopT. XopOllHe nOKa3aTeJJH, nOJJyqeHHhIe KoorrepaTHBaMH B03­,IleJIbIBaIDIIWMH KapTO


Lucr. şL (Anale), I.C.P.C. Braşov, voI. XVIîNCEPUTURILE CULTURII CARTOFULUI IN TRANSILVANIAD.ROMERPrimul document în care se aminteste de cultura cartofului înTransilvania datează din anul 1768. Pînă la f~ameteadin 1813- 1817 cartoffuI s-a răspîndit destul de greu în diferitele zone ale Transilvaniei. A trebuica autorităţile şi diferite personalităţi să insiste asupra utilizării acesteplante ca populaţia să accepte să o cultive; După foametea de la începutulsecolului a XIX-lea cultura cartofului a cunoscut o răspîndire şi dez'1oltaremai intensă, întruCÎt locuitorii Transilvaniei şi-au dat seama că pot suplinilipsa. de cereale. De atunci cartofulare un loc bine definit în viaţa oameniloracestor meleaguri.Marile descoperiri geografice de la sfîrşitul secolului al XV-lea şi începutulsecolului al XVI-lea s-au dovedit a fi evenimente cruciale în istoriaomenirii nu numai prin lărgirea orizontului ,,lumii vechi" şi sporurilor de resurse,cît şi prin aceea că ,,lumea nouă" s-a dovedit a deţine şi deci a oferitsoluţii de sporire a mijloacelor de subsistenţă.Cartoful şi porumbul, principalele plante de cultură aduse de descoperitori,au modificat echilibrul intern al Europei, prin atenuarea ravagiiloranilor de foamete. Fenomenul, privit la scara istoriei a decurs destul de rapid.tn realitatea succesiunii generaţiilor însă, epocilor de expansiune le-au urmatstagnări, reculuri sau progrese lente.Primii tuberculi de cartof introduşi în Europa au fost deorigine columbianăşi proveneau de la o formă primitivă de Solanum andigenum larg răspîndităşi în prezent în Peru, Bolivia şi Columbia. Probabil. cuceritorul Perului,Pizarro, i-a văzut prima dată în anul 1525 (1). Cîţiva ani mai tîrziu, diferiţinavigatori şi aventurieri spanioli au relatat despre această plantă, carefolosea indienilor ca aliment. Cuceritorii Americii de Sud au apreciat cartofulca fiind foarte valoros. în mod sigur pe vase spaniole au ajuns primii tubercuIiîn Europa.Pe la mijlocul secolului al XVI-lea echipajele vaselor foloseau în hranalor şi cartofi. In jurul anului 1570 se aminteşte de cultivarea cartofului înoraşul Sevilla, deoarece în actele de contabilitate ale spitalului"De la Sangre ft


266 D.ROMERdin acest oraş, în anul 1573, se menţionează că s-au cumpărat cartofi (2).Tot despre aducerea cartofului în Europa se istoriseşte şi că: în anul 1565regele Spaniei Filip al II-lea a ordonat coloniştilor din Peru să-i trimită oladă de cartofi. Regele trimite o parte din cartofi, cu o observaţie hazliereferitoare la identitatea de nume papas-papa (papas fiind denumirea cartofuluila indienii din actualul Peru), ca medicament papei Pius al IV-lea, careera suferind. Papa la rîndul lui face cadou cîţiva tuberculi cardinalului dinŢările de Jos, Filip de Silvry, de asemenea bolnav. De aici prin intennediulunui botanist au ajuns cartofi la grădina botanică din Viena (2).Introducerea culturii cartofului În Transilvania s-a produs destul delent şi a întîmpinat greutăţi serioase din part~a populaţiei, oamenii fiindsuspicioşi faţă de orice este nou, cu toate că exista o experienţă bună cu porumbul.Ezitările populaţiei au fost susţinute de medici care atrăgeau atenţiasă nu se consume cartofi pentru că ar fi otrăvitori, deoarece această plantăface parte din familia Solanaceelor, care cuprinde şi multe specii toxice. Unalt impediment în pătrunderea cartofului în cultură îl constituia şi împărţireasolei în cele trei cîmpuri: cîmpul de primăvară, cîmpul de toamnăşi ogorul negru. Convingerea că asolamentul este un lucru bun era aprioricrefuzată. •.Primul document din Transilvania în care se vorbeste de cultural cartofuluieste un memoriu întocmit de un funcţionar impe~ial în 1768, despresituaţia economico-socială ci acestei regiuni. în capitolul despre agriculturăse vorbeşte de cultivarea porumbulrii şi se aminteşte şi de cartof: "Porumbuldă roade. frumoase şi este alinlentul principal pe care-l consumă româniisub formă de mămăligă. Porumbul este mai greu de cultivat decît alte cerealeşi în locul porumbului să se cultive mai degrabă mere de pămînt". Memoriulre~pectiv cu propunerea referitoare la cartof a fost înaintat Consiliului de Statal împărăteseiMaria Tereza. Membrii Consiliului de Stat din Viena au reţinutaceastă propunere referitoare la cartof şi în consecinţă consilierl1.1 Gebblerpropunea: "Tezaurariatul din Transilvania să dea un exemplu prin culturade mere de pămînt pe moşiile camerale", iar consilierul Borie adăuga: "Culturacartofuluisă se favorizeze prin faptul ca cîţiva ani să nu se perceapădijlnă" (3).O altăautorităţilor.urmare a luenl0riului amintit constă şi în alte măsuri din parteaAstfel s-a. dispus: "Siskowitz (comandantul regimentelor degraniţă din Transilvania) să iniţieze cultivarea merelor de pămînt în districtelede graniţă. Gospodăriile camerale să se remarce prin cultura merelor depămînt tl (Act al Consiliului de Stat nr. 2618 din 1768) (3).Un an mai tîrziu, împărăteasa Maria Tereza ordona ca în toate reşedinţelede provincie să se înfiinţeze societăţi pentru agricultură şi economie.Urmare a acestui ordin, în anul 1769 la Sibiu s-au pus bazele aşa-numitei..,Societas Agriculturae et Oeconomiae Transilvanensis ll , care avea ca scop,principal introducerea culturii cartofului (4). în acelaşi an, la 12 noiembrie1769 magistratul din Braşov dădea următorul ordin: ."Salutem. Avînd învedere, că din ca-rtofi se obţine nu numai o mîncare foarte bună şi prinaceasta se suplineşte lipsa de pîine, dar se poate fierbe din ei un rachiu bun,ceea ce economiseşte o cantitate de fructe, aceasta a determinat recomandareainsistentă din partea curţii imperiale. De aceea funcţionarii să recomandeaceastă plantă folositoare locuitorilor tuturor localităţilor şi din cîndîn cţnd să rapQrteze în ce măsură se cultivă aceasta" (5).


INCEPUTURILE CULTURII CARTOFULUI IN TRANSILVANIA267Un alt document care se referă la cultura cartofului în Transilvaniaeste o circulară a guberniului din Sibiu din anul 1795 în care se arată: Merelede pămînt sau cartofii se cultivă pe soIurile nisipoase din Ţările de Jos, numiteArdeni, în felul următor: ... merele de pămînt fie că sînt rotunde, fie alungite,după 11lărimea lor se taie în două, patru pînă la şase bucăţi şi se planteazăîn pămînt ..." (1). Este vorba de o tehnologie rudimentară în care se descriespecificul culturii cartofului.Pentru cultivarea şi răspîndirea cartofului în Transilvania au militat,alături de autorităţi, o serie de personalităţi de seamă (bine cunoscute) aletimpului. Astfel, marele cărturar iluminist Gheorghe Şincai, la 1806, în lucrareasa "Povăţuire către economia de cîmp" adresată, după mărturisirea însăşia autorului, şcolilor rurale din imperiul habsburgic cît şi românilor locuitoriai celorlalte provincii româneşti, aminteşte cartofulla capitolul dedicat grădinilorde legume, sub denumirea de "crumpe" sau "perele cele de pămînt" (6).Baronul S. Brukenthal (1721-1803) a fost la fel unul din marii sprijinitoriai cultivării cartofului. Ca să dea exemplu, el a dispus ca pe moşia sade la Avrig să se planteze cartofi (a doua jumătate a sec. XVIII) (4).în lucrarea sa despre comuna BieI-tan din judeţul Sibiu, Ioan Salzer'Scrie: "Cultivarea cartofului se face începînd din 1806 şi a fost recomandatăde guberniu. Dar ca totul ce este nou s-a încetăţenit destul de greu, astfelcă în anul 1815 s-au cultivat doar 173 cîble (8 650 kg) (1).L. J. Marienburg arată că în anul 1813 în Ţara Bîrsei se cultivau dejadouă soiuri de cartof, unul roşu şi unul alb (7). După H. K a u f m e s (5),,cartofii cultivaţi în Ţara Bîrsei la sfîrşitul secolului XVIII şi începutul secoluluiXIX erau: cartofi englezeşti, de vite sau porceşti (Solanum anglicum),cartofi de castane (Solanum castaneum) şi cartofi de zahăr sau de vară (Solanumsacharaceum).La început autorităţile nu au perceput dijma pentru culturile de cartof,pentru a stimula cultivarea acestei plante, care pe atunci ocupa mici suprafeţeîn grădinile de zarzavat. Cu timpul, pe măsură ce s-au mărit suprafeţelecultivate cu cartofi nu s-a mai respectat această scutire de dijmă. Astfel,înanul 1808 locuitorii din Tăuteu, judeţul Bihor, erau obligaţi să dea o cantitatede 6 11letrete de pojoni de cartofi stăpînului feudal (6).Tehnologia de cultivare necorespunzătoare,dar şi diferite boli ca înnegrireabazei tulpinii şi degenerarea virotică (răsucirea frunzelor) au determinatproducţii scăzute. Dar răspîndirea cartofului nu a mai putut fi oprită,mai ales după anii de foamete 1813-1817. Anii aceştia de foamete din Transilvaniaau fost rezultatul unor producţii scăzute de cereale şi cartoful eraprincipala plantă care putea să suplinească "această lipsă a bucatelor", cumse spunea la vremea aceea. Să subliniem această afirmaţie prin cîteva exemple.După măsurătoarea cadastrală din 1833, în cadrul hotarelor Reghinuluis-au produs circa 60 000 kg cartofi (8). Pe astfel de considerente, luptătorulpentru dreptate socială St. L. Roth scria într-o lucrare din anul 1843: "cartofulne dă curaj şi speranţă să trecem cu bine peste anii răi" (9).lnlucrarea sa "Schiţă statistică a graniţei militare din Transilvania",Sibiu 1843, Benigni scria: "Cultura cartofului este încăîn creştere în aceastăgraniţă militară şi cartofii produşi, ca aproape peste tot în Transilvania, sîntfoarte gustoş,i". Deşi locuitorii graniţei începuseră în sfîrşit să-şi dea seamade avantajele mari ale acestei plante aşa de folositoare, totuşi mai era


268 D.ROMERnevoie de un control strict şi uneori de severitatea ofiţerilor, ca Încetul cuÎncetul să se îmbunătăţească această cultură (1).Depăşirea sistemelor celor trei cîmpuri apermis o extindere Însemnatăa culturilor de prăşitoare, deci şi a cartofului. în anul 1895 se cultivau93,330/0 din arabilul Ţării Bîrsei, şi numai 6,67% se lăsa ogor negru. Aceastăsuprafaţă cultivată reprezenta 36 298 ha, din care 29,830/0 o ocupau planteleprăşitoare şi anume 13,730/0 porumbul, 9,540/0 cartoful şi 5,15% sfeclade zahăr. Suprafaţa cultivată cu cartof în acel an a fost de 3 463 ha, de pecare s-a obţinut o producţie totală de 64243 t, adică o producţie medie de18,5 tjha (5). Aceste cifre ilustrează că la sfîrşitul secolului XIX erau realizateprogrese mari În agricultura Ţării Bîrsei în.general şi în particular lacultura cartofului.în perioada celei de-a doua jumătăţi a secolului XIX s-a intensificatşi industrializarea cartofului în această zonă a Transilvaniei. în anul 1855s-a înfiinţat fabrica de spirt de la Cristian, jud. Braşov, un an mai tîrziu fabricade drojdie şi spirt de la Prejmer şi fabrica de spirt Dîrste - Braşov (5).Aceasta demonstrează că producţiile realizate acopereau nevoile consumuluiuman, ale necesităţilor pentru furajarea animalelor şi materie primă pentruindustrializare.BIBLIOGRAFIE(1). C o va c i, Ve r o n i c a. Introducerea şi răspîndirea cartofului în jud. Bihor. Al ,VIII-leasimpozion naţional de istorie şi retrologie agrară a României, Craiova 14- 16 iunie 1984. In:Rezumate ale comunicărilor, 1984, p. 69-70. (2) Hal t r i c h, J. Zur Geschichte von SachsischRegen seit den letzten hundert ] ahren. In : Archiv des Vereins fur siebenburgische Landeskunde.Neue Folge, '101. 3, 1955, p. 329. (3). H a g 1un d, K ari n. Wie die Kartoffel (wahrscheinlich)nach Europa kam, In P.M. nr. 110ct., 1982 p. 151. (4) K a u f m e s, H. lJie Geschichte d~rLandwirtschaft und Viehzucht. Das Burzenland '101. 5, partea I-a, Edit. BurzenIănder săchsMuseum, Braşov, 1929, p. 144. (5) K 1 i m a, H. Kartoffelbau alter,· Die Woche nr. 819, aug.1983, p. 6. (6) Mar i e n b u r g, L. J. Geographie des Grossfurstentums Sieben burgen I/U.Sibiu, 1813. (7) N ă g 1 e r, Th., S c h o bel, J., D ro tie f f, K. Geschichte der siebenbilrgisch.sachsischen Landwirtschaft. Editura Kreterion, Bucureşti, 1984, p. 54. (7) Ro t h, St. L.Wunsche und Ratschlage, eine Bittschrift furs Landvolk. Edit. Druck und Verlag der 'Ion Hoch.meisterschen Erben, Sibiu, 1843. (9) Sed l e r, W. Wie die Kartoffel nach Siebenburgen kam­In: Die Woche Nr. 816, aug. 1983, p.6.Predat comitetului deredaetarela 8 iulie 1987Referent: dr. ing. T.Gorea.THE BEGINNING OF POTATOCULTIVATIONIN TRANSILVANIAAbstractThe first document mentioning the potato cultivation in Transsylvania was edited in1768. Untill the famine in 1813- 1817, the potato growing spread quite hardily in variousTranssylvanian zones. It was necessary the authorities and some prominent people to ,insist uponthe use of this p1ant, in order to convince the population to accept its cultivation. After thefamine· at the beginning of the 19..:th century, the potato growing became more and more intensive;for the Transsylvanians became aware of the fact that potatoes can replace the cereals.Since than, potato has got a definite place in the life of these people.


269 INCEPUTURILE CULTURII CARTOFULUI îN TRANSIIaVANIADIE ANFĂNGE DES KARTOFFELBAUS IN SIEBENRURGENZ usam1'nenfassun;;Das erste Dokument in dem der Kartoffelbau in Slebpmbtlrgen ~rwăhnt wird. datiert ausdem Jahre 1768. Bis zu der Hungersnot von 1813 - 181'7 ,iar sich die Kartofft'J relativ schwerin den verschiedenen Zonen Siebenbuurgens verbreitet. Eş brauchte der Mahnurgen der Regierungssbeamtenund verschiedener Personllchkeiten um den Nutzcn dieser Pflanze zu unterstreichen,dass die Bevolkerung diese neue Kultur akzeptierte. Nach der Hungersnot zc Beginndes 19. Jahrhunderts erfuhr die Kartoffe~ eine rasche Verbreitungsentwicklung Entwicklung,da sich die Bevolkerung Rechenschaft gegeben hatte, dass durch den Kartoffe1anbau Missjahreuberstanden werden konnen und seit damals hat die Kartoffel einen festen Platz im Lebencler Menschen dieser Gegenden.Pe3lOMeTIepBblH .n:oKYMeHT, B KOTOpOM ynoMHHaeTcH o B03,Il;eJIbIBaHHH KapTocPeJIH B TpaHCHITbBaHHH,)J.aTHpOBaH 1768 rO,Il;OM. )];0 rOJIo.n:a 1813-1817 r KapTo


Redactor: AVRELIA NEGERESCUTehnoredactor: MARGARETA CIOABADat la cules 14. 04. 1939. Bun de tipar 16. 10. 1989. Apărut 1989.Tiraj 500 ex. Hîrtie velină; Format 16170X100Coli de tipar 17Tiparul executat sub comandanr.263 hIntreprinderea poligrafică,,13 Decembrie 1918",str. Grigore Alexandrescu nr. 89-91.Bucureşti,România


•..•.•:•..•.

More magazines by this user
Similar magazines