Sursa - Institutul de Studii Populare

2013Mai 2012-Mai 2013 – Anuldeclinului!Raportul real al unui an de guvernare USLrealizat dePartidul Democrat Liberal

CuprinsI. USL – asalt asupra democraţiei .............................................................................................................. 51. Guvernul Ponta – „apărătorul legilor” sfidează statul de drept ............................................................ 52. USL – protector al corupților ................................................................................................................. 63. Guvernul Ponta, guvernul miniştrilor penali ......................................................................................... 74. USL, criticat dur de Comisia Europeană ................................................................................................. 95. USL a distrus imaginea României în străinătate .................................................................................. 116. Ciolaniada USL: Guvern supradimensionat pentru satisfacerea clientelei.......................................... 117. Guvernarea USL, guvernare de cumetrie ............................................................................................ 128. USL pune egal între managementul politic și cel privat ...................................................................... 129. Guvernarea USL sau ziua şi protestul .................................................................................................. 15II. USL guvernează „de la anul” – amânări costisitoare pentru România ................................................. 161. USL a amânat intrarea în Spaţiul Schengen ......................................................................................... 162. USL a amânat adoptarea monedei euro .............................................................................................. 173. USL a amânat bugetul pe anul 2013 pentru acoperirea minciunilor de campanie ............................. 174. Baronii USL amână construcția autostrăzilor începute de PDL ........................................................... 185. Privatizări amânate și ratate pe mâna USL .......................................................................................... 186. Distanța de la promisiunile USL la faptele USL .................................................................................... 19III. USL dă cu economia României de pământ.......................................................................................... 201. Relansarea economică sub USL – misiune imposibilă ......................................................................... 212. USL nu are niciun obiectiv de dezvoltare pentru România ................................................................. 223. Minciuna „unui milion de locuri de muncă” - ocuparea a scăzut, şomajul a crescut .......................... 232

3. Eşecul Oltchim: tentativa de privatizare marca PSD ........................................................................... 464. USL este principalul dăunător din agricultură ..................................................................................... 485. Educația românească se întoarce în timp sub guvernarea USL ........................................................... 496. USL îmbolnăvește sănătatea românească ........................................................................................... 51V. USL – eșec pe linie în absorbția de fonduri europene .......................................................................... 521. Absorbţia fondurilor europene înaintează cu viteza melcului sub guvernarea Ponta ........................ 522. Guvernul Ponta - ținte înalte, realizări zero ........................................................................................ 533. Situaţia programelor operaţionale: investigaţii penale, corecţii financiare ........................................ 544. USL restanţier la aplicarea recomandării Comisiei Europene referitoare la achiziţiile publice .......... 565. USL restanţier în stabilirea priorităţilor de finanţare europene în perioada 2014-2020 .................... 58Anexe ..................................................................................................................................................... 60Anexa 1: Topul scumpirilor la alimente sub guvernarea USL ...................................................................... 60Anexa 2: Evoluţia preţului la carburanţi sub guvernarea USL ..................................................................... 614

especte prevederile legislației cu privire la achizițiile publice. În plus, piesele de schimb șitransformatoarele, deși ruginite și defecte, au fost vândute ca și cum ar fi fost noi, la sume colosale,către Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice (SISEE) Moldova. Justiţia urmează să sepronunţe definitiv.4. USL, criticat dur de Comisia Europeanăa. USL nu a respectat independenţa sistemului judiciar şi nici hotărârile în materie de integritateo Raportul MCV arată că România a pus în aplicare doar unele dintre recomandările Comisiei carevizau restabilirea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar.o Comisia Europeană reclamă faptul că USL a recurs la ordonanţe de urgenţă abuzive la începutul luniiiulie 2012.o Comisia Europeană denunţă presiunile exercitate asupra instituţiilor judiciare şi lipsa de respectpentru independenţa sistemului judiciar.• Comisia a primit numeroase rapoarte privind acte de intimidare sau hărţuire comise împotrivaunor persoane care lucrează în instituţii judiciare şi anticorupţie importante, inclusiv ameninţăricu un caracter personal împotriva judecătorilor şi a familiilor acestora, campanii mediatice dehărţuire.• USL nu a încetat însă atacurile cu motivaţie politică la adresa sistemului judiciar.• Un alt punct critic este neacceptarea hotărârilor judecătoreşti. Clasa politică critică hotărârilejudecătoreşti, subminează credibilitatea magistraţilor şi exercită presiuni asupra acestora.Mijloacele de informare în masă au fost utilizate pentru a exercita presiuni asupra sistemuluijudiciar.o Persoanele aflate în funcţii de conducere nu au îndeplinit întotdeauna standarde ridicate în materiede integritate.• Principale probleme:o Rapoartele ANI continuă să fie frecvent contestate în justiţie.• Parlamentul nu a aplicat rapoartele ANI, chiar şi atunci când erau confirmate de hotărâridefinitive ale instanţelor. În noiembrie 2012, ANI a emis patru rapoarte de incompatibilitateprivind miniştri şi înalţi funcţionari. Toate cele patru rapoarte au fost contestate în instanţă şiniciunul dintre cei vizaţi nu a demisionat din acest motiv.9

• Sugestiile frecvente de modificare a cadrului juridic al ANI generează o incertitudine careîngreunează capacitatea României de a face dovada instituirii unui cadru juridic solid în materiede integritate.• ANI, Consiliul Naţional de Integritate şi personalul acestora au făcut obiectul unor frecventeatacuri politice şi mediatice.o Progresele în prevenirea şi pedepsirea corupţiei legate de achiziţiile publice sunt foarte limitate.o Comisia Europeană consideră că „mai sunt multe de făcut” pentru a pune în aplicare pe deplinrecomandările sale.b. Ce trebuie să aibă în vedere USL şi să aplice? Recomandările CE din raportul MCVo Introducerea unui cadru clar privind interdicţia de a critica hotărâri judecătoreşti şi de a subminaactivitatea magistraţilor sau de a face presiuni asupra acestora şi asigurarea aplicării eficace aacestor cerinţe.o Garantarea mijloacelor de informare în masă libere şi pluraliste, asigurarea măsurilor reparatoriieficiente împotriva încălcării drepturilor fundamentale ale omului şi împotriva exercitării depresiuni nejustificate şi a recurgerii la acte de intimidare de către mijloacele de informare în masăasupra sistemului judiciar şi a instituţiilor implicate în combaterea corupţiei.o Asigurarea faptului că persoanele care urmează să fie numite la conducerea Ministerului Public şi aDNA-ului sunt alese dintr-un număr suficient de mare de candidaţi de înaltă calitate profesională, înurma unui proces deschis şi transparent.o Necesitatea ca noul Avocat al Poporului să dea dovadă de o autoritate necontestată, de integritateşi independenţă, precum şi de o abordare imparţială.o Asigurarea faptului că miniştrii care fac obiectul unor hotărâri în materie de integritatedemisionează şi că se aplică rapid normele constituţionale privind suspendarea miniştrilor în cazultrimiterii lor în judecată.o Proceduri clare şi obiective în cazul suspendării parlamentarilor care fac obiectul unor hotărârinegative în materie de integritate sau al unor condamnări pentru acte de corupţie şi stabilirea determene reduse pentru prelucrarea cererilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor din parteaorganelor de urmărire penală.10

o La CFR Călători managerul privat este Valentin Dorobanţu, numit anterior director general prinordin de ministru.o În cazul companiei CFR Marfă, director general a fost numit un fost director general adjunct alGazprom, iar preşedinte al CA un bancher, şi ulterior Liviu Radu, inginer, specialist IT, fără niciolegătură cu domeniul feroviar. Liviu Radu este însă şi director general la Compania NaţionalăAeroporturi Bucureşti (CNAB).• Pentru Consiliul de Administraţie la CNAB au fost numiţi Bogdan Găurean, avocat şi consilierpersonal al ministrului Fenechiu şi Marius Bodea, fost prefect de Iaşi în timpul guvernăriiTăriceanu.o La Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), recrutătorii au trimisMinisterului Transporturilor listele scurte cu propuneri pentru manageri privaţi, însă procesul derecrutare a fost blocat. CNADNR este condusă de un director interimar, acelaşi care fusese destituitpentru că a optat să stea la o petrecere cu angajaţii în loc să coordoneze deszăpezirea.o La Complexul Energetic Oltenia, manager privat este Laurenţiu Ciurel, fostul vicepreşedinte al PSDGorj şi consilier judeţean al USL.o În cazul Electrica Distribuţie Muntenia Nord (EDMN) membri în CA au fost desemnaţi fără a ţinecont de recomandările consultantului independent, iar doi dintre aceştia sunt afiliaţi PSD: DariusMeşca (PSD Ploieşti) şi Aurel Gubandru (PSD Buzău).o La Poşta Română a rămas în funcţie Ion Smeianu, fost secretar de stat PSD, care era directorgeneral şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al companiei din mai 2012, la puţin timp dupăinstalarea primului Cabinet Ponta.o La Transelectrica a fost schimbată conducerea de trei ori fără a se respecta prevederile OUG nr.109/2011.o La Salrom a fost numit la conducerea companiei un consilier local PSD din Târgu Ocna. Desemnareas-a făcut de către CA, fără a fi respectate criteriile şi procedurile transparente prevăzute de OUG nr.109/2011.• Preşedinte al CA este Dumitru Pirvulescu, fost secretar general adjunct în Ministerul Economieişi inculpat într-un dosar de abuz în serviciu contra intereselor publice, numit de altfel şiPreşedinte al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica.• Tot în CA îl regăsim pe Liviu Radu, care mai ocupă în acelaşi timp poziţia de director general laAeroporturi Bucureşti şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al CFR Marfă.o La Nuclearelectrica, din noul Consiliu de Administraţie face parte Daniela Lulache, fosta preşedintăa Fondului Proprietatea.14

o La Romgaz, un membru PSD, rudă cu preşedintele nou ales al Consiliului Judeţean Sibiu, undesocietatea îşi are sediul, a fost numit Director General.o La S.C. Conpet S.A., unul din liderii organizaţiei locale PNL, membru al Biroului Politic Prahova şi fostpreşedinte interimar al PNL Ploieşti, a fost numit Director General Interimar.o La Oil Terminal, un membru PNL, consilier judeţean în perioada 2008-2012, a fost numit în funcţiade Director General;o La Electrica Distribuţie Muntenia Nord, un membru USL, consilier judeţean în Prahova, a fost numitîn funcţia de Director General.• Pentru Romgaz şi Transgaz procedura de selecţie a început abia în martie, deşi ea trebuia finalizată deanul trecut.• La Oltchim şi Hidroelectrica, USL nici nu s-a mai obosit să numească management privat. Companiile auintrat direct în insolvenţă. Ambele companii trebuiau să aibă conduceri profesioniste din vara anuluitrecut, când USL era ocupat cu suspendarea statului de drept.9. Guvernarea USL sau ziua şi protestul• Proteste împotriva exploatării gazelor de şist:o Aproximativ 80 de ONG-uri au organizat proteste împotriva exploatării gazelor de şist în Bucureşti,Bârlad, Alba Iulia, Arad, Sibiu, Braşov, Târgu Neamţ, Mangalia, 2 Mai, Călăraşi, Piatra Neamţ,Slatina, Galaţi, Timişoara, Oradea, Iaşi, Buzău, Costineşti, Buziaş, Cluj Napoca, Vaslui, Suceava,Craiova, Codlea.o USL nu respectă democraţia, dreptul românilor la protest: Protestatarii au întâmpinat probleme cuneautorizarea manifestaţiilor în localităţile ale căror autorităţi sunt de la PSD (Bârlad, Tecuci,Suceava).• Proteste la Mechel Câmpia Turzii:o 720 de angajaţi ai companiei au intrat în şomaj în luna februarie 2013.o Foştii angajaţi au revendicat primirea celor 3 salarii compensatorii la care au dreptul.o La sfârşitul lunii martie 2013 aceştia au primit doar 900 de lei din cele trei salarii promise.• Proteste la Oltchim:o Protestatarii au solicitat demisia ministrului Economiei, Varujan Vosganian, şi venirea la Vâlcea apremierului Victor Ponta pentru calmarea spiritelor şi temperarea protestelor.o Protestele au fost reluate ca urmare a nesoluţionării niciunei revendicări privind reluarea activităţiicombinatului.15

• Protestul cercetătorilor:o Cercetătorii au declanşat un val de proteste pe o perioadă nedeterminată faţă de diminuareafinanţării proiectelor de cercetare cu 40% la Programul Parteneriate şi 55% la Programul Idei.Înjumătăţirea fondurilor şi deschiderea finanţării spre finalul lunii aprilie au aruncat cercetarea înhaos.• Proteste ale instructorilor auto independenţi:o 200 de instructori auto independenţi au protestat în luna aprilie 2013 la Ministerul Transporturilorfaţă de noile reglementări referitoare la autorizarea şcolilor de şoferi şi a instructorilor. Instructoriitrebuie să îşi transforme PFA-urile în societăţi comerciale sau să fie angajaţii unor companii maimari.o Mai mult, normele îi obligă pe instructori să angajeze medici, să monteze camere video la bordulautoturismelor şi să păstreze înregistrările timp de 3 ani.o Toate aceste noi reglementări vor afecta peste 12.000 de instructori.• Protest al lucrătorilor poştali:o Lucrătorii poştali din întreaga ţară au anunţat că vor participa, la jumătatea lunii mai 2013, la ampleacţiuni de protest, cu scopul de a solicita protejarea locurilor de muncă şi adoptarea, de către PoştaRomână, a unor decizii care să contribuie în mod real la eficientizarea companiei.II. USL guvernează „de la anul” – amânări costisitoare pentru România1. USL a amânat intrarea în Spaţiul Schengen• România nu a intrat în Spaţiul Schengen la data stabilită ca urmare a derapajelor de la democraţie aleguvernului Ponta, deşi toate condiţiile tehnice erau deja îndeplinite de către Guvernul PDL:o Obiectivul Schengen a fost complet ratat ca urmare a crizei politice din vara anului 2012. Pentruprima oară după aproape 5 ani de apartenenţă la UE, partenerii europeni au văzut că Româniapierde la capitolul democraţie din cauza atacurilor susţinute ale USL la adresa statului de drept.o Ratarea obiectivului Schengen nu înseamnă numai circulaţie fără controale la frontieră, ci afaceriîngreunate pentru companiile româneşti cu partenerii din UE. Transportatorii sunt cei mai loviţi deratarea obiectivului Schengen din vina exclusivă a Guvernului Ponta.o USL nu a reuşit să pună în aplicare nici măcar acordul parţial negociat, sub mandatul de Guvernare alPDL, de intrare a României în spaţiul Schengen pe cale aeriană şi maritimă.16

2. USL a amânat adoptarea monedei euro• USL nu are niciun obiectiv de dezvoltare pentru România.• Dovadă a propriei neputinţe, USL a devansat şi ţinta de adoptare a monedei euro. Dacă până acum,prin anteriorul Program de convergenţă, Guvernul avea ca obiectiv anul 2015 pentru adoptareamonedei unice, de data aceasta nici măcar nu mai avem o dată certă. Adică România va fi membră azonei euro la sfântul aşteaptă.• Lipsa menţionării unei date pentru adoptarea monedei euro este echivalentă cu amânarea pe termennelimitat a adoptării ei.3. USL a amânat bugetul pe anul 2013 pentru acoperirea minciunilor de campanie• USL a pus alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 înaintea intereselor României.• Victor Ponta a lăsat România să intre în anul 2013 fără buget.o Conform legii şi practicii din ultimii ani de zile, cel târziu până pe data de 15 octombrie 2012,Guvernul României ar fi trebuit să prezinte Parlamentului României bugetul pentru anul 2013.o Ulterior, după ce a încercat să amăgească cetăţenii timp de săptămâni în şir că bugetul va fiprezentat Parlamentului şi votat până în 31 decembrie 2012, Ponta a prelungit din nou termenulabia spre sfârşitul lunii ianuarie 2013.• Guvernul Ponta a schimbat legea după cum a dorit şi a împins prezentarea şi aprobarea bugetului în2013, ignorând nevoia de stabilitate şi predictibilitate din economie, încercând să ascundă faptul că nuare de gând să-şi respecte promisiunile electorale populiste.• Motivaţia a fost clară: bugetul nu a fost prezentat tocmai pentru ca Ponta să promită românilor totceea ce doreşte la alegerile parlamentare, fără acoperire în realitatea economică.• A devenit limpede că diferenţa dintre programul electoral al USL şi intenţiile reale ale Guvernului USL afost foarte mare. Au promis relaxare fiscală şi am primit un val de creşteri şi introduceri de noi taxe şiimpozite. Au promis investiţii şi dezvoltare, am primit costuri mai mari de funcţionare a statului,birocratizare şi politizare.17

4. Baronii USL amână construcția autostrăzilor începute de PDL• Autostrada Deva-Orăştie, finanţată prin fonduri de pre-aderare ISPA, trebuia finalizată până la sfârşitullunii decembrie 2012 pentru ca România să nu plătească de la buget lucrările. Noul termen anunţat deUSL este mai 2013.• 6 tronsoane de autostradă de pe coridorul IV trebuiau finalizate în aprilie anul acesta: Nădlac-Arad lotul2, Lugoj-Dumbrava, Orăştie – Sibiu loturile 1-4. Ministrul marilor proiecte nu ştie să spună când vor fiacestea finalizate şi nici măcar nu există o raportare clară a stadiului acestora. A fost nevoie de oiniţiativă a pasionaţilor de infrastructură pentru a avea filmări din avion ale şantierelor, aşa cum sepublicau săptămânal în timpul guvernării PDL.• 4 tronsoane de autostradă lansate în licitaţie în timpul guvernului PDL nu au nici după un an anunţaţicâştigătorii şi semnate contractele. Ministrul Şova caută ţapi ispăşitori, uitând practic că CNADNR este oinstituţie în subordinea sa. România riscă să piardă banii europeni pentru aceste loturi dacă nu suntfinalizate până la finele anului 2015.• Ministrul Şova şi ministrul Fenechiu îşi împart autostrăzile pe hârtie, însă fără a exista o minimăcoordonare şi prioritizare. Au lansat proiecte în concesiune fără a avea aprobarea Eurostat şi riscând săarunce în aer deficitul bugetar.5. Privatizări amânate și ratate pe mâna USL• Acordul de tip preventiv cu FMI avea drept principal obiectiv eficientizarea companiilor de stat pentru areduce povara pe care aceste găuri negre o exercită asupra bugetului de stat. Acest lucru presupuneape de o parte instalarea unui management profesionist, pe criterii de performanţă, iar pe de altă parteprivatizări majoritare sau minoritare care ar fi suplimentat veniturile la bugetul de stat.• Deşi în aprilie anul trecut exista un calendar agreat cu FMI prin care privatizarea CFR Marfă urma săaibă loc până la sfârşitul anului 2012, indecizia şi lipsa de viziune a USL a făcut ca anul 2012 să fie un anirosit pentru compania CFR Marfă: managementul privat nu a mai fost selectat, privatizarea nu s-adecis, dar cel mai grav, datoriile societăţii au crescut cu 68% peste nivelul bugetat. Pentru anul 2013sunt bugetate pierderi duble faţă de 2012.o Ministrul Fenechiu încearcă acum o privatizare rapidă şi la un preţ derizoriu, după modelul de„succes” din timpul guvernării Năstase. În ciuda faptului că ministrul Fenechiu declara în februarie cănumai activele valoarează peste 1,3 miliarde de lei, iar veniturile pe anul trecut au fost de aproape1,2 miliarde de lei, preţul pentru pachetul majoritar este de numai 797.058.000 de lei, iar datoriile18

urmează a fi şterse, conform asigurărilor ministrului. Un preţ ridicol pentru o companie care arepeste 50% cotă de piaţă în România în domeniul transportului feroviar de marfă.o Ministrul Fenechiu ne asigură că va reuşi stingerea datoriilor companiei înainte de privatizare, încondiţiile în care MTI a neglijat în ultimul an dialogul cu Directoratul de Competitivitate în privinţaacordării ajutorului de stat pentru privatizare, iar studiul în privinţa testului investitorului privatprudent nu a fost întocmit.o Am asistat la un an de indecizie. Este imposibil să primim un raspuns pozitiv şi rapid la notificareacare încă nu s-a trimis, în lipsa finalizarii studiului investitorului privat prudent – o condiţieobligatorie impusă de Comisia Europeană. Pentru o privatizare în beneficiul statului român eranecesară o evaluare profesionistă şi lucidă a companiei şi a activelor sale în paralel cu efectuareaprocedurilor de aprobare a ajutorului de stat pentru privatizare.• 20% din acţiunile TAROM trebuiau listate la bursă în vara anului trecut pentru a asigura companiei oechilibrare financiară şi pentru a putea implementa un plan de dezvoltare al acesteia. În schimb,singurul plan de dezvoltare al ministrului Fenechiu pentru TAROM este introducerea a cât mai multecurse de la Iaşi, oraşul său de suflet, fără a avea o evaluare a necesităţii acestor curse şi a impactului lorasupra profitabilităţii companiei.• Poşta Română trebuia să aibă un investitor strategic care să cumpere 20% din acţiuni până în luna iuniea anului trecut. În decembrie însă, guvernul USL a decis să privatizeze compania, însă nu a fost făcutniciun pas în această direcţie. Compania, condusă de un fost secretar de stat PSD, continuă săacumuleze pierderi.• Transelectrica, Transgaz, Nuclearelectrica, Hidroelectrica şi Romgaz trebuiau toate listate la burse cupachete minoritare anul trecut. Dintre acestea guvernul USL a reuşit să listeze Transgaz, dar a reuşit săobţină un preţ mai mic decât cel estimat în ciuda faptului că este una din cele mai valoroase companiide stat.6. Distanța de la promisiunile USL la faptele USL• TVA nu a revenit la nivelul de 19%.• Nivelul TVA la alimente şi în agricultură a rămas în continuare la 24%, nu la 9% aşa cum au promis.• Contribuţia la asigurările sociale nu a fost redusă.• Punctul de pensie nu este de 45% din salariul mediu brut.• USL nu a demarat nicio acţiune pentru realizarea milionului de noi locuri de muncă promise.19

• Ajuns la guvernare, USL nu a făcut decât să impoziteze şi să inventeze noi taxe.• USL nu a început reducerea fiscalităţii şi nici nu are de gând să o facă. Programul de Convergenţă peperioada 2013-2016 nu face nicio referire la diminuarea poverii fiscale, atât de des invocată înconferinţele de presă şi în intervenţiile televizate ale liderilor USL.• Cardul de credit pentru IMM-uri a rămas la stadiul de promisiune.• Investiţiile au fost tăiate de peste tot: de la proiectele de infrastructură până la cele de cercetare şiinovare.• Pe când era în opoziţie, USL a criticat aspru decizia de închidere a spitalelor şi anunţa ca prioritarădeschiderea acestora o dată cu ajungerea la guvernare. De când este Prim-ministru, Ponta nu a maiadus în discuţie acest subiect.• Nu a început nici măcar scrierea proiectului pentru cele 50.000 de locuri noi în grădiniţe până în 2016.• Acordarea funcţiilor pe criterii politice a devenit o marcă înregistrată a USL. Companiile de stat aumanagement politic în loc de management privat.• Nu a fost făcut niciun pas pentru a rezolva problema cadastrului general.• Investiţiile noi în turism nu au fost scutite de impozit.• Lipseşte dialogul cu opoziţia şi ONG-urile.• Fondul de rezervă al Premierului este împărţit politic.• Absorbţia fondurilor europene lâncezeşte.III. USL dă cu economia României de pământ• Până în aprilie 2012, USL a stat pe margine şi a aruncat cu pietre. Apoi, într-un an de guvernare, nu afăcut altceva decât să arunce ţara într-o mare instabilitate politică ce a spulberat şansele de creştereeconomică. Ne-a decredibilizat în Europa; nu a făcut nimic pentru absorbţia fondurilor europene; a datdovadă de neseriozitate în faţa mediului de afaceri, a pieţelor financiare şi a organismelorinternaţionale. Nu a avut nici atunci, nu are nici acum o strategie de creştere economică veritabilăpentru România.• Guvernarea USL este caracterizată de incoerenţă, inconsecvenţă şi haos în toată gestiunea economieinaţionale.20

1. Relansarea economică sub USL – misiune imposibilă• Sub USL, România a rămas corigentă la creşterea economică în anul 2012. Anul 2012 trebuia să fie celîn care relansarea economică să ia avânt. Premisele pentru aceasta erau create. În vremea unei crizeeconomice epuizante şi împovărătoare de trei ani de zile, guvernarea PDL a închis anul 2011 cu 2,2%creştere economică.• Tot ce a făcut USL de când este la guvernare pentru creşterea economică a fost să o revizuiască, denenumărate ori, în jos. De la o creştere economică de 1,7% prognozată pe anul 2012, USL a obţinutdoar 0,7%. Ba mai mult, România figurează în raportul FMI cu o creştere de doar 0,3% a PIB.• În Programul de convergenţă 2013-2016, creşterea economică prognozată de USL este în scăderecomparativ cu Programul de convergenţă anterior, din aprilie 2012.• Mai grav este că ţinta de creştere economică a fost redusă fără menajamente, cu peste un punctprocentual în fiecare an. Graficul 1 semnalează reducerea semnificativă a perspectivelor de creştereeconomică de la un an la celălalt, conform celor două Programe de convergenţă.• Perspectiva pentru anul 2013 se înrăutăţeşte deprimant, fiind redusă la jumătate faţă de ce se aşteptaanul trecut în aprilie. În anul 2013 ne aşteaptă o creştere a PIB de 1,6%, faţă de 3,1%, conformanteriorului Program de convergenţă. Şi nici această cifră nu este definitivă, pentru că asupra eiplanează perspectivele evoluţiilor economice sumbre din statele UE.• USL prevede că nici în anul 2014 nu vom creşte economic cu mai mult de 2,2. FMI e şi mai pesimist:doar 2% avans al PIB-ului.• De altfel, abia dacă vom atinge o creştere economică de 3% până în anul 2016, fără nicio şansă de amări pasul pentru a prinde din urmă restul ţărilor europene. Ori o creştere economică de 1-2% pe an nueste mulţumitoare pentru o ţară ca România, care trebuie să recupereze un decalaj important dedezvoltare şi standard de viaţă faţă de celelalte state membre ale UE.21

2. USL nu are niciun obiectiv de dezvoltare pentru România• Nimic din promisiunile electorale ale USL cu privire la dezvoltarea economică a ţării nu se regăseşte înProgramul de Convergenţă 2013-2016. Cu acest program, România confirmă că a intrat în capcanaţărilor cu venit mediu, incapabilă să facă trecerea în rândul ţărilor dezvoltate.• Pe lângă Programul de convergenţă pe perioadă 2013-2016, România are obligaţia să trimită ComisieiEuropene şi Programul Naţional de Reforme, care lipseşte. Este dovada că guvernul Ponta-Antonescunu are nimic serios în plan pentru dezvoltarea României în această perioadă.• Cea mai importantă surpriză neplăcută care reiese din Programul de Convergenţă 2013-2016 esteevoluţia economiei sub potenţial: economia României este stabilă, dar este stabilă într-un echilibru rău.o Avem creştere economică sub potenţial.o Potrivit estimărilor, economia subterană a României se află pe locul doi în Europa (30% din PIB).o Creditele neperformante ne plasează pe locul doi în Europa. Ca exemplu: primele două bănci dinRomânia (BCR şi BRD) au credite neperformante peste media de 19%. Aceste bănci nu pot susţinecreditarea economiei româneşti până când nu-şi rezolvă problema creditelor neperformante.o Inflaţia este peste 5%.22

o Nivelul investiţiilor străine a fost în anul 2012 la minimul ultimilor 10 ani şi continuă să scadă în anul2013, cu 15% în primul trimestru.o Diferenţele de dezvoltare între regiuni s-au accentuat în loc să se diminueze.• Slaba calitate a instituţiilor statului, practic, omoară speranţa de dezvoltare a României.3. Minciuna „unui milion de locuri de muncă” - ocuparea a scăzut, şomajul a crescut• Populaţia ocupată reprezintă doar 59% din populaţia totală în vârstă de 15-64 ani la sfârşitul anului2012. După o creştere minoră în trimestrul al treilea faţă de cel anterior, rata de ocupare s-a diminuatsub guvernarea USL la un nivel inferior stării naţiunii la preluarea mandatului.• Aceeaşi evoluţie a avut loc la nivelul gradului de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64de ani. Rata de ocupare de doar 63,6% la sfârşitul ultimului trimestru din anul 2012 arată că, subguvernarea Ponta, ne îndepărtăm de atingerea ţintei stabilite prin Strategia Europa 2020, a unui gradde ocupare de 70% (Grafic 2).• Numărul şomerilor înregistraţi la ANOFM a crescut drastic, cu 66.586 persoane (15,6%) de la sfârşitullunii aprilie 2012 până în prezent (Grafic 3).23

• Numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 12,5%, adică cu 34.477 persoane. Practic, situaţia s-aînrăutăţit pentru mulţi dintre şomeri, care nu şi-au găsit un loc de muncă, care au pierdut şiindemnizaţia de şomaj.• Numărul şomerilor care beneficiază de indemnizaţie de şomaj a crescut cu 32.109 persoane (21,3%) înaceeaşi perioadă (Grafic 4).• Rata şomajului înregistrată la ANOFM a fost în creştere continuă începând din luna iunie 2012 şi până înluna ianuarie 2013. În această perioadă, rata şomajului a crescut cu 1,33 puncte procentuale. Înurmătoarele două luni, rata şomajului s-a diminuat uşor, rămânând totuşi la un nivel ridicat (5,58%), cu24

aproape 1 punct procentual peste cel înregistrat în luna aprilie 2012, ultima lună de guvernare PDL(Grafic 5).4. Dezinteres total al USL pentru creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă• Proiecte de legi lăsate aproape finalizate de guvernul PDL - modificarea Legii nr. 76/2002 privindsistemul asigurărilor de şomaj sau cele privind ucenicia, zilierii sau economia socială - nu au fostaprobate nici după un an de guvernare USL, deşi erau vitale pentru creşterea gradului de ocupare aforţei de muncă.• Lipsa soluţiilor Guvernului USL în combaterea şomajului este cea mai vizibilă în rândul tinerilor, underata şomajului a ajuns la 22,7%, aproape de 4 ori mai mare decât rata generală a şomajului dinRomânia.o Pentru combarerea acestei probleme, guvernul PDL a elaborat Planul Naţional de Stimulare aOcupării Tinerilor, ce avea drep scop găsirea unor soluţii pentru angajarea tinerilor în termen depatru luni de la finalizarea studiilor sau pentru încadrarea lor într-un curs de formare profesională, lafinalul căruia să devină angajabili.o După un an de guvernare, USL nu a pus în aplicare acest plan, sfidând nu doar aşteptările românilor,dar şi angajamentele internaţionale ale României, din moment ce ţara noastră s-a angajat încă dinianuarie 2012 că va elabora Planul respectiv.25

• Guvernul USL a uitat de promisiunile electorale privind deblocarea posturilor vacante din sistemul deasistenţă socială.o Abia după 10 luni de guvernare, USL a aprobat un proiect care prevede doar deblocarea posturilorvacantate după 1 ianuarie 2013, în condiţiile în care în aprilie 2012 guvernul PDL lansase un proiectprin care sistemul de asistenţă socială ar fi fost resuscitat (la acel moment existau peste 10.000 deposturi vacante în structurile judeţene).o Sistemul a fost văduvit în mod voit de specialiştii necesari pentru îngrijirea în condiţii optime acategoriilor asistate social, fie că vorbim de copii, bătrâni sau persoane cu dizabilităţi. În toatăaceastă perioadă au existat centre care au funcţionat doar la 50% din capacitate doar pentru că USLa tăiat aceste posturi pentru cel puţin încă 10 luni.5. USL scade veniturile românilor• Recuperarea salariilor bugetarilor s-a dovedit a fi un miraj marca USL. Iată şi de ce. Aprilie 2012 a fostpractic ultima lună a guvernului PDL la Palatul Victoria. La vremea respectivă, un român câştiga înmedie 1.553 lei pe lună, în mână. După 10 luni de guvernare USL, după recuperarea salariilorbugetarilor cu 8% şi reîntregirea finală din luna decembrie, în februarie 2013, un român câştiga înmedie tot 1.553 lei. Verdictul: nicio îmbunătăţire a salariului mediu net sub guvernarea Ponta.• Economia gâfâie sub guvernarea populistă a USL. Măsurile USL nu s-au resimţit în buzunarul românului.Creşterile de preţuri şi deprecierea leului în raport cu euro au anulat orice creştere de salarii în mediulpublic (Grafic 6).26

• Salariul românului nu a crescut, aşa cum a promis USL înainte de alegeri. Este o altă promisiunenerespectată a USL. Impactul este major pentru bunăstarea românilor, pentru că nici locuri noi demuncă noi nu au fost create. În schimb, au crescut preţurile şi taxele. Adevărul este că traiul românilornu s-a îmbunătăţit de când a venit USL la guvernare. Din contră, USL sfidează cetăţeanul cu fiecarenouă promisiune.• Spre deosebire de guvernarea USL, sub guvernarea PDL, în cei mai grei ani pentru România din punctde vedere economic, salariul mediu net pe economie a crescut cu 13%, de la 1.309 de lei în anul 2008 la1.478 de lei în 2011 şi apoi la 1.553 de lei în ultima lună a guvernării PDL, aprilie 2012.6. Pensionarii, doar o temă de campanie pentru USL• Pensia medie de asigurări sociale de stat a crescut cu abia 4,4% sub guvernarea USL, de la 778 de lei înluna aprilie 2012 la 812 de lei în martie 2013. În acelaşi timp preţurile au crescut mult mai mult, iarnivelul de trai şi puterea de cumpărare a pensionarilor s-au înrăutăţit.• Sub guvernarea PDL, pensia medie de asigurări sociale de stat a crescut cu 30%, de la 593 de lei în anul2008 la 773 de lei în anul 2011. Vorbim de o creştere a pensiei medii pe economie în cei mai grei ani deguvernare ai PDL, marcaţi de criza economică puternică. Aceeaşi tendinţă a fost urmată şi de pensiamedie cu stagiu complet de cotizare, care s-a majorat cu 23% şi a crescut la 1.083 de lei în acelaşi an, dela 879 de lei în anul 2008.27

7. Inflaţia – o luptă pierdută a USL care îi costă usturător pe români• USL a pierdut bătălia cu inflaţia şi a trântit la pământ puterea de cumărare a românilor. Astăzi, deşisalariul mediu net pe economie este acelaşi, rata inflaţiei rămâne la niveluri ridicate.• Lunile de guvernare ale USL au fost suficiente pentru a ne trimite în topul ţărilor din UE cu rate aleinflaţiei alarmante. Avem cea mai mare rată a inflaţiei din UE în luna februarie 2013, mai mult decâtdublul mediei europene.• Sub guvernarea PDL, rata inflaţiei medii anuale a scăzut de la 7,9% în anul 2008, la 1,8% în luna aprilie2012.• Sub USL, rata inflaţiei în luna martie 2013, de 5,25%, este de aproape trei ori mai mare faţă de nivelulde 1,8%, înregistrat în luna aprilie 2012 (în ultima lună de guvernare PDL) (Grafic 7).28

8. USL a scumpit viaţa românilor• A trăi în România devine pe zi ce trece un act de crudă supravieţuire. Guvernarea USL o simţim cel mairepede la buzunar: facturile la utilităţi s-au majorat şi plătim mai mult la cumpărături. Preţurile aucrescut accelerat.a. USL aduce alimente mai scumpe pentru români• Pe primul loc în topul scumpirilor din perioada aprilie 2012 – februarie 2013 se situează cartofii, cu ocreştere uriaşă, de aproape 85%. Pe următoarele locuri se situează în ordine fasolea (37%), grâul (34%),porumbul (31%) şi carnea de pasăre (21%).• Proiecţiile BNR pentru rata inflaţiei nu sunt îmbucurătoare. Se aşteaptă o inflaţie de 3,5% în anul 2013,cu creşteri mai puternice chiar în prima jumătate: o inflaţie de peste 5% în primul trimestru şi deaproape 6% în al doilea trimestru. Practic, avem un an 2013 cel puţin la fel de greu ca precedentul înceea ce priveşte preţul alimentelor (Anexa 1 - Topul scumpirilor la alimente sub guvernarea USL).b. USL crește prețul carburanților, în contra tendinței europene• Benzina s-a scumpit cu aproape 7% (de la 1,209 euro/litru la 30 aprilie 2012 la 1,292 euro/litru la 29aprilie 2013), iar motorina s-a scumpit cu 0,3% în această perioadă, de la 1,314 euro/litru la 30 aprilie2012 la 1,318 euro/litru la 29 aprilie 2013, conform cifrelor puse la dispoziţie de Comisia Europeanăprivind preţul mediu săptămânal al carburanţilor. Acest lucru s-a întâmplat în condiţiile în care atâtpreţul mediu european al benzinei, cât şi cel al motorinei au scăzut în această perioadă (Anexa 2 -Evoluţia preţului la carburanţi sub guvernarea USL).29

c. USL crește factura la utilități plătită de români• Preţul la gazele naturaleo Preţul la gaze a crescut prima oară sub guvernarea USL la 15 septembrie 2012 cu 5% pentruconsumatorii casnici şi cu 10% pentru cei non-casnici.o Apoi, la 1 februarie 2013 gazele s-au scumpit din nou cu 5% pentru consumatorii non-casniciconform calendarului de liberalizare a gazelor.o Conform aceluiaşi calendar de liberalizare, gazele s-au scumpit la 1 aprilie 2013 cu încă 5% pentruconsumatorii non-casnici, urmând a se scumpi cu încă 5% la 1 iulie şi cu încă 3% la 1 octombrie.o Consumatorii casnici vor resimţi noi scumpiri ale gazelor în anul 2013, conform calendarului deliberalizare. Astfel, acestea vor creşte cu 8% de la 1 iulie şi cu încă 2% de la 1 octombrie.Astfel, sub guvernarea USL, factura la gaze s-a scumpit cu 5% la consumatorii casnici şi cu peste 21% laconsumatorii industriali.30

• Preţul la energia electricăo În anul 2012 energia electrică s-a scumpit cu 5% la 1 iulie pentru toate tipurile de consumatori şi cu2-3% la 1 septembrie pentru consumatorii non-casnici, conform calendarului de liberalizare.o Chiar în prima zi a anului 2013, energia electrică s-a scumpit cu încă 10% pentru toate tipurile deconsumatori ca urmare a recunoaşterii de către ANRE a unor costuri mai mari de producţie, precumşi a suplimentării ajutorului acordat de stat producătorilor de energie regenerabilă.o Scumpirile energiei electrice vor continua însă în acest an, cu două noi valuri: de la 1 aprilie avem onouă scumpire a energiei electrice pentru consumatorii casnici. Ulterior, energia electrică s-ar maiputea scumpi de încă 2 ori conform aceluiaşi calendar (la 1 iulie şi 1 septembrie) pentru toatetipurile de consumatori.Astfel, sub guvernarea USL, factura la energie electrică s-a scumpit cu peste 15% la consumatorii casnici şicu peste 13% la consumatorii industriali.9. USL impozitează munca ca să plătească nemunca: 20 de taxe noi şi majorate• USL taxează tot ceea ce respiră. Guvernul Ponta realizează cea mai crudă operaţie de salvare a proprieinepriceperi lovind în cei care muncesc. O face în vremuri de stagnare economică permanentizînd-o. Nuau nicio soluţie pentru creştere economică. Soluţiile apar doar pentru nepotismul şi ciolaniada USL-istă.• Asaltul USL asupra mediului de afaceri înseamnă şomaj şi preţuri mai mari.• Asaltul USL asupra buzunarului românilor prin taxe înseamnă tăierea veniturilor disponibile pentruconsum sau economisire. În cele mai multe cazuri înseamnă sărăcire.• Vorbim despre 20 de taxe noi sau majorate sub guvernarea USL, la care se adaugă altele noi chiar dinlunile imediat următoare.• Codul Fiscal şi Codul de Procedură fiscală au suferit 110 modificări în ultimii 10 ani, adică de la intrareaîn vigoare până în prezent. În doar un an de guvernare, Guvernul Ponta a adus 20 modificări celor douăcoduri, adică a contribuit cu aproape o cincime la impredictibilitatea şi la haosul fiscal românesc,depăşind orice altă performanţă anuală guvernamentală anterioară.• Majorări ale accizelor:o Accizele cresc, pentru că vor fi recalculate la un curs de schimb cu 5,2% mai mare faţă de anul 2012.Românii vor plăti mai mult pentru ţigări, cafea şi produsele alcoolice precum berea, vinurile,băuturile fermentate, produsele intermediare sau alcoolul etilic.31

o Accizele la motorină au crescut cu 4,55% începând cu 1 ianuarie 2013, de la 374 euro/tonă la 391euro/tonă.o Acciza la ţigarete a crescut de la 53,18 euro/1.000 ţigarete la 56,71 euro/1.000 ţigarete de la 1aprilie 2013 (după decalarea calendarului de creştere a accizelor de la 1 iulie la 1 aprilie).o Nivelului accizelor pentru bere creşte cu 10%, de la 0,748 euro/hl/grad Plato la 0,8228 euro/hl/gradPlato.o Nivelul accizelor pentru berea realizată de micii producători creşte tot cu 10%, de la 0,43euro/hl/grad Plato la 0,473 euro/hl/grad Plato.o Acciză suplimentară de 10 euro/hl de produs la berea din amestecul cu băuturi nealcoolice, la careponderea gradelor Plato este mai mică de 30%, începând cu 1 aprilie 2013.o Acciză suplimentară de 25 euro/hl de produs pentru băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri,la care ponderea de alcool absolut provenită din fermentarea exclusivă a fructelor, sucurilor defructe şi sucurilor concentrate de fructe este mai mică de 50%, începând cu 1 aprilie 2013.• Majorări de impozite şi taxe:o Taxele şi impozitele locale au crescut cu 16% de la 1 ianuarie 2013, ceea ce înseamnă mai mulţi baniplătiţi pentru clădiri, terenuri, maşini sau amenzi.o Cotă majorată de impozit, de 50%, pentru veniturile din prestarea de servicii în România sau înafara României, dividende, dobânzi, comisioane, redevenţe şi din exercitarea unei profesii libereplătite într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să serealizeze schimbul de informaţii, începând cu 1 februarie 2013.o Taxa pentru eliberarea paşapoartelor a crescut de la 1 aprilie 2013 cu:• 16 lei pentru paşapoartele temporare (de la 84 lei la 100 lei);• 26 lei pentru paşapoartele electronice (de la 244 lei la 270 lei).o Taxa de pod s-a majorat în cazul podurilor Giurgeni-Vadul Oii şi Feteşti-Cernavodă, începând cu 1aprilie 2013.• Noi impozite şi taxe introduse:o De la 1 februarie 2013 a devenit obligatorie plata impozitului de 3% pe venit pentru microîntreprinderi.Înseamnă că orice micro-întreprindere cu o rată a profitului mai mică de 18,75% arede plătit un impozit mai mare la stat. De pildă, dacă are o cifră de afaceri de 10.000 euro pe an şirata profitului menţionată mai sus, nu îl afectează dacă plăteşte impozit pe profit sau pe venit,32

pentru că scoate din buzunar, în ambele cazuri, 300 de euro. Însă dacă rata profitului este mai mică,de 10% de exemplu, în loc să plătească impozitul pe profit de 160 de euro, cum ar fi putut să facăînainte, acum va avea de achitat tot 300 de euro.o Timbrul de mediu pentru autovehicule, reprezentând taxa pentru emisiile poluante provenite de laautovehicule, începând cu 15 martie 2013.o Coplata în sănătate, de până la 10 lei pe zi de spitalizare, începând cu 1 aprilie 2013.o Noi taxe asupra companiilor din sectorul energetic, începând cu 1 februarie 2013:• Taxă specială pentru exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale, de 0,5%aplicată veniturilor.• Taxă asupra veniturilor suplimentare rezultate din dereglementarea preţului gazelor naturale(60% din baza de calcul).• Taxă pe monopolurile naturale (energie electrică şi gaze naturale), în valoare de 0,1 lei/MWhpentru energia transportată către sistemele de distribuţie, de 0,75 lei/MWh în cazul cantităţiidistribuite şi de 0,85 lei/MWh pentru cantitatea transportată numai prin sistemul de transport.o Noi impozite în agricultură, care afectează un milion de fermieri şi stimulează fărâmiţareaterenurilor, începând cu 1 februarie 2013:• Impozit de 16% şi CAS pe veniturile din silvicultură şi piscicultură.• Impozit de 16% şi CAS pe veniturile din creşterea şi exploatarea animalelor şi din valorificareaproduselor de origine animală. Astfel se va plăti:‣ Aproximativ 97 lei pe cap de vaci şi bivoliţe, de la 3 capete de animal în sus (din norma de venitde 453 lei se plăteşte 72,5 lei impozit şi 24,9 lei CAS);‣ Aproximativ 5 lei pe cap de ovine şi caprine, în cazul a 10-50 capete de animal (din norma devenit de 23 lei se plăteşte 3,7 lei impozit şi 1,3 lei CAS) şi aproximativ 14 lei pe cap de ovine şicaprine, de la 51 capete de animal în sus (din norma de venit de 65 lei se plăteşte 10,4 leiimpozit şi 3,6 lei CAS);‣ Aproximativ 12 lei pe cap de porc pentru îngrăşat, în cazul a 6-10 capete de animal (din normade venit de 56 lei se plăteşte 9 lei impozit şi 3,1 lei CAS) şi aproximativ 38 lei pe cap de porcpentru îngrăşat, de la 11 capete de animal în sus (din norma de venit de 177 lei se plăteşte 28,3lei impozit şi 9,7 lei CAS);‣ Aproximativ 15 lei pe familie de albină, în cazul a 50-100 de familii de albine (din norma devenit de 70 lei se plăteşte 11,2 lei impozit şi 3,9 lei CAS) şi aproximativ 21 lei pe familie dealbină, de la 101 de familii de albine în sus (din norma de venit de 98 lei se plăteşte 15,7 leiimpozit şi 5,4 lei CAS);33

‣ 65 bani pe cap de pasăre de curte, în cazul a 100-500 capete de animal (din norma de venit de3 lei se plăteşte 48 bani impozit şi 17 bani CAS) şi 43 bani pe cap de pasăre de curte, de la501capete de animal în sus (din norma de venit de 2 lei se plăteşte 32 bani impozit şi 11 baniCAS).‣ Impozit de 16% şi CAS pe veniturile realizate din cultura plantelor, de pe suprafeţele de terensituate peste limita care asigură necesităţile de trai ale unei familii. Astfel se va plăti:‣ Aproximativ 97 lei pe ha la producţia de cereale, de la 3 ha în sus (din norma de venit de 449 leise plăteşte 71,8 lei impozit şi 24,7 lei CAS);‣ Aproximativ 98 lei pe ha la producţia de plante oleaginoase, de la 3 ha în sus (din norma devenit de 458 lei se plăteşte 72,2 lei impozit şi 25,2 lei CAS);‣ Aproximativ 750 lei pe ha la producţia de cartofi, de la 3 ha în sus (din norma de venit de 3.488lei se plăteşte 558,1 lei impozit şi 191,8 lei CAS);‣ Aproximativ 150 lei pe ha la producţia de sfeclă de zahăr, de la 3 ha în sus (din norma de venitde 696 lei se plăteşte 111,4 lei impozit şi 38,3 lei CAS);‣ Aproximativ 860 lei pe ha la producţia de legume în câmp, de la 3 ha în sus (din norma de venitde 4.001 lei se plăteşte 640,2 lei impozit şi 220,1 lei CAS);‣ Aproximativ 172 lei pe ha la producţia de leguminoase pentru boabe, de la 3 ha în sus (dinnorma de venit de 801 lei se plăteşte 128,2 lei impozit şi 44,1 lei CAS);‣ Aproximativ 1.012 lei pe ha la producţia de pomi pe rod, de la 3 ha în sus (din norma de venitde 4.709 lei se plăteşte 753,4 lei impozit şi 259 lei CAS);‣ Aproximativ 298 lei pe ha la producţia de vie pe rod, de la 3 ha în sus (din norma de venit de1.385 lei se plăteşte 221,6 lei impozit şi 76,2 lei CAS).o Impozit pe venit şi CAS la diurna primită de toţi angajaţii pe perioada delegării pentru partea caredepăşeşte limita a de 2,5 ori nivelul stabilit pentru personalul instituţiilor publice, începând cu 1februarie 2013.o Impozit de 16% asupra veniturilor din dividende şi celor considerate dividende, începând cu 1februarie 2013.• Impozite şi taxe noi sau majorate anunţate de guvernul USL:o Introducerea impozitului forfetar la hoteluri, restaurante şi service-uri auto, începând cu luna iulie2013.o Impozitare suplimentară, cu încă 16% pe lună, a bugetarilor cu salarii şi pensii de peste 4.500 lei pelună.34

o Creşterea impozitelor pentru persoanele fizice care utilizează imobilele din proprietate pentruactivităţi comerciale, ca urmare a revizuirii modului de calcul al impozitelor pe proprietate.10. USL face din leu o monedă instabilă• Cursul de schimb s-a depreciat drastic imediat cu venirea la putere a guvernului Ponta. Dacă până lasfârşitul lunii aprilie 2012, leul a cunoscut o perioadă de stabilitate, la sfârşitul lunii iulie şi începutullunii august a înregistrat deprecieri de până la 6,3% (Grafic 8).• Cursul de schimb şi-a revenit foarte greu. Cu toate acestea, efectele negative produse de instabilitateacursului au rămas. Multe din taxele plătite de români în acest an se raportează la leul depreciatsemnificativ anul trecut.11. Românii cu credite nu mai au din ce plăti datoriile sub guvernarea USL• Mediul de afaceri are resurse limitatea de a genera noi investiţii şi locuri de muncă fără credite bancareaccesibile.• Creditele neperformante, adică întârzierile mai mari de 90 de zile la plata creditelor, au ajuns la opondere de peste 19% în total credite şi dobânzi în luna februarie 2013, în creştere cu 2,77 puncteprocentuale faţă de luna aprilie 2012 (Grafic 9).35

• România s-a situat la sfârşitul anului trecut pe poziţia a treia între ţările europene puternic afectate denerambursarea împrumuturilor acordate de bănci, creditele neperformante fiind de peste 18%.• La sfârşitul lunii februarie 2013 am urcat pe locul doi în topul european.12. Investitorii străini ocolesc România• România este singura ţară din Europa Centrală şi de Est care a ratat intrarea pe un trend pozitiv înatragerea ISD în anul 2012. Volumul investiţiilor străine directe (ISD) a fost de 1,6 miliarde de euro lasfârşitul anului 2012, în scădere cu peste 11% comparativ cu anul 2011.• În primele două luni ale anului 2013, ISD-urile din România au totalizat 163 milioane euro, cu 15% maimici decât cele înregistrate în aceeaşi perioadă din anul 2012.• Nu numai că apetitul companiilor de a investi în România a scăzut sub guvernarea USL, dar o parte dininvestitorii străini au anunţat că se retrag de pe piaţă:o Mechel: cele patru combinate deţinute de compania rusă au intrat în insolvenţă: Mechel CâmpiaTurzii, Mechel Târgovişte, Ductil Steel şi Laminorul Brăila.o Aviva: compania a vândut fondul de pensii şi divizia de asigurări de viaţă şi părăseşte astfel piaţa dinRomânia.o Eureko: compania olandeză de asigurări a ieşit de pe piaţa românească la începutul anului 2013,fiind preluată de către asigurătorul Aegon. Eureko acţiona în domeniul asigurărilor de viaţă şi caadministrator de pensii private.36

o Kiabi: retailerul francez de îmbrăcăminte şi-a anunţat ieşirea de pe piaţă la doar 3 ani de la primaprezenţă în România. Kiabi a deţinut 6 magazine şi plănuia deschiderea a încă 20 de unităţi până înanul 2014. Primul magazin a fost deschis în anul 2009.o Sprider: retailerul elen de îmbrăcăminte a anunţat că se va retrage din România şi va vinde cele 17magazine deţinute.o Interex: compania franceză a închis reţeaua de 10 supermarketuri în noiembrie 2012.o Burger King: a decis retragerea de pe piaţa românească după patru ani de activitate. În luna iunie2012 au fost închise ultimele două restaurante ale companiei şi a fost solicitată insolvenţa.13. Producţia industrială stagnează şi exporturile scad în 2012• După creşteri consecutive de 5,5% în 2010 şi de 5,6% în 2011, sub guvernarea PDL, producţiaindustrială stagnează în anul 2012, sub guvernarea USL.• Sub guvernarea USL, exporturile au scăzut cu 1% în anul 2012 faţă de anul anterior – a treia cea maislabă evoluţie din UE. În anul 2011, sub guvernarea PDL, creşterea faţă de anul 2010 a fost de 21%, aşaptea cea mai mare din UE, atingând recordul românesc în materie din întreaga noastră istorie.• Exporturile au totalizat 45 miliarde de euro, iar importurile 54,6 miliarde de euro, generând un deficitcomercial de 9,6 miliarde de euro în anul 2012.• Dinamica negativă a exporturilor ne dă semnalul pierderii de competitivitate faţă de concurenţii globali.14. Românii construiesc mai puţin• Investiţiile sunt blocate în România sub guvernarea USL.• Guvernul Ponta a reuşit „performanţa” de a încheia anul 2012 cu o scădere de 0,2% în ceea ce priveştevolumul lucrărilor de construcţii în condiţiile în care în anul 2011 acesta crescuse cu 2,8% faţă de anulprecedent.• Lucrările de construcţii scad cu 5,3% în primele două luni din anul 2013 faţă de aceeaşi perioadă din2012, ca urmare a diminuării cu aproape 20% a volumului lucrărilor de construcţii noi.• Fapte anormale sunt reclamate zilnic de mediul de afaceri:o Mii de constructori semnalează că nu sunt facturate lucrările realizate, de pildă cele efectuate prinHG nr. 577/1997, pentru ca primăriile să nu se încarce cu arierate.37

o În acelaşi timp, administraţiile fiscale sancţionează antreprenorii pentru că nu au plătit TVA statului,deşi nu au încasări efective, doar cheltuieli înregistrate în contabilitate.• Situaţia din sectorul construcţiilor se va agrava din ce în ce mai mult în acest an. CNADNR a trimisnotificări mai multor prestatori de servicii şi executanţi de lucrări în care îi informează că nu mai arebani alocaţi anul acesta pentru plata proiectelor rezultate în urma contractelor încheiate în anii trecuţi.Astfel, piaţa construcţiilor va intra în colaps, întrucât constructorii şi proiectanţii au prestat servicii şi auexecutat lucrări pentru care acum li se spune ca nu mai sunt bani alocaţi în bugetul din acest an. Deaceea, multe firme de construcţii vor intra în însolvenţă, iar angajaţii îşi vor pierde locurile de muncă.15. USL nu stăpânește cheltuielile publice ineficiente• Anul trecut pe vremea aceasta ne permiteam să vorbim despre o reducere continuă, semnificativă adeficitului bugetar, posibilă în urma măsurilor PDL de relansare economică. Astăzi, USL recunoaşte căhabar nu are:o să crească veniturile la stat, deşi ne-a sufocat cu impozite,o să stăpânească cheltuielile publice ineficiente şio să obţină creştere economică.Drept urmare, deficitul bugetar rămâne la fel în anul 2015 ca şi în 2014: la 2% din PIB (Grafic 10). Subguvernarea PDL, pentru România se întrevedea o poziţie mult mai sigură în anul 2015, cu un deficitbugetar de 0,9% din PIB.38

• Guvernul PDL a gestionat pe parcursul anilor de criză un deficit bugetar ieşit de sub control. În lipsamăsurilor de reajustare bugetară şi de reforme luate de guvernarea PDL, deficitul bugetar s-ar fiapropiat de 10% în anul 2009 şi de 14% în anii 2010 şi 2011. În schimb, guvernarea PDL a reuşitscăderea acestuia, la -6,5% din PIB în anul 2010 şi la -4,35% din PIB în anul 2011, proiectând bugetulpentru anul 2012 cu un deficit de 2,8% din PIB.16. Datoria publică este în creştere liberă• USL ne întoarce la modelul economic nesustenabil de creştere, bazat pe consum şi nu pe investiţii şiproductivitate, care a echivalat cu prăbuşirea economiei româneşti la primul semn de crizăinternaţională.• În loc ca datoria publică să scadă cu 2,4 puncte procentuale, aşa cum era prevăzut sub guvernarea PDL,se va majora cu 0,8 puncte procentuale până în anul 2015 (Grafic 11). România va creşte economic pedatorie în anii care vor veni, la fel cum s-a întâmplat în anul 2008.• Practic, azi, guvernul Ponta ne spune că românii au suportat 2 ani de reforme structurale pe care USLnu dă doi bani. În loc să valorifice bazele de creştere economică sustenabilă, USL le sabotează.39

17. Datoria externă, serviciul datoriei externe şi deficitul de cont curent au crescut semnificativ, iarrezervele internaţionale au scăzut• Economia românească a înregistrat pentru prima dată în istorie o datorie externă totală de 100,4miliarde de euro în luna februarie 2013. Înseamnă că, la o creştere cu un procent a dobânzilor pe piaţainternaţională, se adaugă un miliard de euro costuri pentru plata dobânzilor pe care România le are deplătit.• Serviciul datoriei externe s-a ridicat la 8,14 miliarde de euro în luna februarie 2013, cu 11 milioane deeuro mai ridicat decât în aceeaşi lună din anul 2012.o Serviciul datoriei externe a crescut de peste 3 ori din aprilie 2012 până la sfârşitul anului.o Sub guvernarea PDL, serviciul datoriei externe a scăzut cu 9,5 miliarde de euro, de la 49 miliarde deeuro la sfârşitul anului 2009 la 39,5 miliarde de euro la sfârşitul anului 2011.• Rezervele internaţionale au scăzut cu 2,3 miliarde de euro în ultimul an, de la 38,5 miliarde de euro înaprilie 2012 la 36,2 miliarde de euro în aprilie 2013.• Deficitul de cont curent a ajuns la 5 miliarde de euro la sfârşitul anului 2012, de la 1,2 miliarde de eurola sfârşitul lunii aprilie 2012.18. Execuţia bugetară după primele trei luni ale anului 2013 ne dă dimensiunea incompetenţei USL• Execuţia bugetară după primele trei luni ale anului 2013 continuă să semnaleze problemele grave aleincapacităţii guvernului de a livra rezultate, de a crea noi locuri de muncă, dar şi ale sărăcirii continue apopulaţiei chemată să plătească incompetenţa guvernului prin taxe şi noi taxe. Concret, avem:o deficit bugetar în creştere;o cheltuieli cu investiţiile, încasări din impozitul pe profit şi sume primite de la UE în puternicăscădere.• Veniturile bugetare totale înregistrate în primele trei luni ale acestui an au fost de 47 miliarde de lei(7,5% din PIB), iar cheltuielile bugetare totale au fost de 51,2 miliarde de lei (8,2% din PIB), generând undeficit bugetar de 4,2 miliarde de lei (0,67% din PIB).o Deficitul bugetar a fost cu aproape 24% mai mare în primele trei luni ale acestui an faţă de aceeaşiperioadă din 2012.o Dacă veniturile bugetare au crescut cu 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, cheltuielilebugetare s-au majorat cu 4,4%.40

• Cheltuielile cu investiţiile şi-au continuat scăderea, fiind cu 24% mai mici în primele trei luni ale anului2013 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Este cunoscut faptul că un buget care pune accent peinvestiţii în detrimentul cheltuielilor cu personalul duce la creştere economică sustenabilă pe termenlung. Ori, din datele prezentate de Ministerul Finanţelor Publice, cheltuielile de personal cresc cu 20%,iar cheluielile de investiţii scad cu 24%, adică se întâmplă exact invers.• Sumele primite de la UE au scăzut cu 34% în primele trei luni ale acestui an faţă de primele trei luni din2012. Să nu uităm că acest lucru se întâmplă în condiţiile în care USL anunţase că se bazează pe ocreştere considerabilă a acestor venituri bugetare în anul 2013 pentru a putea face faţă cheltuielilor şi aputea menţine sub control deficitul bugetar.• Veniturile bugetare obţinute din impozitul pe profit sunt în scădere cu 10% în primele trei luni din2013 faţă de primele trei luni din 2012.19. Semnal de alarmă pentru România: un val de retrogradări din partea Moody’s• Moody’s a modificat perspectiva ratingului Baa3 al obligaţiunilor de stat ale României de la stabilă lanegativă. De asemenea, Moody’s a scăzut ratingul obligaţiunilor locale pe termen lung ale României înmoneda naţională de la Aa3, la A3, precum şi al obligaţiunilor în valută de la A1, la A3. Pentruobligaţiunile pe termen scurt, ratingul a fost coborât la P-2, de la P-1.• Moody’s a revizuit în sens negativ ratingul Transelectrica la categoria speculativă, de la categoria“investment grade” (recomandat pentru investiţii).• Moody’s a retrogradat ratingurile Hidroelectrica pentru datorii pe termen lung şi pentru riscul deîncetare a plăţilor la categoria Caa1, cu perspectivă negativă. De asemenea, agenţia de rating a retrascalificativele, ca urmare a intrării în insolvenţă a companiei. Ratingul Caa1 reflectă un risc semnificativde neplată şi lipsa de predictibilitate a evoluţiilor viitoare ale companiei, în cadrul procedurilor deinsolvenţă.41

IV. USL duce în colaps sistemul energetic, industria, agricultura, educaţia şi sănătatea1. USL se joacă cu sistemul energetic românesc fără a ţine cont de consecinţe• Guvernul USL nu numai că a atentat la sistemul energetic românesc, ci l-a doborât de-a binelea prinsetul de măsuri adoptate consecutiv, fără ştirea sau consultarea cetăţenilor.a. USL: de ce să vindem energie ieftină românilor, când putem vinde energie scumpă?o Începând cu 1 ianuarie 2013, Guvernul Ponta creşte preţul energiei electrice la populaţie cu 10%; totîn ianuarie 2013 aflăm că începând cu 1 februarie 2013 companiile din sectorul energetic vor fisuprataxate, prin:• Taxa pe monopolul natural din sectorul energiei electrice şi a gazului metan (0,45-1,7 lei/MWh)• Taxa pe veniturile suplimentare obţinute de către producătorii de gaze naturale în urmaliberalizării preţurilor (60%).o Efectul este unul devastator: reducerea bugetelor destinate investiţiilor de către aceste companii,costuri mai mari de transport şi de distribuţie şi, în sfârşit, majorarea preţului final la energieelectrică şi gaz metan.o La începutul lunii aprilie, prin HG nr. 138 din 3 aprilie 2013, USL instituie obligaţia ca în coşul deconsum energetic să se regăsească într-o proporţie mai ridicată energie electrică de latermocentrale. Adică de la cei mai scumpi producători de energie: de la complexul energeticHunedoara, care vinde energie electrică cu 271 de lei/MWh, şi de la complexul energetic Oltenia,care vinde cu 190 de lei/MWh. În comparaţie, Hidroelectrica are un preţ mediu semnificativ mai mic,de 125 de lei/MWh.• Primul efect: majorarea imediată a tarifului de transport al Transelectrica. Consumatorii finalivor suporta costurile suplimentare şi vor plăti mai mult cu 5-8% pentru energie.• Al doilea efect: posibilitatea declanşării unei noi proceduri de infringement împotriva României,aşa cum reclamă producătorii de energie verde şi sindicatele de la Hidroelectrica. Practic, USLnu respectă acordul cu FMI referitor la calendarul de liberalizare al preţurilor la energiaelectrică, menit tocmai să creeze o piaţă concurenţială. Această măsură îmbracă forma unuiajutor acordat celor două mari termocentrale de stat, care le permite supravieţuirea pe piaţă încondiţii de ineficienţă pentru încă cel puţin doi ani.42

• Pe termen mediu şi lung, adoptarea măsurii pomenite duce la reacţii în lanţ: creşterea preţurilorla energie, costuri mai mari de producţie pentru o parte a consumatorilor industriali, agravareadezechilibrelor în sistem ca urmare a impactului direct asupra producătorilor mai eficienţi,conservarea şi mascarea unor practici lipsite de competitivitate şi afectarea credibilităţii, carepot alunga definitiv investitorii din România.b. USL joacă şah cu companiile din energieo La sfârşitul lunii martie 2013, USL adoptă în grabă, pe criterii politice, OUG nr. 20 din 27 martieprivind trecerea Transelectrica şi a Transgaz de la Ministerul Economiei la Ministerul Finanţelor fărăa include şi Dispeceratul Energetic Naţional şi OPCOM. Decizia dovedeşte lipsa însuşirii de cătremembrii cabinetului Ponta a legislaţiei comunitare. Această măsură nu respectă directivelePachetului 3 din legislaţia europeană: companiile care gestionează reţele energetice trebuie sărăspundă în faţa unei alte structuri din stat decât a celei care deţine producătorii, furnizorii şidistribuitorii de energie şi gaze.• Primul efect: acţionarii de la Transelectrica ameninţă statul cu procese, pentru că în aceastănouă situaţie ar fi acţionari la Transelectrica fără OPCOM, ori ei au licitat pentru Transelectricacare includea şi OPCOM.• Al doilea efect: măsura va afecta profund economiile locale din Mediaş şi Sibiu; fără taxelelocale plătite de aceste două companii, încasările bugetare se vor diminua drastic.• Al treilea efect: în contextul regionalizării României, USL încearcă pe cât posibil să diminuezeimportanţa Sibiului.c. USL anunţă ciopârţirea RAANo O altă măsură cu efect dezastruos pe care USL a anunţat-o este împărţirea Regiei Autonome deActivităţi Nucleare (RAAN) în mai multe bucăţi şi cedarea termocentralei Halânga în contul datoriilorde 110 milioane de lei Complexului energetic Oltenia.o Aceasta nu înseamnă decât plimbarea activelor statului de la o companie la alta cu scopul de astinge datoriile dintre unităţile sale.o Măsura va afecta direct economia din Drobeta Turnu Severin, strâns legată de activitatea RAAN.43

d. USL îngroapă Oltchimulo Perpetuarea problemelor la combinatul Oltchim reprezintă o altă mare ameninţare la adresasecurităţii energetice a României.o Între anii 2009-2012, vânzările Oltchim au fost formate în proporţie de 41% din produse specifice şi38% din vânzarea de energie electrică către terţi. Practic, a doua sursă de venituri pentru combinata fost comerţul cu energie electrică, Oltchim având o licenţă activă de furnizor de electricitate.e. USL pierde şi din vânzarea acţiunilor Transgazo Vânzarea pachetului de 15% din acţiunile Transgaz, deşi a însemnat venituri de 72 milioane de eurola bugetul de stat, aduce doar pierderi pentru mediul de afaceri. Ca să se poată obţine un preţ maimare pe aceste acţiuni, a fost mărit tariful de transport de gaze, cu efect direct în buzunareleoamenilor şi în contul companiilor.o Pe de altă parte, discountul de 25% acordat a fost unul uriaş pentru astfel de tranzacţii; încomparaţie, discountul oferit de guvernul PDL în 15 martie 2012 la vânzarea a 15% din acţiunileTranselectrica a fost de 12,5%. Mai mult, cele 72 milioane de euro nu vor intra în contul Transgaz,pentru susţinerea unor programe de dezvoltare, ci vor merge direct la Trezoreria statului, ca USL săaibă din ce să plătească pensiile şi salariile. Măsură va provoca noi închideri de firme, care vor ducela înmulţirea numărului de şomeri şi diminuarea veniturilor la bugetul de stat.f. Intenţia USL: demolarea completă a sistemului energetico Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, şi-a făcut public mandatul: „Dacă tot stric tot însistemul energetic, apoi merg până la capăt”.o Ultimele fapte de vitejie sunt răsunătoare. În urmă cu câteva săptămâni, „Niţă strică tot” creeazăhaos în rândul investitorilor din sectorul energiei regenerabile, anunţând că certificatele verzi vor fiamânate de la tranzacţionare până în 2017. La o oră de maximă audienţă, pe un post naţional deteleviziune, Victor Ponta anunţa că a discutat cu ministrul Niţă despre posibilitatea eliminării taxeide cogenerare din facturi. La nici 24 de ore este contrazis de preşedintele ANRE, care arată că aşaceva nu se poate. În urmă cu doar câteva zile „Niţă strică tot” a pus gând rău producătorilor deelectricitate din panouri solare, pe care-i „binecuvântează” cu o ordonanță de urgență prin care leinterzice montarea unităţilor pe terenuri agricole. La întrebarea ce se întâmplă cu investitorii şi44

companiile care au cumpărat deja terenuri pentru dezvoltarea unor proiecte fotovoltaice, Niţă areun răspuns halucinant „să fie sănătoşi”.o USL poate să îşi decoreze deja ministrul pentru că şi-a atins scopul. În cele doar câteva luni de lapreluarea mandatului, ministrul Niţă are un palmares impresionant de distrugeri în sistemulenergetic: spargerea Hidroelectrica, transferul Transelectrica la Ministerul de Finanţe dar fărăDispeceratul Energetic şi fără OPCOM, accesul garantat în piaţă pentru complexurile Oltenia şiHunedoara, mutarea sediilor Transgaz şi Romgaz la Bucureşti, proiectul de spargere a Regiei deActivităţi Nucleare, dezinformarea publicului cu privire la scoaterea din factură a taxei decogenerare, dezastrul provocat pe piaţa regenerabilelor, şi nu în cele din urmă, intenţia declaratăde a ajunge să deţină puterea absolută asupra companiilor energetice, prin înfiinţarea unui fonduriaş numit „Fondul Român de Investiţii Strategice în Energie şi Resurse Energetice SA”.2. Guvernul USL închide industria românească• În timp ce ministrul Economiei vorbeşte despre reindustrializarea ţării, în realitate România este pepunctul de a pierde ireversibil controlul unor industrii strategice.• ArcelorMittal Galaţi, un gigant al industriei din România este în pericol de dispariţie. Activitateacompaniei va deveni nesustenabilă dacă factura la energie va continua să crească, conform declaraţiilorcelor din conducerea combinatului. ArcelorMittal este al doilea mare consumator de energie dinRomânia. Anul trecut factura plătită de ArcelorMittal la energie electrică şi gaze a fost de 140 milioanede euro, în creştere cu 25 milioane de euro faţă de 2009. Se estimează o creştere cu încă 54 milioanede euro până în 2015. În aceste condiţii combinatul şi-ar putea sista activitatea. Dacă ArcelorMittalretrage doar o unitate de producţie, România pierde un export anual de 700 milioane de euro şi mii delocuri de muncă.• Combinatul siderurgic Mechel Câmpia Turzii (INSI) a solicitat Tribunalului Cluj intrarea în insolvenţă.Alte două companii care au fost deţinute de grupul rus Mechel în România, Mechel Târgovişte şiLaminorul Brăila, au intrat în insolvenţă în luna februarie, respectiv luna martie 2013.• Firma Amurco Bacău, profilată pe fabricarea de îngrăşăminte chimice pe bază de azot şi parte agrupului Interagro, a intrat la începutul lunii aprilie 2013 în prima etapă dinaintea închiderii instalaţiilor,programul de lucru fiind redus de la cinci la patru zile pe săptămână.• Conducerea Grupului Interagro a anunţat, de asemenea, închiderea ori suspendarea în viitor aactivităţii tuturor firmelor cu profil chimic din cadrul grupului ca urmare a scumpirii accelerate a gazelornaturale.45

• Dacia anunţă că este posibilă o relocare a producţiei la uzina din Maroc.o Prin urmare, producţia din întreaga zonă se va prăbuşi pe orizontală, vor avea loc concedieri masiveale angajaţilor uzinei (peste 13.500 angajaţi) şi ale celor din întreprinderile conexe. Disponibilizareaunui angajat Dacia duce la concedierea a încă doi angajaţi din societăţi adiacente. Angajaţiidisponibilizaţi au şanse minime de reangajare sau reprofilare profesională.o Dacia este cel mai mare exportator din ţara noastră, având o contribuţie majoră la PIB-ul României.Plecarea sa ar dezechilibra balanţa comercială, deoarece diminuarea exporturilor ar duce laimporturi mai scumpe sau mai puţine.3. Eşecul Oltchim: tentativa de privatizare marca PSD• Guvernul Ponta a avut termen până în iunie 2012 să realizeze privatizarea prin majorare de capital aOltchim, conform Acordului cu FMI, dar ţinta a fost ratată.• O dată cu venirea la putere în aprilie 2012, USL schimbă planul de privatizare al Oltchim, pentru careprimise avizul Comisiei Europene.• Oltchim a aşteptat 2 ani avizul CE pentru conversia creanţelor AVAS în acţiuni, astfel încât privatizareasă fie demarată.• Pe ultima sută de metri, guvernul Ponta a schimbat planul: vânzare colectivă a acţiunilor deţinute destat împreună cu creanţele AVAS şi Electrica asupra societăţii, pentru a scăpa cât mai repede deOltchim.• Metoda aleasă de Ministerul Economiei pentru a privatiza Oltchim este una „atipică”, după cum esterecunoscut chiar în Memorandumul de privatizare al Oltchim, prezentat la Guvern pe 23 august 2012.• Ponta a renunţat la o strategie de privatizare negociată luni de zile de guvernele anterioare în favoareaunei soluţii de moment. Singura lui reuşită reprezintă, de fapt, eşecul răsunător al privatizării Oltchim.• Formula de privatizare a stârnit numeroase neclarităţi şi a complicat procesul. Poate fi consideratăresponsabilă de numărul mic de participanţi la licitaţie. În plus, fiecare dintre participanţi a depusoferte pentru altceva (au licitat fie pentru acţiuni, fie pentru creanţe, fie pentru ambele).• Piatra de care s-a împiedicat dezvoltarea Olchim – închiderea rafinăriei şi a petrochimiei Arpechim(principala sa sursă de materie primă) – a fost cauzată de privatizarea rapidă a Petrom-ului subguvernarea Năstase, fără avizul CSAT, pe când Victor Ponta era şeful Corpulului de Control al Primuluiministru.46

• Promisiunile repetate ale lui Victor Ponta din anul 2012 făcute salariaţilor au fost uitate. Premierul abiadacă a vorbit despre situaţia dezastruoasă din sectorul industrial, deşi protestele au fost aproapezilnice. Ministrul Varujan Vosganian a avut doar păreri, dar nicio soluţie.• Administratorul judiciar Gheorghe Piperea, numit de Guvern, vorbeşte despre falimentul Oltchim, nudespre salvarea societăţii. Guvernul Ponta bagă Oltchimul în faliment şi nici măcar nu are curajul săspună deschis acest lucru.• Guvernul aruncă în şomaj 1.000 de salariaţi de la Oltchim. Această decizie a fost luată fără consultareasindicatelor şi fără existenţa unui plan aprobat de reorganizare. Concedierile colective sunt semn clarde intrare în faliment, nu de relansare.• „Salvatorul Oltchim” devine „Groparul Oltchim”. Iată lista de minciuni ale USL cu privire la salvareaOltchim din campania electorală:o Declaraţiile ministrului Chiţoiu înainte de privatizare făceau clară sosirea unui investitor strategic laOltchim: „Din informaţiile noastre ar fi deja mai mulţi investitori interesaţi să depună ofertelepentru combinat, firme din vest, mă refer”. (19 septembrie 2012).o Premierul Victor Ponta: „Guvernul îşi asumă responsabilitatea pentru repornirea activităţii laOltchim, salvarea locurilor de muncă şi pregătirea în condiţii mult diferite şi mult îmbunătăţite aunei noi proceduri de privatizare” (1 octombrie 2012).o Ponta se vedea salvatorul Oltchim: „De ani de zile, Oltchim a fost căpuşat, a acumulat datorii depeste 500 de milioane de euro, iar împreună cu Dan Diaconescu, Adriean Videanu şi ConstantinRoibu au încercat să perpetueze acest jaf prin tot felul de operaţiuni. Din fericire, am reuşit şi nouaconducere a pornit la eliminarea contractelor care căpuşează Oltchim-ul. După cum ştiţi, oameniiajung acum, după ce rămăseseră şi cu trei luni în urmă cu salariile, ajung acum cu salariile la lunanoiembrie, iar pentru începutul anului viitor, după noi măsuri de restructurare şi de decăpuşare aOltchim-ului, putem să facem acea privatizare care să garanteze păstrarea locurilor de muncă şiexistenţa Oltchim-ului”.o Preşedintele OPSPI, Remus Vulpescu, şi-a dat demisia după insuccesul licitaţiei Oltchim. Ulteriorînsă, a fost numit consilier al ministrului Economiei, Daniel Chiţoiu, la vremea respectivă.o Conform Premierului Victor Ponta, ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, răspunde „cu capul, viaţa şitot” pentru succesul privatizării. Sancţiunile s-au dovedit vorbe goale. Daniel Chiţoiu primeşte,pentru iresponsabilitate, portofoliul Ministerului Finanţelor în noul Guvern din decembrie 2012.47

o Din nou premierul Ponta nu este consecvent. După ce a decis privatizarea fără conversiacreanţelor în acţiuni, acum se răzgândeşte din nou: „Investitorii nu au venit cât timp pe spinareaoamenilor de la Oltchim un individ şi-a făcut campanie electorală. Nu se putea face conversiaacţiunilor. Acum, în timpul insolvenţei, se poate face”.4. USL este principalul dăunător din agricultură• USL a promis reducerea cotei de TVA la 9% pentru produsele alimentare începând cu anul 2013. Nu areuşit să îşi ţină promisiunea. Produsele alimentare s-au scumpit în medie cu 8,5% în primele trei luniale anului 2013.• USL a promis fermierilor în anul 2012 un ajutor de la bugetul de stat pentru a combate efectele secetei.Sprijinul de doar 100 de lei pe hectar pentru fermierii cu suprafeţe eligibile între 1 ha și 10 ha nu adiminuat cu nimic efectele secetei. USL a reuşit doar să introducă în practică un concept nou: „secetadiferenţiată pe criterii politice”. Ce se întâmplă cu sprijinul promis celor aproximativ 2,5 milioane deţărani cu exploataţii de subzistenţă, afectaţi la fel de grav, ca şi „fermierii d-lui Ponta”?• USL a promis că va sprijini înfiinţarea Camerelor Agricole – o minciună care ţine de un an de zile,deoarece nici astăzi Camerele Agricole nu funcţionează.• La preluarea mandatului în luna mai 2012, ministrul Daniel Constantin anunţa că sectorul de irigaţii va fio prioritate. În condiţiile secetei din vara anului 2012, Ministerul Agriculturii „a reuşit performanţa” dea iriga aproximativ 80.000 ha, în condiţiile în care ar fi trebuit sa se irige o suprafaţă de aproximativ 1milion de hectare amenajate pentru irigaţii.• Din mai 2012 până în 14 aprilie 2013, absorbţia fondurilor europene prin PNDR a crescut cu doar 9puncte procentuale, respectiv de la 37,2% la 46,3%, în condiţiile în care cofinanţarea statului român înanul 2012 a fost redusă de la 20% la 5%.• Comisia Europeană va impune României penalităţi de 100 milioane euro aferente anului 2009 pentruneplata în termen a sprijinului pe suprafaţă. În anul 2009, Director General al APIA, care trebuia să facăplăţile directe, era actualul ministru, Daniel Constantin. Iată cum, datorită managementului dezastruospracticat de actualul ministru, România trebuie să restituie 100 milioane de euro ca penalităţi.• În campania electorală, USL acuza PDL că nu utilizează specialişti pentru fiecare domeniu în parte. Iatăastăzi câteva exemple de „specialişti ai USL” care conduc domenii ce nu au nicio legătură cu meseria lorde bază:48

o la ADS (instituţie specializată în concesionarea şi gestionarea domeniilor statului) este preşedinte unmedic;o la ANPA (instituţie specializată în reglementarea, inspecţia, controlul şi gestionarea fermelorpiscicole) este preşedinte un inginer mecanic;o la AM-POP (Autoritatea de Management pentru Pescuit) director general este un medic veterinar.Din păcate, exemplele pot continua.• Bâlbâielile din februarie-martie 2013 legate de criza cărnii de cal şi criza laptelui au adus fermierilor şiprocesatorilor pagube de zeci de milioane de euro şi au generat o neîncredere totală în sistemul desiguranţă alimentară din România.5. Educația românească se întoarce în timp sub guvernarea USL• Renunţarea la standardele de etică şi profesionalism a început de la vârful sistemului. USL a propuspentru Educaţie cinci miniştri (Corina Dumitrescu, Ioan Mang, Liviu Pop, Ecaterina Andronescu şi RemusPricopie), toţi implicaţi în diverse scandaluri de incompatibilitate, fals în declaraţii (CV-uri pline degreşeli şi pregătiri fictive) şi plagiat.• Cei cinci miniştri care s-au succedat la conducerea Ministerului Educaţiei în guvernarea USL mai au unlucru în comun: lipsa de viziune faţă de învăţământul românesc.• USL şi-a încălcat promisiunile din campanie care vizau educaţia şi a făcut paşi mari care întorc din drumreforma învăţământului:o Educaţia nu a primit un buget de 6% din PIB în 2013, aşa cum prevede Legea Educaţiei Naţionale şiaşa cum USL a promis în campanie.o Guvernul Ponta 1 a bulversat sistemul de învăţământ şi a anulat progrese importante făcute prinLegea Educaţiei Naţionale, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2012. Efectele acestei ordonanţe sunt:• Politizarea la vârf în sistemul de învăţământ. Guvernul USL a scos din Legea Educaţiei Naţionaleincompatibilităţile care îi privesc pe rectorii-parlamentari. Ordonanţa le dă voie rectorilor să fieîn acelaşi timp parlamentari sau să deţină funcţii de conducere în partide politice. Astfel demăsuri permit politicului să se amestece în autonomia reală a mediului academic şi scadcredibilitatea universităţilor.• Desfiinţarea, în practică, a ideii celor zece clase obligatorii. Guvernul USL a decis să anulezeprevederea prin care clasa a zecea ar fi trecut la învăţământul gimnazial începând cu anul 2016.• Anularea experienţei didactice a educatorilor şi învăţătorilor. USL a vrut să oblige 22.000 deeducatori şi învăţători să urmeze o facultate în următorii şase ani, ca să-şi poată păstra posturile49

la catedră. Măsura era menită să îngraşe fabricile de diplome, în condiţiile în care experienţaacestor mii de cadre didactice valorează mult mai mult decât tone de diplome de carton. Doarpresiunile opoziţiei în Parlament au făcut ca USL să renunţe la această măsură.• Blocarea pregătirii continue a educatorilor şi învăţătorilor. Conceptul de educaţie continuăpentru aceste cadre didactice a fost eliminat de către USL în Camera Deputaţilor, privându-iastfel pe aceşti dascăli de perfecţionarea profesională necesară.• Anularea conceptului de învăţare transdisciplinară. Guvernul a eliminat exameneletransdisciplinare şi, automat, învăţarea transdisciplinară. Cei ieşiţi de pe băncile şcolilor dinRomânia vor fi formaţi în sensul recitării unor cunoştinţe pe care nu vor şti cum să le folosească,nu în sensul capacităţii de a opera cu cunoştinţe interconectate.o Toţi miniştrii Educaţiei din cele două guverne USL au pus umărul la spălarea primului ministru deacuzaţiile de plagiat.• Au desfiinţat şi reorganizat Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi CertificatelorUniversitare şi au modificat legea retragerii diplomelor universitare.• Au eliminat dreptul de a retrage pe cale administrativă, de către rector (instanţa emitentă), odiplomă obţinută fraudulos (prin plagiat sau mită) şi au dat această atribuţie „instanţeicompetente”. A fost făcut totul pentru ca Primul-ministru să nu răspundă pentru un plagiatevident, confirmat de două instituţii abilitate – CNATDCU şi Universitatea Bucureşti.o Guvernul USL a bulversat zeci de mii de părinţi, educatori şi învăţători, anunţându-şi intenţia de amuta clasa pregătitoare din şcoală la grădiniţă. Această intenţie generează confuzie, iar aplicarea eifavorizează abandonul şcolar (deoarece clasa pregătitoare la grădiniţă nu e obligatorie), dar şiinegalitate de şanse la educaţie – unii copii prind un loc la grădiniţă, alţii nu. Mii de cadre didacticear fi rămas fără un loc de muncă, investiţiile care au vizat implementarea clasei zero s-ar fi risipit,grădiniţele, şi aşa aglomerate, ar fi devenit neîncăpătoare şi mii de părinţi nu ar fi avut cu cine să-şilase copiii.o USL le refuză elevilor din România dreptul la o educaţie corelată cu piaţa muncii şi totodată, lerefuză părinţilor sprijinul necesar pentru a-şi ţine copiii în şcoală. Parlamentarii USL au respinsamendamentele la Legea bugetului privind învăţământul profesional, programul Şcoală după şcoalăpentru copiii de până în clasa a IV-a şi cel privitor la masa în şcoală.o Guvernarea USL a redus cofinanţarea programelor europene. Scăderea dramatică a cheltuielilor deinvestiţii ne împiedică să atingem obiectivele strategiei Europa 2020 privind modernizareainfrastructurii sistemului de învăţământ preuniversitar, inclusiv în zonele rurale, cu accent pe zoneledefavorizate. De asemenea, a scăzut şi finanţarea pentru învăţământul profesional. Nu putem cere50

performanţă de la sistemul educaţional fără a-i acorda finanţarea cuvenită, iar efectele negative sevor vedea în timp.o Haos în cercetare prin tăierea fondurilor proiectelor demarate, scoaterea de la finanţare a celorevaluate, apariţia unei porţi deschise spre politizare.o USL intenţionează să oprească programul „Cornul şi laptele”. Prima consecinţă va fi creştereaabandonului şcolar în rândul elevilor din familii sărace. Totodată, măsura riscă să afectezerandamentul şcolarilor şi gradul de asimilare a cunoştinţelor de către aceştia.6. USL îmbolnăvește sănătatea românească• USL a promis în programul de guvernare un sistem de sănătate care sprijină şi oferă posibilitateacetăţenilor să atingă o stare de sănătate cât mai bună. În schimbul acestei promisiuni neîndeplinite auredus accesul cetăţenilor la serviciile de sănătate şi au pus taxe noi pentru internare.• USL a promis elaborarea unei strategii de dezvoltare şi modernizare a sistemului sanitar. Aceastăstrategie nu există, în schimb Ministerul Sănătăţii a devenit Ministerul Răzgândirii: spune că introducecoplata şi peste două zile o retrage, spune că nu mai plăteşte serviciile medicale furnizorilor privaţi, darîn contractul cadru apare cu totul altceva, spune că va desfinţa DSP-urile şi CJAS-urile, dar revine dupăcâteva zile şi spune că nu s-a înţeles ce a vrut să spună.• USL a afirmat că vor diversifica competenţele şi responsabilităţile medicilor de familie, dar în schimb aurevenit la decontarea (de tip comunist) a serviciilor medicale oferite de către medicul de familie cu 70%per capita şi 30% per serviciu. Astfel, Ministerul Sănătăţii susţine plata unei liste în schimbul plăţii realea unor servicii medicale.• USL a promis dezvoltarea unui Sistem Informatic Integrat în Sistemul de Sănătate Publică (SIISSP), darnu au reuşit să finalizeze nici măcar cardul de sănătate, proiect lăsat de guvernul PDL aproape finalizat(80%).• USL a promis creşterea accesului populaţiei la serviciile de sănătate de bază, dar de fapt au îngrăditaccesul populaţiei la serviciile medicale prin coplată şi prin întreruperea finanţării pentru serviciilemedicale stomatologice.• USL a promis dezvoltarea de centre de sănătate ambulatorii multifuncţionale, dar acestea nu apar înbugetul Ministerul Sănătăţii.• USL a promis separarea finanţării serviciilor de sănătate, dar nici până acum nu au reuşit să informezepopulaţia care este pachetul de servicii medicale de bază la care au dreptul asiguraţii.51

• USL a promis ca vor revizui sistemul de salarizare a personalului medical, dar în schimb ministrul aanunţat că medicii care lucrează la stat nu vor putea lucra şi la cabinetele private. Medicina este oprofesie liberală, iar această măsură ar îngrădi dreptul la muncă garantat de Constituţie.• USL a promis reactualizarea documentaţiei şi demararea construcţiei celor 8 spitale regionale, dar nuexistă niciun proiect şi nicio alocare bugetară în acest sens. Dacă înainte mai exista o speranţă ca acestespitale să fie construite prin parteneriate public-private (PPP), acum nu mai poate fi vorba nici de astapentru că investitorii privaţi vor mai dori să vina în România din cauza noului contrat cadru ce îi permiteministrului Sănătăţii să acorde finanţare într-un mod discreţionar.• Prim-ministrul Victor Ponta făcea o declaraţie publică la sfârşitul lunii ianuarie 2013, în care îşi asumavina pentru criza citostaticelor. La trei luni de la acea declaraţie, criza citostaticelor a rămas încontinuare nerezolvată. Măsurile pentru deblocarea birocraţiei pentru ca medicamentele să ajungă labolnavi lipsesc cu desăvârşire. Între medicamentele citostatice şi pacientul român se interpun 7instituţii care alcătuiesc un lanţ birocratic greoi şi nefuncţional. Victor Ponta declara pe 25 ianuarie2013 că „e justificat să mi se ceară demisia pentru criza citostaticelor, dar până miercuri rezolvproblema”. În 5 zile adică. Bineînţeles, Victor Ponta nu şi-a dat demisia nici azi, deşi problema e încontinuare nerezolvată.V. USL – eșec pe linie în absorbția de fonduri europene1. Absorbţia fondurilor europene înaintează cu viteza melcului sub guvernarea Ponta• România riscă pierderea definitivă în acest an a unor sume semnificative din fondurile europene dacănu îmbunătăţeşte absorbţia fondurilor europene.• Guvernul Ponta a blocat timp de 8 luni absorbţia fondurilor europene în anul 2012. Structuraadministrativă a rămas neschimbată, iar măsurile pentru îmbunătăţirea eficienţei lipsesc. Continuăm săne împiedicăm de perioade foarte lungi pentru aprobarea proiectelor.• Rata absorbţiei a crescut de la 7,46% la sfârşitul lunii aprilie 2012 la 9,67% în luna iulie 2012, reacţieinerţială ce ţine de rambursările CE pentru proiectele finanţate cu bani europeni.• Ulterior, procesul de absorbţie a banilor europeni s-a blocat. Guvernul Ponta a fost mustrat pentrunepăsarea de care a dat dovadă în absorbţia banilor europeni o dată cu blocarea fondurilor pentru oparte a programelor româneşti. Mii de români, începând de la micile firme care au contractat proiecteşi până la studenţii care nu şi-au mai primit bursele, au avut de suferit.52

• Deşi a crescut uşor, rata absorbţiei nu a avut nici pe departe evoluţia fulminantă anunţată de GuvernulPonta, ajungând doar până la 13,05% la finalul lunii martie 2013 (Grafic 12).2. Guvernul Ponta - ținte înalte, realizări zero• Sub guvernul Ponta, România a absorbit în primele 3 luni ale anului 2013 fonduri europene de numai303 milioane de euro, comparativ cu ţinta asumată de executiv pentru acest an, de circa 6,5 miliarde deeuro.o Astfel, „performanţa” Guvernului condus de Victor Ponta a fost de a absorbi în primul trimestru alanului doar 4,66% din fondurile prevăzute pentru 2013. Toate sumele care nu vor fi atrase până laplafonul de 6,5 miliarde de euro vor fi definitiv pierdute de România, prin aşa-numita dezangajareautomată.• Rata totală de absorbţie a fondurilor europene din 2007 până în prezent se situează la aproximativ13%, în vreme ce ţinta anunţată de guvernul Ponta este de 50% până la sfârşitul lui 2013.• Pe de altă parte, Guvernul Ponta ia acum în discuţie preluarea la bugetul de stat a corecţiilor financiarede 800 de milioane de euro aplicate anul trecut de Comisia Europeană, când au fost presuspendate53

patru programe operaţionale, iar USL se preocupa de suspendarea Preşedintelui României, nu desoarta naţiunii.o Această sumă reprezintă circa 0,57% din PIB, iar preluarea acesteia la bugetul de stat ar produce,inevitabil, majorarea deficitului bugetar. Dintre programele operaţionale presuspendate, două,programul pentru Transport şi cel pentru Creşterea Competitivităţii Economice, sunt în continuare înpresuspendare şi, în consecinţă, în cadrul acestora nu se fac plăţi de către autorităţile de laBruxelles.3. Situaţia programelor operaţionale: investigaţii penale, corecţii financiarea. POS Transport• România are alocaţi de la UE 4,57 miliarde de euro, din care a reuşit să absoarbă 295,18 milioane deeuro, adică 6,5% până la 31 martie 2013.• Au apărut probleme organizatorice, legate de noul Guvern şi de împărţirea atribuţiilor referitoare lainfrastructură între Ministerul Transporturilor şi Departamentul pentru proiecte de infrastructură deinteres naţional şi investiţii străine, din subordinea Secretariatului General al Guvernului.• În discuţiile dintre Bucureşti şi Comisia Europeană nu s-a lămurit încă ce minister asigurămanagementul în POS Transport pentru lucrările la autostrăzi. Oficial, Autoritatea de ManagementPOST este în subordinea Ministerului Transporturilor, însă Compania Naţională de Autostrăzi şi DrumuriNaţionale a rămas la Ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi InvestiţiiStrăine. Deşi intenţia iniţială era de a sparge CNADNR în două, partea de drumuri naţionale urmând săse întoarcă la Ministerul Transporturilor, Comisia Europeană nu a agreat această soluţie.• În octombrie 2012, Comisia Europeană a plasat în presuspendare 2 dintre cele 4 axe prioritare alePOST, fiind afectate proiectele de infrastructură rutieră şi feroviară, ai căror beneficiari sunt CompaniaNaţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România şi Compania Naţională Căile Ferate Române.b. POS Creşterea Competitivităţii Economice• România are alocaţi 2,55 miliarde de euro, din care a atras 172,9 de milioane de euro, adică 6,8% pânăla 31 martie 2013.• Problemele nou apărute sunt legate de arhitectura instituţională neclară, în condiţiile în care partealegată de proiectele pentru IMM-uri intră în atribuţiile ministrului delegat Maria Grapini, iar proiectelepe energie intră în atribuţiile ministrului delegat Constantin Niţă.54

• În octombrie 2012, Comisia Europeană a decis presuspendarea integrală a POS CCE şi corecţii financiarede 10% la Axa prioritară II şi 25% la Axa 3, precum şi o corecţie forfetară de 5% la Axa IV, pentrucontractele semnate înainte de octombrie 2011.c. Programul Operaţional Regional• România are la dispoziţie 3,73 miliarde de euro, din care a atras 920,34 milioane de euro, adică 24,7%,până la 31 martie 2013.• În octombrie 2012, Comisia Europeană a plasat în presuspendare POR cu excepţia Axei prioritare II.Guvernul a acceptat corecţii financiare de 10% pentru axele I, III şi V. Corecţiile însumează astfel 15milioane de euro.d. POS Dezvoltarea Resurselor Umane• România are alocaţi de la UE 3,48 miliarde de euro din care a atras 545,8 milioane de euro, adică 13,1%până la 31 martie 2013.• POSDRU intrase în presuspendare în august 2012, dar a fost deblocat în 6 februarie 2013. Decizia nupriveşte, însă, în mod direct beneficiarii care derulează proiecte în POSDRU, ci relaţia dintre România şiComisia Europeană.• La POSDRU, Comisia a propus corecţii financiare de 25%.e. POS Mediu• România dispune de 4,51 miliarde de euro, din care a atras 581,1 milioane de euro, adică 12,9%.• Principalele probleme sunt legate de gradul redus de implementare a proiectelor începute, ceea cegenerează risc de dezangajare a banilor europeni.f. Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative• România are la dispozţie 208 milioane de euro, din care a atras 51,2 milioane de euro, adică 24,6%până la 31 martie 2013.• Problema este rata de eroare la cheltuieli, care a ajuns până la 8%, în condiţiile în care ComisiaEuropeană permite maximum 2%.55

• În prezent pot apărea neclarităţi instituţionale, în condiţiile în care problematica legată deadministraţie şi, implicit, Autoritatea de Management PODCA au fost transferate de la Ministerul deInterne la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.g. Programul Operaţional Asistenţă Tehnică• Din 170,2 milioane de euro, România a atras 31,4 de milioane de euro, adică 18,5%, până la 31 martie2013.• Singurele probleme ridicate de acest program se referă la calitatea cheltuielilor – banii ar trebui să fiedirijaţi mai mult către proiectele eficiente care să conducă la creşterea expertizei în domeniulabsorbţiei fonduilor europene.4. USL restanţier la aplicarea recomandării Comisiei Europene referitoare la achiziţiile publice• Legislaţia naţională a achiziţiilor publice trebuia consolidată, prin republicarea principalelor actenormative, cu toate modificările survenite în ultimii 7 ani, până la sfârşitul anului 2012. De asemenea,legislaţia în materie trebuia corelată şi cu Noul Cod de Procedură Civilă. Aceste măsuri nu au fostrealizate.• Pentru a rezolva problema numărului ridicat de contestaţii la procedurile de achiziţie publică, Comisia asolicitat folosirea de evaluatori independenţi în comisiile de evaluare a ofertelor. Deşi termenul stabilita fost data de 30 iunie 2012, până în prezent nu a fost întreprinsă nicio măsură în acest sens.• Pentru a combate conflictul de interese în achiziţiile publice, Comisia a solicitat revizuirea prevederilorlegate de conflictul de interese din legislaţia naţională în domeniu, termenul stabilit fiind 31 decembrie2012. Legislaţia nu a fost modificată.• Comisia a solicitat şi constituirea unui grup de lucru comun (format din reprezentanţi ai AutorităţiiNaţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, ai Unităţii pentru Coordonarea şiVerificarea Achiziţiilor Publice şi ai Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor), pentru a gândi oplatformă/bază de date comună prin care se vor întreprinde verificări legate de conflictele de interese.Implementarea efectivă a acestei platforme trebuia să înceapă până la data de 31 decembrie 2012. Nus-a făcut nimic în acest sens.• Interpretările legislaţiei achiziţiilor publice date de instituţiile cu atribuţii în domeniu sunt adeseacontradictorii. Comisia a solicitat constituirea unui grup de lucru comun (comitet interinstituţional) care56

să formuleze recomandări şi să propună acţiuni pentru a se asigura o practică unitară la nivelinstituţional. De asemenea, s-a solicitat lansarea implementării unei baze de date comune pentruinstituţiile din domeniu (cuprinzând decizii, studii de caz, materiale de training etc.). Termenul stabilit,data de 30 iunie 2012, a fost cu mult depăşit.• În scopul îmbunătăţirii urgente a Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (portalul naţional alachiziţiilor publice), Comisia a solicitat contractarea de expertiză independentă în vederea unei evaluăria perfomanţelor sistemului, precum şi asupra necesităţilor de îmbunătăţire a acestora. Nu s-a făcutnimic în acest sens.• Pentru a ajuta autorităţile contractante (AC) în procesul de achiziţie publică şi a oferi sprijin pentrucalificarea personalului din departamentele de achiziţie publică ale AC, Comisia a recomandat iniţiereaşi facilitarea creării unei asociaţii profesionale a experţilor în achiziţii publice la nivel naţional. Termenulasumat, 30 iunie 2012, a fost cu mult depăşit.• Ar mai fi trebuit realizată, conform recomandărilor Comisiei, şi o strategie de formare continuă apersonalului din AC cu atribuţii în domeniul achiziţiilor publice. Aceasta nu a fost realizată.• Comisia a solicitat crearea unei direcţii/unităţi/funcţii/echipe care să adune, să raporteze şi să analizezeindicatorii cheie de performanţă relevanţi pentru sistemul achiziţiilor publice. Termenul stabilit a fostdata de 31 decembrie 2012. Nu s-a înfiinţat o astfel de structură.• Comisia a mai solicitat introducerea practicii indexării preţului în contractele de achiziţie publică,precum şi definirea unui set de formule de indexare a preţurilor. Au mai fost solicitate: standardizareacontractelor în scopul includerii unor clauze sau formule de indexare, precum şi actualizarea legislaţieiîn scopul stabilirii clare a cazurilor în care este recomandată indexarea preţurilor şi a metodelor, încazul contractelor de servicii şi lucrări care depăşesc 1 an. Termenul fixat a fost 31 decembrie 2012. Nus-a întreprins nimic în acest sens.57

5. USL restanţier în stabilirea priorităţilor de finanţare europene în perioada 2014-2020• Ministerul Fondurilor Europene (MFE) s-a prezentat total nepregătit la negocierile cu ComisiaEuropeană a Acordului de parteneriat, care stabileşte priorităţile şi instituţiile prin care România vaabsorbi fondurile europene în cadrul financiar multianual 2014-2020.o Finalizarea şi validarea analizelor socio-economice care ar urma să arate priorităţile strategice ce artrebui finanţate din fonduri europene trebuia să se încheie la 29 martie 2013, coform conduitei şisolicitărilor europene.o Structura viitoarelor programe operaţionale şi arhitectura instituţională (formată din Autorităţi deManagement, Organisme Intermediare etc.) trebuia definitivată la 31 martie 2013.o Întâlnirea cu oficialii Comisiei Europene prevăzută pentru mijlocul lunii aprilie 2013 nu a avut încăloc, deoarece autorităţile române nu au avut niciun fel de bază concretă de discuţie.o Finalizarea strategiei globale de finanţare trebuia realizată la 19 aprilie 2013, alt obiectiv ratat.• USL nu şi-a făcut temele şi a dat dovadă de lipsă crasă de diplomaţie:o La 31 ianuarie 2013, reprezentanţii MFE au avut o întâlnire informală cu reprezentanţii ComisieiEuropene, în care ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a prezentat un proiect depachet de negociere, alcătuit dintr-o listă de proiecte europene pe care fiecare minister le considerăpriorităţi sectoriale.o Potrivit oficialilor Comisiei Europene, MFE ar fi trebuit să vină cu prezentarea unor direcţii strategiceprivind priorităţile de dezvoltare pe care România le are în cadrul UE, stabilite în baza unor analizesocio-economice.o Prin urmare, discuţiile au fost oprite şi oficialii români trimişi să refacă documentaţia.• Fără a ţine cont de recomandările Comisiei, la momentul transmiterii pachetului de negociere oficial(19 februarie 2013) MFE a transmis din nou listele de proiecte şi nu liniile strategice cerute de Comisie.o În plus, documentaţia MFE nu a avut la bază o analiză socio-economică privind priorităţile dedezvoltare ale României, în baza cărora să fie mai apoi depuse proiecte, aşa cum cerea ComisiaEuropeană.o Setul de analize socio-economice deţinute de MFE a fost realizat pe anul 2012, de fostul Minister alAfacerilor Europene, şi, prin urmare, neactualizat.• Comisia Europeană a criticat aspru documentaţia transmisă de România:o MFE nu are o viziune strategică de dezvoltare preliminară.o Priorităţile sectoriale ale tuturor ministerelor depăşesc alocarea de 21,8 miliarde de euro pentruRomânia.58

• „În aceste condiţii, propunerea făcută de guvernul României nu întruneşte încă minimele condiţii decalitate şi credibilitate pentru a permite un dialog informal eficient privind viitoarele documente deprogramare”, conform Comisiei Europene.• Guvernul de la Bucureşti a avut în acest timp alte priorităţi: împărţirea şi reaşezarea autorităţilor demanagement, chiar înainte de-a avea o strategie bazată pe analiza socio-economică reclamată deComisia Europeană.o Comisia Europeană a considerat aceste discuţii ca fiind „imature” şi „nepotrivite” în lipsa analizelorsocio-economice cerute.o Prin urmare, concentrarea banilor europeni la ministerele PSD, aprobată de Guvern prinmemorandum, nu are la bază analizele socio-economice cerute şi nici girul Comisiei Europene.59

AnexeAnexa 1: Topul scumpirilor la alimente sub guvernarea USLNr.Aprilie Februarie ModificarePRODUS UMCrt.2012 2013 procentuală1 Cartofi Lei / kg 0,97 1,79 84,54%2 Fasole boabe Lei / kg 6,18 8,46 36,89%3 Grâu Lei / kg 0,77 1,03 33,77%4 Porumb boabe Lei / kg 0,9 1,18 31,11%5Carne de pasăre îngreutate vieLei / kg 3,12 3,76 20,51%6 Pere Lei / kg 4,74* 5,52 16,46%7Brânză telemea devacăLei / kg 13,62 15,24 11,89%8Brânză telemea deoaieLei / kg 17,8 19,87 11,63%9 Ceapă uscată Lei / kg 1,84 2,05 11,41%10Carne de bovine îngreutate vieLei / kg 5,5 5,94 8,00%11Carne de porcineîn greutate vieLei / kg 5,77 6,13 6,24%12 Ouă de găină Lei / buc 0,56 0,58 3,57%13 Morcovi Lei / kg 2,23 2,27 1,79%14 Mere Lei / kg 2,7 2,73 1,11%* preţ mediu valabil pentru luna martie 2012Sursa: INS, 3 mai 201360

Anexa 2: Evoluţia preţului la carburanţi sub guvernarea USLModificareNr. PRODUSUL30 aprilie 2012 29 aprilie 2013UMprocentualăcrt. (sortiment)România UE România UE România UE1. BenzinăEuro /litru1,209 1,573 1,292 1,489 6,87% -5,34%2. MotorinăEuro /litru1,314 1,457 1,318 1,390 0,30% -4,60%Sursa: CE, buletine săptămânale carburanţi, 3 mai 201361