Raport de activitate - 2004 - Consiliul Judeţean Gorj

Compartimentul Audit Public InternÎn cursul anului 2004, Compartimentul de Audit Public Intern şi-a desfăşuratactivitatea în conformitate cu planul de audit, procedând la auditarea activităţiiConsiliului Judeţean Gorj şi a 14 unităţi subordonate care nu au înfiinţate structuriproprii de audit intern, prin verificarea legalităţii, realităţii şi exactităţii evidenţeicontabile, de gestiune şi financiare. Au fost auditate bilanţurile contabile şi conturilede execuţie, întocmindu-se rapoarte de audit pentru fiecare acţiune în parte .În anul 2004 au fost realizate acţiuni de control (în afara auditului intern) lasolicitarea PreşedinteluiConsiliului Judeţean Gorj, la următoarele unităţi:- S.C.Tismana S.A.;- S.C.Întreprinderea Drumuri şi Poduri Gorj S.A.;- Liceul Peştişani - împreună cu Inspectoratul Şcolar.Pentru unităţile aflate în subordinea Consiliului Judetean Gorj, în anul 2004,s-au efectuat activităţi de audit în conformitate cu Legea 672/2002 privind activitateade audit public intern, a normelor proprii şi a planului de audit public intern pe anul2004, auditul desfăşurându-se sub aspectul regularităţii, a respectării normelor şiprocedurilor, elaborându-se rapoarte de audit public intern pentru :- Muzeul Judeţean Gorj;- Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”;- Şcoala Populară de Artă;- Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj;- Centrul Judeţean de Creaţie Populară;- Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”.În baza planului de audit public intern, în anul 2004, s-au efectuat douăverificări asupra unor aspecte privind activitatea proprie a Consiliului Judeţean Gorj.Pentru formularea unei opinii, privind modul de administrare a veniturilor şicheltuielilor publice în urma acţiunilor de verificare, redăm mai jos câteva exemple dedeficienţe pentru care au fost formulate propuneri de remedieri:- la o parte din instituţiile auditate nu au fost respectate prevederile O.M.F.P nr.1792/2002, pct.5, în sensul că: nu a fost deschisă evidenţa contabilă a conturilor940 (credite bugetare aprobate), 950 (angajamente bugetare aprobate), 960(angajamente legale); nu au fost întocmite, la toate instituţiile, formulareleprevăzute de O.M.F.P nr. 1792/2002, cum ar fi: „propuneri pentru angajareaunor cheltuieli”, „ordonanţare la plată”, „angajament bugetarindividual/global”, „situaţii privind execuţia cheltuielilor bugetare angajate”;- s-a constatat că unele instituţii nu întocmesc referate de necesitate pentruconsumurile de materiale, semnate de persoanele împuternicite;- la o parte din instituţiile auditate, s-a constatat necompletarea registrelor jurnalşi inventar, în conformitate cu prevederile Legii 82/1991;4

►Întocmirea, din partea Direcţiei Juridice şi a Administraţiei Publice Locale, aproiectelor de hotărâri ale Consiliului Judeţean Gorj, a rapoartelor de specialitate şi aexpunerilor de motive;►Luarea de măsuri pentru realizarea creanţelor, obţinerea titlurilor executoriişi pentru executarea lor;►Sprijinirea compartimentelor de specialitate ale Consiliului Judeţean însoluţionarea neînţelegerilor ivite cu prilejul încheierii contractelor economice;►Avizarea pentru legalitate a contractelor încheiate de Consiliul JudeţeanGorj, precum şi de instituţiile publice aflate în subordinea acestuia;►Participarea, în calitate de membri, la lucrările Grupului judeţean pentrumonitorizarea reformei administraţiei publice şi la activităţile iniţiate de UniuneaCentrală pentru Reformă în Administraţie Publică, în baza H.G. nr.925/2003 - privindreorganizarea Consiliului Guvernamental pentru Monitorizarea AdministraţieiPublice;►Organizarea informării şi documentării juridice prin constituirea de colecţiide acte normative;►Soluţionarea unui număr de 10 plângeri formulate în baza Legii nr.29/1990 -privind contenciosul administrativ, având ca obiect acte administrative de autoritate,certificate de atestare a dreptului de proprietate;►Redactarea a 5 proiecte de acte normative în temeiul Legii nr.24/2000 -privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative şiînaintarea acestora spre aprobare Ministerului Administraţiei şi Internelor;► Participarea, în calitate de membri, în Comisia de analiză a reclamaţiiloradministrative formulate în temeiul Legii nr.544/2001 - privind liberul acces lainformaţiile de interes public;►Soluţionarea unui număr de 58 petiţii, scrisori şi sesizări repartizate,conform OG nr. 27/2002 - privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor,aprobată prin Legea nr. 233/2002;►Participarea la 8 şedinţe ale Comisiei judeţene Gorj de aplicare a prevederilorLegii nr.10/2001 - privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv înperioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989;►Participarea, în calitate de membri, la 12 şedinţe ale Comisiei internă pentruanalizarea notificărilor şi ale Comisiei de evaluare internă pentru stabilirea valoriiestimative a imobilelor, conform Legii nr.10/2001- privind regimul juridic al unorimobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 şi HGnr.498/2003 - privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legiinr.10/2001;►Participarea la 15 lucrări ale Comisiilor de licitaţii publice organizate lanivelul Consiliului Judeţean Gorj, pentru achiziţionarea de produse, servicii oriexecutarea de lucrări conform OUG nr.60/2001 - privind licitaţiile publice, aprobată şimodificată prin Legea nr. 212/2001;6

- Sume defalcate dinimpozitul pe venitpentru echilibrareabugetelor locale 115.762.000 90.538.359 90.477.831 99,9- Sume alocate deConsiliul Judeţean Gorjpentru echilibrareabugetelor locale 34.700.000 51.200.000 50.169.997 97,9Sume defalcate dinTVA, din care pentru: 63.244.000 119.776.000 117.026.462 97,7- finanţareaînvăţământuluipreuniversitar de stat(special) 14.269.000 11.009.000 10.972.504 100- produse lactate şi depanificaţie pentruînvăţământul primar 45.500.000 43.486.000 40.772.958 94- centre de consultanţăagricolă 3.425.000 3.425.000 3.425.000 100- protecţia copilului - 61.856.000 61.856.000 1003. Subvenţii primite de labugetul de stat,din care: 89.663.678 110.255.910 102.011.250 92,5- Subvenţii primite dela bugetele localepentru finanţareadrepturilor acordatepersoanelor cuhandicap 59.262.654 69.554.886 69.361.250 99,7- Subvenţii primite debugetele locale pentrudrumuri judeţene,comunale 30.401.024 39.901.024 31.850.000 79,8- Subvenţii primite pt.investiţii la bazele desalvare (Salvamont) - 800.000 800.000 1004. Donaţii şi sponsorizări - 3.320.000 3.245.162 97,75. Sume din fondul derulment pentruacoperirea golurilor decasă - - 2.000.000 -Veniturile totale au fost realizate la finele anului în procent de 108,7% faţă deprevederile iniţiale şi în procent de 96% faţă de prevederile anuale, cu o diferenţă de24.388.401 mii lei, care se regăseşte pe principalele surse de venit, astfel:- subvenţii pentru drumurile judeţene - 8.051.024 mii lei;- venituri proprii - 10.522.192 mii lei;12

- cote defalcate din impozitul pe venit - 1.706.642 mii lei;- sume defalcate din TVA - 2.749.538 mii lei.Estimările asupra evoluţiei surselor de finanţare au fost realiste, diferenţele cares-au înregistrat la veniturile proprii reprezintă contribuţii ale consiliilor locale pentrulucrările ce se execută în baza H.G.nr.687/1997, iar în cazul subvenţiilor pentrudrumurile judeţene, sumele transmise de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şiTurismului nu au asigurat finanţarea programelor aprobate pe anul în curs.Sumele defalcate din TVA nerealizate reprezintă drepturi salariale (chenzina aII-a pentru personalul didactic din învăţământul special şi care s-au achitat înconformitate cu precizările Ministerului Finanţelor Publice, în luna ianuarie 2005).Pentru asigurarea financiară a cheltuielilor instituţiilor din subordine, dinfondul de rulment existent la începutul anului, în sumă de 6.315.267 mii lei, a fostutilizată suma de 2.000.000 mii lei, în completarea veniturilor realizate, exerciţiulfinanciar final încheindu-se cu un excedent de 592.974 mii lei, repartizat în fondul derulment.Structura execuţiei bugetare la partea de cheltuieli pe anul 2004 a fosturmătoarea:- mii lei -Nr.crt.IndicatorPrevederianuale iniţialePrevederianualedefinitiveRealizatan 20040 A 1 2 3 4Total, din care: 452.396.678 514.362.269 491.380.894 95,51. - cheltuieli de 108.069.000 124.303.000 123.410.856 99,3personal2. - cheltuieli materiale 324.032.678 360.541.269 340.139.647 94,3şi servicii3. - cheltuieli de capital 20.295.000 29.518.000 27.830.391 94,3Ponderea în totalul cheltuielilor o deţin cheltuielile materiale (69%), urmate decheltuielile de personal (25%) şi cheltuielile de capital (6%).Aceste ponderi sunt constante în ultimii ani şi denotă politicile orientate pentrumenţinerea numărului de personal şi alocarea majorităţii resurselor bugetare pentrudezvoltarea bazei materiale a instituţiilor şi asigurarea, în principal, a activităţii defuncţionare a instituţiilor din subordinea Consiliului Judeţean Gorj.Aşa cum se poate vedea şi din anexă, cheltuielile bugetare în anul 2004 au fostorientate, în primul rând, spre asistenţa socială care a primit 36% din totalulfondurilor bugetare, transporturi şi comunicaţii (24%), urmate de cheltuielile alocateactivităţilor de învăţământ, administraţie publică, cultură ş.a.Prezentăm succint o analiză asupra cheltuielilor efectuate în anul 2004 defiecare instituţie bugetară.%3/213

Cap.51.02 „Autorităţi publice”În cadrul acestui capitol se regăsesc cheltuielile instituţiei proprii, unde, faţă decreditele definitive în sumă de 56.840.000 mii lei, plăţile au fost de 53.689.581 miilei, fiind structurate astfel:- mii lei -Nr.crt.IndicatorPrevederianuale iniţialePrevederianualedefinitiveRealizatan 20040 A 1 2 3 4Total, din care: 60.000.000 56.840.000 53.689.581 94,51. - cheltuieli de personal 26.500.000 25.000.000 24.848.425 99,42. - cheltuieli materiale 28.500.000 25.240.000 22.713.075 903. - cheltuieli de capital 5.000.000 6.600.000 6.128.081 92,9Cheltuielile de personal ocupă, în anul anterior, o pondere de 46% în totalulcheltuielilor efectuate, cu o creştere de 6.256.334 mii lei în valoare absolută, motivatăprin creşterile salariale aprobate pentru funcţionarii publici prin actele normative(O.U.G.nr.123/2003, O.U.G.nr.82/2004), numărul de posturi aprobate fiind de 98funcţionari publici şi 10 posturi personal contractual.Cheltuielile materiale deţin o pondere de 42% în totalul cheltuielilor, cu oscădere în valoare de 3.804.000 mii lei faţă de anul 2003, motivată prin valoarea maimică a cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii la clădirile din patrimoniul public şiprivat al Consiliului Judeţean Gorj.În totalul cheltuielilor materiale, o pondere de peste 50% o deţin cheltuielile deîntreţinere şi gospodărire. În anul 2004 s-au licitat şi au început lucrările de reparaţiila sediul Centrului Militar Zonal (exteriorul clădirii) executate până la finele anului înproporţie de peste 60%.Cheltuielile de capital au constat în continuarea lucrărilor la Baza SalvamontRânca, obiectiv care este funcţionabil, urmând ca în anul 2005 să fie executatelucrările de exterior şi zidurile de sprijin. Au fost achiziţionate: o centrală telefonicăperformantă care a înlocuit cele trei centrale telefonice, dotări cu aparatură birotică şiinformatică, un autoturism Nubira, iar pentru cheltuielile de proiectare s-a cheltuitsuma de 612.751 mii lei, prin care au fost achitate proiectele „Acumulare Tismanaaval II (studiu fezabilitate)”, „Zona turistică nord – strategii de dezvoltare”.Cap.57.02 „Învăţământ”I s-a alocat în anul 2004 suma de 57.195.000 mii lei, din care: pentruînvăţământul primar (produse lactate şi de panificaţie) suma de 43.486.000 mii lei, iarpentru învăţământul special (reprezentând cheltuieli de personal şi cheltuielimateriale ale Şcolii speciale) suma de 13.709.000 mii lei, asigurându-se finanţareapentru toate cheltuielile. În cazul activităţii „corn cu lapte”, după achitarea integrală afacturilor, a rămas neutilizată suma de 2,7 mld lei.%3/214

Cap.58.02 „Sănătate”S-a alocat Spitalului Judeţean suma de 6.000.000 mii lei, iar Spitalului depneumoftiziologie Runcu suma de 3.000.000 mii lei.Sumele au fost utilizate în conformitate cu prevederile Legii spitalelornr.270/2003 care permite ca din bugetele locale să se asigure finanţarea unor anumitecategorii de cheltuieli (reparaţii curente, cheltuieli administrativ-gospodăreşti, platautilităţilor: energie electrică, termică, gaze etc.). Spitalul de pneumoftiziologie Runcus-a dotat cu un aparat fibrobronhoscop pentru o diagnosticare mult mai rapidă aafecţiunilor pulmonare, ceea ce a determinat reducerea numărului de zilespitalizare/bolnavi internaţi.Cap.59.02 „Cultură, religie şi acţiuni privind activitatea sportivă şi detineret”Activităţii de cultură i s-a alocat, în anul 2004, suma de 48.172.000 mii lei, carea fost cheltuită aproape integral.Prin această activitate se asigură finanţarea unui număr de 5 instituţii de cultură,cu un număr de 1.262 angajaţi, se asigură finanţarea unui număr de 302 persoaneangajate pe posturi neclericale în lăcaşuri de cult şi contribuţia financiară a ConsiliuluiJudeţean Gorj la susţinerea unor activităţi sportive din judeţ (fotbal, atletism, box) şi aunor lucrări de reparaţii la unităţile de cult ce nu pot fi susţinute de autorităţile locale.Sumele alocate pentru fiecare instituţie se prezintă astfel: - mii lei -Prevederidin care:Realizat %Nr. Instituţia anuale cheltuieli cheltuieli cheltuieli transferuri subvenţii 2004 7/1crt.definitive de personal materiale de capital0 A 1 2 3 4 5 6 7 8TOTAL, 48.172.000 6.080.000 3.355.000 590.000 15.797.000 22.350.000 48.030.351 99,7din care:1. Biblioteca 7.705.000 4.750.000 2.455.000 500.000 - - 7.674.901 99,6Judeţeană2. Centrul de 1.970.000 1.330.000 550.000 90.000 - - 1.941.842 98,6Creaţie3. Muzeul 6.900.000 - - - - 6.900.000 6.900.000 100Judeţean4. Ansamblul„DoinaGorjului”10.450.000 - - - - 10.450.000 10.450.000 1005. Cultereligioase6. Şcoala deArte7. ConsiliulJudeţean:- acţiunisportive şitineret- susţinereacultelor13.547.000 - - - 13.547.000 - 13.486.471 99,65.000.000 - - - - 5.000.000 5.000.000 1002.600.000 - 350.000 - 2.250.000 - 2.577.137 99,1350.000 - 350.000 - - - 344.822 98,52.250.000 - - - 2.250.000 - 2.232.315 99,2Instituţiile de cultură autofinanţate au realizat în completarea subvenţiilorprimite de la Consiliul Judeţean, venituri proprii în sumă de 2.247.525 mii lei.Cap.60.02 Activităţi de asistenţă socialăAceastă activitate deţine ponderea cea mai mare (36%) din totalul cheltuielilorşi în cadrul căreia s-a asigurat finanţarea a patru instituţii de profil, astfel:15

- mii lei -Prevederidin care: Realizat 2004 %Nr. Instituţiaanuale cheltuieli cheltuieli cheltuieli transferuri6/1crt.definitive de personal materiale de capital0 A 1 2 3 4 5 6 7TOTAL, din care: 185.462.245 71.634.000 57.228.929 1.877.000 - 184.643.397 99,61 Direcţia Generală pentruProtecţia DrepturilorCopilului 87.970.000 57.050.000 29.950.000 970.000 - 87.682.959 99,72 Centrul de recuperareneuropsihiatrică Bâlteni 15.332.359 7.300.000 8.032.359 - - 15.332.359 1003 Centrul Pilot deReadaptare şi IntegrareSocioprofesionaleaPersoanelor cu HandicapTg-Cărbuneşti 9.300.000 5.009.000 3.469.000 622.000 - 8.971.964 96,54 Direcţia Judeţeană deAsistenţă Socială 72.859.886 2.275.000 15.777.570 285.000 - 72.656.115 99,7În centrele de plasament ale Direcţiei de Protecţie a Copilului suntinstituţionalizaţi un număr de 483 copii, repartizaţi în 8 centre de plasament, pentru726 copii este instituită măsură de protecţie, iar un număr de 149 copii sunt înîngrijire la 127 asistenţi maternali.În Centrul de Recuperare Neuropsihiatrică Bâlteni sunt instituţionalizaţi unnumăr de 120 persoane cu handicap grav, iar în Centrul Pilot Tg-Cărbuneşti selucrează pentru recuperarea prin terapie ocupaţională a unui număr de 30 copii.Sumele alocate acestor instituţii au fost destinate achitării cheltuielilor defuncţionare ale acestor instituţii şi cheltuielile de capital pentru dotări strict necesareactivităţii.Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială din cadrul Consiliului Judeţean Gorj,funcţionează împreună cu comisia pentru expertiza stării de sănătate a persoanelor cuhandicap cu un număr de 29 persoane, asigurând prin activitatea desfăşurată asistenţade specialitate pentru un număr de 5.629 persoane cu handicap.Începând cu anul 2005, conform prevederilor H.C.J.nr.45/08.12.2004, acesteinstituţii s-au comasat (fără Centrul pilot Tg-Cărbuneşti, rămas ca instituţie singulară)într-o instituţie nouă – Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială şi Protecţia CopiluluiGorj.Cap.63.02 „Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape”În cadrul acestui capitol a fost prevăzută continuarea şi finalizarea lucrărilor laobiectivul „Alimentare cu gaze a localităţii Godineşti” - finanţată parţial din fonduriRicop (obiectiv recepţionat şi dat în folosinţă), continuarea în parteneriat cuTransgaz Mediaş a obiectivului „Reţele distribuţie gaze în oraşul Motru şi localităţilede pe traseul conductei”, unde s-a finalizat racordul Câlnic-Godineşti cu punerea înfuncţiune a staţiei de reglare-măsurare Godineşti.Cap.67.02 „Agricultură şi silvicultură”În cadrul acestui capitol se regăsesc cheltuielile Serviciului de Protecţie aPlantelor şi Centrului Judeţean de Consultanţă Agricolă, pentru care prezentăm maijos creditele aprobate şi execuţia lor de către fiecare din instituţii:16

- mii lei -Prevederidin care:Realizat %Instituţiaanualedefinitivecheltuieli depersonalcheltuielimaterialecheltuielide capital2004 5/1A 1 2 3 4 5 6Total, din care: 10.585.000 8.840.000 1.450.000 295.000 10.558.025 99,8Serviciul pentru protecţia 4.785.000 3.640.000 1.000.000 145.000 4.783.776 100plantelorCentrul judeţean de 5.800.000 5.200.000 450.000 150.000 5.774.249 99,6consultanţă agricolăCap.68.02 „Transporturi şi comunicaţii”În cadrul acestei activităţi, în anul 2004, s-a cheltuit suma de 115.525.969 miilei, din care pentru lucrări curente 98.724.776 mii lei, iar pentru lucrări de investiţiisuma de 16.801.193 mii lei.Din totalul surselor de finanţare, subvenţiile de la bugetul de stat au reprezentat31.850.000 mii lei, adică 27,5% din total surse.Fizic, în anul 2004, s-au realizat următoarele capacităţi:►reparaţii îmbrăcăminţi asfaltice – 96.466 m.p.;►îmbrăcăminţi asfaltice uşoare – 9,93 km.;►consolidări drumuri - 112 ml.;►pietruire drumuri – 97,42 km.;►întreţinere drumuri pietruite - 9.900 m.c.;►consolidări poduri - 2 buc.În cadrul cheltuielilor de capital s-au finanţat lucrări de continuare a drumurilorDJ 674 Negomir–Borăscu (etapa a II-a) în sumă de 9.000.000 mii lei, constând în 2km şi DJ 675 Albeni–Alimpeşti în sumă de 5.377.062 mii lei.Au fost finalizate şi obiectivele de investiţii cu finanţare externă (programRicop), respectiv: Pod peste râul Motru, I.A.U. DJ 674 B Menţii din Dos, I.A.U.Schela, I.A.U. DJ 674 A Dăneşti, unde contribuţia externă a reprezentat cca.10 mld.lei.Este demn de remarcat faptul că în cursul anului 2004 a fost semnat un contractde împrumut subsidiar cu Ministerul Transporturilor, Comunicaţiilor şi Turismului învaloare iniţială de 1.000.000 dolari cu acordarea acestuia în două tranşe, respectiv800.000 de dolari în 2004 şi 200.000 dolari în 2005.Ca urmare a demersurilor întreprinse de către Preşedintele Consiliului Judeţeanpe lângă Ministerul Transporturilor, Comunicaţiilor şi Turismului, suma prevăzută încontract, respectiv 1.000.000 de dolari, a fost acordată integral în anul 2004 cu osuplimentare de încă 200.000 de dolari, valoarea finală a contractului ajungând la1.200.000 de dolari.Cu această sumă au fost executate, cu respectarea procedurilor legale privindlicitaţiile publice, lucrări de pietruire a unui număr de 20 drumuri comunal (circa 36,9miliarde lei).Prin grija conducerii Consiliului Judeţean au fost obţinute de la MinisterulTransporturilor, Comunicaţiilor şi Turismului, în baza Hotărârii de Guvern nr.17

577/1997 – 5.560.000 mii lei, fonduri alocate coniliilor locale comunale carederulează lucrări de pietruiri de drumuri finanţate pe acest program.Finanţarea Centrului Militar Zonal, Inspectoratului de Protecţie Civilă –actualmente Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Serviciul Public „Salvamont” şia altor instituţii, s-a asigurat de către Consiliul Judeţean Gorj în cadrul activităţiiCap.72.02 „Alte acţiuni”Acestor instituţii li s-au alocat credite în anul 2004 în sumă de 10.040.000 miilei, repartizat astfel:- mii lei -Prevederidin care:Realizat %Nr. Instituţia anuale cheltuieli cheltuieli cheltuieli transferuri 2004 6/1crt.definitive de personal materiale de capital0 A 1 2 3 4 5 6 7Total, din care: 10.040.000 1.740.000 5.764.000 1.536.000 1.000.000 9.899.004 98,61. Centrul Militar Zonal 1.550.000 - 1.550.000 - - 1.547.417 99,82. Inspectoratul judeţean 2.050.000 - 1.550.000 500.000 - 2.048.147 99,9de protecţie civilă3. Inspectoratul judeţean 1.000.000 - - - 1.000.000 1.000.000 100de poliţie4. Serviciul public3.420.000 1.020.000 1.400.000 1.000.000 - 3.418.141 100Salvamont5. Grupul de pompieri 100.000 - 64.000 36.000 - 95.998 966. Serviciul de mobilizare 100.000 - 100.000 - - 72.582 72,6a economiei7. Alegeri locale 2004 1.820.000 720.000 1.100.000 - - 1.716.719 94,3Tuturor acestor instituţii li s-au asigurat, în anul 2004, cheltuielile funcţionale, afost asigurată dotarea strict necesară cu mijloace fixe, în cazul InspectoratuluiJudeţean de Poliţie sumele au fost acordate pentru lucrări de reparaţii la sediu şi uneledotări pentru Consiliul Teritorial Gorj al Corpului Naţional al Poliţiştilor.Au fost asigurate cheltuielile pentru dotările specifice desfăşurării activităţii, încea mai mare parte fiind aparatura de birou şi mijloace de transport, în paralel fiindurmărit ca să fie respectată destinaţia creditelor.Menţionăm faptul că angajarea şi lichidarea cheltuielilor aprobate în bugetulpropriu al judeţului în anul 2004 a fost făcută cu respectarea tuturor prevederilorlegale în vigoare.Astfel, prin Compartimentul de achiziţii publice au fost organizate un numărde 27 licitaţii publice (conform tabelului), licitaţii privind încredinţarea de lucrări şiachiziţionarea de produse.NrcrtDenumirea achiziţieiDatalicitaţieiValoareacontract.cu TVA-lei0 1 2 31. Întreţinere DC 7 A Aninişul din Deal Radoşi 02.11.2004 272.900.4942. Întreţinere drum pietruit DC 38 Pegeni-Plopu 02.11.2004 287.537.0573. Pietruire drum de pământ pe DC 72 A Borăscu – Limita, 02.11.2004 275.890.206Jud.Mehedinţi4. Pietruire drum de pământ pe DC 81 A Covrigi-Murgileşti 02.11.2004 246.208.5055. Pietruire drum de pămând pe Dc 69 Fântânele-Valea Racilor 02.11.2004 365.365.02518

6. Întreţinere drum pietruit pe DC 90 Băleşti-Tămăşeşti 02.11.2004 236.274.6197. Întreţinere drum pietruit pe DC 46 Săuleşti-Purcaru 02.11.2004 697.418.7298. Pietruire drum de pământ pe Dc 67 Ursoaia - Corobăi 02.11.2004 308.306.8249. Întreţinere drum pietruit pe DC 79 A Menţii din Dos - Miluta 02.11.2004 363.375.65010. Întreţinere drum pietruit pe DC 120 Vîlceaua – Pârâul de Vale 22.11.2004 550.279.26611. Întreţinere drum pietruit pe DC 40 A Stejari 22.11.2004 295.298.58312. Întreţinere drum pietruti pe DB 35 Poienari-Baia de Fier 22.11.2004 210.539.60413. Întreţinere drum pietruit pe DC 31 B ;DJ 675 A Motorgi 22.11.2004 600.095.02914. Întreţinere drum pietruit pe DC 9 Huluba Aniniş 22.11.2004 525.920.50015. Întreţinere drum pietruit pe DC 6 Muşeteşti Hohaba 22.11.2004 387.770.31916. Întreţinere drum pietruit pe DC 21 Albeni- Ciocadia 22.11.2004 528.036.62217. Pietruire drum de pământ pe DC 60 Alimpeşti-Corşoru 22.11.2004 895.568.88018. Întreţinere drum pietruit pe DC 5 A Stănceşti-Larga 22.11.2004 227.667.01719. Întreţinere drum pietruit pe DC 84 Slivileşti-Larga Valea 22.11.2004 450.265.73820 Pietruire drum de pământ pe DC 27 Vânăta-Gornoviţa 22.11.2004 911.385.81821. Reparaţii Şcoala Specială Tg.Jiu 17.11.2004 676.517.61822. Reparaţii curente la sediul Bibliotecii Judeţene Christian TellTg.Jiu08.11.2004 489.053.498(fără TVA)23. Restaurare imobil Centrul Militar Zonal Gorj 20.09.2004 757.280.34224. Centrală telefonică pentru sediul Consiliului Judeţean Gorj 24.10.2004 435.562.07525. Mobilier de birouConsiliul Judeţean Gorj26. Produse alimentaredulciuri zaharoasept.sărbători de iarnă27. Achiziţie publică de furnizare produse , agende, calendare,pixuri, necesare cadourilor pt.sărbătorile de iarnă03.08.2004 Preţ/unitateProdus în funcţiede solicităriPreţ/unitateProdus în funcţiede solicitări13.12.2004 250.000(fără TVA/pachet/1)106.500(fără TVA/pachet/2)13.12.2004 173.255.670În cursul anului 2004, Compartimentul informatică a îndeplinit următoareleatribuţiuni ce îi revin din regulamentul de funcţionare, astfel:- a participat la achiziţionarea sistemelor informatice (soluţii hardware, softwareşi de comunicaţii) în cadrul Consiliului Judeţean, şi la cerere, la unităţilesubordonate, cum ar fi: Centrul Judeţean al Creaţiei Gorj, Biblioteca Judeţeană„Christian Tell” etc;- a acordat asistenţă de specialitate şi a asigurat instruirea personalului la nivelde compartimente, servicii, direcţii ale Consiliului Judeţean Gorj;- a asigurat dezvoltarea, monitorizarea şi popularea cu date a site-uluiConsiliului Judeţean Gorj, alături de toate compartimentele care răspund pentruactualizarea şi conformitatea lor, punând on-line la dispoziţia societăţii civile şi apersoanelor juridice documente, formulare, proiecte de hotărâri, hotărârile19

- alimentare cu apă prin programul finanţat cf. HGR 687/1997o a început programul de alimentare cu apă la sate şi locuinţe socialefinanţat în baza HGR 687/1997 în comunele: Aninoasa, Băleşti,Bustuchin, Dăneşti, Plopşoru şi Teleşti a căror realizare este în procentde 80%, finanţare care continuă şi în anul 2005. Pentru terminareaacestor lucrări termenul de finalizare fiind luna august. Conformobligaţiilor contractuale, la cele 6 lucrări amintite, Consiliul JudeţeanGorj a asigurat fondurile şi executarea lucrărilor privind drumurile deacces şi racordurile electrice pentru gospodăriile de apă.• Există certitudinea contiuării acestui program, confirmat de cătreMTCT, lucrările urmând să înceapă şi în alte 4 comune:Căpreni, Aninoasa-Groşerea, Tânţăreni-Floreşti şi Bengeşti-Ciocadia.- alimentare cu apă prin programul SAPARDo Programul de alimentare cu apă a cuprins un număr de 14 comune:Arcani, Săcelu, Câlnic, Urdari, Bărbăteşti, Turburea, Crasna, Runcu,Schela, Prigoria, Polovragi, Cătunele, Glogova şi Muşeteşti şi s-aterminat la sfârşitul lunii octombrie 2004, la care se mai adaugă douănoi lucrări de alimentare cu apă, respectiv Tismana şi Cruşeţ, care auînceput la sfârşitul anului 2004 şi se vor termina în acest an.• Tot în cadrul acestui program a fost realizată şi lucrarea„Modernizare şi extindere canalizare, satul Iaşi, comunaDrăguţeşti”.- realizarea programului Săli de sporto Programul Săli de sport finanţat în baza HGR nr. 177/2002 înresponsabilitatea MTCT – CNI SA şi a consiliilor locale a cuprins unnumăr de 14 săli de sport în 13 localităţi: 2 în Târgu-Jiu şi câte una înlocalităţile: Motru, Bumbeşti.Jiu, Novaci, Rovinari, Târgu-Cărbuneşti,Tismana, Ţicleni, Baia de Fier, Muşeteşti, Săcelu, Tânţăreni şi Prigoriaşi s-a terminat în anul 2004. Acest program este funcţional, activităţiledesfăşurându-se în mod corespunzător.• De menţionat faptul că şi la acest program, Consiliul Judeţean aasigurat fondurile necesare pentru realizarea utilităţilor aferente,respectiv: alimentare cu apă, canalizare, energie electrică,căldură.- realizarea programului RICOPo În anul 2004, programul RICOP a cuprins un număr de 5 modernizăride drumuri judeţene şi comunale (Dăneşti, Schela, Borăscu, Teleşti şiCiuperceni), un pod peste râul Motru în localitatea Râpa, precum şialimentarea cu gaze naturale a comunei Godineşti.22

• Şi la acest program, Consiliul Judeţean a participat cu fonduri decofinanţare pentru realizarea lucrărilor respective.- drumuri publice judeţeneo Un domeniu foarte important în care s-a acţionat prin specialiştiiDirecţiei tehnice a fost cel de administrare a drumurilor publicejudeţene şi de asigurare a asistenţei tehnice consiliilor locale pentrurealizarea lucrărilor finanţate din diverse surse. Pentru drumurilejudeţene, principalele categorii de lucrări, în 2004, se referă la:• Întreţinerea anuală prin reparaţii a întregii reţele de 840 km dedrumuri judeţene, atât pentru cele modernizate, cât şi pentru celepietruite. Este de menţionat că, pentru anul 2004 s-a reuşitrealizarea programului de reparare pe întreaga reţea de drumuri.• Extinderea reţelei de drumuri modernizate cu 12 km, cu fonduriasigurate de la bugetul statului.• Consolidarea celor mai critice situaţii de alunecări de teren cusoluţii definitive (Păişani-Stoina) sau provizorii, până lasigurarea surselor de finanţare necesare (Bustuchin, Văcarea-Dăneşti, Crasna, Sârbeşti-Alimpeşti).- drumuri comunaleo Realizarea programului de pietruire a drumurilor comunale finanţatconform HGR 226/2004 în valoare 1.200.000 USD, care a cuprins unnumăr de 74 lucrări realizate în 54 de comune în trei perioadedistincte (iulie, octombrie şi decembrie 2004). Programul respectiv acuprins peste 100 km de drumuri comunale a căror pietruire asigură înprezent asfaltarea acestora la preţuri extrem de avantajoase.• Continuarea finanţării pietruirii de drumuri comunale conformHGR 577/1997 a cuprins un număr de 3 drumuri (Şitoaia-Roşiade Amaradia, Slăvuţa-Cruşeţ şi Seuca-Peştişani) cu o valoare de5,6 miliarde, din care primul a fost deja terminat, iar celelaltedouă au condiţii de finalizare în 2005.O preocupare deosebită în anul 2004 se referă şi la pregătirea unor proiecte de ocomplexitate ridicată, cu caracter judeţean sau regional.- pentru alimentarea cu apă a unui număr de 21 de oraşe şi comune din judeţulGorj, corelată şi cu alimentarea cu apă a municipiului Craiova a fost promovat spreaprobarea indicatorilor tehnico-economici de către Guvern, proiectul „Sistem regionalde alimentare cu apă a localităţilor din judeţul Gorj şi Dolj”.- la sfîrşitul anului 2004 a fost iniţait proiectul de parteneriat public privatpentru obiectivul „Managementul Integrat al Deşeurilor din localităţile judeţuluiGorj” pentru care s-au purtat discuţii şi există condiţii de asigurare a unei finanţăriexterne, atât pentru elaborarea studiului de fezabilitate, cât şi pentru executarealucrărilor aferente acestui proiect.23

Arhitect şefCorespunzător atribuţiilor ce-i revin privind coordonarea elaborării planurilorurbanistice generale ale localităţilor şi a regulamentelor de urbanism pentru anul2004, Compartimentul urbanism, amenajarea teritoriului a emis propuneri definanţare cu alocarea sumelor de la bugetul de stat prin Ministerul Transporturilor,Construcţiilor şi Turismului în valoare totală de 2.500.000 mii lei pentru actualizareaunui număr de 16 planuri urbanistice generale pentru comune.Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului a hotărât să alocejudeţului Gorj suma de 950.000,00 mii lei de la bugetul de stat realizându-seactualizarea unui număr de 9 planuri urbanistice generale şi a regulamentelor deurbanism pentru comunele: Căpreni, Arcani, Crasna, Godineşti, Leleşti, Licurici,Muşeteşti, Padeş şi Stăneşti finalizate în perioada octombrie – decembrie 2004.În perioada 01.01.2004-30.06.2004, Compartimentul autorizări şi control aanalizat, întocmit, înaintat spre aprobare şi eliberat un număr de 24 certificate deurbanism şi 35 de autorizaţii de construire.De asemenea, s-a eliberat avizul structurii judeţene de specialitate pentru unnumăr de 11 certificate de urbanism şi 5 autorizaţii de construire din competenţa deemitere a primarilor comunelor care nu au construite structuri de specialitate.În perioada 01.07.2004 – 31.12.2004 au fost analizate, înaintate spre aprobareşi eliberate un număr de 46 certificate de urbanism şi 29 de autorizaţii de construire.S-a eliberat avizul structurilor judeţene de specialitate pentru un număr de 21certificate de urbanism şi 8 autorizaţii de construire din competenţa de emitere aprimarilor comunelor care nu au constituite structuri de specialitate.Direcţia Dezvoltare Regională, Integrare Europeană, resurse umaneÎn cadrul Compartimentului Dezvoltare Regională, Integrare Europeană,în anul 2004 au fost întocmite documentaţii şi cereri de finanţare pentru mai multeproiecte:‣ În cadrul programului „Investiţii în servicii sociale”, lansat în ianuarie 2004de Ministerul Integrării Europene, au fost înaintate două proiecte sprefinanţare, proiecte ce au fot declarate eligibile: „Centrul de îngrijire şiasistenţă Dobriţa”, în valoare de 4.200.000.000 lei şi „Modernizare centrude recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică pentru adulţi Bâlteni –Pavilion B” în valoare totală de 12.800.000.000 lei.‣ În cadrul programului PHARE RO 2002 „Sprijin pentru strategianaţională de îmbunătăţire a situaţiei romilor” au fost întocmite şi înaintatespre finanţare un număr de opt proiecte, din care a primit finanţare doar celdepus pe componenta „Servicii sociale” - „Cabinet pentru rromi” dinoraşul Bumbeşti – Jiu.24

‣ În cadrul programului PHARE 2002 „Fondul de modernizare pentrudezvoltarea administraţiei la nivel local” au fost întocmite şi înaintatespre finanţare două proiecte, din care a primit finanţare proiectul„Descentralizare financiară la standarde europene” în valoare totală de19.801 Euro.‣ În cadrul programului PHARE Coeziune Economică şi Socială –Componenta Infrastructură regională 2004-2006 au fost întocmite şiînaintate spre finanţare un număr de două proiecte: „Reabilitare şimodernizare DJ 665” în valoare totală de 2.956.000 Euro şi „ReabilitareaZonei Industriale Bumbeşti Jiu” în valoare totală de 5.000.000 Euro.S-a participat la întâlniri de lucru cu multiplicatorii de informaţie europeană, învederea pregătirii „Strategiei de multiplicare a informaţiei la nivel naţional, regional şilocal”, concretizată prin semnarea protocolului de colaborare încheiat între ConsiliulJudeţean şi Delegaţia Comisiei Uniunii Europene în România.S-a finalizat implementarea a 4 proiecte cu finanţare Phare – Ricop:„Îmbrăcăminte asfaltică uşoară pe DC 71 Menţii din Dos (DJ 674 B)”, ”Îmbrăcăminteasfaltică uşoară pe drumul judeţean DJ 674 A”, judeţul Gorj", ,,Îmbrăcăminte asfalticăuşoară pe străzi rurale, comuna Schela, judeţul Gorj", “Pod peste râul Motru, satRâpa, judeţul Gorj" în valoare totală de 690.759,00 EURO.De asemenea, s-a urmărit: aplicarea Programului Phare „ComponentaÎnvăţământului Tehnic şi Profesional TVET”; implementarea „Strategiei dedezvoltare durabilă a judeţului Gorj”; continuarea parteneriatului dintre ConsiliulJudeţean Gorj şi Regiunea Lazio Italia, în cadrul căreia s-au desfăşurat acţiuni decolaborare pentru proiecte de mediu şi proiecte de infrastructură regională, precum şiparticiparea la diferite întâlniri cu societatea civilă din judeţul Gorj.Totodată, Compartimentului Dezvoltare Regională, Integrare Europeană aparticipat la elaborarea Planului de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2007-2013.În decembrie 2004, Consiliul Judeţean Gorj a devenit membru al AnsambluluiRegiunilor Europene (AER).Pe anul 2004, Compartiment Resurse umane, Perfecţionare a desfăşurat oactivitate amplă pe linie de resurse umane, salarizare, perfecţionare în conformitate cuLegea nr.188/1999 – privind Statutul funcţionarilor publici cu modificările şicompletările ulterioare, Legea nr.161/2003 – privind unele măsuri pentru asigurareatransparenţei în exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi în mediul deafaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, precum şi O.U.G. nr.123/2003, O.U.G.nr.82/2004 şi O.U.G. nr.92/2004 privind drepturile salariale ale funcţionarilor publici.Pe parcursul anului 2004, în conformitate cu prevederile art.48 alin.(1) dinLegea nr.188/1999 republicată privind Statutul funcţionarilor publici la nivelulaparatului propriu de specialitate al Consiliului Judeţean Gorj, au participat lacursurile de perfecţionare un număr de 58 funcţionari publici, pe următoarele domeniide activitate: Finanţe publice locale şi contabilitatea instituţiilor; Managementul25

elaţiilor publice. Relaţii cu mass media; Managementul resurselor umane în adm.publică locală; Acţiunea în revendicare; Achiziţii publice şi licitaţii; Impozite şi taxelocale; Asistenţă socială; Protecţia copilului, autoritate tutelară; Programe de finanţareale Uniunii Europene - Concepte ale U.E.; Elaborarea şi managementul proiectelor;Management urban. Urbanism şi amenajarea teritoriului; Managementul informaţiilorpublice; Managementul serviciilor publice. Serviciile de gospodărire comunală;Regimul proprietăţii; Atribuţiile de stare civilă şi autoritate tutelară ale autorităţilorpublice locale; Organizarea şi conducerea contabilităţii patrimoniului instituţiilorpublice; Dezvoltare economică locală. Managementul dezvoltării durabile.A acordat sprijin în întocmirea fişelor posturilor şi în evaluarea performanţelorprofesionale individuale pentru funcţionarii publici din cadrul Consiliului JudeţeanGorj, respectându-se metodologia legală de evaluare.A realizat reîncadrarea funcţionarilor publici din aparatul propriu de specialitatecu respectarea prevederilor O.U.G. nr.92/2004.A calculat şi aplicat prevederile O.U.G. nr.123/2003 şi O.U.G. nr.82/2004privind majorarea salariilor pentru personalul din aparatul propriu de specialitateastfel:- 6% începând cu data de 01.01.2004 faţă de nivelele salariale de la data de31.12.2003;- 6% începând cu data de 01.10.2004 faţă de nivelele salariale de la data de01.01.2004;- 20% începând cu data de 01.11.2004după care s-a procedat la înscrierile corespunzătoare în carnetele de muncă.A întocmit ştatele de plată lunare şi documentaţiile anexe pentru aparatulpropriu de specialitate, precum şi declaraţiile lunare către Direcţia Muncii, Casa deAsigurări de Sănătate, Agenţia Judeţeană de Ocupare şi Formare a Forţei de Muncă,Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj.A întocmit şi sprijinit instituţiile subordonate în elaborarea proiectelor dehotărâri privind aprobarea organigramelor, statelor de funcţii şi a regulamentelor deorganizare şi funcţionare ale acestora.În colaborare cu celelalte direcţii de specialitate a întocmit documentaţiilepentru instituţiile publice reorganizate sau nou înfinţate, şi anume: Direcţia Generalăde Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj şi respectiv Direcţia ComunitarăJudeţeană de Evidenţă a Persoanelor Gorj.De asemenea, compartimentul a realizat o colaborare temeinică cu unităţilesubordonate Consiliului Judeţean Gorj, consiliile locale comunale, orăşeneşti şi amunicipiiilor Tg-Jiu şi Motru.Totodată, pe parcursul anului 2004, am avut şi o colaborare deosebită cuAgenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, răspunzând cu promptitudine la situaţiilesolicitate privind evidenţa funcţiilor şi a funcţionarilor publici atât pentru ConsiliulJudeţean Gorj, cât şi pentru consiliile municipale, orăşeneşti şi comunale din judeţulGorj.26

În întreaga activitate a respectat şi aplicat prevederile legale privind realizareaunui serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient şi imparţial.DIRECŢII ÎN SUBORDINEA CONSILIULUI JUDEŢEAN GORJDirecţia Judeţeană pentru Protecţia Drepturilor Copilului GorjÎn cursul anului 2004, Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Drepturilor CopiluluiGorj şi-a desfăşurat activitatea în conformitate cu prevederile Strategiei judeţene derestructurare a sistemului de protecţie a copilului aflat în dificultate pentru perioada2003-2007 şi a Planului de dezinstituţionalizare pentru judeţul Gorj, aprobate de cătreConsiliul Judeţean Gorj prin Hotărârea nr. 55/2002.S-au derulat în continuare activităţile „Programului judeţean de prevenire aabandonului şi instituţionalizării copilului”, prin sprijinirea unui număr de 1004 copiidin familiile numeroase şi fără venituri sau cu venituri insuficiente pentru creşterea şiîngrijirea corespunzătoare a acestora. Pentru realizarea acestui program s-au folositfonduri extrabugetare din sponsorizări de la fundaţiile şi asociaţiile autorizate sădesfăşoare activităţi în domeniul protecţiei copilului. Din fondurile primite casponsorizare de la Asociaţia „SOS Copiii Gorjului – Tg-Jiu” s-au acordat ajutoaremateriale şi financiare unui număr de 864 copii. De la Asociaţia luxemburgheză „Nosenfants d’ailleurs” s-au acordat ajutoare materiale şi sprijin financiar lunar unui numărde 146 copii, iar de la Asociaţia luxemburgheză „Rumanesch kanner an der Nout” s-au susţinut lunar un număr de 45 copii.A continuat parteneriatul cu Fundaţia Pestalozzi - Bucureşti, prin derulareaactivităţii „Centrului de servicii comunitare - Reţea Comunitară de IntervenţiePluridisciplinară”. Potrivit protocolului de parteneriat, contribuţia DJPDC Gorj s-amaterializat prin punerea la dispoziţia centrului de zi a spaţiilor necesare în cadrulCentrului de Plasament Tg-Jiu şi salarizarea a trei angajaţi preluaţi prin redistribuirede personal. De serviciile acestui centru au beneficiat în cursul acestui an un număr de41 copii din familiile cu risc de abandon.Fundaţia „SERA - România” sprijină DJPDC Gorj cu fonduri pentru cheltuielide întreţinere şi gospodărire, fonduri pentru plata salariilor unor asistenţi maternali,instructori de educaţie, infirmiere, fonduri pentru plata combustibilului necesarautovehiculelor donate de către aceeaşi fundaţie.O altă colaborare încheiată de către DJPDC Gorj s-a materializat prindepunerea în parteneriat cu Mitropolia Olteniei a proiectului „În braţele mamei –program pentru sprijinirea familiilor cu risc de abandon al copilului”.Pentru realizarea unuia dintre obiectivele Strategiei judeţene de restructurare asistemului de protecţie a copilului aflat în dificultate pentru perioada 2003-2007,privind închiderea primelor trei centre de plasament până în anul 2005, DJPDC Gorj aelaborat proiectul necesar, solicitându-se finanţare PHARE în cadrul Programului„Copiii mai întâi 2 RO.0104.02” pentru închiderea Centrului de Plasament Novaci.27

Acesta a fost semnat în trimestrul IV 2004. Închiderea acestui centru se va face princrearea de servicii alternative (case de tip familial pentru copii şcolari şi pentru copiicu nevoi educative speciale; centru maternal; centru de zi; centru de primire şievaluare în regim de urgenţă etc.).Au continuat activităţile prevăzute de proiectul „Închiderea Centrului dePlasament Tg-Jiu”, fiind achiziţionate primele şase apartamente: în Motru – 2,Rovinari - 1, Tg-Jiu – 3, iar un număr de 55 de copii au fost daţi în plasament/încredinţare la Asistent maternal profesionist.În dorinţa de a oferi protecţie tinerilor ce părăsesc instituţiile de ocrotire,DJPDC Gorj în colaborare cu Asociaţia „SOS Copiii Gorjului” a solicitat finanţare încadrul PIN IV al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie peproiectul „Perspective – program de integrare socială, profesională şi familială atinerilor ajunşi la 18 ani care părăsesc instituţiile de ocrotire”. A fost aprobată sumade 2.061.000.000 lei pentru derularea acestui proiect, fiind achiziţionate un număr de2 apartamente în Tg-Jiu şi închiriate alte două locuinţe de serviciu, de acesteabeneficiind un număr de 18 tineri.Situaţia statistică a copiilor instituţionalizaţi şi evoluţia acestora pe centre seprezintă după cum urmează:DATE COMPARATIVE:Nr. copii – cazuri active la31.12.2003Nr. copii – cazuri active la31.12.2004C.P TG-JIU 93 49C.P NOVACI 80 85C.P TG. CĂRBUNEŞTI 37 37CSP TG-JIU 138 187CSCH TG-JIU 57 55TOTAL 405 413Indicatori specificiAnul2003Anul2004Dinamica( 2004-2003)-%-Plasamente/încredinţări la centrele de plasament 138 175 127%Plasamente/încredinţări la familii/persoane 119 192 161%Dezinstituţionalizări (ieşiri din centrele de 309 278 90%plasament)Plasamente/încredinţări la asistenţii maternali 72 55 76%Încredinţări în vederea adopţiei 26 45 173%Număr revocări plasamente în regim de urgenţă 136 145 107%Număr revocări plasamente în regim de urgenţă, 99 119 120%cu reintegrare în familieComisia pentru Protecţia Copilului Gorj (CPC) a luat în discuţie şi astabilit/menţinut măsuri de protecţie a copilului după cum urmează:28

- 2001 reevaluări ale măsurilor de plasament/încredinţare la centrele deplasament, rude de gradul IV, asistenţi maternali profesionişti, familii/persoane;- 1395 hotărâri privind încadrarea copiilor în categoria persoanelor cu handicap,privind orientarea şcolară şi eliberarea de avize favorabile în vedereaplasamentului/încredinţării la centrele de plasament şi şcolile speciale din alte judeţe;- 1322 hotărâri, dintre care cele mai importante au presupus:*175 - plasament/încredinţare la centrele de plasament;*45 - încredinţări în vederea adopţiei;*278 - dezinstituţionalizări (ieşiri din centrele de plasament);*55 - plasament/încredinţare la asistent maternal;*48 - plasament/încredinţare la persoană sau familie;*144 - plasament/încredinţare la rude până la gradul IV;*64 - revocare plasament/încredinţare, deoarece copilul aîmplinit 18 ani şi nu urmează nici o formă de învăţământ;*152 - plasament în regim de urgenţă la Centrul de primire;* 4 - decese;* 1 - adopţie internaţională;*48 - revocare plasament în centrul de plasament cu reintegrareacopilului în familia naturală;*10 - menţineri de măsură cu înaintarea dosarului la TribunalulGorj în vederea declarării abandonului sau decădereapărinţilor din exercitarea drepturilor părinteşti;*1 - declinare de competenţă în favoarea altor CPC;*36 - reatestare ca asistenţi maternali profesionişti în cadrulDJPDC Gorj;*55 - adopţii naţionale definitive;*119 - revocare plasament în regim de urgenţă la Centru dePrimire cu reintegrare în familie;*49 - avizări favorabile adopţiei;*52 - atestate ca familie/persoană aptă să adopte.Specialiştii DJPDC Gorj au instrumentat şi soluţionat următoarele cazuri:- conform Legii nr. 47/1993 cu privire la declararea judecătorească aabandonului de copii au fost instrumentate şi înaintate instanţei 2 acţiuni;- în baza art.109 din Codul Familiei, au fost instrumentate şi înaintate instanţei13 acţiuni privind decăderea părinţilor din drepturile părinteşti, deoarece aceştia aumanifestat neglijenţe grave în îndeplinirea îndatoririlor de părinţi;- s-au primit 70 de sesizări de la parchetele din judeţul Gorj privind fapte denatură infracţională săvârşite de minori între 7-18 ani, din care au fost rezolvate 63,restul fiind în curs de soluţionare. Aceste cazuri sunt monitorizate trimestrial despecialiştii DJPDC Gorj;- s-au instrumentat 2 dosare privind înregistrarea tardivă a naşterii unor copii şi1 dosar de redare a drepturilor părinteşti;29

- 50 rapoarte psihosociale şi convenţii de plasament/încredinţare pentru copiiicare prin hotărâri CPC au fost daţi în plasament/încredinţare la asistenţi maternaliprofesionişti;- a fost urmărită evoluţia adopţiilor naţionale în perioada de doi ani post adopţieşi s-au întocmit documentele prevăzute de lege;- s-au continuat acţiunile de integrare socio-profesională a tinerilor şiadolescenţilor din cadrul centrelor de plasament care au terminat studiile şi potrivitprevederilor legale urmează să iasă din sistemul de protecţie a copilului;- au fost instrumentate un număr de 71 sesizări privind copii neglijaţi sau faţăde care părinţii îşi manifestă în mod abuziv drepturile părinteşti de către specialiştiiCompartimentului de prevenire a abuzului, neglijării sau exploatării copilului.În vederea interzicerii sau limitării muncii copiilor, DJPDC Gorj a continuatparteneriatul cu celelalte instituţii implicate în acest domeniu: Direcţia Muncii şiProtecţiei Sociale, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Inspectoratul Judeţean dePoliţie, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Direcţia de Sănătate Publică, Direcţia deTineret şi Sport şi ONG-uri. A fost elaborat un plan de măsuri pe termen scurt şimediu pentru prevenirea situaţiilor în care sunt încălcate drepturile copiilor, avizat decătre Comisia de protecţie a copilului Gorj.Angajaţii DJPDC Gorj au răspuns cu promptitudine la toate solicitărileautorităţilor locale din judeţ legate de situaţii deosebite ivite în comunitate şi care auavut ca obiect copiii în dificultate.Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială GorjÎn evidenţele DJAS Gorj existau la data de 31.12.2004, un nr. de 7323persoane cu handicap neinstituţionalizate, din care:- copii cu handicap = 958- adulţi beneficiari de ajutor special = 2922- pensionari beneficiari de facilităţi = 1625- salariaţi = 187- nevăzători=1631Totalul persoanelor cu handicap neinstituţionalizate la data de 31.12.2004 estede 7323 persoane; după gradul şi tipul handicapului, situaţia prezentându-se astfel:Nr.crtCategPers.GradHand.Total Fizic Somatic Auditiv Vizual Mintal NeuroPsihicAsociatBoliRare1. copii 1 510 37 73 1 25 50 281 33 102. copii 2 268 33 55 11 37 46 63 20 33. Copii 3 180 20 18 28 14 60 28 12 -4. Total958 90 146 40 76 156 372 65 13copii5. adulti 1 2783 329 321 3 926 346 765 84 96. adulti 2 3578 546 478 317 719 878 524 114 27. adulţi 3 4 4 -30

8. TotaladultiTotalGen.6365 875 799 320 1645 1228 1289 198 117323 965 945 360 1721 1384 1661 263 24Situaţia drepturilor cu caracter social achitate persoanelor cu handicap la datade 31.12.2004 se prezintă astfel:- transport interurban: 6.326 milioane lei;- energie electrică pentru nevăzători: 16,8 milioane lei;- alocaţii hrană copii HIV/SIDA: 193,4 milioane lei;- gratuitatea serviciilor hoteliere: 25,6 milioane lei;- telefon pentru pers. cu handicap:7.784 milioane lei;- alocaţii de stat pentru copii cu handicap=4.372,8 milioane lei;- indemnizaţii pentru adulţii cu handicap= 49.957,87 milioane lei;- indemnizaţii pentru persoanele cu handicap vizual=36.970,25 milioane lei.Situaţia persoanelor cu handicap instituţionalizaţi se prezintă astfel:- C.I.A. Suseni cu 128 asistaţi;- C.I.A. Dobriţa cu 55 asistaţi;- Centrul de Recuperare si Reabilitare Bâlteni: 120 asistaţi;- Centrul Pilot Tg-Cărbuneşti: 28 asistaţi;- Total instituţionalizaţi: 331 asistaţi.În cele 70 localităţi ale judeţului sunt un număr de 2161 persoane cu handicapgrav, care beneficiază de1566 asistenţi personali şi 595 indemnizaţii, conform Ord.794/380.2002.Plata asistenţilor personali şi a indemnizaţiilor de însoţitor pentru persoanele cuhandicap se face de către consiliile locale, iar plata pentru persoanele cu handicapvizual se face prin direcţiile de dialog şi familie.Suma plătită de consiliile locale până la data de 31.12.2004 a fost de 72.188,8milioane lei.În anul 2004 D.J.A.S. Gorj împreună cu Comisia de Expertiza Medicala aPersoanelor cu Handicap Adulţi a rezolvat un număr de 52 de sesizări şi reclamaţii.Conform O.U.G. 238/2003, D.J.A.S. Gorj a preluat de la AsociaţiaNevăzătorilor dosarele persoanelor cu handicap vizual. A fost creată baza de datepână la data de 28.02.2004 şi a fost transmisă pentru plata drepturilor la Direcţia deDialog, Solidaritate si Familie la termenul solicitat.În ceea ce priveşte implicarea D.J.A.S. Gorj pentru îmbunătăţirea situaţieisociale a persoanelor aflate în evidenţă, trebuie menţionată derularea acţiunilor menitesă crească încrederea în sine, să contribuie la resocializarea persoanelor cu handicapîn vederea evitării marginalizarii sociale.D.J.A.S. Gorj, în calitate de coordonator metodologic, a pus la dispoziţiecentrelor de îngrijire şi asistenţă toate materialele informative necesare pentrudesfăşurarea în cele mai bune condiţii a activităţii din aceste instituţii.31

În anul 2004 a fost încheiat un protocol de colaborare cu A.J.O.F.M. Gorj,pentru asigurarea locurilor de muncă persoanelor cu handicap, în urma căruia s-audesfăşurat două burse de locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi.D.J.A.S. Gorj a organizat în anul 2004, în luna septembrie, cea de-a doua ediţiea „Cupei Gorjului” - o competiţie sportivă, care a devenit o tradiţie la niveluljudeţului nostru. Persoanele cu dizabilitati din cele cinci judeţe ale Olteniei au avut,încă o dată, ocazia să se întreacă la următoarele probe sportive: şah, tenis de masă şiatletism.D.J.A.S. Gorj împreună cu autorităţile administraţiei locale au dus laîndeplinire realizarea lucrărilor de accesibilizare stabilite prin Legea 519/2002,referitor la adaptarea telefoanelor publice la nevoile persoanelor cu handicap,amenajarea, rezervarea şi semnalizarea locurilor de parcare, amenajarea clădirilor curampe pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi.Astfel, până la finele anului 2004 au fost amenajate 13 posturi telefonice, 837clădiri publice, 83 parcări şi 78 treceri pietoni.Centrul Pilot de Readaptare, Formare şi Integrare Socio-Profesioanlăa Persoanelor cu Handicap Târgu-CărbuneştiActivităţile din cadrul Centrului Pilot Tg. Cărbuneşti s-au remarcat, în anul2004, printr-un aport susţinut de către angajaţi în ceea ce priveşte tot complexul desarcini întreprins pe compartimente. Toate aceste activităţi conferă sprijin pentru 30de asistaţi (28 interni şi 2 externi), din care: 16 fete şi 12 băieţi – interni şi 2 feteexterne, dintre care: 7 cu handicap mediu, 19 cu handicap accentuat şi 2 cu handicapsever, extern (1 cu handicap mediu şi 1 accentuat).Compartimentul de observare, orientare şi evaluare a avut un scop precis,acela de a fi atinse obiectivele care au urmărit evoluţia îndelungată a asistaţilor înformarea şi adaptarea lor socio-profesională.Comisia de evaluare, compusă din psiholog, asistent social şi psihopedagog aanalizat îndeaproape situaţia fiecărui caz, luându-se în considerare, atât capacităţile,puterea lor de concentrare şi de asimilare, cât şi preferinţa lor de a fi selectaţi şirepartizaţi în sectoarele de activitate.Derularea activităţii a fost amplă, constând în numeroase acţiuni concretizate în :►evaluări anuale (model luxemburghez) ce cuprind: independenţa în timpulzilei, atitudinea la lucru, contactul social, psihomotricitatea, funcţionarea intelectuală,limbajul, personalitatea, cunoştinţe şcolare, bilanţul kinetoterapeutic, particularităţimedicale, orientarea propusă;►plan personalizat de servicii trimestriale (plan de intervenţie) în care suntprecizate toate obiectivele şi mijloacele de realizare în procesul de furnizare aserviciilor pentru fiecare asistat;►modulul care cuprinde activităţi de la simplu la complex pentruachiziţionarea cunoştinţelor teoretice şi practice;32

►însemnări lunare în caietul de observaţii;►statistică trimestrială;►raport de constatare la domiciliul asistatului;►revizuirea anuală a certificatului de încadrare în gradul de handicap.Compartimentul educativ a contribuit la explorarea abilităţilor şi capacităţilorcu privire la dezvoltarea imaginaţiei şi a creativităţii asistaţilor prin acţiuni deorientare în spaţiu şi timp, de cunoaştere a mediului înconjurător, dexteritate, modelajetc.Compartimentul de reeducare funcţională a asigurat asistenţă kinetică după unplan individualizat în funcţie de perturbările funcţionale ale fiecăruia asistat, cuevaluări periodice din 6 în 6 luni.Acest program kinetic cuprinde: obiectivele urmărite, tehnicile şi metodele deabordare specifice afecţiunilor aparatului neuromioartrokinetic.În programul compartimentului de reeducare funcţională au fost cuprinşi peparcursul anului 2004 un număr de 21 asistaţi.Rolul asistaţilor este acela de a-şi desfăşura activităţile în sectoarele incluse încadrul centrului, ce au ca scop principal posibilitatea încadrării în muncă .- În atelierul de croitorie au fost repartizate 6 persoane ce au lucrat diferiteproduse, precum: lenjerii, halate, salopete, bonete etc. În procesul de confecţionare alacestora au intrat diferite operaţii de la simplu la complex, cele complexe implicândun proces tehnologic intens, de altfel finalizate doar de jumătate dintre aceştia.În anul 2004 s-au realizat produse în valoare totală de 378.008.400 lei, având lasfârşitul anului un stoc de materiale de lenjerie în valoare de 18.510.843 lei.Astfel:- În atelierul brutărie-patiserie au fost repartizate 6 persoane ce au contribuit laefectuarea produselor de panificaţie, atât pentru uz intern, cât şi pentru uz extern,concomitent respectându-se normele igienico-sanitare. Odată finalizate aceste produsesunt transferate la punctele de desfacere cofetărie şi magazin alimentar, având circuitdeschis.S-au realizat produse de patiserie în valoare de 103.200.000 lei şi produse depanificaţie în valoare de 112.244.000 lei. La sfârşitul anului având un stoc demateriale pentru brutărie-patiserie în valoare de 19.450.720 lei.- Atelierul de bucătărie a cuprins 7 persoane, ce au desfăşurat activităţi intensenecesare preparării meniului zilnic, precum şi spălarea şi dezinfectarea veselei,curăţenia zilnică la locul de muncă.În interiorul unităţii a fost amenajat şi un salon de coafură în cadrul căruia s-aaflat o singură persoană ce a întreprins activităţi specifice acestui sector. S-auînregistrat venituri, la acest salon, în valoare de 7.995.000 lei.- Alte 2 sectoare importante au fost tâmplăria şi carmangeria în cadrul cărora alucrat câte un asistat realizând atribuţiile specifice lor.33

La atelierul de tâmplărie s-au realizat produse în valoare de 57.920.600 lei, iarla sfârşitul anului a avut un stoc de 64.192.000 lei. La atelierul de carmangerie s-aurealizat produse în valoare de 419.455.807 lei.- Unitatea dispune de o suprafaţă de cinci hectare, suprafaţă pe care s-audemarat activităţi agricole la care au participat un număr de 5 asistaţi. Din vânzareaproduselor de grădinărit s-a realizat un venit de 12.146.321 lei.La sectorul zootehnic au fost repartizaţi 3 asistaţi care s-au ocupat deînregistrarea celor 25 capete de animale (bovine, porcine)Centrul Pilot Tg-Cărbuneşti are în vedere diversificarea activităţii şi iniţiereade noi proiecte ce vin în scopul dezvoltării abilităţilor persoanelor cu handicap şireinserţiei sociale a acestora.Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică pentru AdulţiBâlteniCentrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică pentru adulţi Bîlteni, a fostînfiinţat în aprilie 2003, conform Hotărârii Consiliului Judeţean Gorj nr .15, unitate însubordinea Consiliului Judeţean, cu personalitate juridică, aflat în coordonareaAutorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.Sub această denumire, centrul a funcţionat în anul 2004, având rolul de aasigura la nivel judeţean aplicarea strategiilor de asistenţă specială a persoanelor cuhandicap, prin creşterea şanselor recuperării şi integrării acestora în familie ori încomunitate şi acordă sprijin şi asistenţă pentru prevenirea situaţiilor ce pun în pericolsecuritatea persoanelor adulte cu handicap.Centrul de recuperare a fost structurat pe următoarele compartimente:- serviciul medico-social- serviciul psiho-educativ- serviciul financiar contabilitate şi administrativÎn instituţie, la începutul anului 2004, exista un număr de 109 beneficiari, încursul anului datorită internărilor în centru s-a ajuns la 120 beneficiari, cuprinşi între18 -41 ani.Aceştia au următoarele tipuri de handicap: fizic, auditiv, vizual, mintal,neuropsihic, asociat.19 beneficiari, sunt imobilizaţi la pat, iar un număr de 34 beneficiari prezintăauto şi heteroagresivitate.Serviciile oferite acestor beneficiari în unitate sunt:- tratament medical, fizioterapie, activităţi de consiliere- asistenţă medicală 24 din 24 ore- 3 mese pe zi principale şi 2 suplimente, în funcţie de recomandarea medicului.În anul 1004 s-a avut în vedere şi s-a reuşit în mare măsură:- amenajarea unităţii în condiţii cât mai apropiate de mediul familial- organizarea spaţiului şi a activităţilor- respectarea numărului maxim de persoane într-un dormitor34

- spaţiile de servire a mesei să fie amplasate corespunzător- asigurarea apei şi încălzirea celor două pavilioane- amenajarea şi dotarea unor săli de zi şi a unui clubServiciul medico-social a fost asigurat de către cei 2 medici, 9 asistenţimedicali, 3 asistenţi recuperare şi 33 infirmiere.Acesta a implicat acordarea de asistenţă medicală cazurilor acute şi cronice.În cazurile cronice s-a urmărit îndeosebi reducerea frecvenţei sau în anumitecazuri stoparea crizelor comiţiale şi de comportament.Datorită gravităţii şi diversităţii diagnosticelor prin activitatea de recuperare s-aurmărit:o reeducarea posturalăo verticalizareao recuperarea forţei musculareServiciul psiho-educativ a implicat urătoarele activităţi:o înregistrarea şi evaluarea nivelului de dezvoltare psihocomportamentalăo întocmirea planului de recuperareo organizarea programului individual formativ adaptat la posibilităţio intermedierea legăturilor cu familia întocmirea rapoartelor de vizităFinalitatea centrului constă în oferirea infrastructurii adaptate nevoilor specificeale persoanelor cu handicap şi în oferirea unor condiţii bune de primire, îngrijire,recuperare şi dacă este posibil integrarea acestei categorii de persoane.INSTITUŢII SUB AUTORITATEA CONSILIULUI JUDEŢEANBiblioteca Judeţeană ,,Christian Tell”Prin natura misiunii şi atribuţiilor sale, aşa cum sunt reglementate ele prinLegea bibliotecilor nr. 334/2002 – republicată în decembrie 2004 şi Regulamentul deorganizare şi funcţionare, Biblioteca Judeţeană ,,Christian Tell” asigură accesulgratuit şi nediscriminatoriu tuturor membrilor comunităţii municipale şi judeţene lacolecţiile sale enciclopedice constituite din cărţi seriale şi alte documente purtătoarede informaţii care, la sfârşitul anului 2004, erau în număr de 277.727 – volume, cifrareprezentând oferta noastră culturală.În anul 2004, Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” a achiziţionat un număr de2500 titluri, reprezentate de 5795 volume în valoare de 987.315.000 lei. Apreciem că,pentru un buget de austeritate, putem vorbi de o achiziţie relativ bună, chiar dacăraportul ofertă–completarea colecţiilor este de departe în favoarea primei.La efortul financiar făcut de Consiliul Judeţean s-a adăugat donaţia de carteoferită de Ministerul Culturii, precum şi alte donaţii în sumă de 150.000.000 leiinvestiţi pentru achiziţionarea a 1937 volume.În anul 2004, au fost eliminate din colecţiile bibliotecii 3803 unităţi debibliotecă (cărţi, seriale, diafilme, diapozitive) – toate uzate în primul rând fizic, dar şi35

moral o mică parte. Comportamentul de multe ori necivilizat al beneficiarilor faţă decărţile consultate conduce în mod firesc la uzura timpurie şi scoaterea din circulaţie.Punând la dispoziţia beneficiarilor o ofertă diversificată reprezentând toatedomeniile cunoaşterii şi organizând manifestări de animaţie culturală menite săpromoveze ce este mai valoros şi nou în materie de informaţii tezaurizate în carte,colectivul instituţiei a reuşit să înscrie în anul la care ne raportăm un număr de 15.520utilizatori, structuraţi pe categorii socio-profesionale, în marea lor majoritate, şcolariîn număr de 9863, urmaţi de studenţi – 2514, profesii intelectuale – 1003, muncitori –541, funcţionari – 467, pensionari – 407, casnice – 369, tehnicieni şi maiştri – 263,şomeri – 177, alte categorii – 103.Comparativ cu anul 2003, constatăm o creştere semnificativă la segmentulprofesii intelectuale (probabil masteratele şi doctoratele ne furnizează utilizatori înmare parte), dar şi la muncitori, funcţionari şi casnice. Oricum, din tot felul de raţiuni,gorjenii se îndreaptă spre bibliotecă permanent, nu în procentul pe care ni l-am dori,dar permanentizarea unei cifre care se ridică an de an la aproape sau peste 16.000reprezintă pentru noi un indicator de performanţă.După sex, femeile dau o lecţie convingătoare partenerilor lor de viaţă, poate şipentru că accesul la viaţa publică şi profesională este, practic, mai limitat. Astfel,femeile sunt în număr de 10.128, iar bărbaţii - 5.379.Pe grupe de vârstă, situaţia se prezintă astfel: sub 14 ani – 2044; urmeazăsegmentul demografic cel mai bine reprezentat 14 – 25 ani cu 10.292 utilizatori; 26 –40 de ani – 2.229; 41– 60 de ani – 829; peste 61 de ani – 311.Apelând la comparaţia cu anul 2003, observăm o creştere semnificativă îninteriorul segmentului 26–40 de ani – practic, numărul s-a dublat. În această categorieregăsim, cu siguranţă masteranzii (doctoranzii), studenţii la a doua facultate etc.Frecvenţa medie zilnică se învârte în jurul cifrei de 600 utilizatori/zi, care auconsultat în sălile de lectură şi în secţiile de împrumut, ori au solicitat informaţii cucaracter general 294.385 volume din toate domeniile.Pe categorii de documente consultate, cifrele arată după cum urmează:literatură română, care deţine ponderea în solicitările de lectură, cu 56.743 volume;literatură universală 42.652 volume; ştiinţe sociale, drept: 15.316 volume; filozofie,psihologie: 10.678 volume; lingvistică, istorie şi critică literară 10.185 volume; artă –sport: 12.536 volume; ştiinţe, tehnică, calculatoare: 5.498 volume; economie politică:5.010 volume; management – marketing: 5.043 volume. Istoria şi geografia sunt şi eledestul de solicitate, ceea ce înseamnă că profilul enciclopedic al colecţiilor trebuiepăstrat şi dezvoltat.În colaborare cu consilii locale şi primării precum Alimpeşti, Polovragi,Hurezani, Căpreni, Peştişani, Tismana etc. s-au omagiat creatori gorjeni născuţi peaceste meleaguri ori s-au organizat lansările de carte cu autori din aceste comunităţi.Merită să subliniem colaborarea excelentă cu celelalte instituţii de culturăjudeţene şi cu Societatea Umoriştilor Gorjeni şi Societatea Filateliştilor Gorjeni.36

În finalul anului 2004, am reuşit să rezolvăm problema reparaţiilor curente laacoperişul clădirii vechi din strada Eroilor nr. 23, să igienizăm prin zugrăveliinterioare majoritatea spaţiilor (mai puţin depozitele de carte), să aducem în stare defuncţionare normală grupurile sanitare şi, cel mai important, să achiziţionăm şi săinstalăm reţeaua de echipamente I.T., atât de necesare informatizării bibliotecii.Cum softul de bibliotecă specializat a fost şi el achiziţionat datorită rectificăriibugetare din luna decembrie 2004, când am primit pe investiţii suma de 500.000 miilei, mai rămâne să angajăm specialistul şi să devenim profesionişti în introducerea, şiapoi, exploatarea datelor.Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu”Ca şi în anii precedenţi, salariaţii Muzeului Judeţean „Alexandru Ştefulescu” audesfăşurat activităţi specifice atribuţiilor stabilite, cum sunt: cele de cercetare,cultural-educative, de îmbogăţire a patrimoniului, de conservare-restaurare etc.În privinţa programelor cultural-educative, acestea au fost realizate în totalitate,insistându-se pe dimensiunea lor calitativă, ele reprezentând, de altfel, principalulmijloc de comunicare cu alte instituţii de profil, dar şi cu publicul larg.Referitor la bilanţul financiar din acest an, în bugetul de cheltuieli au fostasigurate credite în valoare de 7.249.681.000 lei, din care subvenţii 6.900.000.000 lei,sume care au fost cheltuite astfel:- Cheltuieli de personal în sumă de 4.952.925.000 lei;- Cheltuieli materiale în sumă de 2.146.756.000 lei;Valoarea veniturilor încasate în anul 2004 a fost de 349.681.000 lei (comparativcu 2003 când valoarea a fost de 260.000.000 lei ), venituri care provin dinurmătoarele surse:- Taxe de vizitare muzeu 173.010.000 lei;- Vânzări de publicaţii, ilustrate şi pliante 115.826.000 lei;- Venituri realizate din chirie sală, vânzări de produse etc. 40.400.000 lei;- Filmări, fotografieri 19.305.000 lei;- Alte venituri 1.140.000 lei.În ceea ce priveşte numărul de vizitatori, în anul 2004, acesta a fost de 106.200persoane, din care 71.200 cu plată şi 35.000 fără plată (participanţi la diferite acţiunicultural-educative şi ştiinţifice desfăşurate în incinta secţiilor muzeului).Pe unităţi muzeale, situaţia se prezintă astfel:- Secţia de istorie - 1.900 vizitatori cu plată şi 9.000 fără plată, iar veniturilerealizate se ridică la suma de 77.001.000 lei;- Secţia de artă - 2.700 vizitatori cu plată şi 4.000 fără plată, iar veniturilerealizate se ridică la suma de 29.007.000 lei;- Secţia etnografică de la Curtişoara - 1.500 vizitatori cu plată şi 5.000 fărăplată, iar veniturile realizate se ridică la suma de 20.953.000 lei;37

- Casa memorială „Constantin Brâncuşi" de la Hobiţa - 14.100 vizitatori cuplată şi 7.000 fără plată, iar veniturile realizate se ridică la suma de 109.880.000 lei;- Casa memorială „Ecaterina Teodoroiu"din Târgu Jiu - 400 vizitatori cu platăşi 1.000 fără plată, iar veniturile realizate se ridică la suma de 5.860.000 lei;- Casa memorială „Tudor Vladimirescu" din Vladimir - 200 vizitatori cu platăşi 400 fără plată, iar veniturile realizate se ridică la suma de 1.960.000 lei;- Casa memorială „Ion Popescu-Voiteşti" din Voiteşti, comuna Bălăneşti - 200vizitatori cu plată şi 600 fără plată, iar veniturile realizate se ridică la suma de9.470.000 lei;- Peştera Polovragi - 50.200 vizitatori cu plată şi 8.000 fără plată, iar veniturilerealizate se ridică la suma de 95.550.000 lei.Comparativ cu anul 2003 se observă o creştere semnificativă a numărului devizitatori (cu peste 50.000), aceasta şi ca urmare a unei mai bune preocupări acompartimentului de relaţii cu publicul, organizându-se numeroase activităţi culturaleducativeîn parteneriat cu şcolile gimnaziale „Constantin Săvoiu", „AlexandruŞtefulescu", „Ecaterina Teodoroiu", Colegiile Naţionale „Spiru Haret" şi „EcaterinaTeodoroiu" din Târgu Jiu, dar şi cele din Mătăsari şi Bumbeşti Jiu.Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii TradiţionaleAgenda culturală a instituţiei a fost concepută şi desfăşurată astfel încât sărăspundă, atât nevoilor culturale ale comunităţilor locale, cât şi noilor reglementărilegale, care acordă Centrului depline atribuţii metodologice asupra modului deconcepere şi desfăşurare a activităţilor căminelor culturale, caselor de cultură şiuniversităţilor populare de la nivelul judeţului.În sinteză, activitatea pe 2004 a Centrului s-a desfăşurat în funcţie de cele treimari domenii ce constituie obiectul de specialitate a instituţiei: conservarea şipromovarea culturii tradiţionale, educaţia permanentă, creaţia artistică contemporană.a. Conservarea şi promovarea culturii tradiţionaleGorjul fiind recunoscut drept unul dintre judeţele cu multe festivaluri folclorice(locale, interjudeţene, naţionale, internaţionale), în organizarea şi desfăşurareaacestora s-a considerat necesar a se menţine nivelul valoric presupus de tradiţie, faptreuşit în bună măsură pe întreg parcursul anului 2004.În baza acestei strategii, s-au desfăşurat în bune condiţii, atât marile festivalurifolclorice de peste an organizate la Novaci, Polovragi, Tismana, Baia de Fier, Tg-Jiu(internaţional), cât şi acelea de mai mică amploare de la Drăgoteşti, Bolboşi, Stăneşti,Teleşti, Ciuperceni, Crasna, Runcu, Godineşti etc.După cum se poate observa, au fost cuprinse majoritatea zonelor folclorice demare tradiţie ale judeţului, ceea ce a făcut ca şi relaţia dintre autorităţileadministrative publice şi cele culturale de la nivel judeţean şi local să cunoască o38

îmbunătăţire substanţială, urmărindu-se cu prioritate satisfacerea interesului culturalal comunităţilor organizatoare.Din alt punct de vedere, menţinerea şi amplificarea acestui tip de manifestăriau reprezentat răspunsul instituţiei noastre privitor la obiectivul urmărit: acela deconservare şi promovare a culturii tradiţionale. Rezultatele, dincolo de impactul avutde aceste proiecte asupra comunităţilor locale, au avut şi o conotaţie metodologicădeosebită, realizându-se astfel:- menţinerea în activitate a unor formaţii artistice de tradiţie şi apariţia altoranoi;- dezvoltarea spiritului de competiţie între aşezămintele şi ansamblurilefolclorice din teritoriu;- încurajarea apariţiei de noi talente în domeniu.Trebuie menţionat şi faptul că aceste manifestări nu ar fi avut amploarea nicivaloarea respectivă fără buna colaborare instituită între Centrul Judeţean, Ansamblulfolcloric profesionist ,,Doina Gorjului’’ şi Şcoala Populară de Arte şi MeşteşuguriTg-Jiu.b. Educaţia permanentăDomeniu nou, apărut ca obiect de activitate a Centrului în virtutea legislaţieispecifice în vigoare, educaţia permanentă nu a cunoscut revirimentul aşteptat, maimult, o parte dintre Universităţile populare rurale şi urbane au dispărut de la nivelulcăminelor culturale şi al caselor de cultură din teritoriu.Motivaţiile sunt multiple, mergând de la lipsa unui specialist la nivelulCentrului şi până la lipsa de interes a aşezămintelor pentru acest gen de activitate,altminteri profitabilă atât din punct de vedere cultural cât şi financiar, prinorganizarea unor cursuri şi cercuri vocaţionale cu plată, aşezămintele putând sărealizeze o cotă însemnată din veniturile extrabugetare repartizate lor de cătreordonatorii de credite locali.La fel de adevărat este şi faptul că, taxele pe care organizatorii acestui gen deactivitate ar fi trebuit să le plătească pentru autorizarea instituţiei, precum şi acursurilor şi cercurilor vocaţionale sunt, de cele mai multe ori, cu mult pesteposibilităţile reale ale prezumptivilor organizatori.Segmentul rămâne în continuare în atenţia Centrului, urmând a se lua deciziilecele mai potrivite în scopul revitalizării acestei activităţi.c. Creaţia contemporanăÎntrucât stimularea creaţiei contemporane (de masă şi de performanţă)reprezintă un factor decisiv în permanetizarea activităţii artistice, în anul 2004Centrul a acordat atenţia necesară acestui gen de preocupări prin:- Susţinerea Festivalului naţional de literatură ,,Tudor Arghezi’’, a Festivaluluinaţional de umor ,,Ion Cănăvoiu’’, a Atelierului naţional de poezie ,,Serile laBrădiceni’’, a Salonului Artiştilor Fotografi Olteni precum şi a Salonului Naţional de39

Fotografie Artistică - ultimul dintre acestea având caracter internaţional, prinparticiparea unui număr de 13 expozanţi francezi;- Sprijinirea logistică şi, după caz, financiară a altor festivaluri şi concursurilocale de creaţie literară, muzicală, coregrafică etc., înscrise în sfera de interes aCentrului;- Asigurarea participării meşterilor şi creatorilor populari la cele maiimportante expoziţii şi târguri de gen din ţară, contribuind prin aceasta la cunoaştereaşi preţuirea artei populare gorjeneşti, multe dintre lucrările participanţilor gorjenifiind stimulate cu premii şi diplome ce atestă valoarea acestora.În pofida acestor rezultate, s-a acordat puţină atenţie unor domenii ale creaţieiartistice contemporane precum: arta muzicală, teatrală, cinematografică etc.d. EditurăÎn activitatea de tipărituri s-a acţionat pe două planuri de realizare:- lucrări finanţate de instituţie;- lucrări finanţate de autori prin sponsorizări, studii care se înscriu însă în sferagenerală de interes cultural al instiuţiei.În ceea ce priveşte pe acestea din urmă, editorul fie oferă doar ISBN-urile,autorul suportând toate celelalte cheltuieli, fie oferă serviciile de culegere, corectură,tehnoredactare, trecere pe calc, ceea ce reprezintă circa 40% din valoarea totală atipăriturii.Urmare a acestei strategii, în anul 2004 s-a tipărit un număr de 8 cărţi, anume:Vieţile Elvirei Godeanu şi Zmeul de hârtie de Ion Cepoi, Zadarnica trudă de MihaiPasere, Tovarăşul meu de drum cântecul de Sica Rusu Durlai, Vitejii Gorjului/Cavaleri ai Ordinului Mihai Viteazul de gen. (r) C. Ispas, Folclor literar de PaulinaCornoiu, Petre Brâncuşi şi radiodifuziunea română de Ion Şoldea şi Copilăriri deV. Gârbaciu.Din motive deopotrivă obiective şi subiective, nu s-a reuşit menţinerea revistei,,Terra Litua’’ - publicaţie de specialitate a Centrului, ceea ce a impietat asuprapermanetizării relaţiei metodologice dintre instituţia judeţeană şi aşezăminteleculturale din teritoriu.În regim propriu, editura oferă servicii de specialitate şi aşezămintelor dinjudeţ, majoritatea revistelor ocazionale realizate în teritoriu lucrându-se înlaboratoarele instituţiei, fapt ce a generat o atmosferă de competiţie culturală, înprezent apărând circa 12 publicaţii de acest gen.Trebuie să includem în activitatea domeniului şi realizarea în regim propriu aprogramelor, diplomelor, afişelor alb-negru şi color ale principalelor manifestăriculturale cuprinse în Agenda anuală a judeţului, precum şi pliante ale diverselorexpoziţii de gen.40

e. Cercetare şi conservare de date culturaleÎn cursul anului 2004 s-a continuat activitatea de stocare electronică a datelorce ar putea permite, atât realizarea paginii de Internet a instituţiei, cât şi nucleulviitoarei Bănci de date şi valori culturale tradiţionale a judeţului.În acest sens, a început înregistrarea pe calculator a evenimentelor culturalemajore de la nivelul judeţului, a tipăriturilor realizate după 1989, s-au stocatfotografii care atestă derularea unor manifestări de anvergură.Aflată la debut, atât îndomeniul cercetării cât şi al conservării, activitateamenţionată este departe de a fi completă, informaţiile necuprinzând o importantăparte din zonele de mare tradiţie culturală a judeţului. Se simte în acelaşi timpabsenţa unor specialişti în etnologie şi antropologie culturală ceea ce face caproiectele de cercetare să fie lipsite deocamdată de profunzime şi amploare.Până în prezent s-a reuşit însă înregistrarea marilor evenimente desfăşurate dealungul anului în teritoriu, precum şi a cărţilor şi revistelor editate de instituţie.Tot în scopul realizării Băncii de date şi valori s-au achiziţionat cărţi şi revisteapărute în alte edituri, urmărindu-se completarea informaţiilor despre starea culturalăactuală a judeţului nostru.În baza aceleiaşi strategii s-a urmărit şi îmbunătăţirea dotării tehnico-materialea instituţiei, prin achiziţionarea unui aparat foto digital precum şi a încă douăcalculatoare, ceea ce permite la această oră ca ritmul de lucru în domeniu să fie multamplificat.f. Execuţia bugetară* Credite bugetare aprobate: 970.000 mii lei, din care:- pentru salarii: 1.880.000 mii lei,- pentru cheltuieli materiale: 550.000 mii lei,- pentru investiţii:90.000 mii lei.* Credite bugetare consumate: 941.842 mii lei, din care:- pentru salarii: 1.854.509 mii lei,- pentru cheltuieli materiale: 549.949 mii lei,- pentru investiţi: 87.333 mii lei.Ansamblul A. P. “Doina Gorjului”Ansamblul A. P. „Doina Gorjului”, în calitatea sa de instituţie profesionistăetalon care valorifica tradiţiile etno-folclorice româneşti şi le pune în scenă deopotrivăpentru a încânta ochiul telespectatorului dar şi pentru a fi transmise mai departe, ar finedrept să se prezinte la un bilanţ fără a se vorbi de experienţa celor aproape 40 de anide activitate în actuala structură – cu orchestră, solişti vocali şi instrumentişti, precumşi formaţie de dansuri. Astfel, dacă actul oficial de naştere coincide cu reorganizareateritorială a României din 1968, când s-a trecut de la regiuni la judeţe ca unităţiadministrativ teritoriale, începuturile „Doinei Gorjului” se regăsesc cu mult mai41

înainte, iar ceea ce au comun aceste începuturi cu actuala structură este faptul că şiatunci, ca şi acum, grupate sub această emblemă, adevăratele valori ale interpretăriicântecului popular – vocal şi instrumental din lada de zestre a românilor alături de otrupă de dansatori care încântă astăzi şi chiar uimeşte prin frumuseţea costumelor,prin arta coregrafică şi prin măiestria interpretării.Este de necontestat faptul că Ansamblul A.P. „Doina Gorjului” a avut oadevărată ascensiune pe toate planurile, mai cu seamă din anul 1994, de când laconducerea ansamblului a venit profesorul Liviu Dafinescu, care cu experienţaanterioară acumulată în perioada în care a fost slujitor pe tărâmul culturii, dar şi cu oambiţie de neclintit, a adăugat mereu valenţe noi pe toate planurile activităţiiansamblului.Poate că acesta este elementul de bază care a mobilizat ansamblul în anul 2004şi l-a obligat în continuare să tindă spre cote mereu superioare, deopotrivă spre acinsti memoria marelui dispărut la începutul anului trecut, dar şi pentru a aduce la totpasul argumente întru susţinerea faptului de necontestat că „Doina Gorjului” sesituează între primele ansambluri profesioniste din România.În obiectivul oricărei analize, 2004 nu poate fi privit şi catalogat decât ca încăun an de succese al „Doinei Gorjului”, succese ce au constat în nenumăratespectacole, în organizarea şi asigurarea unei înalte ţinute pentru toate manifestărileartistice din agenda culturală, manifestări în cadrul cărora instituţia a deţinut rolulprincipal sau a fost coorganizator. La toate aceste împliniri nu poate să nu fie adăugatsuccesul deosebit repurtat la cea de-a III-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale deFolclor - „Folcloriada 2004” - organizată şi desfăşurată la Budapesta în perioada 11-23 august 2004, unde Ansamblul „Doina Gorjului” a reprezentat cu succes România.Considerând că latura artistică, de fapt activitatea de bază, întruneşte cerinţelepe care le impun exigenţele actuale legate de valorificarea şi interpretarea folclorului,ne vom referi în continuare la celelalte aspecte ale muncii noastre, de altfel, delocneglijabile având în vedere că fără o simbioză şi o sincronizare perfectă a tuturorserviciilor, a tuturor angajaţilor, nu se poate realiza un succes.Statul de funcţii, aprobat pentru anul 2004 şi, de altfel, şi pentru anul în curs –2005, cuprinde un număr de 96 de posturi, dar şi în prezent există, ca şi în anul trecut,posturi vacante. Motivaţia neocupării acestor posturi constă în aceea că nu au existatsolicitări din partea unor persoane cu pregătire adecvată, dar, în egală măsură, estefoarte adevărat că nici nu s-a forţat nota, având în vedere că s-a putut desfăşura oactivitate la nivel înalt în structura care a funcţionat pe tot parcursul anului 2004.În legătură cu bugetul ansamblului, dat fiind faptul că este instituţie publică,acesta se compune din subvenţii cât şi venituri proprii la care pot fi adăugate donaţii,sponsorizări, etc. De menţionat e faptul că în anul trecut, ansamblul, nu a avut„bucuria” nici a unei donaţii sau sponsorizări. Este adevărat faptul că ponderea, încadrul bugetului, au deţinut-o subvenţiile acordate prin înţelegerea şi bunăvoinţaConsiliului Judeţean Gorj, care s-au cifrat, la nivelul anului 2004, la suma de10.450.000.000 lei. La fel de adevărat este faptul că, subvenţiile – masive, din păcate,42

sunt singura modalitate de existenţă şi rezistenţă în timp a oricărui ansamblu folcloricadevărat sau altfel spus, atâta vreme cât activitatea culturală va fi finanţată dintr-osursă exterioară, alta decât veniturile proprii, se va putea vorbi de un act culturaladevărat, de un nivel superior. În antiteză exemplul concret îl reprezintă ansamblurilede amatori, despre care nici în trecut şi nici în prezent nu se poate vorbi că aureprezentat sau reprezintă o alternativă viabilă.Veniturile proprii s-au cifrat, în 2004, la 1.187.275.000 lei în condiţiile în care,planul anual iniţial a fost de 1.000.000.0000 lei, dar s-a suplimentat ulterior cu încă200.00000.000 lei în paralel cu suplimentarea subvenţiilor. În aparenţă este o sumămică, mai ales comparativ cu subvenţiile, dar, în realitate, înseamnă destul de multraportat la nenumăratele prestaţii artistice fără bani, la posibilităţile financiare aleromânilor, în general, şi ale iubitorilor de folclor, în mod special. De asemenea,veniturile proprii reprezintă o cifră semnificativă în comparaţie cu realizărileansamblurilor similare din ţară.O analiză a activităţii din anul 20004, chiar sumară, care face obiectulmaterialului nostru, desigur, nu poate să mulţumească şi nici să scutească de oimplicare mai activă a ansamblului în continuare, de gândire a unei strategii care săasigure rezultate şi mai bune, astfel rămânând în continuare urgentă şi stringentănecesitatea unui sediu propriu care să poată fi amenajat şi gospodărit în funcţie denevoile proprii, fără să se mai achite o chirie care este destul de apăsătoare. La fel destringentă şi urgentă este procurarea unui mijloc de transport propriu - autocar - cucare să se realizeze deplasarea ansamblului fără a mai fi nevoiţi să se închirieze de ladiverse firme. De asemenea, se impune continuarea practicii colaborărilor, atât pentruscenă, cât şi pentru realizarea unor spectacole, cu nume mari ale etnografiei şi alefolclorului românesc, spre a se asigura o permanentă creştere calitativă a repertoriuluişi a interpretării.Chiar dacă dispune de un bogat patrimoniu în ce priveşte costumele, încontinuare sunt deficitari la costume din unele zone etnofolclorice, prioritar în sensulacesta fiind costumul de Novaci care lipseşte, în prezent, şi trebuie neapărat procurat,mai ales că este vorba de o zonă etnofolclorică a Gorjului.De asemenea, este benefică şi necesară, pentru imaginea Gorjului, desfăşurareaunor acţiuni mari care au devenit deja tradiţionale (ex. Festivalul Internaţional deFolclor, Festivalul „Maria Lătăreţu” etc.), alături de care ar trebui statornicită tradiţiaunor festivaluri noi închinate unor înaintaşi celebri ai folclorului gorjenesc.Menţionăm la acest capitol, Festivalul dedicat Mariei Apostol care ar trebui să capetenoi dimensiuni şi să ajungă a se impune ca o manifestare naţională. Nu este delocneglijabil nici Festivalul de dans “Liviu Dafinescu” adresat tinerilor talente din şcolişi din palatele copiilor, ce poate revigora permanent activitatea coregrafică dininstituţiile de învăţământ gorjene, asigurându-se, în felul acesta, perpetuareatradiţiilor. Desigur, toate aceste acţiuni, cât şi altele ce se vor organiza presupuncheltuirea unor bani, dar lucrurile nu trebuie privite îngust doar prin prisma43

cheltuielilor, ci mai ales, gândindu-ne la beneficiul spiritual de moment, cât şi deperspectivă.Ne punem toate speranţele în înţelepciunea domnilor consilieri judeţeni că, şi încontinuare, vor înţelege că bani alocaţi pentru ansamblu nu reprezintă sume cheltuitefără rost, ci o investiţie sigură pentru prezent şi perspectivă, în ceea ce defineşte, poatemai bine decât orice, existenţa românismului şi a românului ca naţie: folclorul.Şcoala Populară de Artă din Tg-JiuCu rol în păstrarea şi continuarea tradiţiilor populare autentice în diversedomenii: ţesut, cusut, arta lemnului, instrumente muzicale tradiţionale, olărit, canto,muzică populară, dans popular, obiceiuri, şi alte meşteşuguri, Şcoala Populară de Artădin Tg-Jiu şi-a extins activitatea în cursul anului 2004, mai precis odată cu anul şcolar2004 – 2005, în 36 de secţii externe din judeţ, cu peste 1.300 de noi cursanţi .Pe lângă activitatea principală de instruire a elevilor, personalul de specialitateal instituţiei a fost implicat în diverse activităţi: spectacole, expoziţii, înregistrăriaudio, şi altele după cum urmează:– Spectacolul „Eminesciana” la sediu;– 1 – 8 Martie spectacole în Tg-Jiu;– Spectacol la Negreni în 6 martie;– „Zilele artei culinare româneşti” din Cehia 04 – 10 aprilie;– Pastorala Floriilor la Stăneşti - 04 aprilie;– Sohodol Tismana - 17 aprilie;– Padeş – 21 aprilie;– Festivalul de dans popular „Liviu Dafinescu”- 24 aprilie;– Peştişani – 25 aprilie;– Spectacol la Sadu – 2 mai;– Spectacol în Poiana Narciselor – 9 mai;– Pe scena Teatrului de vară – Dragobete la 1 Iunie;– Spectacol Padeş „Poiana lui Mihai” – august;- Festivalul Tineretului de la Godineşti – 01 august;– Manifestarea “ Serile la Brădiceni” – septembrie;– Spectacol la Baia de Fier – 19 septembrie;– Participarea cu formaţia de datini şi obiceiuri populare din Tismana laemisiunea „Folclorul contraatacă” – 06 octombrie;– Spectacol la Colegiul Naţional “Ecaterina Teodoroiu” – 03 noiembrie;– Înregistrarea CD-ului d-lui Ion Diaconescu, instructor al Şcolii Populare deArtă, intitulat „Din gura vuvarului”;– Lansarea revistelor tradiţionale ale şcolii, “Lada de zestre” nr. 3 şi 4;- Lansarea CD-ului „Parada instrumentelor populare” – Ştefan şi CiprianPopescu.44

Lucrările de amenajare interioară a sediului instituţiei au continuat, în 2004, cureparaţii şi recompartimentări la birourile personalului administrativ şi de conducere,magazie, mărirea spaţiului din holurile de intrare. Nu au fost achiziţionate mijloacefixe.Financiar, Şcoala Populară de Artă din Tg-Jiu şi-a asigurat un procent deautofinanţare de 14 %, comparativ cu 12 % în anul 2003. Dintr-un plan de 750.000mii lei au fost realizaţi, până la sfârşitul anului, 710.069 mii lei.Destinaţiile pentru care au fost utilizate veniturile instituţiei au fost următoarele(mii lei):I. Cheltuieli de personal ………………………….…4.025.587Din care:Cheltuieli cu salariile ……………………….. 2.986.422Contribuţii pt. asig. soc. de stat ……………… 656.926Contribuţii pt. asig. de şomaj ………………... 93.500Contribuţii pt. asig. soc. de sănăt. ………………211.474Deplasări ……………………………………… 62.431Contribuţii accid. de muncă şi boli profesionale 14.834II. Cheltuieli materiale şi servicii ……………….…. 1.684.482Din care:Chelt. pt. întreţinere şi gospodărire ………….. 432.979Mat. şi prest. serv. cu caracter funcţional …….. 190.769Obiecte de inventar ……………………………. 129.791Reparaţii curente …………………………….. 930.943Structural, veniturile proprii au fost realizate după cum urmează: 70% din taxede şcolarizare, 30% venituri din spectacole.Pentru anul 2005 se preconizează creşterea ponderii veniturilor din spectacole.Serviciul Public Judeţean Salvamont GorjAcţiunile de patrulare-prevenire s-au concentrat către zonele cu mare afluenţăturistică, efectuându-se în perioada de referinţă un număr de 631 zile/om de patrulare,astfel :- zona munţilor Cerna, Mehedinţi, Godeanu - 168 zile- zona munţilor Vâlcan – 216 zile- zona munţilor Parâng – 247 zileSalvatorii gorjeni au reuşit în anul 2004 să facă faţă cu bine tuturor acţiunilor lacare au fost solicitaţi, având un grad de răspundere la acţiune de 100%, intervenind laun număr de 96 de solicitări în care au fost implicate 105 de persoane, astfel:- echipa Cerna - 14 pers.- echipa Vâlcan - 39 pers. (2 morţi)- echipa Parâng - 52 pers. (1 mort )45

Scăderea numărului de accidente faţă de anul anterior se poate datoraplanificării şi realizării corespunzătoare a programului de patrulare şi prevenire, dar şifaptului că toate traseele turistice pedestre şi traseele de alpinism au fost verificate,reamenajate şi remarcate la începutul sezonului turistic.În anul 2004 au fost montaţi un număr de 16 noi stâlpi de marcaj, 10 săgeţiindicatoare avertizoare şi 3 panouri turistice (Polovragi, Baia de Fier, Lainici).În cadrul activităţii specifice s-a căutat şi identificarea, amenajarea şipromovarea unor elemente turistice de atracţie, care să poată sta la baza constituirii decătre touroperatori a unor produse turistice atractive şi competitive pe piaţa turisticăinternă şi externă, încercându-se astfel dezvoltarea şi diversificarea produsului turisticlocal .Pe lângă acestea, Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj s-a implicat înactivitatea de repunere în valoare, dezvoltare şi promovare a potenţialului turistic aljudeţului Gorj, având membrii în grupurile de lucru organizate la nivel judeţean şiregional pentru întocmirea planului de dezvoltare socială şi economică a judeţului şiregiunii, precum şi un membru în Comisia Naţională a Muntelui.În paralel cu activităţile de asigurare a asistenţei de specialitate, o importanţădeosebită s-a acordat pregătirii specifice continue şi dotarea corespunzătoare asalvatorilor alpini pentru salvări şi în domenii relativ noi apărute în spectrulactivităţilor turistice montane ca: rafting-ul (coborârea cu ambarcaţiuni pe ape repezide munte), speologie, explorări subacvatice, explorări de canioane, zbor liber etc.asigurând participarea la şcolile naţionale de pregătire salvamont - etapele de iarnăvară( 2 participanţi) - şi organizarea, pe plan local, a patru acţiuni de pregătirecentralizată şi omogenizată a salvatorilor profesionişti şi voluntari .De asemenea, s-a continuat pregătirea şi în domeniul salvărilor complexe,echipa de intervenţii speciale - pregătită cu specialişti francezi şi organizată dupămodelele din ţările cu mare experienţă şi tradiţie în domeniu - având acum capacitateaumană şi dotarea corespunzătoare intervenţiei, aplicând sistemele de salvare montanăîn accidente civile, industriale, rutiere şi calamităţi naturale.Experimentul este unic la nivelul ţării, fiind remarcat imediat de cătrespecialiştii în domeniu şi menţionat în raportul despre România al Pactului deStabilitate al structurilor NATO, echipa Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorjaflându-se încă de la înfiinţare sub monitorizarea acestei instituţii.Aceste exerciţii au demonstrat, nu numai larga aplicabilitate a noilor sisteme şimetode de salvare-intervenţie ci şi neta superioritate a acestora faţă de sistemeleclasice, dar, mai ales, buna pregătire, dotare şi recunoaştere a nivelului actual dedezvoltare al salvatorilor gorjeni.De asemenea, în anul 2004 un delegat al S.P.J. Salvamont Gorj a reprezentatRomânia la Congresul Mondial de Salvare Montană din Polonia, fiind membru încomisia tehnică terestră a acestui organism.Pe plan local s-au continuat lucrările la Baza de Intervenţie Salvamont de laRânca, obiectivul urmând a fi finalizat în anul 2005. Acest obiectiv împreună cu46

sediul Salvamont din Tg-Jiu vor fi cu siguranţă cele mai moderne din ţară şiechivalente cu cele din ţările cu mare tradiţie în domeniu din Europa.În urma amenajării şi dotării corespunzătoare a cabinetului medical şi a unorspaţii de locuit, începând cu luna decembrie 2004, în Baza de Intervenţie Salvamontde la Rânca funcţionează un post permanent de prim-ajutor deservit de 2 până la 10salvatori montani, în funcţie de afluxul de turişti înregistrat în perioadele de vârf alesezonului.În anul 2004 Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj a beneficiat, din parteaConsiliului Judeţean Gorj, de alocaţii bugetare în valoare de 2.620 milioane lei, nu arealizat venituri din activitatea proprie - acest lucru nefiind permis de specificulactivităţii – şi a primit subvenţii bugetare din partea Ministerului Transporturilor,Construcţiilor şi Turismului în valoare de 800 milioane lei. Cheltuielile anului 2004au fost repartizate şi realizate astfel:- milioane lei -Programat Realizat ObservaţiiCheltuieli de personal 1.020 1.020Cheltuieli materiale 1.400 1.399,9Cheltuieli de capital 200 199,8Subvenţii 800 800Implicarea în susţinerea organizării şi desfăşurării unor acţiuni sportive aServiciului Public Judeţean Salvamont Gorj a dus la atragerea în Gorj a unor acţiunisportive de nivel naţional, cum ar fi: Campionatul Naţional de Viteză pe traseumontan (august-Rânca), finala Campionatului Naţional şi Cupa României laalpinism şi escaladă (septembrie-Ch. Sohodolului) şi finala Campionatului Naţionalde zbor liber (parapantă şi deltaplan-septembrie Rânca), aceste acţiuni constituind unbun prilej de promovare a potenţialului judeţului nostru.Se poate spune că Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorj şi-a desfăşuratactivitatea la un nivel foarte bun, iar rezultatele de excepţie obţinute în anul 2004 sereflectă direct, atât în dezvoltarea economică a judeţului prin promovarea şi susţinereaunui turism de bună calitate, cât şi în asigurarea protecţiei populaţiei prin intervenţiaspecializată în situaţii deosebite - în care alte structuri de salvare nu au capacitate şiposibilităţi de intervenţie - precum şi la promovarea imaginii judeţului şi a ţării înlume.47

UNITĂŢI ECONOMICE SUB AUTORITATEACONSILIULUI JUDEŢEAN GORJS.C. Întreprinderea de Drumuri şi Poduri S.A. GorjSocietatea Comercială “Întreprinderea de Drumuri şi Poduri” S.A. Gorj estesub autoritatea Consiliului Judeţean Gorj, ca unic acţionar, şi are ca principal obiectde activitate întreţinerea şi repararea reţelei de drumuri judeţene, precum şi prestări deservicii de profil la terţi beneficiari.O analiză fidelă a evoluţiei activităţii societăţii pe durata exerciţiului financiarşi a situaţiei sale la închiderea acestuia se prezintă astfel:- în anul 2004 a realizat o producţie de 104.883.043.485 lei, în structură dupăcum urmează:►lucrări pentru Consiliul Judeţean (buget propriu) 66.565.559.900 lei►lucrări pentru Consiliul Judeţean (fond special) 22.598.754.512 lei►lucrări efectuate din investiţii 5.377.061.813 lei►lucrări pentru terţi 7.927.902.165 lei►vânzări materiale 1.279.406.925 lei►prestări servicii pentru terţi 1.134.358.190 leiPe lângă rezultatele obţinute, o mare atenţie s-a acordat calităţii lucrărilorexecutate.În anul 2004 s-au realizat următorii indicatori economico-financiari:►venituri totale 86.845.509 mii lei►cheltuieli totale 80.890.526 mii lei►rezultat brut 5.954.983 mii lei►impozit pe profit 1.783.115 mii lei►rezultat net 4.171.868 mii leiCifra de afaceri realizată în anul 2004 a avut o creştere cu 31,7% respectiv dela 66.187.608 mii lei la 87.194.062 mii lei.Patrimoniul societăţii a fost inventariat conform deciziei nr. 87/14.09.2004,neexistând diferenţe între situaţia faptică şi cea din evidenţa contabilă.În conformitate cu prevederile O.G. nr. 64/2001, cu modificările şi completărileulterioare şi Ordinul M.F. nr. 144/2005, algoritmul de repartizare a rezultatului net,este următorul:- rezerve legale–5% până la limita de 20% din capitalul social: 208.593 mii lei;- participarea salariaţilor la profit (până la 10%): 396.327 mii lei;- dividente Consiliul Judeţean 50%: 1.981.637 mii lei;- alte repartizări ca rezerve - surse proprii: 1.585.311 mii lei;În conformitate cu O.G. nr. 79/31.05.2001, privind întărirea disciplineieconomico-financiară şi a altor dispoziţii cu caracter financiar, aprobată prin Legeanr. 59/16.02.2002, S.C. “I.D.P. Gorj” S.A., fiind societate comercială cu capitalmajoritar de stat, managementul a fost asigurat de un consiliu de administraţie şi de48

directorul general în baza unui contract de performanţă (anexă la Contractulindividual de muncă) ale cărui criterii se aprobă anual.Urmărind realizarea indicatorilor şi criteriilor de performanţă pentru exerciţiulfinanciar 2004 se observă următoarele:Nr.crt.Criterii şi indicatoriPropunericonformBVCRealizăriconformbilanţÎndeplinireacriteriilor1. Cifra de afaceri (mil.lei) 60.000 87.194 +2. Profit brut (mil.lei) 1.100 5.954 +3. Productivitatea muncii (mil.lei) 259 375 +4. Rată profit brut (%) 2 6 +5. Ponderea salariilor în costuri (%) 29,5 24,3 +Perioada de recuperare a6.150 58 +creanţelor (zile)Perioada de rambursare a7.150 36 +datoriilor (zile)+ îndeplinire indicatori şi criterii de performanţăO atenţie sporită s-a acordat activităţii de protecţia mediului, care s-adesfăşurat, în anul 2004, în colaborare şi sub îndrumarea Comisariatul de Mediu Gorj.S-au întocmit documentaţii şi s-a obţinut autorizaţiile de mediu pentru toatesubunităţile SC „IDP GORJ” SA TG.JIU.La solicitarea şi în colaborare cu Comisariatul de Mediu Gorj s-a întocmitprogramul de conformare şi s-a urmărit realizarea sarcinilor de protecţia mediuluiprevăzute de acesta şi având ca termen de rezolvare anul 2004.În ceea ce priveşte măsurile monitorizate de Comisariatul de Mediu Gorj prinrapoartele de inspecţie s-au realizat următoarele:• măsura referitoare la retehnologizarea instalaţiei de ardere pentruîncălzirea agregatelor la baza Teleşti, a fost realizată în procent de 90%,agentul S.C. NICOLINA IAŞI S.A., contractantul investiţiei urmând săaprovizioneze câteva echipamente şi subansamble, necesare definitivăriiinstalaţiei;• măsura referitoare la folosirea C.L.U.(combustibil lichid uşor) cuconţinut redus de sulf, pentru ardere în instalaţiile de încălzire aagregatelor, a fost realizată, C.L.U. fiind aprovizionată la S.C. PECOS.A. GORJ, unitate care nu comercializează combustibil de acest tip,decât cu conţinut de sulf sub 1%;• măsura referitoare la reintroducerea în procesul de producţie, areziduurilor asfaltice din incinta bazei Tg. Cărbuneşti, a fost realizată;• măsura referitoare la decolmatarea decantorului de ape uzate, de la bazaAndreeşti, a fost realizată;49

• măsura referitoare la valorificarea deşeurilor refolosibile, de laS.E.R.A.U. Tg. Jiu a fost realizată.SC Parc Industrial SA Bumbeşti-JiuS.C. Parc Industrial Gorj S.A. Bumbeşti-Jiu a fost creată ca urmare a divizăriiS.C. U.M. Sadu S.A., prin preluarea în patrimonial privat al jud. Gorj a unei părţi dinactivele situate pe platforma Sadu II şi a terenului aferent în suprafaţă de 18,62 ha.S.C. Parc Industrial Gorj S.A. Bumbeşti-Jiu a fost înfiinţată prin hotărâreaConsiliului Judeţean nr. 16/2003 şi a fost înregistrată pe data de 25.04.2003 sub nr.J18/326/2003 la Registrul Comerţului Gorj. Prin hotărârea Consiliului Judeţean nr. 11din 30.07.2004 s-a trecut în proprietatea parcului industrial terenul în suprafaţă de15,1 ha aferent incintei societăţii comerciale “Parc Industrial Gorj” S.A., dindomeniul privat al judeţului Gorj în patrimoniul S.C. Parc Industrial Gorj S.A.S.C. Parc Industrial Gorj S.A. este o societate comercială cu capital integral destat în valoare de 19,29 miliarde lei având ca acţionar unic Consiliul Judeţean Gorj.La sfârşitul anului 2003 S.C. Parc Industrial Gorj S.A. avea încheiate contractede închiriere cu un număr de 8 societăţi comerciale. Aceste societăţi ocupau osuprafaţă de 9000 mp şi aveau un număr de 67 de angajaţi.În anul 2004 au fost încheiate noi contracte de închiriere ajungându-se la fineleanului la un număr de 11 societăţi:-S.C. Euromodex S.R.L. Schela-32 de angajaţi-croitorie în Lohn;-S.C. Levrombel S.R.L. Bumbeşti-Jiu-10 angajaţi-producţie cuie;-S.C. Popeci Reut S.A. Bumbeşti-Jiu-3 angajaţi-confecţii metalice;-S.C. Industrial Eumeca S.R.L. Bumbeşti-Jiu -12 angajaţi –confecţiimetalice;-S.C. Seres Prod Com S.R.L. Bumbeşti-Jiu – 10 angajaţi – confecţii metalice-S.C. Lotru Forest S.R.L. Rm. Vîlcea-2 angajaţi - prelucrarea lemnului;-S.C. Frapet Forest S.R.L. Bumbeşti-Jiu -12 angajaţi - prelucrarea lemnului;-S.C. Eurocalor Prod S.R.L. Tg-Jiu-5 angajaţi - vopsitorie în câmp electrostatic;-S.C. Secund H.D. S.R.L. Petrila - 6 angajaţi - prelucrarea primară a lemnului;-S.C. Flonel S.R.L. Tg-Jiu - 6 angajaţi - prelucrarea lemnului;-S.C. Rentabil S.R.L. Bumbeşti-Jiu - 2 angajaţi - transporturi;Aceste societăţi ocupă o suprafaţă de 13.691 mp şi au un număr de 100angajaţi. Societăţilor S.C. Patriot Kaion S.A. şi S.C. Eco Group Industry S.A.,datorită neplăţii chiriei, contractele de închiriere ale acestor societăţi au fost reziliatefăcându-se toate demersurile necesare, inclusiv acţionarea în justiţie, pentrurecuperarea debitelor.Situaţia financiară la 31.12.2004 era următoarea:1.Venituri totale -1.866.280.000 lei2.Cheltuieli totale -1.771.353.000 leiDin care:50

- cu salarii şi indemnizaţii A.G.A., C.A. cenzori-716.950.000 leidin care:- salarii nete - 421.362.000 lei- viramente buget - 295.588.000 leiCheltuieli cu amortizarea - 416.471.000 leiT.V.A. achitat - 216.536.000 leiCheltuieli pentru terţi şi materiale, obiecte de inventar: - 421.396.000 leiImpozit clădiri datorat la Consiliul Local Bumbeşti-Jiu: - 188.703.000 leiProfit-94.927.000 leiÎn această perioadă a fost finalizată amenajarea sediului administrativ, dotareacu mobilier şi birotica necesară, a fost demarat un program de asigurare a spaţiilorînchiriate prin montarea în incintă a unor sisteme de alarmare electronice. Deasemenea, a fost achiziţionat un mijloc de transport necesar pentru dezvoltareasocietăţii, iar la finalul lunii iunie, ca urmare a solicitărilor din partea investitorilor, afost demarat un program de reparaţii pentru învelitorile cu probleme din spaţiileînchiriate.Principalele cerinţe ale societăţilor comerciale care-şi desfăşoară activitatea înincinta parcului industrial sunt:- sectorizarea şi separarea utilităţilor de S.C. U.M. Sadu S.A. care estefurnizorul actual al acestora;- reabilitarea clădirilor care au probleme grave la hidroizolaţie şi reintroducereaacestora în circuitul economic;- rezolvarea problemelor legate de paza în Parcul Industrial.S.C. Tismana S.A.În cursul anului 2004 societatea a desfăşurat următoarele activităţi:• Captarea, tratarea şi distribuirea apei potabile;• Colectarea, transportul şi epurarea apelor uzate şi meteoritice;• Colectarea, transportul, depozitarea reziduurilor menajere;• Exploatări forestiere, debitarea şi fasonarea materialului lemnos;• Produse panificaţie;• Comercializarea bunurilor de larg consum alimentar, nealimentar şi industrial;• Servicii de laborator a apei potabile;• Lucrări de construcţii, lucrări de prestări în construcţii;• Reparaţii, zugrăveli, vopsitorii, izolaţii, zidărie, tencuieli, tâmplărie.În anul 2004 S.C. TISMANA S.A. a obţinut următorii indicatori economicofinanciari:1. cifra de afaceri - 3.550.418 mii lei;2. venituri totale - 2.815.197 mii lei- din care :51

• venituri din producţia vândută - 3.252.047 mii lei• venituri din vânzarea mărfurilor - 298.371 mii lei• alte venituri - 187 mii lei3. cheltuieli totale - 12.299.636 mii lei- din care :• cheltuieli cu materii prime şi materiale 2.233.727 mii lei• cheltuieli cu energia şi apa131.028 mii lei• cheltuieli privind mărfurile299.921 mii lei• cheltuieli cu personalul6.823.258 mii lei• alte cheltuieli de exploatare2.495.159 mii lei• alte cheltuieli316.543 mii lei• pierdere9.484.439 mii leiAceasta situaţie s-a creat datorită gestionării deficitare pe primele 8 luni aleanului, întârzierii în definitivarea proiectului la obiectivul “Complex de cazare MotelTismana şi Cantina 120 locuri” şi a creşterii salariului minim pe economie.Pierderea se datorează ştornării din contabilitatea societăţii a sumelor de2.580.000mii lei şi 850.000mii lei venituri, corespunzătoare OB “Complex de cazareMotel Tismana şi Cantina 120 locuri”, ştornări efectuate de Curtea de Conturi, acestevenituri urmând a fi reînregistrate în 2005 odată cu finanţarea acestei lucrări.Direcţia de Administrare şi Gospodărire a PatrimoniuluiDirecţia de Administrare şi Gospodărire a Patrimoniului, ca structurăfuncţională a Consiliului Judeţean Gorj, a fost înfiinţată începând cu data de 1 august2003 prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 37/20.06.2003.Instituţia are personalitate juridică şi capacitate de exerciţiu proprie, fiindsubordonată executivului reprezentat de Preşedintele Consiliul Judeţean Gorj.Compartimentul pentru Administrarea Domeniului Public şi Privat, în anul2004, a participat la acţiunea de inventariere a bunurilor patrimoniale, îngrijindu-se înpermanenţă de întocmirea documentelor cu privire la recepţia de bunuri.S-a efectuat, de asemenea, o evidenţă a necesarului de lucrări de întreţinere şireparaţii în vederea propunerii lor spre aprobare şi execuţie în limita fonduriloralocate în acest sens.Pe baza volumului de muncă identificat şi a priorităţilor stabilite la nivelulConsiliului Judeţean Gorj s-a trecut la activitatea de elaborare a proiectelor tehnice, deasigurare a fondurilor necesare, de lansare în execuţie potrivit prevederilor legale, deurmărire a execuţiei lucrărilor, de recepţie şi dare în folosinţă.În cursul anului 2004 au fost elaborate următoarele documentaţii tehnice şiproiecte pentru obiectivele de patrimoniu:►Documentaţii tehnice pentru lucrări de reparaţii capitale, reparaţii curente şiamenajare:52

- amenajare Centru de apărare civilă Bârseşti;- reparaţii curente la Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”;- reparaţii curente la Casa Tismana;- proiecte tehnice pentru lucrări de modernizări de drumuri:- modernizare DJ 663 Dăneşti-Budieni - 1 km.;- modernizare DJ 663 Dâmbova-Urecheşti - 1,31 km.;- modernizare DJ 664 Stăneşti-Curpen - 1,5 km.►Documentaţii tehnice pentru pietruirea a 17 drumuri comunale: DC 21, DC27A, DC 60, DC 122, DC 81, DC 80, DC 134, DC 43, DC 126, DC 149, DC 83, DC118, DC 63, DC 50, DC 111, DC 46, DC 115, DC52.►Documentaţii tehnice pentru balastări de drumuri comunale: DC 65APlopşoru, DC 65B Aninoasa, DC 65C Bustuchin, DC 65D Dăneşti, DC 65E Băleşti,DC 65 F Teleşti, DC60.►Întocmire de documentaţii cadastrale pentru:- Casa Tismana;- Parc industrial Bumbeşti–Jiu;- Cale ferată Bumbeşti-Jiu;- Evaluare teren parc industrial.►Documentaţie pentru alunecare de teren în satul Poiana, comuna Stoina;►Planuri de situaţie pentru proiecte de poduri, podeţe şi altele.În vederea bunului mers al lucrărilor lansate în execuţie s-a asiguratdirigentarea de şantier şi asistenţa tehnică de specialitate la următoarele obiective:- restaurare şi reparaţii la sediul Centrului Militar Zonal Gorj;- reparaţii curente la Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”;- reparaţii curente la Centrul de bolnavi psihici Bâlteni.În perioada analizată, activitatea Compartimentului de Întreţinere şiGospodărire şi-a organizat activitatea acţionând prioritar asupra următoareloractivităţi:- a obţinut toate autorizările legale de funcţionare;- a instruit periodic întregul personal pe linia cunoaşterii şi respectării normelorde protecţia muncii, de prevenirea şi stingerea incendiilor;În cadrul Compartimentului Contabilitate - Resurse umane, în perioada 1.01 –31.12.2004, activitatea financiar-contabilă a Direcţiei de Administrare şi Gospodărirea Patrimoniului Public şi Privat al judeţului Gorj a fost organizată şi condusă înconformitate cu prevederile legale.S-a urmărit legalitatea şi oportunitatea cheltuielilor efectuate, care au fostangajate cu aprobarea ordonatorului de credite, astfel încât execuţia bugetară să seîncadreze în prevederile bugetului de venituri şi cheltuieli.Execuţia bugetului de venituri si cheltuieli se prezintă astfel:- mii lei -Explicaţii Prevederi RealizatI. Venituri totale: 8.012.243 5.462.88053

Din care:- Venituri proprii 8.012.243 5.462.880- Subvenţii de la Consiliul Judeţean - -II. Cheltuieli totale:Din care: 8.012.243 5.462.880- Cheltuieli de personal 6.011.743 4.463.598- Cheltuieli materiale şi servicii 1.600.500 999.282- Cheltuieli de capital 400.000 -Veniturile şi cheltuielile au fost realizate în procent de 68%.Nerealizarea veniturilor la nivelul prevederilor bugetare se datorează lipsei deactivitate în domeniul prestărilor de servicii, prin activităţi de regie în vedereaexecutării de reparaţii a obiectivelor din domeniul public şi privat prevăzute iniţial înprogram.Serviciul Public de Protecţie a Plantelor GorjServiciul Public de Protecţie a Plantelor Gorj şi-a desfăşurat activitateaîn anul 2004 cu un număr de 30 de salariaţi, din care 20 cu activitate de teren.Fiecare dintre aceştia deservesc producătorii agricoli din 3-4 comune. În acest scop,la cerere , a aprovizionat îngrăşăminte, seminţe tratate şi a executat prestări deservicii cum sunt: erbicidări manuale şi mecanice, tratamente cu fungicide şiinsecticide la culturile agricole şi dezinsecţii în spaţii publice.Cu cei 400.000.000 lei repartizaţi prin buget pentru aceasta activitate,prin reîntregire de credite a rulat marfa de aproape 5 miliarde lei.Astfel, la cerere şi în funcţie de perioada de manifestare a agentului dedăunare, a comercializat pesticide în valoare de 550 milioane lei.A comercializat azotat de amoniu în valoare de 1.120.000 000 lei. Încă diniarnă s-a început aprovizionarea cu seminţe pentru răsaduri (seminţe legumecâmp, seminţe lucernă şi seminţe de porumb şi grâu tratate), în valoare de 2,3miliarde lei.O altă activitate principală a fost cea de prestări de servicii. În acest sens,s-a început încă din iarnă cu tratamentele la pomi împotriva dăunătorilor în formehibernale, continuând în vegetat.S-au executat erbicidări manuale şi mecanice, în special la culturi de grâu şiporumb, în valoare de 28.580.000 lei.În anul 2004, din cauza ploilor, s-au manifestat foarte intens bolile, fiindnecesare cel puţin 6-8 tratamente.Au fost efectuate dezinsecţii şi deratizări în spaţiile publice în valoare de 50mil. lei.În anul 2004 s-a desfăşurat activităţi specifice, străduindu-ne să neîncadram în prevederile bugetare.54

Prevederile bugetare, precum şi realizatul anului 2004 reies din tabelulurmător:Mii leiNr.crt.PREVEDERI REALIZAT( ch. efectuate)TOTAL 4.785.000 4.782.0001 Cheltuieli de personal 3.640.000 3.639.9452 Cheltuieli materialeDin care:Activitatea de baza art. 25.1.000.000327.7561.000.000327.7563 Ch. capital 1.450 143.831Având în vedere că suma prevazută la cheltuielile materiale era prea mică, atrebuit ca prin reîntregire de credite să utilizăm cu eficienţă fondurile allocate,astfel încât în anul 2004 am reuşit să rulăm marfă de 2 miliarde lei.Analizand datele de mai sus se poate observa că la 327.756 mii lei, fondurialocate pentru substanţe, seminţe şi lucernă, am reuşit să realizăm veniturilevirate Consiliului Judetean Gorj. Procentrul veniturilor raportate la suma alocatăeste de 294%.Printr-o atentă organizare a personalului, Serviciul Public de Protectie aPlantelor Gorj se preocupă pentru acoperirea solicitărilor provenite de laproducătorii agricoli, atât din punct de vedere al ofertei materialului fitosanitarnecesar, cât şi a sprijinului tehnic de specialitate, rezultat dintr-o permanentălegatură cu literatura de specialitate.Centrul Judeţean de Consultanţă AgricolăPrincipalele activităţi de consultanţă derulate prin intermediul C.J.C.A. Gorj:‣ acţiuni de popularizare, târguri şi expoziţii, seminarii, simpozioane, grupurivizate, asistenţă tehnică de specialitate, elaborarea de proiecte - model şi planuri deafaceri, redactare, editare şi difuzare de materiale informative, redactarea, editarea şidifuzarea publicaţiei proprii - „Satul Gorjean”, organizarea de cursuri de formareprofesională, instruiri, specializare, consultanţă individuală.În anul 2004:1. S–au organizat loturi demonstrative la culturile:- grâu 42,0 ha în 12 C.L.C.A;- porumb 9,25 ha în 9 C.L.C.A;- cartof 0,5 ha în 1 C.L.C.A;- căpşun 0,1 ha în 1 C.L.C.A;- prun 1,4 ha în 3 C.L.C.A;- cireş 1,0 ha în 1 C.L.C.A;- creşterea bovinelor 40 capete în 3 C.L.C.A;- creşterea ovinelor 300 capete în 3 C.L.C.A;55

- creşterea porcinelor 40 capete în 1 C.L.C.A;- creşterea albinelor 150 familii în 2 C.L.C.A;- creşterea melcilor 0,4 ha în 1 C.L.C.A;2. Târguri şi expoziţii:S–au organizat un număr de şase manifestări cu prilejul unor sărbători locale,tradiţionale, cum ar fi: urcatul oilor la munte, coborâtul oilor, festivaluri alecântecului şi portului popular, ziua recoltei etc.3. Au fost organizate un număr de şase simpozioane şi seminarii, cuparticiparea producătorilor agricoli şi a specialiştilor din judeţ pe de o parte, şi a unorspecialişti de marcă din judeţ şi din ţară, pe de altă parte. Cultura pomilor fructiferi, acăpşunului, a cartofului, a cătinei, agricultura ecologică şi agricultura comunitară aufost câteva din temele acordate cu prilejul acestor manifestări, care s-au bucurat deprezenţa a peste 350 de participanţi.4. Întâlnirile colective de lucru cu membrii grupurilor vizate, cu toţiagricultorii interesaţi au vizat mai multe direcţii de activitate şi au avut un însemnatnumăr de participanţi:a) cultura mare 215 acţiuni cu peste 4800 participanţi;b) viticultori – pomicultori 25 acţiuni cu peste 600 participanţi;c) legumicultori 15 acţiuni cu peste 400 participanţi;d) zootehnie 195 acţiuni cu peste 3500 participanţi;e) subvenţionarea agriculturii 50 acţiuni cu peste 1100 participanţi;f) Sapard 65 acţiuni cu peste 1250 participanţi;g) agricultura ecologică 30 acţiuni cu peste 550 participanţi;h) Uniunea EuropeanăAgricultura comunitară40 acţiuni cu peste 850 participanţi;i) diverse 50 acţiuni cu peste 950 participanţi.5. Vizite de lucru:- Agraria Cluj – Napoca;- Indagra Bucureşti.6. Asistenţă tehnică de specialitate:- Cultura mare 29.300 producători agricoli;- Pomicultori – viticultori 18.500 producători agricoli;- Legumicultori 16.500 producători agricoli;- Creşterea animalelor 29.800 producători agricoli;- Mecanizarea agriculturii 8.950 producători agricoli;7. Proiecte model:- înfiinţare plantaţie pomicolă;- înfiinţare plantaţie viticolă;- înfiinţare exploataţie vaci cu lapte.8. Satul Gorjean - 12.000 exemplare – apariţie lunară.9. Radio, TV - 48 emisiuni în direct.10. Materiale informative peste 12.000 exemplare.56

11. Cursuri de formare profesională:- 18 cursuri cu peste 800 de absolvenţi.Privind execuţia bugetară pe anul 2004, CJCA GORJ a avut ca prevederibugetare definitive 5.800.000 mii lei, şi anume:1. 5.650.000 mii lei pentru cheltuieli curente, şi anume:• 5.200.000 mii lei cheltuieli de personal;• 450.000 mii lei cheltuieli materiale.2. 150.000 mii lei pentru cheltuieli de capitalFaţă de aceste prevederi, s-au cheltuit 5.774.249 mii lei, şi anume:1. 5.624.249 mii lei cheltuieli curente, şi anume:• 5.174.249 mii lei cheltuieli de personal;• 450.000 mii lei cheltuieli materiale.2. 150.000 mii lei cheltuieli de capital.Corpul Gardienilor PubliciLa data de 01.01.2004, C.G.P.Gorj avea perfectate contracte cu un număr de118 clienţi, societăţi şi companii naţionale cu capital public, societăţi comerciale cucapital privat, instituţii publice etc. (75 contracte pază/ordine publică şi 45 contractede dispecerizare şi alarmare antiefracţie ) .Principalii clienţi ai instituţiei, în anul 2004, au fost:- Complexul Energetic Rovinari;- Complexul Energetic Turceni;- S.N.L.O. S.A. Tg.Jiu;- S.N.P.Petrom Gorj S.A.;- Sucursala Hidrocentrale Tg.Jiu S.A.;- B.R.D. – G.S.G.;- D.G.F.P. Gorj;- S.C.SECOL S.A.;- Primăria Tg.Jiu;- Primăria Motru;- Primăria Rovinari etc.Pentru buna desfăşurare a activităţii, s-a urmărit ca fiecare subunitate să aibăasigurată dotarea tehnică necesară executării unei bune prestaţii clienţilor arondaţiPonderea activităţilor desfăşurate de C.G.P. Gorj în anul analizat a fost deţinutăde activităţile de pază (cca. 85-90%) în domenii ca:- minier: E.M.S. Motru, E.M.C. Motru, E.M.C. Jilţ;- energetic: Termocentrala Turceni, Termocentrala Rovinari;- petrolier: Secţiile petroliere Ţicleni, Bustuchin, Turburea;- hidroenergetic: Barajele: Cerna, Valea Mare, Clocotiş, Tg.Jiu 1 şi 2,precum şi centrala subterană Tismana etc.57

În domeniul ordinii publice C.G.P. Gorj a avut încheiate contracte cu un numărde doar 7 primarii din judeţ fiind, totuşi, solicitat, şi în prezent, la majoritateaactivităţilor cultural-artistice, sportive şi religioase desfăşurate în judeţ în cursulanului, în dispozitive de ordine publică alături de celelalte forţe abilitate, respectivPoliţie şi Jandarmerie.Pe parcursul anului, încasarea contravalorii prestaţiilor s-a făcut cu greutate,înregistrându-se întârzieri de cca. 2 luni în plata salariilor, în principal, ca urmare agreutăţilor financiare avute de beneficiari, cum ar fi:- S.C. Complexul Energetic Turceni;- S.N.L.O. Tg.Jiu;- Primăriile Tg.Jiu şi Rovinari;- D.S.C. Tg.Jiu;- Spitalul Judeţean Gorj etc.Principalii indicatori economici pe anul 2004 - (mii lei)Venituri Prevăzute Realizate80.470.000 71.969.483Cheltuieli Prevăzute RealizateCheltuieli cu salarii 49.005.000 48.697.213Cheltuieli pentru asigurări sociale de stat 10.868.000 10.821.377Cheltuieli cu salarii de bază 30.000.000 29.950.502Cheltuieli de întreţinere 2.106.000 833.509Cheltuieli cu obiectele de inventar şiechipament3.640.000 1.632.752Doamnelor şi domnilor consilieri,Înţelegem, pe de o parte, să ne asumăm nerealizarea în totalitate aobiectivelor pe care ni le-am propus pentru anul 2004; pe de altă parte, înţelegemsă „împărţim” cu dumneavoastră succesele evidenţiate în raport, întrucât, fărăspijinul necesar, materializat în votarea unor hotărâri pertinente şi oportune,activitatea administraţiei publice judeţene ar fi avut de suferit.De asemenea, realizările la care ne referim nu ar fi fost posibile fărăeforturile susţinute ale aparatului propriu de specialitate al Consiliului Judeţean şifără o bună colaborare cu autorităţile publice locale şi instituţiile şi unităţilesubordonate.Totodată, se cuvine evidenţiată colaborarea eficientă cu Instituţia prefectului,cu serviciile deconcentrate şi , nu în ultimul rând, cu structurile mass-media, ştiutfiind că numai o colaborare şi o comunicare perfectă asigură înfăptuirea uneiadministraţii publice transparente, orientată spre interesele cetăţeanului.PREŞEDINTE,Ion Călinoiu58