numărul 9 - Noua literatura

c`r]iana mariasandu10obi[nuin]edestina]ii exoticeM\ a[ez la o mas\, comand o cafea [i, gata, seara de-acum am f\cut-o diminea]\. Dac\întîrzii înseamn\ c\ nimic nu s-a schimbat, te a[tept [i cuvintele se vor a[eza între noi ca ni[tepisici enorme [i blînde:- Ce-ai mai scris? Ce mai faci? E[ti bine?În timpul `n care ne-am pierdut unul de altul, am f\cut o gr\mad\ de lucruri: am v\zut filme, am citit,a vorbit gura f\r\ mine într-un fel atît de amuzant [i am tot tras de carapacea în care m-ai l\sat. N-apocnit, dar fisurile au crescut în fiecare zi, întîi cît un bob de orez, dup\ aia cît un ochi de Bill (cel mai mare[i mai negru cîine de pe P\mînt). Pot s\-mi mi[c mîinile [i s\ gesticulez, dar nu v\d nimic. Poate de aia m-aiîntrebat, a[a, din senin:- Ce crezi c\ viseaz\ orbii?N-am [tiut s\-]i r\spund. Întunericul b\ltea între noi, fusese o zi din aia lung\ cînd ne l\saser\m pe scaunelebutuc\noase de la o cîrcium\ din cartier. Nu mai voiam s\ plec\m de fric\ s\ nu stric\m toat\ ordinea aiatîmpit\: ni[te oameni de 30 [i ceva de ani, care se întorc acas\ mul]umi]i [i cu bur]ile pline, dup\ ce au luatcina în ora[. O sear\ lung\ [i agreabil\, nu? Mai tr\geam dup\ noi o revist\ mi[to, ni[te triste]i [i multebilete de avion. Habar n-am ce destina]ie venise la rînd.Oamenii cunoscu]i î[i doresc tot felul de lucruri, îmi arat\ pliante cu locuri pe unde vor s\ ajung\. Daudin cap [i le spun c\-i invidiez pentru luminile alea verzi din nu [tiu ce fiord îndep\rtat. „Vîn\toarea boreal\”,a[a se nume[te cea mai „poetic\” dintre excursiile posibile. Parc\ cineva se joac\ cu un laser pe cer, netrimite semnale luminoase, confuze.- Trebuie s\ ajunge]i neap\rat acolo s\ vede]i ce b\znesc astrele, ce ne a[teapt\ dup\ m\rea]a proiec]ie,dac\ ne vom pierde lini[tea exact ca-n Caché-ul lui Haneke! Treptat, f\r\ s\ ne d\m prea bine seama, cînd necuib\riser\m în pieile noastre, ni se va reevalua situa]ia. Metodic, dup\ ni[te indici statistici foarte clari. Vommin]i în prim\ faz\, cum c\ avem acte, cu tot cu domiciliu stabil sau viz\ de flotant. Spaima ne va ie[i prinpiele, mirositoare [i tr\d\toare, iar noi, cei mai buni dintre cet\]enii acestei vîrste, vom fi invita]i s\ eliber\mlocul. Al]ii la rînd... „V\ mul]umim pentru în]elegere”!Traversez la Roman\, de fapt nu m\ mi[c, m-am a[ezat în poza f\cut\ de M. la Ljubljana (printre alte [asefete care stau aliniate la un semafor). Nu se cunosc, dar a[teptarea a creat între ele o complicitate atît demi[to. El nu e aici s\ m\ vad\, probabil vorbe[te extrem de serios la telefon [i merge repede [i ap\sat. O miede ture pe zi [i parchetul scîr]îie, se toce[te de la drumurile astea dezordonate, nervoase.Culorile s-au schimbat, ro[uverdero[uverde de nu [tiu cîte ori, [i încerc s\-mi reglez respira]ia, s\ m\ag\] de o po[et\ [icoas\ [i, gata, s\ trec odat\ nenorocita asta de strad\. Dup\ aia va veni alt semafor, alt\bucl\ de timp v\ruit [i nelocuit.Doar la asta m\ pot gîndi cînd îmi flutur fusta mov, cu paiete, pe cel mai frumos [i mai aglomerat bulevard.Ana Maria Sandu, 32 de ani, redactor la revista RE:Publik. A publicat în anii studen]iei volumul de versuri Poeme în tranzit laEditura Punct, mai tîrziu a mai publicat la Paralela 45 poemul Din Amintirile unui Chelbasan. Primul ei roman, Fata din casa vagon, aap\rut la sfîr[itul lui 2006 la Polirom. A fost invitat\ s\ participe în cadrul Tîrgului Interna]ional de Carte, la Budapesta, la First NovelFestival. Romanul publicat de ea anul trecut la Polirom, Fata din casa vagon, a fost ales de Institutul Cultural Român din Budapesta– prin consultarea unor scriitori [i critici (Mircea C\rt\rescu, Dan C. Mih\ilescu, Cornel Ungureanu, Alina Mihai [.a.) – s\ reprezinteRomânia la acest eveniment.ana chiri]oiuindysociabilfeminism pe cont propriuGermaine Greer,Femeia eunuc, traducerede Sanda Aronescu,Editura Curtea Veche,2007, în afara colec]iilor.Ideile feministe nu se bucur\ de prea mult\ trecere în lumeacultural\ [i universitar\ româneasc\; rareori se dezbatteme din aceast\ sfer\ [i la fel de rar au vreun ecou c\r]iledin acest domeniu. Studiile de profil sînt pu]ine, iar criticaliterar\ feminist\ pare doar un exotism straniu, un fel de moftacademic de împrumut, cu care putem s\ ne juc\m la cîte uncurs op]ional sau în cîte o discu]ie elevat\, cu binevenitenuan]e ironice. {ti]i genul. Activismul în domeniu, atît cît este, areecouri reduse, din care nu se aud prea multe despre succesele sale.Aproximînd, a[ spune c\ feminismul e privit, de foarte multe ori, caun amestec de ridicol, comp\timire [i jen\. F\r\ ca mi[carea s\-[i ficonsumat poten]ialul pe teritoriul românesc – ca [i corectitudineapolitic\, de care nu e complet str\in\, dar cu care nici nu seconfund\ – la noi au ajuns doar criticile post festum, care, în acestcontext, aduc cu un soi de paratext inexplicabil, dat fiind c\ societatearomâneasc\ nu s-a lovit prea des [i frontal de problema emancip\riifeminine. Cît s-a produs, destul de superficial, aceasta s-a desf\[urat maidegrab\ discret, f\r\ manifeste, valuri sau texte programatice (chiar dac\un editor binevoitor încearc\ s\ recupereze ceva ce aduce cu protoistoriasubiectului; probabil c\ [tie mai bine decît mine c\ textele de la 1800 [i cevanu prea intr\ în aceast\ discu]ie).Ca s\ ne amuze sau s\ ne indigneze ideea de feminism n-ar strica o mic\practic\, fie [i livresc\, în domeniu. Dar traducerile sînt pu]ine. De fapt, singuracolec]ie de acest fel este „Studii de gen”, de la Polirom, [i nu e, nici ea, chiar complet\.Femeia eunuc a ap\rut la Editura Curtea Veche, hors collection, [i nu e înso]it\ denicio prefa]\ de elucidare; în aceste condi]ii, e destul de u[or s\ treac\ neobservat\.Mai mult, dac\ ar c\dea în mîinile cuiva care cunoa[te feminismul doar din ce-i spunebunul sim] [i practica social\, cartea ar trece drept o sum\ de exager\ri [i abuzuri, oscriere resentimentar\ (cf. Bloom) cu accente absurde. Pentru o receptare mai just\ estenevoie de o contextualizare privind al doilea val feminist, r\zboaiele sexului în feminism[i obi[nuin]a cu supralicit\rile practicate uneori de minorit\]i pentru ob]inerea unor drepturi.Un mesaj similar, dar cu mai pu]in\ b\taie de cap, aduce Gender Trouble, al lui Judith Butler,tradus [i la noi în 2000; în plus, acesta are avantajul c\ dep\[e[te ([i explic\) disputele din primiiani de insurec]ie feminist\. Femeia eunuc a ap\rut în 1970, în plinul acestei insurec]ii, [i sespune c\ a f\cut mare vîlv\; c\ era citit\ pe ascuns [i aruncat\ în capul so]ilor asupritori 1 .Teribilismul c\r]ii este dublu orientat: o dat\ fa]\ de societate în general, care a reu[it s\ anihilezeenergia feminin\, s-o dreseze [i s-o modeleze dup\ necesit\]ile sale; [i fa]\ de feministele din categoriaAndrea Dworkin, care militau împotriva pornografiei, considerat\ o practic\ de înjosire a femeii. Dac\v\ aminti]i de Kathy Acker (Noua literatur\, num\rul 3), ve]i anticipa, probabil, c\ Germaine Greer sepreocup\ de eliberarea sexual\ a femeii prin recuperarea instinctualit\]ii pure, dincolo de toate cli[eelenum`rul 9...............................................................................................septembrie 2007........................................................................................noua literatur`