VASILE ARVINTE, Cu privire la elementele vechi germanice ... - alil.ro

3 ELEMENTELE VECHI GERMANICE AL LIMBII ROMÂNE 7-----_._._---------------şi-au pus amprenta şi În domeniul toponimiet sau antroponimiei dinzonele respective. In plus, aceste toponimice, precum şi ape<strong>la</strong>tivele deorigine veche germanică, se grupează pe teritorii re<strong>la</strong>tiv unitare, înjurul centrelor în care s-au aşezat noii veniţi. Este cazul cu împrumuturilede origine lonqobardă, gotică din Italia, francă, burgundă, goticădin Franţa sau Spania. Răspîndirea acestor împrumuturi poate fivăzută pe hărţile întocmite de E. Camillscheq în lucrarea sa RomanaGr-rman'ca 2 Nu <strong>la</strong> fel Sp nreztntă situat<strong>la</strong> cu presupusele elemente deorigine veche germanică ale românei. Este adevărat că tot Gamillscheg,adeptul părerii că în limba noastră ar exista un număr destul de ridicatde asemenea împrumuturi, a Încercat să arate, în lucrarea Dettumănische Sptticbat<strong>la</strong>s, în "Cahiers Sextil Puscariu" 1, fasc. 1, căeipITlentp1e <strong>vechi</strong> german' ce alcătu esc arii în jumătatea de sud a Ho-'mâniei. Teza sa se sprijină Însă numai pe repartitie teritorială a unuisingur cuvînt presupus <strong>vechi</strong> germanie, anume burtă, răspîndit înOltenia, Muntenia şi Dobrogea, alături de varianta bot ţ, cu derivatulborţos. Etimonul ar fi qot, bouttbi < berati "tragen", respectiv got.burttli)i şi bort(h)i. De <strong>la</strong> ultima formă, în sudul Munteniei ar firezultat o vartantă romanică '* bortiutn, devenită în română borţ, iardin 'burttlui, în partea de nord a acestei provincii, ar fi ies't burtă.Mai <strong>la</strong> nord de aria indicată, cuvintele respective româneşti sint folositeîn sens ironic. Dar şi in geografia lingvistică, proba cu un singurmartor nu este convingătoare. Pentru a putea susţine că jumătatea desud a României a cunoscut o influenţă veche germani că mai puternicădecit alte regiuni, ar trebui să găsim aici un mănunchi de linii deizoglosă ale unor presupuse elemente <strong>vechi</strong> <strong>germanice</strong> pe un teritoriudestul de bine conturat. Cercetînd Însă întregul material publicat alAilosului lingvistic român, nu am putut descoperi dovezi în acestsens Pe Iînrră aresta. pe baza tntormatitlor ;storice şi a"heoloqice, nuvedem de ce tocmai În această regiune ar urma' să ne aşteptăm <strong>la</strong> oinfluenţă veche germanică mai puternică. Mai curînd am putea să negindim <strong>la</strong> Transilvania, unde regatul gepid a dăinuit mai bine de osută de ani, într-o perioadă re<strong>la</strong>tiv liniştită, şi unde, într-adevăr, arheologiiîI constată pe purtătorii culturii gepide pînă În prima jumătatea secolului al VTI·lea', aşadar mult tirnn dună distrurrerea statului lorde către Ionqobarzi şi avari (566). In sfîrşit, admitind chiar că în anumitezone s-ar fi conturat unele arii lexicale in epoca convletuirii cugermanicii, acestea ar fi putul cu greu să se păstreze pînă astăzicompacte, ca în cele<strong>la</strong>lte ţări romanice, din pricina numeroaselor dep<strong>la</strong>săriale românilor după epoca miqraţiei popoarelor. Caracterul su-? Vezi E. Gamillscheq, Romania Gelmanica. Sprach- urui Siedtunqsqeschichteder Germanen aui âem Boden des alten Rirmerreichs, I-III, Ber lm-Leipziq,1934-1936.3 Vezi 1. Nestor. S<strong>la</strong>vii pc terit.oriul RP.R in lumina dpscopeririloJ arheologice,în "Studii şi cercetări de istorie veche", X, nr. 1, Bucureşti, 1959, p. 53.