REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj-Napoca

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEŞI MEDICINĂ VETERINARĂCLUJ-NAPOCAŞCOALA DOCTORALĂFACULTATEA DE AGRICULTURĂIng. CIOCOET V. MELANIA (OLTEAN)REZUMAT AL TEZEI DEDOCTORATCERCETÃRI DE BIOLOGIE, ECOLOGIE ŞICOMBATERE INTEGRATÃ ADĂUNĂTORILOR CASTANULUI COMESTIBIL,CURCULIO ELEPHAS GYLL ŞI CYDIASPLENDANA HBN.Cluj-Napoca2011Conducǎtor ştiinţificProf. dr. Perju Teodosie

Ing. OLTEAN MELANIATezǎ de doctoratREZUMATÎn condiţiile pedoclimatice ale depresiunii Baia Mare, caracterizatǎ printr-un climattemperat continental, cu influenţe subatlantice, cu o temperatură medie multianuală de 9,4° C,şi cu media multianuală a precipitaţiilor de 976 mm, castanul comestibil găseşte condiţiileprielnice de dezvoltare. Literatura de specialitate confirmă faptul că la Baia Mare se află limitanordică a speciei în Europa. Specie indigenă, la noi în ţară, castanul este întâlnit atât în starespontană, cât şi cultivat.Castanul comestibil (Castanea sativa Mill.), este o plantǎ vitală în unele regiuni alelumii unde are o importanţă alimentară şi industrială.Castanul comestibil este o plantă preţioasă, atât ca pom fructifer, cât şi ca specieforestieră. Importanţa acestei specii este conferitǎ de: valoarea alimentarǎ şi terapeuticǎ, devalorea idustialǎ, peisagisticǎ şi agroepedologicǎ (valorifică terenurile în pantă mai sărace,improprii altor culturi).DĂUNĂTORII ORGANELOR DE FRUCTIFICAREProducţia culturilor de castan, poate fi afectată în mare măsură, atât din punct de vederecantitativ cât şi calitativ, de atacul diferitelor specii de animale dăunătoare. Complexulspeciilor de dǎunǎtori care atacǎ castanul este foarte diversificat, adesea aceştia fiindspecializaţi pe anumite organe vegetative sau generative ale castanului (Boguleanu, 1994;.1979; Georgescu şi colab., 1994; Harapin şi colab., 2000; Mátyás, 1963, 1965; Perju şi colab.,2001; Szemes şi colab., 1999; Teodoresci şi colab., 2003; Vázquez şi colab., 1990).În condiţiile ecologice ale Depresiunii Baia Mare, cele mai impotante specii caredǎuneazǎ fructele de castan comestibil sunt gǎrgǎritǎ castanelor şi viermele castanelor.Gărgăriţa Curculio elepfas Gyll. are corpul de 6-10,5 mm lungime, de culoare brunădeschis.Larva este de tip curculionid, la completa dezvoltare are corpul de 12-15 mm lungime,de culoare gălbuie, iar capsula cefalică şi plăcile toracice de culoare roşcată.Insecta prezintă o generţie pe an. Iernează în stadiul de larvă în sol, într-o camerăpupală. În primăvară prin aprilie-mai, larvele se transformă în pupe, iar după 8-10 zile, aparinsectele adulte.. Depunerea ouălor are loc în cursul lunilor iulie-august când femelele depunouăle în fructele tinere de castan sau de alun. Încubaţia durează până la 8 zile. Larvele sehrănesc cu conţinutul fructelor. Într-un fruct în mod obişnuit se dezvoltă o singură larvă.Fructele atacate cad. La părăsirea fructelor larvele rod orificii vizibile în pereţii acestora şi223

Ing. OLTEAN MELANIATezǎ de doctorat‣ Comportarea sortimentului bilogic la atacul produs de Curculio elaphas Gyll.şiCydia splandana Hbn.‣ Stabilirea eficacitǎtii biologice a diferitelor metode de combatere a dǎunǎtorilorcastanului comestibil.‣ Elaborarea unei strategii de combatere integratǎ a dǎunǎtorilor castanuluicomestibilMATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE UTILIZATE► Monitorizarea entomofaunei existentǎ în zona Şomcuta Mare.Pentru colectarea materialului biologic au fost utilizate următoarele metode:♦ colectarea manualǎ a speciilor;♦ scuturarea plantelor-gazdă (castanilor) pe prelate;♦ colectarea directă a speciilor de pe arborii de castan;♦ colectarea entomofaunei cu ajutorul fileului entomologic;♦ folosirea capcanelor cu feromoni sintetici şi a capcanelor colorate;♦ Controlul vizual al habitatului.Materialul biologic a fost transportat în laborator, unde a fost supus investigaţiilornecesare de identificare.► Studierea morfologiei externe a gǎrgǎriţei castanului, Curculio elaphas Gyll. şia viermelui castanelor, Cydia splendana. Hbn.Pentru speciile: Curculio elephas Gyll, Laspeyresia splendana Hübner, cercetările demorfologie externǎ sau efectuat pe material biologic proaspăt recoltat şi examinat la lupabinocular în laborator.La larve s-au determinat aspecte dimensionale ale corpului, culoarea, forma corpului,dezvoltarea capsulei cefalice şi aparatului bucal, poziţia capsulei cefalice faţă de axa corpului,dezvoltarea toracelui şi picioarelor toracice, dezvoltarea abdomenului şi a picioarelorabdominale,► Studierea bioecologiei gǎrgǎriţei castanului, Curculio elaphas Gyll. şi aviermelui castanelor, Cydia splendana. Hbn.Cercetările de bioecologie au fost efectuate între anii 2008 – 2009, într-un căstăniş de 5ha, din localitatea Şomcuta Mare, prin tehnica observării şi colectării materialului biologic.Pentru semnalarea apariţiei fiecǎrui stadiu de dezvoltare s-au utilizat diferite metode dedepistare a ale acestuia.225

Ing. OLTEAN MELANIATezǎ de doctorat‣ :Controlul vizual al plantaţiei şi al organelor atacate;‣ Colectarea adulţilor cu fileul entomologic;‣ Captarea adulţilor cu ajutorul panourilor colorate (capcane optice);‣ Captarea adulţilor cu ajutorul capcanei luminoase;‣ Captarea adulţilor cu ajutorul brâielor capcanǎ sau a inelelor cu clei;‣ Captarea adulţilor în capcanele cu momeli feromonale sintetice nespecifice.Pentru determinarea stadiului hibernant, toamna în lunile septembrie-octombrie s-aucolectat fructe de castan comestibil infestate care au fost depozitate în cuşti de creştere încondiţii naturale şi au fost ţinute până în primăvară în livadă.S-a urmărit apariţia adulţilor, curba de zbor, împerecherea, ponta, larva, pupa şi adultul.Pentru Cydia splendana Hbn. şi Tischeria eckebladella Bjerk. am utilizat feromoni desinteză, cu ajutorul cărora am putut urmări curba de zbor. Întrucât Institutul de Cercetări înChimie ,, Raluca Ripan” Cluj Napoca nu produce feromoni specifici pentru dăunătorii fructelorcastanului comestibil, am utilizat capcane AtraPOM, AtraBLANC, AtraFUN. Capcanele cumomeli feromonale au fost ansamblate în plantaţia de castan începând cu luna iunie pînă încitirile făcîndu-se până în luna septembrie. Observaţiile privind dinamica populaţiilor s-a făcutde 2 ori pe săptămână, prin înregistrarea numărului de capturiLa controlul vizual al plantaţiei s-a determinat momentul apariţiei diferitelor stadii dedezvoltarea ale dăunătorului şi organele atacate, pe câte 50 de pomi o dată pe săptămână..Pentru ecologia speciilor au fost utilizate datele meteorologice din resursaagrometeorologică a Unităţii Fitosanitare Maramureş obţinute prin sistemul AgroExpert.Acestea în concordanţă cu datele despre biologia insectelor obţinute în condiţii de câmp şilaborator, au fost folosite pentru întocmirea curbelor de zbor şi stabilirea parametrilor termici şihidrici.► Studierea modului de dǎunare şi a pagubelor produse de Curculio elaphasGyll., Cydia splendana Hbn. şi Tischeria eckebladella Bjerk.Prin observaţiile fǎcute în cǎstǎniş pe tot parcursul perioadei de vegetaţie, precum şi larecoltarea fructelor, s-a urmǎrit simtomatologia atacului şi parametrii de evaluare ai acestuia.Atacul de agenţi dăunători este reprezentat valoric prin frecvenţă (F %), intensitate (I %) şigrad de atac ( GA %).Frecvenţa atacului reprezintă raportul dintre numărul de plante sau organe ale planteiatacate (n) şi numărul total (N) de plante sau organe observate.Intensitatea atacului este valoarea relativă prin care este dat gradul de acoperire sau deextindere a atacului pe plantă, raportând suprafaţa atacată la suprafaţa total observată.226

Ing. OLTEAN MELANIATezǎ de doctorat► Comportarea sortimentului bilogic la atacul produs de Curculio elaphas Gyll.şiCydia splendana Hbn.Pentru a putea estima gradul atacului la fructe în cazul celor două insecte, observaţiiles-au efectuat începând cu a doua decadă a lunii septembrie şi continuând în luna octombriepână la terminarea recoltatului fructelor de castan.Fructele au fost colectate şi examinate în detaliu.Pentru aceasta am efectuat observaţii în două variante comparative.‣ Varianta 1, conţine observaţiile efectuate asupra biotipurilor şi soiurilor de castan dinmediul natural de la Baia Mare. În aceastǎ variantǎ au fost studiate 11 biotipuricultivate pe o suprafaţa de 5 ha.‣ Varianta 2, conţine observaţiile efectuate pe biotipurile de castan din fondul forestierde la Tǎuţii Mǎgherǎuş. În aceastǎ variantǎ au fost studiate 4 biotipuri.‣ Varianta 3, în care s-a urmǎrit frecvenţa atacului la castanii seculari din 5 locaţii:Şomcuta Mare (biotipul Şomcuta Mare 5), Berchez (biotipul Comune de Berchez),Baia Mare (biotipul Baia Mare 6), Baia Sprie (biotipul Baia Sprie 1) şi Tǎuţii de Sus(biotipul Tǎuţi).► Stabilirea eficacitǎtii biologice a diferitelor metode de combatere adǎunǎtorilor castanului comestibil.În perioada 2008-2010, în vederea elaborǎrii tezei de doctorat, unul dintre obiectiveleurmǎrite a fost testarea diferitelor metode care pot sǎ fie utilizate în prevenirea şi combatereacelor douǎ specii luate în studiu: Curculio elephas Gyll., şi Cydia splendana Hbn..În vederea realizǎrii acestui obiectiv au fost utilizate diferite metode de prevenire şi decombatere, atât metode alternative cât şi metoda chimicǎ de combatere.Metodele de lucru utilizate au fost urmǎtoarele:‣ Folosirea brâielor capcanǎ din carton gofrat;‣ Folosirea inelelor de clei;‣ Utilizarea capcanelor Barber în monitorizarea entomofaunei utile;‣ Studierea comportǎrii biotipurilor de castan la atacul dǎunǎtorilir;‣ Testarea unei game de insecticide.Brâiele-capcanăAcestea sunt adăposturi artificiale, aplicate pe tulpinile castanilor, oferind dăunătorilorposibilităţi de refugiu. Ele au fost confecţionate din carton ondulat şi amplasate pe trunchiulcastanilor în prima decadǎ a lunii iulie, perioadǎ în care işi fac apariţia adulţii de Curculio227

Ing. OLTEAN MELANIATezǎ de doctoratelephas Gyll. Brâiele au fost controlate periodic pentru evaluarea densitǎţii populaţiei, precumşi verificarea eficacitǎţii acestei metode în diminuarea populaţiei prin distrugere capturilorrealizate.Inelele (brâiele) cu clei.Acestea sunt benzi de hârtie impermeabilă, pe care se întinde un strat de clei nesicativ,aplicate pe trunchiurile castanilor sau a arborilor forestieri din familia Quercineae, pentruprinderea adulţilor de Curculio elephas Gyll Această lucrare reduce de asemenea, şi populaţiaspeciilor de Geometridae, precum şi larvele ale multor specii de defoliatori.care se deplaseazăde la un arbore la altul pentru căutarea hranei.Capcanele BarberÎn reglarea nivelului populaţional al speciilor monitorizate, o importanţǎ deosebitǎ oprezintǎ entomofauna utilǎ, mai ales complexul pradǎtorilor naturali. În ecosistemeleforestiere, aceastǎ entomofaunǎ utilǎ este alcǎtuitǎ în principal din coleoptere, mai ales speciiaparţinǎtoare familiei Carabidae.Metoda de bază utilizată pentru colectarea acestei entomofaune utile, a fost metodacapcanelor de sol tip Barber, prin intermediul căreia s–au colectat coleopterele epigee care îşidesfăşoară activitatea la suprafaţa solului sau în stratul superficial al lui.O capcană de insecte constă în: îngroparea în pământ la nivelul litierei a unui recipientde mărimea unui borcan de 800 de g în care se pune o nadă, care poate fi compusă din gem defructe, apă cu zahăr (nadă care am folosit-o şi eu), miere etc. pentru a atrage insectele, iar ladouă-trei zile se recoltează captura şi se reîmprospătează nada.Materialul colectat a fost adus în laborator unde au fost retinute doar speciile decoleoptere, respectiv carabide, care au fost identificate şi inventariate.Identificarea speciilor s-a efectuat la UBB Cluj-Napoca, catedra de nevertebrate, de cǎtred-l prof. Dr. Teodor Lucian.► Testarea unei game de insecticideÎn vederea combaterii celor douǎ specii de dǎunǎtori, în perioada de studiu s-au testatdiferite pesticide în vederea avaluarii efcicacitǎţii biologice a acestora.Produsele testate au fost aplicate atât în perioada de activitate a dǎunǎtorilor, prinaplicarea de tratamente pe vegetaţie, cât şi pentru combaterea rezervei biologice hibernante,prin aplicarea de tratamente chimice la sol, inainte de pǎrǎsirea locurilor de hibernare de cǎtreadulţi.Pentru combaterea stadiului hibernat s-au efectuat tratamente la sol cu: Dozamet 90PP,Basamid granule (2), Sinoratox 5G şi Nemasol (TM) 510, iar pe vegetaţie s-au aplicat 2228

Ing. OLTEAN MELANIATezǎ de doctorattratamente cu: Sinoratox 35 CE, Admiral 10 EC, Mospilan 20 SG, Actara 25 WG, Calypso 480SC şi Reldan 40 CE.REZULTATE OBŢINUTEMONITORIZAREA ENTOMOFAUNEI EXISTENTǍ ÎN ZONA ŞOMCUTA MARE.În activitatea de cercetare, în ceea ce priveşte bioecologia unei specii (inclusiv aspaciilor fitofage), se impune o cunoaştere cât mai exactǎ a ecosistemului luat în studiu, maiales a componentelor biotice. Se cunoaşte cǎ între acestea se stabilesc o serie de interelaţii (deo mare importanţǎ fiind strucura verigilor trofice) care au implicaţii în dinamica populaţionalǎa speciilor luate în studiu.► Rezultatele obţinute prin metoda scuturării.În urma scuturării pe prelată entomofauna colectată a fost determinată în condiţii delaborator, identificându-se specii care sistematic au aparţinul ordinelor: Orthoptera,Homoptera, Heteroptera, Coleoptera, Lepidoptera şi BlattodeaDin materialul colectat, s-au identificat 17 specii de insecte, aparţinând la 11 familii.Cele mai multe insecte colectate aparţin ordinului Coleoptera (32 de exemplare), urmate deordinul Heteroptera (cu 17 exemplare) şi ordinul Orthoptera (cu 14 exemplare).► Rezultatele obţinute prin control vizualSpeciile care atacǎ organele subterane semnalate în zonǎ, sistematic aparţinîncrengǎturilor Arthropoda (clasa Insecta) şi Vertebrata (clasa Mammalia).Speciile semnalate în zonǎ, care atacǎ organele subterane, sistematic aparţinîncrengǎturilor Arthropoda (clasa Insecta) şi Vertebrata (clasa Mammalia).● Din clasa Insecta s-au identificat: Melolontha melolontha Linné, Gryllotalpagryllotalpa L., Agriotes spp.● Din clasa Mammalia s-au identificat: Microtus arvalis Pall., Arvicola terrestris L..,Apodemus sylvaticus L.., Rattus norvegicus Berk. şi Eliomys quercinus Linnaeus Glis glis L.Pe organele supraterestre ale plantelor din flora zonalǎ s-au identificat specii caresistematic aparţin în principal claselor: Insecta, Arachnida şi Aves. Aproape în totalitate acestespecii au un regim alimentar fitofag, încadrându-se astfel în categoria speciilor dǎunǎtoare.● Clasa ARACHNIDA: Tetranychus urticae Koch., Panonychus ulmi Kokh.., Bryobriarubriculosus Scheut.● Clasa INSECTA: Sciaphobus squalidus Gyll., Curculio elephas Gyll., Xileborusdispar, Cerambix cerdo L., Ruguloscolytus rugulosus, Tischeria eckebladella Bjerkander,229

Ing. OLTEAN MELANIATezǎ de doctoratOperopthera brumata L., Hibernia defoliaria Cl., Aporia crataegi L, Euproctis chrysorrhoeaL., Lymantria dispar L., Orgya antiqua L., Malacosoma neustria L., Cydia splendanaHübner., Cossus cossus L., Zeuzera pyrina L.► Rezultatele obţinute cu ajutorul diferitelor capcaneEntomofauna capturată cu ajutorul capcanelor cu feromoni, a panourilor colorate şi cucapcanele alimentare face parte din 7 ordine: Mecoptera, Lepidoptera, Diptera, Hymenoptera,Coleoptera, Orthoptera, Heteroptera (specia dominantǎ este Panorpa communis, ordinulMecoptera).REZULTATE PRIVIND MORFOLOGIA EXTERNÃ A SPECIILORCURCULIO ELAPHAS Gyll. ŞI CYDIA SPLENDANA. HbnPentru identificarea speciilor se apeleazǎ la elementele de morfologie externǎ aletuturor stadiilor de dezvoltare (ou, larvǎ, pupǎ şi adult).În acest sens, pe perioada de pregǎtire a doctoratului am procedat şi la studiereamorfologiei externe a celor douǎ specii care atacǎ frecvent fructele de castan.► Morfologia externã a speciei Curculio elaphas Gyll.Adultul este o gărgăriţă cu lungimea corpului cuprinsǎ între 6-10,5 mm lungime, deculoare brună deschis.Rostrul este lung, curbat, subţire şi de culoare roşcatǎ. Lungimea rostrului constituie uncriteriu de dimorfism sexual. Astfel, la mascul rostul are jumătate din lungimea corpului, iar lafemelă este ceva mai lung decât lungimea corpului.Antenele sunt lungi şi subţiri, alcǎtuite din 12 articule. Scapul este articulul cel maidezvoltat al antenei. Partea distalǎ a articulelor din flagel este uşor dilatatǎ. Forma anteneloreste geniculatǎ şi mǎciucatǎ. Mǎciuca este alcǎtuitǎ din ultimile 4 articule. Antenele suntînserate în prima treime de la baza rostului, pe partea dorsalǎ a acestuia.Pronotul este mai lat decât lung, cu o pubescenţa bine dezvoltatǎ.Scutelul este îngust şi rotunjit posterior, cu câte o mică adâncitură alungită pe fiecarelatură.Elitrele au marginile laterale paralele doar până în treimea superioară, apoi elitrele seîngustează treptat. Elitrele sunt acoperite uniform cu solzi alb-gălbui şi pete de solzi galben –maronii.Larvǎ de ultimǎ vârstǎ are lungimea corpului cuprinsǎ între 10-12 mm. Corpul estecurbat spre partea ventrală, de culoare galbenă. Capul este de culoare maroniu-roşcat, rotunjor,230

Ing. OLTEAN MELANIATezǎ de doctoratcu mandibule negre şi cu liniile suturale evidente. Mandibula este de culoare neagră, prevăzutăîn faţă cu doi dinţi, iar în partea exterioară are 2 perişori.Segmentele corpului sunt prevăzute fiecare cu perişori, iar ultimul, prezintăprotuberanţe aranjate în formă de cruce în jurul anusului şi este prevăzut cu 6 perişori.► Morfologia externã a speciei Cydia splendana HübnerAdultul este un fluture cu anvergura aripilor de 17-22 mm. În cadrul populaţiei deviermele castanelor, existǎ o oarecare variabilitate în ceea ce priveşte coloritul aripilor. Seîntâlnesc exemplare care au culoarea gri-maroniu albicios, precum şi exemplare a cǎror culoareeste maroniu-închis. Aripa anterioarǎ prezintă ornamentaţii de culoare uşor galben-ocru, avândun aspect de pudrare cu ,,făină”. La extremitatea apicală a aripilor anterioare se disting douăbenzi argintii, cu câte 5 linii negre. Pe marginea costală se întâlnesc pete în formă de virgulă.Larva este o omidă, care la completa dezvoltare are o lungime a corpului de 12-16 mm.La eclozare, larva este de o culoare alb-lăptoasă, cu capsula cefalică de o culoare galbenăoranj,urmând ca apoi colorile sa sufere mici modificǎri, în funcţie de vârsta larvarǎ.Începând cu vârsta a doua, primul segment toracic primeşte o culoare brună. Pronotuleste mai deschis la culoare, uşor sclerificat.Abdomenul este de culoare verde-gri sau alb-gălbui, uneori nuanţat cu gri-mov pepartea posterioară.Placa anală este uşor sclerotică, de culoare alb-gălbuie, uşor pătată cu maro şi setermină cu un pieptene anal.REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND BIOLOGIA ŞI ECOLOGIA SPECIILORCURCULIO ELAPHAS Gyll. ŞI CYDIA SPLENDANA. HbnCunoaşterea ciclului biologic al unei specii, precum şi a locurilor de hibernare, prezintăo importanţă practică deosebită, multe măsuri de combatere (mai ales a celor ecologice) seaplică în funcţie de aceste două aspecte.► Bioecologia gãrgãriţei castanului Curculio elaphas Gyll.Specia preferă regiunile mai calde unde trăieşte pe castanul comestibil (Castanea sativaMill.), dar şi pe specii de stejar (Quercus spp.) dintre care cel mai des este întâlnită pe Quercusrobur L., şi Quercus petraea Matt.(Dieckmann, 1988). Aceste condiţii sunt întâlnite înDepresiunea Baia Mare, afectând într-un procent semnificativ fructele de castan comestibil înfiecare an.Cercetările privind biologia speciei Curculio elephas Gyll. sau desfăşurat în perioadaanilor 2008-2009, în căstănişurile din Şomcuta Mare.231

Ing. OLTEAN MELANIATezǎ de doctorat● Ciclul biologic al speciei Curculio elephas Gyll. în anul 2008În anul 2008, primele pupe au fost semnalate la data de 23 iulie, iar ultimile pupe ladata de 4 august.Primii adulţi au fost observaţi începând cu data 6 august, când temperatura media azilei a fost de 21,2°C şi o umiditatea medie a aerului de 84%.Adulţii zboară şi se hrănesc cu frunzele şi fructele acestora şi încep activitatea dedepunere a pontei în fructele formate. Maximum curbei de apariţie a adulţilor are loc laaproximativ 2 sǎptǎmâni de la declanşarea zborului.Prezenţa adulţilor în plantaţie se eşaloneazǎ pe o perioadă de aproximativ 3 luni,perioadǎ în care temperaturile medii zilnice, sunt cuprinse între 12-18°C, ultimii adulţiîntâlnindu-se pe castani la data de 30 octombrie.După o perioadă de hrănire de aproximativ 5-8 zile, se maturează sexual şi începeîmperecherea şi apoi depunerea pontei. În anul 2008, perioada de ovipoziţie s-a eşalonat peintervalul 14-27 august. Perioada de incubaţie durează 5-10 zile.În condiţiile climatice din zona monitorizatǎ, primele larve au fost semnalate la 11 zilede la depunerea pontei. Astfel, primele larve au fost semnalate în fructele la data de 25 august.Larva trăieşte în interiorul fructului, unde se hrănesc cu conţinutul acestora, iardezvoltarea larvară durează 4-6 săptămâni. La completa dezvoltare, larvele părăsesc fructeleprintr-un orificiu ros în peretele acestora. Larvele ies din fructele de castan comestibil înperioada septembrie- noiembrie şi coboară în sol până la 60 cm adâncime, unde hibernează.● Ciclul biologic al speciei Curculio elephas Gyll. în anul 2009În anul 2009, împuparea larvelor hibernante s-a declanşat la data de 21 iulie. Pupele aufost semnalate pânǎ la data de 9 august.Data la care s-a semnalat apariţia insectei a fost în 9 august (la momentul realizării uneitemperaturi medii zilnice de 20,8°C şi o umiditate relativă medie a aerului de 70%.), cu treizile mai târziu faţă de anul anterior, ca urmare a temperaturilor medii zilnice mai ridicate dinacest interval de timp şi precipitaţii scăzute. Maximul curbei de aparitie a adulţilor hibernanţis-a înregistrat în intervalul 17-27 august. Ultimii adulţi au fost captaţi la data de 2 noiembrie.Primele ouǎ le-am semnalat la data de 17 august. În fructele infestate, primele larve aufost semnalate la data de 30 august. Primele larve active, larve care au început pǎrǎsireafructelor atacate în vederea retragerii în sol, au fost observate în data de 20 septembrie şi s-a232

Ing. OLTEAN MELANIATezǎ de doctorateşalonat până la sfârşitul lunii octombrie când, întreaga populaţie de larve s-a retras în solpentru diapauza hiemală.► Bioecologia viermelui castanului Cydia splendana Hủb.Viermele castanelor este o specie monovoltinǎ, prezentând o singurǎ gneraţie pe an.Insecta iernează ca larvă matură în stratul superficial al solului (la o adâncime medie de 5-6cm). Perioada de diapauză hiemală este îndelungată, larva retrǎgându-se pentru diapauzǎ lasfârşitul lunii octombrie – început de noiembrie, şi dureazǎ pǎnǎ în vara anului urmǎtor (pânǎîn luna august ), când începe împuparea larvelor.● Ciclul biologic al speciei Cydia splendana Hủbner în anul 2008Transformarea larvelor hibernante în pupe are loc începând cu luna iulie. Durata deîmpupare a larvei este de 20-30 de zile, în funcţie temperatura medie.În anul 2008, primul zbor al fluturilor a fost înregistrat în data de 15 august şi s-aeşalonat până în ultima decadǎ a lunii septembrie. Ultimile capturi au fost realizate la data de27 septembrie.Depunerea pontei a început la data de 20 august, la 5 zile dupǎ apariţia adulţilor.Incubaţia dureazǎ 9-12 zile, dupǎ care larva pǎtrunde în interiorul fructelor.În acest an primele larve au fost semnalate la data de 29 august. La completadezvoltare, larvele fac o perforaţie în peretele fructului, pe unde ies afară pentru a se retrage însol, unde vor intra în diapauza hiemală. Durata stadiului larvar durează 30-40 de zile.Primele larve care se retrag pentru diapauzǎ s-au semnalat la data de 28 septembrie.Ieşirea larvelor din fructe s-a făcut eşalonat, pînă în lunile octombrie- noiembrie.● Ciclul biologic al speciei Cydia splendana Hủbner în anul 2009În anul 2009, apariţia primilor fluturi în livadă au fost observaţi în data de 11 august2009. Declanşarea zborului adulţilor coincide cu faza fenologică de creştere a fuctelor, cândacestea au un diamentru de 2-3 cm.În urma observaţiilor efectuate în teren, s-a constatat prezenţa ouălor pe parteainferioară a frunzelor începând cu data de 16 august 2009.Primele larve au eclozat după o perioadă de eclozare de 10-12 zile de la depunereaouălor. Larvele au apǎrut la data de 28 august., dupǎ care s-a semnalat atacul asupra fructelor.La completa dezvoltare, larvele parǎsesc fructul pentru a se retrage în sol, unde vorintra în diapauza hiemală.233

Ing. OLTEAN MELANIATezǎ de doctoratPrimele larve ieşite din fruct au fost observate în data de 30 septembrie 2009. La fel caşi în anul trecut ieşirea larvelor din fructe s-a făcut eşalonat, pînă în lunile octombrienoiembrie.MODUL DE DǍUNARE AL SPECIILOR:CURCULIO ELAPHAS GYLL., ŞI CYDIA SPLENDANA HB.Dăunările produse plantelor au aspect diferit, fiind cauzate de către dăunători, fie întimpul hrănirii, fie în`perioada înmulţirii sau a altor activităţi desfăşurate de către ei.► Modul de dǎunare al speciei Curculio elaphas Gyll.Gărgăriţele hibernante, în perioada preovipozitară se hrănesc cu mugurii florali şifoliari, precum şi cu mugurii verzi în formare, pepunând oul pe involucru.Larvele se hrănesc cu conţinutul fructelor. Întreg conţinutul lor este transformat într-omasă de resturi şi excremente. La părăsirea fructelor larvele rod orificii vizibile în pereţiiacestora. Fructele atacate cad. Produce pagube importante la fructele de castan comestibil,stejar şi alun, în cazul unei infestări puternice.În urma analizelor efectuate s-a constatat că atacul s-a încadrat în limitele de atac slabspre mijlociu cu un procent de 3-5 % fructe atacate.► Modul de dǎunare al speciei Cydia splendana Hb.Daunele sunt provocate de larve şi nu de adulţi. Larvele rod o perforaţie circulară, deobicei la baza fructului şi se hrănesc cu mezocarpul acestuia.Fructele dăunate se recunosc,întru-cât prezintă o uşoară depresiune în zona dăunată. Viermele castanelor consumǎ parţialinteriorul fructului, pe care-l transformǎ într-o masǎ fǎinoasǎ amestecatǎ cu extremente, pecând gǎrgǎruţa castanului afecteazǎ întreg conţinutul fructului.Larvele complet dezvoltate parǎsesc fructele atacate. După părăsirea fructului, acestaprezintă lateral un orificiu circular de 1,5 mm în diametru, astupat parţial de fire mătăsoase.În urma analizării fructelor atacte de specia Cydia splendana Hb., gradul atacului înanul 2008 a fost de 5%, iar în anul 2009, de 7%.REZULTATELE OBŢINUTE PRIVIND COMPORTAREA SOIURILOR DECASTAN LA ATACUL PRODUS DECYDIA SPLENDANA HBN. ŞI CURCULIO ELEPHAS GYLL.Pentru a putea estima gradul atacului la fructe în cazul celor două insecte, observaţiiles-au efectuat începând cu a doua decadă a lunii septembrie şi continuând în luna octombriepână la terminarea recoltatului fructelor de castan.234

Ing. OLTEAN MELANIATezǎ de doctorat► Comportarea soiurilor de castan la atacul produs de Curculio elephas Gyll.În urma observaţiilor efectuate în prima variantǎ, am constatat cǎ faţă de ataculgărgăriţei castanelor, biotipurile se comportă diferit● În anul 2008, frecvenţa atacului a fost cuprinsǎ între 1% (biotipurile: Iza, biotipul 4,biotipul 13, biotipul 14 şi biotipul 18) şi 20% (biotipul 9);● În anul 2009 frecvenţa atacului a fost cuprinsǎ între 1% (biotipurile: Iza, biotipul 4,biotipul 12, biotipul 13, biotipul 14 şi biotipul 18) şi 20% (biotipul 2);● În anul 2010 frecvenţa atacului a fost cuprinsǎ între 1% (biotipurile: Iza, biotipul 4,biotipul 12, biotipul 13, biotipul 14 şi biotipul 18) şi 23% (biotipul 9);Din observaţiile efectuate pe parcursul celor 3 ani, reiese cǎ cel mai puţin afectate suntbiotipurile: 1, 3, 4, 12, 13, 14, 18 şi 19; mijlociu afectate biotipurile: 2 şi 6; foarte puternicafectate exemplarele din biotipul 9.► Comportarea soiurilor de castan la atacul produs de Cydia splendana Hbn.● În anul 2008 frecvenţa atacului a fost cuprinsǎ între: 1% (Mara, Iza, biotipul 4,biotipul 12, biotipul 13, biotipul 14, biotipul 18 şi biotipul 19) şi 8% (biotipul 9);● În anul 2009 frecvenţa atacului a fost cuprinsǎ între: 1% (Iza, biotipul 4, biotipul 12,biotipul 13, biotipul 14, biotipul 18 şi biotipul 19) şi 10% (biotipul 6); iar● În 2010 frecvenţa atacului a fost cuprinsǎ între: 1% (Iza, biotipul 4, biotipul 12,biotipul 13, biotipul 14, biotipul 18 şi biotipul 19) şi 9% (biotipul 6 şi biotipul 9).Din datele prezentate rezultǎ cǎ biotipul 9 este cel mai atacat, atât de gǎrgǎriţacastanelor, cât şi de viermele castanelor.► Comportarea soiurilor locale de castan la atacul produs de Cydia splendanaHbn. şi Curculio elephas Gyll.Pentru realizarea acestui obiectiv, observaţiile care s-au efectuat pe parcursul celor treiani de studiu în 5 localităţi diferite pentru a putea examina toate soiurile locale: Baia Mare,Tăuţii de Sus, Şomcuta Mare, Berchez şi Baia Sprie● În anul 2008, frecvenţa cea mai ridicatǎ a atacului produs de cele douǎ specii luate înstudiu, s-a semnalat la Şomcuta Mare, unde 21,4% din fructe au fost atacate. Gǎrgǎriţaacastanelor a afectat 14,6% fiind şi biotipul cel mai puternic atacat dintre cele 5 biotipuri luateîn studiu, iar viermele castanelor a atacati 6,8%. La biotipul Comune de Berchez, frecvenţaatacului a fost de 8,2% la gǎrgǎriţǎ şi de 3,2% la viermele castanelor. Biotipul Baia Mare 6, aprezentat cea mai scǎzutǎ frecvenţa a atacului produs de fiecare dǎunǎtor în parte. Astfel,frecvenţa fructelor atace de cǎtre gǎrgǎriţa a fost de 4%, iar viermele castanelor a atacat235

Ing. OLTEAN MELANIATezǎ de doctoratfructele într-o proporţie de 3%. La biotipul Baia Sprie 1, atacul produs de atre gǎrgǎriţǎ a fostde 9,4%, iar de viermele castanelor de 7,8%. La biotipul Tǎuţi, fructele atacate au fost înproporţie de 11,2% la Curculio elephas şi de 7% la Cydia splandana.● În anul 2009, frecvenţa medie a atacului produs de cǎtre gǎrgǎriţa castanului a fostcuprinsǎ între 3% (la biotipul Comune de Berchez) şi 9,6% (la biotipul Baia Sprie 1).Frecvenţa cea mai ridicatǎ semnalatǎ la o probǎ de analizǎ a fost de 13%, semnalatǎ la biotipulTǎuţi.Viermele castanelor, în anul 2009 a atacat fructele într-o proporţie de 1% (la biotipul deBerchez) şi 7,4% (la biotipul Baia Sprie 1). Dacǎ ne raportǎm la frecvenţa ceea mai ridicatǎsemnalatǎ la o probǎ de analizǎ, aceasta a fost de 8%, întǎlnitǎ la biotipul de Baia Sprie 1.● Anul 2010 a fost anul cu cea mai scǎzutǎ frecvenţǎ a atacului produs de cele douǎspecii luate în studiu. Astfel, la gǎrgǎriţa castanelor, a oscilat între 2,4% (la biotipul Comunede Berchez) şi 6,8%.(la biotipul Baia Sprie 1). La aceasta specie, frecvenţa cea mai ridicatǎsemnalatǎ la o probǎ a fost de 10%, întâlnitǎ la biotipul Şomcuta Mare 5.Viermele castanelor a afectat fructele într-o proporţie cuprinsǎ între 0,8% (la biotipulBaia Mare 6) şi 4,6% (la biotipurile Baia Sprie1 şi Tǎuţi). La aceasta specie, frecvenţa cea mairidicatǎ semnalatǎ la o probǎ a fost de 9%, întâlnitǎ la biotipul Tǎuţi.Din datele prezentate se poate constata cǎ biotipurile de castan au un comportamentdiferit în ceea ce priveşte atacul produs de cele douǎ specii. Se detaşeazǎ biotipul Baia Mare 6şi Comune de Berchez, biotipuri care s-ar putea sǎ fie utilizate ca material genetic iniţial înactivitatea de ameliorare a castanului comestibil.STABILIREA EFICACITǍTII BIOLOGICE A DIFERITELOR METODE DECOMBATERE A DǍUNǍTORILOR CASTANULUI COMESTIBILÎn perioada 2008-2010, în vederea elaborǎrii tezei de doctorat, unul dintre obiectiveleurmǎrite a fost testarea diferitelor metode care pot sǎ fie utilizate în prevenirea şi combatereacelor douǎ specii luate în studiu: Curculio elephas Gyl. şi Cydia splendana Hbn.În vederea realizǎrii acestui obiectiv au fost utilizate diferite metode de prevenire şi decombatere, atât metode alternative (mǎsuri agrofitotehnice şi mecanice) cât şi metoda chimicǎde combatere.► Rezultatele aplicǎrii metodelor fizice combatereÎn cazul viermelui castanelor Cydia splendana Hbn., lupta contra dăunătorului constă înrecoltarea şi distrugerea fructelor atacate.236

Ing. OLTEAN MELANIATezǎ de doctoratO metodă eficientă este umecatarea fructelor (scufundarea în apă), înainte de a fiîntrebuinţate ca material semincer. Prin această metodă, larvele din interiorul fructului aflate îndiferite stadii de dezvoltare mor în timp de 6-9 zile.Lupta în cazul insectei gărgăriţa castanelor Curculio elephas Gyll., constă în recoltareaşi distrugerea fructelor atacate ca şi în cazul viermelui castanelor.► Rezultatele obţinute prin aplicarea metodelor mecanice de combatere agărgăriţei castanului Curculio elephas Gyll.Metodele mecanice de combatere a dăunătorului constau în colectarea directă aadulţilor şi a larvelor sau izolarea lor prin diferite mijloace. Din rândul acestora se practică:captarea insectelor, omizitul, aplicarea brâielor capcană ori a inelelor cu clei, scuturatulcastanilor, etc.● Eficacitatea utilizării brâielor-capcană în combaterea gărgăriţei castanelorPentru captarea adulţilor s-a folosit carton ondulat, de lăţimea de 15-20 cm, care a fostmontat pe trunchiul pomului la înălţimea de 40-80 cm.Pe perioada celor trei ani experimentali s-au realizat urmǎtoarele capturi:‣ în anul 2008 s-au capturat 77 de adulţi,‣ în anul 2009 s-au capturat 98 de adulţi,‣ în anul 2010 un total de 72 de adulţi.Numǎrul capturilor realizate în cei 3 ani sunt apropiate, ceea ce denotǎ faptul cǎpopulaţia dǎunǎtorului este reletiv constantǎ în zonǎ.În urma observaţiilor efectuate am constatat cǎ aplicarea acestei metode de combaterepoate sǎ reducǎ considerabil frecvenţa fructelor atacate. În varianta martor, frecvenţa atacului afost cuprinsǎ între 16% şi 21%, pe când în variantele experimentale, acest parametru a avutvalori cuprinse între 5% şi 7%. Aplicarea brâielor capcanǎ a redus frecvenţa atacului cu 59% înanul 2008, cu 69% în anul 2009, iar în anul 2010 cu 67%. Este de menţionat faptul cǎ aceastǎmetodǎ are utilizare limitatǎ datoritǎ dificultǎţii aplicǎrii ei, necesitând multǎ forţǎ de muncǎ,precum şi faptului cǎ în zonǎ castanul comestibil se aflǎ şi-n fondul forestier.● Eficacitatea utilizării brâielor cu clei în combaterea gărgăriţei castanelorÎn anul 2008 s-au capturat 186 de adulţi, în anul 2009 s-au înregistrat 210 de capturi, iarîn anul 2010 un numǎr de 197 de gǎrgǎriţe. Constatǎm cǎ şi prin aceastǎ metodǎ de capturarenumǎrul capturilor este reletiv apropiat în cei trei ani. Dacǎ facem o comparaţie între cele douǎmetode mecanice de capturare, constatǎm că inelele cu clei au o mai bunǎ funcţionalitate.237

Ing. OLTEAN MELANIATezǎ de doctoratAstfel, cu brâiele capcanǎ pe perioada celor trei ani s-au capturat 247 de adulţi, iar prinaplicarea inelelor cu clei s-au capturat 593 de adulţi.Evident cǎ şi la aceastǎ metodǎ s-a fǎcut evaluarea eficacitǎţii în diminuarea frecvenţeiatacului. Prin aplicarea acestei metode de combatere, frecvenţa atacului a fost redusǎ cu 65% înanul 2008, cu 81% în anul 2009, iar în anul 2010 cu 76%.Comparând între ele cele douǎ metode de combatere, se constatǎ o superioritate aeficacitǎţii obţinute prin aplicarea inelelor cu clei, faţǎ de aplicarea brâielor capcane. În anul2008 brâiele capcanǎ au redus frecvenţa atacului cu 59%, iar inelele cu clei cu 65%, o creşterea eficacitaţii cu 6 procente. În anul 2009 aceastǎ creştere a fost de 12% (eficacitate de 69% labrâiele capcanǎ şi de 81% la inelele cu clei), iar în anul 2010, diferenţa dintre cele douǎ metodea fost de 9 procente, în favoarea inelelor cu clei.► Rezultate obţinute în monitorizarea entomofaunei utile prin instalareacapcanelor barber sau al altor metodeÎn anii de cercetare pentru elaborarea tezei de doctorat, am procedat la inventariereaentomofaunei utile întâlnitǎ în zonǎ, utilizǎnd diferite metode de captare a acesteia, inclusivcapcane Barber.Entomofauna capturată atât cu ajutorul capcanelor Barber, dar şi prin alte metode decercetare, a fost identificată în condiţii de laborator.În anul 2009, în locaţia de monitorizare a entomofaunei de coleoptere pradǎtoare, s-aucapturat un numǎr de 437 exemplare. Dintre acestea 359 aparţin familiei Carabidae (82,3%),24 de exemplare din familia Coccinelidae (5,5%), iar 54 de exemplare sunt din familiaStaphilinidae (12,2%).Cele mai multe capturi s-au realizat din specia Harpalus aeneus (42 de exemplare),urmate de Carabus intricatus (38 exemplare), Carabus auratus (32 de exemplare). Cele maipuţine exemplare s-au colectat din speciile: Proteinus ovalis (un exemplar), Pterostichusmacer (un exemplar), Calosoma sycophanta (3 exemplare), Carabus variolosus (3 exemplare),Carabus cancellatus (4 exemplare), Acupalpus sp. (4 exemplare), Aleochara bipustulata (4exemplare).► Rezultatele obţinute privind combaterea chimicǎ la Curculio elephas Gyll. şiCydia splendana Hbn.În perioada 2008-2009 s-a testat o gamǎ de insecticide în combaterea celor douǎ speciide dǎunǎtori. Produsele utilizate sau folosit fie prin tratamente la sol, fie prin tratamenteefectuate în perioda de vegetaţie, atunci când adulţii erau în faza de ovipoziţie.238

Ing. OLTEAN MELANIATezǎ de doctoratTratamentele la sol, s-au fǎcut în cursul lunii iulie, înainte de apariţia adulţilor. Laambele specii stadiul diapauzant se aflǎ în sol, sub proiecţia coroanei castanelor. Produseleaplicate au fost încorporate în sol, exact sub proiecţia coroanei.În perioada de vegetaţie, s-au efectuat douǎ tratamente la un interval de 12 zile.Tratamentele s-au fǎcut în prima şi a doua decadǎ a lunii august, perioadǎ în care adulţii îşidepuneau ponta.● Rezultatele obţinute privind combaterea chimicǎ la Curculio elephas Gyll.În anul 2008, în varianta martor netratat, proporţia de fructe atacate de gǎrgǎriţacastanelor a fost de 17%.În variantele cu aplicarea tratamentelor la sol, proporţia de fructe atacate a fost cuprinsǎîntre 2% şi 7%. Produsul DOZAMET 90 PP a avut cea mai ridicatǎ eficacitate, aceasta fiind de88%, iar SINORATOX 5 G a avut o eficacitate de 59% (cea mai scǎzutǎ).Prin aplicarea celor douǎ tratamente din luna august, proporţia de fructe atacate s-adiminuat, procentul acestora fiind cuprins între 1% şi 6%. Produsul RELDAN 40 EC a avut oeficacitate de 94%, iar cea mai scazutǎ eficacitate s-a semnalat la produsul MOSPILAN 20 SG,aceasta fiind de 65%.În anul 2009, în varianta martor netratat frecvenţa atacului a fost de 16%, cu o uşoarǎdiminuare faţǎ de anul precedent.Aplicarea tratamentelor la sol a determinat scǎderea frecvenţei atacului, în varianteleexperimentale proporţia de fructe atacate fiind cuprinsǎ între 1% şi 8%. Şi în acesta anprodusul DOZAMET 90 PP a avut ceea mai bunǎ eficacitate, aceasta fiind de 94% (mairidicatǎ şi faţǎ de anul anterior). Produsul SINORATOX 5 G a avut o eficacitate mai scǎzutǎ,aceasta fiind de 50% (mai micǎ şi comparativ cu anul anterior).Tratamentele aplicate în coronament au redus şi ele considerabil frecvenţa atacului, învariantele experimentale aceasta fiind cuprinsǎ între 1% şi 7%. Rezultatele obţinute în anulanterior au fost confirmate şi-n acest an. Cea mai mare eficacitate s-a semnalat la produsulRELDAN 40 EC, aceasta fiind de 94%. Produsele SINORATOX 35 CE şi MOSPILAN 20 SGau avut cea mai scazutǎ eficacitate, aceasta fiind de 56%.●Rezultatele obţinute privind combaterea chimicǎ la Cydia splendana Hbn.În anul 2008, la martorul netratat frecvenţa atacului a fost de 8%. Prin aplicareatratamentelor la sol frecvenţa atacului s-a diminuat, aceasta fiind cuprinsǎ în varianteleexperimentale între 1% şi 5%. Produsul DOZAMET 90 PP a avut o eficacitate de 87% (fiind239

Ing. OLTEAN MELANIATezǎ de doctoratcea mai ridicatǎ), BASAMID granule a avut o eficacitate de 75%, NEMASOL (TM) 510 oeficacitate de 63%, iar produsul SINORATOX 5 G de numai 38% (cea mai micǎ eficacitate).Tratamentele aplicate pentru combaterea adulţilor în perioada ovipozitarǎ au avut oeficacitate cuprinsǎ între 38% şi 87%. Cea mai mare eficacitate s-a semnalat la produsele:RELDAN 40 EC şi la cele douǎ din grupa imidaclopridelor (CALYPSO 480 SC şi ACTARA25 WG). SINORATOX 35 CE a fost produsul cu cea mai scǎzutǎ eficacitate (de 38%).La varianta martor netratat, în anul 2009, frecvenţa atacului a fost de 11%, în creşterefaţǎ de anul precedent.Tratamentele la sol au prezentat o eficacitate cuprinsǎ între 64% (la produsulSINORATOX 5G) şi 91% (la produsul DOZAMET 90 PP).În urma aplicǎrii tratamentelor din luna august, frecvenţa atacului la nivelul fructelor ascǎzut considerabil, procentul fructelor atacate fiind cuprins între 1% şi 5%. Cea mai mareeficacitate s-a semnalat la produsul RELDAN 40 EC şi ACTARA 25 WG, iar cea mai scǎzutǎla produsul MOSPILAN 20 SG.Din datele prezentate se poate constata cǎ cel mai bun produs în combaterea ambelorspecii dǎunǎtoare, prin aplicarea tratamentelor la sol, se obţin cu DOZAMET 90 PP, iar celemai slabe prin aplicarea produsului SINORATOX 5 G. Din pǎcate, însǎ, tratamentele la solsunt extrem de poluante pentru mediu.Dacǎ combaterea se face prin tratamente aplicate la nivelul coranamentului, atuncipentru combaterea celor douǎ specii de dǎunǎtori, se recomandǎ aplicarea a douǎ tratamente, laun interval de aproximativ două săptămâni. Cele mai bune produse sunt: RELDAN 40 EC,CALYPSO 480 SC şi ACTARA 25 WG. Rezultate mai modeste se obţin cu produseleSINORATOX 35 EC şi MOSPILAN 20 SG.ELABORAREA UNEI STRATEGII DE COMBATERE INTEGRATǍ ADǍUNǍTORILOR CASTANULUI COMESTIBILÎn urma cercetărilor intreprinse pe perioada anilor 2008-2010, s-a constatat că, prinfrecvenţa, densitatea populaţiei şi intensitatea atacului cauzat se remarcă dăunătorii: gărgăriţacastanului - Curculio elephas Gyll., viermele fructelor de castan- Cydia splendana Hbn., faptce a dus la aplicarea măsurilor de combatere integrată a acestor dăunători, temă ce faceobiectul acestei teze de doctorat.►Măsuri agrofitotehniceMăsurile agrofitotehnice, cuprind toate etapele de la alegerea terenului, selecţiasoiurilor, fertilizare echilibrată cu îngrăşăminte organice şi minerale, lucrări de întreţinere,recoltare.240

Ing. OLTEAN MELANIATezǎ de doctorat● Alegerea terenuluiTipul de sol trebuie să fie permeabil, profund, de origine vulcanică, şisturi permeabilecare să permită o bună dezvoltare a sistemului radicular.Se ştie că sistemul radicular la castanul comestibil nu suportă excesul de umiditate, decise vor evita cu desăvârşire terenurile cu ape stagnante.Reacţia solului trebuie să fie acidă, cu pH-ul între 4,8- 6,5, depăşirea acestor limiteduce la moartea acestora.Trebuie ţinut cont de altitudine, de expoziţie şi de panta terenului. Se vor evita şiversanţii unde se scurg curenţii reci, care pot periclita reuşita plantaţiilor de castan.● Pregătirea terenuluiSe execută nivelarea şi se vor executa lucrări de eliminare a excesului de apă. Dacăterenul permite, se va face desfundarea la 50-60 cm, iar în cazul terenului cu panta mare şiaccidentat, pomii se vor planta în terase individuale.Se face o arăturǎ adâncǎ, cu care ocazie se aplică şi 40 to gunoi de grajd /ha.● Amendarea soluluiÎn condiţiile unor soluri puternic acide (pH ≤5) şi acide (pH = 5,01-5,80), stimulareafructificaţiei prin fertilizare se poate efectua numai după eliminarea blocajului absorbţieielementelor fertilizante prin amendare cu:o 5,3 t/ha carbonat de calciu (CaCO 3 ), sau 3 t/ha piatră de var (CaO) în cazulsolurilor puternic acide;o 3,5 t/ha carbonat de calciu sau 2 t/ha piatră de var în cazul solurilor acide.● Distanţele de plantarePentru a obţine plantaţii încheiate, cu intrare mai rapidă pe rod, se recomandă distanţelede 5 x 5 m, sau 5 x 6 m, în funcţie de vigoarea combinaţiei soi şi portaltoi.Odată cu creşterea pomilor, după intrarea pe rod, în anii 15-20 se poate elimina un rândsau un pom din doi pe rând, pentru obţinerea spaţiilor necesare de creştere, rezultând totodatăşi un material lemnos foarte valoros, solicitat în industrie şi fabricarea mobilei.● Întreţinerea solului.Se recomandă întreţinerea solului, deoarece se împiedică dezvoltarea dăunătorilor careatacă rădăcinile şi coletul, precum şi pentru distrugerea rezervei biologice a tuturordăunătorilor care se retrag în sol pentru iernare, atât a celor specifici culturii castanului, cât şi apolifagilor.241

Ing. OLTEAN MELANIATezǎ de doctoratÎntreţinerea solului în livezile de castan este condiţionată de prezenţa culturilorintercalate, de preferinţă a gramineelor perene.● Fertilizarea solurilorFertilizările se vor face de preferinţă cu bioângrăşăminte, folosind 50 t/ha gunoi degrajd fermentat. Efectul gunoiului de grajd durează 6 ani, după care se aplică din nou.Pe solurile foarte slab şi slab aprovizionate cu fosfor sau potasiu se recomandăfertilizările cu 300 kg P 2 O 5 substanţă activă/ha şi 150 kg K 2 O substanţă activă pe hectar.Fertilizările contribuie nu numai la stimularea fructificaţiei, ci şi la conferirea unei stăride vigurozitate care ajută castanul să se opună bolilor şi vătămărilor cauzate de insecte cumsunt Xyleborus dispar, care infestează numai arborii debilitaţi şi neîngrijiţi, ori de ciuperci,cum sunt Botryosphaeria sp. şi Cryptodiaporthe sp. care infectează căstănişurile abandonate .● Alegerea soiurilorLa înfiinţarea noilor plantaţii se recomnandă să se aleagă soiurile care prezintărezistenţă ridicată la atacul bolilor şi dăunătorilor, rezistenţă ridicată faţă de factorii de mediu.● Lucrări de întreţinereTăierile de formare a coroanei la castan determină o dezvoltare rapidă, asigurândintrarea pe rod mai timpurie: la 4-6 ani în loc de 15 ani sau mai mulţi şi producţii mai mari decastane în decursul întregului ciclu de producţie.După formarea coroanei se efectuează următoarele lucrări de întreţinere:‣ degajarea centrului coroanei, pentru a asigura o mai bună penetrare a luminii;‣ eliminarea lujerilor uscaţi, situaţi în general la baza şi în mijlocul ramurilor;‣ eliminarea ramurilor care prezintă atac de dăunători de scoarţă şi ramuri;‣ scurtarea ramurilor puţin viguroase şi nefructifere care sunt în curs de uscare;‣ eliminarea ramurilor prea aplecate, care pot împiedica accesibilitatea utilajelor deîntreţinere;‣ suprimarea şarpantelor care se suprapun sau se ating.● Combaterea chimicǎ a dǎunǎtorilorAtunci când densitatea numericǎ a speciilor de dǎunǎtori depaşesc valoarea praguluieconomic de dǎunare se procedeazǎ la aplicarea tratamentelor chimice. Întru-cât listaproduselor pentru protecţia plantelor se revizueşte mereu, se recomandǎ utilizarea produseloravizate pentru România, conform listei PEST-EXPERT, Codex.242

Ing. OLTEAN MELANIATezǎ de doctoratTratamentele pot sǎ fie aplicate la sol, pentru speciile de dǎunǎtori care-şi desfǎşoarǎanumite stadii de dezvoltare în sol (mai ales stadiul de diapauzǎ hiemalǎ). ProdusulDOZAMET 90 PP, în parcelele experimentale a avut cea mai ridicatǎ eficacitate, reducândrezerva biologicǎ a speciilor luate în studiu pentru elaborarea prezentei teze de doctorat, pânǎla 88%.În perioada de vegetaţie, în funcţie de biologia fiecǎrei specii de dǎunǎtor se aplicǎtratamente chimice în coronament.Pentru combaterea gǎrgǎriţei şi a viermelui castanelor se recomandǎ aplicarea a douǎtratamente în luna august.● Igiena culturalăEste o lucrare care se execută în plantaţiile de castan şi constă în răzuirea scoarţei, întăierea ramurilor uscate sau puternic atacate de dăunători şi distrugerea materialului rezultat înurma acestei acţiuni.Această acţiune are drept scop distrugerea formelor hibernante ale dăunătorilor care îşigăsesc adăpostul sub scoarţa pomilor, în crăpăturile scoarţei, sub muşchii şi lichenii de ramurişi tulpină, (mai ales larve şi pupe de lepidoptere, adulţii unor gărgăriţe, adulţii unor specii deacarieni), sau pe suprafaţa scoarţei ramurilor se află forma hibernantă a păduchilor ţestoşi (dinfamiliile Lecanidae şi Diaspididae), a păduchelui lânos (Eriosoma lanigerum), ouăle diferitelorspecii de afide, (ou de rezistenţă), ale ouălor de acarieni tetranichizi (Panonicus ulmi, Bryobriarubrioculus) etc.● Lucrǎri de recoltare a fructelor de castaneMaturitatea de recoltare a castanelor este indicată de crăparea valvelor gubelor, deculoarea specifică a fructelor şi căderea liberă sau împreună cu gubele.La recoltare pentru păstrare şi consum se aleg fructele sănătoase, care nu prezintă atacde dăunători.243