RAPORT DE MEDIU ASUPRA - Sitex Dumbrava

S C E C O A N A L I T I C S R L 

ing. RAREŞ BUIAN 

ecol. G ABRIEL BUIAN 

AUGUST, 2009 

SIBIU, Someşului 2 

www.ecoanalitic.ro 

RAPORT DE MEDIU 

ASUPRA 

Planului Urbanistic Zonal 

ANSAMBLU REZIDENŢIAL ŞI DOTĂRI COMPLEXE 

DUMBRAVA SIBIULUI 

propus pe amplasamentul 

fabricii de covoare SC SITEX Dumbrava SA 

Sibiu, str. Pădurea Dumbrava, nr. 20, judeţul Sibiu 

beneficiar 

SC Păltiniş Leasing SRL / SC SITEX DUMBRAVA SA

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu rezidenţial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” 

CUPRINS 

Introducere........................................................................................................................................................................................3 

I Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale planului - relaţia cu alte planuri şi programe relevante.......10 

I.1. Conţinutul şi obiectivele principale ale planului urbanistic zonal .........................................10 

Situaţia existentă.........................................................................................................11 

Situaţia propusă..........................................................................................................12 

I.2. Obiectivele principale ale planului - relaţia cu alte planuri şi programe relevante....................23 

II. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării planului 

propus........................................................................................................................................................................................29 

II.1. Starea actuală a mediului în zona Sibiului....................................................................29 

III. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ ...............................................................................42 

IV. Obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional sau comunitar relevante pentru plan sau program şi 

modul în care s-a ţinut cont de acestea şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii planului sau 

programului...............................................................................................................................................................................83 

V. Potenţiale efecte semnificative asupra mediului inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitate, populaţie, sănătatea 

umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural inclusiv cel 

arhitectonic şi arheologic, peisajul - şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori...................................................................84 

V.1 Impactul asupra calităţii aerului atmosferic ...................................................................84 

V.2 Impactul asupra solului............................................................................................84 

V.3 Impactul asupra apelor de suprafaţă...........................................................................85 

V.4 Impactul asupra apelor subterane ..............................................................................86 

V.5 Impactul asupra populaţiei........................................................................................86 

V.6 Impactul asupra traficului .........................................................................................86 

V.7 Impactul asupra factorilor climatici:.............................................................................91 

V.8 Impactul asupra patrimoniului cultural:.........................................................................91 

V.9 Impactul asupra peisajului: .......................................................................................92 

V.10 Impactul asupra biodiveristăţii şi ariilor protejate...........................................................93 

VI. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, asupra sănătăţii în context transfrontalieră ..................................161 

VII. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect asupra mediului al 

implementării planului sau programului .............................................................................................................................162 

VIII. Expunerea motivelor care au dus la selectarea variantelor alese şi o descriere asupra modului în care s-a 

efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute .....................................176 

IX. Monitorizare............................................................................................................................................................................181 

Propunere de program de monitorizare în vederea identificării efectelor semnificative ale aplicării planului propus 

asupra factorilor de mediu sau a altor factori de interes protectiv.................................................................................186 

X. Rezumat fără caracter tehnic................................................................................................................................................190 

Bibliografie ....................................................................................................................................................................................242 

sc ecoanalitic srl 2


I N T R O D U C E R E 

În cadrul legislaţiei comunitare, Directiva 85/337/EEC promulgată de Uniune şi 

amendată ulterior (în 1997) privitor la evaluarea impactului asupra mediului are la bază 

principiul prevenirii. De asemenea conţine şi aspecte legate de participarea publică în cadrul 

evaluării. 

Evaluarea impactului asupra mediului trebuie să se desfăşoare în fazele incipiente ale 

oricărui proiect / proces tehnic de planificare sau luare a deciziei. Astfel, procedură constă în 

identificarea, descrierea şi evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra factorilor de mediu. 

În practica curentă, evaluarea impactului asupra mediului în autorizarea unor politici, 

planuri sau programe poate fi uneori dificilă din punct de vedere administrativ şi tehnic 

deoarece trebuie create nişte constrângeri - cadru în care se vor formula, analiza şi aproba 

viitoarele activităţi componente. 

Astfel, la noi în ţară, prevederile Directivei Parlamentului European şi Consiliului 

European 2001/42/EC, privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra 

mediului, au fost transpuse în legislaţia naţională prin HG nr. 1076 / 2004. 

Conform HG 1076/2004, se supun evaluării impactului asupra mediului toate planurile şi 

programele care: 

a). se pregătesc pentru domeniile: agricultură, silvicultură, pescuit şi acvacultură, 

energie, industrie, activităţi de exploatare a resurselor minerale, transport, 

gestionarea deşeurilor, gospodărirea apelor, telecomunicaţii, turism, dezvoltare 

regională, amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor şi care 

stabilesc cadrul pentru emiterea viitoarelor acorduri unice pentru proiectele care 

sunt prevăzute în Anexele nr. 1 şi 2 la HG 918/2002. 

b). datorită posibilelor efecte, afectează ariile de protecţie specială şi avifaunistică sau 

ariile speciale de conservare reglementate conform OUG 236/2000 privind regimul 

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei 

sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 462/2001 

Ţinând cont de prevederile HGR 1076/2004 privind stabilirea procedurii cadru de 

realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (cu prescripţiile şi recomandările din 

Anexele nr. 1 şi 2), a fost întocmit prezentul Raport de evaluare a mediului asupra 

Planului de Urbanism Zonal pentru „Ansamblu rezidenţial şi dotări complexe 

Dumbrava Sibiului” propus pe amplasamentul fabricii de covoare SC SITEX Dumbrava SA, 

în intravilanul municipiului Sibiu, str. Pădurea Dumbrava, nr. 20, judeţul Sibiu. 

În legătură cu beneficiarul acestui PUZ şi al Raportului de evaluare a mediului se fac 

următoarele precizări: 

• proprietarul terenului (conform extrasului de Carte Funciară) este SC SITEX 

DUMBRAVA SA, societate care este şi iniţiatoarea proiectului de investiţii 

imobiliare 

• Certificatul de Urbanism este de asemenea eliberat de către Primăria 

Municipiului Sibiu pentru SC SITEX DUMBRAVA SA 



• Planul Urbanistic Zonal întocmit de către SC DESIGN UNIT SRL s-a realizat însă 

la comanda SC PĂLTINIŞ LEASING SRL, societate care face parte din Holdingul 

ATLASSIB alături şi de titularul investiţiei imobiliare SC SITEX DUMBRAVA SA 

SC SITEX DUMBRAVA SA îşi asumă astfel derularea pe mai departe a investiţiei, 

preluând toate documentaţiile întocmite prin SC PĂLTINIŞ LEASING SRL, inclusiv Planul 

Urbanistic Zonal, fiind titularul de drept al proiectului de investiţii. 

Scopul Raportului de evaluare a mediului din zona ce face obiectul PUZ-ului este de a 

prezenta starea de calitate a mediului la data întocmirii Planului Urbanistic Zonal, dar şi de a 

estima posibilele impacturi şi adâncimea lor asupra factorilor de mediu din zonă cu prilejul 

desfăşurării pe acest amplasament a activităţii propuse, toate în spiritul promovării 

principiului „dezvoltării durabile”, ţinând fireşte seama de posibilităţile de evaluare avute la 

nivelul de PUZ. 

De asemenea, la întocmirea acestui raport de evaluare a mediului la PUZ, s-a ţinut cont 

de transpunerea în legislaţia naţională şi a prevederilor Directivei Parlamentului European şi 

a Consiliului 2001/42/EC din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi 

programe asupra mediului. 

Cu toate că fără doar şi poate suntem adepţii principiului precauţiei, punem sub semnul 

întrebării cel puţin necesitatea dacă nu şi legalitatea solicitării autorităţii de mediu a unui nivel 

de detaliu în evaluarea de mediu la faza PUZ (deci a unui plan / program) similar cu cel de 

pe procedura E.I.A. 

Suntem perfect de acord că un obiectiv de talia celui dorit pe terenul actual ocupat de 

fabrica Sitex (ca şi dimensiuni, problematică generală legată de amplasarea în vecinătatea 

unei arii protejate, peisaj etc.) ar trebui obligatoriu supus unei evaluări de mediu exigente 

însă acest lucru trebuie fireşte realizat la faza normală prevăzută de procedurile legale. 

Cu alte cuvinte, solicitarea titularului (asumată în respectiva formă) se referă în acest 

moment strict la avizul de mediu la faza PUZ şi în nici un caz la acordul de mediu în vederea 

construirii. 

În acest sens, proiectantul general - SC DESIGN UINIT SRL a întocmit conform 

cerinţelor legale (Ord. MLPAT nr. 176/N/2000 ce aprobă reglementarea tehnică „Ghid privind 

metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic zonal” - GM-010-2000), 

documentaţia specifică constituită din partea desenată şi cea scrisă corespunzătoare 

normativului amintit. 

Pentru clarificare, subliniem două elemente importante: 

1. conform definiţiei din GM-010-2000, „PUZ-ul stabileşte reglementări specifice pentru o 

zonă dintr-o localitate urbană sau rurală, compusă din mai multe parcele, acoperind 

toate funcţiunile: locuire, servicii, producţie, circulaţie, spaţii verzi, instituţii publice etc.” 

O subliniere expresă din cadrul aceluiaşi normativ arată că: 

„PUZ-ul nu reprezintă o fază de investiţie, ci o fază premergătoare realizării 

investiţiilor. Unele prevederi ale PUZ, strict necesare dezvoltării urbanistice a zonei, nu 

figurează în planurile imediate de investiţii. Ca atare aceste prevederi se realizează 

etapizat, în funcţie de fondurile puse la dispoziţie, dar înscrise coordonat în prevederile 

PUZ” 



„Prin PUZ se stabilesc obiectivele, acţiunile, priorităţile, reglementările de urbanism - 

permisiuni şi restricţii - necesare a fi aplicate în utilizarea terenurilor şi conformarea 

construcţiilor din zona studiată” 

„...în conţinutul PUZ se tratează următoarele categorii generale de probleme: 

- organizarea reţelei stradale 

- zonificarea funcţională a terenurilor 

- organizarea urbanistic-arhitecturală în funcţie de caracteristicile structurii urbane 

- indici şi indicatori urbanistici (regim de aliniere, regim de înălţime, POT, CUT etc.) 

- dezvoltarea infrastructurii edilitare 

- statutul juridic şi circulaţia terenurilor 

- delimitarea şi protejarea fondului arhitectural-urbanistic de valoare deosebită (dacă 

există) 

- măsuri de delimitare până la eliminare a efectelor unor riscuri naturale şi antropice 

(dacă există) 

- menţionarea obiectivelor de utilitate publică 

- măsuri de protecţie a mediului, ca rezultat al programelor specifice 

- reglementări specifice detaliate - permisiuni şi restricţii - incluse în regulamentul local de 

urbanism aferent PUZ” 

2. în Memoriul de prezentare al PUZ (partea scrisă a acestuia - volumul 1), la titlul „1.1. 

Date de recunoaştere a documentaţiei”, precum şi pe foaia de gardă, titlul specificat 

este „PUZ STRADA PADUREA DUMBRAVA NR. 20 _ MUNICIPIUL SIBIU” 

„ANSAMBLU REZIDENTIAL SI DOTARI COMPLEXE DUMBRAVA SIBIULUI 

(CONVERSIE FUNCTIONALA _ S.C.SITEX DUMBRAVA S.A.)” 

Aceste elemente arată fără dubiu pe de o parte faza actuală - respectiv cea de PUZ, iar 

pe de altă parte implicaţiile din punct de vedere al conţinutului prezentat. 

Pe lângă Memoriul de prezentare ca parte scrisă a PUZ, a fost întocmit printre altele şi 

un „Memoriu general de arhitectură cu ilustrarea posibilităţii de mobilare urbanistică” în care 

sunt avansate, aşa cum reiese şi din titlul său, „posibilităţi” de mobilare a amplasamentului de 

la Sitex vizat de faza actuală (PUZ) în scopul realizării unui cartier rezidenţial. 

Acest detaliu, cu toate că poate a părut nesemnificativ pentru autoritatea de mediu, are 

o importanţă covârşitoare în economia derulării acestui proiect investiţional amplu, deoarece 

poate crea o anumită confuzie, atâta timp cât - legal (şi firesc) - întreaga investiţie se află 

totuşi în faza de PUZ. 

Constatăm că este cazul să subliniem că relaţia dintre titular şi proiectant nu include şi 

evaluatorul de mediu în sensul punerii acestuia în temă cu absolut toate comenzile lansate 

spre proiectant. 

Din punct de vedere legal, evaluatorul are obligaţia să analizeze doar acele elemente 

care corespund fazei de solicitare asumată deja în proiectare şi la nivel de titular. 

Absolut orice element suplimentar ca informaţie vis a vis de o presupusă dezvoltare 

ulterioară a proiectului după regulile stabilite la faza PUZ, cu toate că poate fi (şi este) 

salutară şi benefică în evaluare, rămâne totuşi strict la nivel speculativ. 



Aceasta în principal din următoarele motive: 

Legal, în acest moment, titularul îşi asumă strict reglementările specifice fazei PUZ: 

- în principal regimul de aliniere, regimul de înălţime, POTul, CUTul, organizarea reţelei 

stradale, zonificarea funcţională a terenurilor, dezvoltarea infrastructurii edilitare sau 

alte elemente din lista de categorii generale de probleme prevăzute de GM-010-2000 

inserate mai sus 

În nici un caz nu se poate pleca de la premisele de dezvoltare prevăzute în „Memoriul 

general de arhitectură cu ilustrarea posibilităţii de mobilare urbanistică”, premise care pentru 

moment nu au (în cadru legal) decât o valoare de propunere a proiectantului spre beneficiar 

de amenajare a cartierului rezidenţial respectiv. 

Argumentăm această subliniere, prin menţionarea declaraţiilor titularului cu mai multe 

ocazii (inclusiv la şedinţa de dezbatere publică a raportului de mediu) legat de faptul că 

stabilirea cu certitudine a modului de dezvoltare a zonei rezidenţiale de la Sitex se va realiza 

ulterior, în baza unui studiu de piaţă care va determina tipul şi numărul locuinţelor ce se vor 

construi. 

Traducând liber şi pe scurt această afirmaţie, înţelegem că în urma rezultatelor unui 

asemenea studiu de piaţă, titularul va putea modifica (cu respectarea reglementărilor PUZ) 

actuala propunere de Extras general de apartamente (de exemplu) regăsită în această 

ilustrare a posibilităţii de mobilare a amplasamentului. 

În situaţia în care se vor parcurge cu succes toate procedurile şi PUZ-ul propus va fi 

avizat final, obligaţiile titularului se vor rezuma strict la a respecta reglementările acestuia 

(regimul de înălţime, aliniamente, POT, CUT etc.) însă nu şi propunerea actuală de 

organizare interioară (sau aspectul general) al clădirilor. La fel de bine, cele 1338 de 

apartamente identificate cu precizie în actuala propunere se vor putea transforma în mai 

multe garsoniere sau din contră, în mult mai puţine apartamente dar de lux (pe 2-3 etaje, 

multe camere, terase spectaculoase etc.). 

Acest lucru nu ar face decât să trimită într-un relativ derizoriu o bună parte din 

evaluarea de mediu la „detaliu” care s-ar realiza la faza de PUZ pentru simplu motiv că există 

totuşi o propunere de mobilare pentru care încă nu s-a testat piaţa. 

Tocmai aceasta este raţiunea pentru care la un obiectiv de o asemenea anvergură şi 

problematică, nici nu ar trebui să se pună problema să nu se meargă cu evaluarea de mediu 

până la nivel de detaliu de execuţie, însă fiecare etapă procedurală (şi de evaluare) trebuie 

fireşte acordată cu etapele de proiectare asumate şi înaintate spre aprobare. 

Evaluarea de mediu la faza PUZ, în opinia noastră, este doar o etapă preliminară, 

autoritatea de mediu având competenţa ca la faza de autorizare a construirii să solicite un 

studiu de evaluare a impactului asupra mediului corespunzător etapei de acord de mediu pe 

procedura E.I.A. 

Atâta timp cât există o bază legală foarte clară în acest sens, revenim cu nedumerirea, 

nu înţelegem de ce autoritatea de mediu preferă o evaluare în cel mai mic detaliu la faza 

PUZ atâta timp cât pe de o parte aceste detalii de execuţie sunt departe încă la nivel de 

proiectare, iar pe de altă parte încă nu ar avea cum să fie preluate ca definitive. 



În acest sens, indicăm două normative de maximă importanţă care oferă fără echivoc 

autorităţii de mediu toate pârghiile necesare să solicite evaluarea de mediu la faza elaborării 

Documentaţiei Tehnice în vederea solicitării Autorizaţiei de construire: 

A. Legea 50/1991 „privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii„ modificată prin 

OUG 214/2008 

Conform acestui normativ, la baza emiterii autorizaţiei de construcţie stă documentaţia 

tehnică - D.T. elaborată în temeiul şi cu respectarea prevederilor documentaţiilor de 

urbanism, avizate şi aprobate potrivit legii. 

Art. I, punctul 3. din OUG 214/2008 stabileşte că Autorizaţia de construire se emite după parcurgerea 

următoarelor etape: 

a) emiterea certificatului de urbanism, ca urmare a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de 

construcţii, depusă de solicitant; 

b) evaluarea iniţială a investiţiei şi stabilirea necesităţii evaluării efectelor acesteia asupra mediului de 

către autoritatea competentă pentru protecţia mediului; 

c) notificarea de către solicitant a autorităţii administraţei publice locale cu privire la menţinerea cererii 

pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, în situaţia în care autoritatea competentă pentru 

protecţia mediului stabileşte necesitatea evaluării efectelor investiţiei asupra mediului; 

d) emiterea avizelor şi acordurilor stabilite prin certificatul de urbanism; 

e) emiterea actului administrativ al autoritatii competente pentru protecţia mediului, dupa caz; 

f) elaborarea documentatiei tehnice - D.T.; 

g) depunerea documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autoritatea 

administraţiei publice locale competente; 

h) emiterea autorizaţiei de construire. 

.... 

(2) Documentaţia tehnică - D.T. se elaborează în conformitate cu conţinutul-cadru prevazut în anexa nr. 1, 

în concordanţă cu cerinţele certificatului de urbanism, cu conţinutul actului administrativ al 

autorităţii competente pentru protecţia mediului, al avizelor şi acordurilor cerute prin certificatul de 

urbanism şi se întocmeşte, se semnează şi se verifică, potrivit legii. 

.... 

(21) Documentaţiile tehnice - D.T. aferente investiţiilor pentru care autoritatea competentă pentru protecţia 

mediului a evaluat efectele asupra mediului şi a emis actul administrativ se verifică în mod obligatoriu 

pentru cerinţa esenţială de calitate în constructii "c) igienă, sănătate şi mediu", potrivit legii. 

(22) În situaţia în care, după emiterea actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia 

mediului şi înaintea depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, 

investiţia suferă modificări care nu au facut obiectul evaluării privind efectele asupra mediului, acestea 

vor fi menţionate de către verificatorul tehnic atestat pentru cerinţa esenţială "c) igienă, sănătate şi 

mediu" în raportul de verificare a documentaţiei tehnice aferente investiţiei, iar solicitantul / investitorul 

are obligaţia să notifice autoritatea publică pentru protecţia mediului emitentă, cu privire la aceste 

modificări, potrivit prevederilor legislatiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi 

private asupra mediului. 



B. HG nr. 1213/2006 “privind stabilirea procedurii - cadru de evaluare a impactului 

asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private” 

Solicitarea efectuării evaluării impactului asupra mediului în cazul zonei rezidenţiale 

propuse la Sitex se încadrează pe Anexa 2 la pct. 10 din acest normativ, constituindu-se întrun 

proiect de dezvoltare urbană. 

Art. 3 

(1) Proiectele care pot avea efecte semnificative asupra mediului datorită, printre altele, naturii, dimensiunii sau 

localizării lor fac obiectul evaluării impactului asupra mediului înainte de emiterea acordului de mediu. Aceste 

proiecte sunt prevăzute la art. 8 şi 9. 

Art. 8 

……. 

(3) Proiectele publice sau private pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra 

mediului sunt cele: 

a) prevăzute în anexa nr. 2; 

b) realizate în cadrul unei arii naturale protejate, indirect legate de aceasta sau necesare pentru managementul 

ariei naturale protejate care, fie individual, fie împreună cu alte proiecte, pot avea efecte semnificative asupra 

ariei naturale protejate, având în vedere obiectivele de conservare a acesteia, aşa cum sunt prevăzute în 

legislaţia privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. 

.... 

Art. 9 

(1) Proiectele prevăzute la art. 8 alin. (3) se supun etapei de încadrare în procedura de evaluare a impactului 

asupra mediului. Această etapă se realizează cu consultarea autorităţilor din colectivul de analiză tehnică 

prevăzut la art. 5 alin. (2). 

(2) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului decide asupra necesităţii efectuării evaluării impactului 

asupra mediului prin examinarea, caz cu caz, a oricărui proiect prevăzut la art. 8 alin. (3), folosind criteriile 

prevăzute în anexa nr. 3 şi, după caz, anumite valori de prag. 

……. 

Art. 10 

(1) Analizarea proiectelor conform prevederilor art. 9 se realizează de către autorităţile competente pentru 

protecţia mediului, luând în considerare informaţiile furnizate în cadrul solicitării de emitere a acordului de 

mediu, depusă de titular. 

ANEXA nr. 2: 

LISTA proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului 

10. Proiecte de infrastructură: 

b) proiecte de dezvoltare urbană, inclusiv construcţia centrelor comerciale şi a parcărilor auto; 

ANEXA nr. 3: 

CRITERII DE SELECŢIE pentru stabilirea necesităţii efectuării evaluării impactului asupra mediului 

1. Caracteristicile proiectelor 

La identificarea caracteristicilor proiectelor se iau în considerare următoarele aspecte: 

a) mărimea proiectului; 

b) cumularea cu alte proiecte; 

2.3. capacitatea de absorbţie a mediului, cu atenţie deosebită pentru: 

….. 

c) zonele montane şi cele împădurite; 



d) parcurile şi rezervaţiile naturale; 

…… 

f) zonele de protecţie specială, mai ales cele desemnate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, 

aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 462/2001, cu modificările şi completările ulterioare, sau 

zonele în care se efectuează determinări pentru includerea lor în zone clasificate de ordonanţa de urgenţă 

menţionată anterior, zonele desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a 

teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor 

Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; 

i) peisajele cu semnificaţie istorică, culturală şi arheologică. 

În consecinţă, evaluatorul a acceptat fără rezerve acest exerciţiu de a analiza 

propunerea de mobilare a amplasamentului de la Sitex, sperând că intenţia investitorului 

(presupunând că va depăşi etapa de PUZ) se va păstra în spiritul acestei propuneri şi nu se 

va schimba cum legal are libertatea (în limitele reglementate de PUZ). Altfel, aşa cum am 

explicat anterior, acest studiu devine în mare parte inaplicabil, constituindu-se eventual într-o 

destul de elaborată analiză a unei alternative de mobilare a terenului din infinite posibile. 

Deschiderea noastră este maximă, lucru dovedit spunem în primul rând prin acceptarea 

acestui exerciţiu, deoarece nu numai că înţelegem importanţa amplasării planului în 

vecinătate unei arii protejate, însă - ca apartenenţi ai comunităţii locale (ca şi colectivul 

autorităţii de mediu sau a multor alţi factori interesaţi de acest proiect de altfel) - subscriem 

interesului comunităţii de a asigura o dezvoltare civilizată, echilibrată şi durabilă mediului 

local în care trăim. 

Diferenţa între calitatea de evaluator şi cea de simplu membru în comunitate vine nu în 

domeniul drepturilor ci în cel al obligaţiilor, deoarece purtând responsabilitatea menţinerii la 

maxim a unei obiectivităţi profesionale - şi legale în acelaşi timp, nu ne putem permite luxul 

de a fi influenţaţi de opinii personale sau sentimente subiective. 



I E X P U N E R E A C O N Ţ I N U T U L U I Ş I A O B I E C T I V E L O R P R I N C I P A L E A L E P L A N U L U I - 

R E L A Ţ I A C U A L T E P L A N U R I Ş I P R O G R A M E R E L E V A N T E 

Scopul întocmirii prezentului Raport de mediu constă în evaluarea potenţialelor efecte 

semnificative asupra mediului ale implementării planului şi stabilirea măsurii în care Planul 

Urbanistic Zonal pentru amplasamentul viitoarei zone rezidenţiale propuse de către 

beneficiar promovează principiile dezvoltării durabile prin integrarea corespunzătoare a 

consideraţiilor cu privire la mediu. 

I.1. Conţinutul şi obiectivele principale ale planului urbanistic zonal 

Planul Urbanistic Zonal pentru „Ansamblu rezidenţial şi dotări conexe Dumbrava 

Sibiului” a fost întocmit în conformitate cu cerinţele următoarelor acte normative: 

• Legea nr. 50 / 1991 (modificată prin O.U.G. 214/04.12.2008) privind autorizarea 

construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor; 

• Ord. nr. 1943 / 2001 al MLPAT; 

• Ordinul MLPAT nr. 13N / 1999 pentru aprobarea Ghidului privind metodologia şi 

conţinutul cadru al documentaţiilor de urbanism tip PUG (cod G.P. 038/99); 

• H.G.R. nr. 525 / 1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism; 

• Legea nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul; 

• Legea nr. 453 / 2001; 

• Alte acte legislative şi normative apărute, cu implicaţii directe asupra domeniului 

urbanismului. 

În acest sens, Planul Urbanistic Zonal constituie documentaţia care stabileşte 

obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru această zonă teritorială în perioada 

următoare, pe baza analizei multicriteriale a situaţiei existente şi orientează politicile de 

dezvoltare în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse. 

Conform documentelor de urbanism, a documentaţiei de specialitate din domeniile 

mediului şi apelor, literaturii de specialitate, a altor documente sursă studiate precum şi a 

investigaţiilor de teren efectuate, sunt prezentate: 

• date de sinteză 

• analiza situaţiei existente: încadrarea în teritoriul administrativ al municipiului 

Sibiu, categorii de folosinţă a terenului, potenţialul natural, economic, uman, căi 

de comunicaţie, echipare edilitară, probleme de mediu, disfuncţionalităţi; 

• necesităţi şi opţiuni ale populaţiei; 

• propuneri de organizare urbanistică - evoluţie posibilă - priorităţi. 



SITUAŢIA EXISTENTĂ 

În prezent pe amplasamentul studiat se află cladirii aparţinând fostei Fabrici de covoare 

Sitex Dumbrava S.A. 

Incinta S.C. Sitex Dumvrava S.A. are o suprafaţă de 88.228 m.p. şi este amplasată în 

Trup 3 Intravilan Municipiul Sibiu. 

Folosinţa actuală este de construcţii industriale, utilităţi şi teren liber de construcţii. 

POTexistent = 32%, CUTexistent=0,42. Regimul de înălţime al construcţiilor de pe amplasament 

este cuprins între P şi P+3. 

ST - Suprafaţa totală a incintei 88.228 m.p. 

S C - Suprafaţa construită 35.000 m.p. 

SD - Suprafaţa desfăşurată 35.000 m.p. 

SR - Suprafaţa aferentă reţelelor 117 m.p. 

St - Suprafaţa aferentă căilor de transport 6.814 m.p. 

S l - Suprafaţa liberă 46.297 m.p. 

Avizul de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu nr. 5132/29.08.2008 eliberat de 

A.P.M. Sibiu la încetarea activităţii S.C. Sitex Dumbrava S.A. prevede finalizarea lucrărilor de 

demolare şi demararea noului proiect imobiliar până în anul 2014. 

În acest sens a fost obţinută Autorizaţia de desfiinţare nr. 68/14.10.2008 eliberată de 

Primăria Municipiului Sibiu pentru dezafectarea unui număr de 29 de obiecte situate în 

incinta fostei fabrici S.C. Sitex Dumbrava S.A., respectiv: hale industriale, birouri, ateliere, 

cantina, magazii, bazine, rezervoare, posturi de transformare, staţie reglare gaz, centrala 

termică, turn de apă, rampe, copertine. Obiectele supuse demolării sunt realizate din structuri 

de beton armat, construcţii din cărămidă sau metalice. 

Reţele edilitare 

La ora actuală, alimentarea cu apă potabilă pe amplasament este asigurată din reţeaua 

orăşenească, printr-o conductă de presiune, din fontă cu diametrul Ø=70mm şi un 

branşament nou reprezentat de o conductă de oţel zincat cu diametrul Ø=100mm. 

Înmagazinarea apei se face într-un rezervor cu V=3.000mc. Apa este distribuită spre 

punctele de consum din cadrul incintei, prin intermediul gospodăriei de apă şi ulterior prin 

reţeaua de distribuţie internă, formată din conducte metalice cu diametre Ø de 2”, 1”, ¾, şi de 

½. Conductele de distribuire a apei în incintă sunt confecţionate din oţel, fontă şi oţel zincat. 

Alimentarea cu apă industrială la nivelul fabricii de covoare Sitex (propusă pentru 

desfiinţare) se face utilizând apă din pârâul Trinkbach, respectiv o deviaţie controlată a pr. 

Sebeş (Şteaza) ce străbate întreaga zonă a Pădurii Dumbrava. 

Starea tehnică a acestei prize de deviaţie, precum şi a stăvilarului de control a debitelor 

amplasat în amonte de Sitex, este una degradată, la ora actuală fiind semnificativ redusă 

capacitatea de control a debitelor mari. 

Grupul de lucru întrunit conform H.G. 1076/2004, împreună cu specialiştii de la Apele 

Române au decis necesitatea reabilitării acestei prize de apă. 



În ceea ce priveşte colectarea şi evacuarea apelor pluviale se realizează prin 

intermediul unor canale şi rigole deschise în care se preiau apele de pe întregul 

amplasament. Ulterior, prin canale interioare din tuburi de beton cu diametrul Ø cuprins între 

150-200mm, aceste ape se evacuează în Canalul Trinkbach. 

Actualmente, evacuarea apelor uzate de pe amplasamentul studiat se face într-un 

colector public orăşenesc, aceste ape fiind astfel conduse la staţia de epurare orăşenească 

de la Mohu. 

Alimentarea cu energie electrică la ora actuală, se face din reţeaua de distribuţie 

aparţinând S.C. Electrica S.A. prin intermediul LEA de 20kV din oraşul Cisnădie, prin 

intermediul a 5 posturi de transformare. 

Din punct de vedere al alimentării cu gaze naturale, fabrica ce a funcţionat pe 

amplasamentul vizat este racordată la Sistemul Naţional de Distribuţie, existând astfel 

premise favorabile pentru dezvoltarea proiectului pe viitor. 

Dotările tehnico-edilitare cu capacităţi şi trasee sunt figurate în P.U.Z. prin planşa nr. 3 

(Reglementări Echipare Edilitară). 

SITUAŢIA PROPUSĂ 

Pe terenul în suprafaţă de 8,82ha (88.228mp), proprietatea S.C. Sitex Dumbrava S.A., 

aflat în intravilanul municipiului Sibiu, Trup 3, conform P.U.G. Sibiu, se doreşte realizarea 

unei zone rezidenţiale, dotată cu funcţiuni conexe. 

În acest sens a fost întocmit şi supus avizării Planul Urbanistic Zonal “str. Pădurea 

Dumbrava nr. 20” elaborat de S.C. Design Unit S.R.L. Prin P.U.Z. se propune stabilirea 

regimului de aliniere şi de înălţime, a gradului de ocupare a terenului şi realizarea accesului 

principal din DJ106 pe amplasament, organizarea interioară a terenului (parcelare), se 

prevăd suprafeţele ocupate şi cele libere, zonele de siguranţă, soluţii legate de reţelele 

edilitare, de eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor rezultate. 

Din totalul suprafeţei în proprietate de 88228mp, PUZ vine să reglementeze 86160mp, 

diferenţa de 2068mp fiind un corp de proprietate distinct ce nu face obiectul PUZ (a se vedea 

ridicarea topografică - fişa bunului mobil). 

În acest sens a fost obţinut Certificatul de Urbanism nr. 1255/22.05.2008, eliberat de 

către Primăria Municipiului Sibiu, în scopul întocmirii documentaţiei P.U.Z. pentru schimbarea 

destinaţiei din zonă industrială în zonă pentru construire locuinţe colective şi servicii, 

branşamente utilităţi - energie electrică, apă, canal, gaze naturale, telefonie, derogându-se 

astfel prevederile P.U.G. Sibiu aprobat în anul 1999. 

Parametrii urbanistici propuşi 

S totală teren = 88.228mp 

S teren ce generează PUZ = 86.160mp 

S construita ce genereaza POT = 16.965mp =>POT – 20% 

S construita ce genereaza CUT = 155.415mp => CUT – 1,8 

POT – max 25% - Sconstruita maxima aferenta POT max = 21.500mp 

CUT – max 2 



Subzonificarea funcţională 

Plecând de la tema P.U.Z.-ului - stabilirea categoriilor de intervenţie în intravilanul Trup 

3 / SITEX prin delimitarea pe baza criteriilor de omogenitate morfologică şi funcţională, se 

propun urmatoarele subzone funcţionale: 

L1- Subzona locuinţelor colective inalte cu P+11 - P+17 etaje şi regim de construire 

discontinuu, formând ansambluri rezidenţiale de front situate în afara perimetrelor de 

protecţie. 

POTmax = 30% 

CUTmax = 5,0mp ADC / mp teren 

L2 Subzona locuinţelor colective medii cu P+4 - P+10 etaje şi regim de construire continuu 

sau discontinuu, formând ansambluri rezidenţiale situate în afara perimetrelor de protecţie. 

POTmax = 30% 


L3 Subzona locuinţelor colective mici cu P+1 - P+3 etaje şi regim de construire continuu sau 

discontinuu, formând ansambluri rezidenţiale situate în afara perimetrelor de protecţie. 

POTmax = 25% 


M Subzona mixtă cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu şi înălţimi 

maxime de P+3 situate în afara perimetrelor de protecţie. 

POTmax = 25% 


V Subzona spaţiilor verzi cu acces nelimitat, în regim de gradină publică cu caracter 

specializat sau nespecializat şi interes comunitar. 

POTmax = 15% 


Planul propune şi următoarele obiective de utilitate publică: 

• club; 

• comerţ prestări servicii în spatiu public comunitar – piaţă; 

• pavilion polifuncţional în spaţiu public plantat – grădină; 

Se va realiza şi sistematizarea zonei ce delimitează partea rezidenţială a ansamblului 

de cea de servicii prinr-o amenajare a cursului de apă ce traversează terenul, respectiv 

canalul Trinkbach. Acesta va fi captat într-un sistem de bazine de apă cu fântâni decorative, 

beneficiind de spaţii de promenadă, locuri de joacă pentru copii, dotări specifice de parc. 

În prealabil, pentru asigurarea unei exigenţe asupra calităţii acestor ape, se 

organizează o etapă de decantare astfel încât apa utilizată să corespundă specificaţiilor unei 

amenajări peisagistice. 

Debitul de apă de pe canalul Trinkbach nu va fi afectat, nefiind cazul altei folosinţe a 

acestuia decât ca şi tranzit prin această amenajare decorativă. 

Conform Memoriului general de arhitectură executat de către S.C. Design Unit S.R.L., 

dezvoltarea este propusă într-un sistem modular, pe zone independente, astfel încât fiecare 

din aceste zone putând fi dezvoltată şi funcţiona independent. 



În acest sens, s-au proiectat independent, modular, reţelele de utilităţi, accesele etc. Se 

menţionează că aceste zone au fost numerotate în cadrul documentaţiei PUZ însă ordinea 

respectivelor numere nu reprezintă obligatoriu şi cronologia dezvoltării lor, fiecare dintre 

aceste module putând ocupa oricare din poziţii în ordinea realizării. 

Dat fiind că singura diferenţă între cele două alternative considerate constă în numărul 

nivelelor de subsol, situaţia propusă se prezintă diferenţiat doar aici: 

Astfel, desfăşurătorul de suprafeţe propus pentru aceste zone arată ca mai jos: 

Infrastructura: 

Alternativa 1: 

Zona 1 + zona 2 + 4 blocuri P+17 (corp A+B+C+D) 

Ac subsol 1 = 17.578mp 


Ad = 34.829mp 

Zona 3 + 2 blocuri P+17 (corp E+F) 



Ad = 23.113mp 

Imobile tip V - vile duplex (grup 1 + 2) 

Ad1 = 960mp 

Ad2 = 960mp 

Ad = 1.920mp 

Club + Supermarket 



Ad = 16.000mp 

Total INFRASTRUCTURĂ - Ad = 75.862mp 

Alternativa 2: 

Zona 1 + zona 2 + 4 blocuri P+17 (corp A+B+C+D) 

Ac subsol = 19.775mp 

Zona 3 + 2 blocuri P+17 (corp E+F) 



Ad1 = 960mp 

Ad2 = 960mp 

Ad = 1.920mp 

Club + Supermarket 


Total INFRASTRUCTURĂ - Ad = 41.283mp 

Suprastructura (alternativele 1 şi 2): 

a). rezidenţial 

Tip I - P+17 - 6 blocuri (corp A+B+C+D+E+F) 

Ac = 4.740mp 

Ad = 85.320mp 

Ad terase = 18.360mp 



Tip II - P+6...8...10 - 2 blocuri (corp A+B) 

Ac = 2.946mp 

Ad = 26.408mp 

Ad terase = 1.181,80mp 

Tip III - P+4...5...7 - 3 blocuri (corp A+B+C) 

Ac = 3.417mp 

Ad = 22.401mp 


Tip IV - P+4...5...7 - 1 bloc 

Ac = 919mp 

Ad = 6.166mp 

Ad terase = 401,40mp 


Ac = 1.976,5mp 

Ad = 7.011mp 


b). clădire comercială 

Ac = 1.808mp 

Supermarket P+1 

Ad = 2.055mp 

Grădiniţă + after school 

Ad = 1.420mp 

Ad terase = 625mp 

Restaurant 

Ad = 525mp 


c). clădire club 

Total REZIDENŢIAL: Ac = 14.000mp 

Ad = 147.306mp 


Total COMERCIAL: Ac = 1.808mp 

Ad = 4.000mp 


Ac = 1.157mp 

Ad = 4.109mp 


Total SUPRASTRUCTURĂ Ac = 16.965mp 

Ad = 155.415mp 


Total general INFRASTRUCTURĂ + SUPRASTRUCTURĂ: 

Alternativa 1: Ad = 231.277mp 

Alternativa 2: Ad = 196.698mp 



Bilanţ teritorial: 

Suprafaţă carosabil = 17.850 mp (20,6%) 

Suprafaţă trotuar = 5.770 mp (6,7%) 

Suprafaţă pietonal = 6.140 mp (7,2%) din care: 

2.680 mp dale pavaj 

3.460 mp dale inierbate 

Suprafaţă spaţii verzi = 31.655 mp (36,7%) 

Suprafaţă oglinzi ape = 3.245 mp (3,7%) 

Suprafaţă construită = 21.500 mp (25%) 

Total 

Stot proprietate = 88.228mp din care: 

= 86.160 mp (100%) 

- 86.160mp corp proprietate/teren supus reglementării prin PUZ 

- 2068mp corp proprietate distinct ce nu face obiectul PUZ 

(a se vedea ridicarea topografică - fişa bunului mobil) 

Total general INFRASTRUCTURĂ + SUPRASTRUCTURĂ - Ad = 231.277mp 

Astfel, ansamblu propus a fi construit se va compune din: 

• 6 imobile S+P+17 (Tip I - corpurile A, B, C, D, E, F) 

• 2 imobile cu regim de înălţime variabil (S+P+10, S+P+8, S+P+6 - Tip II) 

• 3 imobile cu regim de înălţime variabil (S+P+7, S+P+5, S+P+4 - Tip III) 

• 1 imobil cu regim de înălţime variabil (S+P+7, S+P+5, S+P+4 - Tip IV) 

Toate aceste imobile vor alcătui la un loc incintele I, II şi III. 

• imobile tip duplex cuplate şi etajate, cu regim de înălţime S+P+2-3E (vile), 

dispuse în sudul terenului şi dotate cu grădini comune pentru grupuri de 3-5 

apartamente. 

Organizarea imobilelor: 

• imobile tip I (P+17): un corp de clădire cu 8 apartamente pe nivel; cu nod central 

de circulaţie verticală (două scări de evacuare şi 3 lifturi rapide) 

• imobile tip II (P+6-10): două tronsoane fiecare având câte un nod de circulaţie 

verticală; cu câte 6, respectiv 7 apartamente pe nivel 

• imobile tip III (P+4-7): două tronsoane fiecare având câte un nod de circulaţie 

verticală; cu câte 4, respectiv 6 apartamente pe nivel 

• imobile tip IV (P+4-7): două tronsoane fiecare având câte un nod de circulaţie 

verticală; cu câte 4 apartamente pe nivel 

Conform memoriului de arhitectură, se redă mai jos extrasul general de apartamente: 

ET. 1 CAMERĂ 2 CAMERE 3 CAMERE 4 CAMERE TOTAL 

P + 17 

6 imobile 

3 ap/etaj = 51 

306ap 


306ap 


204ap 


12ap 

828ap 

P + 10 - 6 

2 imobile 

- 

47 ap/imobil 

94ap 

52 ap/imobil 

104ap 

18 ap/imobil 

36ap 

234ap 

P + 7 - 4 

3 imobile 

- 

18 ap/imobil 

54ap 

42 ap/imobil 

126ap 

1 ap/imobil 

3ap 

183ap 

P + 7 - 4 (mic) 

1 imobil 

- 22ap 26ap 5ap 53ap 

P + 2 - 3 

10 imobile 

- 

1 ap/imobil 

10ap 

- 

3 ap/imobil 

30ap 

40ap 

TOTAL 306ap 486ap 460ap 86ap 1338ap 



În ceea ce privesc infrastructurile, acestea vor fi dispuse grupat în două ansambluri ce 

se vor desfăşura în zonel 1, 2 şi 3. 

Alternativa 1 – 2 nivele subsol 

Pe verticală se vor alcătui din două subsoluri cu gabarite diferite (h 5m pentru subsol 1 

şi h 4m pentru subsol 2) şi vor adăposti zone de parcare şi funcţiuni tehnice. 

Deasupra subsolului 1 sunt prevăzute spaţii verzi plantate, prin decalarea 

corespunzătoare faţă de nivelul pietonalelor. Pentru aceste spaţii verzi sunt prevăzute 

drenaje şi scurgeri ale apelor pluviale. 

Astfel, subsolurile propuse în zonele 1+2 prevăd 896 locuri de parcare (directe şi cu 

sisteme Klauss), accesul fiind făcut prin 4 rampe duble din care 2 vor asigura şi comunicarea 

cu subsolul 2. 

Subsolurile propuse în zona 3 prevăd 534 locuri de parcare (directe şi cu sisteme 

Klauss), accesul fiind făcut prin 2 rampe duble la extremităţile subsolului, o rampă distinctă 

asigurând şi comunicarea cu subsolul 2. 

În memoriul de arhitectură este redat în detaliu calculul necesarului de locuri de parcare 

(acesta fiind de 2060 locuri), precum şi numărul de locuri de parcare asigurat - 2120. Rezultă 

astfel chiar o rezervă prevăzută faţă de necesar. 

Din 2120 de locuri de parcare proiectate, 1845 sunt prevazute în subsoluri, după cum 

urmează: 

LOCURI PERCARE NECESARE 2060 

TOTAL LOCURI PARCARE ASIGURATE 2120 

la suprafaţă directe 275 

directe 753 

subsol 1 

sistem Klauss EB G61-170 150 

total subsol 1 903 

directe 792 

subsol 2 



Funcţiunile tehnice se prevăd la nivelul subsolului 1 astfel: 

• centrale termice 

- câte o C.T. pentru fiecare imobil P+17 - tip I 

- 2 C.T. şi 2 T.E.G. pentru grupurile de câte 2 imobile din zona 1+2 

- o C.T. pentru grupurile de 2 imobile din zona 3 

• staţii hidrofor 

- câte o staţie hidrofor pentru fiecare imobil P+17 - tip I 

- 2 staţii hidrofor pentru grupurile de câte 2 imobile P+7-4 tip III şi tip IV 

• post Trafo, T.G.D. şi Grup Electrogen 

- 1 post trafo, T.G.D. şi Grup Electrogen pentru ansamblu de clădiri cumulat 

zonele 1+2 

- 1 post trafo, T.G.D. şi Grup Electrogen pentru ansamblu de clădiri cumulat 

zona 3 

Adăposturile A.L.A. au fost proiectate în cadrul subsolului 2, exclusiv în cadrul 

imobilelor Tip I, asigurându-se accesul tuturor locatarilor din zoenel 1, 2 şi 3 prin subsolurile 

generale. Adăposturile de Apărare Civilă sunt dimensionate pentru a deservi fără probleme 



întreg numărul de locuitori din cartier. Intrarea este prevăzută prin nod de circulaţie prin câte 

un sas (fiecare minim de 3000mp suprafaţă), prevăzute cu uşi UME2. Ieşirile de salvare tip 

„gură de lup” sunt prevăzute cu uşi OME2 şi vor fi legate la exterior cu capace etanşe. 

Alternativa 2 – 1 nivel subsol 

Infrastructurile din zona rezidentiala sunt dispuse in grupat in doua ansambluri 

construite ce se desfasoara in zonele 1, 2 si 3. Acestea sunt alcatuite pe verticala dintr-un 

subsol cu gabarite variabile h=5,70m/3,80m ce adaposteste parking-uri subterane si functiuni 

tehnice. Deasupra planseului peste subsol au fost prevazute spatii verzi si plantate, prin 

decalarea corespunzatoare a acestuia fata de nivelul pietonalelor. Acestora li se vor asigura 

drenaje si scurgeri ale apelor pluviale. 

Subsolul amplasat sub zona 1+2 dispune de 946 locuri de parcare (direct si cu sisteme 

Klaus). Accesul de la nivelul strazii in parcaj se face prin 4 rampe duble 

Subsolurile amplasate sub zona 3 dispun de 498 locuri de parcare (direct si cu sisteme 

Klaus). Accesul de la nivelul strazii in parcaj se face prin 2 rampe duble amplasate in 

extremitatile subsolului. 

LOCURI PERCARE NECESARE 2060 

TOTAL LOCURI PARCARE ASIGURATE 2103 

la suprafaţă directe 275 

directe 66 

subsol 1 

sistem Klauss G61 

sistem Klauss G63 

886 

876 


directe 792 

subsol 2 



La nivelul subsolului au fost asigurate spatiile tehnice necesare functionarii 

ansamblurilor construite Tip I, II, III si IV – zona 1, 2 si 3. 

Functiunile tehnice au fost grupate in subsolul infrastructurii astfel: 

• Centrale termice: 

- cate o C.T. pentru fiecare imobil P+17 – Tip I + T.E.G. 

- doua centrale termice si doua T.E.G. ce vor alimenta grupurile de cate doua 

imobile din zona 1+2 

- o C.T. ce va alimenta grupurile de doua imobile din zona 3 

• Statie hidrofor: 

- cate o statie hidrofor pentru fiecare imobil P+17 – Tip I 

- doua statii hidrofor ce vor alimenta grupurile de cate doua imobile P+7-4 Tip III 

si Tip IV 

• Post TRAFO, T.G.D si Grup Electrogen 

- un post TRAFO, T.G.D si Grup Electrogen ce va alimenta ansamblul de cladiri 

cumulat al zonelor 1+2 

- un post TRAFO, T.G.D si Grup Electrogen ce va alimenta ansamblul de cladiri 

cumulat al zonei 3 



Toate functiunile descrise mai sus sunt prevazute cu ample curti de lumina cu acces 

direct de la nivelul pietonalului si spatii vitrate dimensionate conform normativelor pentru 

suprafata de explozie si ventilare. 

Adaposturile A.L.A. au fost dispuse in cadrul subsolului exclusiv in cadrul imobilelor Tip 

I asigurandu-se accesul tuturor locatarilor din zona 1, 2 si 3 prin subsolurile generale. 

Adaposturile de Aparare Civila sunt dimensionate astfel incat sa deserveasca intregul numar 

de locuitori. 

Intrarea in adposturi se realizeaza din nodul de circulatie, prin cate un sas, fiecare in 

suprafata de min 3,00mp., prevazute cu usi UME2. Separarea de holul de nivel se realizeaza 

tot cu usi UME2. Iesirile de salvare tip “gura de lup” sunt prevazute cu usi OME2 si se vor 

lega de exterior prin capace etanse. In tunelul vertical de evacuare, datorita inaltimii mai sunt 

prevazute sase podeste intermediare. Deschiderea usilor se face inspre exterior. Peretii vor fi 

varuiti cu var, pardoseala va fi finisata cu ciment sclivisit rolat – rugoasa. Radierul tunelului 

de salvare se prevede cu panta de scurgere. Placa de peste adapostul de aparare civila va fi 

de min. 20,00cm grosime din beton armat. Peretii perimetrali vor fi din beton armat de 

40,00cm grosime. Peretii iesirilor de salvare vor fi din beton armat de 30cm grosime. 

Fundatiile sunt calculate ca radier general. Radierul tunelului de salvare se prevede cu panta 

de scurgere. Iluminatul va fi asigurat de la tablourile electrice proprii fiecarui adapost. In 

Adaposturile de Aparare Civila sunt prevazute instalatii de filtro-ventilatie, pentru fiecare in 

parte. La exteriorul tunelurilor de evacuare au fost prevazute vane anti suflu. Au fost 

prevazute de asemenea supape de suprapresiune. 

Funcţiuni complementare 

• complex comercial, grădiniţă şi alimentaţie publică 

Este un corp de clădire în formă de „L” cu deschidere amplă pietonală spre zona de 

agrement şi parc. 

Va adăposti un supermarket pe P+1, la nivelul superior (2) fiind organizat un restaurant 

cu terasă. 

În aripa cealaltă a clădirii în „L”, este prevăzută o grădiniţă dotată cu săli 

multifuncţionale pe 3 grupe de vârstă, seră - spaţiu polivalent, sală de mese, bucătărie şi 

grupuri sanitare. La nivelul superior este organizat un centru after school pentru copii 

(laborator limbi străine, sală de muzică, bibliotecă, sală de festivităţi, spaţii administrative, 

cabinet medical şi grupuri sanitare). 

• complex de sănătate şi club 

Dintre dotări fac parte: 

- parter: piscină interioară, saună, jacuzzi, cafeterie, saloane de întreţinere (coafor, 

masaj, cosmetică) 

- nivelul 1: săli fitness şi aerobic, acces piscină exterioară 

- nivelul 2: spaţii de club cu diverse destinaţii (cafenea, bar, lounge, ceainărie, biliard) 

- nivel 3: sală polivalentă (discotecă, sală conferinţe etc.). 

Alimentarea cu apă şi canalizarea apelor uzate 

Alimentarea cu apă este prevăzută printr-un racord la reţeaua centralizată a 

municipiului Sibiu, fiind prevăzute gospodării de apă cu hidrofor la subsolul imobilelor 

conform descrierii de mai sus. 

S.C. Apă-Canal S.A. a eliberat pentru P.U.Z.-ul analizat un aviz de principiu favorabil 

(nr. 3 / 20.02.2008). 



Conform documentaţiei tehnice întocmite în vederea obţinerii Avizului de Gopodărirea 

Apelor (PF Teacă Ioan), s-a desprins necesitatea reabilitării prizei de apă de pe râul Sebeş 

(Şteaza). 

Astfel, la faza următoare de proiectare, în vederea gestionării debitelor efluente din 

incintă pentru asigurarea debitului salubru şi a celui de servitute, se impune realizarea unei 

documentaţii separate care să cuprindă toate detaliile tehnice referitoare la lucrările ce se 

propun a fi realizate pe canalul Trinkbach: reabilitarea prizei de apă de pe râul Sebeş din 

Răşinari, dezafectarea actualelor lucrări hidrotehnice amplasate pe canalul Trinkbach în 

incinta Sitex, noile structuri amenajistice proiectate în incinta viitorului cartier. 

În vederea exploatării acestui sistem se va desemna un operator care va avea obligaţia 

legală de întocmire a regulamentului de exploatare a ansamblului hidrotehnic, corelat cu 

celelalte lucrări hidrotehnice din aval din acest bazin. 

Apa din canalul Trinkbach (după o epurare prealabilă la intrarea pe amplasament) va fi 

utilizată doar pentru amenajare de ordin peisagistic în incintă tranzitând zona fără a se 

consuma. În plus, prin întreaga schemă de amenajare a acestor bazine în incinta cartierului, 

este prevăzut şi un rezervor de stocare ce va avea un rol important în regularizarea debitelor 

în aval. 

Evacuarea apelor uzate fecaloid-menajere se va face prin colectorul existent în 

reţeaua centralizată de canalaizare a Sibiului, existând în acest sens avizul operatorului Apă- 

Canal SA. 

Debitul maxim zilnic calculat pentru apele uzate menajere se cifrează la 1025,89mc/zi şi 

acestea se vor colecta în reţea de canalizare internă cu deversare în colectorul public de pe 

str. Pădurea Dumbrava prin intermediul a două cămine de racord. 

Apele pluviale colectate de pe clădiri şi cele de pe platformele interioare (după o 

trecere prin separator de produse petroliere şi deznisipator, unde este cazul) se vor reorienta 

spre utilizarea la întreţinerea spaţiilor verzi sau pentru completarea rezervelor de incendiu. 

Apele pluviale convenţional curate (cu un debit calculat la 226,80l/s) vor fi deversate 

prin reţeaua de canalizare pluvială prevăzută în canalul Trinkbach. 

Apele pluviale posibil impurificate (cu un debit calculat de 253,75l/s) vor fi trecute prin 

două separatoare de hidrocarburi şi se vor evacua ulterior tot în canalul Trinkbach. Această 

etapă de preepurare va respecta cerinţele NTPA 001/2005. 

Capacităţile şi traseele acestor reţele sunt prezentate în planşa 3 din PUZ 

(Reglementări Echipare Edilitară) şi în memoriile de specialitate ataşate. 

Totodată a fost eliberat Avizul de gospodărirea apelor nr. SB 79/august 2008 de către 

SGA Sibiu. Conform acestui Aviz, debitele caracteristice ale necesarului şi cerinţei de apă 

sunt: 

NECESAR CERINŢĂ 

[m 3 ] [l/s] [anual mii mc] [m 3 ] [l/s] [anual mii mc] 

Q zilnic maxim 931,27 12,45 340 1282,36 14,84 468 

Q zilnic mediu 809,80 10,83 296 949,89 10,99 347 

Q zilnic maxim 647,84 8,66 237 748,26 8,66 273 

Q orar maxim 108,65 34,85 160,29 44,53 

Alimentarea cu energie electrică 

Necesarul de energie electrică pe amplasament se va asigura din reţeaua naţională, 

conform Avizului S.C.F.D.E.E. Electrica Distibuţie Transilvania Sud S.A. nr.7/13.01.2009. 

Pe traseul str. Pădurea Dumbrava există reţea de alimentare cu energie electrică, 

fabrică de covoare Sitex funcţionând ea însăşi pe locaţia propusă cu o putere instalată mare. 



Modificările constructive necesare pentru conversia sistemului de alimentare cu energie 

electircă nu vor avea un impact asupra mediului – decât într-un sens pozitiv, prin eliminarea 

punctelor vechi de transformare, care funcţionau pe ulei. 

Alimentarea cu gaze naturale 

Alimentarea cu gaze naturale se va realiza din conducta existentă pe amplasament, pe 

baza avizului EON Gaz Distribuţie S.A. Centru Operaţional Sibiu nr. 551/27.01.2009 şi va 

asigura volumul de gaze naturale necesar funcţionării centralelor termice. 

Colectarea deşeurilor 

Deoarece se propune realizarea unei zone rezidenţiale de locuinţe individuale, se 

estimează că nu vor fi probleme deosebite din punct de vedere al deşeurilor generate sub 

aspect calitativ (vor fi de origine menajeră). 

Pentru colectarea acestor deşeuri menajere produse de fiecare locuinţă în parte, se va 

proceda prin organizarea unor spaţii cu destinaţie specială unde se vor colecta selectiv şi 

depozita în euro-pubele sau containere specifice în concordanţă cu cerinţele Planurilor de 

Gestiune a Deşeurilor şi cu cerinţele logistice ale agentului economic autorizat care va presta 

activitatea de salubrizare. 

Asigurarea accesului 

Accesul pe amplasament se va realiza de pe axa drumului de legătură dintre Sibiu şi 

Răşinari - Păltiniş (DJ 106A), respectiv din strada Pădurea Dumbrava, printr-o soluţie de 

racord avizată şi solicitată de către Primăria Sibiu. 

Pentru fluidizarea traficului, în interiorul limitei proprietăţii este prevăzută o giraţie ce va 

colecta traseele din cartier (cel de circuit şi axa principală de legătură transversală care 

coincide cu actuala axă din interiorul fabricii). 

Această amenajare a accesului pe amplasament se observă în planşele specifice ale 

PUZ-ului şi în studiul de trafic. 

Soluţia finală de racord solicitată de Primăria Sibiu nu implică sub nici o formă 

depăşirea actualului perimetru al fabricii, nefiind cazul unor extinderi dincolo de limitele ariei 

naturale protejate sau a fondului forestier din vecinătate. 

Pentru cartierul propus a fost prevăzut un număr de 2120 locuri de parcare (faţă de un 

necesar calculat de 2060 corespunzător celor 1338 apartamente). 

Cu excepţia zilelor de sfârşit de săptămână sau a sărbătorilor, când traficul pe ruta Sibiu 

- Păltiniş are cote mai ridicate, în general traficul pe DJ 106A nu este unul încărcat. 

Acest lucru a permis pentru moment Primăriei Sibiu să avizeze această modalitate de 

racordare a cartierului nou propus la infrastructura existentă. 

Discuţia este mai amplă în jurul acestei problematici însă subiectul real depăşeşte cu 

mult sfera obiectivului propus pe terenul de la SITEX. 

În dorinţa de a dezvolta zona Păltiniş - şi întreg traseul respectiv - municipalitatea şi-a 

manifestat intenţia de a moderniza această rută. 

Aspectele sunt multiple, cu variaţii implicaţii: 

• doar parţial (în zona străzii Pădurea Dumbrava) ruta este în proprietatea şi 

administrarea municipalităţii, cea mai mare parte fiind drum judeţean (DJ 106A), 

existând astfel încă dificultăţi de promovare a unor asemenea proiecte 

• întregul traseu traversează Parcul Natural Dumbrava Sibiului; la declararea 

acestei arii protejate (dintr-o eroare administrativă) a fost inlcus în poligonul 

desemnat şi traseul şoselei. În aceste condiţii va fi dificil de abordat orice proiect 



de lărgire a acestui traseu, dată fiind suprapunerea fondului forestier cu o arie 

naturală protejată. 

• fără doar şi poate - cu sau fără aportul municipalităţii - se poate uşor preconiza o 

dezvoltare mereu crescândă a turismului pe axa Sibiu - Răşinari - Păltiniş, astfel 

încât este posibil ca traficul în acest sector să pună în viitor probleme mai mari 

decât acum 

• traficul mai ridicat pe viitor va fi parţial atribuibil şi dezvoltării de către 

municipalitate a unui parc acvatic de distracţii înspre Răşinari, pe locaţia unui fost 

depozit militar 

Atât în urma discuţiilor purtate în Grupul de Lucru, cât şi în urma consultării unor avize 

deja eliberate pentru acest PUZ de către instituţiile implicate, evaluatorul nu poate decât 

constata că soluţia de racord la infrastructura existentă corespunde din punct de vedere legal 

cerinţelor. 

Fiind vorba de un efect cumulat însă, toate aceste elemente ar trebui bine cântărite şi 

luate în considerare la nivelul municipalităţii atunci când se va promova un proiect de 

modernizare a acestei axe. 

În situaţia în care pe viitor se va reuşi o lărgire a traseului prin pădure, se pot lua în 

considerare şi alte soluţii de racord pentru cartierul propus la Sitex. Deocamdată însă, nefiind 

posibilă orice formă de lărgire a actualului acces, beneficiarul a proiectat o soluţie de 

fluidizare a accesului strict în perimetrul actual al fabricii, păstrând exact acelaşi racord la 

stradă ca în prezent. 

Valorificarea cadrului natural 

Regimul de înălţime a fost calculat ţinând cont de următoarele aspecte: 

- declivitatea generală a terenului în zonă, 

- etajele vegetaţiei forestiere şi 

- vecinătatea cu Muzeul Civilizaţiei Tradiţionale „Astra” (cele mai înalte construcţii nu vor 

fi vizibile din interiorul Muzeului conform ridicărilor topografice efectuate şi planului 

anexat în Volumul II. 

- păstrarea axei de relaţie Sibiu – Păltiniş, ansamblul fiind vizibil doar în zona inflexiunii 

drumului DJ 106A. 

Prin procentul scăzut de utilizare al terenului şi prin amenajările peisagistice - zone 

plantate, parc de promenadă, oglindă de apă, se doreşte o simbioză între peisajul din zonă, 

respectiv Pădurea Dumbrava şi propunerea de amenajare urbanistică. 

În ceea ce priveşte vizibilitatea cartierului, proiectantul a realizat un studiu de umbrire în 

urma căruia au fost stabilite limitele de dezvoltare verticală. 

Bilanţ teritorial: 

Suprafaţa totală a terenului propus pentru amenajarea zonei rezidenţiale este de 

8,82ha (88.228mp). 

Situaţia propusă prin PUZ - din punct de vedere al organizării terenului - este redată 

sintetic mai jos: 

Existent: 

cca. 35.000mp construiţi 

cca. 35.000mp desfăşuraţi 

POTmax = 40% 




Propus: 

cca. 20.000mp construiţi 

cca. 170.000mp desfăşuraţi 

POTmax = 25% 


Din cele de mai sus rezultă că cele mai semnificative obiective de mediu stabilite în 

această fază a evaluării impactului asupra mediului reprezentată de Raportul de mediu 

asupra PUZ-ului pentru „Ansamblu rezidenţial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” sunt: 

• colectarea şi eliminarea corectă a apelor uzate de pe întreg terenul 

• proiectarea corectă în spiritul condiţiilor impuse de legislaţia de mediu a fiecărui 

imobil în parte 

• utilizarea unor tehnologii şi a unor combustibili cât mai puţin poluanţi pentru 

sistemele de încălzire ce vor deservi viitoarele spaţii 

• măsura integrarii sub aspect peisagistic 

• asigurarea unei proporţii corespunzătoare între suprafeţele construite şi cele 

amenajate cu zone verzi 

• respectarea regimului colectării deşeurilor 

• gradul de izolare faţă de aria protejată din imediata vecinătate ( pentru 

contracararea unei posibile creşteri a presiunii antropice asupra Pădurii 

Dumbrava prin popularea acestei zone) 

I.2. Obiectivele principale ale planului - relaţia cu alte planuri şi programe relevante 

Obiectivele principale ale planului sunt: 

• creşterea implicită a fondului locativ la nivelul municipiului Sibiu 

• schimbarea folosinţei actuale a terenului propus din zonă industrială în zonă 

rezidenţială 

• stabilirea funcţiunilor zonei şi parcelarea terenului 

• stabilirea accesului principal pe acest teren 

• stabilirea regimului de aliniere şi a celui de înălţime 

• stabilirea gradului de ocupare a terenului 

• valorificarea potenţialului existent (acces, reţele edilitare, peisaj etc.) 

Realizarea acestor obiective presupun ca priorităţi: 

• organizarea unei bune circulaţii cu amplasarea drumurilor de acces; 

• echipare tehnico-edilitare coprespunzătoare; 

• lotizarea raţională a terenurilor după destinaţia stabilită; 

• schimbarea destinaţiei terenurilor în concordanţă cu destinarea lor prevăzută în 

PUG şi PUZ 

De asemenea, în relaţia cu alte planuri şi programe relevante, noul obiectiv a ţinut cont de: 

• principiile dezvoltării durabile; 

o reducerea (prin optimizare) cerinţei de resurse inclusiv de teren; 

o utilizarea cea mai eficientă a resurselor, inclusiv a terenurilor; 

• PUG Sibiu; 

• prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu; 

o în concordanţă cu specificările acestuia - O 2.2.2 - „Asigurarea 

suprafeţelor necesare zonelor destinate funcţiilor secundare prin 

extinderea intravilanelor şi reconversia activităţilor neperformante 

care ocupă importante resurse funciare.” 



• prevederile Planului Judeţean de Gestiune a Deşeurilor ca instrument de 

implementare la nivel judeţean a Strategiei Naţionale de Gestiune a Deşeurilor 

(HGR 1470/09.09.2004); 

• prevederile Directivei 91/271/CEE privind epuararea apelor uzate urbane - cu 

transpunere în legislaţia românească; 

• prevederile Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului 

naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. 

Prevederi ale PUG 

Conform P.U.G. al Municipiului Sibiu, zona este funcţional stabilită ca zonă industrială, 

cu toate aspectele ce decurg din aceasta, respectiv cele ce definesc potenţialul 

amplasamentului pentru conversie funcţională în ansamblu rezidenţial şi dotări conexe. 

De precizat este că propunerea de dezvoltare prezentată prin acest P.U.Z. constituie 

preluarea şi detalierea perimetrului S.C. Sitex Dumbrava S.A., respectiv intravilan TRUP 3 - 

pe subzone delimitate pe baza criteriilor de omogenitate morfologică şi functională ce permit 

stabilirea categoriilor de intervenţie. 

Tot în ceea ce priveşte relaţia cu alte planuri sau programe, privitor la alte planuri 

propuse în zonă şi care fac parte din aceeaşi ierarhie de planificare, se menţionează că în 

zonă mai este propus pentru aprobare un Plan Urbanistic Zonal pentru realizarea unui 

ştrand, având ca beneficiar Primăria Sibiu. Distanţa faţă de actuala fabrică Sitex este de cca. 

1km, viitorul parc de agrement fiind propus pe direcţia Răşinari: 

PUZ „Construire ştrand municipal şi zonă de agrement” 

în Pădurea Dumbrava Sibiului, DJ 106A Sibiu - Răşinari, propus de către Primăria 

Municipiului Sibiu pe locaţia unui fost depozit militar dezafectat. 

Aspectele care atrag atenţia în evaluare în sensul unei posibile suprapuneri sau 

cumulări de efecte sunt legate în mod deosebit de: 

Pe perioada executării obiectivelor: 

o traficul auto suplimentar indus pe axa str. Pădurea Dumbrava - DJ 106A 

o poluarea atmosferică din surse fixe şi mobile apărută cu ocazia desfăşurării 

lucrărilor de construire 

o poluarea fonică datorată utilajelor şi tehnicilor ce se vor utiliza la construcţie 

o posibile modificări temporare sau pe perioadă mai mare a nivelului hidrostatic 

o managementul apelor uzate rezultate pe perioada de construire 

Pe perioada funcţionării obiectivelor: 

o traficul auto şi pietonal suplimentar indus pe axa str. Pădurea Dumbrava - DJ 

106A 

o asigurarea surselor de alimentare cu apă pentru aceste două obiective, precum 

şi infrastructura de eliminare a apelor uzate 

o posibila poluare atmosferică produsă din surse fixe (cu precădere sursele de 

încălzire a acestor spaţii) 

o poluarea fonică şi luminoasă indusă de existenţa acestor două obiective 

În cele ce urmeză se vor analiza aceste puncte pe rând, cumulându-se acolo unde se 

suprapun tipologic efectele negative posibil a fi induse. 

Poluarea atmosferei 

Având efecte implicite în special asupra vegetaţiei din Pădurea Dumbrava dar şi a 

faunei, poluarea aerului atât din surse fixe (lucrări de şantier, încălzirea spaţiilor) cât şi mobile 



(lucrări de şantier, trafic auto) va avea drept efect o depreciere locală a calităţii aerului în 

arealul Pădurii Dumbrava. 

Pentru a vedea în ce măsură această depreciere va fi una semnificativă sau nu faţă de 

situaţia actuală, în cadrul capitolului V (Potenţiale efecte semnificative asupra mediului 

inclusiv asupra ariei protejate învecinate) se vor realiza estimări ale acestor emisii şi ale 

efectelor induse în limita calităţii şi cantităţii datelor de intrare disponibile din fazele de 

proiectare în care se află ambele obiective. 

Există însă unele aspecte de subliniat în sensul diferenţierii acestor două planuri: 

o cu toate că traficul indus de prezenţa ştrandului municipal este posibil a fi mai 

intens şi sigur pe o distanţă mai mare faţă de cel indus de prezenţa cartierului de 

la Sitex, considerând un interval anual (de 4 sezoane) va fi pe o perioadă mai 

mică (estival în special). Cu alte cuvinte traficul prilejuit de ştrand va induce valori 

mai mari de emisie a poluanţilor specifici însă pe perioadă mai scurtă (3-4 luni), 

pe când traficul aferent cartierului Sitex va induce efecte relativ constante pe tot 

parcursul anului însă mai reduse faţă de cele aferente ştrandului (prin numărul 

de autoturisme). 

o poluarea aerului din surse fixe va fi în mod cert mai ridicată în cazul cartierului de 

locuinţe faţă de ştrand prin natura obiectivului (având şi necesităţi mai mari de 

încălzire dar şi activitate constantă în sezonul rece spre diferenţă de ştrand) 

Poluarea fonică 

Cu toate că ambele obiective vor implica pe perioada construirii aceleaşi tipuri de 

operaţiuni generatoare de zgomote şi vibraţii, nu considerăm că se va resimţi un efect 

cumulat asupra ariei protejate, în speţă la nivelul faunei mari. 

Efectele vor fi de aceeaşi natură în ambele cazuri (în sensul limitării zonelor liniştite de 

refugiu) dar distanţa totuşi semnificativă dintre acestea precum şi amplasarea ambelor 

obiective pe marginea drumului vor conduce la lipsa unei interferenţe semnificative a acestor 

efecte. retragerea faunei, în cazul în care se va petrece, se va desfăşura din direcţia DJ106A 

(respectiv spatele obiectivelor) înspre adâncul pădurii, pe direcţia generală vest. 

Poluarea luminoasă 

Dacă pentru cartierul de la Sitex a fost realizat un studiu de specialitate în ceea ce 

priveşte iluminarea perimetrului şi modul în care această lumină va difuza sau nu în pădurea 

învecinată, nu deţinem acelaşi tip de date şi despre ştrand. 

În orice caz, considerând trei elemente relevante faţă de acest subiect: natura 

obiectivelor (utilizarea); distanţa dintre ele (pe cea mai scurtă linie prin pădure de cca. 750m); 

rezultatele studiului de iluminare executat în cazul Sitex, se poate afirma că nu va exista un 

efect negativ cumulat al acestor două obiective, eventuala poluare luminoasă indusă fiind 

resimţită doar în stricta vecinătate a fiecăruia. 

Poluarea apelor subterane şi de suprafaţă 

- Ape subterane 

Nivelul de informaţii cunoscute despre ştrandul municipal nu permite o evaluare 

pertinentă a unei eventuale cumulări a efectelor induse asupra nivelului hidrostatic din întreg 

arealul. 

Se consideră însă unele premise în evaluare: 

- nivelul hidrostatic în Pădurea Dumbrava variază destul de mult fiind puternic influenţat 

de condiţiile specifice de sol, de distanţa până la canalul Trinkbach, panta locală a 



terenului, existenţa (şi întreţinerea) drenurilor executate în scopul scăderii nivelului 

freaticului în pădure 

- datorită regimului de înălţime propus în cazul cartierului de la Sitex (max P+17), cu 

certitudine adâncimea de intervenţie la fundare va fi mai mare decât cea din cazul 

ştrandului municipal. 

- pe de altă parte însă, prin realizarea cartierului de la Sitex, fiind prevăzute lucrări atât 

de reabilitare a prizei de apă de pe Sebeş (Seviş), cât şi de amenajare şi regularizare 

a canalului Trinkbach, se va înlătura influenţa artificială actual indusă de acest canal 

(prin deprecierea lucrărilor de etanşeizare) asupra nivelului hidrostatic din zonă 

- ca şi aspect general, întreaga Pădure Dumbrava suferă mai degrabă de efecte 

negative din cauza unui nivel ridicat al apei freatice şi nu unul scăzut (fiind de-a lungul 

timpului executate drenuri special în scopul scăderii nivelului), astfel încât teoretic 

chiar şi o reducere generală a nivelului hidrostatic în zonă ar putea avea un eventual 

efect pozitiv cu condiţia în care acesta să nu scadă sub adâncimea de accesibilitate a 

vegetaţiei 

- Ape de suprafaţă 

Canalul Trinkbach se va constitui în receptorul apelor pluviale de pe ambele 

amplasamente. 

Cu toate că în ambele situaţii sunt prevăzute soluţii de epurare astfel încât aceste ape 

pluviale (posibil încărcate în special cu suspensii şi eventuale produse petroliere) să fie 

deversate în Trinkbach în condiţiile de calitate prevăzute de NTPA 001/2005, se atrage 

atenţia asupra necesităţii efectuării unui calcul comun privitor la acest debit cumulat. 

Dacă în cazul cartierului propus la Sitex, singurele ape evacuate în Trinkbach vor fi cele 

pluviale (480,55l/s), nu acelaşi lucru este valabil şi pentru ştrandul municipal: 

- în Raportul de Mediu făcut public pentru acest obiectiv, din breviarul de calcul rezultă 

un debit de 1175,36l/s de ape pluviale ce vor fi de asemenea evacuate în canalul 

Trinkbach 

- de asemenea în acelaşi document se stipulează că odată cu apele pluviale vor fi 

evacuate în aceeaşi reţea (şi deci în Trinkbach) şi apele rezultate de la golirea / 

primenirea bazinelor de înot 

În ceea ce priveşte debitul de ape evacuate provenite de la aceste bazine, nu se poate 

prezenta o valoare certă deoarece în documentaţia menţionată nu este calculat acest debit. 

O estimare în acest sens se poate realiza utilizând dimensiunile redate pentru aceste bazine 

în Raportul de Mediu, precum şi adâncimile respective (deşi nu sunt clar prezentate, în unele 

cazuri fiind valori cumulate). În orice caz, utilizând aceste valori extrase, rezultă un volum 

total de apă în aceste bazine de cca. 10532,59mc. 

Ordinul nr. 536 din 23 iunie 1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a 

recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei are la art. 71 următoarea cerinţă: 

“Art. 71. - Ritmul de primenire a apei şi de spălare şi dezinfecţie a bazinelor se va stabili în funcţie de 

calitatea apei, respectându-se următoarele cerinţe minimale: 

a) Pentru bazinele cu recirculare a apei, zilnic se va recircula prin sistemul de filtrare şi clorizare întregul 

volum de apă al bazinului şi, în plus, se va înlocui 1/10-1/15 din volumul apei cu apă potabilă; 

săptămânal se va face spălarea şi dezinfecţia bazinului. 

b) Pentru bazinele fără recirculare, dar cu primenire continuă a apei, se va schimba zilnic cel puţin 1/3 din 

volumul apei din bazin şi se vor asigura golirea, spălarea şi dezinfecţia acestuia la cel mult 3 zile. 



c) Pentru bazinele fără recircularea apei şi fără posibilităţi de primenire continuă a apei, se vor asigura 

golirea, spălarea şi dezinfecţia zilnică a bazinului şi umplerea cu apă de calitatea prevazută în 

standardul în vigoare.” 

Aşadar, considerând că nu cunoaştem care din tehnici va fi aplicată în cazul ştrandului 

municipal (cu sau fără recircularea apei), se poate estima sub forma unui interval, volumul de 

apă necesar acestor operaţii de primenire: 

a) caz cu recirculare 

- 10532,59mc x 0,083 (medie între 1/10 şi 1/15) = 874,2mc/zi x 6 zile = 

5245,2mc/săptămână (primenire zilnică) 

- 10532,59mc/săptămână (schimb total) 

Total: 15777,79mc/săptămână = 2253,97mc/zi 

b) caz fără recirculare 

- 10532,59mc x 0,33 (1/3) = 3510,86mc/zi x 5 zile = 17554,3mc/săptămână (primenire 

zilnică - timp de câte două zile, a treia fiind subtituit tot volumul) 

- 10532,59mc x 2zile = 21065,18mc/săptămână (schimb total) 

Total: 38619,48mc/săptămână = 5517,07mc/zi (medie) 

Se observă că indiferent de scenariu sau de rotaţia de golire, volumul de apă evacuat în 

Trinkbach este între 2253,97mc/zi şi 5517,07mc/zi (deci un debit situat între 52l/s şi 128l/s 

socotind un program de funcţionare de cca. 12 ore zilnic). Fireşte se discută de sezonul 

estival. 

Menţionăm încă o dată că aceste valori sunt estimate în prezentul studiu, ele nefiind 

regăsite în breviarul de calcul din Raportul de Mediu referitor la ştrandul municipal. 

Motivul prezentării acestor valori constă în a atrage atenţia că în lipsa unui aviz al SGA 

Sibiu pentru ştrandul municipal şi în lipsa unei colaborări la nivel de proiectare între cele 

două obiective, există riscul ca dimensionările propuse pentru lucrările de amenajare a 

Trinkbachului în zona Sitex să nu fie corecte, neexistând o corelare cu debitele evacuate de 

ştrand (1175,36l/s pluvial şi 52l/s-128l/s ape uzate bazine). 

Până la ora actuală, din informaţiile oficiale deţinute, doar obiectivul propus la Sitex 

deţine un aviz al Sistemului de Gospodărire a Apelor Sibiu, astfel încât există premise în a 

considera că la nivel de proiectare nu s-a ţinut cont de acest posibil efect cumulat. 

În acest sens, recomandăm o corelare a acestor debite şi întocmirea unui protocol de 

colaborare încă din această fază incipientă între titularii celor două obiective. 

În ceea ce privesc apele uzate evacuate din ambele zone prin intermediul reţelelor de 

canalizare centralizată, situaţia este următoarea: 

- obiectiv cartier Sitex: colectarea se propune în reţeaua existentă pe str. Pădurea 

Dumbrava cu debuşare în reţeaua centralizată municipală a Sibiului şi deversare finală 

în Cibin prin staţia de epurare de la Mohu (situaţie de altfel existentă) - în acest sens 

există un aviz de principiu de la SC Apă Canal SA 

- obiectiv ştrand municipal: colectarea se propune prin intermediul colectorului Dn 

500mm ce urmează a fi realizat în scopul colectării apelor uzate de la nivelul comunei 

Răşinari, cu debuşare de asemenea în reţeaua de canalizare de pe str. Pădurea 

Dumbrava. 

Considerând că ambele soluţii propuse pentru aceste obiective au fost avizate favorabil 

în aceeaşi perioadă de către SC Apă Canal SA, fiind înaintate breviarele de calcul aferente, 

se poate conluziona că este un sistem pertinent acceptat de către operator. 



Alimentarea cu apă 

- obiectiv cartier Sitex: se propune din conducta actuală ce alimentează incinta Sitex din 

staţia de clorinare a SC Apă Canal SA (sursă front captare lunca Ştezii) cu 

decolmatarea acestei conducte (soluţia fiind avizată de operator se consideră că nu 

vor fi probleme) 

- obiectiv ştrand municipal: se propune din conducta de alimentare a Sibiului, cu racord 

în zona Uzinei de apă 

Dat fiind că aceste două obiective vor avea surse separate de alimentare cu apă 

(ambele fiind avizate favorabil de operator) nu considerăm că vor exista eventuale efecte 

negative cumulate din acest punct de vedere. 

Efecte cumulate asupa rezervaţiei Parc Natural Dumbrava Sibiului 

Consideraţii asupra măsurii în care promovarea ambelor aceste obiective va influenţa 

negativ aria protejată s-au făcut in extenso la capitolul V (Potenţiale efecte semnificative 

asupra mediului inclusiv asupra ariei protejate învecinate). 



I I . A S P E C T E L E R E L E V A N T E A L E S T Ă R I I A C T U A L E A M E D I U L U I Ş I A L E E V O L U Ţ I E I 

S A L E P R O B A B I L E Î N S I T U A Ţ I A N E I M P L E M E N T Ă R I I P L A N U L U I P R O P U S 

II.1. Starea actuală a mediului în zona Sibiului 

Municipiul Sibiu se plasează geografic în cadrul Depresiunii Sibiului, depresiune 

cantonată pe cursul mijlociu al văii Cibinului, afluent de dreapta al râului Olt. 

Terenul care a generat prezentul P.U.Z. se află în proprietatea S.C. Sitex Dumbrava 

S.A. Sibiu şi este amplasat în Pădurea Dumbrava Sibiului, pădure situată în partea de sudvest 

a municipiului Sibiu, de-a lungul drumului judeţean DJ 106A ce asigură relaţia Sibiului cu 

Răşinari şi Păltiniş. Ca şi încadrare în localitate, zona vizată se situează în limitele 

intravilanului oraşului Sibiu, respectiv Trup 3 conform P.U.G. Municipiul Sibiu. 

Pădurea Dumbrava este delimitată spre N şi SE de luncile râului Cibin şi respectiv a 

pârâului Seviş, spre SV cu comuna Poplaca şi comuna Răşinari, iar spre S cu Pădurea 

Cisnădioarei. În latura E şi NE se mărgineşte cu municipiul Sibiu. 

Terenul pe care se propune amenajarea urbanistică se plasează pe partea dreaptă a 

DJ 106 A Sibiu – Răşinari – Păltiniş şi a liniei de tramvai Sibiu – Răşinari în sensul direcţiei 

de mers Sibiu – Răşinari, vis-a-vis de ramificaţia DJ 106 A Sibiu – Răşinari cu DJ Sibiu – 

Cisnădioara. 

Din punct de vedere geomorfologic unitatea este amplasată pe terasa II a râului Cibin şi 

a pârâului Şteaza, topografic situându-se la altitudinea de 433,5m-435m.d.M.N. 

La ieşirea din municipiul Sibiu la cca. 4km, este amplasată insular, în cadrul parcului 

natural Dumbrava Sibiului, fabrica de covoare S.C. Sitex Dumbrava S.A. Sibiu. Actualmente, 

această fabrică se află în încetare de activitate, dorinţa proprietarului fiind de a schimba 

utilizarea acestui teren din actuala folosinţă industrială într-o folosinţă cu caracter rezidenţial 

modern. În imediata apropiere sau la distanţe ce pot favoriza eventuale interferări ale 

efectelor unor activităţi se află: 

• la cca. 3 km pe direcţia V–SV, tot în cadrul Pădurii Dumbrava, fostul depozit de 

muniţii şi armament al UM 01473 - actual propunere P.U.Z. Ștrand municipal și 

zonă de agrement, Pădurea Dumbrava, DJ106A, Sibiu Rășinari”, promovat de 

către Primăria Municipiului Sibiu; 

• pe latura N–NE la cca. 1 km, drenat de pârâul Valea Aurie, se află în interiorul 

parcului natural, Muzeul Civilizaţiei şi Tehnicii Populare Astra, care se 

desfăşoară pe o suprafață de cca. 1,6 km 2 (lungime de 2km şi lăţime de 0,8km); 

• la cca. 500m N–NE se află amplasată clădirea sediului Ocolului Silvic Sibiu, 

aparţinând Direcţiei Silvice Sibiu; 

• vis-a-vis de S.C. Sitex Dumbrava S.A. Sibiu, pe latura S – pe direcţia DJ Sibiu – 

Cisnădioara, se află la o distanță de 150 m, staţia de clorinare a apei potabile 

pentru mun. Sibiu, apă captată din frontul de puţuri din lunca râului Şteaza, iar la 

o distanţă de cca. 1km, pe aceeaşi direcţie – Școala de Câini pentru Poliţie 

aparţinând MAI. 

Accesul pe terenul analizat se face direct din DJ 106A (Sibiu - Răşinari - Păltiniş), fiind 

adiacent acestuia. 



Geomorfologia şi geologia zonei, resurse minerale 

Amplasamentul este situat în Depresiunea Sibiului (S=400kmp), aceasta fiind o unitate 

bine definită a culoarului depresionar Cibin. 

Aceasta a luat naştere prin scufundarea neuniformă a cristalinului Mezozoic carpatic, 

începută spre sfârşitul Cretacicului şi continuată în Pliocen. 

Depresiunea se prezintă ca o unitate geografică bine individualizată, situată în şirul 

depresiunilor de contact dintre Podişul Transilvaniei şi Carpaţii Meridionali. 

Limita sudică a Depresiunii Sibiului este marcată de linia ce constituie limita morfologică 

dintre zona depresionară şi M-ţii Cibinului. 

Limita de sud urmăreşte contactul dintre formaţiunile cristalin - mezozoice şi cele 

sedimentar - neogene, materializată printr-un abrupt de 350- 400m. 

Limita vestică şi nord-vestică a depresiunii o constituie Dealurile Magului sau ale 

Amnaşului, prelungire a Podişului Secaşelor la NV şi V. 

Dealurile marginale din estul Sibiului, cuprinse între 500-600m altitudine, coboară sub 

forma unui pinten până în dreptul munţilor, delimitând Depresiunea Sibiului de Depresiunea 

Făgăraşului şi de Ţara Oltului. 

Limita nordică, mai puţin netă, este formată de cumpăna apelor dintre bazinul Cibinului 

şi bazinul Visei. 

Depresiunea Sibiului are un relief asimetric, cu fragmentare deluroasă în care 

predomină şesurile aluviale. Are un relief piemontan acumulativ, cuprins între 400-600m 

altitudine, care este alcătuit din coline piemontane în partea sudică, numite şi „piemontul 

Cisnădiei”, câmpuri piemontane, evantaie şi terase de piemont, terase şi lunci foarte largi. Pe 

latura sudică, la contactul cu muntele se desfăşoară relieful colinar. În partea joasă a 

depresiunii are loc o asociere de vechi conuri piemontane terase şi lunci largi. 

Conurile piemontane, etajate, lărgite spre nord, coboară spre a continua cu terase 

suspendate faţă de Cibin cu 50-70m, 20-25m şi respectiv 10-15m. 

Sub raport geologic şi pedologic, Depresiunea Sibiului se caracterizează prin 

dezvoltarea mare a depozitelor cuaternare şi anume a celor pleistocene şi holocene, 

prezente mai ales în părţile sudice ale depresiunii şi pliocene în zona Cisnădie-Poplaca. 

În sens stratigrafic, în perimetrul municipiului Sibiu şi în zona înconjurătoare, 

formaţiunile geologice care apar la zi sunt cele pliocene reprezentate prin pietrişuri, nisipuri, 

argile marnoase panoniene; apoi formaţiuni pleistocene reprezentate prin pietrişuri, nisipuri, 

argile nisipoase şi holocen superioare reprezentate prin pietrişuri şi nisipuri. 

Modul de distribuire al formelor de relief, fragmentarea, la care se adaugă natura friabilă 

a rocilor se reflectă în tipurile variate de soluri formate în condiţii bioclimatice 

caracteristice.Prin studiul pedologic efectuat în întreaga depresiune (Bălăceanu, 1970) se 

evidenţiază faptul că solurile automorfe (zonale) şi hidroautomorfe, cuprinzând tipurile 

genetice silvestru podzolic şi silvestru brun, sunt larg răspândite în zona câmpiilor şi a 

colinelor piemontane. 

Studiul geotehnic întocmit de S.C. GEO 2000 S.R.L. pune în evidenţă o alimentare a 

freaticului în zona de interes din pierderile de apă din reţelele hidroedilitare existente şi 

capacităţile de stocare de pe amplasament. Dezafectarea acestora şi regularizarea cursului 

canalului Trinbach, poate modifica nivelul hidrostatic al apei freatice. Acest fapt, în faza de 

construcţie deşi benefic din punct de vedere tehnic pentru obiectivul studiat prin P.U.Z., 



poate avea unele efecte temporare negative într-o mică măsură asupra vegetaţiei forestiere 

din vecinătatea incintei prin determinarea unor variaţii ale regimului de umiditate din sol, 

specia dominantă- stejarul (Quercus robur) fiind sensibilă la astfel de variaţii. 

Solul, de tip brun luvic pseudogleizat, cu un conţinut ridicat de argilă, are un specific 

aparte, de-a lungul timpului fiind realizate o serie de măsuri cu scopul reducerii gradului de 

înmlăştinare şi refacerea pădurilor prin drenarea anumitor suprafeţe, execuţia de semănături 

cu ghindă de stejar împreună cu secară sau ovăz, plantaţii cu stejar de baltă în zonele cu 

exces de umiditate sau mai recent cu frasin şi în special prin menţinerea unei structuri 

echilibrate pe clase de vârstă a arboretului în vederea asigurării continuităţii. 

Resurse de apă 

Din punct de vedere hidrogeologic, pânza freatică este cantonată în nisipurile de terasă 

situate deasupra unui strat impermeabil argilos.Nivelul hidrostatic este cuprins între 4,9 şi 5,4 

m. În urma forajelor efectuate de-a lungul timpului la nivelul municipiului Sibiu, s-a stabilit că 

debitele de apă subterană, variază în general între 0,2l/s - 8,0 l/s, în majoritatea cazurilor 

aceasta fiind potabilă. 

Din punct de vedere hidrografic, obiectivul se află amplasat în bazinul hidrografic al 

râului Cibin - cod cadastral VIII (1) – 120. 

Amplasamentul terenului propus (ocupat de către fosta fabrica de covoare Sitex 

Dumbrava) este drenat şi traversat de canalul Trinkbach, deviat din pârâul Şteaza 

aproximativ în mijlocul comunei Răşinari, în scop industrial cu un debit de cca. 30-40l/sec. 

Datorită faptului că priza de apă este situată pe cursul de apă numit Sebeş (Valea 

Ştezii), prin Canalul Trinkbach, sunt prezentate în continuare câteva elemente de identificare 

şi caracteristicile acestui curs de apă: 

Denumire pârâul Sebeş (Valea Ştezii) 

Cod cadastral VIII – 1.120.9 

Zona de interes în aval de confluenţa cu Valea Caselor 

Lungime 16km 

Altitudine amonte 1355m 

Altitudine aval 529m 

Altitudine medie 1159m 

Pantă medie 52‰ 

Pârâul Sebeş – Valea Ştezii are (în regim natural de scurgere) următoarele valori ale 

debitelor asigurate: 

Qmed.multianual 

Qmax.la 1% asigurare 



Qmed.min.lunar cu 95% asigurare (de diluţie) 

0,483mc/s 

108mc/s 

74mc/s 

61mc/s 

0,136mc/s 



Potenţialul seismic al zonei 

Conform Normativului P100-92, seismicitatea este de gradul VII, zona „D”, având ks = 

0,16, şi Tc = 0,70, adâncimea de îngheţ fiind de 0,90m conform STAS 6045/77. 

Clima şi calitatea aerului 

Caracteristicile generale ale climatului sunt cele specifice unui climat continental - 

temperat, cu efecte moderate şi secundare microclimatice date de aşezarea strict locală în 

Depresiunea Sibiului şi valea larg deschisă a râului Cibin, al cărui curs are o direcţie NV-SE. 

Elementele principale care caracterizează din punct de vedere microclimatic zona 

studiată sunt: 

- temperatura medie multianuală a aerului: + 8,1°C 

- data medie a primului îngheţ:11 octombrie 

- data medie a ultimului îngheţ: 22 aprilie 

- numărul mediu al zilelor tropicale (T°C > 30°C):11 zile 

- durata medie de strălucire a soarelui cca.: 1926 ore/an 

- numărul mediu al zilelor cu ninsoare.: 28-30 zile/an 

- cantitatea multianuală a precipitaţilor: 645,3mm/an 

- frecvenţa predominantă pe direcţii a mişcării maselor de aer este: 

NV - 11,2%; SE - 8,7%; V - 8,2%; calm - 59,0% 

restul procentelor fiind vânturi din direcţia E, SV, S, N şi foarte puţin din NE 

- numărul mediu al zilelor cu brumă: 25 zile/an 

- numărul mediu anual al zilelor cu cer acoperit: 160-180 zile/an 

Datele de mai sus provin din observaţiile staţiei meteorologice Sibiu situată în zona 

aeroportului, iar diferenţa de amplasament şi altitudine nu contribuie la modificări esenţiale 

ale microclimatului. Singura diferenţă constă în zilele cu ceaţă şi în perioada inversiunilor 

termice când, în zona obiectivului studiat numărul de zile cu ceaţă este mai mare decât în 

zona aeroportului (obiectivul fiind plasat pe terasa a I-a a Cibinului, iar staţia meteo de la 

aeroport pe terasa a III-a). De aemenea, se înregistrează şi unele mici diferenţe la 

temperaturile aerului. 

La staţia meteorologică Sibiu, temperatura medie anuală multianuală în grade Celsius 

(°C), calculată dintr-un şir de date de peste 100 ani de observaţii, este de 8,1°C, valorile 

lunare şi anuale multianuale variind conform tabelului de mai jos: 

Staţia 

meteo 

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anual 

Sibiu -3,6 -1,5 3,4 8,8 13,5 16,4 18,1 17,4 13,6 8,8 3,3 -1,3 8,1 

te m p e r a tu ra 

2 0 

1 5 

1 0 

5 

0 

-5 

I II III V V I V II V III IX XI XII 

t e m p e ra t u ri lu n a re -3 . 6 -1 . 5 3 . 4 1 3 . 5 1 6 . 4 1 8 . 1 1 7 . 4 1 3 . 6 3 . 3 -1 . 3 

l u n i l e a n u l u i 



În zona teritorială în care se găseşte şi perimetrul studiat, cantitatea anuală multianuală 

de precipitaţii măsurată la staţia meteorologică Sibiu într-o perioadă de peste 100 ani este de 

645,3 mm, fiind variabilă în timp de la un an la altul în ceea ce priveşte cantitatea, 

intensitatea, frecvenţa şi durata de manifestare a acestui parametru meteorologic. 

În tabelul ce urmează, se prezintă cantităţiile medii lunare multianuale şi valoarea 

anuală multianuală a precipitaţiilor măsurate la staţia de referinţă Sibiu. 

Staţia 

meteo 

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anual 

Sibiu 26,5 26,4 23,6 51,9 82,5 111,8 92,0 74,2 49,6 42,6 34,9 28,7 645,3 

120 

100 

80 

60 

40 

20 

0 

PREC IPIT A T II M UL T IA NUA L E(m m ) 

I II III IV V V I V II V III IX X X I X II 

PR EC IPIT A T II M U LT IA N U A LE ( mm) 2 6 .5 2 6 .4 2 3 .6 5 1 .9 8 2 .5 1 1 1 .8 9 2 7 4 .2 4 9 .6 4 2 .6 3 4 .9 2 8 .7 

În sezonul rece al anului, precipitaţiile sunt sub formă de zăpadă şi se produc obişnuit în 

perioada decembrie - februarie într-un timp mediu de 55 zile/an. 

Dinamica atmosferei care se cunoaşte sub numele de vânturi, reprezintă mişcarea 

maselor de aer pe diferite direcţii, dintr-o zonă cu presiune mai mare spre o altă zonă cu 

presiune mai mică, datorită repartizării neuniforme a presiunii atmosferice pe suprafaţa 

terestră. 

Urmare a observaţiilor şi măsurătorilor făcute în timp, vânturile dominante în cuprinsul 

Depresiunii Sibiului şi Podişului Hârtibaciului bat din direcţia V-NV cu o frecvenţă de 19,4% 

(8,2% + 11,2%) din timpul unui an, iar situaţia de calm atmosferic se manifestă în proporţie 

de 59%. Viteza medie a vântului este de 3,7 m/sec, iar vitezele maxime care se realizează 

sunt de 18 m/s şi chiar peste această valoare din direcţiile S-SE. 

Mişcarea medie multianuală a maselor de aer pe cele opt direcţii cardinale în procente 

şi roza vânturilor în acest sens, la staţia meteorologică Sibiu, sunt conform celor ce urmează: 

N NE E SE S SV V NV 

Viteza medie 

Calm 

m/sec 

Directia si viteza maxima 

m/sec 

2,2 1,0 4,5 8,7 2,5 2,7 8,2 11,2 59,0 3,7 S-SE, 18,0 

V 

NV 

SV 

Roza vanturilor 

15 N 

10 

5 

0 

S 

sc ecoanalitic srl 33 

NE 

SE 

E


Vegetaţia, floră, faună 

Amplasată în sud-vestul municipiului Sibiu, de o parte şi de alta a Drumului Judeţean 

106 A care leagă Sibiul de staţiunea Păltiniş, Pădurea Dumbrava este un stejăret de terasă 

(Querco robori - Carpinetum). Aria a fost declarată ca protejată prin Hotărârea Consiliului 

Judeţean nr. 16/1994 şi apoi prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 64/2004, fiind ulterior 

cuprinsă în Legea 5/2000. Suprafaţa Parcului Natural Dumbrava Sibiului este de 974,9ha. 

Ca formă generală, aceasta se prezintă ca un poligon neregulat ce urmăreşte limita 

fondului forestier şi care are în consecinţă două insule unde terenul are un alt tip de folosinţă 

de o lungă perioadă de vreme (amplasamentul fabricii de covoare SITEX DUMBRAVA SA şi 

cel al zonei Hanului Dumbrava). 

Dintre speciile arboricole regăsite, pe lângă stejar (Quercus robur), vegetează 

următoarele: 

Carpinus betulus - carpen 

Prunus avium - cireş pădureţ 

Ulmus minor - ulm 

Acer campestre - jugastru 

Tilia platyphyllos - tei 

Quercus petraea - gorun 

Fraxinus excelsior - frasin 

Acer platanoides - arţar 

Acer pseudoplatanus - arţar 

Sorbus aucuparia - scoruş 

În stratul arbustiv se regăsesc: 

Ligustrum vulgare - lemnul câinesc 

Crataegus monogyna - păducel 

Prunus spinosa - porumbar 

Cornus sanguinea - sânger 

Rosa canina - măceş 

Evonymus europaea - salbă moale 

Frangula alnus - cruşin 

Viburnum opulus - călin 

Rhamnus cathartica - verigariu 

În stratul ierbos al acestei păduri au fost inventariate mai mult de 100 de specii de 

plante cu flori dintre care mai rare sunt: 

Silene dubia - opaiţa 

Crocus banaticus - brânduşa 

Majanthemum bifolium - lăcrămiţa 

Molinia coerulea - iarba albastră 

Prenanthes purpurea - salata iepurelui 

Cephalanthera alba - orhidee 

Neottia nidus-avis - orhidee 

Fauna este şi ea bine reprezentată, fiind regăsite următoarele specii: 

Mamifere 

Sus scrofa - mistreţ 

Capreolus capreolus - căprior 

Vulpes vulpes - vulpe 

Sciurus vulgaris - veveriţă 

Erinaceus europaeus - arici 

Microtus sp. - şoareci 

Muscardinus avellanarius - pârş 



Păsări 

Parus major - piţigoi mare 

Turdus merula - mierlă 

Emberiza citrinella - presură 

Dendrocopus major - ciocănitoare mare 

Garrulus glandarius - gaiţă 

Streptopelia turtur - turturea 

Bubo bubo - bufniţă 

Upupa epops - pupăza 

Cuculus canorus - cuc 

Certhia familiaris - cinteză 

Carduelis carduelis - sticlete 

Passer montanus - vrăbii 

P. domesticus - vrăbii 

Corvus corax - corb 

La acestea se adaugă o serie întreagă de nevertebrate mici, insecte - dintre care cele 

xilofage au fost bine studiate pe teritoriul Pădurii Dumbrava. 

Custodia acestei arii protejate este asigurată de către Direcţia Silvică Sibiu prin 

intermediul Ocolului Silvic Sibiu, fiind preluată în cursul anului 2004. În anul 2005, custodele 

a elaborat regulamentul ariei protejate (care a fost aprobat de către Comisia de custodie) şi 

Planul de management al ariei, acesta din urmă fiind transmis Academiei Române spre 

avizare. 

Complexul Naţional Muzeal 

ASTRA - Muzeul Satului 

şi 

Grădina Zoologică 

zona Hanului Dumvrava 

amplasament SITEX 

Dumbrava SA - propunere 

conversie prin PUZ 

Parcul Natural Dumbrava Sibiului - conform limitelor specificate la 

http://www.mmediu.ro/departament_ape/biodiversitate/rezervatii_parcuri_nationale.htm 



Demografia zonei. La nivelul recensământului din anul 2002, populatia municipiului 

Sibiu se cifra la valoarea de 170.000 locuitori, cu doar cca. 25% din grupa de vârstă peste 50 

ani. 

Din punct de vedere al opţiunilor populaţiei, intenţia administraţiei publice locale este de 

a focaliza eforturile investiţionale către revitalizarea zonelor postindustriale, de factura 

amplasamentului în studiu şi/sau mutarea lor în afara oraşului. Se precizează că s-au 

parcurs etapele de consultare publică pe linie de urbanism pentru PUZ-ul propus. 

Din punct de vedere al funcţiunilor existente în zona amplasamentului în studiu - 

limitrofă Cartierului Valea Aurie - se evidentiază o creştere a interesului rezidenţial în relaţie 

cu staţiunea Păltiniş, pe fondul general cultural (Compexul Muzeal Naţional „Astra” - secţia 

Civilizaţiei Tradiţionale) şi sport - loisir (Parcul Sub Arini şi Grădina Zoologică). 

SC Sitex Dumbrava SA si-a încetat activitatea industrială, numărul angajaţilor fiind de 

16 la ora actuală. Singurele activităti industriale sau de depozitare, la data încheierii 

prezentului studiu, sunt prestate de către societăţile ce au închiriat spaţii pe amlasament: 

• SC WKS Steilmann SRL (în cadrul punctului de lucru îşi desfăşoară activitatea 100 

de pesoane în trei schimburi) 

• SC Heldense România SRL (ce are un număr de 38 de angajaţi) 

SC Eurochim SRL (desfăşoară activităţi de depozitare până la sfârşitul anului 2009) 

Din punct de vedere al fondului construit zona este “deschisă” atât datorită unei 

densităţi funcţionale depăşite moral (incinta postindustrială POT max=40%, CUT max=0,4), 

cât şi unei mase construite depreciate disponibilă la schimbare. 

În cazul adoptării alternativei „zero”, deci fără implementarea planului urbanistic 

propus pentru reconversia zonei industriale Sitex într-o zonă rezidenţială, evoluţia stării 

mediului în zona pădurii Dumbrava Sibiului va depinde de o serie întreagă de elemente, 

evenimente sau planuri care pot avea efecte suprapuse sau individuale asupra acestei 

calităţi. 

Mai jos se redau o parte din aceste elemente, în măsura în care acestea pot fi depistate 

la ora actuală şi bineînţeles considerând nivelul de cunoaştere actual (ordinea de prezentare 

este una pur topografică şi nu neapărat în funcţie de intensitatea influenţelor). 

1. influenţe asupra condiţiilor locale de mediu ale activităţiilor viitoare din zona Tropini 

Considerând tendinţa de dezvoltare a unei zone de case de vacanţă (şi probabil 

pensiuni turistice), problemele de mediu care vor putea apărea cu influenţă în special asupra 

Pădurii Dumbrava sunt: 

• alimentarea cu apă (în situaţia în care va fi efectuată din freatic putând influenţa 

regimul hidrostatic din zona pădurii) 

• evacuarea apelor uzate (controlată sau nu în cursul de suprafaţă al Sebeşului 

sau în Canalul Trinkbach) 

• creşterea nivelului de zgomot în special în sezonul estival sau la sfârşit de 

săptămână 



• managementul deşeurilor (cu riscul apariţiei unor depozite necontrolate şi 

neconforme în interiroul pădurii) 

• creşterea presiunii antropice asupra pădurii prin traficul necontrolat pietonal, de 

biciclete, moto sau ATV în vecinătatea zonei de case de vacanţă 

• creşterea riscului apariţiei unor incendii de pădure precum şi a tăierilor ilegale de 

lemne (de foc în special) 

• influenţarea calităţii aerului în zonă prin creşterea emisiilor din surse atât fixe 

(încălzire probabil cu lemne) cât şi mobile (acces auto) 

• creşterea presiunii animalelor domestice asupra faunei din pădurea Dumbrava 

(câini de companie sau hoinari mai ales) 

Toate acestea pot avea următoarele tipuri de efecte asupra pădurii (ariei protejate în 

speţă): 

• retragerea faunei sau chiar scăderea efectivelor unor populaţii existente pe 

raţiunea restrângerii arealor de hrană sau înmulţire 

• degradarea florei şi vegetaţiei cu efect într-o oarecare sărăcire calitativă a unor 

asociaţii edificatoare 

• distrugerea vegetaţiei lemnoase în cazul iscării unor incendii 

În condiţiile în care această zonă va rămâne totuşi în continuare cu o utilizare strict 

agricolă în vecinătatea pădurii, nu există premise pentru a estima o evoluţie semnificativ 

schimbată a stării mediului în viitor faţă de starea actuală. 

2. influenţe asupra condiţiilor locale de mediu ale activităţiilor viitoare din zona fostelor 

depozite militare (locaţie propusă pentru ştrandul municipal) 

În condiţiile promovării proiectului de dezvoltare centrat pe ştrandul municipal în 

această locaţie, principalele probleme care vor putea avea efecte negative semnificative 

asupra calităţii mediului şi implicit asupra ariei naturale protejate vor fi: 

• defrişarea unui volum de masă lemnoasă care ocupă la ora actuală o parte din 

suprafaţa propusă de dezvoltare (nu deţinem însă date certificate despre arboretul 

respectiv nici sub aspect calitativ, nici cantitativ) 

• emisiile de noxe şi zgomot cauzate de traficul auto indus suplimentar 

• emisii de noxe din surse fixe (încălzire) 

• zgomotul generat de activitatea curentă a ştrandului (voci, muzică etc. - fiind vorba 

de un mare parc de distracţii) 

• poluarea luminoasă asupra zonelor de pădure învecinate 

• presiunea crescută antropică asupra zonei de pădure prin acces necontrolat 

pietonal, velo, moto - ATV 

• influenţe asupra debitelor curente ale canalului Trinkbach prin apele deversate de 

pe amplasament (cele pluviale şi cele provenite de la întreţinerea bazinelor) 

• creşterea riscului de distrugere a vegetaţiei lemnoase prin apariţia unor incendii 

• creşterea presiunii animalelor domestice asupra faunei din pădurea Dumbrava 

(câini de companie sau hoinari mai ales) 

Toate acestea pot avea următoarele tipuri de efecte asupra pădurii (ariei protejate): 

• retragerea faunei sau chiar scăderea efectivelor unor populaţii existente pe raţiunea 

restrângerii arealor de hrană sau înmulţire 



• degradarea florei şi vegetaţiei cu efect într-o oarecare sărăcire calitativă a unor 

asociaţii edificatoare 

• distrugerea vegetaţiei lemnoase în cazul iscării unor incendii 

În situaţia nerealizării ştrandului municipal în respectiva locaţie este dificil să estimăm 

evoluţia mediului local datorită necunoaşterii planurilor de viitor ale proprietarului terenului. 

Una din posibilităţi ar putea fi dezafectarea integrală a depozitelor şi integrarea întregii zone 

în pădurea Dumbrava prin lucrări de plantare - extrem de dificil de considerat însă dat fiind că 

suprafaţa de teren în discuţie se doreşte a fi exploatată în continuare ca şi teren de 

construcţie. Dezvoltarea pe viitor a zonei în una cu ocupare industrială prezintă cele mai mici 

şanse însă cel mai probabil menirea va fi tot una din sfera turismului sau de peterecere a 

timpului liber - efectele fiind în mare tot de tipul celor amintite în cazul ştrandului (cu 

intensitate însă mai mare sau mai mică funcţie de obiectivul propus). 

3. influenţe asupra condiţiilor locale de mediu ale activităţiilor viitoare din zona fermei 

zootehnice de pe teritoriul comunei Poplaca, învecinate cu pădurea 

Zona fiind propice creşterii animalelor se poate presupune că pe viitor va avea aceeaşi 

utilizare. Dat fiind însă particularitatea amplasării acestei ferme (învecinată cu un colţ de 

pădure, cu Uzina de apă şi cu culoarul liniei electrice), influenţa activităţii sale asupra pădurii 

se resimte pe o suprafaţă destul de redusă în imediata vecinătate. 

În condiţiile în care se va desfăşura pe mai departe aceeaşi activitate zootehnică, prin 

impunerea standardelor actuale de mediu şi în acest domeniu, este de aşteptat totuşi o 

schimbare înspre bine a calităţii mediului din zonă faţă de starea actuală. 

4. influenţe asupra condiţiilor locale de mediu ale activităţiilor viitoare din zona Uzinei de 

apă 

Considerănd că obiectivul funcţionează de o lungă perioadă de timp aici şi locaţia este 

una adiacentă pădurii, influenţele mai importante şi pe viitor vor fi cele cauzate de zgomotele 

de întreţinere şi operare. Se poate lua în considerare însă faptul că (prin istoricul avut deja în 

zonă) este deja stabilit un echilibru local în ceea ce priveşte comportamentul faunei. 

5. influenţe asupra condiţiilor locale de mediu ale activităţiilor viitoare din zona Sitex 

Plecând de la premisa în care această zonă nu va fi convertită din mediu industrial în 

mediu rezidenţial, proprietarul are două opţiuni: 

- închirierea în continuare a spaţiilor de lucru spre diverşi operatori industriali precum şi 

producerea în continuare de mochetă cu o tehnologie învechită şi poluantă - caz în 

care în condiţiile unei infrastructuri depăşite şi uzate vor exista cu ceritudine efecte 

negative asupra calităţii apelor de suprafaţă şi freatice, asupra aerului şi implicit a 

vegetaţiei şi faunei 

- dezafectarea completă a actualei infrastructuri şi înfiinţarea uneia sau chiar mai multor 

unităţi de tip industrial (producere mochetă în primul rând dar şi alte activităţi 

industriale profitabile) - în acest caz se va ajunge din nou la o repopulare a 

perimetrului cu angajaţi (în trecut lucrau cca. 2800-3000/schimb), deversări de ape 

uzate etc. - acest scenariu este tratat pe larg la capitolul dedicat studierii alternativelor 



6. influenţe asupra condiţiilor locale de mediu ale activităţiilor viitoare din zona Muzeului 

„Astra” şi Grădinii Zoologice 

Prin numărul impresionant de vizitatori din fiecare an, în special CNM ASTRA va prilejui 

în primul rând un trafic auto din ce în ce mai ridicat pe viitor. Caracteristic pentru acest trafic 

este existenţa unor perioade de vârf în special la nivel sezonier sau de sfârşit de săptămână, 

perioade în care afluxul auto este deosebit de ridicat. În plus, după cum se poate observa 

lesne în special la sfârşit de săptămână pe timpul verii, există o acută lipsă de parcaje care 

să deservească acest obiectiv, ceea ce duce la creşterea riscului poluării cu produse 

petroliere dar şi cu deşeuri de origine menajeră provenite de la turişti a sectoarelor de 

margine ale str. Pădurea Dumbrava şi implicit lizierei acestei păduri. 

Prin amplasarea interioară a compartimentelor acestui obiectiv, cea mai mare influenţă 

din punct de vedere al emisiilor de noxe din surse fixe dar şi de zgomote este exact în 

vecinătatea zonei teoretic cea mai ferită a Pădurii Dumbrava din acest sector (respectiv în 

spatele Laboratorului Zonal de Conservare şi Restaurare şi a cartierului „Oraca” imediat 

învecinat. Cu toate că un procent semnificativ din suprafaţa muzeului este ocupată de 

vegetaţie lemnoasă, o mare parte din această suprafaţă păstrând caracteristicile generale 

similare cu întreaga Pădure Dumbrava (în special la N, NV şi V de lacul din amonte), toată 

această zonă nu este accesibilă faunei mari datorită barierei fizice formate din gardul de 

incintă. Se menţionează însă că această zonă (a incintei CNM ASTRA) nu este cuprinsă în 

perimetrul ariei protejate ci face doar general parte din Pădurea Dumbrava Sibiului, la fel ca 

şi incinta de la Sitex, cea a fostelor depozite militare sau zona Hanului Dumbrava. 

7. influenţe asupra condiţiilor locale de mediu ale activităţilor viitoare din zona luncii 

Sevişului învecinată cu Pădurea Dumbrava (zona valea Săpunului etc.) 

Cu toate că la ora actuală utilizarea acestor terenuri este una agricolă (zone de arabil în 

special), există premise în a estima o dezvoltare în direcţia ocupării cu case de vacanţă. 

Genul de influenţe asupra Pădurii Dumbrava ar fi bineînţeles acelaşi ca şi în cazul zonei 

Tropini deşi trebuie subliniat că sectorul învecinat din cadrul pădurii este deja supus unei 

relative ridicate presiuni antropice în special prin activităţi pietonale, velo, moto-ATV nefiind 

însă cazul unor amenajări speciale în acest sens. 

8. influenţe asupra condiţiilor locale de mediu ale activităţiilor viitoare din zona de 

pădure dintre fostul Han Dumbrava şi staţia de clorinare (intersecţia cu drumul spre 

Cisnădioara) 

Acesta este sectorul de pădure care la ora actuală este cel mai mult supus presiunii 

trusimului necontrolat. Zona este una de tradiţie în ceea ce priveşte orientarea turistică şi 

traficul pietonal şi de biciclete, iar mai nou moto şi ATV. 

Pe viitor - în lipsa unor măsuri drastice care legal cad în seama custodelui ariei 

protejate (Direcţia Silvică Sibiu), a autorităţii locale de mediu (Agenţia pentru Protecţia 

Mediului Sibiu) şi a unor organe de control abilitate (Garda Naţională de Mediu sau chiar 

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare) - această zonă va fi total compromisă în 

ceea ce priveşte prezenţa faunei. În plus, cu certitudine (mai ales cu avântul căpătat de 

sporturile moto - ATV) întreaga pădure va evolua în acest mod, cea mai mare parte a faunei 

dispărând cu desăvârşire. 



9. influenţe asupra condiţiilor locale de mediu ale activităţilor viitoare din zona fostului 

Han şi Camping Dumbrava (Hotel Palace) 

Fără a fi nevoie de o analiză deosebită, se poate afirma cu certitudine că zona este 

puternic antropizată, prezentând chiar un lung istoric în acest sens. 

Prin permanentul zgomot şi prin circulaţia auto şi pietonală (preferat loc de promenadă 

pentru sibienii din toate păturile culturale), zona este departe de a mai oferi condiţii prielnice 

de conservare a faunei mari. Orice controversă pe marginea acestei afirmaţii nu ar face 

decât să susţină fără echivoc faptul că la ora actuală în pădurea Dumbrava nu mai vieţuiesc 

decât animale extrem de obişnuite cu prezenţa antropică şi pentru care nu ar mai fi nici un fel 

de problemă orice activitate în acest sens. 

10. influenţe asupra condiţiilor locale de mediu ale activităţiilor viitoare din zona str. 

Pădurea Dumbrava şi DJ 106A (Sibiu - Răşinari - Păltiniş) 

La acest punct se poate discuta strict de traficul pe această axă, trafic care pe viitor se 

prefigurează oricum din ce în ce mai crescut datorită mai multor aspecte: 

• reprezentând axa de legătură dintre Sibiu şi Păltiniş, mai devreme sau mai târziu 

prin dezvoltarea acestei staţiuni (sau mai bine spus prin revenirea ei la o stare de 

normalitate), se va pune o presiune ridicată asupra acestei căi de comunicaţie 

• nu trebuie uitată comuna Răşinari care pe de o parte are un potenţial ridicat de 

dezvoltare, dar pe de altă parte este de asemenea deservită majoritar doar de 

această cale de acces 

• prin dezvoltarea unor zone din punct de vedere turistic (Tropini, Cisnădioara, 

lunca Sevişului) va creşte de asemenea traficul pe această axă 

• cu toate că zona de acces înspre CNM ASTRA este cea mai apropiată de limita 

oraşului, prin fluxul mare de vizitatori în special în perioada estivală se crează 

adevărate ambuteiaje uneori datorită unei deficienţe majore în ceea ce priveşte 

locurile de parcare amenajate. Ar fi poate impropriu să afirmăm că muzeul 

cauzează un trafic peste capacitatea de suport, atâta timp cât deocamdată 

„gâtuiturile” din zonă se datoresc modului haotic de parcare practicat (cu evident 

risc de degradare a solului şi vegetaţiei de la lizeira pădurii) 

În opinia noastră, această axă de legătură va fi în anii următori un destul de puternic 

subiect de controversă dată fiind necesitatea clară de fi lărgită pentru a deservi toate 

obiectivele de mai sus în condiţii civilizate. 

Bineînţeles că în asemenea condiţii, ambele proiecte propuse în zonă (atât cartierul de 

la Sitex cât şi zona de agrement / ştrand) vor aşterne o presiune suplimentară pe acest fond 

deja tensionat. Soluţia însă, în opinia noastră, nu constă în stoparea oricăror investiţii în zonă 

ci rezolvarea acestei probleme de fond a traficului fie prin abordarea serioasă a problematicii 

lărgirii, fie prin căutarea unor eventuale soluţii ocolitoare care să depreseze axa. 

Problema ţine înainte de orice de amenajarea teritoriului, urbanism, interese ale 

comunităţii locale etc. şi în consecinţă rezolvarea trebuie căutată în aceste domenii. 



Cu toate că este departe de noi intenţia de a submina importanţa acestei zone protejate 

reprezentate de Dumbrava Sibiului, ca un soi de concluzie la acest capitol, vom încerca să 

nu mai ocolim o realitate destul de tristă pe marginea acestui subiect: 

Pădurea Dumbrava, cu o menire originală de pădure-parc, cu funcţii de recreare şi 

devenită în ultima perioadă prin nişte mecanisme şi cu argumentaţii destul de şubrede arie 

protejată cu statut de rezervaţie, a fost, este şi va continua să fie o zonă mereu supusă 

presiunii antropice din toate direcţiile. 

Considerând amplasarea ei precum şi faptul că Sibiul este un oraş în dezvoltare (acest 

lucru având efecte greu de stăvilit şi în zona periurbană), apreciem că statutul ei pe viitor de 

rezervaţie cu pretenţia de conservare a mamiferelor mari sau a unor eventuale specii de 

păsări ce obişnuit sunt deranjate de prezenţa şi activitatea omului va cădea în derizoriu. 

Arealul va rămâne probabil o poziţie în Legea 5/2000 (necompletată corespunzător nici după 

aproape un deceniu) cu o încadrare total nepotrivită şi veşnic generatoare de conflicte locale 

mai degrabă destructive decât benefice unei dezvoltări normale şi durabile a urbei. 

Asupra acestui subiect sensibil reprezentat de statutul legal dar şi de statutul funcţional 

al ariei protejate vom reveni pe parcursul prezentei lucrări la capitolele adecvate. 



I I I . C A R A C T E R I S T I C I L E D E M E D I U A L E Z O N E I P O S I B I L A F I A F E C T A T Ă 

S E M N I F I C A T I V 

Conform prevederilor actualei variante a PUZ-ului pentru „Ansamblu rezidenţial şi dotări 

complexe Dumbrava Sibiului”, există unele subzone care ar putea fi afectate. 

Acestea pot fi considerate: 

• zonele în care se vor poza traseele reţelelor de canalizare la nivelul întregului 

teren; 

• zona de acces din traseul actualului DJ106A (strada Pădurea Dumbrava) şi 

zonele de circulaţie interioară, zonele carosabile interioare necorespunzător 

organizate pot favoriza poluări în special la nivelul factorului de mediu sol; 

• zonele de amplasare a fiecărui imobil propus în parte, prin nerespectarea 

indicaţiilor P.U.Z.-ului de a reface stratul de sol şi pe cât posibil de vegetaţie 

după finalizarea lucrărilor de construire sau prin aplicarea defectuoasă a 

soluţiilor constructive la nivelul platformelor de beton destinate protecţiei solului; 

• zonele de colectare a apelor pluviale (în speţă nerealizarea separatoarelor de 

produse petroliere propuse sau eliminarea necontrolată a acestora pe teren sau 

în Canalul Trinkbach); 

• zonele de depozitare temporară a deşeurilor menajere (prin neorganizarea 

acestora în condiţii tehnice conforme); 

• zona ariei protejate Parcul Natural Dumbrava Sibiului. 

Considerarea obiectivelor de conservare ale Rezervaţiei Parc Natural Dumbrava 

Sibiului, a cerinţelor de protecţie aşa cum sunt stabilite în Planul de management şi 

Regulamentul ariei protejate. 

În scopul analizării unor eventuale legături dintre planul propus în perimetrul de la Sitex 

şi modul în care este asigurat managementul rezervaţiei „Parcul Natural Dumbrava Sibiului”, 

vom trece pe scurt în revistă câteva consideraţii care să aducă lumină asupra statutului ariei 

atât sub aspect legal cât şi sub aspect administrativ şi al funcţionalităţii. 

Baza legală de înfiinţare / funcţionare 

Aria a fost declarată iniţial ca protejată prin Hot. Consiliului Judeţean Sibiu nr. 12/1994, 

pe o suprafaţă de 993ha, fiind în administrarea RA Romsilva, prin Filiala Silvică Sibiu, Ocolul 

Silvic Sibiu. 

Încadrarea iniţială a acestei arii protejate s-a realizat prin anexa 1 la această hotărâre, 

secţiunea D „Parcuri Naturale din judeţul Sibiu”, poziţia 3 „Dumbrava Sibiului”, în categoria 

parcurilor naturale ce corespunde în sisitemul de clasificare IUCN categoriei V (peisaj 

terestru / marin protejat) definită astfel: 



„arie protejată administrată în special pentru conservarea peisajului terestru / marin şi recreere. O 

zonă terestră, după caz având şi zonă costieră sau marină, unde interacţiunea dintre oameni şi natură 

pe parcursul timpului a produs o zonă cu un caracter distinctiv, cu o semnificativă valoare estetică, 

ecologică şi/sau culturală şi deseori cu o înaltă valoare a diversităţii biologice. Apărarea integrităţii 

acestei interacţiuni tradiţionale este vitală pentru protecţia, menţinerea şi evoluţia unei astfel de zone.” 

La momentul respectiv, conform anexei 1-D.3, importanţa ştiinţifică era declarată astfel: 

- pădure de grupa I, având rol de protecţie 

- specii forestiere rare cu aspect şi vârste apreciabile 

- rezervaţie cu caracter deosebit pentru recoltarea de seminţe genetic superioare 

pentru stejar, gorun şi pin silvestru pe 403ha 

Pe rând, această încadrare a fost menţinută prin HCJ Sibiu nr. 76/2001 şi ulterior prin 

HCJ Sibiu nr. 64/2004 (hotărâri care au adăugat alte arii protejate la nivelul judeţului Sibiu, 

fără însă a aduce schimbări în statutul Parcului Natural Dumbrava Sibiului). O noutate este 

poate faptul că în anexa 1 la HCJ 64/2004 se asociau clar Parcurile naturale (tabel 3 care 

listează şi Dumbrava Sibiului) categoriei V IUCN. 

Totodată, aceste hotărâri au aprobat şi regulamentele de administrare a tuturor 

categoriilor de arii protejate listate. 

La nivelul anului 2000, aria a fost prinsă în cadrul Legii nr. 5/2000 privind aprobarea 

Planului de amenajare a teritoriului naţional astfel: 

Secţiunea III - Zone Protejate 

Anexa 1 

I. Zone naturale protejate de interes naţional şi monumente ale naturii 

2. Rezervaţii şi monumente ale naturii 

poziţia 2.706. cu suprafaţa 993,00ha 

Categoria IV: Arie de Management pentru Habitat / Specie: arie protejată administrată în special 

pentru conservarea naturii prin intervenţii manageriale O zonă terestră şi/sau marină supusă unei 

intervenţii active de management pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau îndeplinirea 

necesităţilor unor specii particulare. 

Această încadrare ridică semne de întrebare pe două planuri: 

a). asupra legalităţii atât a HCJ 76/2001, cât şi a HCJ 64/2004 (menţionate mai sus), 

hotărâri adoptate de către Consiliul Judeţean Sibiu ulterior Legii nr. 5/2000 

b). asupra însăşi modului de încadrare în Legea 5/2000 

a). În opinia noastră trebuie cât mai rapid aplicată o corecţie în ceea ce priveşte 

acordarea prevederilor legislaţiei judeţene cu cele naţionale, cu atât mai mult cu cât 

cosemnatară la (cel puţin) HCJ 64/2004 este chiar Agenţia Regională de Protecţie a Mediului 

Sibiu, la 4 ani (!) după încadrarea Parcului Natural Dumbrava Sibiului de Legea 5/2000 în 

altă categore IUCN, respectiv ca şi rezervaţie naturală. 

De altfel chiar şi pe Formularul standard de caracterizare a ariei naturale protejate 

(reglementat prin Ord. 1710/2007) solicitat şi primit de la ARPM Sibiu de către noi, 

încadrarea este marcată în categoria V IUCN, în contradicţie cu Legea 5/2000. 



b). Nu vom face aici o critică a Legii 5/2000 sau a modului în care au fost încadrate 

unele arii protejate în categoriile IUCN în acest normativ, însă vom încerca pe scurt o 

apreciere a normalităţii trecerii pădurii Dumbrava Sibiului ca şi arie protejată din categoria V 

IUCN în categoria IV IUCN. 

Funcţionalitatea ariei protejate 

În lucrarea Conservarea biodiversităţii. Entităţi naturale protejate (C. Drăgulescu, 

Angela Curtean-Bănăduc, Sibiu 2002), în cadrul subcapitolului 5.1.2. Criterii pentru stabilirea 

mărimii ariilor protejate, se regăsesc informaţii relevante pe marginea viabilităţii unei arii 

protejate în sensul asigurării funcţionalităţii acesteia, a îndeplinirii scopului. 

Astfel, se citează o serie întreagă de autori străini cu preocupări în problematica stabilirii 

mărimii optime a arealelor destinate conservării biodiversităţii (J.M. DIAMOND, M.E. SOULE, 1975; 

B.A. WILCOX, 1980; A. BEEBY, 1993; R.B. PRIMACK, 1993), precum şi români (V. SORAN şi colab., 

1983, 1993, 1996). Reţinem printre altele următoarea idee: 

„Întinderea ariilor naturale protejate trebuie stabilită pe baza unor criterii obiective, 

ştiinţifice. Se porneşte de la ideea că suprafeţele destinate conservării biodiversităţii 

trebuie stabilite astfel încât să satisfacă cerinţele biologice (în special cele energetice) şi 

etologice ale speciilor de mamifere mari (ierbivore şi carnivore), situate în vârful 

piramidei trofice în ecosistemele naturale. Aceasta, deoarece dacă populaţiile de 

mamifere mari (specii ţintă) sunt viabile, întreaga reţea trofică din care fac parte 

funcţionează, deci sistemele ecologice date îşi păstrează structura şi funcţiile 

La stabilirea suprafeţelor destinate ocrotirii unor specii se vor lua în considerare 

caracteristicile biologice şi etologice ale speciilor ce urmează a fi ocrotite, precum şi 

particularităţile sistemelor ecologice selectate pentru conservare. 

În acest sens, se impune determinarea efectivului minim viabil şi a efectivului optim 

pentru menţinerea unei populaţii şi apoi aflarea suprafeţei de teren necesară susţinerii 

respectivei populaţii.” 

Lucrarea explică metodologia de determinare a ariilor optime de ocrotire, considerând o 

serie de parametrii de cuantificare a schimburilor energetice aflate în directă dependenţă cu 

mărimea spaţiului ecologic definit de M. LAMOTTE (1979) caracteristică fiecărei populaţii. 

Utilizând şi conceptul de efectiv minim al unei populaţii 1 („necesar pentru ca aceasta să 

supravieţuiască şi să se perpetueze în afara instaurării derivei genetice, în următorii 1000- 

2000 de ani”, modelul descris indică necesitatea evaluării întinderii unor anumite categorii de 

suprafeţe: 

„- aria de susţinere a unui individ timp de un an 

- aria minimă de supravieţuire a unei populaţii reprezentată printr-un efectiv minim viabil 

- ariile minime şi optime de ocrotire ale unor populaţii dintr-o specie dată” 

Aplicând această metodă, V. SORAN şi colab., 1995, au determinat ariile optime de 

ocrotire pentru câteva specii de mamifere în condiţiile biogeografice ale României. 

1 

MVP - efectivul care asigură unei populaţii o şansă de 99% ca să supravieţuiască timp de 1000 de ani, 

indiferent de efectele demografice, de mediu sau genetice şi de catastrofele naturale 



Mai jos cităm din aceeaşi lucrare, ariile optime astfel determinate pentru speciile de 

mamifere mari din fauna României care ar putea avea relevaţă pentru zona Dumbrava 

Sibiului: 

Specia 

Spaţiul vital pentru 

un individ adult (ha) 

Numărul optim 

de indivizi 

Mărimea optimă a ariei 

de protecţie (ha) 

Poziţia în piramida 

trofică 

Canis lupus 800 - 1.600 2 - 6 10.000 - 25.000 II - III 

Capreolus capreolus 8 - 20 400 - 1.250 5.000 - 10.000 I 

Pentru a analiza în ce măsură pădurea Dumbrava oferă condiţii reale de conservare 

viabilă a unor populaţii de mamifere mari, am realizat un instrument simplu, grafic (alăturat 

aici) pentru a căuta suprafeţele de pădure care mai oferă la ora actuală un refugiu liniştit 

faunei din aceste categorii sistematice. 

Nivelul de precizie în măsurarea suprafeţelor astfel identificate nu e necsar să fie 

extrem de ridicat, astfel încât pentru acest exerciţiu de evaluare am considerat suficientă 

planşa alăturată. 

Mai jos am redat sintetic suprafeţele aproximative ale poligoanelor ce grupează variate 

utilizări ale pădurii Dumbrava în raport cu influenţele antropice asupra faunei: 

NR. IDENTIFICARE 

POLIGON PE PLANŞĂ 

SUPRAFAŢA RELEVANŢA ZONEI 

1 537ha 

Zonă ce oferă condiţii relative de refugiu/adăpost pentru speciile din fauna 

pădurii Dumbrava 

2 89ha Zonă cu influenţe din partea traficului auto şi a activităţilor industriale 

3 151ha 

Zona de pădure cuprinsă în incinta CNM Astra, grădina zoo şi vecinătatea 

oraşului 

4 209ha 

Zonă cu influenţe ale activităţilor de turism şi recreere, mai mult sau mai 

puţin organizate, poligon orientare turistică, ATV, moto etc. 

5 54ha 

Zonă cu influenţe atât din partea traficului auto cât şi a vecinătăţii cu şcoala 

de dresaj pentru câini de poliţie 

Se observă, fără multe comentarii inutile, că suprafaţa care realmente oferă o zonă de 

refugiu liniştită pentru mamiferele mari se cifrează într-un interval de cca. 400-450ha (zona 1 

fără liziere). 

Utilizând valorile oferite de V. SORAN şi colab. (1995) (prezentate mai sus), rezultă 

simplu că această suprafaţă oferă condiţii sustenabile pentru dezvoltarea unei populaţii de 

căprior cu un număr de exemplare situat între 20-40. Considerând că după acelaşi autor, 

numărul optim de indivizi în cazul acestei specii necesar pentru desemnarea unei arii de 

conservare funcţionale este de 400-1250, se observă clar funcţionalitatea pădurii Dumbrava 

ca şi o asemenea arie. Analog, faţă de o suprafaţă optimă a ariei de protecţie de minim 

5000ha, până şi totalul absolut de 993ha al acestei păduri este extrem de redus, cele 350- 

400ha reale de refugiu liniştit fiind irelevante deja. 



Din declaraţiile domnului IOSIF DERZSI, reprezentant al asociaţiei de vânătoare 

„Hubertus”-gestionar al fondului de vânătoare din care face parte şi Pădurea Dumbrava, al 

asociaţilor „Convieţuirea” şi „Şcoala Naturii în Natură” cu ocazia dezbaterii publice organizate 

în data de 15.04.2009 la sediul Primăriei Municipiului Sibiu cu privire la proiectul ştrandului 

municipal din pădurea Dumbrava reiese o situaţie tristă a efectivelor actuale de vânat (în 

urma evaluării efectivelor din primăvara anului 2009): 

„...două prăpădite de căprioare, o vulpe şi un mistreţ” in verbis 

Această situaţie nefericită, cu efective de animale în continuă scădere, este cel mai 

probabil rezultatul fragmentării habitatelor acestora din Pădurea Dumbrava, datorită presiunii 

antropice exercitată în principal de populaţia Sibiului prin nerespectarea prevederilor 

Regulamentului Parcului Natural Pădurea Dumbrava. 

De asemenea, cu ocazia aceleaşi evaluări a fost observată prezenţa a 15 haite de câini 

vagabonzi. Oamenii cu preocupări în privinţa protecţiei faunei din Pădurea Dumbrava găsesc 

în continuare „ghilţuri” de sârmă ruginite montate de braconieri, „neutilizate”, ceea ce indică 

efective foarte mici de animale. 

Cu ocazia altor deplasări aceeaşi sursă (IOSIF DERZSI) indică prezenţa într-o zi de 

duminică a 9 ATV-uri şi 14 motociclete în pădure, total în contradicţie cu Regulamentul ariei 

protejate, deci în ilegalitate. 

Ord. 1710/2007 de aprobare a Normativului de conţinut al documentaţiei necesare în 

vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional, prezintă deosebit de 

pertinent o serie de criterii de selecţie care stau la baza desemnării unor arii naturale 

protejate precum şi cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească un sit pentru a fi desemnat ca 

arie naturală protejată. 

Mai jos, se prezintă o analiză comparativă a modului în care pădurea Dumbrava Sibiului 

îndeplineşte sau nu aceste cerinţe şi criterii. 

Modul de analiză: 

• evaluarea îndeplinirii criteriilor de selecţie (A) - pentru o parte dintre aceste criterii 

(1, 2, 3 şi 5) a fost considerat necesar atingerea cel puţin a pragului suficienţei, 

restul având importanţă mai mult în creşterea bonităţii 

• evaluarea îndeplinirii cerinţelor de desemnare (B) - la realizarea subtotalurilor pe 

fiecare cerinţă, în cazul 8 („Posibilităţii de realizare din punct de vedere practic”) 

a fost considerată obligatorie atingerea cel puţin a pragului suficienţei în toate 

componentele; pentru restul cerinţelor s-a considerat punctajul maxim obţinut la 

oricare dintre componente, în funcţie şi cerinţele specifice categoriei de 

management (IUCN IV sau V) 

PUNCTAJ GRAD DE ÎNDEPLINIRE CRITERIU / CERINŢĂ 

? - informaţii insuficiente 

n/a - neaplicabil sau totală nepotrivire 

1 - insuficient 

2 - suficient 

3 - ridicat 



Analiză: 

(A) Criterii de selectie care stau la baza desemnarii unor arii naturale 

protejate 

Grad de 

îndeplinire criteriu 

IUCN IV IUCN V 

1. Importanta pentru mediu. 2 3 

- zonele care au valoare intrinseca datorita beneficiilor de mediu produse 

de catre resursele naturale în interiorul limitelor lor. Aceste zone pot sa 

contina specii sau ecosisteme-cheie, sa ofere protectie pentru surse de 

apa etc.; 

- zonele care sunt mentinute în starea lor naturala si care au o localizare 

strategica pentru un coridor ecologic sau pentru alt sit, chiar daca 

beneficiile ecologice din interiorul limitelor lor nu sunt foarte importante. 

- zonele care au fost degradate anterior, dar sunt valoroase pentru 

localizarea lor, cum sunt zonele din vecinatatea ariilor naturale protejate 

mai mari sau a coridoarelor ecologice si care au potential de 

reconstructie ecologica, de exemplu Lunca Dunarii. 

Observaţii 

2 2 - stejăret de terasă 

1 1 

1 1 

În functie de importanta sau rolul actiunilor de protejare: 

- zone identificate pentru a proteja calitati naturale deosebite, cu absenta 

interventiei antropice; 

1 1 

- zone cu rol în protejarea unor zone de semnificatie nationala si 

internationala naturale si pitoresti; 

1 2 

- zone care contin mostre reprezentative de regiuni naturale mari, în care 

habitatele sunt importante din punct de vedere peisagistic, recreational 

n/a 3 

- zone cu rol în conservarea habitatului unor specii importante; 1 1 

- areale care au rolul de a conserva zone având cel putin doua treimi în 

stare naturala. 

2* 2 

2. Localizarea. Sunt preferate zonele localizate în arealele prioritare pentru 

conservare la nivel national 

1 1 

- zone care sunt la limita sau în apropierea ariilor naturale protejate sau 

1 1 

acelea care sunt localizate în coridoarele ecologice 

- zone care au fost desemnate ca situri Natura 2000 sau care au alte 

desemnari internationale (rezervatii ale biosferei, situri Ramsar, situri ale 

patrimoniului universal, geoparcuri, IBAs etc.) 

3. Marimea sitului. - de dorit ca ariile naturale protejate sa aiba o marime 

minima, care sa poata asigura protectia zonei propuse 

- arii naturale cu suprafata mare (câteva zeci - câteva sute de hectare) 

pot fi parcurile nationale, parcurile naturale, rezervatiile naturale etc.; 

- arii naturale cu o suprafata medie (între câteva ha si câteva zeci de ha) 

rezervatiile stiintifice, rezervatiile naturale etc.; 

- arii naturale cu suprafata mica (cel mult câteva hectare) 

în special monumente ale naturii, dar si de rezervatii de mici dimensiuni, 

cu precadere rezervatii cu caracter speologic, geologic etc. 

1 1 

1 3 

1* 3 

n/a n/a 

n/a n/a 

4. Forma de proprietate. 3 3 

* doar cca 35-40% zone 

potenţiale de refugiu 

* cca. 35-40% zone 

liniştite pentru faună 

- prioritate pentru proprietate uniformă şi pentru cea publică 3 3 

40% propr. de stat 

60% aut publice locale 

* trebuie obţinută minim 

5. Obiectivele de conservare. 1* 3 suficienţa la toate 

criteriile 

- stabilirea şi specificarea clară a scopului / obiectivului ariei naturale 

protejate 

1 3 * fundamentare insuf. 

- de ce este relevanta pentru prioritatile sistemului national de arii naturale 

protejate? 

1 2 * fundamentare insuf. 

- care sunt speciile sau ecosistemele pentru care se doreste protejarea 1 n/a * fundamentare insuf. 



Grad de 

îndeplinire criteriu 

acestei zone? 

- care sunt obiectivele? 1 3 * fundamentare insuf. 

- importanta pentru mediu a ariei trebuie sa coincida cu obiectivele de 

conservare propuse de initiator sau cu cele ale proprietarului ori 

administratorului terenului 

Scopul pentru care se creeaza aria naturala protejata va avea în vedere: 

- protectia, în care principalul obiectiv al protejarii este conservarea 

habitatului si a speciilor existente aici si în care singura activitate 

permisa este cea de cercetare; 

- protectia si utilizarea durabila, în conformitate cu fiecare categorie de 

management al ariei naturale protejate, în care alaturi de protectie sunt 

admise si anumite activitati, cum ar fi activitatile turistice (ecoturism), 

alte activitati economice traditionale desfasurate de comunitatile locale 

din interiorul ariilor protejate (de exemplu, pasunat, exploatare forestiera 

etc.). 

1 3 * nu corespund 

1 n/a 

2 3 

6. Managementul viitor. Nivelul la care se exercita managementul. 3 3 

- zone în care managementul este al autoritatii cu cea mai înalta 

competenta având jurisdictie la nivel national (de exemplu, un minister); 

- areale în care managementul se exercita la nivel national, apartinând 

guvernului national sau altui nivel guvernamental (de exemplu, o 

agentie guvernamentala); 

- perimetre în care managementul apartine unor organizatii nonprofit, regii 

autonome, corporatii sau organisme private; 

- teritorii cu un management mixt apartinând unui mozaic de proprietari 

publici si privati, existând o varietate de regimuri de administrare. 

n/a n/a 

n/a n/a 

3 3 RA Romsilva 

n/a n/a 

7. Nivelul de desemnare. 2* 3* 

- arii naturale protejate desemnate la nivel local prin acte normative ale 

autoritatilor publice locale 

- arii naturale protejate desemnate la nivel national, care pot forma 

reteaua de arii naturale protejate a unei tari (rezervatii stiintifice, parcuri 

nationale, monumente ale naturii, rezervatii naturale, parcuri naturale); 

- arii naturale protejate desemnate la nivel international de catre 

organisme abilitate în acest sens: rezervatii ale biosferei, situri ale 

patrimoniului mondial, zone umede de importanta internationala - situri 

Ramsar, geoparcuri, situri Natura 2000 

* prevederi legale 

contrare în vigoare 

n/a 3 HCJ Sibiu 64/2004 

2 n/a L 5/2000 

n/a n/a 

8. Destinatia pentru turism. 1 3 

- arii naturale protejate în care turismul este interzis sau reglementat în 

mod strict (cum este cazul rezervatiilor stiintifice); 

n/a n/a 

- areale în care accesul publicului se face printr-un control riguros (zone 

de protectie stricta, zone de prot. integrala, pesteri, zone salbatice etc.); 

1 n/a 

- zone în care turismul reprezinta o activitate curenta (parcuri naturale). n/a 3 

Total 

4 x 1 

2 x 2 

2 x 3 

1 x 1 

7 x 3 

1 3 



(B) Cerinte pe care trebuie sa le îndeplineasca un sit pentru a fi 

desemnat ca arie naturala protejata 

Grad de 

îndeplinire cerinţă 


Observaţii 

1. Arealul biogeografic: 

- existenta unor specii de flora si fauna, caracteristici naturale rare sau 

2 2 

reprezentative etc. pentru o "regiune" biogeografica (de exemplu, o 

padure de stejar în zona de câmpie); 

2 2 

- existenta unor elemente de unicat sau a unor trasaturi 

geologice/naturale extraordinare. 

1 1 

2. Calitatile ecologice: 2* 2 * excepţie mamif. mari 

- procese ecologice sau sisteme de sustinere a vietii; 2 2 

- integritatea sau gradul în care arealul cuprinde un întreg ecosistem, de 

sine statator sau în asociatie cu alte arii protejate, capabil sa asigure 

mentinerea habitatelor/speciilor pe termen lung; 

2* 2 

* mai puţin mamiferele 

mari 

- diversitatea habitatelor; 1 2 

- prezenta unor habitate pentru specii rare, vulnerabile sau aflate în 

pericol; 

1 ? 1 ? 

- prezenta unor areale "pepiniere" sau de reproducere (de exemplu, locuri 

de cuibarit etc.); 

2 2 

rezerv. seminţe stejar 

genetic superioare 

- prezenta unor areale de hranire, înmultire sau odihna; 2 2 

- existenta unui habitat rar sau unic pentru o anumita specie; 1 1 

- gradul diversitatii genetice în interiorul speciilor. 1 1 

3. Autenticitatea, respectiv masura în care arealul a fost conservat sau nu 

a fost subiectul schimbarilor provocate de om. 

1 2 

4. Importanta economica, respectiv contributia economica potentiala a 

sitului datorata protectiei acestuia - protectia unui areal pentru: 

3 3 

- recreere 3 3 

- existenta 1 2 

- utilizarea sa în beneficiul comunitatii locale 3 3 

- aprecierea de catre turisti sau alte categorii de persoane 3 3 

- refugiu pentru cuibarit 2 2 

- sursa pentru specii importante din punct de vedere economic 

5. Importanta sociala se regaseste prin faptul ca exista sau reprezinta o 

2 2 

rezerv. seminţe stejar 

genetic superioare 

valoare potentiala pentru comunitatile locale, nationale sau internationale, 

deoarece are calitati recreationale, istorice, de patrimoniu, traditionale, 

estetice si educationale semnificative. 

3 3 

6. Importanta stiintifica - data de valoarea pentru cercetare si monitorizare 1 1 

7. Importanta nationala sau internationala: 2 2 

- existenta unei desemnari nationale sau internationale; 2 1 Legea 5/2000 

- potential pentru a fi inclus într-un sistem national sau international. n/a 2 HCJ Sibiu 64/2004 

8. Posibilitate de realizare din punct de vedere practic: 1* 3 * 3 -doar scop recreativ 

- gradul de izolare fata de influentele distructive din afara; 1 1 

- acceptabilitate sociala si politica, gradul de sprijin din partea comunitatii; 1 3 

- accesibilitate pentru educatie, turism si recreere; 3 3 

- compatibilitate cu utilizatorii existenti, în particular cu localnicii; 1 3 

- usurinta aplicarii masurilor de management sau compatibilitatea cu 

regimuri de management existente. 

9. Dualitate sau replica - rezida în faptul ca zonele protejate, în particular 

1 3 

atunci când sunt mici, pot fi subiectul unor influente devastatoare 

distructive, deopotriva din partea omului sau a naturii (este de dorit sa se 

creeze un areal protejat mai mare, prezervând astfel mai multe habitate, nu 

numai un simplu tip de ecosistem major, într-un sistem reprezentativ) 

1* n/a 

* depinzând mult de ob 

de conservare 



Total 

(C) Criterii de selectie a siturilor în functie de categoria de management 

Grad de 

îndeplinire cerinţă 

1 x n/a 

4 x 1 

2 x 1 

3 x 2 

3 x 2 

2 x 3 

3 x 3 

1 2 / 3 

Grad de 

îndeplinire 

criteriu 

Rezervatii naturale (categoria a IV-a UICN): 1 

- arealul trebuie sa joace un rol important în protectia naturii si supravietuirea 

speciilor (de exemplu, zone de cuibarit, zone umede, guri de varsare a unor râuri, 

pasuni, paduri, albii de râuri, tinoave, chei, habitat al unor specii protejate etc.); 

- arealul trebuie sa fie acolo unde protectia habitatului este esentiala pentru 

prosperitatea florei de importanta nationala sau locala ori pentru fauna locala sau 

migratoare; 

- conservarea acestor habitate si specii poate depinde de interventia activa prin 

masuri de management pentru a asigura mentinerea habitatelor si/sau în vederea 

protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitati biotice; 

- marimea acestui areal poate depinde de suprafata necesara speciilor pentru a fi 

protejate si poate varia de la dimensiuni relativ mici la dimensiuni foarte mari. 

Parcuri naturale (categoria a V-a UICN): 3 

- arealul trebuie sa posede peisaje (ecosisteme) de o calitate pitoreasca deosebita, 

cu diverse habitate asociate, fauna si flora, împreuna cu manifestari unice sau 

traditionale ale modului de utilizare a terenului si comunitati sociale locale care au 3 

dovedit de-a lungul timpului creativitate în ceea ce priveste realizarea asezarilor 

umane, datinile/obiceiurile locale, mijloacele de existenta si credintele. 

Rezultate: 

(A) Criterii de selectie pentru desemnare IUCN IV IUCN V 

1. Importanta pentru mediu. 2 3 

2. Localizarea. 1 1 

3. Marimea sitului. 1 3 

4. Forma de proprietate. 3 3 

5. Obiectivele de conservare. 1 3 

6. Managementul viitor. 3 3 

7. Nivelul de desemnare. 2 3 

8. Destinatia pentru turism. 1 3 

4 x 1 

2 x 2 

2 x 3 

1 x 1 

7 x 3 

Grad de îndeplinire criterii 1 3 

Observaţii 


1 

2* * strict pt vegetaţie 

1 

1


(B) Cerinte pt. desemnare 


1. Arealul biogeografic 1 1 

2. Calitatile ecologice 2* 2 

3. Autenticitatea 1 2 

4. Importanta economica 3 3 

5. Importanta sociala 3 3 

6. Importanta stiintifica 1 1 

7. Importanta nationala sau internationala 2 2 

8. Posibilitate de realizare din punct de vedere practic 1* 3 

9. Dualitate sau replica 1 n/a 

Interpretare: 

4 x 1 

3 x 2 

2 x 3 

1 x n/a 

2 x 1 

3 x 2 

3 x 3 

Grad de îndeplinire cerinţă 1 2 / 3 

� pretabilitatea ariei pentru încadrarea în categoria IV IUCN (rezervaţie naturală): 

În baza rezultatelor analizei de mai sus, putem afirma că situaţia plierii pădurii 

Dumbrava Sibiului pe criteriile şi cerinţele necesare asigurării cu succes a unei funcţii de 

conservare corespunzătoare categoriei IV IUCN (rezervaţie naturală) nu este tocmai una 

fericită, observând deficienţe majore sub următoarele aspecte: 

• aria nu îndeplineşte minima suficienţă din punct de vedere al mărimii necesare 

protejării unor lanţuri trofice complete şi funcţionale la standardele de conservare 

solicitate de categoria de management - IV IUCN 

• aria nu îndeplineşte minima suficienţă din punct de vedere al clarificării situaţiei 

obiectivelor de conservare, deoarece cu mici excepţii găzduieşte de fapt habitate 

sau specii comune, ce nu se pretează la un regim deosebit de protecţie 

• aria reprezintă o zonă în care turismul (în principal cel necontrolat) a fost, este şi 

în mod cert va fi o activitate curentă dificil de temperat, scăzând fără doar şi 

poate bonitatea în raport cu un regim restrictiv de protecţie 

� pretabilitatea ariei pentru încadrarea în categoria V IUCN (parc natural): 

Situaţia plierii pădurii Dumbrava Sibiului pe criteriile şi cerinţele necesare asigurării cu 

succes a unei funcţii corespunzătoare categoriei V IUCN (parc natural) a rezultat ca fiind 

extrem de potrivită, următoarele aspecte constituindu-se în puncte forte: 

• importanţa socială 

• posibilitatea de realizare din punct de vedere practic 

• importanţa economică 

Punctele slabe derivă din: 

• importanţa ştiinţifică 

• arealul biogeografic 



Concluzie: 

În opinia noastră, încadrarea actuală a ariei din punct de vedere legal în Legea 5/2000 

este absolut nepotrivită, cea iniţială (pentru care de altfel a şi fost desemnată) corespunzând 

mult mai bine realităţii şi posibilităţilor practice de aplicare. 

În ipoteza în care în prezent s-ar dori solicitarea încadrării pădurii Dumbrava Sibiului în 

categoria IV IUCN, cu respectarea condiţiilor impuse prin Ord. 1710/2007, ar fi cel puţin dificil 

de atins acest obiectiv, neavând susţinerea unei argumentaţii pertinente şi obiective. 

Fără doar şi poate, cea mai potrivită categorie de management pentru această arie 

rămâne V IUCN (parc natural), zona având pe deplin caracteristicile pentru care a şi fost 

iniţial concepută (zonă de recreere pentru sibieni, seminaturală) şi desemnată la nivel 

judeţean. 

Acceptăm fireşte încadrarea actuală oferită de Legea 5/2000 însă simpla ocupare a 

unei poziţii într-un tabel în Monitorul Oficial nu schimbă realitatea din teren. Nu ar fi primul 

exemplu de neglijenţă, pentru a utiliza un termen civilizat, în ceea ce priveşte desemnarea 

sau încadrarea unor arii protejate în anumite categorii de management (proaspăta reţea 

Natura 2000 dovedeşte pe deplin modul de abordare al subiectului). Trist este că datorită 

unor asemenea fenomene, există un permanent risc de conflicte locale, comunităţile risipind 

în acestea energii care ar aduce poate în mod normal îmbunătăţiri faţă de aria protejată în 

sine. 

În literatura de specialitate din domeniul silvic, legat de amenajarea pădurilor, se fac 

referiri cu privire la organizarea pădurilor de interes social din apropierea oraşelor. 

Astfel, în lucrarea Amenajarea pădurilor, 2001, dl. prof. univ. dr. ing. Iosif LEAHU arată 

următoarele aspecte preluate din literatura germană: 

“Menţionăm că în pădurile - parc situate în zona extravilană, amenajările 

deosebite care depăşesc sfera preocupărilor de strictă specialitate ale silvicultorului 

ocupă adesea suprafeţe importante. În cazul oraşului Frankfurt pe Main, de pildă, 

care are o populaţie de peste 700 mii locuitori şi dispune de o pădure de 5mii ha, 

aproximativ 1500ha din acestea sunt destinate exclusiv satisfacerii nevoilor sociale 

ale locuitorilor şi sunt supuse unor tratamente adecvate. Sunt create aici „parcuri” 

speciale pentru copii, ca şi pentru adulţi, cu tot felul de instalaţii distractive, bazine de 

apă, lacuri artificiale, terenuri de sport, muzee, parc de vânătoare etc., iar în interior 

sunt aşezate bănci şi tot felul de indicatoare, confecţionate şi dispuse cu simţul 

estetic cuvenit (Ruppert, 1960)” 



Planul de management actual 

Custodia rezervaţiei Parcul Natural Dumbrava Sibiului, este asigurată de către Direcţia 

Silvică Sibiu, fiind preluată în cursul anului 2004. 

La ora actuală custodele are elaborat regulamentul ariei protejate (care a fost aprobat 

de către Comisia de custodie), precum şi Planul de management al ariei, pentru acesta din 

urmă existând avizul CMN a Academiei Române la nivelul anului 2006. 

În scopul corelării evaluării de mediu cu prevederile acestui plan de management al 

ariei protejate, am solicitat custodelui accesul la acest document. Trebuie să menţionăm însă 

că prin adresa nr. 651/11.03.2009, custodele a refuzat solicitarea noastră motivând astfel: 

> 

De altfel, într-un anume sens, reacţia vine să întărească avizul favorabil dat în calitate 

de custode al ariei protejate de către Direcţia Silvică Sibiu sub nr. 107 / 15.01.2009. 

Atât în acest aviz cât şi în cadrul discuţiilor purtate în cadrul şedinţelor grupului de lucru, 

custodele a exprimat mereu fără echivoc că, în condiţiile respectării limitelor proprietăţii şi a 

neatingerii fondului forestier sub nici o formă, implementarea planului propus nu va avea 

impact negativ asupra ariei naturale protejate. 

Subliniem următorul aspect legat de această discuţie: 

Direcţia Silvică Sibiu, pe lângă experienţa de necontestat în administrarea acestui sit, 

beneficiază de o dublă calitate care îi conferă cert căderea de a exprima poziţii de expert pe 

acest subiect - cea de custode, dar mai ales cea de specialist în problematica ecosistemelor 

forestiere în general şi în problematica pădurii Dumbrava în special. 

Dată fiind însă solicitarea expresă a ARPM de a trata acest subiect şi de a lua în 

considerare în evaluarea de mediu a planului şi obiectivele de conservare ale ariei naturale 

protejate precum şi cerinţele de protecţie aşa cum sunt stabilite în Planul de management, 

am apelat la această ultimă instituţie, intrând în final în posesia documentului respectiv. 

Încercând să extragem din acest document obiectivele de conservare şi cerinţele de 

protecţie, pentru a observa în ce măsură este posibilă stabilirea unei relaţii a acestora cu 

planul propus la Sitex, ne-am confruntat cu un anumit grad de imprecizie oferit de planul de 

management în acest sens. 



Redăm mai jos în citat, conţinutul subcapitolului unde trebuie să se regăsească aceste 

obiective de conservare: 

„1.1.3. Obiective principale de conservare: 

În conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii, planul de management integrează interesele de 

conservare a biodiversităţii cu cele de dezvoltare socio-economică ale comunităţilor locale din raza ariei naturale 

protejate, ţinând cont totodată de trăsăturile tradiţionale, culturale şi spirituale specifice zonei. 

In prezentul Plan de Management sunt identificate problemele care ameninţă obiectivele principale de 

conservare şi direcţiile principale de acţiune pentru soluţionarea acestora. 

Planul de Management al Rezervaţiei „Parcul Natural Dumbrava Sibiului” s-a elaborat în vederea planificării 

integrate a acţiunilor ce trebuie intreprinse în vederea îndeplinirii obiectivelor majore ale ariei naturale protejate. 

Orice activitate care se va desfăşura pe suprafaţa ariei naturale protejate va fi conformă prevederilor din 

Planul de Management. 

Elaborarea Planului de Management s-a făcut cu consultarea tuturor factorilor interesaţi (comunităţi, 

proprietari, administratori, întreprinzători, asociaţii, etc).” 

Aşadar, nu se pot evidenţia din acest plan nici un fel de obiective de conservare. 

În lipsa menţionării lor în plan, nu ne rămâne decât să considerăm speciile de faună şi 

floră, precum şi habitatele caracteristice menţionate în plan şi în Formularul standard pentru 

caracterizarea ariei naturale protejate pentru a ne referi în evaluare la acestea, lucru care se 

va face la sfârşitul prezentului capitol datorită dimensiunii textului. 

În altă ordine de idei, planul de management menţionează încadrarea ariei în categoria 

rezervaţiilor naturale însă specifică o suprafaţă de 974,9ha, mai mică cu 18,1ha decât cea 

din Legea nr. 5/2000 unde figurează cu 993,0ha, aspect pentru care nu cunoaştem nici o 

explicaţie. 

„1.2. Scopul şi încadrarea generală 

1.2.1. Rezervaţia Parcul Natural Dumbrava Sibiului are ca scop: 

Protecţia şi conservarea habitatelor naturale şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică. 

1.2.2. Suprafaţa rezervaţiei: este de 974,9 ha.” 

Tot în planul de management, în cadrul CAP.IV. ACŢIUNI, se regăsesc obiectivele 

urmărite de acest plan. 

În dorinţa de a studia în ce măsură ar exista eventuale intereferenţe între aceste 

obiective şi obiectivele planului de urbanism propus pe terenul de la Sitex, am realizat 

următoarea analiză matriceală, punctând cu „+” cazurile unde ar putea exista asemenea 

relaţii între cele două seturi de obiective, iar cu „-” lipsa acestora: 

NR. CRT. OBIECTIVE ALE PUZ-ului EVALUAT 

O1 

O2 

O3 

O4 

O5 

O6 

O7 

- creşterea implicită a fondului locativ la nivelul municipiului Sibiu 

- schimbarea folosinţei actuale a terenului propus din zonă industrială în zonă rezidenţială 

- stabilirea funcţiunilor zonei şi parcelarea terenului (lotizarea raţională a terenurilor după 

destinaţia stabilită) 

- stabilirea accesului principal pe acest teren (cu organizarea unei bune circulaţii şi 

amplasarea drumurilor de acces) 

- stabilirea regimului de aliniere şi a celui de înălţime 

- stabilirea gradului de ocupare a terenului 

- valorificarea potenţialului existent (acces, reţele edilitare, peisaj etc.) cu prioritate în 

echiparea tehnico-edilitară corespunzătoare 



OBIECTIVE URMĂRITE ÎN PLANUL DE MANAGEMENT AL ARIEI 

OBIECTIVE ALE PUZ-ului EVALUAT 

PROTEJATE O1 O2 O3 O4 O5 O6 O7 

Inventarierea florei şi faunei, şi elaborarea pe această bază 

a unei hărţi care să conţină speciile, habitatele endemice, 

rare şi vulnerabile. 

Delimitarea punctuală a zonelor parcurse de căile rutiere, 

poteci, drumuri de care, din arealul parcului şi a zonelor de 

agrement. 

- - - - - - - 

- - - + - - - 

Marcarea conform normelor prezente prevăzute de HG nr. 

230/2003 a conturului parcului şi amplasarea în punctele 

intens circulate de panouri de avertizare şi de popularizare 

a normelor de protecţie a mediului natural. 

- - - - - - - 

Instituirea patrulărilor de prevenire a poluării parcului. - + - - - - - 

Instituirea unor acţiuni de igienizare a zonelor tranzitate 

- - - - - - - 

public în fiecare lună a sezonului estival. 

Monitorizarea traficului rutier şi pietonal pe arterele de 

circulaţie din Parcul Natural Dumbrava Sibiului şi 

întocmirea pe această bază a unui studiu de impact. 

Marcarea conform normelor HG nr. 77/ 2003 a traseelor de 

agrement turistic din cadrul parcului. 

În conformitate cu prevederile Regulamentului de 

administrare a Parcului Natural Dumbrava Sibiului, a 

Hotărârii Consiliului Judeţean Sibiu nr. 64/2004 şi a OUG 

nr. 57/2007, se va introduce un sistem de tarife pentru 

persoanele fizice şi juridice care beneficează de bunuri, 

servicii şi activităţi specifice, desfăşurate în arealul parcului. 

Deţinătorii legali de terenuri în arealul Parcului Natural 

Dumbrava Sibiului vor beneficia de o monitorizare 

permanentă concretizată lunar printr-o „foaie de observaţie” 

comunicată atât deţinătorului cât şi Agenţiei de Protecţia 

Mediului. 

Întocmirea unui inventar general al speciilor arboricole pe 

specii şi vârste şi reliefarea acestuia într-o hartă cadastrală. 

+ prezenţă afinitate între cele două grupe de obiective 

- nu există intereferenţe 

- + - + - - - 

- - - - - - - 

- - - - - - - 

- + - - - - - 

- - - - - - - 

Selectând elementele matricii de mai sus care denotă o oarecare afinitate între cele 

două grupe de obiective, rămân în analiză: 

� obiectivul PUZ-ului O2 („schimbarea folosinţei actuale a terenului propus din zonă 

industrială în zonă rezidenţială”) poate interfera cu următoarele obiective urmărite 

prin planul de management al ariei protejate: 

• „Instituirea patrulărilor de prevenire a poluării parcului.” 

Se poate discuta eventual doar de o interferenţă indirectă şi de viitor, respectiv 

pe perioada de funcţionare a cartierului propus, în scopul verificării menţinerii 

presiunii antropice cât mai reduse asupra ariei naturale protejate. 



• „Monitorizarea traficului rutier şi pietonal pe arterele de circulaţie din Parcul 

Natural Dumbrava Sibiului şi întocmirea pe această bază a unui studiu de 

impact.” 

Interferenţă mai mult din punct de vedere al traficului auto pe axa Sibiu - 

Păltiniş ce strabate pădurea pe toată lungimea sa, trafic la care vor contribui 

toate utilizările de teren din zonă, fiind de aşteptat un efect cumulat asupra 

stării de calitate a aerului şi implicit asupra ariei naturale protejate (vegetaţie, 

sol, faună). 

• „Deţinătorii legali de terenuri în arealul Parcului Natural Dumbrava Sibiului 

vor beneficia de o monitorizare permanentă concretizată lunar printr-o „foaie 

de observaţie” comunicată atât deţinătorului cât şi Agenţiei de Protecţia 

Mediului.” 

Cu toate că terenul pe care se propune PUZ nu se amplasează în interiorul 

rezervaţiei ci este alipit de aceasta, ţinând seama că de fapt e vorba de o 

enclavă inclusă în pădure, se poate considera menţinerea unui flux 

informaţional coerent între titularul planului propus şi custodele ariei protejate, 

în scopul monitorizării permanente a unor eventuale efecte negative asupra 

pădurii, pentru a se corecta situaţiile nedorite înainte de a produce efecte 

ireversibile. 

� obiectivul PUZ-ului O4 („stabilirea accesului principal pe acest teren - cu 

organizarea unei bune circulaţii şi amplasarea drumurilor de acces”) poate interfera 

cu următoarele obiective urmărite prin planul de management al ariei protejate: 

• „Delimitarea punctuală a zonelor parcurse de căile rutiere, poteci, drumuri 

de care, din arealul parcului şi a zonelor de agrement.” 

• „Monitorizarea traficului rutier şi pietonal pe arterele de circulaţie din Parcul 

Natural Dumbrava Sibiului şi întocmirea pe această bază a unui studiu de 

impact.” 

În ambele situaţii se consideră modul de organizare al acceselor şi traficului din 

zona cartierului astfel încât să existe o optimizare şi o delimitare clară în funcţie 

de regimul de proprietate. 

Regulamentul ariei protejate 

La alin. (2) din art. 2, acest Regulament specifică scopul elaborării: 

„Art. 2 - Prezentul regulament a fost emis din necesitatea gospodăririi unitare şi conservării ecosistemelor 

din fondul forestier” 

Sintetic, prezentăm mai jos punctele din acest Regulament care pot prezenta 

importanţă pentru obiectivul de la Sitex, atât în această fază de planificare urbanistică (PUZ), 

cât mai ales în viitor, pe perioada de funcţionare al cartierului rezidenţial propus. 

În principal este vorba de un set deosebit de clar de reguli şi de nişte responsabilităţi 

sau prerogative ale custodelui de a aplica aceste reguli. De toate aceste reguli se va ţine 

seama mai departe în toate etapele de evaluare de mediu, mai ales în propunerile de măsuri 

de reducere a eventualului impact asupra ariei naturale protejate Parcul Natural Dumbrava 

Sibiului (P.N.D.S.). 



Art. 8 - În cadrul situaţiilor de forţă majoră, incendii, calamităţi naturale sau alte asemenea, instituţiile 

abilitate intervin pentru eliminarea şi limitarea efectelor acestora, conform prevederilor legale şi 

obligaţia înştiinţării imediate a custodelui P.N.D.S. 

Art. 9 - În arealul P.N.D.S. este interzis accesul animalelor domestice. 

Art. 10 - Utilizarea unor resurse prin recoltarea din flora sau fauna P.N.D.S. în scopul comercializării este 

interzisă. 

(1) Nu este permisă capturarea oricăror specii ale faunei sălbatice, distrugerea cuiburilor avifaunei 

sau colectarea oualelor de pe teritoriul P.N.D.S. 

(2) Este interzis recoltatul solului din arealul parcului natural 

..... 

Art. 15 - (3) Este interzisă introducerea speciilor alohtone în terenul P.N.D.S. 

Art. 16 - Accesul persoanelor şi a grupurilor organizate în spaţiul protejat este posibil numai în prezenţa 

custodelui pe aleile existente. 

..... 

(2) Este strict interzisă aprinderea focului în aria protejată. 

(3) Debarasarea gunoaielor, a deşeurilor de orice natură este strict interzisă pe spaţiul P.N.D.S. 

Art. 17 - Folosirea oricăror surse de zgomot este interzisă. 

Art. 18 - Nu este permisă circulaţia autovehiculelor, motocicletelor, motoretelor, bicicletelor, atelajelor de 

orice fel în P.N.D.S., decât numai pe artera asfaltată care o străbate. 

Art. 20 - Nu este permisă folosirea şi diseminarea substanţelor chimice în P.N.D.S. 

Art. 23 - De aplicarea prevederilor prezentului regulament răspunde personalul autorizat de custodele 

P.N.D.S. 

Art. 24 - Custodele P.N.D.S. - Direcţia Silvică Sibiu - este împuternicit să aplice prevederile legislaţiei de 

protecţie a mediului şi ale legislaţiei silvice conţinute de normativele în vigoare. 

Art. 25 - Custodele are obligaţia de a sesiza imediat instituţiile şi organele abilitate de încălcările prezentului 

regulament care depăşesc competenţele sale de soluţionare. 

Zonare. Zonă tampon. 

În Ghidul pentru Elaborarea Planurilor de Management pentru ariile protejate din 

România, se prezintă informaţii legate de modul de zonare a unei arii protejate din punct de 

vedere al managementului acesteia. 

Se specifică astfel că 

„Multe dintre ariile protejate definesc o serie de zone de management, fiecare dintre ele, în mod normal, 

punând accent pe un anumit tip de utilizare. Aceasta ajută ca aria protejată să acopere, într-un mod 

structurat, o gamă variată de necesităţi. Cel mai probabil, o arie protejată are două tipuri principale de 

zone: 

- zone delimitate legislativ - acestea sunt zone care sunt delimitate în mod oficial în actele normative 

care se referă la aria protejată respectivă. Planul de management trebuie să se refere în mod clar 

la aceste zone şi la condiţiile impuse de lege referitor la managementul acestora. 

- zone delimitate prin management - pot fi identice cu cele delimitate legislativ, dar în multe cazuri 

pot fi diferite, în special dacă limitele habitatului, caracteristicile peisajului şi arealul speciilor nu 

coincide cu limitele legislative sau dacă avem de a face cu forme complexe de folosire a terenului, 

cum ar fi păşunatul sezonier.” 



Totodată, se prezintă tipul zonelor de management care se pot prevedea în raport cu 

aria naturală protejată. 

Astfel, Ghidul defineşte Zona tampon ca făcând parte dintre zonele de management ce 

pot fi prevăzute în interiorul sau în exteriorul ariei protejate, cu variate scopuri precum: 

- de a integra cercetarea, educaţia, turismul, dezvoltarea durabilă şi activităţile 

tradiţionale 

- promovarea şi sprijinirea activităţilor nedestructive, durabile, ce nu vor provoca un 

impact negativ ariei protejate 

- permiterea dezvoltării limitate a activităţilor comerciale cât şi a aşezărilor, pe baza 

unor criterii clare de mediu şi de planificare 

Totodată, un alt tip de zonă de management care prezintă importanţă în raport cu PUZul 

discutat, este zona de tranziţie / dezvoltare durabilă, care este definită ca o zonă adiacentă 

ariei de management, cu următoarele caracteristici: 

- zonă ce înconjoară parcul, care nu este întodeauna bine definită 

- accent pe încurajarea dezvoltării durabile, prielnice parcului, ce creează legături între 

parc şi zona adiacentă 

OUG nr. 57 / 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor 

naturale, a florei şi faunei sălbatice tranşează acest concept în legislaţia românească: 

Art. 22 

(1) Zonarea interna a ariilor naturale protejate de interes national se face prin planul de 

management, prin definirea si delimitarea, dupa caz, a: zonelor cu protectie stricta, 

zonelor de protectie integrala, zonelor-tampon, zonelor de dezvoltare durabila a 

activitatilor umane. 

... 

(7) Zonele-tampon, în parcurile nationale denumite zone de conservare durabila si în 

parcurile naturale denumite zone de management durabil, nu se includ în zonele cu 

protectie integrala, stricta sau de dezvoltare durabila a activitatilor umane si care fac 

trecerea între zonele cu protectie integrala si cele de dezvoltare durabila. 

Aşadar, singura legătură nemijlocită dintre o eventuală zonă tampon din cadrul 

managementului rezervaţiei Parcul Natural Dumbrava Sibiului şi suprafaţa de teren pe care 

se propune planul urbanistic analizat este aceea de alipire a teritoriilor ocupate (vecinătate) şi 

în nici un caz de suprapunere în vreun fel. 

Subliniem în mod deosebit acest aspect din cauză că, prin adresa nr. 3310/09.04.2009, 

ARPM Sibiu a făcut următoarea solicitare: 

„Vă solicităm să aveţi în vedere faptul că planul pe care îl evaluaţi se va dezvolta într-o 

enclavă a unei rezervaţii naturale, iar în acest caz toate elementele de protecţie luate, 

specifice de exemplu unei zone tampon, vor fi calculate spre interiorul acesteia” 

Cu toată ambiguitatea formulării, plecând de la premisa că se atrage atenţia asupra 

nivelului de protecţie ce trebuie asigurat rezervaţiei şi nu enclavei, înţelegem solicitarea în 

sensul ca titularul trebuie să prevadă o zonă tampon faţă de rezervaţie, pe teritoriul 

cartierului. 

În baza explicaţiilor de mai sus şi mai ales a referirii la Art. 22 din OUG 57/2007, 

clarificăm (cel puţin în opinia noastră) această situaţie: 



• în situaţia în care legislaţia obligă sau custodele consideră necesară organizarea 

unei zone de management tampon pentru protecţia rezervaţiei, aceasta trebuie 

realizată la interiorul ariei protejate şi nu în exterior (având în principal rol de 

tranzit între o eventuală zonă de protecţie integrală şi cea de dezvoltare durabilă 

în care se propune de fapt PUZ-ul) 

• în acelaşi timp, orice zonă tampon de protecţie a obiectivului propus se va 

organiza fireşte doar în interiorul proprietăţii şi aceasta pe raţiuni ce ţin de sfera 

de drept al proprietăţilor şi nu de faptul că este sau nu învecinat cu o arie 

protejată 

De altfel, PUZ-ul reglementează o asemenea zonă perimetrală în interiorul cartierului, 

zonă lăsată neocupată de construcţii şi (la recomandarea evaluatorului) prevăzută cu spaţii 

verzi pe cât posibil neocupate de vegetaţie lemnoasă pentru a asigura o bandă de protecţie 

faţă de pădure în cazul unui eventual incendiu. 

Anexat prezentului studiu se regăseşte şi o planşă pe care proiectantul general a 

identificat şi descris această zonă de protecţie (Planşa A.02 - Limite de protecţie). 

Relaţia între planul de urbanism zonal propus şi habitatele, speciile prevăzute de Planul de 

management şi de Formularul standard pentru caracterizarea ariei naturale protejate 

Datorită faptului că există diferenţe minore între lista de specii din cele două 

documente, am ales să prezentăm sintetic mai jos aceste liste, urmând ca evaluarea unor 

posibile efecte ale activităţilor implicate de implementarea planului propus să fie realizată 

pentru mulţimea reunită de specii figurate în cele două materiale oficiale. 

ARBORET 

Quercus robur - stejar 










Salix ssp. - specii de salcie 

Picea abies - molid 

Pinus sylvestris - pin silvestru 

Larix decidua - larice 

SUBARBORET 


Lygustrum vulgare - lemnul câinelui 










Viburnum lantana - caprifoi 


STRAT IERBOS 








MAMIFERE 




Canis lupus - lup 





PĂSĂRI 















Vegetaţia 

Vegetaţia este formată din 90% quercinee şi 10% diverse etaje de vegetaţie: stejăretogorunete 

de productivitate mijlocie. 

O parte din teritoriul padurii Dumbrava Sibiului este ocupat si de un „stejaret de terasa 

de productivitate mijlocie (Pascovschi, Leandru, 1958) care in componenta actuala a 

arboretului se poate imparti in trei categorii de varsta si anume: 

- padure batrana de 120-170 ani; 

- padure de varsta mijlocie de 100-120 ani; 

- padure tanara de 60-100 ani. 

Astfel in partea de nord-est, intre valea lacurilor si drumul Sibiu-Poplaca, precum si in 

capatul spre Rasinari al padurii se afla portiuni de padure tanara presarata cu exemplare de 

stejar batran. In partea din stanga soselei Sibiu-Rasinari, spre oras, langa complexul turistic 

si in partea de sud-est se gasesc portiuni de padure tanara si de varsta mijlocie si cateva 



petice de padure batrana. Portiunea centrala de pe axa sud-vest si nord-est este ocupata 

mai ales de padure batrana. 

Pe alocuri mai pot fi intalnite Quercus petraea si specii de Salix. 

Arboretul este bine dezvoltat, inchegarea coronamentului variind intre 0,5 si 0,9 iar 

diametrul intre (25)30-(40)50cm. 

Subarboretul este format din speciile: Crataegus monogyna si Lygustrum vulgare, de 

asemenea Prunus spinosa, Rhamnus catharticus si Cornus sanguinea, specii cu punctul de 

greutate in cadrul asociatilor din ordinul Prunetalia spinosae. Mai rar in stratul arbustiv Rosa 

canina, Frangula alnus, Viburnum lantana. 

In fondul actual al padurii se mai gasesc unele exemplare de Quercus robur ramase ca 

vestigii ale unui stejaret vechi, arbori cu o varsta respectabilă (ex. langa Gradina Zoologica - 

apreciat la 700-800 de ani, fiind ocrotit de lege). 

Unele locuri, mai ales in urma defrisarilor, au fost impadurite cu specii de rasinoase: 

Picea abies, Larix decidua si Pinus sylvestris; pentru pin statiunile fiind favorabile dezvoltarii, 

acesta are cea mai mare intindere in enclavele din diferitele puncte ale padurii. Palcurile de 

pin silvestru, au varsta de 100 ani. 

Flora 

- flora micologică, lichenofloră şi briofloră cu o diversitate biologică ridicată; 

- flora cormofitică din stratul ierbos este reprezentată prin mai mult de 100 de specii. 

Flora este mediu dezvoltata in varianta cu Asperula odorata, acoperirea fiind de 20-40% 

si bine dezvoltata in varietatea cu Carex pallescens care are o acoperire de 30-55%. 

Din mozaicul speciilor care edifica stratul ierbos se distinge un grup de specii mezohigro 

si higrofile caracteristice pentru Molinietalia si Molinio-Arrhenatheretea (inclusiv unitati 

cenotaxonomice inferioare), in parte si specii de Alno-Padion, in majoritate indicatoare de 

soluri mai grele, pentru regimul variabil de umiditate din sol, precum si pentru saracirea 

acidifierea solului, ca: Lysimachia vulgaris, Carex pallescens, Lysimachia nummularia, Carex 

brizoides, Orchis maculata, Potentilla erecta, mai rar: Molinia coerulea, Deschampsia 

caespitosa, etc., prin care stejaretul piemontan se diferenteaza de gorunetele piemontane. 

Se evidenteaza, de asemenea, un grup de specii caracteristice pentru alianta Veronico- 

Quercion, dintre care insa numai Veronica officinalis, Hieracium racemosum si Veronica 

chamaedrys au constanta mare. Specile acidofile caracteristice clasei Quercetaea roboripetraeae 

sunt mai slab reprezentate. Semnificativa in combinatia de specii caracteristice este 

Festuca heterophylla, specie mezoxerofila, oligo-mezotrofa, moderat acidofila, care da un 

aspect caracteristic fitocenozelor cu Quercus robur, mai ales in partea dinspre lunca paraului 

Sevis a padurii Dumbrava. Apropierea fata de padurile de Quercus petraea din Depresiunea 

Sibiului este indicata si de specii caracteristice pentru clasa Quercetaea pubescentipetraeae, 

la care se mai ataseaza un grup de specii raspandite mai mult in bordurile 

termofile ale padurii, fiind intercalate intre acestea si pajisti. 

Astfel, la marginea spre paraul Sevis si in statiunile cu o usoara inclinare spre sud, se 

instaleaza sub forma de banda ingusta cenoze care se incadreaza aliantei Geranion 

sanguinei. 



Mai putin frecvente sunt specii de Carpinion, respectiv de Carpinion dacicum. In afara 

de esentele lemnoase Carpinus betulus si Cerasium avium, raspandite mai mult in asociatile 

apartinind la Fagion, respectiv Carpinion, in stratul ierbos apare Melampyrum bihariense si 

Crocus banaticus, care da pe alocuri un aspect autumnal caracteristic, iar foarte rar apare 

Silene dubia. Larg raspandite sunt insa speciile mezofile frecvente in toate padurile de 

foioase, specii caracteristice clasei Querco-fagetea ca: Brachypodium silvaticum, Geum 

urbanum, Fragaria vesca, Poa nemoralis, Viola reichenbachiana, Galium schultesii, etc. 

Speciile mai deosebite sunt: brandusa (Crocus banaticus), lacramioara (Maianthemum 

bifolium), iarba albastra (Molinia coerulea), orhidee (Cephalanthera alba, Neottia nidus-avis), 

salata iepurelui (Prenanthes purpurea), pufulita (Epilobium montanum). 

Pe cursul Vaii Aurii sunt bine dezvoltate arinisurile Aegopodium-Alnetum, sub forma 

de tufisuri si arborete, avand ca dominanta pe Alnus glutinosa si Aegopodium podagraria. 

Mai rar si specii de Rhamnus catharcticus, Cornus sanguinea, Euonymus europaea, 

Crataegus monogyna, etc. Ca insotitoare se pot cita speciile Rudbeckia laciniata, Salix 

fragilis, Sambucus nigra, Salix caprea si altele. Inaltimea arborilor este de 9-18m, iar a 

stratului arbustiv de 1,5-5m. Inchegarea coronamentului este de 0,5-0,7. Stratul ierbos este 

bine dezvoltat, acoperirea fiind de 55-65%. 

Pentru exemplificare, cităm rezultatele a două relevee publicate în anul 1973 de către 

ERIKA SCHNEIDER-BINDER (Studii şi comunicări. vol 18, Muzeul Brukenthal, Sibiu 1973), ambele 

în partea de SE a pădurii, cu relevanţă mai mare pentru zona de amplasare a fabricii Sitex. 

releveu 30-VI-1970 ERIKA SCHNEIDER-BINDER 

- Dumbrava Sibiu; partea spre Seviş, pădure rară, în porţiunea de SE a pădurii 

- închegarea coronamentului: 0,5 

- acoperirea stratului ierbos: 55 

QUERCO ROBORI-CARPINETUM Soó et Póes (1931) 1957 subass. DACICUM n. subass. reg. 

Quercus robur 

Carpinus betulus 

Cerasus avium 

Tilia platyphyllos 

Acer campestre 

Ligustrum vulgare 

Crataegus monogyna 

Rhamnus cathatica 

Fagetalia. Querce-Fagetea 

Circaea lutetiana 

Geum urbanum 

Fragaria vesca 

Poa nemoralis 

Viola reichenbachia 

Gallium schultesii 

Ajuga reptans 

Mycelis muralis 

Majanthemum bifolium 

Dactylis glomerata 

Veronico-Quercion. Quercetalia-, Quercetea robori-petraea 

Veronica officinalis 

Hieracium racemosum 



Veronica chamaedrys 

Galium vernum 

Genista tinctoria 

Hieracium umbellatum 

Festuca heterophylla (Dif.) 

Molinio-Arrhenatheretea (incl. Molinion + Molinietalia), Alnodion, (dif. meyohidro- si higrofile) 

Carex pallescens 

Orchis maculata 

Carex birzoides 

Potentilla erecta 

Campanula patula 

Poa trivialis 

Lysimachia nummularia 

Prunella vulgaris 

Betonica officinalis 

Quercetea pubescenti-petraeae, Trifolio-Geranietea 

Calamintha vulgaris 

Cynanchum vincetoxicum 

Cytisus leucotrichus 

Sedum maximum 

Hieracium bauhini 

Potentilla alba 

Trifolium medium 

Alte însoţitoare 

Lapsana communis 

Anthriscus sylvestris 

Glecoma hederacea 

Myosotis sylvatica 

Peucedanum chabraei 

Carex transsylvanica 

releveu 30-VI-1970 ERIKA SCHNEIDER-BINDER 

- Dumbrava Sibiu, spre Seviş, în partea de SE a pădurii 

- închegarea coronamentului: 0,6 

- acoperirea stratului ierbos: 30 

Quercus robur 

Carpinus betulus 

Cerasus avium 

Ligustrum vulgare 

Crataegus monogyna 

Prunus spinosa 

Rhamnus cathatica 

Cornus sanguinea 

Carpinion dacicum (dif) 

Silene nutans ssp. dubia 

Fagetalia. Querce-Fagetea 

Bracyopodium sylvaticum 

Geum urbanum 

Poa nemoralis 

Viola reichenbachia 

Gallium schultesii 



Ajuga reptans 

Dactylis glomerata 

Campanula rapunculoides 

Veronico-Quercion. Quercetalia-, Quercetea robori-petraea 

Veronica officinalis 

Hieracium racemosum 

Galium vernum 

Genista tinctoria 

Festuca heterophylla (Dif.) 

Molinio-Arrhenatheretea (incl. Molinion + Molinietalia), Alnodion, (dif. meyohidro- si higrofile) 

Carex pallescens 

Orchis maculata 

Carex birzoides 

Potentilla erecta 

Campanula patula 

Lysimachia nummularia 

Prunella vulgaris 

Betonica officinalis 

Quercetea pubescenti-petraeae, Trifolio-Geranietea 

Calamintha vulgaris 

Cynanchum vincetoxicum 

Cytisus leucotrichus 

Hieracium bauhini 

Alte însoţitoare 

Lapsana communis 

Anthriscus sylvestris 

Genista sagittalis 

Fauna 

Mamifere de talie mare 

Căprior - Capreolus capreolus 

Habitat: Specie larg răspândită ca areal, prezentă cu precădere în regiuni de deal şi 

câmpie, acolo unde găseşte locuri prielnice de adăpost şi un habitat care oferă 

destulă hrană, în zonele forestiere. Vara preferă locurile umbrite şi răcoroase, 

iarna pe cele însorite şi ferite de vânturi. 

Ecologie: Se hrăneşte din mers, consumând frunze şi lujeri de arbori şi arbuşti, plante 

erbacee din pădure sau specii cultivate (grâu, orz, mazăre, trifoi, etc). 

Împerecherea are loc prin iulie-august. După 8-9 luni (prin mai-iunie), ciuta 

naşte 1-3 iezi. 

Relevanţa sitului pentru conservarea speciei: Pădurea Dumbrava şi terenurile agricole 

limitrofe oferă baza trofică pentru menţinerea unei populaţii viabile de căprior, 

dar activităţile antropice cele mai diverse desfăşurate de-a lungul timpului în 

această zonă (turism, recreere, orientare turistică, activităţi industriale, trafic 

auto şi mai nou ATV-uri) au dus la scăderea drastică a efectivelor prin 

presiunea exercitată. 



Impactul investiţiei asupra populaţiilor speciei din sit: Localizarea lucrărilor propuse întro 

zonă ce are în prezent un specific industrial, fără să existe noi fragmentări 

de habitate face ca impactul generat să fie unul nesemnificativ faţă de situaţia 

actuală, exemplarele ce încă populează Pădurea Dumbrava fiind deja 

obişnuite cu prezenţa omului în zona respectivă. Aşa cum se poate observa 

pe harta principalelor obiective anexată, trupul de pădure în care se 

încadrează amplasamentul Sitex este unul deja fragmentat prin diferite 

folosinţe, neoferind condiţii prielnice de adăpost pentru specia analizată. Pe de 

altă parte culoarul LEA ce desparte Pădurea Dumbrava în cele două trupuri, 

fiind acoperit de o vegetaţie arbustivă cu o desime mare constituie o relativă 

barieră în calea eventualilor turişti amatori de plimbare prin zonă, zona din 

spatele fostului depozit de muniţii oferind suficient adăpost. 

Măsuri de prevenire / reducere / compensare a impactului / disturbării: 

- prevenire: acţiuni de conştientizare a locuitorilor viitorului cartier asupra 

importanţei speciei, prin colaborarea societăţii ce administrează 

cartierul cu custodele ariei protejate 

- reducere: respectarea legislaţiei silvice şi celei cu privire la arii protejate 

privind accesul în fond forestier 

- compensare: nu este cazul 

Mistreţ - Sus scrofa 

Habitat: Cu o larga adaptabilitate, mistreţul ajunge vara până în golul alpin, de unde se 

retrage la sfârşitul toamnei la adăpostul pădurilor. Este prezent din Delta 

Dunarii până în pădurile de la munte, acolo unde găseşte hrană şi adăpost, 

cele mai mari densităţi înregistrându-se în zona colinară şi în luncile râurilor. 

Preferă pădurile cu specii forestiere producatoare de fructe, stejar şi fag, 

pentru hrană şi cu desişuri pentru adăpost. Are nevoie de terenuri umede, cu 

apă stagnantă. 

Ecologie: Este un animal omnivor, hrănindu-se cu rădăcini şi tulpini subterane, fructe de 

pădure, plante agricole, larve, râme, gasteropode, ouă de păsări, cadavre. În 

general 85% din hrana sa este de origine vegetală şi 15% animală. Are atât 

mirosul cât şi auzul foarte fin . Văzul, în schimb, este mai slab, sesizând bine 

doar obiectele în mişcare . Are însă o memorie aparte a locului , astfel încât 

descoperă foarte uşor orice detaliu nou apărut în peisaj. Activitatea sa este 

preponderent nocturnă. Mistreţul manifestă un instinct de asociere în grupuri, 

denumite ciurde, conduse de scroafe bătrâne. Scroafa cea mai batrână, 

împreună cu urmaşele acesteia care sunt mame, cu scroafele sterpe, cu 

godacii şi cu purceii descendenţi formează o grupare familială, numită şi cârd. 

În cadrul ciurdelor nu sunt acceptaţi vierii mai mari de 1 an. Dupa această 

vârstă vierii se retrag în grupri de 4-5 indivizi. Vierii cei mai bătrâni şi cei 

puternici trăiesc solitari. Locurile de adăpat, scăldătorile ,sărăriile şi punctele 

de hrănire joacă un rol important în menţinerea efectivelor într-o anumită zonă. 

Asigurarea liniştii este esenţială iar scroafele în perioada fătărilor au mare 

nevoie de ea. 

Impactul investiţiei asupra populaţiilor speciei din sit: Aşa cum s-a arătat şi în cazul 

căpriorului, trupul de pădure în care se încadrează amplasamentul Sitex este 

unul fragmentat de diverse folosinţe antropice, prin realizarea noului obiectiv 

nefiind create noi fragmentări de habitate cu efect asupra unei populaţii de 



mistreţ. Comparativ cu situaţia actuală se poate afirma cu siguranţă că nu va 

exista un impact negativ asupra unei eventuale populaţii de mistreţ din zona 

Pădurii Dumbrava. 


- prevenire: nu este cazul 

- reducere: nu este cazul 


Vulpe - Vulpes vulpes 

Habitat: Vulpile preferă locurile sălbatice (pădurile, tundra, preria) în care omul ajunge 

cu dificultate, bogate în vegetaţie. În ultima vreme, s-a constatat o creştere a 

populaţiilor de vulpi în zonele suburbane. Vulpea îşi alege cu multă iscusinţă 

locul în care îşi va clădi vizuina. Vizuina este prevăzută cu mai multe ieşiri, 

fiind amplasată pe versanţii însoriţi, diguri sau în ridicăturile de pământ. 

Vizuinile de vulpe sunt înguste şi pornesc orizontal spre deosebire de cele de 

viezure, mai largi şi care pornesc în jos, în profunzimea terenului. 

Ecologie: Vulpea este nativ un carnivor desăvârşit, hrănindu-se cu diferite vietăţi pe 

care le poate prinde, de la iezi de căprior până la insecte. Iarna când vânatul 

este puţin, trage la leşuri. Este o mare consumatoare de rozătoare, fiind alături 

de nevăstuică şi uliul şoricar, unul dintre cei mai mari duşmani ai dăunătorilor 

agriculturii. În lipsa mâncării, se mulţumeşte şi cu fructe, faguri de viespi şi 

albine, puii şi ouăle păsărilor care cuibăresc la mică înălţime. Niciodată nu 

vânează în haită, iar dacă prada i-a scapat o hăituieşte ca un copoi. 

Impactul investiţiei asupra populaţiilor speciei din sit: La fel ca şi în cazul celorlalte 

specii analizate, prin realizarea obiectivului propus nu se pierd noi habitate. În 

prezent activitatea industrială de pe platforma Sitex fiind aproape nulă este 

posibil ca exemplare de vulpe să îşi găseasca adăpostul în zona respectivă. 

Odată cu începerea lucrărilor de construcţie şi ulterior în perioada de operare, 

animalele se retrag în zone mai liniştite, probabil pe direcţia vest faţă de 

amplasament unde găsesc suficient spaţiu în zona din spatele depozitului de 

muniţii. Astfel, noul obiectiv nu va avea un impact negativ asupra populaţiei de 

vulpi. 





Mamifere de talie redusă 

Veveriţă - Sciurus vulgaris 

Habitat: Răspândită din partea centrală a Europei până în Asia. La noi, prin pădurile de 

foioase şi conifere, fiind foarte activă ziua. 

Ecologie: Se hrăneşte cu seminţe de conifere, ghindă, nuci, alune, jir, muguri, fructe, din 

care îşi face rezerve şi pentru iarnă; uneori consumă ouă şi pui de păsărele. 

Cuibul prin găuri de ciocănitori, scorburi sau între două ramuri; nu hibernează 

propriu-zis, dar doarme zile în şir, ieşind din când în când după hrană. În 

iernile foarte friguroase se refugiază prin podurile caselor de lângă păduri. 

Reproducerea din martie până în toamnă. Femela naşte 3-8 pui în 1-3 serii. 



Deşi de regulă îşi aminteşte unde îşi face depozite de hrană, are o memorie 

spaţială mai redusă ca a altor specii şi nu îşi menţine teritoriul. Nu este o 

specie foarte sensibilă la prezenţa umană, fiind deseori întâlnită în parcuri în 

zona urbană. 

Impactul investiţiei asupra populaţiilor speciei din sit: Influenţa antropică asupra 

efectivelor populaţionale ale speciei se manifestă cu precădere prin 

distrugerea habitatelor şi vânătoare pentru blană ceea ce nu este cazul 

obiectivului analizat. 


- prevenire: evitarea afectării arborilor din vecinătatea cartierului 



Şoareci - Microtus sp. 

Habitat: Preferă biotopurile umede şi reci, zone cu vegetaţie, unde găsesc adăpost şi 

suficientă hrană.. 

Ecologie: Îşi construiesc cuiburi ca un ghem, într-un desiş ierbos, iar spre toamnă o 

galerie într-un loc mai uscat pentru iernare. Se hrănesc cu plante spontane 

(Carex, Rumex, Festuca etc.). Mai mult nocturn. Trăieşte în medie 1 an. 

Perioada de reproducere 5-6 luni (aprilie-octombrie), femela născând de 1-3 

ori pe an câte 2-5 (7) pui. 

Impactul investiţiei asupra populaţiilor speciei din sit: Nu se preconizează un impact 

negativ asupra populaţiei de şoareci din Pădurea Dumbrava prin realizarea 

noului obiectiv. Apariţia unor eventuale depozitări necontrolate de deşeuri 

menajere de natură organică poate avea un efect pozitiv asupra populaţiei de 

şoareci prin aport de hrană. Eventualele exemplare ce se pot regăsi în prezent 

pe amplasamentul Sitex se vor retrage probabil în zonele limitrofe. 





Pârş - Glis glis, Muscardinus avellanarius. 

Habitat: Răspândit în toată Europa meridională şi de est. La noi trăieşte la marginea 

pădurilor de stejar şi fag, prin livezi bătrâne cu mulţi nuci. 

Ecologie: Ziua stă mai mult ascuns, ieşind noaptea după hrană (ghindă, jir, nuci, fructe 

uscate, boabe, uneori ouă şi pui de păsărele). Hibernează prin scorburi sau 

prin găuri în pământ. Împerecherea are loc după trezirea din somnul de iarnă 

(mai-iunie), iar după 6 săptămâni femela naşte prima generaţie de 3-6 pui 

nuzi, cu pleoapele lipite. Dacă hrana e abundentă, urmează şi a doua 

generaţie 


negativ asupra populaţiei din Pădurea Dumbrava prin realizarea noului 

obiectiv. 







Pârş de alun - Muscardinus avellanarius. 

Habitat: Răspândit mai mult în partea centrală şi sud-estică a Europei. La noi trăieşte 

mai ales în tufişuri de alun din silvostepă până deasupra zonei bradului (1800- 

2000m), rar la şes. Cuibul cilindric, ascuns prin tufişuri, lung de peste 2m; cel 

de vară împletit din ierburi între ramurile unui arbust; cel de iarnă mai rotund, 

ca o minge, din ramuri, frunze şi ierburi, ascuns prin scorburi sau găuri făcute 

în pământ, unde doarme ghemuit. 

Ecologie: Se hrăneşte cu nuci, ghindă, boabe, muguri de arbori. Împerecherea are loc 

prin iulie-august, iar după 4 săptămâni femela naşte 3-4 (6-8) pui mici, nuzi, cu 

pleopele lipite; puii cresc repede şi după o lună pot să-şi construiască singuri 

cuibul lor şi să se hrănească. O singură generaţie pe an. 


negativ asupra populaţiei din Pădurea Dumbrava prin realizarea noului 

obiectiv. 





Arici - Erinaceus europaeus 

Habitat: Specie răspândită în aproape toată Palearctica cu excepţia Himalaya şi nordul 

Africii, trăieşte în păduri, terenuri agricole şi zone suburbane. 

Ecologie: Hibernează din toamnă până în martie. Femela adultă naşte, după 3 

săptămâni, 3-8 pui mici. Aduce reale servicii agriculturii, distrugând o mare 

cantitate de insecte, viermi şi coropişniţe, care produc daune în legumiculură. 

Are activitate nocturnă. 

Impactul investiţiei asupra populaţiilor speciei din sit: Ariciul este o specie ce se 

întâlneşte uneori chiar şi în zonele urbane, dacă găseşte hrană şi adăpost, 

ceea ce înseamnă că nu este o specie foarte sensibilă la prezenţa umană. 

prin realizarea obiectivului propus nu se preconizează un impact negativ 

asupra populaţiei de arici din zonă. 





Avifauna 

Buhă - Bubo bubo 

Habitat: Specie larg răspândită ca areal, prezentă cu precădere în regiuni montane 

stâncoase, dar şi la cariere de piatră în zonele de deal şi chiar câmpie, acolo 

unde găseşte locuri prielnice de cuibărit şi un habitat care oferă destulă hrană. 

Ecologie: Sedentară, începe cuibăritul în martie-aprilie. Cuibăreşte pe stânci, în 

scorburi, pe copaci înalţi sau mai rar pe sol. Femela cloceşte timp de 35 zile, 

în timp ce masculul o hrăneşte. Puii părăsesc cuibul la vârsta de 20 zile, cu 20 

- 30 zile înainte de a putea zbura. Se hrăneşte cu mamifere şi păsări de talie 

mijlocie (rozătoare, iepuri, raţe, etc). Vânează noaptea. 



Distribuţie: Cuibăreşte în Europa, Asia şi Africa. Foloseşte o multitudine de habitate, din 

zonele subarctice până în cele subtropicale. Sedentar în tot arealul de cuibărit. 

Populaţia din România: estimată la 750 - 1000 perechi 

Relevanţa sitului pentru conservarea speciei: Specia nu cuibăreşte în sit şi nici nu apare 

regulat. Prezenţa acesteia nu a putut fi documentată în perioada studiului, dar 

nici în literatura de specialitate nu au fost găsite date certe despre prezenţa 

speciei în Parcul Natural Dumbrava Sibiului. Mai mult ca sigur, că observaţia 

care stă la baza introducerii speciei pe lista de specii a rezervaţiei se 

datorează vreunui exemplar juvenil, aceştia hoinărind pe suprafeţe extinse în 

primul an după eclozare. Situl nu prezintă habitate necesare prezenţei speciei 

(stâncării, enclave cu teren agricol etc.) 

Distribuţia speciei în zona investiţiei: Specia nu a fost localizată pe teritoriul rezervaţiei. 

Impactul investiţiei asupra populaţiilor speciei din sit: Având în vedere specificul şi 

localizarea lucrărilor, nu exista impact direct asupra populaţiei, nefiind 

deranjate nici de activitatea de construcţie de şantier, nici de lucrările propriu 

zise. 





Cojoaică de pădure - Certhia familiaris 

Caracteristici: Lungimea 12-13cm. Colorit destul de discret, asemănător la femelă şi 

mascul, maroniu pe spate şi alb pe burtă. Are o sprânceană albicioasă. Are 

ciocul mai lung, curbat în jos; are degete lungi şi coadă relativ solidă care îi 

permit să stea pe verticală pe trunchiul copacilor. Se deplasează pe scoarţa 

copacilor, în căutare de hrană, în spirală, de jos în sus. 

Habitat: Este destul de comună în pădurile bătrâne, atât de conifere cât şi de foioase. 

Poate fi întâlnită şi în parcuri sau grădini. 

Ecologie: Specie sedentară. Hrana alcătuită în general din insecte şi păianjeni, pe care 

îi adună de pe scoarţa arborilor. Iarna, uneori, mănâncă şi seminţe (de pin sau 

molid). Îşi face cuibul pe trunchiurile copacilor, în crăpături sau unde scoarţa 

este desprinsă de copac, căptuşind cu lână şi material vegetal. Depune 5-6 

ouă care sunt clocite de femelă. Ambii părinţi participă la creşterea puilor. 

Distribuţie: În toată Palearctica. În Europa în special în partea centrală şi estică, mai 

rară în sud. 

Populaţia din România: Specie comună în mai toate pădurile din România, cuibăreşte 

în păduri de vârste diferite, selectează pentru cuibărit cu predilecţie parcele 

care conţin şi arbori mai bătrâni, dar nu depinde de prezenţa acestora. Apare 

în toate etajele forestiere, cu abundenţa cea mai ridicată în zona pădurilor 

mixte. Cuibăreşte de două ori pe an. În prezent efectivul cuibăritor naţional 

este apreciat la 950000 - 1280000 de perechi. 

Relevanţa amplasamentului pentru conservarea speciei: Aproximativ 0,00002% din 

populaţia naţională cuibăreşte în această rezervaţie, astfel rezervaţia este total 

nesemnificativă pe plan naţional din punct de vedere al speciei. Populaţia 

cuibăritoare din zonă nu este relevantă nici pe plan local. 

Impactul investiţiei asupra populaţiilor speciei din rezervaţie: Specia foloseşte pentru 

cuibărit şi hrănire exclusiv numai scoarţa arborilor. Specia nu este sensibilă la 



prezenţa umană, nu se fereşte de om, este o specie tipică a parcurilor mai 

mari. Nu exista impact direct asupra populaţiei, nefiind deranjate nici de 

activitatea de construcţie de şantier, nici de lucrările propriu zise. Impact 

temporar indirect poate fi cauzat de către lucrări prin disturbare în cazul în 

care vor fi afectaţi arbori din rezervaţie. 


- prevenire: Evitarea distrugerii vegetaţiei de arbori din vecinătatea 

construcţiilor. 



Corb - Corvus corax 

Caracteristici: Este cel mai mare reprezentant al familiei ciorilor (Corvidae). Penajul este 

complet negru, are un cioc lung şi puternic, iar coada triunghiulară îl 

deosebeşte de celelalte specii din familie. Lungimea 54-67cm, anvergura 

aripilor 115-130cm. Pasăre mare, aripi lungi, coada lungă (lungimea egală cu 

lăţimea aripii). Zboară cu bătăi de aripi puternice, producând un sunet 

caracteristic. Deseori planează, putând fi confundat cu păsările de pradă, însă 

corbul nu îşi ţine aripile deasupra nivelului corpului. 

Habitat: Cuibăreşte în păduri sau pe stâncării. În afara perioadei de cuibărit, poate fi 

văzut, de asemenea, zburând în perechi. Iarna de pot aduna în grupuri foarte 

mari, vizitând împreună gropile de gunoi, abatoarele etc. 

Ecologie: Se hrăneşte mai ales cu animale vii, vertebrate şi insecte dar şi hoituri. 

Perechile rămân împreună tot anul, masculul şi femela fiind deseori văzuţi 

zburând şi planând împreună. Au nevoie de un teritoriu foarte mare, în care au 

mai multe cuiburi, construite pe stânci, copaci înalţi sau stâlpi de înaltă 

tensiune. Clocitul începe devreme, în februarie-martie. Depune 2-6 ouă. 

Clocitul durează circa 20 zile. Puii părăsesc cuibul după 35-42 zile. Juvenilii 

hoinăresc timp de un an, apoi ocupă un teritoriu unde vor rămâne tot restul 

vieţii. Este o specie longevivă, putând atinge vârsta de 20 ani în natură. În 

afara omului, singurul duşman natural adevărat este buha. 

Distribuţie: Larg răspândit din peninsula Scandinavă până la Sahara şi în Asia. O altă 

subspecie cuibăreşte pe continentul American. 

Populaţia din România: Specie comună pe tot teritoriul ţării, cuibăreşte în diferite 

habitate, de la câmpii cu culturi agricole până la golul alpin. Îşi face de obicei 

cuibul pe stânci sau copaci înalţi, dar în ultima perioadă sute de perechi 

cuibăresc şi pe stâlpi de înaltă tensiune. Specie care a fost periclitată în anii 

1950-1980, şi-a extins populaţia şi teritoriul de cuibărit, devenind una dintre 

cele mai comune specii. În prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 

24000 - 35000 de perechi. 

Relevanţa amplasamentului pentru conservarea speciei: Aproximativ 0,1% din populaţia 

naţională cuibăreşte în această rezervaţie, astfel rezervaţia este total 

nesemnificativă pe plan naţional din punct de vedere al speciei. Populaţia 

cuibăritoare din zonă nu este relevantă nici pe plan local. 


cuibărit arbori înalţi. Specia nu este sensibilă la prezenţa umană, nu se fereşte 

de om, este o specie tipică a zonelor împădurite adiacente oraşelor. Prezenţa 

lui depinde de accesul la hrană (consumă multă carne în formă de hoit), dacă 



are hrana din belşug poate deveni semi-colonială, cu populaţii de zeci de 

perechi pe suprafeţe relative reduse. Nu exista impact direct asupra populaţiei, 

nefiind deranjate nici de activitatea de construcţie de şantier, nici de lucrările 

propriu zise. 






Gaiţă - Garrulus glandarius 

Caracteristici: Lungime 35cm. Colorit viu, penele au irizaţii metalice. Spatele este 

maroniu închis (faţă de burtă care este mai deschisă la culoare). Coada este 

lungă şi neagră. Pe aripi are alb, negru şi o porţiune cu dungi pestriţe şi 

albastre. Imită cu destulă fidelitate sunetele scoase de pisică, miel dar şi unele 

răpitoare (de exemplu şorecarul). 

Habitat: Este comună în pădurile de foioase şi de amestec. Uneori cuibăreşte şi în 

apropierea aşezărilor omeneşti. În perioada de iarnă hoinăreşte prin livezi, în 

grupuri de câţiva indivizi. 

Ecologie: Se hrăneşte cu insecte, în special larve de fluturi, seminţe şi fructe. Îşi face 

cuibul în arbori sau arbuşti, în ramificaţiile crengilor. Construcţia are la bază 

crenguţe, pe care le leagă cu materiale vegetale - frunze, ierburi, muşchi, 

licheni - sau cu lână. Depune 5-7 ouă, pe care le cloceşte doar femela. Puii 

sunt apoi hrăniţi de ambii părinţi. 

Distribuţie: În toată Eurasia, din partea centrală a Scandinaviei şi insulele Britanice, 

până în nordul Africii. Pe întreaga suprafaţă ocupată, gaiţa este sedentară sau 

parţial migratoare. În anii cu fructificaţie slabă de Querqus specia poate 

hoinării pe distanţe mari. 


habitate, de la câmpii cu culturi agricole până la limita forestieră. Specia este 

foarte abundentă în păduri de steja şi gorun. Este un reprezentant tipic al 

parcurilor urbane, grădini şi cimitire. Specie de vânat, cu perioadă de 

vânătoare în tot anul. În prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 

460000 - 580000 de perechi. 



nesemnificativă pe plan naţional. Populaţia cuibăritoare din zonă nu este 

relevantă nici pe plan local. 


cuibărit arbori. Specia nu este sensibilă la prezenţa umană, nu se fereşte de 

om, este o specie tipică a zonelor cu copaci din interiorul oraşelor. Prezenţa ei 

depinde de accesul la hrană (fructe şi seminţe), dacă are hrana din belşug 

poate deveni foarte comună, pe suprafeţe relative reduse. Nu exista impact 

direct asupra populaţiei, nefiind deranjate nici de activitatea de construcţie de 

şantier, nici de lucrările propriu zise. 







Mierla - Turdus merula 

Caracteristici: Lungimea 24cm. Masculul este negru complet, cu ciocul portocaliu. 

Femela este maronie, mai deschisă pe burtă. 

Habitat: În România este o specie foarte comună, în păduri, în parcuri sau grădini. Nu 

este sperioasă, suportă apropierea omului. 

Ecologie: Hrana constă în special din insecte şi râme sau alţi viermi dar şi păianjeni sau 

fructe. Se hrăneşte în special pe sol, ţopăind după insecte, dar şi în tufişuri. Îşi 

face cuibul la adăpostul unui trunchi de copac, în tufe, în nişe din ziduri, 

streaşini, etc. Depune 3-5 ouă pe care le cloceşte în general doar femela. Puii 

sunt îngrijiţi de ambii părinţi. 

Distribuţie: Specia este comună în toată Europa. Exemplarele din nordul extrem (în 

special din nordul Scandinaviei) migrează iarna înspre sudul Europei. 


habitate, de la câmpii până la limita forestieră. Specia este foarte abundentă 

cu densităţi mult mai mari în zone urbane, decât în habitate naturale. 

Populaţiile urbane sunt sedentare, cele rurale şi din zone naturale pot fi parţial 

migratoare. Este un reprezentant tipic al zonelor urbane, curţi, grădini şi 

cimitire. Poate apare oriunde există o suprafaţă mai mare de 100mp cu 

vegetaţie arbustivă dezvoltată, prezenţa speciei fiind condiţionată de litieră 

bogată. Este specie de vânat, în prezent efectivul cuibăritor naţional este 

apreciat la 890000 - 1780000 de perechi. 





Impactul investiţiei asupra populaţiilor speciei din rezervaţie: Specia nu este sensibilă la 

prezenţa umană, nu se fereşte de om, este o specie tipică a zonelor cu arbuşti 

din interiorul oraşelor. Prezenţa ei depinde de accesul la hrană (pe care o 

găseşte pe litieră), dacă are hrana din belşug poate deveni foarte comună, cu 

densităţi ridicate pe suprafeţe relative reduse. Nu este o specie teritorială. De 

aceea mai multe perechi pot folosi un perimetru redus pentru cuibărit, cu zonă 

de hrănit în regiunea adiacentă. Nu exista impact direct asupra populaţiei, 


propriu zise. 







Ochiuboului - Troglodytes troglodytes 

Caracteristici: Lungimea 10cm. Are o postură caracteristică, cu gâtul scurt şi coada 

foarte mică şi ridicată. Are colorit uniform maroniu, cu o dungă albicioasă 

deasupra ochiului. 

Habitat: Este răspândit în multe tipuri de habitate, în zone cu tufişuri, păduri sau 

stâncării. În România mai ales în zonele de altitudine, dar în afara perioadei 

de cuibărit poate apărea oriunde există tufişuri dense, mai ales lângă ape. 

Iernează regulat în stuf. 

Ecologie: Se hrăneşte mai ales cu insecte dar şi păianjeni. În general îşi face cuibul la 

nivelul solului sau foarte aproape de el, în crăpături de stâncă, lipit de un zid 

sau de un copac. Depune 5-8 ouă pe care le cloceşte doar femela. Puii sunt 

îngrijiţi de ambii părinţi. 

Distribuţie: În toată Europa. Exemplarele din nordul extrem sunt migratoare, restul, 

inclusiv cele din România, sunt sedentare. 


habitate, este ataşat de cursuri de pâraie cu surpături de la câmpii până la 

limita forestieră. Specia este foarte abundentă în păduri de fag şi răşinoase de 

altitudini mai mari. Este un reprezentant tipic al parcurilor urbane, grădini şi 

cimitire. În prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 860000 - 

1240000 de perechi. 






prezenţa umană, nu se fereşte de om, este o specie tipică a parcurilor şi 

cimitirelor cu tufărişuri dense din interiorul oraşelor. Nu exista impact direct 

asupra populaţiei, nefiind deranjate nici de activitatea de construcţie de 






Piţigoi mare - Parus major 

Caracteristici: Lungimea 14cm. Specie destul de viu colorată, are capul, barbia şi o 

dungă centrală pe piept şi burtă de culoare neagră, galben pe restul 

abdomenului, galben verzui pe spate, iar aripile şi coada cenuşii. 

Habitat: Este cea mai comună specie de piţigoi de la noi. Cuibăreşte aproape în toate 

pădurile (dar în special în cele de foioase şi amestec), în livezi, parcuri şi 

grădini. În timpul iernii este o specie eratică şi gregară, adesea formând 

grupuri numeroase cu alte specii de piţigoi. 

Ecologie: Consumă în special insecte şi păianjeni în perioada de vară. Iarna consumă o 

mare varietate de seminţe şi fructe. Îşi face cuibul în găurile copacilor sau ale 

zidurilor. Ocupă şi cuiburile artificiale potrivite. Depune 6-11 ouă pe care le 

cloceşte doar femela. Masculul ajută doar la creşterea puilor. 

Distribuţie: Este o specie sedentară, răspândită în toată Eurasia şi nordul Africii. 




habitate, de la câmpii până la limita forestieră. Specia este foarte abundentă în 

livezi cu pomi mai bătrâni şi în păduri de stejar şi gorun. Este un reprezentant 

tipic al parcurilor urbane, grădini şi cimitire cu copaci scorburoşi. În prezent 

efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 1850000 - 2600000 de perechi. 






cuibărit scorburi în arbori, de aceea prezenţa este condiţionată de accesul la 

acestea. În zonele fără scorburi, dar cu pomi sau arbori ornamentali foloseşte 

pentru cuibărit cutii poştale, crăpături în ziduri şi alte structuri, interiorul ţevilor, 

guri de aerisire, etc. Specia nu este sensibilă la prezenţa umană, nu se fereşte 

de om, este o specie tipică a zonelor cu copaci din interiorul oraşelor. 

Prezenţa depinde de accesul la hrană (fructe şi seminţe), dacă are hrana din 

belşug poate deveni foarte comună, cu densităţi ridicate pe suprafeţe relative 

reduse. Nu exista impact direct asupra populaţiei, nefiind deranjate nici de 

activitatea de construcţie de şantier, nici de lucrările propriu zise. 





Presură galbenă - Emberiza citrinella 

Caracteristici: Este o specie mică, de 16cm lungime. Coloritul general este galben, pe 

cap cu desene negricioase iar pe aripi şi spate cu nuanţe maronii. Târtiţa este 

ruginie. 

Habitat: Specia este comună în locuri deschise cu tufişuri şi arbori rari, în luminişuri din 

păduri. Preferă liziera zonelor cultivate. Iarna se adună în stoluri, se hrănesc 

pe mirişti şi înnoptează în tufişuri. 

Ecologie: Se hrăneşte cu seminţe, în special ale plantelor ierboase. În sezonul de 

reproducere consumă şi insecte. Îşi construieşte cuibul pe sau în apropierea 

solului, în zone cu iarbă. Adesea este construit la baza unui copac, tufiş sau 

gard viu. Depune 3-5 ouă, pe care le cloceşte doar femela. 

Distribuţie: În toată Palearctica. Păsările din nord sunt migratoare, restul gregare dar 

sedentare. 


habitate, de la câmpii până la limita pădurilor de foioase. Evită interiorul 

pădurilor, preferă liziera şi zone de ecoton. Specia este foarte abundentă în 

zonele periferice ale culturilor agricole şi în zona rurală, cu o agricultură 

extensivă, dar apare şi în zone urbane sau rurale, preferă livezile, viile şi 

marginile pădurilor de stejar şi gorun în apropierea zonelor agricole. Este un 

reprezentant tipic al parcurilor urbane, în grădini şi cimitire. În prezent efectivul 

cuibăritor naţional este apreciat la 760000 - 890000 de perechi. 








cuibărit liziere cu strat arbustiv bogat, cuibăreşte pe pământ. În zonele urbane 

nu cuibăreşte, dar frecventează zonele cu pomi sau arbori ornamentali şi strat 

arbustiv bogat. Specia nu este sensibilă la prezenţa umană, nu se fereşte de 

om, este o specie tipică a zonelor cu copaci din interiorul oraşelor (înafara 

sezonului de cuibărit). Prezenţa depinde de accesul la hrană (fructe şi 

seminţe), dacă are hrana din belşug poate deveni foarte comună, cu densităţi 

ridicate pe suprafeţe relative reduse. Nu exista impact direct asupra populaţiei, 


propriu zise. 





Pupăză - Upupa epops 

Caracteristici: Lungimea 25-29cm, din care ciocul 4-5cm. Una dintre speciile cel mai 

uşor de recunoscut. Are un colorit crem-roşiatic deschis, cu dungi negre şi 

albe pe aripi şi coadă, cu o creastă înaltă pe ceafă, pe care de obicei o ţine 

strânsă. 

Habitat: Pupăza e o specie destul de comună în regiunile deschise, cu pâlcuri de copaci 

şi terenuri cultivate din sudul şi centrul Europei. Foarte comună în Asia Mică, 

şi probabil a pătruns spre nord odată cu răspândirea turmelor de oi şi de vite. 

Ecologie: Specie migratoare, iernează în Africa de Est. Se hrăneşte cu insecte şi viermi, 

pe care îi caută pe sol. Primăvara masculul începe să strige „up-up-up” – ul 

binecunoscut, şi îl auzim până în iunie. Cuibăreşte în scorburi şi diferite locuri 

ferite, chiar şi în clădiri mai părăsite sau între stânci. Depune 7-8 ouă pe care 

le cloceşte doar femela. Puii eclozează după 16-18 zile şi sunt hrăniţi de ambii 

părinţi. Puii şi femela produc o substanţă urât mirositoare cu care împroşcă 

prădătorii care intră în cuib. În zilele noastre pasărea se retrage din multe 

zone datorită încetării păşunatului şi tăierii arborilor şi pomilor fructiferi bătrâni. 

Distribuţie: Este comună în partea sudică şi centrală a Europei, lipseşte în nord 

(Scandinavia, Insulele Britanice). Migrează iarna în Africa de Est. 


habitate, de la câmpii până la limita superioară a zonei colinare. Specia apare 

regulat în livezi cu pomi mai bătrâni şi în păduri de stejar şi gorun. Este un 

reprezentant mai rar al parcurilor urbane, grădini şi cimitire cu copaci 

scorburoşi. În prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 24000 - 









cuibărit scorburi în arbori, de aceea prezenţa este condiţionată de accesul la 

acestea. În zonele fără scorburi, dar cu pomi sau arbori ornamentali foloseşte 

pentru cuibărit cutii poştale, crăpături în ziduri şi alte structuri, sub streaşini, 

etc. Specia nu este sensibilă la prezenţa umană, nu se fereşte de om, este o 

specie tipică a zonelor cu copaci din interiorul oraşelor. Prezenţa depinde de 

accesul la hrană (insecte de mărimi mai mari), dacă are hrana din belşug nu 

este o raritate. Specia este sensibilă la insecticide şi pesticide Nu exista 

impact direct asupra populaţiei, nefiind deranjate nici de activitatea de 

construcţie de şantier, nici de lucrările propriu zise. 






Şorecar comun - Buteo buteo 

Caracteristici: Lungimea 43-50cm, anvergura aripilor 125-145cm. Aripi lungi, coada 

lungă rotunjită la vârf, gât scurt. Coada, asemenea celorlalte specii de 

şorecari, este mai scurtă decât lăţimea aripii. Are un colorit foarte variabil, dar 

forma de culoare închisă este cea mai frecventă. Dunga îngustă deschisă pe 

piept este caracteristică speciei. Juvenilii au dungi subţiri orizontale pe piept. 

Zboară cu bătăi încete de aripi şi adesea se roteşte în aer survolând solul. 

Deseori stă pe copaci sau stâlpi în câmp deschis, aşteptând prada. 

Habitat: Cea mai des întâlnită specie de răpitoare în Europa, cuibăreşte în păduri, în 

apropierea terenurilor agricole şi a pajiştilor. Populaţiile din nord migrează, 

cele din Europa centrală şi sudică sunt sedentare. 

Ecologie: Vânează mai ales rozătoare, dar şi reptile, amfibieni şi insecte, uneori chiar şi 

păsări. Parţial migratoare, iarna unele exemplare se deplasează la sud, iar 

altele ajung la noi din nordul şi estul Europei. Perechile de regulă ocupă 

acelaşi cuib an de an. Îşi face cuibul în copaci, la înălţime, la ramificaţia unor 

crengi, aproape de trunchi sau pe stânci. În aprilie depun 2-4 ouă în funcţie de 

disponibilitatea hranei, clocitul durează 30-35 zile. Puii părăsesc cuibul la 

sfârşitul lui iunie. Pasăre foarte adaptabilă, totdeauna vânează prada cea mai 

disponibilă. Iarna se adună multe exemplare acolo unde rozătoarele sunt mai 

uşor de prins (de regulă pe terenuri arabile). 

Distribuţie: În toată Palearctica, în Europa fiind prezent în toate regiunile, cu excepţia 

insulelor nordice. Specia este larg răspândită şi nu este periclitată. 



zona de câmpie şi colinară, mai ales în păduri lângă zone cultivate sau păşuni. 

Nu cuibăreşte în oraşe, dar cuibăreşte regulat în pâlcuri de copaci. Este un 

reprezentant tipic al răpitoarelor, care apare regulat şi în spaţiul aerian al 

zonelor urbane. În prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 28000 - 









cuibărit zone împădurite, de aceea prezenţa lui este condiţionată de accesul la 

acestea. În zonele urbane apare numai în zbor, mai ales în timpul perioadelor 

când zăpada persistă şi hrana principală (rozătoare de talie mică) este 

inaccesibilă. Specia nu este sensibilă la prezenţa umană, nu se fereşte de om, 

este o specie tipică a zonelor agricole, vânează rar în interiorul oraşelor sau 

satelor. Nu exista impact direct asupra populaţiei, nefiind deranjate nici de 

activitatea de construcţie de şantier, nici de lucrările propriu zise. 





Uliu păsărar - Accipiter nisus 

Caracteristici: Lungimea 30-39cm, anvergura aripilor 58-78cm. Masculul are penajul 

spatelui cenuşiu închis, femela cafeniu. Pe piept, masculul are dungi 

transversale roşcate, iar femela cafenii. Zbor cu bătăi rapide şi alunecări 

scurte, dar adesea planează la înălţime. Coadă şi picioare lungi. 

Habitat: Preferă locurile unde sunt păduri dese intercalate de terenuri deschise. Uneori 

şi în parcuri, în oraşe. 

Ecologie: Parţial migratoare, populaţiile din ţinuturile nordice migrează în partea de nord 

al Africii şi în India. Păsările din zonele temperate şi subtropice sunt 

sedentare. Se hrăneşte cu păsări pe care le prinde din zbor, fie stând la 

pândă, fie căutând prada în zbor. Uneori planează la altitudini mai mari. Ponta 

cuprinde 3-5 ouă albicioase, pătate cu brun, fiind depusă în luna mai. Clocitul 

este efectuat mai mult de femelă şi durează 32-35 de zile. 

Distribuţie: Larg răspândit în părţile temperate ale Europei şi Asiei, dar şi în Orientul 

Mijlociu, nordul Africii, şi China. 


habitate, de la zona colinară până la limita forestieră. Specia cuibăreşte rar în 

zone urbane, dar parcuri mari pot avea câte o pereche cuibăritoare. În prezent 

efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 1200 - 1400 de perechi. 






cuibărit exclusiv numai păduri sau pâlcuri de copaci de răşinoase. În zonele 

urbane sau periurbane pot cuibări perechi care depind de hrană din oraşe. 

Aceste exemplare vânează de obicei păsări de talie mică (vrăbii, piţigoi, etc.) 

care cuibăresc în zona urbană. În perioada hivernală, specia apare mult mai 

regulat în zone urbane şi rurale. Specia nu este sensibilă la prezenţa umană, 

nu se fereşte de om, mai mult beneficiază pe urma acestuia. Prezenţa lui 

depinde de accesul la hrană, dacă are hrana din belşug poate deveni foarte 



comună, cu densităţi ridicate pe suprafeţe relative reduse. Nu exista impact 

direct asupra populaţiei, nefiind deranjate nici de activitatea de construcţie de 






Cuc - Cuculus canorus 

Caracteristici: Lungimea 32-36cm. Cucii sunt păsări de dimensiuni medii, corp alungit şi 

coadă lungă. Au două degete îndreptate în faţă şi două in spate. Masculul 

este gri-cenuşiu pe cap, piept şi spate; are dungi pe abdomen ca şi uliul 

păsărar. Femela este asemănătoare cu masculul, cu excepţia unor femele 

care sunt de un colorit maro-ruginiu intens (faza ruginie). Juvenilii au dungi şi 

pe spate, sunt gri sau maronii şi au o pată albă pe ceafă. Doar masculul emită 

sunetul tipic de „cu-cuu”. 

Habitat: Cucul este o specie comună în aproape toate tipurile de habitate, mai ales în 

păduri, de la câmpie până la munte. Este sperioasă, evită locurile populate de 

om. 

Ecologie: Migratoare. Se hrăneşte aproape exclusiv cu insecte, in special larve, inclusiv 

cele păroase sau viu colorate, evitate de alte păsări pe motiv că sunt 

otrăvitoare. Femela îşi depune ouăle în cuiburile altor păsări; numim acest 

lucru parazitism. Fiecare femelă îşi alege o anumită pasăre - „gazdă” în funcţie 

de culoarea ouălor. Aceste păsări aparţin mai ales următoarelor specii: 

codobatură albă, măceleandru, fâsă de luncă, silvie de câmpie, lăcari, muscar 

sur. În total sunt cunoscute circa 120 de păsări gazdă. Se întâmplă ca femela 

să „greşească”, punând oul în cuib de ciocănitoare, vrabie sau specii nidifuge 

(ale căror pui părăsesc cuibul după ce ies din ouă). De regulă cucul caută 

specia de către care a fost „adoptat”. Dacă găsim două ouă de cuc în acelaşi 

cuib, înseamnă ca acestea provin de la femele diferite. Când îşi depune oul, 

femela de obicei fură unul din ouăle deja depuse în cuib. Depune între 5 şi 25 

ouă în perioada mai - iulie. De multe ori oul, relativ mic faţă de dimensiunile 

speciei (circa 20mm - cât un ou de vrabie) se aseamănă cu ouăle păsărilor 

gazdă. De multe ori păsările – gazdă recunosc parazitul şi aruncă oul, sau îşi 

părăsesc cuibul; uneori construiesc un strat nou deasupra oului de cuc şi 

depun alte ouă în cuibul refăcut. Puiul de cuc creşte foarte repede şi are un 

reflex înnăscut de a arunca celelalte ouă sau pui din cuib, ca să rămână 

singur. Cucul trăieşte în poliandrie, adică o femelă împarte teritoriul cu mai 

mulţi masculi. Ca să nu fie observat când depune oul, masculul atrage 

păsările gazdă, care îl urmăresc şi îl atacă. Femela îşi depune oul direct în 

cuib, sau, uneori pe sol, ca apoi să îl transporte în cioc. 

Distribuţie: O găsim pe tot teritoriul Europei, inclusiv insulele Britanice. Lipseşte doar din 

extrema nordică a continentului şi din Islanda. 

Populaţia din România: Specie comună pe tot teritoriul ţării, cuibăreşte într-o sumedenie 

de habitate, de la stufării şi zone agricole până la păduri şi goluri alpine. 

Specia este foarte abundentă în zone cu stufării extinse, sau arii cu efective 

mari de specii de păsări cântătoare mici, de care depinde reproducerea (a 

cărui cuiburi parazitează). Este un reprezentant tipic al pădurilor de foioase şi 



a zonelor de desişuri, dar apare regulat şi în parcuri urbane, grădini şi cimitire 

cu copaci. În prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 400000 - 






Impactul investiţiei asupra populaţiilor speciei din rezervaţie: Specia se hrăneşte 

primordial cu omide păroase, de aceea prezenţa ei este condiţionată de 

accesul la acestea. Specia nu este foarte sensibilă la prezenţa umană, apare 

şi în zonele cu copaci din interiorul oraşelor. Nu exista impact direct asupra 

populaţiei, nefiind deranjate nici de activitatea de construcţie de şantier, nici de 

lucrările propriu zise. 





Ciocanitoare mare - Dendrocopos major 

Caracteristici: Penajul este tărcat, alb cu negru, cu roşu pe ceafă şi regiunea subcodală; 

femela nu are culoare roşie pe ceafă. 

Habitat: Poate fi întâlnită într-o gamă largă de habitate, de la păduri dense de conifere 

sau de amestec, până la livezi, parcuri şi gospodării cu grădini din zona 

rurală. 

Ecologie: Pasăre sedentară. Se hrăneşte cu insecte şi larve, dar şi fructe de pădure pe 

care le extrage folosindu-se de cioc şi limba lungă, lipicioasă. Caută hrana 

avansând de jos spre coronament, pe trunchiul copacului. Îşi sapă singur 

scorburile în trunchiul copacilor, fiecare an unul nou, care au un diametru de 

4,5 - 5,5cm. Teritoriul este semnalat prin sunetele repetate denumite 

„darabană”. În luna mai, femela depune 4-7 ouă albe, lucioase. Incubaţia 

durează 14-15 zile, clocitul fiind efectuat îndeosebi de femelă. Juvenilii 

părăsesc cuibul în iunie. 

Distribuţie: Larg răspândit în zonele temperate ale Europei şi Asiei, inclusiv Japonia. 



parcuri şi livezi cu pomi mai bătrâni şi în păduri de stejar şi gorun. Este un 

reprezentant tipic al parcurilor urbane, grădini şi cimitire cu copaci scorburoşi. 

În prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 340000 - 460000 de 

perechi. 






cuibărit scorburi în arbori, de aceea prezenţa ei este condiţionată de accesul 

la acestea. Specia nu este sensibilă la prezenţa umană, nu se fereşte de om, 

este o specie tipică a zonelor cu copaci din interiorul oraşelor. Nu exista 



impact direct asupra populaţiei, nefiind deranjate nici de activitatea de 







Guguştiucul - Streptopelia decaocto 

Caracteristici: Asemănător cu porumbelul de casă, dar vizibil mai mic. Penajul este 

cafeniu, cu o nuanţă spre roz. Zbor vioi. 

Habitat: Mereu în apropierea omului, oraşe şi sate, parcuri, grădini, adesea cuibăreşte 

pe clădiri. 

Ecologie: Sedentară, se hrăneşte cu seminţe. Depune mai multe ponte alcătuite din 

câte 2 ouă, care sunt clocite timp de două săptămâni. Puii părăsesc cuibul 

după circa 22 zile. Juvenilii se depărtează de arealul adulţilor. 

Distribuţie: Arealul acestei specii s-a extins după 1930 din Orientul Apropiat spre 

Europa Centrală. Astăzi cuibăreşte şi în sudul Peninsulei Scandinave. 


habitate, de la câmpii până la limita superioară a zonei colinare. Specia este 

foarte ataşată de om, apare mai ales în zonele urbane şi rurale, rar cuibăreşte 

la distanţe mai mari de acestea. Este un reprezentant tipic al parcurilor 

urbane, grădini şi cimitire cu copaci. În prezent efectivul cuibăritor naţional 

este apreciat la 400000 - 800000 de perechi. 






prezenţa umană, nu se fereşte de om, este o specie tipică a zonelor din 

interiorul oraşelor. Prezenţa lui depinde de prezenţa umană, hrana constând 

mai ales din resturi şi seminţe agricole, dacă are hrana din belşug poate 

deveni foarte comună, cu densităţi ridicate pe suprafeţe relative reduse. Nu 

exista impact direct asupra populaţiei, nefiind deranjate nici de activitatea de 






Turturica - Streptopelia turtur 

Caracteristici: Asemănător cu guguştiucul, fiind mai mică şi mai colorată ca acesta. Pe 

gât are o pată întunecată formată de dungi negre în formă de semilună şi 

dungi albe. Coadă întunecată cu o dungă terminală albă. 

Habitat: Terenuri agricole cu tufişuri şi pâlcuri de pădure, de asemenea, în păduri mai 

puţin dense. 

Ecologie: Oaspete de vară, iernează în Africa tropicală. Specie fricoasă, fiind foarte 

vânată. Cele 2 ouă sunt clocite de ambele sexe timp de 14-16 zile. Puii 



părăsesc cuibul după circa 18 zile. Toamna întâlnim stoluri de turturici care îşi 

caută hrana pe târloage. 

Distribuţie: Arealul acestei specii s-a extins după 1930 din Orientul Apropiat spre 

Europa Centrală. Astăzi cuibăreşte şi în sudul Peninsulei Scandinave. 


habitate, de la câmpii până la zona colinară. Specia nu este ataşată de om, 

apare mai ales în zonele de rarişti, fânaţe şi păşuni cu arbori, păduri de galerii, 

etc. Rar în zona urbană şi rurală, este sensibilă la deranj. Apariţia în Parcul 

Natural Dumbrava Sibiului este problematică şi mai degrabă se datorează 

confuziei cu specia înrudită. Cu ocazia evaluărilor de teren, specia nu a fost 

observată în zonă. În prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 

15000 - 25000 de perechi. 

Relevanţa amplasamentului pentru conservarea speciei: Cu ocazia evaluărilor de teren, 

specia nu a fost observată în zonă. 

Impactul investiţiei asupra populaţiilor speciei din rezervaţie: Cu ocazia vizitării 

terenului, specia nu a fost observată în zonă. Nu exista impact direct asupra 







Sticlete - Carduelis carduelis 

Caracteristici: Este o pasăre cu penele viu colorate cu roşu, negru, alb şi galben, fiind 

una dintre cele mai cunoscute păsări de talie mică din ţară. Penajul viu colorat 

în regiunea ciocului este roşu, iar ceafa, coada şi aripile sunt colorate negru cu 

galben, pe când restul corpului este cafeniu. 

Habitat: Terenuri agricole intercalate de copaci, păduri, grădini şi livezi. O întâlnim şi în 

aşezările omeneşti. Iarna mai ales în zonele unde sunt scaieţi. 

Ecologie: Sedentară. Hrana sticleţilor sunt seminţe de pe tufişuri, scaieţi sau de pe 

pajişti. Puii sunt hrăniţi şi cu insecte. Cuibul şi-l construieşte la înălţime, pe 

crengile laterale ale arborilor. Două ponte, alcătuite din 5 ouă. Femela 

cloceşte timp de 12-13 zile, fiind hrănită de mascul din guşă. Juvenilii 

părăsesc cuibul după 13-15 zile, fiind hrăniţi încă 8 zile. 

Distribuţie: Sticletele este răspândit din Europa Occidentală până în regiunile centrale 

din Siberia, Africa de Nord, Asia Centrală, Asia de Sud-vest. În Australia, 

Noua Zeelandă şi unele insule din Oceania a fost dusă de om. 



livezi cu pomi mai bătrâni şi în păduri de stejar şi gorun. Este un reprezentant 

tipic şi al parcurilor urbane, grădini şi cimitire cu copaci. În prezent efectivul 

cuibăritor naţional este apreciat la 887000 - 964000 de perechi. 








cuibărit tufe şi copaci, deseori deasupra aleelor şi în zona pietonală. Specia nu 

este sensibilă la prezenţa umană, nu se fereşte de om, este o specie tipică a 

zonelor cu copaci din interiorul oraşelor. Prezenţa lui depinde de accesul la 

hrană (seminţe), dacă are hrana din belşug poate deveni foarte comună, cu 

densităţi ridicate pe suprafeţe relative reduse. Nu exista impact direct asupra 









I V . O B I E C T I V E L E D E P R O T E C Ţ I E A M E D I U L U I S T A B I L I T E L A N I V E L N A Ţ I O N A L S A U 

C O M U N I T A R R E L E V A N T E P E N T R U P L A N S A U P R O G R A M Ş I M O D U L Î N C A R E S - A 

Ţ I N U T C O N T D E A C E S T E A Ş I D E O R I C E A L T E C O N S I D E R A Ţ I I D E M E D I U Î N 

T I M P U L P R E G Ă T I R I I P L A N U L U I S A U P R O G R A M U L U I 

Ţinând cont de obiectivele de protecţie a mediului la nivel comunitar, PUZ îşi propune 

pentru realizarea lor următoarele soluţii: 

• Pentru protecţia solului, subsolului şi a apelor subterane se va realiza un sistem 

centralizat de colectare a apelor uzate menajere de pe întreg amplasamentul, cu 

debuşare în reţeaua centralizată a municipiului Sibiu. Apele astfel deversate vor 

trebui să se încadreze calitativ în condiţiile prevăzute de NTPA 002/2005. 

• Pentru apele pluviale de pe amplasament se va realiza un sistem rigole colectoare 

care va fi prevăzut cu separatoare de produse petroliere, iar volumele prelevate se 

vor utiliza la întreţinerea spaţiilor verzi plantate şi în completarea rezervelor de 

incendiu. 

• Din punct de vedere al gestiunii deşeurilor, acestea vor fi colectate ca şi în restul 

zonelor rezidenţiale din Sibiu, în baza unui contract cu un prestator de specialitate, 

fiind ulterior introduse pe fluxul de eliminare al tuturor deşeurilor din zona Sibiului 

(cu depozitare finală la depozitul ecologic de la Cristian - colectarea selectivă va fi 

în concordanţă cu prevederile noului Plan Judeţean de Gestiune a Deşeurilor aflat 

în curs de aprobare). 

• Pentru conferirea unui cadru cât mai apropiat de cel natural, mari suprafeţe de teren 

sunt prevăzute a fi plantate şi întreţinute ca şi zone verzi (iarbă, flori, plante 

ornamentale, arbori, arbuşti). 

• La nivel judeţean, PUZ ţine cont de relaţiile şi obiectivul specific O. 2.4 din Planul de 

Amenajare Teritorial Sibiu, în sensul că noul obiectiv are facilităţi şi legături cu 

municipiul Sibiu, făcând de fapt parte integrantă din acesta. 

• La nivel local, PUZ ţine cont de propunerile pentru noul PUG al municipiului Sibiu, 

respectiv de concentrare a industriilor în perimetrul de vest prin strămutarea 

acestora din vecinătatea unor zone rezidenţiale sau de protecţie specială şi 

conversia acestor foste spaţii pentru utilizări mai puţin poluante. 



V . P O T E N Ţ I A L E E F E C T E S E M N I F I C A T I V E A S U P R A M E D I U L U I I N C L U S I V A S U P R A 

A S P E C T E L O R C A : B I O D I V E R S I T A T E , P O P U L A Ţ I E , S Ă N Ă T A T E A U M A N Ă , F A U N A , 

F L O R A , S O L U L , A P A , A E R U L , F A C T O R I I C L I M A T I C I , V A L O R I L E M A T E R I A L E , 

P A T R I M O N I U L C U L T U R A L I N C L U S I V C E L A R H I T E C T O N I C Ş I A R H E O L O G I C , 

P E I S A J U L - Ş I A S U P R A R E L A Ţ I I L O R D I N T R E A C E Ş T I F A C T O R I 

Dezvoltarea municipiului Sibiu s-a făcut într-un cadru organizat şi optimizat prin 

realizarea Planului de Urbanism General. Planurile noi (cum este şi cazul de faţă) se fac cu 

iterarea lor în PUG, existând astfel premise pozitive în evaluarea interacţiei dintre activităţile 

desfăşurate şi factorii de mediu. 

Analizând planul propus pe factori de mediu, populaţie, sănătate umană, factori 

climatici, valori materiale, patrimoniu cultural, arhitectonic, efectele vor fi următoarele: 

V.1 Impactul asupra calităţii aerului atmosferic 

Discutând de zona centrată pe terenul propus pentru conversie (fosta fabrică SITEX), 

zona fiind favorizată de mediul natural de amplasare (Pădurea Dumbrava) şi de lipsa unor 

surse impurificatoare serioase în imediata vecinătate, se poate spune că nivelul calitativ al 

aerului aici este bun, terenul pretându-se la o dezvoltare rezidenţială. 

Cu toate că nu constituia într-o sursă serioasă de poluare atmosferică pe perioada 

funcţionării, prin încetarea activităţii fabricii de covoare SITEX, calitatea aerului din zonă va 

avea de câştigat. 

Nu se consideră că ar fi cazul unei schimbări semnificative în calitatea aerului în zonă 

prin această conversie de funcţiune, dat fiind că oricum fabrica SITEX nu se constituie la ora 

actuală într-o sursă semnificativă de poluare atmosferică. Totuşi, prin orientarea folosinţei 

viitoare a terenului spre funcţiune rezidenţială şi scoaterea din circuitul industrial, se poate 

afirma că se vor reduce şansele ca pe viitor să apară aici o altă sursă de natură industrială 

posibil cu efecte semnificative asupra aerului. 

Prin prevederea sistemelor de încălzire ale cartierului cu folosirea gazului metan (mai 

puţin poluant decât alţi combustibili fosili) şi prin optimizarea numărului şi capacităţilor 

centralelor termice (vor fi câte 1 pentru deservirea fiecărui imobil şi nu individuale pe 

apartamente) şi totodată prin tehnologiile moderne eficiente actual disponibile se consideră 

că nu va exista un impact semnificativ asupra calităţii aerului în zonă. 

O schimbare cu conotaţii negative va aduce fireşte traficul suplimentar prilejuit de 

popularea acestui nou cartier. 

V.2 Impactul asupra solului 

Doar punctual au fost depistate neconformităţi şi anume în zona rezervoarelor de 

păcură ce erau utilizate în trecut pentru stocarea acestui produs petrolier cu care se alimenta 

centrala termnică a fabricii. Ulterior, s-a trecut la utilizarea gazului ca şi combustibil. Conform 

probelor de sol analizate din acest punct, bonitatea terenului din zona rezervoarelor de 

păcură corespunde unui mediu degradat de nivel I, ceea ce va impune lucrări de refacere. 



Consultând planurile de amenajare propuse prin PUZ se constată însă două aspecte 

relevante faţă de această zonă poluată: 

- sunt propuse 2 nivele de subsol şi o largă amenajare a pârâului astfel încât se 

vor excava mari volume de sol 

- zona actual ocupată de aceste rezervoare nu va primi o destinaţie de locuinţe 

ci una comercial - recreativă 

Astfel, cu ocazia realizării săpăturilor respective, se va izola zona rezervoarelor şi 

volumele excavate din această cuvă de pământ vor fi separat transportate spre un depozit 

final de deşeuri industriale. 

Prin menţinerea în funcţiune a fabricii Sitex, se vor crea premise în continuare de 

apariţe a unor poluări la nivelul solului. Nu doar prin fabrica de covoare ci şi prin faptul că o 

serie de spaţii largi industriale din incintă sunt permanet închiriate spre alţi operatori cu 

activităţi diverse industriale, crescând astfel riscul apariţiei unor poluări. În plus, platformele 

betonate din incintă se află într-o stare avansată de degradare, nu mai asigură o protecţie a 

solului aşa cum este normal în astfel de situaţii. 

Prin renunţarea la utilizarea industrială a terenului se va câştiga mult din punct de 

vedere al calităţii solului, scăzându-se serios riscurile de impurificare ale acestuia. 

Colectarea apelor pluviale se prevede a fi realizată cu trecerea prin separator de 

produse petroliere; parcarea autovehiculelor se va realiza preonderent în subsoluri, în zone 

protejate de beton; colectarea deşeurilor se va face în locuri special destinate şi 

corespunzător amenajate şi proejate - prin aceste măsuri se va asigura un impact minim 

(nesemnificativ) asupra calităţii solului. 

V.3 Impactul asupra apelor de suprafaţă 

Se va îmbunătăţi situaţia actuală a canalului Trinkbach prin desfiinţarea evacuărilor 

industriale în acesta. 

Acest canal va fi amenajat strict în scop peisagistic, fiind prevăzută chiar o etapă de 

decantare la intrarea pe amplasament. 

Se recomandă ca cu ocazia lucrărilor la acest cartier propus, să fie recondiţionată şi 

priza de apă de pe Sebeş în concordanţă cu cerinţele Sistemului de Gospodărire a Apelor 

Sibiu (subiect acoperit şi în cadrul discuţiilor din Grupul de lucru consituit). 

Calitatea apei de suprafaţă a Canalului Trinkbach a avut poate cel mai mult de suferit 

prin funcţionarea fabricii de covoare - prin tehnologile aplicate. Menţinerea în continuare a 

acestei fabrici în utilizare ar crea premise pentru poluări ale acestor ape, cu repercursiuni 

asupra obiectivelor din aval. 

Prin reabilitarea prizei de apă de pe Şteaza şi prin organizarea unui mare rezervor pe 

acest traseu (strict cu funcţie de stocare a rezervei de incediu) se va contribui decisiv la 

regularizarea debitelor pe acest canal astfel încât lucrarea va avea un efect benefic asupra 

obiectivelor din aval (Muzeul Civilizaţiei Tradiţionale „Astra”, Grădina Zoologică). 

Colectarea apelor pluviale se prevede a fi realizată cu trecerea prin separator de 

produse petroliere şi nu vor exista evacuări de ape uzate în Canalul Trinkbach - nu va exista 

astfel un impact negativ asupra calităţii apelor de suprafaţă. 



V.4 Impactul asupra apelor subterane 

Studiul geotehnic întocmit de societatea atestată SC GEO 2000 SRL pune în evidenţă o 

alimentare a freaticului în zona de interes din pierderile de apă din reţelele hidroedilitare 

existente şi capacităţile de stocare de pe amplasament. Dezafectarea acestora şi 

regularizarea cursului pr. Trinbach, pot duce la modificări ai nivelului hidrostatic al apei 

freatice. Acest fapt, în faza de construcţie deşi benefic din punct de vedere tehnic pentru 

obiectivul studiat prin PUZ, poate avea unele efecte temporare negative într-o mică măsură 

asupra vegetaţiei forestiere din vecinătatea incintei prin determinarea unor variaţii ale 

regimului de umiditate din sol, specia dominantă- stejarul (Quercus robur) fiind sensibilă la 

astfel de variaţii. 

Problematica regimului pedohidrologic în Pădurea Dumbrava are un specific aparte, dea 

lungul timpului, prin grija administraţiei silvice, fiind realizate o serie de măsuri cu scopul 

reducerii gradului de înmlăştinare şi refacerea pădurilor prin drenarea anumitor suprafeţe, 

execuţia de semănături cu ghindă de stejar împreună cu secară sau ovăz, plantaţii cu stejar 

de baltă în zonele cu exces de umiditate sau mai recent cu frasin şi în special prin 

menţinerea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă a arboretului în vederea asigurării 

continuităţii. 

Astfel, luând în considerare istoricul măsurilor aplicate cu succes până în prezent în 

zona studiată, unele având ca scop scăderea nivelului hidrostatic şi în concordanţă cu 

particularităţile ecologice ale speciei dominante - stejarul (Quercus robur), a cărui optim este 

atins în cazul regimului pedohidrologic de precipitaţii şi de precipitaţii cu aport freatic şi nu în 

cazul regimului predominant freatic sau de inundaţie, corelate cu ipoteza emisă de 

elaboratorul studiului geotehnic de specialitate, se estimează că impactul lucrărilor propuse 

asupra vegetaţiei forestiere din Pădurea Dumbrava prin modificarea locală a regimului 

pedohidrologic, nu este unul semnificativ negativ. 

V.5 Impactul asupra populaţiei 

Populaţia din municipiul Sibiu va „suferi” un eventual impact pozitiv prin realizarea 

acestui nou obiectiv, impactul fiind de natură socială, prin extinderea zonei rezidenţiale 

accesibile, la un standard modern. 

V.6 Impactul asupra traficului 

În cadrul studiului de impact asupra traficului, au fost analizate două aspecte: situaţia 

existentă şi situaţia de perspectiva. Zona ce a facut obiectul acestui studiu este delimitată de 

amplasamentul ansamblului rezidenţial şi intersescţia dintre Calea Dumbrăvii şi străzile 

Argeşului şi Gh. Dima. Aceasta arteră asigură legătura cu zona centrală a Municipiului Sibiu, 

cât şi cu staţiunea Păltiniş, zonă cu potenţial urbanistic şi turistic ridicat. 

În cazul de prespectivă s-au luat în considerare două situaţii de dezvoltare a 

infrastructurii rutiere: 

a) dezvoltarea centurii ocolitoare în partea nordică a Municipiului Sibiu, ce urmeaza să 

preia un procent din traficul care în prezent se înscrie pe reţeaua stradală. 

b) dezvoltarea centurii ocolitoare în partea de nord a Municipiului şi realizarea unei 

rute ocolitoare în partea de sud, care va avea următorul traseu: desprindere din 



DN1 (înainte de aeroport), ocolind aeroportul şi continuând cu traversarea 

cartierului Valea Aurie, înscriindu-se pe strada Ludoş, intersectând Calea 

Dumbrăvii, apoi Calea Cisnădie, până la DN1/DN7 Braşov – Rm. Vâlcea. 

Pentru realizarea analizei, în urma studierii caracteristicilor reţelei stradale şi a traficului 

pe baza Masterplanului de Transport Urban Sibiu, au fost identificate următoarele elemente 

caracterizante: 

• capacitatea nominală la nivel de MZA (medie zilnică anuală): se exprimă în 

Veh/zi şi este utilizată pentru a stabili condiţiile în care intersecţia şi arterele 

pot prelua fluxurile de circulaţie (Fx); 

• fluxurile de circulaţie (Veh/zi); 

• raportul volum/capacitate (Fx/C). Acesta pune în evidenţă aceste condiţii 

sau nivelul de serviciu oferit. 

Având în vedere ca în vecinătatea amplasamentului se va dezvolta Ştrandul Municipal 

şi o zonă de agrement, în perspectivă (anul 2013) au fost luate în considerare două scenarii: 

• scenariul 1: se consideră realizarea dezvoltării Ansamblu Rezidenţial şi 

Dotări Conexe Dumbrava Sibiului; 

• scenariul 2: se consideră realizarea dezvoltării Ansamblu Rezidenţial şi 

Dotări Conexe şi, de asemenea, dezvoltarea Ştrand Municipal şi Zonă de 

Agrement. 

În zona ansamblului rezidenţial, Calea Dumbrăvii are o bandă de circulaţie pe sens şi 

nu se poate extinde datorită existenţei liniei de tramvai Sibiu – Răşinari. Astfel se va realiza o 

bandă de viraj dreapta pentru accesul la ansamblu. Pentru siguranţa traficului se poate 

propune montarea de senzori şi a semaforizării aferente, ce va da prioritate tramvaiului si va 

elimina conflictele dintre autovehicule. 

Au fost identificate şi analizate două intersecţii: Calea Dumbrăvii cu Strada Bahluiului şi 

Calea Dumbrăvii cu Strada Argeşului. 

După studiul situaţiei existente, s-au facut următoarele observaţii: 

• Calea Dumbrăvii în zona dezvoltării: 

- Capacitatea de circulaţie: 12.000 Veh/zi pe sens de circulaţie 

(capacitatea este estimată pe baza simulărilor de trafic pentru ora de 

vârf); 

- Fluxurile de circulaţie: cca. 580 autovehicule fizice pe zi pe sens în zona 

dezvoltării; 

- Raportul Volum/Capacitate: max 20%. 

• Calea Dumbrăvii între Str. Argeşului şi Str. Gh. Dima: 

- Capacitatea de circulaţie: 10.200 Veh/zi pe sens de circulaţie 

(capacitatea este estimată pe baza simulărilor de trafic pentru ora de 

vârf); 

- Fluxurile de circulaţie: cca. 4.700 – 7.700 autovehicule fizice pe zi, pe 

sens de circulaţie; 

- Raportul Volum/Capacitate: 53 - 99% 



• Str. Bahluiului: 

- Capacitatea de circulaţie: cca. 8.200 Veh/zi pe sens de circulaţie; 

- Fluxurile de circulaţie: 300 – 1.300 autovehicule fizice pe zi; 

- Raportul Volum/Capacitate: 92% spre Calea Dumbrăvii şi 15% dinspre 

Calea Dumbrăvii spre Calea Poplacii. 

• Str. Argeşului: 

- Capacitatea de circulaţie: 8.200 Veh/zi pe sens de circulaţie; 

- Fluxurile de circulaţie: 5145 autovehicule fizice pe zi spre Calea 

Dumbrăvii şi 1.100 dinspre Calea Dumbrăvii spre Calea Poplacii; 

- Raportul Volum/Capacitate: max 18%. 

• Str. Gh. Dima: 

- Capacitatea de circulaţie: 9.750 Veh/zi pe sens de circulaţie; 

- Fluxurile de circulaţie: 3.616 autovehicule fizice pe zi dispre/spre Calea 

Dumbrăvii; 

- Raportul Volum/Capacitate: 56%. 

Rezerva de capacitate este considerată a fi suficientă în zona dezvoltării, la limită pe 

Calea Dumbrăvii între Str. Argeşului şi Str. Gh. Dima şi, de asemenea, limitată pe Str. 

Argeşului la intersecţia cu Calea Dumbrăvii. 

Intersecţiile luate în considerare se vor optimiza din punct de vedere al geometriei, 

numărului de benzi şi al semaforizării în funcţie de traficul de perspectivă. 

Scenariul 1: realizarea dezvoltării Ansamblu Rezidenţial şi Dotări Conexe Dumbrava 

Sibiului 

Varianta 1 – cu dezvoltare şi fără ruta ocolitoare Sud 


- Fluxurile de circulaţie: 3.180 – 3.203 autovehicule fizice pe zi pe sens în 

zona dezvoltării; 

- Raportul Volum/Capacitate: 32 - 35%. 







- Raportul Volum/Capacitate: max. 32%. 


- Fluxurile de circulaţie: 3.966 autovehicule fizice pe zi spre Calea 


- Raportul Volum/Capacitate: 72% spre Calea Dumbrăvii şi de 42% dinspre 



- Fluxurile de circulaţie: 3.881 şi 4.874 autovehicule fizice pe sens; 




Varianta 2 – cu realizare rută ocolitoare Sud 










- Fluxurile de circulaţie: 63 – 785 autovehicule fizice pe zi (această stradă 

are rol de acces local, fluxurile de tranzit fiind reduse datorită altor rute 

alternative); 









- Raportul Volum/Capacitate: 24 - 32% (În scenariul considerat pentru anul 

2013 este prevăzută lărgirea străzii Gh. Dima la două benzi de circulaţie 

pe sens). 

Scenariul 2: realizarea dezvoltării Ansamblu Rezidenţial şi Dotări Conexe Dumbrava 

Sibiului şi a dezvoltării Strand Municipal şi Zonă de Agrement 

Varianta 1 – cu ambele dezvoltări şi fără ruta ocolitoare Sud 




- Raportul Volum/Capacitate: cca. 29%. 




- Raportul Volum/Capacitate: 89 - 99% (această intersecţie a fost 

reconfigurată şi de asemenea s-a făcut optimizarea timpilor de 

semaforizare pentru situaţia de prespectivă); 














Varianta 2 – cu ambele dezvoltări şi cu realizare rută ocolitoare Sud 










- Fluxurile de circulaţie: 242 – 888 autovehicule fizice pe zi (această stradă 

are rol de acces local, fluxurile de tranzit fiind reduse datorită altor rute 

alternative); 









- Raportul Volum/Capacitate: 38 - 67% (În scenariul considerat pentru anul 

2013 este prevăzută lărgirea străzii Gh. Dima la două benzi de circulaţie 

pe sens). 

Ţinând cont de noile valori ale fluxurilor de trafic datorate dezvoltării ansamblului 

rezidenţial se impune organizarea circulaţiei de pe Calea Dumbrăvii. Intersecţiile vizate sunt: 

- accesul la dezvoltare din Calea Dumbrăvii; 

- str. Argeşului – Calea Dumbrăvii – str. Putnei şi str. Gh. Dima – Calea 

Dumbrăvii; 

- str. Bahluiului – Calea Dumbrăvii – str. Siretului; 

În piesele desenate anexate sunt prezentate detalii privind amenajarea intersecţiilor. 

Principalele modificări sunt: 

- introducerea semaforizării la intersecţiile str. Argeşului – Calea Dumbrăvii 

– str. Putnei şi str. Gh. Dima – Calea Dumbrăvii 

- introducerea semaforizării la intersecţia str. Bahluiului – Calea Dumbrăvii 

– str. Siretului 



- introducerea unor benzi pentru virajele la stânga în scopul minimizării 

punctelor de conflict. 

În urma analizei situaţiei de perspectivă pentru anul 2013, în condiţiile în care se 

consideră fluxurile suplimentare de trafic generate de către dezvoltare rezidenţială şi de către 

complexul sportiv şi baza de agrement Dumbrava, se constată că: 

a) se impune organizarea circulaţiei prin introducerea semaforizării la intersecţiile: 

- str. Argeşului – Calea Dumbrăvii – str. Putnei şi str. Gh. Dima – Calea 

Dumbrăvii; 

- str. Bahluiului – Calea Dumbrăvii – str. Siretului. 

b) se vor reface marcajele şi indicatoarele pentru crearea unor benzi pentru viraje la 

stânga conform propunerilor de organizare a intersecţiilor şi a geometriei acestora; 

c) intersecţiile sus menţionate au rezerve suficiente de capacitate de circulaţie, iar 

cozie de vehicule sunt scăzute, după cum se observă din analiza efectuată pentru 

orele de vârf; 

d) Calea Dumbrăvii are rezerva de capacitate suficientă pe sectorul între dezvolare şi 

str. Gh. Dima (sector analizat în cadrul studiului), în special datorită amenajării 

intersecţiilor şi optimizării ciclurilor de semaforizare; 

e) în cazul în care se optează pentru construirea variantei de ocolire Sud, după cum 

aceasta a fost prezentată, se constată faptul că aceasta preia o parte din traficul 

de pe Calea Dumbrăvii, contribuid astfel la creşterea capacităţii de circulaţie şi 

sporirea fluidităţii traficului. 

V.7 Impactul asupra factorilor climatici: 

Factorii climatici din zonă nu vor avea de suferit din cauza realizării obiectivelor 

prevăzute în PUZ. 

V.8 Impactul asupra patrimoniului cultural: 

Patrimoniul cultural nu este reprezentat strict pe terenul analizat sau în imediata 

vecinătate, cele mai apropiate obiective protejate fiind plasate în municipiul Sibiu. 

În cadrul Listei monumentelor istorice 2004 din judeţul Sibiu, conform evidenţei de la 

Ministerul Culturii şi Cultelor, institutul naţional al monumentelor istorice, pentru municipiul 

Sibiu se regăsesc extrem de multe poziţii. 

Lista este publică, fiind accesibilă la 

http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/sibiu.pdf 

Se consideră că obiectivul propus nu va aduce prejudicii acestor monumente, nefiind 

cazul unui asemenea impact negativ. 

Se menţionează vecinătatea cu Muzeul Civilizaţiei şi Tehnicii Populare „Astra” (pe latura 

N–NE la cca. 1km), obiectiv de interes cultural foarte important şi pentru protejarea căruia 

trebuie acordată întreaga atenţie. 

Calcularea regimului maxim de înălţime a imobilelor propuse prin PUZ s-a realizat 

ţinând cont de existenţa unei cornişe naturale a terenului între amplasamentul PUZ-ului 



propus şi Muzeul „Astra” şi de etajarea vegetaţiei forestiere în zonă, astfel încât cele mai 

înalte construcţii să nu fie vizibile din interiorul Muzeului pentru a nu disturba vizual peisajul 

specific. 

Regularizarea Canalului Trinkbach - asigurată prin amenajarea decorativă propusă în 

PUZ va avea un efect benefic asupra Muzeului prin stoparea accidentelor generate de 

creşterile de debit pe aceast canal. 

V.9 Impactul asupra peisajului: 

În cadrul Legii 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, 

adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000, la Art. 1, pct. a) regăsim următoarea 

definiţie pentru peisaj: 

„peisajul desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către 

populaţie, al cărui caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor 

naturali şi/sau umani” 

Conform art. 5, statul român ca şi parte semnatară a Convenţiei de la Florenţa, s-a 

angajat 

„b) să stabilească şi să implementeze politicile peisajului care au ca scop protecţia, 

managementul şi amenajarea acestuia, prin adoptarea de măsuri specifice 

menţionate în prezenta convenţie; 

c) să stabilească proceduri de participare pentru publicul larg, autorităţi regionale şi 

locale, precum şi pentru alţi factori interesaţi la definirea şi implementarea politicilor 

peisajere menţionate la lit. b); 

d) să integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism şi în cele 

culturale, de mediu, agricole, sociale şi economice, precum şi în alte politici cu 

posibil impact direct sau indirect asupra peisajului.” 

În cazul analizat de prezentul raport, nu au fost regăsite alte politici referitoare la 

peisajul din zonă decât cele fie parte din Planul de Urbanism General al municipiului Sibiu, fie 

din Regulamentul de Urbanism. 

S-a constatat că pentru actuala formă a planului de urbanism zonal pentru cartierul de 

la Sitex, a fost parcursă întreaga procedură specifică pe linie de urbanism, având loc şi o 

consultare publică. 

Evaluatorul constată pe de o parte lipsa unor poziţii scrise din partea publicului eventual 

interesat, iar pe de altă parte avizarea favorabilă a planului de către organismele competente 

pe linie de urbanism până în această fază. 

Întreg regimul de înălţime pentru construcţiile propuse a fost calculat pornind de la 2 

aspecte: 

- declivitatea generală a terenului în zonă; etajele vegetaţiei forestiere şi vecinătatea cu 

Muzeul Civilizaţiei Tradiţionale „Astra” (astfel încât cele mai înalte construcţii să nu fie 

vizibile din interiorul Muzeului pentru a nu disturba vizual peisajul specific) 

- punerea în valoare a axei de relaţie Sibiu - Păltiniş doar în zona inflexiunii drumului DJ 

106A, astfel încât doar în această zonă va exista un unghi de vizibilitate asupra 

cartierului propus 



Pe de altă parte, fireşte, vizibilitatea cadrului natural este un punct forte în dezvoltarea 

acestui cartier, în special apartamentele de la etajele superioare beneficiind de un peisaj 

avantajos mai ales pe direcţia generală sudică (spre masivul Cindrel). 

Prin procentul de utilizare al terenului şi prin amenajările propuse la interior (zone 

plantate, parc de promenadă, oglindă de apă etc.), se doreşte o îmbinare între peisajul din 

zonă (centrat pe Pădurea Dumbrava) şi amenajarea urbanistică propusă. 

În ceea ce priveşte vizibilitatea cartierului, proiectantul a realizat un studiu de însorire în 

urma căruia au fost stabilite limitele de dezvoltare verticală aşa cum s-a specificat mai sus. 

Astfel, în spiritul definiţiei „peisajului” redată mai sus, evaluatorul nu are fireşte 

capacitatea să exprime o concluzie faţă de impactul peisagistic cauzat de construcţiile 

propuse, mai mult decât orice membru al societăţii. 

Pe procedura de avizare de mediu va urma şi etapa de dezbatere publică a Raportului 

de Mediu. 

Cu toate că în etapa de dezbatere publică a PUZ-ului (pe procedurile de urbanism) nu 

au existat poziţii opuse din partea publicului larg, acesta are încă ocazia să îşi exprime 

opţiunea vis a vis de subiect - ne referim cu precădere la modificarea peisajului - prn 

observaţii pertinente de care se vor ţine fireşte seama în cadrul prezentei evaluări. 

În orcice caz, în opinia noastră, problematica nu este una simplă deoarece 

subiectivismul percepţiei umane deseori estompează complexitatea tuturor laturilor unei teme 

(orice proiect trebuie pe cât posibil judecat în ansamblu său şi nu doar pe componente - 

trebuie atent analizate atât plusurile de valoare aduse dar şi posibilele pierderi cauzate şi 

modalităţile de contracarare / echilibrare a acestora). 

V.10 Impactul asupra biodiveristăţii şi ariilor protejate 

Discutând de perimetrul propus (insular în Pădurea Dumbrava), asupra vegetaţiei se 

precizează că nu se fac defrişări sau tăieri de arbori, nu se periclitează specii floristice 

ocrotite sau pe cale de dispariţie. 

Prin accesul necontrolat sau prin activităţi ilegale posibil desfăşurate de către populaţia 

rezidentă din acest cartier propus, se poate presupune un risc asupra rezervaţiei Parcul 

Natural Dumbrava Sibiului. 

Dată fiind amplasarea în imediata vecinătate a unei rezervaţii (Parcul Natural Dumbrava 

Sibiului), faţă de relaţia cartierului propus cu aceasta (în ceea ce priveşte suspiciunea unui 

impact negativ), se vor dezvolta în continuare detalii asupra acestor implicaţii. 



Identificarea, descrierea şi evaluarea efectelor cu impact semnificativ asupra 

Rezervaţiei Parc Natural Dumbrava Sibiului 

I. Identificarea efectelor posibil a fi cauzate asupra factorilor de mediu sau asupra altor 

factori de interes protectiv (cu precădere Rezervaţia Parc Natural Dumbrava Sibiului) de 

către acţiunile / activităţile propuse de PUZ: 

Datorită amplasării obiectivului tratat în imediata vecinătate a acestei arii protejate, 

întreaga analiză de impact se centrează pe eventualele efecte (cu predilecţie pe cele 

negative) potenţial semnificative asupra integrităţii, stării de conservare şi funcţionalităţii ariei. 

Astfel, evaluarea impactului s-a realizat pe de o parte considerând eventualele efecte 

ale activităţilor propuse (sau implicite) asupra fiecărui factor de mediu în parte (sol/subsol, 

ape de suprafaţă şi subterane, aer atmosferic, biodiversitate) dar şi în mod special a unor 

interese (locale, zonale sau naţionale) potenţial a fi protejate (rezervaţia Parc Natural 

Dumbrava Sibiului, patrimoniul cultural reprezentat prin CNM ASTRA, peisajul, sănătatea 

umană). 

Metoda de evaluare: 

Metoda aleasă pentru evaluarea potenţialelor efecte asupra mediului în general şi în 

special asupra ariei protejate din vecinătate a fost cea matriceală. 

Astfel, etapele de evaluare au fost: 

• identificarea acţiunilor propuse de planul analizat (ca şi posibile cauze ale unor 

eventuale efecte asupra mediului) 

• identificarea factorilor de mediu şi a intereselor potenţiale a fi protejate 

• selectarea primară a acţiunilor propuse de plan (în funcţie de relaţia cu factorii de 

mediu şi cu interesele de protejat) pentru a se elimina din evaluare pe acelea care fie 

nu au deloc efecte asupra mediului, fie aceste efecte sunt realmente neglijabile 

• estimarea (prin calcul sau prin metode comparative) efectelor pozitive sau negative 

cauzate de acţiunile propuse de plan (din punct de vedere al perioadei producerii, al 

intensităţii, a efectelor produse, remanenţei acestor efecte, întinderii spaţiale etc.) 

Sistematizarea rezultatelor s-a realizat utilizând o matrice de tip Leopold cu prezentarea 

efectelor atât sub aspect al intensităţii (pe o scală de magnitudine a impactului de la 1 la 10), 

al întinderii spaţiale (efecte locale, zonale, regionale etc.) cât şi temporale (remanenţa 

efectelor). 

Prima etapă de completare a matricei constă în matricea iniţială (ipoteză) de evaluare 

unde se figurează strict ipoteza de lucru în sensul unor presupuneri vis a vis de posibile 

efecte cauzate estimate însă doar la nivel calitativ (dacă pot sau nu să apară şi eventual 

dacă sunt de ordin negativ sau pozitiv, însă nu şi cantitativ - cu ce intensitate). 

Ulterior, plecând de la această matrice iniţială, evaluând fiecare caz în parte (de 

intersecţie a activităţilor / acţiunilor PUZ cu factorii de mediu sau de interes), se atribuie şi 

valori sub aspect cantitativ (cât, pe ce durată, cu ce întindere etc.) Această etapă se 

concretizează prin matricea primară de evaluare. 



Completarea matricei primare de evaluare s-a realizat considerând scenariul cel mai 

nefavorabil posibil, respectiv fără a include măsurile de prevenire / reducere a impactului deja 

propuse prin PUZ. 

În urma acestei analize a rezultat impactul primar brut ce ar putea să apară în cazul 

implementării planului însă fără a fi luată nici o măsură de prevenire / reducere a impactului 

asupra mediului. 

Următorul pas metodologic a constat în considerarea măsurilor deja prevăzute în PUZul 

propus, (identificarea şi evaluarea eficienţei acestora). Rezultatul etapei s-a concretizat prin 

aplicarea corecţiilor respective asupra matricei primare de evaluare, calculându-se astfel 

impactul rezidual brut. matricea primară astfel corectată fiind denumită matrice parţială de 

evaluare. 

În funcţie de rezultatul astfel obţinut, s-au făcut ulterior recomandări în ceea ce privesc 

măsurile suplimentare de introdus în planul evaluat în scopul scăderii la minim a acestui 

impact rezidual. Luând în considerare aceste măsuri suplimentare (cu eficienţa lor), se 

ajunge în final la obţinerea impactului rezidual (final) care reprezintă acel impact care nu 

mai poate fi evitat prin măsuri de prevenire sau reducere, matricea astfel corectată fiind 

denumită matrice finală de evaluare. 

O balansare a acestui eventual impact rezidual (final) se va putea realiza prin două căi 

cu acţionare simultană: 

- cea de compensare (în final fiind formulate unele recomandări pe marginea 

posibilităţilor în acest sens) 

- cea de coerciţie - pentru care instituţiile abilitate au toate pârgiile legale (custodele, 

Garda de Mediu etc.) 

Alăturat, am schematizat acest traseu al evaluării pentru o mai bună urmărire a 

materialului din prezentul document. 



matrice iniţială (ipoteză) de evaluare 

eliminare situaţii imposibile / irelevante 

matrice primară de evaluare 

Impact Primar Brut 

(cauzat de realizarea obiectivului fără prevederea prin PUZ a nici unei măsuri de reducere a impactului) 

măsuri prevăzute deja de PUZ 

Impact Rezidual Brut 

(impactul ce rămâne după implementarea măsurilor prevăzute de PUZ) 

matrice parţială de evaluare 

(cu aplicarea măsurilor prevăzute de PUZ) 

măsuri suplimentare prevăzute de raportul de mediu 

Impact Rezidual Final 

(nu mai este cale de prevenire/reducere) 

matrice finală de evaluare 

(cu aplicarea măsurilor prevăzute de PUZ) 

compensare; coerciţie 

(pentru impactul rezidual final) 



A. Identificarea posibilelor cauze ale unor efecte de mediu semnificative: 

• amenajarea terenului 

• emisii de poluanţi atmosferici 

- din surse fixe 

- din surse mobile (lucrări construcţie, trafic) 

• utilizarea apei; schimbări hidrologice 

- emisii de poluanţi în ape de suprafaţă (inclusiv prin intermediul canalizării) 

- emisii de poluanţi în apele subterane 

- modificări ale regimului hidrostatic (săpături fundaţii, subsoluri etc.) 

• zgomot şi vibraţii 

• iluminare artificială 

• umbrire cauzată asupra pădurii 

• deşeuri 

• incendii 

• regim de înălţime 

• prezenţa animalelor domestice 

B. Identificarea factorilor şi intereselor potenţial a fi protejate: 

• sol şi subsol 

• ape de suprafaţă 

• ape subterane 

• aer atmosferic 

• biodiversitate: 

- vegetaţie şi floră 

- faună (macro şi microfauna)* 

• patrimoniul cultural (reprezentat în zonă de CMN Astra**) 

• peisaj / vizibilitate 

* - clasificarea faunei în aceste două grupe este arbitrară (strict în scopul tehnic al evaluării), nefiind 

realizată pe criterii sistematice, ci în funcţie de sensibilitatea acestor specii faţă de activităţile posibile 

cauzatoare de efecte asupra lor (criterii importante au fost: mobilitatea, ecologia şi etologia lor etc.) 

** Legea Nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Anexa 3 

I. Valori de patrimoniu cultural de interes naţional (monumente istorice de valoare naţională excepţională) 

1. Monumente şi ansambluri de arhitectură 

i) muzee etnografice în aer liber 

i) 5 Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale 

În această fază a evaluării, în analiza de impact nu au fost luate în considerare efectele 

pozitive / negative asupra unor factori de interes precum: 

• sănătatea umană 

• condiţiile socio-economice 

S-a procedat astfel, deoarece evaluarea este centrată pe efectele posibil a fi cauzate 

asupra ariei protejate şi nu asupra comunităţii sibiene în general, introducerea unor astfel de 

factori în analiză neavând relevanţă atât timp cât în finalul analizei se compară în cote 

relative rezultatele pentru alternativele posibile. 

Considerând interacţiunea obişnuită dintre unii factori de mediu, precum şi cea dintre 

aceştia şi alţi factori de inters protectiv, analiza de impact a fost realizată pe schema 

generală a unei analize de risc, elementele constitutive fiind redate sintetic mai jos. 



Metodologie evaluare 

SURSĂ CALE RECEPTOR CALE RECEPTOR 


IMPACT PRIMAR BRUT = [3]+[5] 

MĂSURI de prevenire / reducere deja 

PREVĂZUTE de PUZ 

IMPACT REZIDUAL BRUT în urma 

considerării măsurilor deja prevăzute de 

PUZ = [6]-[7] 

MĂSURI de prevenire / reducere 

SUPLIMENTARE recomandate de evaluator 

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 

Ativităţile / acţiunile directe şi indirecte 

prevăzute de implementarea planului analizat 

Factorii de mediu / 

alte căi de transport 

Factori de mediu 

Factorii de mediu / 

alte căi de transport 

Alţi factori de potenţial 

interes protectiv 

- amenajarea terenului pentru asigurarea funcţiunilor 

- activităţi ce presupun emisii atmosferice (lucrări de 

construcţie, încălzirea spaţiilor, trafic etc.) 

- activităţi ce presupun emisii de poluanţi în apa de 

suprafaţă 

- activităţi ce pot presupune efecte asupra nivelului 

hidrostatic (săpături, fundaţii etc.) 

- activităţi generatoare de zgomot şi vibraţii 

- activităţi / acţiuni ce pot presupune variate alte poluări 

fizice (iluminare, umbrire) 

- activităţi de gestionare a deşeurilor 

- activităţi / acţiuni ce presupun risc de incendiu 

- ape de suprafaţă 

- aer atmosferic 

- biodiversitate 

- acţiuni directe 



- sol/subsol 



- sol / subsol 


- ape subterane 

- sol/subsol 


- ape subterane 





- acţiuni directe sau 

indirecte (ex: 

agresare peisaj) 




- rezervaţia Parc Natural 

Dumbrava Sibiului 

- patrimoniul cultural 

reprezentat prin CMN 

Astra 

- peisajul 

- activităţi / acţiuni / prevederi ale PUZ ce pot presupune - acţiuni directe - aer atmosferic 

modificări de peisaj sau de altă natură (regimul de - sol/subsol 

înălţime) 


- alte activităţi ce pot induce eventuale perturbări în - ape subterane 

ecosistemele din zonă (prezenţa animalelor domestice) - aer atmosferic 






- sănătatea umană 

rezultate = efecte pozitive de ordin socio-economic 

rezultate = efecte (+/-) 

asupra acestora 

rezultate = efecte (+/-) 

asupra acestora 

rezultat matrice Leopold 

evaluare a eficienţei acestora 

aplicare corecţiei intermediare asupra matricei Leopold 

prezentarea măsurilor suplimentare cu indicarea eficienţei acestora 

IMPACT REZIDUAL FINAL [8]-[9] 

aplicare corecţie finală asupra matricei Leopold 

MĂSURI DE COMPENSARE [pt 10] 

recomandarea unor posibile căi de compensre a impactului rezidual final 

care s-a evaluat ca nefiind posibil a fi evitat


C. Matrice iniţială. Matrice primară: 

Sistemul de lucru în situaţia evaluării posibilelor efecte fiind bazat pe o metodă 

matriceală, poate încărca peste măsură tabloul situaţiei (prin mulţimea completă de ordin 

matematic a elementelor rezultate din intersecţia tuturor liniilor şi coloanelor însă nu neapărat 

posibilă sau relevantă faţă de cazul analizat). Exemplu: „efecte” ale unei eventuale poluări 

accidentale a solului cu produse petroliere localizate pe o suprafaţă de câţiva mp în cadrul 

şantierului / cartierului asupra integrităţii elementelor de patrimoniu cultural din Muzeul 

„Astra” (o gospodărie tradiţională sau o serie de obiecte din depozite). 

Astfel, primul pas este cel de eliminare din matricea iniţială (ipoteză) de evaluare a 

cazurilor imposibile sau fără relevanţă, în scopul selectării din start la maxim posibil a 

efectelor care ar avea şanse reale în primul rând de apariţie şi apoi de a putea fi considerate 

şi semnificative. 

Dacă pentru situaţiile evident imposibile eliminarea lor nu introduce doze semnificative 

de subiectivism în evaluare, se poate considera că nu la fel stau lucrurile în situaţiile în care 

se produc efecte însă trebuie decis în ce măsură acestea sunt şi semnificative. 

Pentru a evita pe cât posibil denaturarea rezultatului evaluării prin eliminarea subiectivă 

din start a unor elemente din matrice, această eliminare a fost realizată respectând principiul 

precauţiei. 

Astfel, eliminările elementelor din matricea iniţială de evaluare s-a făcut după 

următoarea schemă: 

- etapa 1: eliminarea elementelor total irelevante sau imposibil de regăsit în practică 

- etapa 2: eliminarea elementelor pentru care experienţa de evaluator conferă suficient 

obiectivism 

- etapa 3: eliminarea acelor elemente care după o analiză mai atentă a particularităţii 

situaţiei evaluate (literatură de specialitate, vizite în teren, discuţii cu 

specialişti din domenii conexe etc.) s-au dovedit a nu avea efecte potenţial 

semnificative 

În urma realizării acestor eliminări pe schema de mai sus, s-a obţinut matricea primară 

de evaluare. 

Într-o primă fază, în cadrul matricei de evaluare s-au marcat efectele posibile ale 

activităţilor implicate de implementarea planului evaluat doar sub aspect calitativ (efecte 

negative, pozitive sau neutre) nu şi cantitativ (intensitate, durată, spaţialitate etc.). Această 

formă a matricei primare am denumit-o „matrice iniţială - ipoteză”. 

Mai jos se prezintă această matrice iniţială (ipoteză) pe cadrul căreia s-a realizat ulterior 

evaluarea în scopul identificării şi determinării efectelor semnificative. 



Matricea iniţială de evaluare (ipoteza de lucru): 

FACTORI DE MEDIU / INTERESE 

POTENŢIALE A FI PROTEJATE 

AMENAJARE TEREN 

EMISII DE POLUANŢI 

DIN SURSE FIXE 

ATMOSFERICI 

DIN SURSE MOBILE 

EMISII DE POLUANŢI ÎN APA 

DE SUPRAFAŢĂ 

SĂPĂTURI FUNDAŢII, 

INFRASTRUCTURI etc. 

PUZ A0 PUZ A0 PUZ A0 PUZ A0 PUZ A0 PUZ A0 PUZ A0 PUZ A0 PUZ A0 PUZ A0 PUZ A0 PUZ A0 

sol / subsol - - - - ? ? - - ? ? ? ? 

ape de suprafaţă - - - - - - 

ape subterane - - ? ? - ? ? 

aer atmosferic + - - - - - - 

vegetaţie - - - - - - ? ? ? ? ? ? - - ? ? 

biodiversitate mare 

faună 

mică + - - 

- 

- 

- 

- 

- 

- 

- 

- 

- - ? ? ? 

? 

? 

? 

- 

- 

- 

- 

? ? - 

- 

- 

- 

patrimoniu cultural - - 

peisaj / vizibilitate + - - + + - - - - - - 

* - adâncimea de fundare (dependentă şi de acest regim de înălţime) poate avea influenţe asupra nivelului hidrostatic şi implicit asupra echilibrului hidric al zonei precum şi asupra 

vegetaţiei 

Legendă: 

PUZ → alternativa propusă, cu implementarea PUZ (fie în alternativa 1, fie în alternativa 2) 

A0 → alternativa zero (industrie existentă) 

+ → impact presupus, cu caracter prioritar pozitiv 

- → impact presupus, cu caracter prioritar negativ 

? → impact presupus, de analizat 

→ situaţie imposibilă / impact neglijabil 


ZGOMOTE ŞI VIBRAŢII 

ILUMINARE ARTIFICIALĂ 

UMBRIRE CAUZATĂ 

ASUPRA PĂDURII 

DEŞEURI 

INCENDII 

REGIM DE ÎNĂLŢIME 

PREZENŢA ANIMALELOR 

DOMESTICE


II. Descrierea efectelor posibil a fi cauzate asupra factorilor de mediu sau asupra altor 



� Relaţia cauză - efect: 

Au fost identificate posibilele CĂI de transmitere a eventualelor efecte (pozitive sau 

negative) produse de către activităţile / acţiunile generate de implementarea PUZ-ului evaluat 

(SURSE) spre RECEPTORII specifici prezenţi în zonă. 

Astfel, au fost considerate următoarele interacţiuni posibile: 

C 

A 

L 

E 

• interacţiunea obişnuită dintre unii factori de mediu 

• interacţiunea dintre aceşti factori de mediu şi alţi factori de interes protectiv 

SOL / SUBSOL 

APE DE SUPRAFAŢĂ 

APE SUBTERANE 

AER ATMOSFERIC 

BIODIVERSITATE 

CALE - RECEPTOR 

interacţiunea între factorii de mediu 

ACŢIUNI DIRECTE 

SOL / SUBSOL 


APE SUBTERANE 




R 

E 

C 

E 

P 

T 

O 

R


C 

A 

L 

E 

SOL / SUBSOL 


APE SUBTERANE 



ACŢIUNI DIRECTE 

ACŢIUNI INDIRECTE 

CALE - RECEPTOR 

pentru alţi factori de interes protectiv 

REZERVAŢIA PARC 

NATURAL DUMBRAVA 

SIBIULUI 

PATRIMONIUL CULTURAL 

REPREZENTAT PRIN 

CNM ASTRA 

PEISAJUL 

SĂNĂTATEA UMANĂ 


R 

E 

C 

E 

P 

T 

O 

R


� Analiza acţiunilor / activităţilor propuse de PUZ în raport cu efectele posibile a fi 

cauzate asupra factorilor de mediu sau asupra altor factori de interes protectiv: 

• Amenajarea terenului 

Privită din perspectiva asigurării unor anumite funcţiuni pentru terenul din incinta Sitex, 

această amenajare ar putea induce unele efecte asupra mediului în general şi asupra ariei 

protejate în special, efecte fie negative fie pozitive. 

Efectele posibil a fi induse de această acţiune se pliază în principal pe următoarele 

direcţii: 

− modificări ale stării actuale în ceea ce priveşte fragmentarea unor habitate (în 

sens negativ sau pozitiv) - relevanţa este dată cu precădere de modul de 

organizare al spaţiilor verzi în incinta viitorului cartier (suprafeţe, amplasare, 

compoziţie specii plantate, conectivitate cu pădurea etc.) 

− apariţia unui fenomen de invazie înspre pădure a unor specii noi plantate 

(alohtone sau autohtone), cu risc în modificarea compoziţiei actuale a 

biocenozelor caracteristice pădurii Dumbrava şi implicit în transformarea unor 

echilibre stabilite în zona ariei protejate 

Cu toate că în mod firesc tot în cadrul amenajării terenului ar trebui discutat de regimul 

de înălţime prevăzut, datorită particularităţii acestei problematici în cazul de faţă, am preferat 

tratarea distinctă a subiectului, ulterior în studiu. 

• Emisii de poluanţi atmosferici 

În sinteză, reluăm aici principalele surse posibile de emisii atmosferice, atât din 

perioada de construire, cât şi din cea de funcţionare a obiectivului propus: 

SURSE FIXE DE EMISIE A POLUANŢILOR ATMOSFERICI 

PERIOADA DE CONSTRUIRE PERIOADA DE FUNCŢIONARE 

SURSE POLUANŢI GENERAŢI SURSE POLUANŢI GENERAŢI 

- lucrări generale de şantier ce 

implică manevrarea 

materialelor excavate pe o 

suprafaţă relativ constantă 

- particule în suspensie 

- particule sedimentabile 

SURSE MOBILE DE EMISIE A POLUANŢILOR ATMOSFERICI 

- sisteme de 

încălzire 

(centrale 

termice) 

- particule în suspensie (PM10) 

- oxizi de azot (NOx) 

- oxizi de sulf (SOx) 

- mono- şi dioxid de carbon (CO; CO2) 

SURSE ÎN PERIOADA DE CONSTRUIRE SURE ÎN PERIOADA DE FUNCŢIONARE POLUANŢI GENERAŢI 

- funcţionarea utilajelor echipate cu 

motoare cu ardere internă 

- trafic auto (cu predilecţie greu) 

prilejuit de transportul materialelor 

şi deşeurilor de construcţie 

- trafic auto uşor (covârşitor ca proporţie 

- autoturisme) 

- trafic auto greu redus (eventual 

transport în comun; asigurarea 

utilităţilor, întreţinere, debarasare 

deşeuri etc.) 

- PM10 

- SOx 

- NOx 

- CO; CO2 

- metale grele şi alţi poluanţi în 

concentraţii reduse 

Se observă similitudinea poluanţilor generaţi ca şi tip, fapt care permite în final o 

apreciere globală a influenţelor cauzate asupra aerului atmosferic şi prin acesta implicit 

asupra biodiversităţii - ariei naturale protejate din vecinătate. 



- particule 

„Praful” ca şi poluant general (în speţă particulele sedimentabile cu predilecţie), cu toate 

că nu este chimic activ, are o influenţă negativă asupra vegetaţiei prin depunerea pe suprafaţa 

foliară, cu efect în îngreunarea schimburilor cu mediul (respiraţia etc.). Din acest punct de 

vedere, există o relaţie invers proporţională între dimensiunea particulelor depuse şi 

intensitatea efectului negativ (prin obturare pori etc.). Bineînţeles, cantitatea de praf în schimb 

e direct proporţională cu creşterea efectelor negative. Din păcate, legislaţia noastră nu prevede 

limite maxime pentru particule în ceea ce priveşte protecţia ecosistemelor ci doar pentru 

protecţia sănătăţii umane (limită zilnică de 50µg/mc PM10 şi limită anuală de 20µ/mc PM10). 

- CO 

La temperatură ambientală este un gaz incolor, inodor, insipid ce se formează antropic 

în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili, prevenind însă şi din traficul auto. 

La concentraţii monitorizate în mod obişnuit în atmosferă nu are efecte asupra plantelor, 

animalelor sau mediului în general, Ord. 592/2002 prevăzând în consecinţă limite doar pentru 

sănătatea umană (10µg/mc). La concentraţii de cca. 100mg/mc devine letal prin reducerea 

capacităţii sângelui de a transporta oxigenul. 

- CO2 

Până la un prag, unii dintre aceşti poluanţi emişi pot fi chiar consideraţi benefici pentru 

stimularea vegetaţiei arborilor (CO2 de exemplu ce favorizează creşterea biomasei). Fireşte 

însă că un aport peste măsură va avea valenţe nocive, transformându-se chiar într-un factor 

limitativ al acestei creşteri. 

- SOx 

Dioxidul de sulf (SO2) (gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu miros pătrunzător, iritant 

pentru ochi şi căile respiratorii) afectează vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra 

structurii şi ţesuturilor acestora fiind sesizabil uneori chiar cu ochiul liber. 

Datorită contribuţiei la acidifierea precipitaţiilor prin prezenţa sa în atmosferă, SO2 

cauzează efecte toxice asupra vegetaţiei precum şi asupra solului. 

Din acest motiv, Ord. 592/2002 prevede limite maxim admise în imisie nu doar pentru 

protecţia sănătăţii umane (limita orară 350µg/mc; limita zilnică 125µg/mc) ci şi pentru 

protecţia ecosistemelor (20µg/mc pe an calendarisitic şi iarna între 1 octombrie şi 31 martie). 

Unele dintre cele mai sensibile plante sunt recunoscute ca fiind pinul, leguminoasele, 

frasinul alb, lucerna, murul etc. 

Ghidurile de calitate a aerului utilizate de Organizaţia Uniunii Internaţionale de 

Cercetare a Pădurilor (IUFRO) consideră SO2 ca având efecte negative asupra vegetaţiei, 

provocând necrozări, reduceri ale creşterii plantelor, sensibilitate sporită la diverşi agenţi 

potogeni sau la condiţii climatice excesive (cauzate în principal de degradarea clorofilei, 

modificări în fotosinteză, respiraţie şi metabolism). Pot apare schimbări asupra echilibrului 

local dintre specii, cu modificarea structurii întegului ecosistem din zonă. Concentraţia 

considerată de acest organism internaţional ca fiind în limite normale la nivel anual este însă 

de 50µg/mc spre diferenţă de limita maximă mai restrictivă (20µg/mc) prevăzută în legislaţia 

românească. Acest lucru denotă de fapt o rezistenţă mai sporită a vegetaţie arborescente în 

comparaţie cu alte categorii de plante sau animale. 



- NOx 

Reprezentând un grup de gaze foarte reactive ce conţin azot şi oxigen în cantităţi 

variabile, majoritatea lor sunt fără culoare sau miros: 

- monoxidul de azot (NO) - gaz este incolor şi inodor 

- dioxidul de azot (NO2) - gaz brun-roşcat cu miros puternic, înecăcios 

NO2, în combinaţie cu particule din aer poate forma un strat brun-roşcat. În prezenţa 

luminii solare, oxizii de azot pot reacţiona şi cu hidrocarburile formând oxidanţi fotochimici. 

Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploi acide care afectează atât suprafaţa terestră cât şi 

ecosistemele acvatice. 

Antropic, oxizii de azot se formează prin procesul de combustie atunci când 

combustibilii sunt arşi la temperaturi înalte, dar mai des sunt rezultatul traficului rutier. Sunt 

responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei, efectului de 

seră, reducerea vizibilităţii în zonele urbane. 

NO2 este un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât şi pentru animale (gradul de 

toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât cel al monoxidului de azot), 

expunerea la concentraţii ridicate putând fi fatală, la concentraţii reduse afectând ţesutul 

pulmonar (prin expunere pe termenul lung cauzează emfizem pulmonar). 

Expunerea la acest poluant produce vătămarea serioasă a vegetaţiei prin albirea sau 

moartea ţesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creştere a acestora. 

Expunerea la oxizii de azot poate de asemenea provoca boli pulmonare animalelor, 

care seamănă cu emfizemul pulmonar, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce 

imunitatea animalelor provocând boli precum pneumonia şi gripa. 

Prin contribuţia oxizilor de azot la formarea ploilor acide se favorizează acumularea 

nitraţilor la nivelul solului, fenomen ce poate avea ca efect alterarea unor echilibre ecologice. 

Valorile limită prevăzute de Ord. 592/2002 sunt atât pentru protecţia sănătăţii umane 

(200µgNO2/mc limită orară; 40µgNO2/mc limită anuală) cât şi pentru protecţia vegetaţiei 

(30µgNOx/mc limită anuală). 

Ghidurile de calitate a aerului utilizate de Organizaţia Uniunii Internaţionale de 

Cercetare a Pădurilor (IUFRO) consideră NO2 astfel: 

- sub un prag de concentraţie are chiar efect benefic 

- peste acesta provoacă disfucţionalităţi în fotosinteză şi respiraţie, necrozări de ţesuturi 

Trafic 

Din punct de vedere al traficului, va exista bineînţeles un efect negativ asupra unor 

factori de mediu şi implicit asupra ariei naturale protejate învecinate. Această afirmaţie se 

bazează în primul rând pe o diferenţă cantitativă a valorilor de trafic ce vor fi atinse prin 

popularea acestei incinte faţă de situaţia actuală deşi se poate face un comentariu în acest 

sens, anume că nu ar fi corect ca raportarea să fie făcută strict la starea actuală a 

ampalsamentului. La ora actuală activitatea în incinta Sitex este în fie conservare, fie de o 

intensitate deosebit de redusă şi implicit traficul prilejuit este nesemnificativ însă cu siguranţă 

această stare de fapt nu va rămâne la fel în cazul neimplemntării planului propus şi 

nerealizării cartierului rezidenţial. 

În condiţiile nerealizării acestui cartier cu siguranţă proprietarul va dezvolta în 

continuare activităţi industriale caracterizate probabil printr-o intensitate mare fie în scopul 



relansării producţiei de mochetă, fie a unei alte activităţi profitabile. Acest lucru va conduce 

inevitabil la popularea amplasamentului cu angajaţi în număr mare (în trecut se lucra cu cca. 

2800-3000 de angajaţi pe schimb), angajaţi care fireşte vor face deplasări cu autoturismele 

zilnic. Pe lângă acest trafic al angajaţilor, va exista un trafic greu de mărfuri, precum şi 

manevre în incintă obişnuite unei activităţi industriale prospere. 

Totodată, nu trebuie pierdut din vedere faptul că în paralel se promovează dezvoltarea 

zonei de agrement a ştrandului municipal în relativă apropiere, axa Sibiu - Răşinari urmând 

astfel să deservească ambele obiective. 

Se poate afirma cu certitudine că vor exista schimbări semnificative în ceea ce priveşte 

traficul din zonă, vârful fiind estimat în sezonul cald atunci când probabil va funcţiona la 

capacitate maximă şi ştrandul. 

Informaţii despre măsura în care infrastructura existentă va avea capacitatea de suport 

pentru acest trafic se regăsesc în Studiul de impact asupra traficului realizat de către o 

societate specializată, anexat prezentei documentaţii. 

• Utilizarea apei. Schimbări hidrologice. 

Emisii de poluanţi în apa de suprafaţă 

Apele uzate ce se vor produce în interiorul cartierului fac parte doar din două categorii: 

- ape pluviale (pentru care sunt prevăzute măsuri de preepurare înainte de descărcarea 

în Trinkbach) 

- ape uzate menajere (propuse a fi descărcate în reţeaua existentă pe amplasament, cu 

livrare finală prin intermediul reţelei municipale la staţia de epurare de la Mohu) 

Din punct de vedere al poluanţilor ce pot fi prezenţi în aceste ape, situaţia este 

următoarea: 

Ape pluviale: accidental pot colecta produse petroliere fie provenite de la utilajele din 

faza de construcţie a cartierului, fie de la autoturismele locatarilor în perioada de funcţionare 

ulterioară. Planul prevede în acest sens etapă de preepurare (separatoare produse 

petroliere, decantoare). Din punct de vedere al protecţiei rezervaţiei, importanţa e scăzută 

deoarece în lipsa acestor etape de preepurare efectele negative s-ar resimţi doar la nivelul 

apelor de suprafaţă ale Trinkbachului şi eventual la vegeţaia de mal din aval. Ar exista de 

asemenea un disconfort peisagistic la nivelul muzeului într-o atare situaţie. 

Ape uzate fecaloid - menajere: încărcarea obişnuită a acestor ape este cu predilecţie 

organică, putând cauza eutrofizări şi eventuale poluări biologice (germeni patogeni) la nivelul 

apelor Trinkbachului în situaţia accidentală în care s-ar descărca aici. Un alt poluant demn de 

menţionat în categoria aceasta de ape uzate ar fi detergenţii care chiar daca la ora actuală 

sunt „biodegradabili”, în concentraţii ridicate ridică probleme faţă de protecţia ecosistemelor 

acvatice. 

Din punct de vedere al relaţiei cumulative cu proiectul de dezvoltare a ştrandului 

municipal, trebuie ţinut seama de faptul că deversarea atât a apelor pluviale cât şi a apelor 

provenite de la primenirea / golirea bazinelor de la acest ultim obiectiv este prevăzută a fi 

realizată în canalul Trinkbach, putând influenţa astfel semnificativ regimul scurgerii în 

această albie, cu eventuale efecte asupra propunerii de amenajare peisagistică din cadrul 

cartierului de la Sitex. 



Săpături fundaţii, subsoluri etc. - cu eventuale efecte asupra regimului hidrostatic 

În ceea ce priveşte executarea lucrărilor de construcţie pe amplasament, acestea vor 

implica fireşte o serie de excavări, atât pentru realizarea fundaţiilor clădirilor propuse cât şi 

pentru realizarea celor două nivele de subsol. 

Dată fiind adâncimea mare de fundare necesară asigurării regimului de înălţime propus 

(maxim P+17), precum şi necesarul de subsoluri (2 nivele) pentru parcări şi spaţii tehnicoadministrative, 

s-a ridicat un semn de întrebare vis a vis de influenţarea nivelului hidrostatic 

din zonă. 

Evantualele efecte negative ale unor asemenea modificări (depinzând fireşte şi de 

intensitate) s-ar putea resimţii fără îndoială asupra echilibrelor stabilite la nivel de 

aprovizionare a vegetaţiei cu apă (prin afectarea accesibilizării resursei). 

Eventuale efecte pozitive s-ar putea discuta în condiţiile în care în zonă freaticul ar fi 

prea sus cauzând un aport de umiditate peste necesarul vegetaţiei, cu efecte limitative din 

acest punct de vedere. 

• Zgomot şi vibraţii 

În ceea ce priveşte poluarea fonică, aceasta este posibil să fie resimţită la nivelul ariei 

protejate atât pe perioada de construire a obiectivului cât şi ulterior pe perioada de 

funcţionare. 

Ca şi receptor al acestui tip de poluare se poate discuta de anumite segmente de faună 

prezente în pădurea Dumbrava (cu precădere mamiferele mari şi păsările). 

Din nefericire, există mult prea puţine studii concrete în ceea ce priveşte toleranţa 

feluritelor specii de animale la zgomote, fiind dificil de estimat astfel comportamentul concret 

al faunei din vecinătate la nişte valori precise de zgomot emis atât prin executarea lucrărilor 

de construire cât şi prin activitatea curentă a populaţiei cartierului. 

Efectul general este acela al retragerii faunei sensibile la zgomot la o distanţă de sursă 

care să asigure estomparea suficientă. De menţionat sunt însă şi situaţii în care fauna se 

adaptează, revenind în imediata vecinătate a surselor de zgomot cu precădere în situaţiile în 

care zona asigură bază trofică. 

• Iluminare artificială 

Fiind prevăzut un sistem exterior de iluminat al cartierului, se poate lua în discuţie o 

eventuală poluare luminoasă în special resimţită la nivelul faunei cu activitate nocturnă. 

Principalele direcţii unde o poluare luminoasă ar putea avea eventuale efecte negative 

asupra comportamentului faunei sunt spre N, NV, V şi eventual SV, în rest fiind vorba de 

vecinătăţi fie cu şoseaua, fie cu incinta Ocolului Silvic (Cabana Dumbrava). 

O eventuală poluare luminoasă intensă ar putea avea efecte negative din punct de 

vedere al disturbării unor specii de faună (respectiv cele cu activitate nocturnă, mai ales 

răpitoarele). 

• Umbrire cauzată asupra pădurii 

Un alt efect cu potenţial de influenţare negativă a stării actuale de echilibru a vegetaţiei 

din vecinătatea perimetrului se consideră fenomenul de umbrire exercitată de către 



construcţiile propuse (în special de cele cu regim mare de înălţime) asupra pădurii şi mai ales 

în perioada de vegetaţie (fiind vorba de specii de foioase). 

Componenta ecosistemului forestier ce ar putea fi afectată din acest punct de vedere 

este vegetaţia din imediata vecinătate a amplasamentului studiat. 

Stejarul fiind o specie pretenţioasă faţă de lumină, efectele unei eventuale umbriri 

asupra pădurii din vecinătate vor fi unele negative, limitând creşterea şi deranjând unele 

echilibre formate la nivelul rezervaţiei deşi pe un sector deosebit de restrâns. 

• Deşeuri şi reziduuri inclusiv materiale excavate 

- perioada de construire a obiectivului 

Cu ocazia lucrărilor ce vor fi realizate atât pentru dezafectarea actualelor construcţii de 

pe amplasament, cât şi pentru realizarea cartierului propus vor apărea fireşte o serie de 

deşeuri / reziduuri. Per ansamblu, materialele predominante utilizate în construirea tuturor 

spaţiilor de producţie, întreţinere sau administrare ale actualei incinte industriale Sitex sunt 

din gama: beton, beton armat; metal (grinzi, elemente masive de fier, tablă etc.); cărămidă 

(zidărie, placări etc.); ţiglă; sticlă; lemn; materiale plastice; carton asfaltat etc. În plus pot să 

apară deşeuri caracteristice activităţii desfăşurate în trecut (materiale textile, uleiuri sau alte 

produse petroliere, vopsele, ambalaje metalice sau de plastic etc.). Printr-o eventuală 

gestionare defectuoasă a acestor deşeuri se poate ajunge în situaţia în care să fie afectată 

aria protejată însă pe un sector restrâns, cu predilecţie apele de suprafaţă ale Trinkbachului 

şi eventuale solul din zonele imediat învecinate perimetrului de construcţie. 

- perioda de funcţionare a obiectivului 

Se poate discuta în acest caz de un eventual risc al apariţiei unor mici depozite 

necontrolate de deşeuri în pădure datorate locuitorilor cartierului, prin nerespectarea gestiunii 

deşeurilor menajere. Considerând că în general deşeurile de origine menajeră sunt puţin 

chimic active, principalul efect negativ care ar putea apare ar fi legat de un disconfort 

peisagistic. Paradoxal, însă ar exista efecte pozitive atât prin conţinutul totuşi destul de ridicat 

în materie organică (efect benefic faţă de sol şi implicit vegetaţie) cât şi mai ales prin 

accesibilizarea unor resurse de hrană pentru fauna din zonă (sunt binecunoscute exemple în 

care fauna - chiar cea mare - „coabitează” cu locuitorii unor cartiere din ţară - Braşov, Buşteni 

etc.). 

• Incendii 

Considerând amplasarea viitorului cartier în imediata vecinătate faţă de vegetaţia 

lemnoasă constitutivă a pădurii Dumbrava, fireşte că (în special în afara sezonului de 

vegetaţie) se poate considera un risc de apariţie a unor incendii de pădure datorate unor 

activităţi neglijente ale populaţiei cartierului. 

În situaţia apariţiei unui asemenea eveniment, consecinţele pot atinge cote 

semnificative dat fiind faptul că discutăm de un arboret de vârstă şi consistenţă ridicată, cu o 

litieră bogată, deci cu posibilitate de propagare rapidă a focului şi pagube majore. 



• Regim de înălţime 

Dintre eventualele efecte negative care ar putea apare prin realizarea unor construcţii 

înalte pe amplasament (maxim P+17), demne de luat în seamă sunt următoarele: 

- efecte indirecte cauzate de umbrirea provocată (tratate anterior) 

- efecte indirecte asupra nivelului hidrostatic din zonă prin necesarul de adâncime la 

fundare (tratate anterior) 

- efecte asupra avifaunei din zonă (apariţia unui risc de ciocnire în special la nivelul 

suprafeţelor vitrate) 

- efecte de ordin peisagistic (prin vizibilitatea acestor construcţii în raport cu peisajul 

obişnuit de pădure) 

• Prezenţa animalelor domestice 

Fiind vorba de o zonă rezidenţială propusă, este normal să considerăm că vor fi 

prezente şi asemenea animale (deşi acest lucru depinde în ultimă instanţă de proprietarul şi 

administratorul cartierului care are posibilitatea legală să interzică accesul în incintă a 

animalelor domestice). 

Din punct de vedere al unor eventuale efecte asupra ariei protejate putem discuta de 

următoarele riscuri: 

- libera circulaţie a animalelor domestice dinspre cartier înspre pădure (în special a 

câinilor şi pisicilor) cu efecte asupra populaţiilor de animale sălbatice (atât prin 

eventualul consum efectiv al lor, cât şi prin riscul transmiterii unor boli) 

- abandonarea animalelor domestice deţinute de către rezidenţii cartierului în pădure 

(mai ales a unor specii alohtone - chiar şi specii al căror areal biogeografic ar fi total 

nepotrivit - reptile, păsări etc.). Fenomenul poate avea grave repercusiuni asupra 

echilibrelor faunistice dar şi floristice din pădurea învecinată, în special când se 

discută de specii de animale care nu îşi vor regăsi duşmani naturali în acest mediu şi 

pot conduce la eventuale explozii populaţionale concurând trofic speciile autohtone 

Toate aceste activitităţi / acţiuni prevăzute de implementarea PUZ, prin efectele (directe 

sau indirecte) pe care le pot avea asupra factorilor de mediu sau de interes protectiv, vor 

aşterne în final o posibilă presiune cumulată asupra biodiversităţii din zonă şi, prin aceasta, 

asupra rezervaţiei Parcul Natural Dumbrava Sibiului ca şi factor de interes major protectiv în 

zonă. 

Aşadar, în cele ce urmează, vor fi identificate aceste efecte cumulate posibil a fi 

regăsite în cazul biodiversităţii (implicit asupra ariei protejate). 



Biodiversitate. Arie protejată - Identificare posibile efecte 

Considerând importanţa majoră a prezenţei obiectivului în imediata vecinătate a 

rezervaţiei (respectiv chiar într-o enclavă a acesteia), vom prezenta în cele ce urmează 

separat modul în care ar putea fi afectate habitatele sau speciile de animale din zonă prin 

realizarea cartierului, chiar dacă o serie de efecte au fost deja menţionate structurate pe 

restul factorilor de mediu sau problemelor ridicate. 

În literatura de specialitate se regăsesc unele studii ce tratează problematica efectului 

pe care construcţia de clădiri şi infrastructură îl are asupra faunei / florei (Diaz et al. 2001, 

Jaarsma et al. 2006, Meunier et al. 1999, National Research Council 2005, Reck and Kaule 

1993). 

Studiul de faţă se doreşte a fi o abordare sintetică şi practică a principalelor efecte pe 

care construcţia unui cartier nou îl are asupra habitatelor / speciilor adiacente. 

Întrucât însă nu există suficiente studii ştiinţifice care să trateze în mod distinct situaţia 

unor lucrări de construcţii în perimetru urban, dar în imediata vecinătate a unei arii protejate 

am considerat oportună adaptarea principalelor efecte datorate construcţiilor la metodologia 

de evaluare a impactului asupra mediului în cazul construcţiei unui drum nou (situaţie cu mult 

mai des regăsită în cazuistica de evaluare şi implicit cu o metodologie mai dezvoltată). 

Astfel, după Seiler 2002, Diaz et al. 2001, Suarez et al. 2003 şi Treweek 1999, 

principalele efecte negative asupra ecosistemelor datorate clădirilor, lucrărilor de construcţie 

şi infrastructură, respectiv efectele unui cartier rezidenţial pot fi clasificate astfel: 

I. Pierderea de habitate: construcţiile implică în mod direct pierdere de suprafeţe de teren şi 

implicit pierderea de habitate (Meunier et al. 1999, Seiler 2002); 

II. Poluare directă şi indirectă: prezenţa şantierului afectează în mod direct mediul din punct 

de vedere fizic, chimic şi în consecinţă, indirect, alterează disponibilitatea 

habitatelor pentru numeroase specii de plante şi animale pe o suprafaţă mult 

mai mare decât cea efectiv ocupată de construcţia în sine (Bauske and Goetz 

1993, Reijnen and Foppen 1994, Reijnen et al. 1997); 

III. Mortalitatea: traficul rutier determină numeroase decese în rândul faunei care utilizează 

habitatele din vecinătatea drumul (Erritzoe et al. 2003, Harden 2002, Jaarsma 

et al. 2006, Loos and Kerlinger 1993, Massemin and Zorn 1998); 

IV. Apariţia unor noi tipuri de pericole directe şi indirecte: pentru marea majoritate a speciilor 

de animale vor apărea un număr de noi factori de deranj, cum ar fi prezenţa 

oamenilor, a maşinilor şi respectiv prezenţa noilor prădători (animale de casă, 

căini şi în principal pisici) (Helldin and Seiler 2003, Laursen 1981, Seiler and 

Veenbaas 1999). 



III. Evaluarea efectelor posibil a fi cauzate asupra factorilor de mediu sau asupra altor 



A. Metodă: 

Au fost analizate pe rând acţiunile propuse prin plan care au fost identificate ca fiind 

potenţial generatoare de impact negativ sau pozitiv în scopul estimării acestui impact 

urmărindu-se în special următoarele caracteristici: 

• momentul (perioada) apariţiei 

• intensitatea - estimată conform metodei Leopold pe o scală de la 1 la 10 (1 fiind 

minimul şi 10 maximul) 

• întinderea spaţială - conform metodei Leopold fiind considerate trei regiuni: 

- strict local (punctual, în perimetrul desfăşurării acţiunii respective - ex: 

poluare accidentală a unei suprafeţe reduse de sol prin pierderea unor 

produse petroliere de la un utilaj) 

- zonal (cu efecte asupra unei suprafeţe mari din Pădurea Dumbrava) 

- regional (cu efecte asupra întregii regiuni a municipiului Sibiu sau cel puţin 

a regiunii sudice a Sibiului şi împrejurimilor) 

• întinderea temporală - fiind considerate trei intervale de acţiune: 

- momentan (de scurtă durată şi fără efecte remanente semnificative) 

- de durată medie (cu remanenţă medie - câteva luni la 3-5 ani) 

- de lungă durată (peste 3-5 ani) 

- ireversibile (durată foarte mare nedeterminată) 

Notaţiile corespunzătoare utilizate în cadrul matricei sunt astfel: 

• momentul (perioada) apariţiei impactului: 

- C → perioada de construire a obiectivului 

- F → perioada de funcţionare (operare) a obiectivului 

• intensitatea impactului (scală de la 1 la 10): 

- 1 → impact minim 

- 10 → impact maxim 

• întinderea spaţială a impactului 

- L → strict locală 

- Z → zonală 

- R → regională 

- N → naţională sau transfrontalieră 

• întinderea temporală a impactului 

- Mo → momentan 

- M → de durată medie 

- L → de lungă durată 

- I → ireversibile 



Matricea primară de evaluare: 

IPB - impact primar brut (ipotetic, cauzat de realizarea obiectivului fără prevederea prin PUZ a nici unei măsuri de reducere a impactului): 

EMISII DE POLUANŢI ATMOSFERICI 




DIN SURSE FIXE DIN SURSE MOBILE 

EMISII DE POLUANŢI ÎN 

APA DE SUPRAFAŢĂ 




A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 

sol / subsol -2 -2 -3 -3 -3 -3 0 0 0 

ape de suprafaţă -3 -3 -7 

ape subterane -1 -1 -3 -2 0 0 

aer atmosferic +1 +1 -4 -4 -6 -7 -7 -7 

vegetaţie -2 -2 -2 -2 -2 -2 -4 -4 -4 0 0 0 -1 0 0 


faună 

mică +1 +1 -1 -1 -1 

-1 

-1 

-1 

-1 

-1 

-1 

-3 

-2 

-3 

-2 

-5 

-3 

-8 -8 -8 

patrimoniu cultural 

peisaj / vizibilitate +3 +3 -1 -1 -3 


vegetaţiei 

Legendă: 

A1 - alternativa 1 a planului (2 nivele de subsol) 

A2 - alternativa 2 a planului (1 nivel de subsol) 

A0 - alternativa „zero” (păstrarea şi revigorarea industriei) 




(continuare) 






DEŞEURI INCENDII REGIM DE ÎNĂLŢIME 


DOMESTICE 


sol / subsol -5 -5 -9 +2 +2 -1 -1 -1 0 

ape de suprafaţă -5 -5 -7 -2 -2 -2 

ape subterane -3 -2 0 0 

aer atmosferic -10 -10 -13 

vegetaţie 0 0 0 -9 -9 -11 -1 0 0 


faună 

mică 

0 0 0 +2 

+7 

+2 

+7 

-3 

-3 

-3 

-4 

-3 

-4 

-3 

-4 

-2 -2 0 -5 

-9 

-5 

-9 

-11 

-10 

patrimoniu cultural -3 -3 -3 

peisaj / vizibilitate +1 +1 +1 -8 -8 -4 -4 -4 -4 -8 -8 -3 


vegetaţiei 

Legendă: 







B. Rezultate: 


Prin scăderea procentului de ocupare al terenului faţă de situaţia actuală dar mai ales 

prin prevederea unor suprafeţe verzi de cca. 32600mp (la care se adaugă şi 3460mp dale 

înierbate) ca şi efect pozitiv s-ar putea înregistra înlăturarea unei părţi a fragmentării 

existente în ceea ce priveşte mobilitatea strict a faunei de dimensiuni mici (nevertebrate, 

eventuale reptile sau rozătoare de talie mică). 

În cazul alternativei zero, de importanţă este doar plantarea zonelor verzi cu specii 

nepotrivite (chiar şi acum se regăseşte de exemplu plopul în incintă - lucru nerecomandat în 

zonă). 

Măsuri de prevenire / reducere a impactului incluse deja în PUZ: 

- nu se prevăd 

→ IRB 

= IPB 

IPB - impact primar brut (ipotetic, cauzat de realizarea obiectivului fără prevederea prin 

PUZ a nici unei măsuri de reducere a impactului): 

FACTORI DE 

MEDIU SAU 

INTERESE DE 

PROTEJAT 

aer 

atmosferic 

vegetaţie 

faună mică 

peisaj / 

vizibilitate 

ESTIMARE IMPACT 

scădere POT faţă de situaţia 

actuală cu creşterea 

suprafeţelor zonelor verzi 

AMENAJAREA TERENULUI - ASIGURAREA FUNCŢIUNILOR 

specii utilizate la plantarea 

zonelor verzi 

SUBTOTAL 

A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 

[1] F F F F 

[2] +1 +1 +1 +1 

[3] L, Z L, Z L, Z L, Z 

[4] L L L L 

[1] F F F F F F 

[2] -2 -2 -2 -2 -2 -2 

[3] Z Z Z Z Z Z 

[4] L, I L, I L, I L, I L, I L, I 

[1] F F F F 

[2] +1 +1 +1 +1 

[3] L L L L 

[4] L L L L 

[1] F F F F 

[2] +3 +3 +3 +3 

[3] Z Z Z Z 

[4] M, L M, L M, L M, L 



IRB - impact rezidual brut (rămas după implementarea măsurilor prevăzute prin PUZ) 




PROTEJAT 

aer 

atmosferic 

vegetaţie 

faună mică 

peisaj / 

vizibilitate 


scădere POT faţă de situaţia 

actuală cu creşterea 

suprafeţelor zonelor verzi 

AMENAJAREA TERENULUI - ASIGURAREA FUNCŢIUNILOR 

specii utilizate la plantarea 

zonelor verzi 

SUBTOTAL 

A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 

[1] F F F F 

[2] +1 +1 +1 +1 

[3] L, Z L, Z L, Z L, Z 

[4] L L L L 

[1] F F F F F F 

[2] -2 -2 -2 -2 -2 -2 

[3] Z Z Z Z Z Z 

[4] L, I L, I L, I L, I L, I L, I 

[1] F F F F 

[2] +1 +1 +1 +1 

[3] L L L L 

[4] L L L L 

[1] F F F F 

[2] +3 +3 +3 +3 

[3] Z Z Z Z 

[4] M, L M, L M, L M, L 

Legendă 




[1] - momentul producerii impactului C - perioada de construire 

F - perioada de funcţionare (operare) 

[2] - intensitatea impactului 1 - minim 

… 

10 - maxim 

[3] - întinderea spaţială a impactului L - local 

Z - zonal 

R - regional 

N -naţional / transfrontalieră 

[4] - întinderea temporală a impactului Mo - momentan 

M - medie durată 

L - lungă durată 

I -ireversibil 




Perioada de construire: 

Sursa principală e reprezentată de manevrarea materialelor excavate precum şi a celor 

de construcţie (agregate de balastieră şi carieră, materiale de umplutură etc.). Aceste 

operaţiuni se constituie în surse fixe nedirijate de poluare atmosferică. 

Poluanţii generaţi sunt pulberile în suspensie şi cele sedimentabile. 

O estimare pertinentă a cantităţilor este absolut imposibilă din cauza faptului că 

proiectul se află încă departe de faza de detalii de execuţie, acolo unde se vor regăsi fireşte 

listele de cantitiăţi pe baza cărora se pot face astfel de estimări. 

Conform metodologiei americane AP-42, factorul de emisie al particulelor în situaţia 

unor astfel de şantiere este de 2,69t/ha/lună. 

S-a considerat o suprafaţă medie de intervenit cu asemenea lucrări care să corespundă 

cel puţin procentului de ocupare al terenului (20%), respectiv: 88228mp x 20% = max. 2ha. 

Rezultă emisii de 2,9t/ha/lună x 2ha = 5,8t/lună de lucrări continue. 

Timpul mediu cumulat estimat pentru toate operaţiile de excavare masive 

răspunzătoare de cele mai multe emisii de praf este de 2luni. 

Distribuţia timpului total dedicat operaţiilor de excavare va fi însă pe câţiva ani (3-5), 

proiectul fiind prevăzut a se realiza pe o perioada mare, eşalonat, asigurându-se astfel 

condiţii mai bune de amortizare a impactului acestor emisii (vegetaţia nu va fi supusă 

continuu şi îndelungat unor asemenea acţiuni). 

Aşadar, emisiile totale aferente fiind de max. 12t pe totalul lucrărilor masive, cu o 

valoare anuală medie distribuită (corelată cu sezonul de vegetaţie) de cca. 3t/an. 

Corespunzător metodologiei americane AP-42, concentraţiile de particule în imisie în 

cazul unor astfel de lucrări respectă în linii mari următoarea distribuţie: 

� la o distanţă de 20m scad la 50% din valorile iniţiale 

� la 50m ajung la 75% 

Mai precis, depunerea acestor particule variază direct cu dimensiuea lor, fiind aceptată 

următoarea schemă: 

� Ø > 100µ: sub 10m distanţă laterală / concentrică 

� Ø 20 - 100µ: sub 100m distanţă laterală / concentrică 

� Ø < 20µ: trec de limita celor 100m distanţă laterală / concentrică 

Distribuţia pulberilor totale pe grupe de dimensiuni şi pe distanţe de împrăştiere în cazul 

manevrării materialelor de construcţie şi a celor excavate este în general următoarea: 

Densitatea pulberilor [g/cm3 ] Fracţia 0..20µ Fracţia 20..60µ Fracţia 60..100µ Fracţia >100µ 

2,5 - 3,2 20% 35% 25% 20% 

total: cca. 3t/an 

0,6t/an 

0,6t/an 

1,05t/an 0,75t/an 

1,8t/an 

0,6t/an 

0,6t/an 

Distanţa maximă la care se depun > 100m < 100m < 10m 

Distanţa de operare faţă de pădure în cazul săpăturilor şi manevrelor masive (blocurile 

înalte şi medii) este de minim 20m (în cazul blocurilor de înălţime medie) şi de cca. 30-50m 

(în cazul blocurilor P+17). 



Cu alte cuvinte, rezultă că un total de cca. 0,6t/an dintre pulberile produse astfel se vor 

depune în incinta şantierului (cartierului), neafectând pădurea deloc. 

Restul de max 2,4t/an vor trece de graniţa cu pădurea, deşi o parte dintre acestea 

(nedecelabilă însă prin această metodă) se vor depune sub 30-50m distanţă, deci tot fără a 

afecta pădurea. 

Considerând cel mai nefavorabil caz pentru vegetaţia pădurii şi anume depunerea 

ambelor fracţii la valoare întreagă la distanţe situate peste 30-50m dar de max 100-150m, va 

rezulta că această cantitate de cca. 2,4t/an se va depune pe o suparafţă de cca. 2ha din 

pădurea învecinată (în sectorul cuprins între poiana de amplasare a ocolului silvic şi sectorul 

mai lat al poienii ocupate de Sitex). Astfel, depunerea medie anuală va fi de cca. 1,2t/ha 

(120g/mp/an sau 0,12kg/mp/an)în această zonă, depinzând mult fireşte şi de situaţia 

vânturilor şi perioada de acţiune coroborată cu aceasta. Valoarea modelată este absolut 

nesemnificativă în raport cu capacitatea de suport a aparatului foliar al stejăretului matur din 

vecinătate. 

În ceea ce priveşte o eventuală estimare cantitativă a poluanţilor proveniţi din 

funcţionarea utilajelor echipate cu motoare cu combustie internă (surse mobile), aceasta nu 

se poate realiza pertinent fără detaliile de execuţie, necunoscând nimic concret despre parcul 

de utilaje respectiv. În această situaţie se poate considera că aceste emisii ar fi uniform 

repartizate pe o perioadă de cca. 8luni pe an (cât este acceptat că se poate lucra normal în 

construcţii exterioare). Neavând date despre parcul de utilaje, nu putem cunoaşte 

consumurile de combustibil asociate pentru a calcula cantităţile de poluanţi astfel emise. 

Ca reper însă, în baza experienţei unor proiecte relativ similare, vom considera acest 

consum mediu orar pe utilaje de cca. 30l/h, precum şi o valoare maximă empiric aproximată 

de cca. 1920h/an (10h/zi x 24zile/lună x 8luni) pentru durata lucrărilor şi de cca. 20 buc utilaje 

în parc (incluzând şi partea de transport aici). Utilizând factorii de emisie prevăzuţi de 

metodologia europeană CORINAIR, vom avea următorul nivel de emisii medii anuale 

corespunzătoare acestui scenariu orientativ empiric aproximat: 

POLUANT FACTOR EMISIE [g/kg consum*] CONSUM COMBUSTIBIL [l/h] EMISIE [Kg/h] EMISIE [t/an] 

PM10 0,86 0,03 ∼0,06 

NOx 

CO 

32,99 

6,73 

30 

1,19 

0,24 

∼2,28 

∼0,46 

CO2 3,14 

0,11 ∼0,22 

* - densitatea considerată este de 835kg/mc 

Se observă că în cazul pulberilor, emisia din acest sector este neglajibilă fiind 

considerată total nesemnificativă în raport cu pădurea. 

Perioada de funcţionare: 

Surse fixe: 

Din detaliile solicitate proiectantului asupra modului de echipare a viitorului cartier cu 

surse de încălzire a rezultat următoarea situaţie: 

- Centralele termice pentru clădirile rezidenţiale (apartamente) se vor amplasa în 

subsolul clădirilor, cu respectarea normativelor tehnice în vigoare. Coşurile de 

fum vor depăşi cu 1m aticul clădirilor. 



- Pentru clădirile S+P+2-3E se vor utiliza cazane murale sau baterii de cazane 

murale amplasate la subsolul acestora (centrale termice individuale), cu 

respectarea normativelor tehnice în vigoare. 

- Centrala termică pentru clădirile conexe (servicii) se va amplasa în subsol, cu 

respectarea normativelor tehnice în vigoare. Coşurile de fum vor depăşi cu 1m 

aticul clădirilor. Se va utiliza o singură centrală termică pentru toate clădirile 

conexe. 

Alimentarea cu combustibil: 

- combustibilul utilizat va fi de tip gazos (gaze naturale) 

- până în acest moment beneficiarul investiţiei nu a solicitat utilizarea de 

combustibili alternativi (GPL, motorină) ca soluţie de rezervă 

Situaţia prezentată de proiectant referitor la dotarea cu aceste centrale termice este 

redată mai jos: 

Nr 

crt 

Tip clădire 

Regim 

înălţime 

Detalii CT 

Qnec 

[kW] Tip cazan Model Tip arzător 

nr. 

cazane 

[buc] 

putere 

cazane 

[kW] 

1 Bloc tip A S+P+17E 2530,00 VIESSMANN VITOPLEX 200 Aer insuflat 4 700,00 

2 Bloc tip B 

S+P+6E/P+8 

E/P+10E 

4998,00 VIESSMANN VITOPLEX 200 Aer insuflat 5 1100,00 

3 Bloc tip C + D S+P+4E/P+5 

E/P+7E 


4 

Bloc tip E 

(casuta) 

D+P+3E 165,00 VIESSMANN VITOGAS 200 Atmosferic 2 96,00 

5 CLUB MIC 

COMERCIAL 

P 56,00 VIESSMANN VITOGAS 100 Atmosferic 1 60,00 

6 +GRADINITA S+P+3E 

+CLUB 


Detalii referitoare la consumurile nominale de gaz metan asociate acestor puteri 

instalate, precum şi la alţi parametrii de funcţionare (debite şi temperaturi ale gazelor arse 

evacuate etc.) au fost obţinute de la producătorul Viessmann sau de la variaţi reprezentanţi 

comerciali, prin fişele tehnice de produs corespunzătoare. 

În urma efectuării calculelor de estimare a emisiilor pentru aceste unităţi, utilizând 

factorii de emisie prevăzuţi de metodologia europeană CORINAIRE, a rezultat următoarea 

situaţie: 

TIP CAZAN 

EMISII [t/an] 

PM10 NOx SOx CO 

VITOPLEX 200 - 700kW 0,47 5761 37 2451 

VITOPLEX 200 - 1100kW 0,52 6497 41 2765 

VITOPLEX 200 - 1300kW 0,62 7688 49 3272 

VITOGAS 200 - 60kW 0,020 251 1,6 107 

VITOGAS 100 - 96kW 0,008 104 0,6 44 

TOTAL EMISII SISTEME DE ÎNCĂLZIRE ∼1,64t/an ∼20,3t/an ∼0,13t/an ∼8,64t/an 



Distribuţia pulberilor totale pe grupe de dimensiuni în cazul combustiei gazului metan 

este în general următoarea: 

Densitatea pulberilor [g/cm 3 ] Fracţia 0..20µ Fracţia 20..60µ Fracţia 60..100µ Fracţia >100µ 

1,5 - 1,6 80% 15% 5% 0% 

Regula generală de depunere a acestor fracţii fiind prezentată anterior, situaţia în acest 

caz este următoarea: 

Densitatea pulberilor [g/cm 3 ] Fracţia 0..20µ Fracţia 20..60µ Fracţia 60..100µ Fracţia >100µ 

1,5 - 1,6 80% 15% 5% 0% 

1,312t/an 0,246t/an 0,082t/an - 

total: cca. 1,64t/an 

1,312t/an 0,328t/an - 

Distanţa maximă la care se depun > 100m < 100m < 10m 

Cosniderând că toată cantitatea de 1,64t/an se va depune în pădure pe o suprafaţă de 

cca. 12ha măsurată concentric faţă de surse până la adâncimi de cca. 100-150m, va rezulta 

o depunere neglijabilă (cca. 13,7g/mp/an = 0,014kg/mp/an) a pulberilor în pădure datorită 

sistemelor de încălzire, impactul fiind nesemnficiativ. 

Surse mobile 

Aceste vor fi reprezentate fără îndoială în mod majoritar de autoturismele rezidenţilor. 

În orice caz, pentru a studia măsura în care realizarea şi popularea cartierului propus va 

induce creşteri ale traficului în zonă, s-a efectuat o estimare considerată însă cu o toleranţă 

destul de mare datorată incertitudinii unor serii întregi de date de intrare în faza actuală de 

proiectare (şi nu numai) - cu predilecţie e vorba de necunoaşterea exactă a viitorului parc de 

maşini atât sub aspect cantitativ, cât şi calitativ. 

Astfel, s-a încercat utilizarea unor valori medii acordate cu cele obişnuite de la nivelul 

municipiului Sibiu, având ca surse felurite documente publice (evidenţe şi statistici ale 

autorităţilor rutiere, studii de trafic realizate la nivelul municipiului Sibiu etc.). 

De asemenea, impactul acestui viitor cartier asupra traficului din întreaga zonă a fost 

tratat într-un studiu de specialitate realizat de către o societate specializată, studiu ataşat 

prezentei documentaţii. 

Acest studiu oferă şi soluţii în ceea ce priveşte organizarea acestui trafic zonal, ţinând 

cont de toate obiectivele existente şi actual propuse în zonă. 

Cu toate că rezultatele estimărilor efectuate de către noi nu le putem considera ca 

având un nivel de confidenţă care să permită luarea unei decizii în raport cu limitele legal 

admise pentru poluanţii emişi, am considerat util totuşi acest exerciţiu pentru a putea raporta 

valorile rezultate la capacitatea de absorbţie a pădurii Dumbrava Sibiului în condiţiile în care 

să nu se resimtă efecte negative semnificative sau chiar ireversibile pe acest plan. 

Astfel, aplicaţia utilizată pentru realizarea estimării influenţelor acestui trafic asupra 

calităţii aerului din zonă a fost COPERT 4 ca parte din Ghidul Inventarului Emisiilor 

EMEP/CORINAIR, pe baza modelului TREMOVE adoptat la nivelul Agenţiei Europene de 



Mediu. S-a considerat oportună utilizarea acestui tip de model datorită ordinului de mărime al 

populaţiei de autovehicule considerate. 

Modelarea s-a efectuat pe două paliere: 

- separat pentru traficul indus de prezenţa noului cartier în locaţia Sitex 

- cumulativ, considerând atât cartierul rezidenţial Sitex cât şi propunerea de ştrand / 

zonă de agrement de pe aceeaşi axă de circulaţie Sibiu - Răşinari 

� Modelarea traficului indus de viitorul cartier rezidenţial Sitex: 

Ca şi date de intrare în această modelare au fost considerate următoarele premise: 

• nr. de autovehicule ce vor suplimenta traficul prin apariţia cartierului propus: 

2120 (numărul maxim de locuri de parcare proiectate) 

• componenţa populaţiei de autovehicule (conform statisticilor curente cca. 78% pe 

benzină şi cca. 22% pe motorină, procentul de GPL fiind irelevant încă): 

- Benzină 1,4-2,0 l (PC Euro3-98/69/EC Stage2000) - 1654 autovehicule 

- Diesel


� Modelarea traficului cumulat indus atât de cartierul rezidenţial Sitex cât şi de 

viitorul ştrand 

Trafic indus de ştrand: 

Principala diferenţă faţă de cartierul propus la Sitex constă în modul de repartizare a 

traficului atât pe parcursul anului (diferenţiere sezon - extrasezon), cât şi săptămânal (luni - 

joi; vineri - duminică). 

Stabilirea acestor proporţii s-a făcut fireşte arbitrar în interesul realizării modelării, 

considerând totuşi faptul că zona va oferi şi facilităţi de distracţie pe timpul sezonului rece 

(bazine acoperite etc.). 

Estimarea numărului de autoturisme a fost bazată strict pe numărul de locuri de parcare 

prevăzute. Spre diferenţă de situaţia cartierului de la Sitex, este dificil sau imposibil de prezis 

în acest moment dacă locurile de parcare sunt sau nu suficiente faţă de eventualul aflux 

turistic. În documentaţia publică referitoare la acest obiectiv avută la dispoziţie de noi în 

prezenta evaluare nu se face referire la o asemenea estimare a afluxului turistic. 

În aceste condiţii, datele de intrare în modelare au fost: 

• numărul maxim de locuri de parcare proiectate = 640 

• nr. de autovehicule ce vor suplimenta traficul prin apariţia ştrandului: 

o sezon (cca. 4 luni pe an): 640 x 100% = 640 autoturisme 

- luni-joi: 640 x 30% = 192 autoturisme/zi 

- vineri-duminică: 640 x 70% = 448 autoturisme/zi 

o extrasezon (cca. 8luni pe an): 640 x 20% = 128 autoturisme 

- luni-joi: 128 x 30% = 38 autoturisme/zi 

- vineri-duminică: 128 x 70% = 90 autoturisme/zi 

• componenţa populaţiei de autovehicule (conform statisticilor curente cca. 78% pe 

benzină şi cca. 22% pe motorină, procentul de GPL fiind irelevant încă): 

Benzină 1,4-2,0 l (PC Euro3-98/69/EC Stage2000) 



Diesel


La fel, de importanţă mai mare sunt fireşte valorile din sezonul cald atunci când pădurea 

este în vegetaţie. 

Situaţia cumulată pentru cele două obiective: 

POLUANT 

ANUAL 

[t/an] 

SEZON CALD 

[t/perioada = 8luni] 

SEZON RECE 

[t/perioada = 4luni] 

CO2 3,071 2,439 0,631 

PM10 0,199 0,555 0,041 

NOx 0,486 0,386 0,1 

SO2 1,198 0,958 0,24 

CO 80,141 63,67 16,471 

NMVOC 8,907 7,076 1,831 

CH4 6,577 5,225 1,351 



Interpretarea rezultatelor 

„…într-un arboret proporţia de dioxid de carbon (CO2) variază între 0,05% în apropierea solului, şi 0,02% în 

coronament, unde concentraţia lui scade mult sub cea normală (0,0365%) datorită asmiaţiei clorofiliene de 

către frunze a circa 4 tone an -1 ha -1 carbon, care reprezintă în medie aproape jumătate din substanţa 

uscată acumulată de arboret pe an şi pe hectar, obţinută din aproximativ 18 milioane m 3 de aer, ceea ce 

înseamna că pentru producerea unei tone de fitomasă se consumă din aer 1,9t dioxid de carbon şi se 

eliberează, în schimb, 1,3t oxigen, arboretele devenind astfel adevărate întreprinderi ecologice pentru 

producţia de oxigen.” (Leahu, I. Amenajarea pădurilor, 2001, pg. 189). 

Considerând acestă valoare pentru utilizarea carbonului de către arboret şi valorile 

estimate mai sus (cumulând conţinutul de carbon fireşte), rezultă o suprafaţă de pădure ce 

fixează aceste noxe de cca. 6ha. 

Aşadar, cel puţin în ceea ce privesc aceşti compuşi ai carbonului emişi cu prilejul 

traficului, efectul asupra vegetaţiei este nesemnificativ per ansamblu pădurii. 

Vom considera totuşi cu o notă negativă acest efect al trtaficului asupra vegetaţiei prin 

faptul că benzile din vecinătatea drumului vor fi desigur mai afectate de depunerile de praf şi 

totodată din cauza efectelor oxizilor de sulf asupra vegetaţiei. Nivelul total de emisie al 

oxizilor de azot nu considerăm sîă ridice probleme deosebite, cel mai probabil situându-se 

încă în intervalul în care sunt utilizaţi de plante. Toate acestea însă depind bineînţeles şi de 

condiţiile de vânt. 

Fauna va avea posibil de suferit din cauza traficului mai mult prin zgomotele 

recepţionate decât prin gazele de eşapament. În orice caz şi la ora actuală există touşi un 

trafic destul de important pe această axă astfel încât nu e obiectiv să presupunem că o 

eventuală retragere a faunei mai în adânc s-ar datora strict traficului indus de noile dezvoltări. 


Studiul de impact asupra traficului indus de acest cartier, realizat de către o societate 

specializată, oferă soluţii în ceea ce priveşte organizarea traficului zonal, ţinând cont de toate 

obiectivele existente şi actual propuse în zonă. Astfel, concluziile finale ale acestui studiu 

indică: 

„In urma analizei situaţiei de perspectiva pentru anul 2013, in condiţiile in care se considera fluxurile 

suplimentare de trafic generate de către dezvoltarea rezidenţiala, se constata ca: 

1. Se impune organizarea circulaţiei prin introducerea semaforizării la intersecţiile: 

• str. Argeşului - Calea Dumbrăvii - str. Putnei si str. Gh. Dima - Calea Dumbrăvii; 

• str. Bahluiului - Calea Dumbrăvii - str. Siretului. 

2. Se vor reface marcajele si indicatoarele pentru crearea unor benzi pentru viraje la stânga conform 

propunerilor de organizare a intersecţiilor si a geometriei acestora; 

3. Intersecţiile sus menţionate au rezerve suficienta de capacitate de circulaţie, iar cozile de vehicule sunt 

scăzute, după cum se observa din analiza efectuata pentru orele de vârf; 

4. Calea Dumbrăvii are rezerva de capacitate suficienta pe sectorul intre dezvoltare si Str. Gh. Dima (sector 

analizat in cadrul proiectului), in special datorita amenajării intersecţiilor si optimizării ciclurilor de 

semaforizare după cum a fost propus in capitolul anterior; 

5. In cazul in care se optează pentru construirea variantei de ocolire Sud, după cum aceasta a fost 

prezentata, se constata faptul ca aceasta preia o parte din traficul de pe Calea Dumbrăvii, contribuind 

astfel la creşterea capacitaţii de circulaţie si sporirea fluidităţii traficului.” 



În special datorită celor afirmate în aceste cocluzii la pct. 3, 4 dar şi 5 (caz mai bun), s-a 

considerat că PUZ oferă soluţii de prevenire / reducere a unui eventual impact asupra aerului 

datorat traficului care să asigure o scădere a impactului rezidual brut (IRB) faţă de cel primar 

brut (IPB) pe componenta datorată emisiilor din surse mobile. 

În altă ordine de idei, prin PUZ se prevăd măsuri de reducere a unui eventual impact 

datorat emisiilor în atmosferă din surse fixe, prin utilizarea gazului metan ca şi combustibil la 

centralele termice (mai puţin poluant faţă de alţi combustibili) şi prin utilizarea unor tehnologii 

moderne în domeniul echipării. În plus, prin optimizarea surselor de încălzire (câte o CT pe 

bloc), se reduce de asemenea eventualul impact asupra aerului. 

Alte măsuri din PUZ, cu efect benefic: 

- betonarea / asfaltarea căilor de acces rutiere (reducere poluare cu pulberi din trafic) 

- realizarea unor largi zone verzi plantate 

PUZul nu prevede în schimb măsuri de prevenire / reducere a impactului asupra aerului 

(şi implicit a biodiversităţii) în ceea ce privesc emisiile pe perioada de construire, nefiind cazul 

în această fază de proiectare. 

pt. emisii totale de poluanţi atmosferici: IRB < IPB → 






PROTEJAT 

sol / subsol 

aer 

atmosferic 

vegetaţie 

faună mare 

faună mică 



emisii din surse fixe emisii din surse mobile 

lucrări şantier centrale termice utilaje şantier trafic 

SUBTOTAL 

A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 

[1] C C C F F F C C C C, F C, F C, F C, F C, F C, F 

[2] -1 -1 -1 --2 -2 -2 -1 -1 -1 -2 -2 -2 -6 -6 -6 

[3] L, Z L, Z L, Z Z Z Z L, Z L, Z L, Z Z Z Z L, Z L, Z L, Z 

[4] M M M L, I L, I L, I M M M L, I L, I L, I M,L,I M,L,I M,L,I 


[2] -2 -2 -2 -4 -4 -4 -2 -2 -2 -5 -5 -5 -13 -13 -13 

[3] Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z, R Z, R Z, R Z, R Z, R Z, R 

[4] Mo Mo Mo L, I L, I L, I Mo Mo Mo L, I L, I L, I Mo,L,I Mo,L,I Mo,L,I 


[2] -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -3 -3 -3 -6 -6 -6 



[1] C, F C, F C, F C, F C, F C, F 

[2] -1 -1 -1 -1 -1 -1 

[3] Z Z Z Z Z Z 

[4] L, I L, I L, I L, I L, I L, I 

[1] F F F C, F C, F C, F C, F C, F C, F 

[2] -1 -1 -1 -1 -1 -1 -2 -2 -2 

[3] L L L L, Z L, Z L, Z L, Z L, Z L, Z 

[4] L, I L, I L, I L, I L, I L, I L, I L, I L, I 







PROTEJAT 

sol / subsol 

aer 

atmosferic 

vegetaţie 

faună mare 

faună mică 



emisii din surse fixe emisii din surse mobile 

lucrări şantier centrale termice utilaje şantier trafic 

SUBTOTAL 



[2] -1 -1 -1 --1 -1 -2 0 0 -1 -1 -1 -2 -3 -3 -6 




[2] -2 -2 -2 -2 -2 -4 -1 -1 -2 -3 -3 -5 -8 -8 -13 

[3] Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z, R Z, R Z, R Z, R Z, R Z, R 

[4] Mo Mo Mo L, I L, I L, I Mo Mo Mo L, I L, I L, I Mo,L,I Mo,L,I Mo,L,I 


[2] -1 -1 -1 0 0 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -3 -3 -3 -6 



[1] C, F C, F C, F C, F C, F C, F 

[2] -1 -1 -1 -1 -1 -1 

[3] Z Z Z Z Z Z 

[4] L, I L, I L, I L, I L, I L, I 


[2] 0 0 -1 0 0 -1 0 0 -2 

[3] L L L L, Z L, Z L, Z L, Z L, Z L, Z 

[4] L, I L, I L, I L, I L, I L, I L, I L, I L, I 

Legendă 







… 

10 - maxim 


Z - zonal 

R - regional 










Atât alimentarea cu apă (pentru toate utilizările) cât şi evacuarea apelor uzate (cu 

excepţia pluvialului) neavând legătură cu freaticul din zonă sau cu canalul Trinkbach (ci cu 

reţelele centralizate municipale de alimentare cu apă sau canalizare), nu se poate aduce în 

discuţie un efect negativ semnificativ din acest punct de vedere asupra ariei naturale 

protejate. 

În ceea ce priveşte utilizarea apei pe amplasament, un singur efect poate fi notat însă 

acesta are valenţe mai degrabă pozitive decât negative. 

Prin amenajarea peisagistică proiectată pentru canalul Trinkbach în incinta cartierului şi 

prin reabilitarea prizei de apă din amonte de pe Sebeş, se va regulariza acest canal 

eliminându-se pe de o parte riscul apariţiei unor inundaţii în aval pe timp de ploi crescute, iar 

pe de altă parte se va contribui prin aceasta la restabilirea unui echilibru hidrostatic în zonă 

(la ora actuală din cauza degradării lucrărilor de albie existând infiltraţii în freatic menţinânduse 

un nivel mai ridicat decât cel optim pentru vegetaţia din zonă). 


În urma realizării de către SC GEO 2000 SRL - societate atestată - a unui studiu 

geotehnic, fiind executate foraje specifice, a rezultat că în zona amplasamentului propus nu 

ar exista probleme deosebite din punct de vedere al nivelului freaticului, acesta fiind sub cel 

de intervenţie, permiţând astfel adoptarea unor soluţii tehnice de fundare şi hidroizolare 

rezonabile din punct de vedere al costurilor. 

Acest studiul geotehnic pune în evidenţă o alimentare a freaticului în zona de interes din 

pierderile de apă din reţelele hidroedilitare existente şi capacităţile de stocare de pe 

amplasament, prin dezafectarea acestora şi regularizarea cursului canalului Trinkbach, 

existând posibilitatea modificării prin scădere a nivelului hidrostatic al apei freatice. Acest 

fapt, în faza de construcţie deşi benefic din punct de vedere tehnic pentru obiectivul studiat 

prin PUZ, poate avea unele efecte temporare negative într-o mică măsură asupra vegetaţiei 

forestiere din vecinătatea incintei prin determinarea unor variaţii ale regimului de umiditate 

din sol, specia dominantă - stejarul (Quercus robur) fiind sensibilă la astfel de variaţii. 

Considerând informaţii preluate din lucrarea Aurul verde al Sibiului editată prin grija 

Direcţiei Silvice Sibiu în anul 2003, lucrare ce integrează aspecte preluate din literatura 

silvică a judeţului Sibiu (Ion V. Lungu -„Prin pădurile Sibiului”, Josef Binder -„Istoria 

Silviculturii oraşului Sibiu”, amenajamente silvice şi altele), este evident faptul că Pădurea 

Dumbrava nu beneficiază de condiţii naturale de vegetaţie din cele mai favorabile, suportul 

fiziologic - solul, fiind din cele mai grele, de tip brun luvic pseudogleizat, cu un conţinut ridicat 

de argilă. 

Problematica regimului pedohidrologic în Pădurea Dumbrava are un specific aparte, dea 

lungul timpului începând din anii 1800, prin grija administraţiei silvice fiind realizate o serie 

de măsuri cu scopul reducerii gradului de înmlăştinare şi refacerea pădurilor prin drenarea 

anumitor suprafeţe, execuţia de semănături cu ghindă de stejar împreună cu secară sau 

ovăz, plantaţii cu stejar de baltă în zonele cu exces de umiditate sau mai recent cu frasin şi în 

special prin menţinerea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă a arboretului în vederea 

asigurării continuităţii. 



Astfel, luând în considerare istoricul măsurilor aplicate cu succes până în prezent în 

zona studiată, unele având ca scop scăderea nivelului hidrostatic şi în concordanţă cu 

particularităţile ecologice ale speciei dominante - stejarul (Quercus robur), a cărui optim este 

atins în cazul regimului pedohidrologic de precipitaţii şi de precipitaţii cu aport freatic şi nu în 

cazul regimului predominant freatic sau de inundaţie, corelate cu ipoteza emisă de 

elaboratorul studiului geotehnic de specialitate, se estimează că impactul lucrărilor propuse 

asupra vegetaţiei forestiere din Pădurea Dumbrava prin modificarea locală a regimului 

pedohidrologic, nu este unul semnificativ negativ. 

De asemenea, în baza informaţiilor de mai sus, se poate afirma că nu va exista un efect 

cumulat ale celor două PUZ-uri propuse în zonă asupra nivelului hidrostatic. 


- reglementarea eliminării apelor uzate de pe amplasament (reabilitarea reţelelor de 

canalizare; colectarea pluvialului cu preepurare - separare produse petroliere, decantare) 

→ IRB 

< IPB 






PROTEJAT 

sol / subsol 

ape de 

suprafaţă 

ape 

subterane 

vegetaţie 

faună mare 

faună mică 


emisii de poluanţi în apa de suprafaţă 

UTILIZAREA APEI. SCHIMBĂRI HIDROLOGICE 

săpături, fundaţii etc. (modificări ale 

nivelului hidrostatic) 

A1 A2 A0 A1 A2 A0 

[1] C, F C, F C, F 

[2] 0 0 0 

[3] L L L 

[4] M, L M, L M, L 

[1] C, F C, F C, F 

[2] -3 -3 -7 

[3] L, Z L, Z L, Z 

[4] Mo Mo Mo 

[1] C, F C, F C, F C C C 

[2] -1 -1 -3 0 0 0 

[3] L, Z L, Z L, Z Z Z Z 

[4] M M M L, I L, I L, I 

[1] C, F C, F C, F C C C 

[2] 0 0 0 0 0 0 

[3] L, Z L, Z L, Z Z Z Z 

[4] M, L M, L M, L L, I L, I L, I 

[1] C, F C, F C, F 

[2] -3 -3 -5 

[3] Z Z Z 

[4] Mo, I Mo, I Mo, I 

[1] C, F C, F C, F 

[2] -2 -2 -3 

[3] L L L 







PROTEJAT 

peisaj / 

vizibilitate 






A1 A2 A0 A1 A2 A0 

[1] C, F C, F C, F 

[2] -1 -1 -3 

[3] Z Z Z 

[4] Mo Mo Mo 





PROTEJAT 

sol / subsol 

ape de 

suprafaţă 

ape 

subterane 

vegetaţie 

faună mare 

faună mică 

peisaj / 

vizibilitate 






A1 A2 A0 A1 A2 A0 

[1] C, F C, F C, F 

[2] 0 0 0 

[3] L L L 

[4] M, L M, L M, L 

[1] C, F C, F C, F 

[2] -1 -1 -7 

[3] L, Z L, Z L, Z 

[4] Mo Mo Mo 

[1] C, F C, F C, F C C C 

[2] 0 0 -3 -1 0 0 

[3] L, Z L, Z L, Z Z Z Z 

[4] M M M L, I L, I L, I 

[1] C, F C, F C, F C C C 

[2] 0 0 0 0 0 0 

[3] L, Z L, Z L, Z Z Z Z 

[4] M, L M, L M, L L, I L, I L, I 

[1] C, F C, F C, F 

[2] 0 0 -5 

[3] Z Z Z 


[1] C, F C, F C, F 

[2] -1 -1 -3 

[3] L L L 


[1] C, F C, F C, F 

[2] 0 0 -3 

[3] Z Z Z 

[4] Mo Mo Mo 



Legendă 







… 

10 - maxim 


Z - zonal 

R - regional 







Faţă de situaţia în care incinta Sitex ar fi în continuare ocupată cu activităţi industriale 

caracterizate în general exact prin zgomote nu numai puternice dar mai ales inconsecvente 

ca producere, în cazul ocupării rezidenţiale a terenului situaţia ar fi îmbunătăţită deşi nu se 

poate afirma că ar fi pozitivă. Activităţile curente dintr-un cartier rezidenţial implică o serie de 

zgomote care în general sunt caracterizate prin constanţă în producere, unele chiar cu 

intervale pe zile sau ore destul de precise (naveta domiciliu - loc de muncă; ore de joacă 

pentru copii; zile de întreţinere curentă a spaţiilor verzi, zile de debarasare a deşeurilor etc.), 

toate acestea atingând în timp un echilibru local dovedit în multe alte zone din oraşe 

(cartierul valea Aurie din Sibiu, Răcădău din Braşov etc.). 

În ceea ce priveşte perioada de construire a obiectivului, cu toate că se vor opera utilaje 

grele generatoare de zgomote mai puternice decât autoturismele de exemplu, există totuşi 

două avantaje: 

- posibilitatea efectuării activităţilor după un program în acord şi cu necesităţile de linişte 

ale faunei sensibile (perioade de înmulţire de exemplu) 

- durata redusă de desfăşurare, neputându-se afirma că vor exista efecte ireversibile 

asupra faunei din vecinătate (aceasta se retrage temporar revenind însă după 

încetarea lucrărilor) 

Ca şi fenomen general acceptat de cercetători se poate menţiona faptul că sunt mult 

mai bine tolerate de către faună zgomotele relativ constante (chiar dacă sunt mai puternice) 

decât cele inconsecvente ca producere (chiar dacă au intensitate scăzută) - are loc nimic 

altceva decât un fenomen de adaptare şi de tolerare a unui disconfort în vecinătate în 

schimbul accesului la unele resurse. 


Nu se prevăd măsuri pentru etapa de construire, nefiind cazul în actuala fază de 

proiectare 

Pentru faza de funcţionare au fost prevăzute următoarele măsuri: 

� ventilatoarele utilizate la nivelul incintei vor avea o turaţie cât mai redusă (max. 

1450rot/min) 



� idem pentru pompele de circulaţie (max. 2900rot/min) 

� piesele in miscare ale agregatelor de producere apa racita vor fi prevazute constructiv 

cu suporti anti-vibratie; 

� agregatele de racire vor fi in constructie silentioasa astfel incat la o distanta de 10m, 

nivelul de zgomot sa nu depaseasca 65-75 dB(a); 

� centralele de tratare vor fi prevazute cu atenuatoare de zgomot - nivelul de zgomot sa 

nu depaseasca 55-60 dB(A) 

� alegerea ventilo-convectorilor se va face pentru viteza medie astfel incat nivelul de 

zgomot sa nu depaseasca 35-40 dB(A) 

� viteza aerului in canalele de aer nu va depasi: 8m/s in ghenele verticale; 5m/s in 

distributia principala a etajelor; 2,5m/s pe canalele de racord spre ventilo-convectori 

� viteza recomandata in grilele de refulare va fi maxim 1,5m/s 

� viteza recomandata in grilele de aspiratie va fi maxim 2,5m/s 

� viteza maxima a aerului in bateriile de incalzire aferente centralelor de climatizare va fi 

de 3,5m/s 

� viteza maxima a aerului in bateriile de racire aferente centralelor de climatizare va fi 

de 2,5m/s 

� pierderea de presiune recomandata pentru dimensionarea canalelor de aer va fi 

1,0Pa/m 

� viteza recomndata in conductele de agent termic va fi maxim 0,75m/s 

� viteza recomndata in conductele de agent frigorific va fi maxim 2,0m/s 

� pierderea de presiune recomandata pentru dimensionarea conductelor de agent 

termic va fi maxim 150Pa/m 


frigorific va fi maxim 250Pa/m 

Pentru prevenirea şi reducerea pe cât posibil a propagării zgomotului din interiorul 

cartierului spre pădure, gardul de incintă a fost proiectat şi pentru această funcţie, cu panouri 

fonoabsorbante, fiind similar constructiv cu cele de protecţie prevăzute în cazul autostrăzilor 

de viteză. Detaliul constructiv al acestui gard este redat de proiectant pe planşa A. Detaliu 

împrejmuire, ataşată prezentului studiu. Înălţimea prevăzută pentru acest gard este de 4m. 

→ IRB 

< IPB 






PROTEJAT 

faună mare 


lucrări construire trafic 

ZGOMOT ŞI VIBRAŢII 

activităţi curente ale 

rezidenţilor/angajaţilor 

SUBTOTAL 

A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 

[1] C C C C, F C, F C, F F F F C, F C, F C, F 

[2] -2 -2 -2 -4 -4 -4 -2 -2 -2 -8 -8 -8 

[3] Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z 

[4] Mo, M Mo, M Mo, M L L L L L L L L L 







PROTEJAT 

faună mare 


lucrări construire trafic 

ZGOMOT ŞI VIBRAŢII 

activităţi curente ale 

rezidenţilor/angajaţilor 

SUBTOTAL 

A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 

[1] C C C C, F C, F C, F F F F C, F C, F C, F 

[2] -2 -2 -2 -2 -2 -4 -1 -1 -2 -5 -5 -8 

[3] Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z 

[4] Mo, M Mo, M Mo, M L L L L L L L L L 

Legendă 







… 

10 - maxim 


Z - zonal 

R - regional 







Fiind prevăzut un sistem exterior de iluminat al cartierului, se poate lua în discuţie o 

eventuală poluare luminoasă în special resimţită la nivelul faunei cu activitate nocturnă. 

Soluţia luminotehnică propusă este: 

• iluminat perimetral, circulatii auto, parcari: corp de iluminat stradal, echipat cu sursa de lumina 

sodiu cu puterea de 150W, amplasat pe stalpi cu inaltimea de 8-10m. Se vor amplasa cate doua 

corpuri de iluminat pe stalp. 

• circulatii pietonale: corp de iluminat rezidential special, cu ecran de protectie vizuala semirotund 

menit sa impiedice inconfortul vizual al locatarilor cladirilor, echipat cu sursa de lumina sodiu cu 

puterea de 150W, amplasat pe stalpi cu inaltimea de 5m. 

• spatii verzi: corp de iluminat tip pitic, cu inaltimea de 1m, echipat cu sursa de lumina sodiu cu 

puterea de 70W. 

Pentru a studia în ce măsură acest fenomen este posibil să apară şi mai ales ce 

distanţe / suprafeţe din vecinătate (în pădure) ar putea fi astfel afectate, a fost realizat de 

către proiectantul de specialitate un studiu luminotehnic ce conţine şi o simulare grafică, 

studiu anexat prezentei documentaţii. Acest studiu specifică: 



„Conform simularii luminotehnice realizate cu software-ul de calcul Dialux 4.7 au fost obtinute 

urmatoarele valori medii aproximative pentru spatii din incinta complexului rezidential: 

- 40…60 lx pentru circulatia rutiera; 

- 30…50 lx pentru circulatia pietonala; 

Considerandu-se doua zone reprezentative de calcul cu dimensiuni de 150x20m, amplasate vertical, una la 

10m, cealalta la 30m de limita de proprietate au fost obtinute urmatoarele valori medii ale iluminarii (intre 

suprafetele de calcul considerate si limita de proprietate nu s-a considerat nici un obstacol): 

- suprafata de calcul 1, d=10m fata de limita de proprietate – Em=30lx; 

- suprafata de calcul 2, d=30m fata de limita de proprietate – Em=20lx;” 

Trebuie specificat însă că la realizarea acestui studiu nu a fost considerat gardul de 

incintă care se va realiza din materiale opace şi va avea o înălţime de 4m constituindu-se 

astfel într-o barieră şi în calea acestei eventuale poluări luminoase. 

Apreciem că datorită distanţei reduse şi intensităţii reduse cu care se va putea resimţii 

poluarea luminoasă faţă de limita de amplasament, dar şi datorită etologiei speciilor de faună 

din zonă, acestea nu vor fi deranjate de iluminatul exterior al cartierului ele menţinând cu 

siguranţă o distanţă faţă de perimetru Sitex de o perioadă bună de timp deja (cu alte cuvinte 

nu considerăm că s-ar produce schimbări semnificative în echilibrul local deja aşezat pe baza 

interacţiunii prezenţei activităţii industriale pe amplasament şi a comportamentului speciilor 

de faună din zonă). 

Gardul de incintă proiectat la 4m înălţime va avea şi o funcţie de estompare până la un 

punct a acestui aflux luminos spre pădure care este oricum redus. 


- înălţimea de 4m pentru gardul de incintă 

→ IRB 

= IPB = 0 






PROTEJAT 

faună mare 

peisaj / 

vizibilitate 



funcţionarea reţelei de iluminare a cartierului SUBTOTAL 

A1 A2 A0 A1 A2 A0 

[1] F F F F F F 

[2] 0 0 0 0 0 0 

[3] L L L L 

[4] L L L L 

[1] F F F F F F 

[2] +1 +1 +1 +1 +1 +1 

[3] L, Z L, Z L, Z L, Z L, Z L, Z 

[4] I I I I I I 







PROTEJAT 

faună mare 

peisaj / 

vizibilitate 



funcţionarea reţelei de iluminare a cartierului SUBTOTAL 

A1 A2 A0 A1 A2 A0 

[1] F F F F F F 

[2] 0 0 0 0 0 0 

[3] L L L L 

[4] L L L L 

[1] F F F F F F 

[2] +1 +1 +1 +1 +1 +1 

[3] L, Z L, Z L, Z L, Z L, Z L, Z 

[4] I I I I I I 

Legendă 







… 

10 - maxim 


Z - zonal 

R - regional 







Pentru identificarea şi evaluarea eventualelor efecte negative din punct de vedere al 

regimului de lumină asupra Parcului Natural Pădurea Dumbrava generate de efectul de 

umbrire datorat cladirilor propuse prin PUZ a fost realizat un studiu de umbrire sub 

îndrumarea SC Design Unit SRL Bucureşti, proiectantul general. 

Componenta ecosistemului forestier ce ar putea fi afectată din acest punct de vedere 

este vegetaţia din imediata vecinătate a amplasamentului studiat. 

Analiza aerofotogramelor puse la dispoziţie de proiectant pe planşele din studiul de 

umbrire pune în evidenţă în vecinătatea amplasamentului existenţa unor arborete cu 

consistenţe cuprinse între 0,7-0,9, ceea ce indică faptul că subarboretul şi pătura erbacee 

sunt în mod natural aproape în permaneţă umbrite de către arborii din etajul dominant, 

nefiind afectate astfel de existenţa sau inexistenţa cladirilor propuse prin PUZ. Astfel, este 



necesară analiza influenţei efectului de umbrire asupra stejarului, ca specie de bază în 

arboretele învecinate, specie ce constituie etajul dominant. 

Este cunoscut faptul că stejarul (Quercus robur) este o specie pretenţioasă faţă de 

lumină, optimul ecologic fiind atins în cazul în care beneficiază de 75-95% din lumina directă, 

o lumină sub 45% din lumina directă fiind deja un factor limitativ pentru dezvoltarea acestei 

specii (prof.univ.dr.ing IOAN MILESCU; Cartea silvicultorului). Trebuie amintit însă şi faptul că 

umbrirea laterală îi stimulează creşterea. 

Astfel se consideră utilă identificarea existenţei unor zone ce vor fi permanent umbrite 

datorită construcţiei clădirilor propuse. 

În acest sens proiectantul a realizat studiul de umbrire pentru perioadele echinocţiului 

de primăvară / toamnă (21 martie/23 septembrie), solstiţiul de vară (21 iunie) şi solstiţiul de 

iarnă (22 decembrie), la diferite ore din zi, anexat. 

De interes este studierea umbririi în timpul sezonului de vegetaţie, fiind astfel analizate 

planşele întocmite pentru martie/septembrie şi iunie. 

Se constată cu uşurinţă că umbra proiectată la sol de elementele constructive propuse 

nu depăşeşte în general limitele amplasamentului studiat prin PUZ datorită în principal 

dispunerii clădirilor cu regimul de înălţime P+17 pe latura estică şi sud-estică a 

amplasamentului, nefiind identificate suprafeţe permanent umbrite în afara incintei acestuia. 

Există zone umbrite în afara incintei ansamblului propus, cu suprafeţe până la 1500-2000mp, 

dar nu aceleaşi pe parcursul unei zile, deci nu în permanenţă umbrite. 

Astfel se poate afirma că vegetaţia din vecinătatea amplasamentului studiat nu este 

afectată negativ din punct de vedere al regimului luminii prin implementarea PUZ-ului propus. 


- nu se prevăd (nu este cazul) 

IRB → 

= IPB =0 






PROTEJAT 

vegetaţie 


UMBRIRE CAUZATĂ ASUPRA PĂDURII 

umbrirea zonelor de pădure învecinate prin 

prezenţa construcţiilor propuse 

SUBTOTAL 

A1 A2 A0 A1 A2 A0 

[1] F F F F F F 

[2] 0 0 0 0 0 0 

[3] L L L L L L 

[4] L L L L L L 







PROTEJAT 

vegetaţie 


UMBRIRE CAUZATĂ ASUPRA PĂDURII 

umbrirea zonelor de pădure învecinate prin 

prezenţa construcţiilor propuse 

SUBTOTAL 

A1 A2 A0 A1 A2 A0 

[1] F F F F F F 

[2] 0 0 0 0 0 0 

[3] L L L L L L 

[4] L L L L L L 

Legendă 







… 

10 - maxim 


Z - zonal 

R - regional 








Toate deşeurile vor fi gestionate corespunzător în condiţiile legii, de altfel pentru SC 

Sitex Dumbrava SA Sibiu fiind întocmit un Bilanţ de Mediu pentru încetarea activităţii, fiind 

obţinut acest aviz de încetare. 

Pentru lucrările propiu-zise de dezafectare este obligatorie realizarea unui proiect de 

dezafectare care să fie avizat ca soluţii şi tehnici inclusiv de către autoritatea competentă de 

protecţia mediului. 

În condiţiile respectării proiectului de dezafectare astfel avizat (proiect care va conţine 

atât tehnicile propuse de lucru cât şi estimări ale cantităţilor de deşeuri rezultate dar şi 

gestionarea acestora), nu considerăm că s-ar aduce prejudicii calităţii factorilor de mediu şi 

implicit ariei protejate din vecinătate. Vor exista emisii atmosferice cu precădere mai 

semnificative în ceea ce priveşte manevrarea molozului, pământului sau agregatelor de 

carieră / balastieră - particule în suspensie cu predilecţie, emisii care însă vor putea fi 

menţinute în limite admisibile prin metodologia de lucru aplicată, stropiri etc. Totodată se 

notează faptul că aceste emisii sunt limitate în timp, efectele nefiind ireversibile sub nici o 



formă. Ca şi spaţialitate, atât prin conformaţia terenului cât şi prin bariera efectivă asigurată 

de vegetaţia lemnoasă învecinată, nu se estimează că aceste efecte s-ar resimţi la distanţe 

mari în interiorul pădurii. 


- nu se prevăd (nu este cazul în această fază de proiectare) 

IRB → 

= IPB 


Pe perioada obişnuită de funcţionare a cartierului nu se pune problema unor eventuale 

efecte negative semnificative asupra ariei protejate din punct de vedere al unor poluări cu 

deşeuri sau diferite reziduuri deoarece va fi asigurată o gestiune corespunzătoare a 

deşeurilor menajere sau de altă natură atât prin grija şi responsabilitatea administratorului 

cartierului cât şi prin contractarea unor societăţi specializate atestate. 

Riscul apariţiei unor eventuale depozite necontrolate de deşeuri în pădure datorate 

locuitorilor cartierului este relativ similar cu cel datorat oricărui locuitor al Sibiului în condiţiile 

în care accesul fizic se limitează prin gard, colectarea deşeurilor se va face în condiţiile legal 

prevăzute, iar asigurarea respectării legislaţiei în ceea ce priveşte protejarea zonei pădurii 

cade obligatoriu în seama factorilor responsabili (custodele ariei protejate Direcţia Silvică, 

Garda Naţională de Mediu, Poliţia etc), factori care au la îndemână absolut toate pârgiile 

legale necesare să preîntâmpine şi contracareze astfel de acţiuni. 


- asigurarea managementului corespunzător pe linie de deşeuri 

→ IRB 

< IPB 






PROTEJAT 

sol / subsol 

ape de 

suprafaţă 

ape 

subterane 


deşeuri de construcţie* 

deşeuri menajere şi 

asimilate 


deşeuri industriale SUBTOTAL 

A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 

[1] C C C F F F F C, F C, F C, F 

[2] -2 -2 -2 -3 -3 -1 -6 -5 -5 -9 

[3] L L L L L L L L L L 

[4] M, L M, L M, L M M M M, L M, L M, L M, L 


[2] -2 -2 -1 -3 -3 -1 -5 -5 -5 -7 

[3] Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z 

[4] Mo Mo Mo Mo Mo Mo Mo Mo Mo Mo 

[1] F F 

[2] -3 -3 

[3] Z Z 

[4] M, L M, L 






PROTEJAT 




asimilate 



A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 

[1] F F F F F F F 

faună mare 

[2] 

[3] 

+2 

Z 

+2 

Z 

0 

Z 

-3 

Z 

+2 

Z 

+2 

Z 

-3 

Z 

[4] M, L M, L M, L M, L M, L M, L M, L 


[2] 0 0 0 +7 +1 0 -3 +7 +7 -3 

faună mică [3] L L L L L L L L L L 

[4] Mo, M Mo, M Mo, M M, L M, L M, L M, L Mo,M, 

L 

Mo,M, 

L 

Mo,M, 

L 


peisaj / 

vizibilitate 

[2] 0 0 0 

[3] L L L 

[4] Mo, M Mo, M Mo, M 

-8 

L, Z 

M, L 

-8 

L, Z 

M, L 

-2 

L, Z 

M, L 

-2 

L, Z 

M, L 

-8 -8 

L, Z L, Z 

-4 

L, Z 

Mo,M, Mo,M, 

L L 

Mo,M, 

L 

* - inclusiv reziduuri sau alte deşeuri cu caracter periculos apărute accidental în contact cu solul prin 

management defectuos sau accidente 





PROTEJAT 

sol / subsol 

ape de 

suprafaţă 

ape 

subterane 

faună mare 

faună mică 




asimilate 



A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 


[2] -2 -2 -2 -1 -1 -1 -6 -3 -3 -9 


[4] M, L M, L M, L M M M M, L M, L M, L M, L 


[2] -2 -2 -1 -1 -1 -1 -5 -3 -3 -7 

[3] Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z 

[4] Mo Mo Mo Mo Mo Mo Mo Mo Mo Mo 

[1] F F 

[2] -3 -3 

[3] Z Z 

[4] M, L M, L 

[1] F F F F F F F 

[2] 0 0 0 -3 0 0 -3 

[3] Z Z Z Z Z Z Z 

[4] M, L M, L M, L M, L M, L M, L M, L 


[2] 0 0 0 +1 +1 0 -3 +1 +1 -3 


[4] Mo, M Mo, M Mo, M M, L M, L M, L M, L Mo,M, Mo,M, Mo,M, 






PROTEJAT 

peisaj / 

vizibilitate 




asimilate 



A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 

L L L 


[2] 0 0 0 -2 -2 -2 -2 -2 -2 -4 

[3] L L L L, Z L, Z L, Z L, Z L, Z L, Z L, Z 

[4] Mo, M Mo, M Mo, M M, L M, L M, L M, L Mo,M, Mo,M, 

L L 

Mo,M, 

L 

* - inclusiv reziduuri sau alte deşeuri cu caracter periculos apărute accidental în contact cu solul prin 

management defectuos sau accidente 

Legendă 







… 

10 - maxim 


Z - zonal 

R - regional 






• Incendii 

Evaluarea impactului posibil din această cauză a fost realiază pe două paliere: 

- incendii în interiorul cartierului (materiale combustibile cu caracteristici toxice gen plastic) 

- incendii propagate sau pornite în pădure (incendii de vegetaţie) 

În situaţia apariţiei unui asemenea eveniment, consecinţele pot atinge cote mai mult 

decât semnificative dat fiind faptul că discutăm de un arboret de vârstă şi consistenţă 

ridicată, deci cu posibilitate de propagare rapidă a focului şi pagube majore. 

În ceea ce priveşte o eventuală activitate a rezidenţilor în afara cartierului, revenim cu 

observaţia că fenomenul nu diferă cu nimic faţă de activitatea tuturor sibienilor, instituţiile 

statului având toate pârghiile legale să controleze aceste fenomene. 

Între principiile de evaluare în acest caz: 

- orice incendiu de vegetaţie are efecte benefice asupra solului până la un punct 

- incendiile din mediile antropice pot cauza poluări cu substanţe chimice 

- incendiile din mediile industriale au fireşte un impact mult mai puternic decât cele din 

mediile rezidenţiale datorită utilizării unor substanţe chimice cu caracter toxic sau chiar 

periculos 




- rezervă intangibilă de apă mai mult decât suficientă 

- reţea de hidranţi 

- plan de avertizare şi intervenţie 

- administrarea unitară a cartierului de către o societate privată 

IRB → 

< IPB 






PROTEJAT 

sol / subsol 

ape de 

suprafaţă 

aer 

atmosferic 

vegetaţie 

faună mare 

faună mică 

patrimoniu 

cultural 

peisaj / 

vizibilitate 


INCENDII 

incendii în limita cartierului incendii de pădure SUBTOTAL 

A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 

[1] C, F C, F C, F C, F C, F C, F C, F C, F C, F 

[2] -4 -4 -7 +6 +6 +6 +2 +2 -1 

[3] L, Z L, Z L, Z Z Z Z L, Z L, Z L, Z 

[4] M M M M M M M M M 


[2] -1 -1 -1 -1 -1 -1 -2 -2 -2 

[3] Z Z Z Z Z Z Z Z Z 

[4] Mo Mo Mo Mo Mo Mo Mo Mo Mo 


[2] -4 -4 -7 -6 -6 -6 -10 -10 -13 

[3] Z, R Z, R Z, R Z, R Z, R Z, R Z, R Z, R Z, R 



[2] -1 -1 -3 -8 -8 -8 -9 -9 -11 


[4] M M M L L L M, L M, L M, L 


[2] -1 -1 -1 -2 -2 -2 -3 -3 -3 


[4] Mo Mo Mo L L L Mo, L Mo, L Mo, L 


[2] -1 -1 -1 -3 -3 -3 -4 -4 -4 

[3] L L L Z Z Z L, Z L, Z L, Z 


[1] C, F C, F C, F C, F C, F C, F 

[2] -3 -3 -3 -3 -3 -3 

[3] R, N R, N R, N R, N R, N R, N 

[4] L, I L, I L, I L, I L, I L, I 

[1] C, F C, F C, F C, F C, F C, F 

[2] -4 -4 -4 -4 -4 -4 

[3] Z, R Z, R Z, R Z, R Z, R Z, R 

[4] L L L L L L 







PROTEJAT 

sol / subsol 

ape de 

suprafaţă 

aer 

atmosferic 

vegetaţie 

faună mare 

faună mică 

patrimoniu 

cultural 

peisaj / 

vizibilitate 


INCENDII 

incendii în limita cartierului incendii de pădure SUBTOTAL 

A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 


[2] -1 -1 -7 +2 +2 +6 +1 +1 -1 

[3] L, Z L, Z L, Z Z Z Z L, Z L, Z L, Z 



[2] 0 0 -1 0 0 -1 0 0 -2 




[2] -2 -2 -7 -3 -3 -6 -5 -5 -13 

[3] Z, R Z, R Z, R Z, R Z, R Z, R Z, R Z, R Z, R 



[2] -1 -1 -3 -4 -4 -8 -5 -5 -11 


[4] M M M L L L M, L M, L M, L 


[2] 0 0 -1 -1 -1 -2 -1 -1 -3 


[4] Mo Mo Mo L L L Mo, L Mo, L Mo, L 


[2] 0 0 -1 -2 -2 -3 -2 -2 -4 

[3] L L L Z Z Z L, Z L, Z L, Z 


[1] C, F C, F C, F C, F C, F C, F 

[2] -1 -1 -3 -1 -1 -3 

[3] R, N R, N R, N R, N R, N R, N 

[4] L, I L, I L, I L, I L, I L, I 

[1] C, F C, F C, F C, F C, F C, F 

[2] -1 -1 -4 -1 -1 -4 

[3] Z, R Z, R Z, R Z, R Z, R Z, R 

[4] L L L L L L 

Legendă 







… 

10 - maxim 




Z - zonal 

R - regional 







Toate restul aspectelor fiind tratate la alte subpuncte ce interferează, vom discuta aici 

doar de posibilele efecte izvorâte din vizibilitatea acestor construcţii în raport cu peisajul 

obişnuit de pădure. 

Fireşte că dintre toate blocurile aflate la ora actuală în faza de propunere ca şi 

posibilitate de mobilare a terenului, cele cu regim de înălţime P+17 pot ridica cele mai mari 

probleme din punct de vedere al vizibilităţii lor. 

Cu ocazia şedinţei de dezbatere publică a raportului de mediu au fost adresate întrebări 

din partea factorilor interesaţi din public pe marginea acestui subiect. 

În sprijinul afirmaţiilor titularului de plan şi ale proiectantului general legat de faptul că 

regimul maxim de înălţime s-a calculat în mod special ţinând seama de limita verticală de 

vizibilitate din zona centrală a muzeului în aer liber al CMN „Astra”, s-a ataşat şi prezentului 

raport un studiu topografic care descrie geometria întregii axe indicând unghiurile de 

vizibilitate pe verticală din zona menţionată. 

Analizând materialul nu ne rămâne nimic de făcut decât să îl acceptăm ca atare, acesta 

indicând cât se poate de clar pe un profil transversal realizat din zona digului central din 

muzeu linia de vizibilitate a coronamentului pădurii şi cea a construcţiilor, situată sub unghiul 

vizibil din locul de măsurare. 

Studiul respectiv este ataşat ca atare prezentului raport, fiind asumat de către 

proiectantul de specialitate. 


- limitarea regimului de înălţime proiectat faţă de cel permis de derogarea de la PUG, 

conform studiului topografic realizat pentru determinarea punctului pe verticală de 

vizibilitate din muzeul satului 

IRB < IPB 

→ 








PROTEJAT 

ape 

subterane 

vegetaţie 

faună mare 

peisaj / 

vizibilitate * 


efecte prin 

umbrire 

efecte prin 

vizibilitate 


efecte prin 

ciocniri (păsări) 

efecte prin 

modificări ale 

nivelului 

hidrostatic 

SUBTOTAL 


[1] C C C C C C 

[2] -2 0 0 -2 0 0 

[3] Z Z Z Z Z Z 

[4] L L L L L L 


[2] 0 0 0 -1 0 0 -1 0 0 

[3] L L L Z Z Z L, Z L, Z L, Z 

[4] I I I L L L I, L I, L I, L 

[1] F F F F F F 

[2] -2 -2 0 -2 -2 0 

[3] Z Z Z Z Z Z 

[4] I I I I I I 

[1] F F F F F F 

[2] -8** -8** -3 -8 -8 -3 

[3] Z Z Z Z Z Z 

[4] I I I I I I 

* - includ şi efectele indirecte asupra patrimoniul cultural în sensul eventualei modificări a perspectivei din 

muzeul „Astra” 

** - impactul a fost considerat ca fiind unul negativ datorită reacţiilor înregistrate din partea publicului 

interesat, iar dimensiunea intensităţii a fost considerată medie prin faptul că deşi studiul topografic 

indică faptul că obiectivul nu va fi vizibil de la nivelul muzeului „Astra”, se va putea observa de pe 

traseul DJ 106A 







PROTEJAT 

ape 

subterane 

vegetaţie 

faună mare 

peisaj / 

vizibilitate * 


efecte prin 

umbrire 

efecte prin 

vizibilitate 


efecte prin 

ciocniri (păsări) 

efecte prin 

modificări ale 

nivelului 

hidrostatic 

SUBTOTAL 


[1] C C C C C C 

[2] -2 0 0 -2 0 0 

[3] Z Z Z Z Z Z 

[4] L L L L L L 


[2] 0 0 0 -1 0 0 -1 0 0 

[3] L L L Z Z Z L, Z L, Z L, Z 

[4] I I I L L L I, L I, L I, L 

[1] F F F F F F 

[2] -2 -2 0 -2 -2 0 

[3] Z Z Z Z Z Z 

[4] I I I I I I 

[1] F F F F F F 

[2] -5 -5 -3 -5 -5 -3 

[3] Z Z Z Z Z Z 

[4] I I I I I I 

* - includ şi efectele indirecte asupra patrimoniul cultural în sensul eventualei modificări a perspectivei din 

muzeul „Astra” 

** - impactul a fost considerat ca fiind unul negativ datorită reacţiilor înregistrate din partea publicului 

interesat, iar dimensiunea intensităţii a fost considerată medie prin faptul că deşi studiul topografic 

indică faptul că obiectivul nu va fi vizibil de la nivelul muzeului „Astra”, se va putea observa de pe 

traseul DJ 106A 

Legendă 







… 

10 - maxim 


Z - zonal 

R - regional 









În cazul prezenţei cartierului s-a considerat mai mare riscul de abandon decât în cazul 

menţinerii zonei industriale, în schimb situaţia se poate inversa în ceea ce priveşte 

„plimbarea” animalelor dat fiind că în cazul industriei, acestea nu au însoţitor acţionând în 

voie asupra faunei din zonă (ca de altfel în situaţia actuală). 


- gardul de incintă este proiectat şi cu funcţie de împiedicare a circulaţiei animalelor, 

fiind prevăzut şi cu un sistem de „păstor electric” în partea superioară (eficient împotriva 

pisicilor) (vezi detaliu constructiv planşă proiectant A. Detaliu împrejmuire) 

IRB < IPB → 






PROTEJAT 

sol / subsol 

faună mare 

faună mică 


PREZENŢA ANIMALELOR DOMESTICE 

activitate curentă (plimbări etc.) abandon, pierderi SUBTOTAL 

A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 

[1] F F F F F F F F F 

[2] -1 -1 0 0 0 0 -1 -1 0 




[2] -1 -1 -5 -4 -4 -6 -5 -5 -11 


[4] M, L M, L M, L M M, L M M, L M, L M, L 


[2] -3 -3 -4 -6 -6 -6 -9 -9 -10 

[3] L, Z L, Z L, Z Z L, Z Z L, Z L, Z L, Z 

[4] M M M M, L M, L M, L M, L M, L M, L 







PROTEJAT 

sol / subsol 

faună mare 

faună mică 


PREZENŢA ANIMALELOR DOMESTICE 

activitate curentă (plimbări etc.) abandon, pierderi SUBTOTAL 

A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 


[2] 0 0 0 0 0 0 0 0 0 




[2] -1 -1 -5 -4 -4 -6 -5 -5 -11 


[4] M, L M, L M, L M M, L M M, L M, L M, L 


[2] -3 -3 -4 -6 -6 -6 -9 -9 -10 

[3] L, Z L, Z L, Z Z L, Z Z L, Z L, Z L, Z 

[4] M M M M, L M, L M, L M, L M, L M, L 

Legendă 







… 

10 - maxim 


Z - zonal 

R - regional 








Matricea parţială de evaluare: 













sol / subsol -2 -2 -3 -1 -1 -3 0 0 0 

ape de suprafaţă -1 -1 -7 

ape subterane 0 0 -3 -2 0 0 


vegetaţie -2 -2 -2 -1 -1 -2 -2 -2 -4 0 0 0 -1 0 0 


faună 

mică +1 +1 0 0 -1 

-1 

0 

-1 

0 

-1 

-1 

0 

-1 

0 

-1 

-5 

-3 

-5 -5 -8 


peisaj / vizibilitate +3 +3 0 0 -3 


vegetaţiei 

Legendă: 














DOMESTICE 


sol / subsol -3 -3 -9 +1 +1 -1 0 0 0 

ape de suprafaţă -3 -3 -7 0 0 -2 



vegetaţie 0 0 0 -5 -5 -11 -1 0 0 


faună 

mică 

0 0 0 0 

+1 

0 

+1 

-3 

-3 

-1 

-2 

-1 

-2 

-3 

-4 

-2 -2 0 -5 

-9 

-5 

-9 

-11 

-10 




vegetaţiei 

Legendă: 







Biodiversitate. Arie protejată - evaluare posibile efecte 

În cele ce urmează, vor fi evaluate posibilele efecte asupra biodiversităţii şi implicit 

asupra rezervaţiei Parcul Natural Dumbrava Sibiului ca şi factor de interes major protectiv în 

zonă, dat fiind că aceste efecte sunt rezultanta tuturor impactelor descrise până acum. 

I. Pierdere de habitate: 

Prin lucrările de construcţii nu se vor consemna pierderi de habitate, având în vedere că 

suprafaţa unde se planifică construcţia blocurilor este în afara spaţiului ariei protejate, 

respectiv actual este o zonă industrială de tradiţie. 

O serie de consideraţii pe marginea acestui subiect au fost făcute deja şi în cadrul 

capitolului III - Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ, respectiv 

condiţia sub care a fost eliberat avizul favorabil al custodelui (de neatingere a fondului 

forestier). 

II. Poluare directă şi indirectă: 

Căile pe care aceasta poate acţiona asupra speciilor / habitatelor se pot fi clasificate 

astfel (Jaarsma, et al. 2006): 

1. Poluare fizică: posibil generată atât în perioada de construcţie a obiectivului cât şi 

ulterior, în faza de operare a cartierului. 

Aici se încadrează: 

• poluarea fonică posibil a fi cauzată de zgomotul produs atât de traficul rutier, cât 

şi de activităţile curente ale locatarilor cartierului 

• poluarea luminoasă posibil a fi indusă de către sistemul public de iluminat de pe 

raza cartierului 

• efectul de umbrire posibil a fi indus de către construcţii asupra vegetaţiei (pădurii 

din imediata vecinătate) 

• posibila fragmentare a unor habitate prin variate bariere fizice în teren (garduri, 

căi de transport şi comunicaţie, suprafeţe lipsite complet de vegetaţie - largi 

platforme betonate, canale de suprafaţă cu apă etc.) 

2. Poluare chimică: posibil să apară în mod similar atât la construirea cartierului, cât şi 

la funcţionarea sa, grupează: 

• poluarea indusă pe cale atmosferică generată de funcţionarea motoarelor cu 

combustie internă (trafic), a surselor de încălzire (centrale termice), incendii etc. 

• poluarea cauzată de către unele substanţe petroliere posibil provenite din 

accidente sau incidente rutiere sau de altă natură (cu precădere atunci când 

afectează cursul canalului Trinkbach care este sursă de apă pentru fauna din 

zonă sau în cazul unor suprafeţe de sol afectând astfel flora şi vegetaţia din zonă 

etc.) 

• poluarea posibil să apară datorită unui management defectuos al deşeurilor (mai 

ales în perioada de construire), cu o cale de transmitere de risc mai mare de 

asemenea canalul Trinkbach 

• posibilul efect pe care soluţiile folosite pentru mentenanţa drumurilor / străzilor pe 

timp de iarnă îl au asupra speciilor / habitatelor din imediata vecinătate 



3. Efectul indirect asupra ecosistemelor: 

În cazul de faţă poate consta într-o posibilă alterare biologică a habitatelor disponibile 

pentru speciile adiacente viitorului cartier (efectul de margine). 

Acest fenomen poate să apară printr-o suprapunere a efectelor acestor presiuni de 

ordin fizic şi chimic enumerate mai sus asupra teritoriilor din imediata vecinătate (concentric 

faţă de poiana unde se propune cartierul). 

Dimensiunea spaţială a acestui eventual efect va fi dată fireşte de apariţia fiecărei 

componente (atât ca intensitatea, ca frecvenţă, cât şi ca efect caracteristic), dar şi de modul 

de compunere (acolo unde este cazul) a efectelor variatelor poluări (fizice şi chimice). 

Compunerea efectelor acestor presiuni se face obişnuit după o funcţie având 

următoarele argumente principale: 

- caracteristicile presiunilor, specificitatea etc. 

- receptivitatea sistemului faţă de presiunea intervenită (faţă de un anumit tip de poluant 

sau de un anumit mod de disturbare) 

- intensitatea intervenţiei 

- periodicitatea intervenţiei 

- durata intervenţiei 

- momentul intervenţiei (important de exemplu în situaţia unor posibile disturbări ale faunei 

în perioada de înmulţire etc. - apare o puternică variaţie sezonieră astfel în acest caz) 

- relaţia dintre durata intervenţiei şi rezilienţa sistemului afectat (suportabilitatea sistemului 

afectat de a absorbi respectiva presiune cu un timp de revenire la starea de echilibru care 

să asigure funcţionalitatea sa fără sincope majore) etc. 

Presupunând cunoscute toate aceste argumente cu o toleranţă care să asigure 

pertinenţa aproximării acestei funcţii (la nivel de exigenţă ştiinţifică), se poate obţine atât 

pentru fiecare presiune distinctă dimensiunea spaţială a întinderii efectelor semnificative 

asupra sistemului afectat, cât şi un mod corect de compunere a efectelor mai multor presiuni, 

deci a efectului cumulat. 

Rezultatul unei astfel de modelări indică în primul rând dimensiunea optimă a unei zone 

tampon care să asigure o protecţie eficientă a sistemului supus presiunii. 

În practica curentă, cunoaşterea tuturor acestor argumente foarte rar apare la nivelul de 

precizie care să permită obţinerea unui rezultat pertinent. 

Din experienţa în evaluare, putem afirma fără rezerve că acest lucru ţine mai repede de 

sfera utopicului atât prin reursele de timp şi cât şi prin cele financiare sau umane necesare 

care fac în cele mai multe cazuri orice proiect propus să devină ineficient sau total lipsit de 

sens. 

Pe marginea acestui subiect care veşnic produce disconfort în relaţia autoritate - 

investitor - evaluator, absolut se poate menţiona şi o carenţă majoră a lumii ştiinţifice de 

specialitate care se dovedeşte mult mai “pasionată” de cercetarea fundamentală din domeniu 

decât de cea aplicativă care să ofere pârghii concrete în evaluarea acestor efecte. 

Departe de a minimiza importanţa cercetării fundamentale în ecologie punând-o sub 

semnul “cercetării de dragul cercetării”, nu putem face abstracţie de lipsa de interes a lumii 

ştiinţifice faţă de aceste pârghii aplicative. Utopică este de asemenea şi aşteparea ca 

evaluatorul să îmbrăţişeze etic nihilismul la fiecare plan / program / proiect în parte şi să 

rezolve punctual uneori chiar deficienţe serioase ale sistemului legislativ sau metodologic. 



În astfel de condiţii, una din metodele cele mai pertinente de estimare ale unor efecte 

negative cauzate de un nou obiectiv aplică principiul de drept al precedentului, analizând 

obiective similare care funcţionează deja de o perioadă relevantă de timp în condiţii cât mai 

apropiate de cele ale proiectului propus. 

Această metodă prezintă două avantaje: 

- permite pe de o parte identificarea corectă a relaţiei cauză - efect într-o situaţie concretă 

- pe de altă parte asigură premisele elaborării unor măsuri potrivite în cazul noului obiectiv 

astfel încât să fie prevenite / reduse / compensate din start deficienţele de funcţionare 

deja înregistrate în alte cazuri similare 

Aşadar, în situaţia de faţă vom apela spre exemplificare la un obiectiv ce funcţionează 

de o perioadă suficientă de timp (cca. 20 ani), pentru a aduce informaţii referitoare la modul 

de manifestare al efectului de margine în cazul unor zone rezidenţiale situate în imediata 

vecinătate a unor păduri: 

� cazul cartierului “Valea Aurie” din Sibiu, amplasat exact la limita nordică a Pădurii 

Dumbrava 

Relevantă din punct de vedere al amenăjărilor propuse este situaţia relativ similară de 

la limita nordică a Pădurii Dumbrava, unde aceasta se învecinează direct cu un cartier 

rezidenţial de blocuri construit şi populat în urmă cu mai bine de 20-25 ani. 

Cartierul Valea Aurie are o suprafaţă de cca. 20ha şi cuprinde un număr de 11 străzi şi 

cca. 100 blocuri de locuinţe, având un regim de înălţime P+4E şi peste 4000 locuitori. 

Campanii mai vechi sau mai recente realizate de diverse ONG-uri şi instituţii de presă 

din Sibiu (exemplu. Campania Monitorul Cartierelor, Zidul Realităţii) au scos în evidenţă 

căteva nemulţumiri ale locuitorilor acestui cartier, dintre care relevante pentru studiul nostru 

sunt problemele legate de insuficienţa locurilor de parcare, municipalitatea având în 

administraţie doar cca. 120 locuri parcare în zona respectivă, lipsa spaţiilor verzi şi a locurilor 

de joacă dintre blocuri şi prezenţa câinilor vagabonzi. 

Cartierul se învecinează în mod direct cu aria protejată Pădurea Dumbrava pe o 

lungime de cca. 300m pe latura sudică, pe strada Agârbiciu, iar pe latura estică toată 

lungimea cartierului este despărţită de fondul forestier doar de o fâşie de cca. 100m lăţime ce 

constituie lunca Pr. Trinkbach. 

Plecând de la nemulţumirea locuitorilor privind inexistenţa spaţiilor verzi şi a spaţiilor de 

joacă în cuprinsul cartierului, precum şi de la amplasarea acestuia în imediata vecinătate a 

Pădurii Dumbrava, poate fi analizată ipoteza existenţei unei presiuni sporite asupra pădurii ca 

spaţiu de recreere susceptibil fiind în acest caz un impact negativ asupra vegetaţiei şi faunei. 

Cu ocazia deplasărilor în teren în pădurea din vecinătatea cartierului nu a fost 

identificată decât prezenţa avifaunei, fauna terestră negăsind probabil adăpost şi zone de 

hrănire pe această suprafaţă relativ restrânsă de pădure. Lipsa faunei terestre în zona 

respectivă este explicată în principal prin fragmentarea habitatelor din zonă datorată 

vecinătăţii cu Gradina Zoologică Sibiu şi al CNM Astra al căror perimetre sunt împrejmuite 

constituind bariere fizice precum şi a prezenţei căilor rutiere (Calea Dumbrăvii şi Calea 

Poplăcii) de o parte şi alta a trupului de pădure. 

De asemenea un factor perturbator esenţial pentru fauna terestră este prezenţa câinilor 

vagabonzi în cuprinsul cartierului Valea Aurie. 



În schimb avifauna este prezentă în vecinătatea cartierului, activitatea acesteia nefiind 

perturbată, din contră păsările găsesc în zonă atât adăpost cât şi bază trofică, fragmentarea 

generată de perimetrele împrejmuite neconstituind o problemă. 

În ceea ce priveşte vegetaţia, în contextul lipsei spaţiilor verzi şi a locurilor de joacă 

dintre blocuri există sigur suspiciunea unei presiuni sporite asupra spaţiului oferit de pădure, 

existând posibilitatea unui impact negativ asupra prezenţei speciilor floristice sau lemnoase, 

asupra calităţii solului prin compactare, un risc mare de apariţie a incendiilor sau depozitări 

necontrolate de deşeuri. 

Singura barieră fizică ce desparte spaţiul construit de pădure este o conductă de apă cu 

un diametru mare, amplasată în lungul străzii Agârbiciu. 

Dacă această conductă constituie o barieră fizică pentru accesul în pădure cu 

autovehicule, în schimb nu se constituie ca un obstacol semnificativ pentru accesul pietonal. 

Limita ariei protejate Pădurea Dumbrava în vecinătatea 

Cartierului Valea Aurie, str. Agârbiciu. Se observă 

conducta din lungul străzii, amplasată la liziera pădurii, 

singurul „obstacol” ce limitează accesul în pădure. 

Cu toate acestea deplasările în teren au pus în evidenţă o stare bună a vegetaţiei din 

vecinătatea cartierului Valea Aurie atât din punct de vedere fitosanitar cât şi din punct de 

vedere compoziţional, datorită diversităţii speciilor prezente, atât în etajul ierbos cât şi în 

celelate etaje subarboret şi arboret. 

Fiind o margine de masiv, pătura erbacee beneficiază de o bună iluminare, având 

condiţii prielnice de dezvoltare şi acoperind solul aproape în totalitate. Sunt prezente 

exemplare din diverse specii întâlnite frecvent în astfel de staţiuni, Lamium galeobdolon, 

Lamium maculatum, Fragaria vesca, Carex spp., Glechoma hirsuta, Ajuga reptans, Veronica 

chamaedrys, Festuca spp., Gallium schultesi etc. 



Aspecte relevante privind starea vegetaţiei în imediata 

apropiere a cartierului Valea Aurie 

Beneficiind de o bună iluminare la margine de masiv, 

vegetaţia erbacee şi stratul arbustiv au o foarte bună 

dezvoltare. 

Se poate observa existenţa potecilor, locuitorii 

cartierului probabil practicând plimbări prin această 

zonă, fiind afectată doar vegetaţia de pe suprafaţa 

acestora. 



Dintre arbuşti s-au identificat exemplare numeroase de lemn câinesc Ligustrum vulgare, 

păducel Crataegus monogyna. 

În etajul arborilor specia principală este stejarul Quercus robur, dar apar şi exemplare 

de carpen Carpinus betulus şi jugastru Acer campestre. 

Un aspect deosebit de important constatat în arboretul din vecinătatea străzii Agârbiciu 

este prezenţa seminţişului de stejar, ceea ce indică o stare favorabilă a solului din punct de 

vedere al gradului de compactare, regenerarea naturală a stejarului pe soluri compacte, tari 

fiind extrem de dificilă. 

Seminţiş de stejar în imediata vecinătate a cartierului Valea Aurie 

Astfel, deşi prezenţa omului în spaţiul pădurii este evidentă prin prezenţa potecilor ce sau 

format în timp mai ales spre lizieră, neexistând o împrejmuire care să blocheze accesul, 

se constată că starea vegetaţiei nu este afectată semnificativ, neexistând motiv de îngrijorare 

în ceea ce priveşte integritatea ariei protejate, în general cei ce frecventează pădurea 

limitându-se pentru deplasare la potecile existente. 

De asemenea nu s-au constatat urme de incendii. 

Au fost observate însă, punctiform, mici depozite ad-hoc neconforme de deşeuri 

menajere. 

Prin comparaţie, dacă în cazul cartierului Valea Aurie starea pădurii din vecinătate nu 

este afectată semnificativ, dezvoltându-se corespunzător condiţiilor naturale, deşi există 

premisele existenţei unui impact negativ constant prin presiunea exercitată de locuitori (peste 

4000 locuitori, lipsă împrejmuire, lipsă spaţii verzi şi locuri de joacă etc.), este de presupus că 

nici în cazul ansamblului rezidenţial propus pe amplasamentul Sitex să nu fie generat un 

impact negativ semnificativ, mai ales în condiţiile în care prin planul de urbanism sunt 

prevăzute măsuri eficiente de limitare a accesului în pădure, atât fizic prin împrejmuire, cât şi 

prin asigurarea necesităţilor de recreere, fiind prevăzute spaţiil verzi şi spaţii de joacă în 

incinta cartierului. 



III. Mortalitatea: 

Considerând că nici una dintre speciile de păsări tratate nu foloseşte spaţiul aerian 

pentru perioade îndelungate, se poate afirma că prin construcţia acestui cartier rezidenţial nu 

se vor crea bariere de tip obstacol în calea zborului acestor păsări. 

Mai mult, aceste specii (precum şi acele specii netratate în prezentul document dar care 

aproape cu siguranţă vor apărea ca şi specii cuibăritoare, fiind atrase de prezenţa omului şi 

oferta de noi habitate - lăstunul, rândunica, drepnele etc.) se obişnuiesc foarte repede cu 

construcţiile (neavând părţi mari, mobile cum este cazul unor centrale eoliene de exemplu). 

IV. Efectul de barieră: 

Pentru marea majoritate a speciilor de animale nezburătoare construcţiile şi dotările de 

infrastructură (drumurile) constituie bariere de cu greu de trecut care au ca urmare izolarea 

populaţiilor (Helldin and Seiler 2003, Laursen 1981, Seiler and Veenbaas 1999). 

Pentru speciile de păsări aceste bariere nu sunt atât de severe, dar totuşi majoritatea 

speciilor corticole evită tranzitarea spaţiilor întinse în perioada de cuibărit. Pentru a reduce 

efectul de barieră trebuie constituite coridoare ecologice (zone unde exista un continuu de 

habitate naturale). 

Prin însăşi structura şi locaţia zonei PUZ-ului nu există această limitare, având în 

vedere că zona este o enclavă, adică o insulă intr-un continuum de habitate. 

Impact cu efecte cumulate ale activităţilor / acţiunilor propuse prin PUZ 

activitate / acţiune PUZ 

Perioada de construire Perioada de funcţionare 

vegetaţie faună vegetaţie faună 

A1 A2 A1 A2 A1 A2 A1 A2 

amenajarea terenului - asigurarea funcţiunilor +1 +1 

emisii de poluanţi atmosferici -2 -2 0 0 -1 -1 0 0 

emisii de poluanţi în apa de suprafaţă 0 0 -1 -1 

săpături fundaţii, infrastructuri etc. -2 0 

zgomote şi vibraţii -2 -2 -3 -3 

iluminare artificială 0 0 

umbrire cauzată asupra pădurii 0 0 

deşeuri 0 0 0 0 0 0 +1 +1 

incendii 

incintă 

propagare în pădure 

-1 

-4 

-1 

-4 

0 

-3 

0 

-3 

regim de înălţime -2 0 -2 -2 

prezenţa animalelor activităţi curente (plimbări) -4 -4 

domestice abandon / pierderi -10 -10 

TOTAL -4 -2 -2 -2 -8 -6 -21 -21 



Efecte pozitive pot să apară prin: 

• scăderea POT, mai ales prin ocuparea cu zone verzi - pentru crearea de habitate 

pentru faună de mici dimensiuni (nevertebrate în general dar şi unele reptile 

comune). (A1=A2=+1) 

• prin eventuala creştere a accesibilizării unor resurse de hrană în cazul animalelor 

mici (rozătoare) - deşeuri menajere (A1=A2=+1) 

TOTAL IMPACT POZITIV: A1=A2=+2 

Efecte negative pot să apară prin: 

• emisii de poluanţi atmosferici atât în perioada de construire cât şi în perioada de 

funcţionare, majoritatea din trafic şi în general asupra vegetaţiei (A1=A2=-3) 

• emisii de poluanţi în apa de suprafaţă cu efecte asupra faunei acvatice 

(nevertebrate cu precădere) (A1=A2=-1) 

• zgomote şi vibraţii cu posibile disturbări ale faunei (păsări, mamifere) (A1=A2=-5) 

• realizarea fundaţiilor şi în special a subsolurilor la adâncime mare A1=-2 (două 

nivele de subsol) (în cazul alternativei 2, din cauză că se propune doar un nivel 

de subsol, se consideră nul posibilul efect asupra nivelului hidrostatic) 

• regimul de înălţime (efecte posibile datorate ciocnirii păsărilor de suprafeţele 

vitrate) (A1=A2=-2) 

• activităţi curente legate de prezenţa animalelor domestice (plimbări etc.) cu 

efecte mai ales asupra faunei de mici dimensiuni (rozătoare de exemplu) dar în 

unele situaţii şi asupra mamiferelor mari (căprior) (A1=A2=-4) 

TOTAL IMPACT NEGATIV SITUAŢII NORMALE: A1=-17 şi A2=-15 

La acestea se adaugă încă două situaţii pe care le considerăm separat totuşi datorită 

faptului că punctajul ridicat rezultat provine din intensitatea mare cu care se pot manifesta în 

cazul apariţiei deşi frecvenţa unor astfel de fenomene este considerată a fi scăzută sau chiar 

extrem de scăzută: 

• incendii - în cazul apariţiei, în special cu propagare în pădure, efectele asupra 

biodiversităţii (mai ales asupra vegetaţiei) pot fi foarte mari (A1=A2=-8) 

• situaţii de abandonare a animalelor domestice (în special câini şi pisici) cu efecte 

extrem de importante asupra populaţiilor de rozătoare mai ales dar şi asupra 

unor mamifere mari (A1=A2=-10) 

TOTAL IMPACT NEGATIV SITUAŢII EXCEPŢIONALE: -18 

TOTAL IMPACT (POZITIV + NEGATIV SITUAŢII NORMALE): A1=-15 şi A2=-13 

TOTAL IMPACT (POZITIV + NEGATIV CU SITUAŢII EXCEPŢIONALE): A1=-33 şi A2=-31 

TOTAL IMPACT GENERAL POSIBIL ASUPRA VEGETAŢIEI ŞI FAUNEI: 

A1=-33 şi A2=-31 



Mai departe, analizăm puţin unele aspecte unde considerăm că se mai pot lua măsuri în 

continuare de reducere a unui eventual impact negativ atât pe perioada de construire, cât şi 

pe perioada de funcţionare. 

Analiza impactului scurgerii apelor pluviale 

- perioada de construcţie 

Potenţialii poluanţi care pot afecta în mod direct speciile ţintă din cadrul rezervaţiei 

Parcul Natural Dumbava Sibiului sunt următorii: 

a). produse petroliere provenite de la accidente în timpul lucrărilor de construcţie; 

b). lucrările desfăşurate pe şantier şi traficul greu sunt producătoare de noxe (NOx, 

CO, SOx) şi pulberi care prin intermediul ploilor care spală suprafaţa şantierului 

şi drumurile de acces, de asemenea se pot depune în apele de suprafaţă; 

c). scurgeri din zonele de depozitare a deşeurilor menajere 

Conform PUZ, construcţiile se vor efectua pe o suprafaţă bine delimitată de aria 

protejată, fără vreo ocupaţie temporară a vreunei zone din aria protejată. Impactul pe 

perioada de construcţie va fi unul temporar şi de mică intensitate şi se va concentra pe 

teritoriul definit de PUZ. Acest impact va fi cauzat mai mult de emisiile de pulberi provenite 

din lucrările desfăşurate pe şantier şi din traficul greu (National Research Council 2005). 

- perioada de funcţionare 

Potenţialii poluanţi care pot afecta în mod direct speciile ţintă sunt următorii: 

a. produse petroliere provenite de la accidente rutiere; 

b. metale grele provenite din arderea carburanţilor; 

c. soluţii pentru menţinerea funcţionalităţii străzilor pe timp de iarnă (NaCl CaCl2) 

d. scurgeri din depozitele de deşeuri menajere. 

Sistemul de mentenanţă al drumului poate afecta în mod direct speciile din apropierea 

drumului, prin efectul pe care substanţele folosite pentru menţinerea funcţionalităţii drumului 

pe timp de iarnă (NaCl, CaCl2) îl au asupra mobilizării metalelor grele provenite din 

combustia internă a motoarelor autoturismelor. Aceste substanţe au proprietatea de a 

mobiliza poluanţii care se acumulează în apropierea drumului, metale grele (în special Pb) 

(Reck and Kaule 1993; Bauske and Goetz 1993, National Research Council 2005, Treweek 

1999). Având în vedere însă că aceste zone au caracter rezidenţial, traficul (şi implicit 

impactul exercitat) este de mică intensitate şi uniform distribuită. 

Totodată combustia internă generează hidrocarburi policiclice aromatice, dioxine, ozon, 

care în concentraţii mari pot produce deficienţe fiziologice în rândul speciilor de plante şi 

animale (Reck and Kaule 1993). 

Analiza impactului zgomotului 

În câmp deschis zgomotul utilajelor este influenţat de mediul de propagare a acestuia, 

respectiv de existenta unor obstacole naturale sau artificiale intre surse (utilajele de 

constructie) si punctele de măsurare. Limitele maxim admisibile, pe baza carora se apreciază 

starea mediului din punct de vedere acustic in arealul unui obiectiv sunt prevazute in STAS 

10009/88 (Acustica urbana - Limite admisibile ale nivelului de zgomot). Acest standard se 

refera la limitele admisibile de zgomot in zonele urbane si pe categorii tehnice de strazi. Se 

estimeaza ca in conditii normale de functionare, nivelele de zgomot in zona fronturilor de 

lucru vor varia intre 70-100dB. Pentru majoritatea speciilor de păsări, acest nivel este 

considerat mediu şi fără vreun impact semnificativ (Kuitunen et al. 2003, Reijnen and Foppen 

1994, Warber 1992). 



Zgomotul produs de traficul rutier poate afecta în mod direct speciile de păsări ţintă. 

Zgomotul este un agent de disturbare care se disipează mult în mediu, deşi este foarte 

greu de măsurat comparativ cu noxele şi praful, acesta este considerat unul dintre factorii 

majori de poluare. Păsările par a fi foarte sensibile la zgomotul traficului, deoarece acesta 

interferează în mod direct cu comunicarea intrespecifică prin intremediul sunetelor şi în acest 

mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate şi rata împerecherii (Reijinen and 

Floppen, 1994, Kuitunen et al. 2003, Helldin and Seiler 2003, National Research Council 

2005). 

Există studii care au documentat densitatea redusă a populaţiilor de păsări din zonele 

cu trafic intens. Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat declinul populaţional acolo 

unde zgomotul de fond depăşeşte 50 db, de asemenea păsările din păduri manifestă efecte 

la un nivel de 40 db A (National Research Council 2005, Reijnen et al. 1997). 

Cu toate acestea particularităţile terenului precum şi tipurile de habitate de pe marginea 

PUZ-ului pot influenţa propagarea zgomotului şi implicit densitatea populaţiilor de păsări. 

Dacă pe marginea drumului se găsesc habitate rare care lipsesc din restul rezervaţiei, 

densităţile populaţionale ale speciilor pot rămâne constante chiar dacă poluarea şi 

disturbarea reduc calitatea habitatului respectiv (Laursen 1981, Warner 1992, Meunier et al. 

1999). 

În cazul de faţă, calitatea habitatului nu va avea de suferit, proiectul analizat propune 

construcţia de străzi şi alee pietonale, fără trafic greu sau intens. Prin urmare nu se va creşte 

nivelul de decibeli generat de traficul rutier, iar impactul asupra speciilor de păsări va fi 

minim, avînd în vedere că marea majoritate a speciilor tratate sunt specii bine adaptate la 

condiţii urbane (vezi tabelul de mai jos). În plus, habitatele imediat învecinate cu terenul pe 

care se propune PUZ, nu sunt cu nimic deosebite faţă de restul pădurii ce manifestă de altfel 

un caracter relativ unifirm din acest punct de vedere. 

Nivelul de protecţie cerut pentru speciile de păsări studiate: 

Nr. 

crt. 

Specia Lista roşie Conv. Berna Directiva 

păsări 

Conv. Bonn 

1 bufniţă (Bubo bubo) x II I - 

2 cinteză (Certhia familiaris) 

3 ciocanitoare mare (Dendrocopos major) - II I - 

4 corb (Corvus corax) x III - - 

5 cuc (Cuculus canorus) 

6 gaiţă (Garrulus glandarius) - III II/2 - 

7 guguştiuc (Strptopelia decaoctoa) - III II/2 - 

8 mierlă (Turdus merula) - III II/2 - 

9 ochiuboului (Troglodytes troglodytes) - II I - 

10 piţigoi mare (Parus major) - II - - 

11 presură (Emberiza citrinella) - II - - 

12 pupăză (Upupa epops) x II - - 

13 şorecar comun (Buteo buteo) - - - 

14 sticlete (Carduelis carduelis) - II - - 

15 turturică (Streptopelia turtur) x III II/2 - 

16 uliul păsărilor (Accipiter nisus) - I - 



Încadrarea speciilor de păsări în categorii privind relaţia lor vis a vis de impactul antropic: 

Nr. 

crt. 

Specia 

Specie 

urbanizată 1 

Specie 

tolerantă 2 

Specie 

accidentală 3 

1 bufniţă (Bubo bubo) X 

2 cinteză (Certhia familiaris) X 

3 ciocanitoare mare (Dendrocopos major) X 

4 corb (Corvus corax) X 

5 cuc (Cuculus canorus) X 

6 gaiţă (Garrulus glandarius) X 

7 guguştiuc (Strptopelia decaoctoa) X 

8 mierlă (Turdus merula) X 

9 ochiuboului (Troglodytes troglodytes) X 

10 piţigoi mare (Parus major) X 

11 presură (Emberiza citrinella) X 

12 pupăză (Upupa epops) X 

13 şorecar comun (Buteo buteo) X 

14 sticlete (Carduelis carduelis) X 

15 turturică (Streptopelia turtur) X 

16 uliul păsărilor (Accipiter nisus) X 

TOTAL 8 5 3 

Notă 

1 specii care s-au adaptat la viaţa în perimetrul urban, cu populaţii de sine stătătoare 

2 - specii care apar regulat în interiorul oraşelor, fără populaţii mari dependente de spaţiul urban. Aceste 

specii utilizează zonele urbanizate numai în anumite perioade ale ciclului anual sau 

- specii care cuibăresc în anumite zone speciale ale spaţiului urban sau rural cu extinderi mari de 

habitate naturale sau semi-naturale. 

3 specii cu apariţii accidentale sau rare în oraşe. Aceste specii nu cuibăresc în oraşe şi rar petrec 

perioade mai lungi în zone urbane, prezenţa lor este accidentală, fără a putea fi observate regulat. 

Impactul asupra altor grupe sistematice prezente în Pădurea Dumbrava: 

Chiroptere - lilieci 

Cu toare că în perimetrul Pădurii Dumbrava au fost semnalate de către specialişti 

populaţii de lilieci ca făcând parte din 4 specii), nu s-a considerat necesară o evaluare a 

impactului asupra acestei grupe sistematice din următoarele considerente principale: 

• nici o specie din acest grup nu este specificat în Formularul standard al ariei 

protejate furnizat oficial de către Agenţia Regionalaă pentru Protecţia Mediului Sibiu 

şi deci nu este considerată ca fiind de interes conservativ în rezervaţia Naturală 

Pădurea Dumbrava 

• nu se preconizează efecte negative semnificative posibil să apară asupra acestui 

grup prin implementarea planului propus (ciocnirile sunt excluse fireşte din cauza 

ecolocaţiei lilieciilor, nu există zone de depresurizare precum în cazul centralelor 

eoliene, nu se utilizează substanţe chimice cu risc pentru aceste specii - ex. 

pesticide). În ceea ce priveşte o eventuală reducere a habitatul pentru lilieci, nu se 

poate discuta decât eventual de faptul că vor fi într-adevăr alungaţi din locurile de 

adăpostire eventual ocupate în ultima perioadă, respectiv halele abandonate ale 

fabricii Sitex însă acest lucru este inevitabil deoarece acestea nu vor rămâne în 

această stare şi nu în ultimul rând este normal, acestea nereprezentând habitate 

tipice pentru lilieci. 



Concluzii faţă de impactul asupra biodiversităţii: 

Dezvoltarea proiectului va avea un impact nesemnificativ asupra biodiversităţii în 

general şi asupra habitatelor şi speciilor din aria protejată Parcul Natural Dumbrava Sibiului 

în special. Impactul prevăzut este nesemnificativ din cauza că investiţia va fi executată pe un 

amplasament de tip industrial deja existent, în afara situ-lui, repectiv din cauză că activităţile 

de construcţie şi transport sunt reduse în timp şi amploare şi sunt localizate la o distanţă 

considerabilă de la zonele folosite de specii de păsări sau mamiferele mari. 

Intervenţiile antropice se vor desfăşura strict în afara sitului, fără ca impactul să se 

manifeste în sit. Nu există nici un impact de lungă durată, respectiv construcţia unui cartier în 

afara zonelor verzi nu va avea nici un impact asupra speciilor de păsări de exemplu. Mai 

mult, aceste specii (majoritatea fiind specii care direct beneficiează de prezenţa omului) se 

vor adapta la condiţiile schimbate şi vor ocupa nişele nou create. 

O serie de consideraţii pe marginea impactului şi măsurilor de luat au fost făcute pentru 

fiecare specie deja în cadrul capitolului III - Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi 

afectată semnificativ. 

Având în vedere activitatea depusă până la momentul actual, respectiv existenţa 

instalaţiilor industriale de pe amplasament, nu se preconizeaza nici un impact nou din punct 

de vedere calitativ cu schimbarea acestora. Din contră, aşa cum se observă din analiza 

comparativă de mai jos, în situaţia continuării activităţii industriale va exista un impact negativ 

mult mai mare din punct de vedere al intensităţii. 

Comparativ, impactul general posibil asupra vegetaţiei şi faunei în cazul alternativei 

zero (păstrarea industriei) este redat mai jos: 

alternativa 1 

(2 nivele de subsol) 

alternativa 2 

(1 nivel de subsol) 

alternativa 0 

(industrie) 

-33 -31 -72 

Cu alte cuvinte, în situaţia implementării PUZ (indiferent de alternativa propusă dintre 

cele 2), impactul general asupra biodiversităţii se va reduce cu peste 50% faţă de situaţia în 

care se va dezvolta în continuare industrie pe amplasament. 



V I . P O S I B I L E L E E F E C T E S E M N I F I C A T I V E A S U P R A M E D I U L U I , A S U P R A S Ă N Ă T Ă Ţ I I 

Î N C O N T E X T T R A N S F R O N T A L I E R Ă 

Întrucât municipiul Sibiu este situat în Regiunea 7 Centru - în chiar centrul ţării şi dat 

fiind caracterul planului / programului evaluat (PUZ cartier rezidenţial), în situaţia de faţă nu 

se pune problema unei poluări transfrontaliere sau a unor eventuale astfel de efecte asupra 

poluaţiei. 



V I I . M Ă S U R I L E P R O P U S E P E N T R U A P R E V E N I , R E D U C E Ş I C O M P E N S A C Â T D E 

C O M P L E T P O S I B I L O R I C E E F E C T A S U P R A M E D I U L U I A L I M P L E M E N T Ă R I I 

P L A N U L U I S A U P R O G R A M U L U I 

Evidenţierea acestor măsuri se va face în mod similar ca şi analiza impactului, 

structurat pe tipurile de activităţi / acţiuni propuse de plan. La fel se va indica şi impactul 

rezidual. 

Măsuri propuse de PUZ: 


- nu se prevăd, nefiind cazul în această fază de proiectare 


perioada de construire: - nu se prevăd, nefiind cazul în această fază de proiectare 

perioada de funcţionare: 

Studiul de impact asupra traficului indus de acest cartier, realizat de către o societate 

autorizată, oferă soluţii în ceea ce priveşte organizarea traficului zonal, ţinând cont de toate 

toate obiectivele existente şi actual propuse în zonă. Astfel, concluziile finale ale acestui 

studiu indică măsuri pentru fluidizarea traficului pe întreaga axă, cu contribuţii semnificative la 

reducerea impactului asupra aerului atmosferic şi implicit asupra vegetaţiei şi faunei. 

De asemenea, prin PUZ se prevăd măsuri de reducere a unui eventual impact datorat 

emisiilor în atmosferă din surse fixe, prin utilizarea gazului metan ca şi combustibil la 

centralele termice (mai puţin poluant faţă de alţi combustibili) şi prin utilizarea unor tehnologii 

moderne în domeniul echipării. În plus, prin optimizarea surselor de încălzire (câte o CT pe 

bloc), se reduce de asemenea eventualul impact asupra aerului. 






- reglementarea eliminării apelor uzate de pe amplasament (reabilitarea reţelelor de 

canalizare; colectarea pluvialului cu preepurare - separare produse petroliere, 

decantare) 

- reabilitarea lucrărilor de amenajare ale canalului Trinkbach şi modernizarea lor cu 

efecte benefice în reducerea riscului de inundaţii în aval 






� ventilatoarele utilizate la nivelul incintei vor avea o turaţie cât mai redusă (max. 

1450rot/min) 


� piesele in miscare ale agregatelor de producere apa racita vor fi prevazute constructiv 

cu suporti anti-vibratie; 

� agregatele de racire vor fi in constructie silentioasa astfel incat la o distanta de 10m, 

nivelul de zgomot sa nu depaseasca 65-75 dB(a); 

� centralele de tratare vor fi prevazute cu atenuatoare de zgomot - nivelul de zgomot sa 

nu depaseasca 55-60 dB(A) 

� alegerea ventilo-convectorilor se va face pentru viteza medie astfel incat nivelul de 

zgomot sa nu depaseasca 35-40 dB(A) 

� viteza aerului in canalele de aer nu va depasi: 8m/s in ghenele verticale; 5m/s in 

distributia principala a etajelor; 2,5m/s pe canalele de racord spre ventilo-convectori 

� viteza recomndata in grilele de refulare va fi maxim 1,5m/s 

� viteza recomndata in grilele de aspiratie va fi maxim 2,5m/s 

� viteza maxima a aerului in bateriile de incalzire aferente centralelor de climatizare va fi 

de 3,5m/s 

� viteza maxima a aerului in bateriile de racire aferente centralelor de climatizare va fi 

de 2,5m/s 

� pierderea de presiune recomandata pentru dimensionarea canalelor de aer va fi 

1,0Pa/m 




termic va fi maxim 150Pa/m 


frigorific va fi maxim 250Pa/m 

Pentru prevenirea şi reducerea pe cât posibil a propagării zgomotului din interiorul 

cartierului spre pădure, gardul de incintă a fost proiectat şi pentru această funcţie, cu panouri 

fonoabsorbante, fiind similar constructiv cu cele de protecţie prevăzute în cazul autostrăzilor 

de viteză. Detaliul constructiv al acestui gard este redat de proiectant pe planşa A. Detaliu 

împrejmuire, ataşată prezentului studiu. Înălţimea prevăzută pentru acest gard este de 4m. 


- înălţimea de 4m pentru gardul de incintă (deşi impactul estimat este unul total 

nesemnificativ) 









• Incendii 

- s-a prevăzut o rezervă intangibilă de apă mai mult decât suficientă 

- s-a prevăzut reţea de hidranţi 

- s-a prevăzut realizarea planului de avertizare şi intervenţie 

- s-a prevăzut o zonă verde perimetrală în toată incinta, nemobilată cu construcţii, ca o 

barieră de propagare a unui eventual incendiu izbucnit la nivelul blocurilor / caselor 

- se prevede administrarea unitară a cartierului de către o societate privată 


- limitarea regimului de înălţime proiectat faţă de cel permis de derogarea de la PUG, 

conform studiului topografic realizat pentru determinarea punctului pe verticală de 

vizibilitate din muzeul satului 


- gardul de incintă este proiectat şi cu funcţie de împiedicare a circulaţiei animalelor, 

fiind prevăzut şi cu un sistem de „păstor electric” în partea superioară (eficient în 

cazul pisicilor) (vezi detaliu constructiv planşă proiectant A. Detaliu împrejmuire) 

Biodiversitate. Arie protejată 

I. Pierdere de habitate: - nu este cazul, neconsemnându-se pierderi de habitate 


Poluare fizică: 

• poluarea fonică 

- măsuri specificate mai sus la poluarea generală prin zgomot 

• poluarea luminoasă 

- nu este cazul (cu toate acestea gardul de incintă s-a prevăzut 4m înălţime) 

• efectul de umbrire asupra vegetaţiei (pădurii din imediata vecinătate) 

- nu este cazul 

• posibila fragmentare a unor habitate 


Poluare chimică: 

• poluarea indusă pe cale atmosferică 

- măsuri specificate mai sus la poluarea generală datorată emisiilor în aer 

• poluarea cauzată de către unele substanţe petroliere posibil provenite din 

accidente sau incidente rutiere sau de altă natură 

- măsuri specificate mai sus la poluarea generală asupra apelor 

• poluarea prin deşeuri 

- măsuri specificate mai sus la poluarea generală datorată deşeurilor 

Efectul indirect asupra ecosistemelor: - efectul de margine 

- totalitatea măsurilor specificate mai sus la poluarea generală 



Măsuri propuse prin prezentul raport de mediu: 

În scopul reducerii acestui impact rezidula rezultat prim implementarea PUZ în forma 

propusă spre evaluare, recomandăm măsuri suplimentare în scopul prevenirii / reducerii lui la 

un minim posibil de atins dată fiind sensibilitatea zonei prin învecinarea cu aria protejată. 


- interzicerea cu desăvârşire de plantare pe zonele verzi a unor specii alohtone cu 

caracter invaziv (cu respectarea regulamentului ariei protejate - art. 15 alin (3)) 

- realizarea şi pozarea tuturor reţelelor de canalizare a apelor uzate conform 

specificaţiilor proiectantului (conforme cu legislaţia în vigoare), astfel încât să fie 

evitate neetanşeităţi care să producă poluarea solului şi a subsolului prin exfiltrarea 

unor ape uzate încărcate cu predilecţie organic (ape fecaloid-menajere) 

- refacerea stratului vegetal şi plantarea acestuia după fiecare construcţie realizată 

pentru împiedicarea apariţiei fenomenelor de eroziune 

- urmărirea strictă a respectării condiţiilor de urbanism impuse celor care vor construi 

imobilele 

- urmărirea fiecărui obiectiv în parte în scopul asigirării la proiectare şi realizare a POTului 

aprobat 

- respectarea regulamentului ariei protejate (în special art. 10 alin (2)) 


perioada de construire: 

- prioritizarea construirii gardului de incintă pentru a se constitui într-o barieră faţă de 

emisiile de praf înspre pădure cu ocazia desfăşurării lucrărilor de şantier ulterioare 

- limitarea emisiilor provenite din gazele de eşapament prin evitarea folosirii unor utilaje 

depăşite moral sau fizic; se vor utiliza utilaje corespunzătoare din punct de vedere 

tehnic faţă de normele actuale 

- evitarea manevrării unor mari cantităţi de pământ sau agregate de balstieră / carieră în 

perioadele cu vânt 


- monitorizarea emisiilor de la centralele termice şi efectuarea verificărilor conform 

legislaţei specifice în scopul evitării creşterii concentraţiilor unor poluanţi emişi în caz 

de defecţiuni sau disfuncţionalităţi 



- monitorizarea permanentă a nivelului freaticului pentru a se depista în timp util orice 

eventuală modificare a regimului, indiferent de situaţia iniţială estimată prin studiul 

geotehnic şi chiar prin prezentul raport dată fiind importanţa mare a acestui fenomen 


- apele evacuate de pe întreg amplasamentul vor trebui să se încadreze în prescripţiile 

NTPA 002/2005 pentru cele colectate prin reţeaua de canalizare municipală şi NTPA 

001/2005 pentru apele pluviale eliminate în Trinkbach 



- interzicerea oricăror deversări necontrolate de ape uzate pe teritoriul 

amplasamentului 

- amenajarea propusă a canalului Trinkbach se va realiza strict în scop peisagistic, 

nefiind prelevate debite de apă în nici un scop 



- prioritizarea construirii gardului de incintă pentru a se constitui într-o barieră fonică faţă 

zgomotele generate cu ocazia desfăşurării lucrărilor de şantier ulterioare 

- evitarea folosirii unor utilaje depăşite moral sau fizic; evitarea lucrului în suprasarcină 

cu ridicarea nivelului de zgomot generat 

- informarea rezidenţilor asupra conţinutului regulamentului ariei protejate (în special art. 

17) şi asupra obligativităţii de respectare a acestuia 



- interzicerea cu desăvârşire a depozitărilor chiar şi temporare a deşeurilor rezultate din 

excavare sau din alte lucrări de construire în afara perimetrului Sitex 


- asigurarea pe cât posibil a unor facilităţi de debarasare a eventualelor deşeuri de 

materiale de construcţie provenite de la locuitorii cartierului cu ocazia amenajării / 

renovării locuinţelor (container special destinat - cel puţin 1 pentru tot cartierul) 


16 şi 20) şi asupra obligativităţii de respectare a acestuia 

• Incendii 

- asigurarea unui protocol de colaborare în special cu Direcţia Silvică Sibiu în scopul 

unei cât mai mari operativităţi în situaţia apariţei unor eventuale incendii cu posibilitate 

de extindere în pădure 

- asigurarea bunei funcţionalităţi a întregului sistem prevăzut pentru prevenirea şi 

stingerea incendiilor (rezervă de apă, hidranţi, dotări, proceduri, responsabili etc.) dată 

fiind importanţa extremă a acestui risc de extindere a unui incediu asupra pădurii (cu 

pagube mai mult decât semnificative) 


16) şi asupra obligativităţii de respectare a acestuia 

- evitarea pe cât posibil a utilizării speciilor lemnoase la amenajarea zonei verzi 

perimetrale prevăzute ca barieră antiincendiu 



9, 16) şi asupra obligativităţii de respectare a acestuia 





- prioritizarea realizării gardului de incintă (chiar prima etapă pe cât posibil) pentru a se 

constitui într-o barieră pentru mai multe tipuri de influenţe negative asupra ariei 

protejate (praf, zgomot, acces etc.) 

- evitarea afectării de către infrastructura temporară creată în perioada de construcţie, a 

habitatelor naturale şi semi-naturale din incinta rezervaţiei Parcul Natural Dumbrava 

Sibiului 

- gropile de împrumut nu se vor face în incinta ariei protejate, respectiv suprafaţa 

acestuia nu se va folosi pentru depunere sau depozitare temporară sau definitivă de 

moloz sau materiale de construcţie - cu respectarea regulamentului ariei protejate (art. 

10 alin(2), art. 16 alin (3) şi art. 20) 

- interzicerea cu desăvârşire a distrugerii vegetaţiei de arbori şi arbuşti din vecinătatea 

zonelor construibile (în speţă din afara perimetrului Sitex) 

- pentru a reduce impactul posibil al unor schimări de vegetaţie în viitor, sugerăm o 

monitorizare şi controlare a zonei amplasamentului pentru a evalua probabilitatea 

stabilirii unor populaţii de specii adventive (exotice) 

- construcţiile de organizare de şantier şi de şantier propriu-zis nu vor fi sub nici o formă 

realizate pe suprafaţa ariei protejate; pe cât posibil se vor realiza la o distanţă de 

minim 100m de limita acesteia 

- pentru reducerea la minim a impactului temporar cauzat de zgomotul generat cu 

prilejul executării lucrărilor de construcţie, se va utiliza pe cât posibil o gamă de utilaje 

cu caracteristici cât mai bune în ceea ce priveşte emisia de zgomot 

- aceeaşi recomandare se face şi în scopul limitării emisiilor provenite de la eşapament, 

evitându-se folosirea unor utilaje depăşite moral sau fizic - se vor utiliza utilaje 

corespunzătoare din punct de vedere tehnic faţă de normele actuale 

- zonele pe care se va interveni se vor delimita corespunzător şi se va respecta 

proiectul de realizare avizat de către instituţiile abilitate 

- pe perioada de desfăşurare a lucrărilor de execuţie se recomandă asigurarea unui 

permanent flux informaţional între beneficiar, proiectant, constructor, compartimentul 

de Protecţie a Biodiversităţii din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Sibiu şi 

custodele ariei protejate - Direcţia Silvică Sibiu). 

- în scopul asigurării unei permanente monitorizări a lucrărilor în scopul depistării în 

timp util a unor efecte negative dificil sau imposibil de estimat pe perioada evaluării 

iniţiale, este recomandabil ca beneficiarul să apeleze la serviciile unui biolog 

specializat cu răspunderi distincte în acest sens (cel mai potrivt - o colaborare cu 

instituţiile de învăţământ superior de profil din Sibiu care deja au preocupări şi 

colaborări cu custodele legate de pădurea Dumbrava Sibiului) 

- se vor respecta toate recomandările şi măsurile de monitorizare care se vor specifica 

în raportul de mediu asupra PUZ-ului propus, astfel încât să se păstreze în limite 

legale din punct de vedere al protecţiei mediului întreaga desfăşurare a lucrărilor 

- pe perioada desfăşurării lucrărilor de construire se va interzice cu desăvârşire 

accesul (tranzit, garare) utilajelor folosite pe teritoriul rezervaţiei 




- se va verifica periodic integritatea gardului de incintă în scopul de a limita accesul 

câinilor şi pisicilor înspre pădure 

- nu se vor construi intrări directe din perimetrul PUZ-ului către aria protejată pentru a 

reduce accesul animalelor de companie în aria protejată 

- se recomandă ca amplasarea geamurilor cu suprafeţe mari (>2mp) să fie efectuată pe 

cât posibil pe pereţi ai clădirilor care nu dau direct spre aria protejată pe direcţia 

generală vest 

- ideal este ca toate geamurile cu suprafeţe mari (>2mp) să fie dotate cu abţibilduri anticoliziune 

(forme de păsări răpitoare) 

- recomandăm ca în cadrul contractelor de vânzare-cumpărare sau închiriere a 

locuinţelor să fie integrate pasaje din regulamentul interior de funcţionare care 

obligatoriu va stipula acele acte legislative cu referire la interdicţiile impuse în situaţia 

unei arii naturale protejate (propriu-zis este o măsură de informare asupra obligaţiilor 

legale a tuturor cetăţenilor incluzând fireşte şi locatarii cartierului propus) - cu accent 

pe regulamentul ariei protejate învecinate 

- se recomandă păstrarea unui permanent flux informaţional între administratorul 

cartierului şi Garda de Mediu dar şi custodele ariei protejate (Direcţia Silvică Sibiu) în 

scopul corectării rapide (cu mijloacele legale avute la dispoziţie) a tuturor 

disfuncţionalităţilor comportamentale eventuale ale viitorilor locatari din cartier 



Rezultatul final al evaluării impactului asupra mediului şi cu precădere asupra 

rezervaţiei Parcul Natural Dumbrava Sibiului 

Plecând de la matricea parţială de evaluare a impactului (ce în care au fost introduse 

efectele măsurilor de prevenire / reducere deja incluse în PUZ), deci de la valoarea impact 

rezidual brut (IRB = impactul rămas după implementarea măsurilor prevăzute prin PUZ), vom 

estima impactul rezidual final prin includerea evaluării efectelor produse de măsurile 

suplimentare propuse prin prezentul raport la capitolul VIIl. 

Se completează astfel matricea finală de evaluare, redată alăturat. 

De asemenea, se face o sinteză comparativă a valorilor obţinute pentru impactul 

rezidual brut şi pentru cel final cu comparare faţă de alternativa zero, de neimplementare a 

PUZ, respectiv de păstrare şi dezvoltare a industriei. 

FACTOR DE MEDIU SAU 

DE ALT INTERES 

PROTECTIV 

A0 

[1] 

IPB 

[2] 

ESTIMARE IMPACT / CORECŢIE PRIN MĂSURI 

măsuri PUZ 

[3] 

IRB 

[4]=[2]+[3] 

măsuri raport 

mediu 

[5] 

IRF 

[6]=[4]+[5] 

A1 A2 A1 A2 A1 A2 A1 A2 A1 A2 

sol / subsol -16 -10 -10 +5 +5 -5 -5 +4 +4 -1 -1 

ape de suprafaţă -16 -10 -10 +6 +6 -4 -4 +2 +2 -2 -2 

ape subterane -6 -3 -1 +1 +1 -2 0 - - -2 0 

aer atmosferic -26 -22 -22 +10 +10 -12 -12 +4 +4 -8 -8 

vegetaţie -19 -18 -17 +7 +7 -11 -10 +5 +5 -6 -5 

faună -53 -23 -23 -1 -1 -24 -24 +4 +4 -20 -20 

patrimoniu cultural -3 -3 -3 +2 +2 -1 -1 - - -1 -1 

peisaj / vizibilitate -13 -17 -17 +13 +13 -4 -4 - - -4 -4 

TOTAL -152 -106 -103 +43 +43 -63 -60 19 19 -44 -41 

Legendă: 

A1 - alternativa 1 (2 nivele subsol) 

A2 - alternativa 2 (1 nivel subsol) 

A3 - alternativa 0 (păstrare industrie) 

IPB → impact primar brut (ipotetic, cauzat de realizarea obiectivului fără prevederea prin PUZ a 

nici unei măsuri de reducere a impactului) 

IRB → impact rezidual brut (impactul rămas după implementarea măsurilor prevăzute prin PUZ) 

IRF → impact rezidual final (rămas după aplicarea măsurilor prevăzute şi prin PUZ şi prin 

raportul de mediu; nu se mai poate preveni/reduce şi trebuie eventual compensat sau 

contracarat prin coerciţie) 



Comparaţie între alternativa zero şi implementarea PUZ 

cu evidenţierea eficienţei măsurilor prevăzute: 

FACTOR DE MEDIU SAU DE ALT 

INTERES PROTECTIV 

A0 

IPB 

A1 A2 

IRB 

A1 A2 

IRF 

A1 A2 

sol / subsol -16 -10 -10 -5 -5 -1 -1 

ape de suprafaţă -16 -10 -10 -4 -4 -2 -2 

ape subterane -6 -3 -1 -2 0 -2 0 

aer atmosferic -26 -22 -22 -12 -12 -8 -8 

vegetaţie -19 -18 -17 -11 -10 -6 -5 

faună -53 -23 -23 -24 -24 -20 -20 

patrimoniu cultural -3 -3 -3 -1 -1 -1 -1 

peisaj / vizibilitate -13 -17 -17 -4 -4 -4 -4 

TOTAL -152 -106 -103 -63 -60 -44 -41 

implementare PUZ fără nici un fel de măsură de prevenire/reducere impact: 



Alternativa zero 

(industrie) 

PUZ fără nici o măsură 

de prevenire / reducere 

impact 

Câştig / pierdere pentru 

mediu (arie protejată) 

A1 A2 A1 A2 

sol / subsol -16 -10 -10 38% 38% 

ape de suprafaţă -16 -10 -10 38% 38% 

ape subterane -6 -3 -1 83% 83% 

aer atmosferic -26 -22 -22 15% 15% 

vegetaţie -19 -18 -17 5% 11% 

faună -53 -23 -23 57% 57% 

patrimoniu cultural -3 -3 -3 0% 0% 

peisaj / vizibilitate -13 -17 -17 -31% -31% 

TOTAL -152 -106 -103 30% 32% 

Câştig / pierdere pentru mediu (arie protejată) 

Faţă de menţinerea şi dezvoltarea industriei în continuare (alternativa zero), şansele de 

a se reduce impactul asupra mediului în general şi în special asupra rezervaţiei învecinate 

cresc cu 30%. Apreciem însă că această imagine este deformată din cauza scăderii riscurilor 

de poluare cu substanţe chimice (toxice, periculoase) în cazul cartierului faţă de industrie. Cu 

toate că s-ar îmbunătăţi mult situaţia în cee ace priveşte calitatea apelor de suprafaţă şi 

subterane, a solului şi a aerului, sub nici o formă nu se poate lua în considerare realizarea 

unui asemenea obiectiv fără supunerea la nişte reguli precise şi cu luarea unor măsuri de 

prevenire şi reducere a riscurlor de impact prescrise de un plan de urbanism. Reiterăm faptul 

că acest impact brut, fără nici un fel de măsură, se constituie doar într-un mijloc tehnic în 

cadrul metodei de evaluare în scopul identificării eficienţei măsurilor. Exclus a fi considerată 

în practică o asemenea variantă aberantă, fără nici un fel de regulă sau măsură, cu atât mai 

mult cu cât terenul se învecinează direct cu o rezervaţie. 



implementare PUZ cu măsurile deja prevăzute de acesta: 




(industrie) 

PUZ cu măsurile deja 

prevăzute de acesta 

A1 A2 

Eficienţă măsuri 

A1 A2 

sol / subsol -16 -5 -5 69% 69% 


ape subterane -6 -2 0 67% 67% 


vegetaţie -19 -11 -10 42% 47% 

faună -53 -24 -24 55% 55% 


peisaj / vizibilitate -13 -4 -4 69% 69% 

TOTAL -152 -63 -60 59% 61% 



a se reduce impactul asupra mediului în general şi în special asupra rezervaţiei învecinate în 

cazul implementării PUZ în forma originală (fără măsuri suplimentare de mediu) cresc cu 

cca. 60%. Apreciem că această imagine corespunde realităţii, PUZ având deja incluse multe 

măsuri de prevenire / reducere a impactului negativ de calitate în urma parcurgerii procedurii 

de evaluare de mediu. Cu toate acestea, recomandăm includerea în următoarele faze de 

proiectare consideraţiile suplimentare din raportul de mediu care se referă în marea 

majoritate la perioada de construire care fireşte nu este detaliată în faza PUZ. 

implementare PUZ cu măsurile deja prevăzute de acesta şi cu măsurile suplimentare 

prevăzute în evaluarea de mediu: 

FACTOR DE MEDIU SAU DE 

ALT INTERES PROTECTIV 


(industrie) 

PUZ cu măsurile deja prevăzute 

de acesta + măsuri prevăzute de 

raportul de mediu 


A1 A2 A1 A2 

sol / subsol -16 -1 -1 94% 94% 


ape subterane -6 -2 0 67% 100% 


vegetaţie -19 -6 -5 68% 74% 

faună -53 -20 -20 62% 62% 



TOTAL -152 -44 -41 71% 73% 



a se reduce impactul asupra mediului în general şi în special asupra rezervaţiei învecinate 

cresc cu peste 70%. Apreciem însă că prin prevederea acestor măsuri suplimentare în 

special în faza de construire a obiectivului, prin reducerea unor riscuri de impact asupra ariei 

protejate în special, să nu apară efecte negative semnificative pe perioada desfăşurării 

lucrărilor de realizare, iar cele care nu pot fi evitate cu desăvârşire să poată fi suportate de 

aria protejată fără efecte ireversibile sau pe perioadă îndelungată. 



În ceea ce privesc măsurile suplimentare indicate pentru funcţionarea cartierului, 

propriu-zis ele se referă în multe cazuri la realizarea efectivă a construcţiilor (amplasare şi 

dimensiuni suprafeţe vitrate, mod de amenajare spaţii verzi etc.), elemente care nu sunt 

cprinse în faza actuală de proiectare (PUZ). Cu respectarea acestor măsuri suplimentare şi 

cu o bună informare a locatarilor, considerăm că există reale premise ca obiectivul să îşi 

desfăşoare activitatea în viitor fără disfuncţionalităţi semnificative din punct de vedere al 

mediului şi mai ales al rezervaţiei învecinate. 

Eficienţă includere evaluare de mediu în PUZ: 



FĂRĂ INCLUDEREA MĂSURILOR 

DIN RAPORTUL DE MEDIU 

IMPLEMENTARE PUZ 

CU INCLUDEREA MĂSURILOR 


EFICIENŢĂ INCLUDERE 

EVALUARE DE MEDIU 

ÎN PUZ 

A1 A2 A1 A2 A1 A2 

sol / subsol -5 -5 -1 -1 80% 80% 

ape de suprafaţă -4 -4 -2 -2 50% 50% 

ape subterane -2 0 -2 0 - - 

aer atmosferic -12 -12 -8 -8 33% 33% 

vegetaţie -11 -10 -6 -5 45% 50% 

faună -24 -24 -20 -20 17% 17% 

patrimoniu cultural -1 -1 -1 -1 0% 0% 

peisaj / vizibilitate -4 -4 -4 -4 0% 0% 

TOTAL -63 -60 -44 -41 30% 32% 

Şansele de a scădea impactul negativ faţă de utilizarea doar a măsurilor actual 

prevăzute de PUZ ar creşte cu peste 30%. 

Se cuvine însă să facem o precizare: 

Nu se poate reproşa aceasta diferenţă de eficienţă a unor măsuri planului propus în 

forma actuală deoarece, repetăm, se află doar la faza PUZ, fază de proiectare în care nu se 

includ măsuri de detaliu vis a vis de realizare a cartierului şi cu atât mai puţin de funcţionare. 

De aceste recomandări (măsuri suplimenatre) va trebui să se ţină seama în mod special în 

fazele de proiectare de detaliu şi ulterior în administrarea cartierului. 

Reiterăm faptul că un asemenea nivel de evaluare a aspectelor de mediu nu este sub 

nici o formă asociată fazei PUZ ci ulterior, fazelor de detaliu de execuţie. 

Dat fiind că s-a mers totuşi cu această profunzime în evaluare la solicitarea expresă a 

autorităţii competente de protecţia mediului, ne exprimăm cel puţin speranţa că la faza de 

detaliu nu vor interveni modificări majore faţă de intenţia actuală de dezvoltare a zonei 

exprimată de titular. 

În opinia noastră, chiar dacă va rămâne valabilă această propunere de mobilare a 

amplasamentului, este necesar ca la solictarea autorizaţiei de construcţie, autoritatea de 

mediu să reexamineze cazul pentru a decide dacă în funcţie de eventualele modificări 

intervenite în conceptul de dezvoltare (perfect legale de altfel în limita respectării prescripţiilor 

PUZ) nu este cazul reluării evaluării sau cel puţin a unor elemente din aceasta care depind 

de proiectarea în detaliu. 



Impact estimat alternativa zero: -152 

Impact estimat PUZ cuprinzând ambele seturi de măsuri: A1=-44; A2=-41 

160 

140 

120 

100 

80 

60 

40 

20 

0 

152 

impact estimat alternativa 0 impact rezidual estimat PUZ 

alternativa 1 cu toate masurile 

Posibilităţi de compensare 

Rezervaţia Parcul Natural Dumbrava Sibiului, nefiind inclusă în reţeaua Natura 2000 nu 

se supune legislaţiei privitoare la compensare din acest punct de vedere. 

Aceasta nu înseamnă că nu se pot găsi căi de a atinge acest deziderat în scopul 

balansării impactului rezidual final ce nu se mai poate reduce prin măsuri la implementarea 

planului. 

Cea mai bună recomandare pe care o putem face în acest sens este ca titularul planului 

să păstreze o strânsă relaţie cu custodele ariei astfel încât să poată contribui la desfăşurarea 

variatelor acţiuni din planul de management sau a altora în funcţie de necesităţile ariei şi de 

priorităţile de management stabilite de custode. 

44 


41 

impact rezidual estimat PUZ 

alternativa 2 cu toate masurile


Matricea finală de evaluare: 

IRF - impact rezidual final (rămas după aplicarea măsurilor prevăzute şi prin PUZ şi prin raportul de mediu; nu se mai poate 

preveni/reduce şi trebuie eventual compensat sau contracarat prin coerciţie) 












sol / subsol -1 -1 -3 -1 -1 -3 0 0 0 

ape de suprafaţă 0 0 -7 

ape subterane 0 0 -3 -2 0 0 


vegetaţie -1 -1 -2 0 0 -2 -1 -1 -4 0 0 0 -1 0 0 


faună 

mică +1 +1 0 0 -1 

-1 

0 

-1 

0 

-1 

-1 

0 

-1 

0 

-1 

-5 

-3 

-4 -4 -8 


peisaj / vizibilitate +3 +3 0 0 -3 


vegetaţiei 

Legendă: 














DOMESTICE 


sol / subsol 0 0 -9 +1 +1 -1 0 0 0 

ape de suprafaţă -2 -2 -7 0 0 -2 



vegetaţie 0 0 0 -3 -3 -11 -1 0 0 


faună 

mică 

0 0 0 0 

+1 

0 

+1 

-3 

-3 

-1 

-1 

-1 

-1 

-3 

-4 

0 0 0 -4 

-8 

-4 

-8 

-11 

-10 




vegetaţiei 

Legendă: 





Interpretarea rezultatelor a fost realizată in extenso în paginile imdeiat de mai sus. 



V I I I . E X P U N E R E A M O T I V E L O R C A R E A U D U S L A S E L E C T A R E A V A R I A N T E L O R 

A L E S E Ş I O D E S C R I E R E A S U P R A M O D U L U I Î N C A R E S - A E F E C T U A T 

E V A L U A R E A , I N C L U S I V O R I C E D I F I C U L T Ă Ţ I Î N T Â M P I N A T E Î N P R E L U C R A R E A 

I N F O R M A Ţ I I L O R C E R U T E 

Per ansamblu au fost luate în considerare mai multe variante în ceea ce priveşte 

atingerea obiectivelor proiectului propus, variante de realizare care însumate se pot formula 

sub aspectul a trei alternative generale din care la nivel de proiectare au fost prelucrate două. 

Aspectele cele mai importante în care au fost considerate mai multe variante de 

realizare s-au referit la 

• modul de ocupare a suprafeţelor (POT, CUT, regim de înălţime, aliniamente 

etc.) 

• accesul în perimetrul luat în studiu 

• modul de asigurare a echipării edilitare (alimentare cu apă, canalizare, 

alimentare cu energie electrică şi termică etc.) 

• funcţiuni ce se doreau pentru zona rezidenţială propusă (spaţii comerciale, de 

peterecere a timpului liber, spaţii de educaţie etc.) 

Legat de variantele de atingere a fiecărui dintre aceste obiective stabilite prin PUZ, 

acestea au fost deja discutate în cadrul grupului de lucru, stabilindu-se împreună cu 

autorităţile competente cele mai potrivite soluţii de echipare edilitare, acces etc, mărturie 

stând nu doar procesele verbale de la aceste şedinţe ci şi avizele (la faza PUZ) obţinute. 

Asigurarea echipării tehnico - edilitare 

S-a optat pentru o proiectare modulară a acestor reţele astfel încât fiecare din zonele 

propuse de dezvoltare în interiorul cartierului să beneficieze de autonomie putând fi astfel 

dezvoltate separat, în ordinea dorită. 

Variantele mai importante luate în discuţie la nivelul grupului de lucru au fost: 

Alimentare cu apă 

• păstrarea alimentării cu apă existentă cu decolmatarea conductei de 

aducţiune 

• realizarea unui front de captare special destinat în lunca Sevişului 

• realizarea unui racord la reţeaua municipală la nivelul staţiei de tratare dintre 

Sibiu şi Poplaca 

S-a optat pentru prima variantă de decolmatare a racordului existent din două 

considerente: 

- cele mai mici costuri 

- evitarea unor probleme majore în ceea ce priveşte tranzitarea ariei protejate cu o nouă 

conductă de aducţiune 

Evacuarea apelor uzate menajere 

• păstrarea soluţiei actuale de racord la reţeaua municipală 

• realizarea unei staţii de epurare şi evacuarea apelor uzate fecaloid-menajere 

în pr. Trinkbach 



Evident, s-a optat pentru prima variantă din cauza costurilor pe de o parte şi pe de altă 

parte din cauza dorinţei de a nu pune o presiune mai ridicată pe apele de suprafaţă ale 

pârâului Trinkbach în condiţiile în care acesta va colecta şi apele uzate de la nivelul 

ştrandului propus de Primăria Sibiu în amonte. 

Accesul în perimetrul luat în studiu 

Au fost considerate două variante pentru realizarea racordului la str. Pădurea 

Dumbrava a zonei rezidenţiale propuse: 

• giraţie pe str. Pădurea Dumbrava cu lărgirea şoselei la 4 benzi pe un sector 

atât în direcţia spre Sibiu, cât şi spre Răşinari 

• păstrarea racordului existent şi executarea unei giraţii în interiorul perimetrului 

studiat pentru reglarea fluxului de autoturisme 

În urma discuţiilor din grupul de lucru şi în baza unui studiu de trafic realizat, s-a optat 

pentru cea de a doua variantă, fără giraţie la exterior şi fără lărgirea străzii Pădurea 

Dumbrava. 

Ca şi argument important în această decizie a fost statutul Pădurii Dumbrava de arie 

protejată, evitându-se astfel orice fel de înlăturare a vegetaţiei existente în afara perimetrului 

zonei rezidenţiale propuse. 

Regimul de înălţime 

În ceea ce priveşte regimul maxim de înălţime, iniţial au fost considerate 3 variante: 

• P+20: variantă pentru care s-a primit iniţial şi avizul consultativ al comisiei de 

urbanism deoarece este maximul prevăzut de regulamentul PUG SIbiu în 

această zonă 

• P+17 + 2 nivele de subsol 

• P+17 + 1 nivel de subsol 

În urma realizării unui studiu topografic pentru a se studia în ce mod acest nivel de 

înălţime ar agresa sau nu peisajul din perspectiva Muzeului „Astra” amplasat în aval, a fost 

stabilit regimul de înălţime maxim de P+17, P+20 fiind deja vizibil din muzeu. 

Propriu-zis, regimul de înălţime maxim de P+17 a rezultat în urma unei analize a 

topografiei locului, dezideratul urmărit fiind de a nu se observa aceste imobile de la nivelul 

Muzeului „Astra”, pentru a nu intra într-un conflict peisagistic. Astfel, folosindu-se pe de o 

parte declivitatea terenului, o cornişă naturală şi chiar etajarea vegetaţiei lemnoase, 

coroborată cu distanţa şi unghiurile de vizibilitate, proiectantul susţine soluţia actuală ca fiind 

în măsură să respecte această condiţie autoimpusă. Cele mai înalte corpuri de clădire (P+17) 

sunt propuse pe latura dinspre strada Pădurea Dumbrava fiind puse în valoare de o 

inflexiune a acestei din zonă. 

Cât priveşte numărul nivelelor de subsol, acestea teoretic nu fac obiectul PUZ ci doar al 

propunerii de mobilare urbanistică a zonei propusă spre reglementare. 

Titularul are în vedere cele două variante, cu 2 nivele sau 1 nivel de subsol, decizia 

finală urmând a fi luată după prezentarea mai multor detalii de proiectare şi în urma realizării 

unei testări de piaţă pentru configurarea finală a numărului şi tipului de apartamente, dotări 

aferente etc. În întreaga evaluare, au fost deseori prescurtate cu A1 (2 nivele subsol) şi 

respectiv A2 (1 nivel subsol). 



Modul de asigurare a administrării zonei rezidenţiale 

Au fost avute în vedere 2 variante importante: 

• organizarea acestei activităţi sub egida unei societăţi cu responsabilităţi clare 

şi pârghii de impunere a acestora în faţa rezidenţilor 

• mod de administrare individual pentru fiecare proprietar de apartament sau 

spaţiu din incintă 

S-a optat pentru cea dintâi variantă care spre diferenţă de prima permite: 

• un mod de organizare mai eficient al utilităţilor şi spaţiilor comune 

• un control mai exigent al unor aspecte legate de gestiunea deşeurilor, 

respectarea unei conduite civilizate a rezidenţilor (prin pârghii constrictive 

prevăzute în contractele de vânzare sau închiriere) 

• o protecţie mai bună a integrităţii Pădurii Dumbrava prin implementarea unor 

măsuri de prevenire şi de coerciţie unde este posibil şi legal (regulamente de 

funcţionare internă, contracte de utilităţi etc.) 

Aşadar, exceptând alternativa „zero” ce va fi trată ulterior în text, redăm mai jos sintetic 

cele 3 alternative luate în considerare în acest plan, fiecare înglobând variantele de atingere 

a obiectivelor propus precum au fost descrise mai sus: 

OBIECTIVE IMPORTANTE ALTERNATIVA POSIBILA 

(INIŢIALĂ - NEEVALUATĂ) 

ALTERNATIVA 1 

(2 nivele subsol) 

ALTERNATIVA 2 

(1 nivel subsol) 

echipare tehnico - edilitară păstrarea racordurilor actuale cu readucerea lor la parametrii iniţiali proiectaţi 

acces în perimetru păstrare racord actula la str. Pădurea Dumbrava, fără giraţie exterioară şi lărgirea străzii 

regim maxim de înălţime P+20 + 2 nivele subsol P+17 + 2 nivele subsol P+17 + 1 nivele subsol 

administrare zonă rezidenţială societate cu responsabilităţi clare şi pârghii de coreciţie în limitele legale 

Alternativa propusă la nivel de PUZ este alternativa 2, respectiv cu regim maxim de 

înălţime P+17 şi 1 nivel de subsol. 

Motivele cele mai importante pentru care s-a ales această alternativă au fost: 

• asigurarea neagresării peisajului la nivelul Muzeului „Astra” (faţă de alternativa 

iniţială neintrată în evaluarea de mediu - cu regim P+20) 

• renunţarea la cel de-al doilea nivel de subsol scade semnificativ riscul de a 

influenţa nivelul hidrostatic al freaticului din vecinătate 

Menţionăm însă următorul aspect: 

În baza datelor existente, s-a considerat în evaluare un risc mult mai scăzut de 

influenţare a nivelului hidrostatic al freaticului în alternativa cu 1 subsol decât în cea cu 2, 

însă recomandarea se îndreaptă spre o mai mare atenţie din partea autorităţii de mediu în 

etapa de solicitare a autorizaţiei de construcţie când sunt elaborate toate detaliile de 

proiectare şi se pot cere în baza actualei legislaţii evaluări specifice suplimentare. 



În cele ce urmează aducem detalii suplimentare asupra alternativei „zero”, în care 

planul propus nu va fi implementat. 

În realitate, „alternativa zero” va însemna că zona discutată nu va ieşi din utilizarea 

industrială (prin nepromovarea conversiei funcţionale) însă este cert că nu va rămâne un sit 

abandonat ci va servi în continuare, firesc de altfel, interesele proprietarului - economice sau 

de altă natură. 

Din discuţiile purtate cu acesta, suntem în măsură să reafirmăm că în cazul 

neimplementării PUZ-ului propus, situl industrial va fi modernizat în scopul găzduirii în 

continuare a producţiei de mochetă. 

Activitatea de producţie ce s-a desfăşurat în cadrul SC Sitex Dumbrava SA era una 

specifică industriei textile, axată pe fabricarea de covoare, pături şi mochetă. În situaţia 

utilizării complete a capacităţilor de producţie, în cadrul societăţii lucrau un număr de cca. 

2800 angajaţi în trei schimburi, capacitatea de producţie fiind de 7.750.000mp/an ţesături şi 

3.000t/an fire. 

Dintre etapele tehnologice care au ridicat mari probleme pe linie de mediu şi care vor 

ridica şi pe viitor în situaţia în care se va decide continuarea activităţii subliniem: 

• spălarea şi clătirea lânii (spălarea se făcea cu săpun lichid şi sodă calcinată, 

ridicând probleme la nivel de evacuare a apelor uzate) 

• vopsirea lânii (se practica vopsirea în 10 sortimente, existând probleme destul de 

serioase cu gestiunea acestor substanţe) 

• latexarea mochetei 

Din punct de vedere al protecţiei apelor, apăreau mari probleme resimţite şi la alte 

utilizări în aval de-a lungul Trinkbachului, cea mai însemnată datorându-se nerecuperării 

lanolinei deoarece această recuperare este nerentabilă în cazul sortimentelor de lână 

utilizate. În cadrul epurării apelor uzate industriale erau aplicate tratamente chimice. 

Modernizarea tehnologică a fabricii ar implica obligatoriu instalarea unei instalaţii 

complete de cromojet care implică procese de vopsire, fixare culori, uscare, apretare, tăiere 

margini şi realizare suluri pentru ţesătura albă pe suport textil din care se realizează 

mocheta. Operaţia de vopsire ar fi păstrată fără doar şi poate şi împreună cu aceasta şi o 

serie de probeleme atât la capitolul ape uzate cât şi aer atmosferic (prezenţa compuşilor 

organici volatili din vopsele). 

Pentru instalarea liniei respective sunt necesare şi intervenţii serioase asupra clădirilor 

existente, ultradepăşite. 

Dat fiind că prin această etapă de modernizare s-ar ridica semnificativ capacitatea de 

producţie şi totodată dată fiind existenţa unei pieţe serioase de desfacere a produselor, în 

mod cert va creşte şi numărul de angajaţi care, lucrând în 3 schimburi foc continuu, vor 

depăşi uşor cifra de 3000-3500. 

Aşadar, cel puţin din punct de vedere al traficului pe strada Pădurea Dumbrava, este 

extrem de probabil ca prin revigorarea şi extinderea fabricii de mochetă să se ajungă la un 

scenariu cu un impact mai mare asupra pădurii deoarece nu doar că s-ar inversa afluxul de 

maşini însă acesta ar cuprinde toată perioada zilei datorită programului de lucru. 

Din cele expuse sintetic mai sus se poate observa că impactul provocat de aplicarea 

„alternativei zero” nu este nici pe departe unul redus ci depăşeşte cu siguranţă pe cel al 

planului propus de conversie funcţională într-o zonă de tip rezidenţial. 



Această concluzie se desprinde de altfel şi din matricea comparativă de evaluare a 

impactului prezentată în cadrul capitolul V care arată în paralel evoluţia mediului în zona 

locaţiei pentru ambele variante. 

În ceee ce privesc dificultăţile întâmpinate pe parcursul evaluării, vom face mai jos o 

sinteză a celor mai importante: 

• dificultăţi de ordin legislativ: 

- centrate în principal pe unele aspecte neclare în ceea ce priveşte încadrarea 

ariei naturale protejate Parc Natural Pădurea Dumbrava 

- legislaţia pe linie de peisaj care pe lângă faptul că este săracă (de fapt o 

singură lege de ratificare unei convenţii), are şi un caracter extrem de 

generalist şi un grad ridicat de imprecizie în stabilirea unor termeni sau 

pârghii de evaluare 

• dificultăţi în obţinerea unor informaţii despre obiectivul propus la un nivel de 

detaliu solicitat de autoritatea de mediu 

- mai jos vom încerca să intrăm în detaliul acestei probleme 

• dificultăţi în obţinerea informaţiilor despre planurile propuse în zonă în scopul 

evaluării efectelor cumulate (cazul PUZ Ştrand municipal - datorită decalajului pe 

procedură) 

• dificultăţi legate de obţinerea unor date concrete în ceea ce priveşte 

biodiversitatea din Pădurea Dumbrava, precum şi a unor informaţii despre 

ecologia speciilor respective 

• dificultăţi de ordin procedural 

- solicitarea autorităţii de mediu prin adresa nr. 3310/09.04.2009 de a dubla 

acţiunile unor altor instituţii avizatoare (custodele ariei protejate de exemplu) 

- o reală lipsă de interes dovedită de exemplu de anumiţi participanţi la grupul 

de lucru care au adoptat o poziţie de respingere a planului doar ulterior, în 

cadrul şedinţelor neridicând probleme spre discuţie şi rezolvare (exemplul CNM 

„Astra” - solicitat în cadrul acestui grup de lucru prin iniţiativa evaluatorului 

special pentru că a fost considerat un real factor interesat în zonă) 



I X . M O N I T O R I Z A R E 

Art. 27 din HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu 

pentru planuri şi programe menţionează: 

“(1) Monitorizarea implementarii planului sau programului, in baza programului propus de titular, are in vedere 

identificarea inca de la inceput a efectelor semnificative ale acesteia asupra mediului, precum si efectele adverse 

neprevazute, in scopul de a putea intreprinde actiunile de remediere corespunzatoare. 

(2) Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului insoteste documentatia inaintata autoritatii competente 

pentru protectia mediului, in vederea obtinerii avizului de mediu, si face parte integranta din acesta. 

(3) Indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului 

sau programului. Titularul planului sau programului este obligat sa depuna anual, pana la sfarsitul primului 

trimestru al anului ulterior realizarii monitorizarii, rezultatele programului de monitorizare la autoritatea competenta 

pentru protectia mediului care a eliberat avizul de mediu. 

(4) Autoritatea competenta pentru protectia mediului analizeaza rezultatele programului de monitorizare primite 

de la titular si informeaza publicul prin afisare pe pagina proprie de Internet. 

(5) Monitorizarea prevazuta la alin. (1) se poate realiza, dupa caz, si pe seama datelor, programelor si instalatiilor 

de monitorizare existente, in scopul eliminarii duplicarii acestora.” 

Astfel, considerând atât etapa de construire a obiectivului cât şi cea de operare, 

criteriile conform cărora se propune programul de monitorizare sunt cele utilizate la 

evaluarea impactului, respectiv pentru principalii factori de mediu / de interes protectiv 

identificaţi ca posibil a fi afectaţi semnificativ, pe baza rezultatelor din matricea finală de 

evaluare. 

În acest mod s-au stabilit o serie de indicatori de monitorizare, precum şi metoda de 

obţinere a informaţiilor. Frecvenţa monitorizării variază de la un criteriu la altul sau de la un 

indicator la altul în raport cu specificul acestora şi probabilitatea de apariţie a eventualelor 

efecte vizibile / măsurabile, cu scopul de fi descoperite cât mai devreme efectele negative şi 

aplicarea măsurilor corespunzătoare pentru eliminarea sau reducerea acestora. 

De asemenea, s-a încercat şi sugerarea unor surse de obţinere a informaţiilor. 

Aer 

Cauze: 

• Incidente legate de disfuncţionalităţi ale sistemelor de încălzire cu efecte 

negative asupra calitatii aerului. 

Indicator: 

• Valori cantitative pentru emisiile de poluanţi atmosferici povenite din surse fixe 

(centrale termice). 

Surse: 

• incidentele raportate de către administratorul cartierului 

• incidente raportate de către locatari sau de către publicul larg 

Metode: 

• determinări de gaze şi pulberi la coşurile centralelor 

Măsuri: 

• în situaţia constatării depăşirii limitelor admise de Ord. 462/1993 precum şi a 

unor neconcordanţe cu orice prevederi ale legislaţiei specifice referitoare la 

monitorizarea centralelor termice, se recomandă sistarea activităţii respectivei 

centrale până la remedierea situaţiei 



Ape de suprafaţă 

Cauze: 

• Incidente datorate unor disfuncţionalităţi ale sistemelor de alimentare cu apă sau 

eliminare a apelor uzate (pluviale preepurate) cu efecte asupra calităţii apelor 

Canalului Trinkbach (poluări accidentale - număr de astfel de evenimente). 

Indicator 1: 

• Valori cantitative ale parametrilor fizico-chimici la deversarea apelor pluviale 

trecute anterior prin separator de produse petroliere, cu respectarea NTPA 

001/2005. 

Metode: 

• prelevare şi analiză fizico-chimică a apei pluviale evacuate 

Indicator 2: 

• Valori cantitative ale parametrilor fizico-chimici la intrarea în incinta cartierului, 

respectiv la ieşirea din incinta cartierului pentru cursul de suprafaţă al pr. 

Trinkbach. 

Metode: 

• prelevare şi analiză fizico-chimică a apei de suprafaţă a pr. Trinkbach 

Surse: 



• incidente raportate de către utilizatorii din aval (Muzeul Satului, Grădina 

Zoologică) 

• incidente raportate de către Apele Române 

• incidente raportate de către operatorul reţelelor municipale SC Apă-Canal SA 

Măsuri: 

• în situaţia constatării unor depăşiri ale limitelor legale, se vor lua de urgenţă 

măsuri în sensul corectării funcţionării etapei de epurare (separator produse 

petroliere) 

Ape subterane 

Cauze: 

• Afectarea nivelului hidrostatic prin realizarea lucrărilor de fundare / subsoluri. Cu 

toate că prin studiul geotehnic se specifică un risc minim pentru acest lucru, dat 

fiind că prin producerea unui astfel de fenomen se pot induce eventuale 

schimbări în regimul hidric al ecosistemului forestier învecinat, este 

recomandabilă această monitorizare cu puţ martor pentru depistarea în timp util 

a unor eventuale schimbări. Acest lucru este necesar pentru a se putea reevalua 

situaţia în timp util, înainte să fie provocată o eventuală schimbare ireversibilă. În 

principiu riscul este minim însă în cazul apariţiei unei astfel de situaţii pot exista 

efecte intense astfel încât trebuie acordată o atenţie sporită acestui aspect. 

Indicator: 

• nivelul hidrostatic al apei freatice în zonă 



Metode: 

• Pentru a se verifica modul în care nivelul hidrostatic din zonă variază sau nu în 

timpul executării lucrărilor de construire (a fundaţiilor în special), se recomandă 

executarea unui foraj fie la marginea proprietăţii spre pădure, fie în perimetrul 

pădurii în vecinătatea cartierului. Locaţia exactă a puţului rămâne la latitudinea 

titularului, constructorului şi custodelui ariei protejate. 

Măsuri: 

• în situaţia constatării unor variaţii semnificative ale nivelului hidrostatic în zonă pe 

parcursul construcţiei obiectivului, se va dispune de urgenţă sistarea lucrărilor şi 

se va executa o expertiză de specialitate care va veni şi cu măsurile concrete 

posibile de remediere a situaţiei şi de evitare a agravării acesteia. 

Sol 

Cauze: 

• Din matricea evaluării impactului rezultă pentru factorul de mediu sol suspiciunea 

unui impact negativ prin modificarea proprietăţilor fizico-chimice ale acestuia, 

generate prin acumularea compuşilor specifici emisiilor atmosferice, în special 

datorită traficului auto sau de produse petroliere provenite din eventuale 

accidente sau incidente considerând numărul de autoturisme care vor exista în 

cartier. Dată fiind vecinătatea amplasamentului cu o arteră importantă de 

comunicaţie în zona respectivă, este firesc ca efectele menţionate să nu se 

datoreze doar implementării planului propus. În acest sens monitorizarea calităţii 

solului în afara limitelor de proprietate nu cade în sarcina titularului de plan, 

acesta rezumându-se la monitorizarea calităţii solului în incinta cartierului propus, 

în special în zonele cu folosinţe sensibile (spaţii de recreere, grădiniţă etc.). 

Acest fapt nu exonerează de răspundere titularul de plan în ceea ce priveşte 

contribuţia efectelor planului la starea calităţii solului din zonă. Informaţiile 

obţinute prin monitorizarea proprie trebuie puse la dispoziţia autorităţilor 

competente, constituind o bună sursă de informaţii în evaluarea calităţii mediului 

în zona de interes. 

Indicator: 

• Valorile indicatorilor de calitate a solului comparativ cu Ord. 756/1997. 

Metode: 

• prelevarea, analizarea probelor de sol 

Măsuri: 

• în situaţia înregistrării unor evenuale depăşiri faţă de limitele Ord. 756/1997, se 

impune stabilirea suprafeţelor afectate şi profunzimea lor, precum şi lucrările de 

refacere a calităţii solului necesare în conformitate cu legislaţia în vigoare 

Biodiversitate, arii protejate 

Aşa cum se observă din matricea de evaluare a impactului, efectele planului asupra 

biodiversităţii, respectiv ale rezervaţiei Parcul Natural Pădurea Dumbrava pot fi unele din cele 

mai intense efecte ale planului propus, ele putând să se manifeste pe un areal mai lărgit în 

zona de implementare a planului. 



Problematica monitorizării acestor efecte în perioada de implementare este una 

deosebit de complexă, fiind necesară o implicare a mai mulţi factori pe lângă titularul de plan 

şi anume custodele ariei protejate, Direcţia Silvică Sibiu, APM Sibiu (prin compartimentul de 

Biodiversitate), Garda de Mediu Sibiu, gestionarul fondului de vânătoare -Asociaţia Hubertus. 

Aria protejată beneficiind de un Plan de Management elaborat de custodele Direcţia 

Silvică Sibiu care printre alte acţiuni stabileşte cu prioritate de rang 1 

“Realizarea a 2 acţiuni de monitorizare pe an cu APM Sibiu – Compartimentul Protecţia 

Naturii, Protecţia Solului şi Subsolului” 

iar, aşa cum arătat mai sus, textul art. 27 alineatul (5) din HG 1076/2004 prevede 

“(5) Monitorizarea prevazuta la alin. (1) se poate realiza, dupa caz, si pe seama datelor, programelor si 

instalatiilor de monitorizare existente, in scopul eliminarii duplicarii acestora.”, 

se consideră oportună realizarea acestei acţiuni de către autorităţile amintite, acestea 

având o bună expertiză în domeniu. 

Astfel, stabilirea indicatorilor şi metodelor de monitorizare rămân la latitudinea 

specialiştilor autorităţilor competente, aceştia având logistica şi suficiente pârghii legale 

pentru realizarea în bune condiţii a acestei acţiuni deja asumate prin Planul de Management. 

Fireşte acest lucru nu exonerează titularul de plan de obligaţiile ce-i revin în luarea 

măsurilor pentru eliminarea sau reducerea efectelor negative ce pot fi constatate prin 

monitorizare şi care se datorează implementării planului propus, colaborarea cu autorităţile 

cu competenţe în zona de interes fiind de maximă importanţă. 

Recomandări în acest sens putem face doar axat pe posibilele fenomene cu risc de 

apariţie care au fost identificate în prezenta evaluare: 

Indicator: 

• Incidente datorate unor utilizări abuzive a terenurilor din Pădurea Dumbrava din 

vecinătatea cartierului. 

Surse: 



• incidente raportate de către custodele ariei protejate (Direcţia Silvică Sibiu) 

• incidente raportate de către Garda de Mediu 

• incidente raportate de către ONG-uri sau alţi reprezentanţi ai societăţii civile 

Indicator: 

• Incidente datorate unor estimări geotehnice eronate la primele faze de proiectare 

- prin execuţia ulterioară a lucrărilor de construcţie (fundaţii în special) cu efecte 

asupra nivelului hidrostatic în Pădurea Dumbrava. 

Surse: 

• incidentele raportate de către constructorul cartierului 

• incidente raportate de către proiectantul de specialitate 

• incidente depistate cu ocazia monitorizării nivelului freaticului în vecinătatea 





Surse: 



• incidente depistate cu ocazia monitorizării nivelului freaticului în vecinătatea 



Patrimoniu cultural, peisaj, vizibilitate 

Cauze: 

• Din analiza matriceală reiese că în cazul acestor factori, elementul ce poate 

genera cel mai important efect negativ este regimul de înălţime propus, prin 

alterarea peisajului caracteristic Complexului Naţional Muzeal “Astra”, asocierea 

vizuală a unor elemente de arhitectură modernă cu cele ale unui peisaj cu 

valenţe tradiţionale într-un cadru natural fiind improprie conservării patrimoniului 

imagistic. Astfel, de mare importanţă este monitorizarea acestui element în faza 

de construcţie a obiectivelor propuse, responsabilitate asumată de altfel in verbis 

de către titularul de plan încă de la dezbaterea publică. Reamintim că stabilirea 

acestui regim de înălţime s-a făcut cu deplină responsabilitate, pe baza unei 

expertize topografice, tocmai în vederea evitării producerii de efecte negative de 

genul celor amintite. 

Indicator: 

• Gradul de vizibilitate al elementelor de arhitectură modernă, din incinta 

Complexului Naţional Muzeal “Astra”. 

Metode: 

• măsurători şi expertize topografice autorizate pe tot parcusrul desfăşurării 

lucrărilor de construire a obiectivului 

Măsuri: 

• în situaţia în care măsurătorile topografice autorizate efectuate la monitorizarea 

evoluţiei construcţiilor depistează inadvertenţe în expertiza iniţială topografică, 

existând vizibilitate din secţia în aer liber a Muzeului “Astra”, se recomandă 

oprirea lucrărilor fie până la obţinerea acceptului acestei instituţii, fie până la 

stabilirea unor măsuri legale de către instituţiile statului cu atribuţii în acest sens 

Din analiza celor prevăzute de PUZ „Ansamblu rezidenţial şi dotări complexe Dumbrava 

Sibiului”, la care se adaugă şi recomandările de măsuri din prezentul Raport de Mediu, în 

concordanţă cu prevederile art. 27 din HG 1076/2004, se prezintă alăturat propunerea de 

program de monitorizare a efectelor asupra mediului. 



P R O P U N E R E D E P R O G R A M D E M O N I T O R I Z A R E Î N V E D E R E A I D E N T I F I C Ă R I I E F E C T E L O R S E M N I F I C A T I V E A L E A P L I C Ă R I I 

P L A N U L U I P R O P U S A S U P R A F A C T O R I L O R D E M E D I U S A U A A L T O R F A C T O R I D E I N T E R E S P R O T E C T I V 

Factorul de mediu sau 

de interes conservativ 

vizat 

1. Aer atmosferic 

2. Ape de suprafaţă 

3. Ape subterane 

4. Sol 

Indicator Metodă Responsabil Frecvenţa monitorizării 

- valori cantitative pentru emisiile de 

poluanţi atmosferici povenite din 

surse fixe (centrale termice): NOx, 

SO2, CO, pulberi 

- valori cantitative ale parametrilor 

fizico-chimici ai apelor pluviale 

deversate trecute anterior prin separator 

de produse petroliere - respectare 

condiţii NTPA 001/2005 

- valori cantitative ale parametrilor 

fizico-chimici ai apelor de suprafaţă 

ale pârâului Trinkbach în partea din 

amonte a terenului vizat, respectiv în 

aval, după colectarea efluentului 

provenit de la staţia de epurare 

propusă 

- posibila afectare a nivelului 

hidrostatic al freaticului în zonă prin 

realizarea lucrărilor de fundare / 

subsoluri 

- valorile indicatorilor de calitate a 

solului comparativ cu Ord. 756/1997 

- determinări de gaze 

specifice şi pulberi la 

coşurile centralelor 

- prelevare şi analiză 

fizico-chimică a apei 

epurate deversate 

- prelevare şi analiză 

fizico-chimică a apei 

- realizarea unui puţ 

de monitorizare şi 

măsurarea nivelului 

hidrostatic al 

freaticului în zonă 

- prelevarea, 

analizarea probelor 

de sol 

- titularul planului prin 

societatea de 

administrare a cartierului 


societatea de 



societatea de 


- titularul planului 

- constructorul desemnat 


societatea de 


Măsuri de corecţie posibile în 

situaţia în care se constată 

disfuncţionalităţi 


- anual 

- lunar dacă nu se va 

prevedea altfel în 

autorizaţia de 

gospodărire a apelor 

- conform autorizaţiei 

de gospodărire a 

apelor 

- permanent pe 

parcursul desfăşurării 

lucrărilor de 

construcţie 

- lunar pe durata de 

exploatare a 

obiectivului 

- anual în primii 5 ani 

de exploatare apoi 

conform 

recomandărilor APM 

- sistarea funcţionării până la 

corectarea situaţiei 

- remedierea de urgenţă a 

eventualelor defecţiuni la etapa de 

epurare 

- se va dispune de urgenţă 

sistarea lucrărilor şi se va executa 

o expertiză de specialitate care va 

veni şi cu măsurile concrete 

posibile de remediere a situaţiei şi 

de evitare a agravării acesteia 

- se impune stabilirea suprafeţelor 

afectate şi profunzimea lor, 

precum şi lucrările de refacere a 

calităţii solului necesare în 

conformitate cu legislaţia în 

vigoare




vizat 

5. Biodiversitate, arii 

protejate 

- prin colaborare cu 

custodele ariei 

protejate, în 

concordanţă cu 

prevederile planului 

de management al 

ariei. 


Recomandări pt. perioada de 

construire: 

- incidente datorate nerespectării de 

către constructor a crinţei de a 

organiza toate lucrările în perimetrul 

actual al Sitex (cu risc de afectare a 

habitatelor naturale din vecinătate) 

- incidente datorate nerespectării 

condiţiei (impusă cu precădere de 

custode) de a nu distruge vegetaţia 

de arbori şi arbuşti din imediata 

vecinătate a limitei proprietăţii 


recomandării de amenajare a 

spaţiilor verzi utilizând specii 

autohtone, similare celor din Pădurea 

Dumbrava 


interdicţiei impuse constructorului de 

tranzitare / garare a utilajelor prin/în 

perimetrui rezervaţiei 

- incidente datorate unor estimări 

geotehnice eronate la primele faze de 

proiectare (pt. execuţia fundaţiilor în 

special) cu efecte asupra nivelului 

hidrostatic al freaticului 

- asigurarea unei 

persoane cu atribuţii 

speciale de urmărire 

a acestor incidente 

(evidenţierea lor 

scrisă şi raportarea 

spre custodele ariei 

protejate ori de câte 

ori este cazul) 


delegat propriu cu 

atribuţii specifice 

- permanent pe durata 

realizării lucrărilor de 

construire 




- raportarea de urgenţă a tuturor 

incidentelor înregistrate spre 

custodele ariei protejate şi spre 

autoritatea competentă de mediu 

astfel încât aceştia să poată 

dispune imediat măsurile 

corespunzătoare fiecărei situaţii 

(sistarea activităţii până la 

remedierea neconformităţii, 

aplicarea unor pârghii de coerciţie 

legal prevăzute specifice etc.) 

- dispunerea de urgenţă a sistării 

lucrărilor şi efectuarea unei 

expertize de specialitate ce va 

prevedea şi măsurile concrete 

posibile de remediere a situaţiei şi 

de evitare a agravării acesteia 





vizat 

Recomandări pt. perioada de 

funcţionare: 


protejate 







ariei. 


- incidente datorate deteriorării 

gardului de incintă (cu risc de 

tranzitare a eventualelor animale 

domestice înspre pădure) 

- incidente datorate unei gestiuni 

necorespunzătoare a deşeurilor (risc 

de apariţie a unor depozite 

neconforme de deşeuri menajere sau 

de construcţii în perimetrul 

rezervaţiei) 

- incidente datorate unor utilizări 

abuzive de teren din perimetrul 

pădurii de către viitorii locuitori ai 

zonei rezidenţiale 

- stabilirea unor 

atribuţii specifice 

(contractuale) pentru 

societatea care va 

administra zona 

rezidenţială pentru 

înregistrarea unor 

astfel de incidente şi 

raportarea de 

urgenţă spre titular, 

custodele rezervaţiei 

şi autoritatea 

competentă de 

protecţie a mediului 


societatea de 


- permanent pe durata 

funcţionării zonei 

rezidenţiale + 

raportare sintetică 

lunară 




- repararea deteriorărilor eventual 

apărute la gardul de incintă 

- colectarea deşeurilor depozitate 

neconform eventual depistate cu 

suportarea costurilor (de colectare 

şi de refacere a mediului dacă 

este cazul) de către responsabil 

(în lipsa depistării acestuia, se 

face răspunzătoare societatea de 

administrare a zonei rezidenţiale 

care are şi rol de supraveghere în 

scopul prevenirii unor astfel de 

incidente) 

- aplicarea de sancţiuni 

admistrative şi/sau 

contravenţionale după caz de 

factorii cu atribuţii în acest sens 

(societatea de administrare, 

custodele ariei protejate, Garda 

de Mediu) 





vizat 


protejate 







ariei. 

6. Patrimoniu cultural, 

peisaj, vizibilitate 


- procent de suprafeţe vitrate 

prevăzute cu sisteme vizuale anticoliziune 

pentru păsări (abţibilduri cu 

forme de păsări răpitoare) 

- menţinerea unei 

evidenţe la nivel de 

societate de 

administrare a 

cartierului în acest 

sens 




- aplicarea unor sancţiuni 

administrative în situaţia în care 

contractul de vânzare-cumpărare 

sau închiriere a locuinţelor 

prevede o clauză de impunere a 

acestei recomandări 

Monitorizarea acestor aspecte care vizează păstrarea integrităţii şi funcţionalităţii ariei protejate din vecinătate se va face doar printr-o strânsă 

colaborare între titularul planului, autoritatea competentă de protecţie a mediului şi custodele ariei protejate, ţinându-se permanent cont de 

prevederile Planului de Management al ariei în ceea ce priveşte monitorizarea Pădurii Dumbrava în ansamblul ei. Se vor respecta metodologiile 

specifice deja elaborate în acest sens la nivelul autorităţii de mediu şi custodelui. 

- gradul de vizibilitate al elementelor de 

arhitectură modernă, din incinta 

Complexului Naţional Muzeal “Astra”. 

- verificare topografică 

autorizată pe tot 

parcursul executării 

construcţiilor 


societatea de 


- permanent pe 

parcursul desfăşurării 

lucrărilor de 

construcţie 

- se recomandă oprirea lucrărilor 

fie până la obţinerea acceptului 

acestei instituţii, fie până la 

stabilirea unor măsuri legale de 

către instituţiile statului cu atribuţii 

în acest sens 

În cazul apariţiei oricăror situaţii neprevăzute se vor aplica acele măsuri dictate la momentul respectiv în funcţie de situaţia specifică 

ivită şi considerând recomandările sau impunerile autorităţilor competente. 



X . R E Z U M A T F Ă R Ă C A R A C T E R T E H N I C 

În conformitate cu prevederile HG 1076/2004, Raportul de mediu analizează toate informaţiile pe care PUZ 

„Ansamblu rezidenţial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” le conţine în ceea ce priveşte protecţia factorilor de 

mediu după cum urmează: 

Se analizează detaliat situaţia actuală a amplasamentului din punct de vedere al localizării, a condiţiilor 

naturale, a infrastructurii edilitare, a activităţilor antropice şi a măsurii în care acestea interacţionează cu mediul 

înconjurător şi cu populaţia din zonă, în relaţie şi cu alte planuri propuse sau existente. 

Ca obiectiv se urmăreşte dezvoltarea unei zone rezidenţiale ce va fi ocupată cu locuinţe de tip colectiv în 

majoritate şi individuale (o mică parte), prin conversia acestui teren dintr-o folosinţă industrială într-una 

rezidenţială (mult mai potrivită aşezării terenului în cadru natural) cu aranjarea acestei dezvoltări pe nişte direcţii 

moderne de urbanism care să asigure un mod optim de respectare a principiilor dezvoltării durabile de utilizare 

judicioasă a tuturor tipurilor de resurse. 

Raportul face o prezentare a stării actuale a mediului şi măsura în care planul propus va produce efecte 

negative sau pozitive asupra acestuia. 

Raportul analizează zonele sensibile unde există probabilitatea de afectare semnificativă a calităţii mediului 

şi soluţiile/măsurile propuse de proiectant pentru preîntâmpinarea unor situaţii nedorite cu impact negativ asupra 

factorilor de mediu. 

X.I. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale planului - relaţia cu alte planuri şi programe relevante 

Pe terenul în suprafaţă de 8,82ha (88.228mp), proprietatea S.C. Sitex Dumbrava S.A., aflat în intravilanul 

municipiului Sibiu, Trup 3, conform P.U.G. Sibiu, se doreşte realizarea unei zone rezidenţiale, dotată cu funcţiuni 

conexe. În acest sens s-a întocmit un Plan de Urbanism Zonal pentru terenul vizat, plan care precizează 

funcţiunile din zona studiată. De asemenea, prin PUZ s-au stabilit soluţii urbanistice pentru realizarea accesului 

principal pe acest teren, a regimului de aliniere şi de înălţime, a gradului de ocupare a terenului. 

Din totalul suprafeţei în proprietate de 88228mp, PUZ vine să reglementeze 86160mp, diferenţa de 

2068mp fiind un corp de proprietate distinct ce nu face obiectul PUZ (a se vedea ridicarea topografică - fişa 

bunului mobil). 

Se propun soluţii cadru pentru organizarea interioară a terenului (parcelare), se prevăd suprafeţele ocupate 

şi cele libere, zonele de siguranţă, soluţii legate de reţelele edilitare, de eliminarea apelor uzate, a deşeurilor de 

pe amplasament etc. 

A fost solicitat şi s-a eliberat de către Primăria Municipiului Sibiu, Certificatul de Urbanism nr. 1255 / 

22.05.2008, în scopul întocmirii documentaţiei PUZ în vederea schimbării destinaţiei din zonă industrială în zonă 

pentru construire locuinţe colective şi servicii, construire imobile locuinţe colective, branşamente utilităţi - energie 

electrică, apă, canal, gaze naturale, telefonie, derogându-se astfel prevederile aprobate ale PUG Sibiu 1999. 

Subzonificarea funcţională propusă 

Plecând de la obiectul PUZ-ului - stabilirea categoriilor de intervenţie în intravilanul TRUP 3 / SITEX prin 

delimitarea pe baza criteriilor de omogenitate morfologică şi funcţională, se propun urmatoarele subzone 

funcţionale: 

L1 

Subzona locuintelor colective inalte cu P+11 - P+17 etaje si regim de construire discontinuu, formind 

ansambluri rezidentiale de front situate in afara perimetrelor de protectie. 

POTmax = 30 % CUTmax = 5,0 mp ADC / mp teren 

L2 _ 

Subzona locuintelor colective medii cu P+4 - P+10 etaje si regim de construire continuu sau discontinuu, 

formind ansambluri rezidentiale situate in afara perimetrelor de protectie. 




L3 _ 

Subzona locuintelor colective mici cu P+1 - P+3 etaje si regim de construire continuu sau discontinuu, 

formind ansambluri rezidentiale situate in afara perimetrelor de protectie. 


M _ 

Subzona mixta cu cladiri avind regim de construire continuu sau discontinuu si inaltimi maxime de P+3 

situate in afara perimetrelor de protectie. 


V _ 

Subzona spatiilor verzi cu acces nelimitat, in regim de gradina publica cu caracter specializat sau 

nespecializat si interes comunitar. 


Dat fiind că singura diferenţă între cele două alternative considerate constă în numărul nivelelor de subsol 

(alternativa 1 – 2 nivele, alternativa 2 – 1 nivel), situaţia propusă s-a prezentat diferenţiat doar la infrastructuri. 

Astfel, amplasamentul in studiu _ COMPLEX REZIDENTIAL SI DOTARI CONEXE - DUMBRAVA 

SIBIULUI _ are o suprafata de circa 88.228 mp si urmatorul bilant teritorial : 

EXISTENT PROPUS 

cca. 35.000 mp construiti cca. 20.000 mp construiti 

cca. 35.000 mp desfasurati cca. 170.000 mp desfasurati 

POTmax = 40% POTmax = 25% 

CUTmax = 0,4 mp ADC / mp teren CUTmax = 2,0 mp ADC / mp teren 

Planul propune şi următoarele obiective de utilitate publică: 

• club 

• comerţ prestări servicii în spatiu public comunitar - piaţă 

• pavilion polifuncţional în spaţiu public plantat - grădină 

De asemenea, se mai propune şi sistematizarea zonei ce delimitează partea rezidenţială a ansamblului de 

cea de servicii prinr-o amenajare a cursului de apă ce traversează terenul (canalul Trinkbach). Acesta va fi captat 

într-un sistem de bazine de apă cu fântâni decorative, beneficiind de spaţii de promenadă, locuri de joacă pentru 

copii, dotări specifice de parc etc. 

În prealabil, pentru asigurarea unei exigenţe asupra calităţii acestor ape, se organizează o etapă de 

decantare astfel încât apa utilizată să corespundă specificaţiilor unei amenajări peisagistice. 

Debitul de apă de pe canalul Trinkbach nu va fi afectat, nefiind cazul altei folosinţe a acestuia decât ca şi 

tranzit prin această amenajare decorativă. 

OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI SUNT: 

• creşterea implicită a fondului locativ la nivelul municipiului Sibiu 

• schimbarea folosinţei actuale a terenului propus din zonă industrială în zonă rezidenţială 

• stabilirea funcţiunilor zonei şi parcelarea terenului 

• stabilirea accesului principal pe acest teren 

• stabilirea regimului de aliniere şi a celui de înălţime 

• stabilirea gradului de ocupare a terenului 

• valorificarea potenţialului existent (acces, reţele edilitare, peisaj etc.) 

Realizarea acestor obiective presupun ca priorităţi: 

• organizarea unei bune circulaţii cu amplasarea drumurilor de acces 



• echipare tehnico-edilitare coprespunzătoare 

• lotizarea raţională a terenurilor după destinaţia stabilită 

• schimbarea destinaţiei terenurilor în concordanţă cu destinarea lor prevăzută în PUG şi PUZ 

În relaţia cu alte planuri şi programe relevante, noul obiectiv a ţinut cont de: 

• principiile dezvoltării durabile 

• PUG Sibiu 

• prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu 

• prevederile Planului Judeţean de Gestiune a Deşeurilor ca instrument de implementare la 

nivel judeţean a Strategiei Naţionale de Gestiune a Deşeurilor (HGR 1470/09.09.2004) 

• prevederile Directivei 91/271/CEE privind epuararea apelor uzate urbane - cu transpunere în 

legislaţia românească 

• prevederile Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - 

Secţiunea a III-a - zone protejate 

Privitor la alte planuri propuse în zonă 

PUZ „Construire ştrand municipal şi zonă de agrement” în Pădurea Dumbrava Sibiului, DJ 106A Sibiu 

- Răşinari, propus de către Primăria Municipiului Sibiu pe locaţia unui fost depozit militar dezafectat. 

Aspectele care atrag atenţia în evaluare în sensul unei posibile suprapuneri sau cumulări de efecte sunt 

legate în mod deosebit de: 

Pe perioada executării obiectivelor: 

o traficul auto suplimentar indus pe axa str. Pădurea Dumbrava - DJ 106A 

o poluarea atmosferică din surse fixe şi mobile apărută cu ocazia desfăşurării lucrărilor de construire 

o poluarea fonică datorată utilajelor şi tehnicilor ce se vor utiliza la construcţie 

o posibile modificări temporare sau pe perioadă mai mare a nivelului hidrostatic 

o managementul apelor uzate rezultate pe perioada de construire 

Pe perioada funcţionării obiectivelor: 

o traficul auto şi pietonal suplimentar indus pe axa str. Pădurea Dumbrava - DJ 106A 

o asigurarea surselor de alimentare cu apă pentru aceste două obiective, precum şi infrastructura de 

eliminare a apelor uzate 

o posibila poluare atmosferică produsă din surse fixe (cu precădere sursele de încălzire a acestor spaţii) 

o poluarea fonică şi luminoasă indusă de existenţa acestor două obiective 

În cap. corespunzătoare au fost analizate aceste puncte pe rând, cumulându-se acolo unde se suprapun 

tipologic efectele negative posibil a fi induse. 

Poluarea atmosferei 

Având efecte implicite în special asupra vegetaţiei din Pădurea Dumbrava dar şi a faunei, poluarea aerului 

atât din surse fixe (lucrări de şantier, încălzirea spaţiilor) cât şi mobile (lucrări de şantier, trafic auto) va avea drept 

posibil efect o depreciere locală a calităţii aerului în arealul Pădurii Dumbrava. 

Există însă unele aspecte de subliniat în sensul diferenţierii acestor două planuri: 

o cu toate că traficul indus de prezenţa ştrandului municipal este posibil a fi mai intens şi sigur pe o 

distanţă mai mare faţă de cel indus de prezenţa cartierului de la Sitex, considerând un interval 

anual (de 4 sezoane) va fi pe o perioadă mai mică (estival în special). Cu alte cuvinte traficul 

prilejuit de ştrand va induce valori mai mari de emisie a poluanţilor specifici însă pe perioadă mai 

scurtă (3-4 luni), pe când traficul aferent cartierului Sitex va induce efecte relativ constante pe tot 

parcursul anului însă mai reduse faţă de cele aferente ştrandului (prin numărul de autoturisme). 



o poluarea aerului din surse fixe va fi în mod cert mai ridicată în cazul cartierului de locuinţe faţă de 

ştrand prin natura obiectivului (având şi necesităţi mai mari de încălzire dar şi activitate constantă 

în sezonul rece spre diferenţă de ştrand) 

Poluarea fonică 

Cu toate că ambele obiective vor implica pe perioada construirii aceleaşi tipuri de operaţiuni generatoare 

de zgomote şi vibraţii, nu considerăm că se va resimţi un efect cumulat asupra ariei protejate, în speţă la nivelul 

faunei mari. 

Efectele vor fi de aceeaşi natură în ambele cazuri (în sensul limitării zonelor liniştite de refugiu) dar distanţa 

totuşi semnificativă dintre acestea precum şi amplasarea ambelor obiective pe marginea drumului vor conduce la 

lipsa unei interferenţe semnificative a acestor efecte. retragerea faunei, în cazul în care se va petrece, se va 

desfăşura din direcţia DJ106A (respectiv spatele obiectivelor) înspre adâncul pădurii, pe direcţia generală vest. 

Poluarea luminoasă 

Dacă pentru cartirul de la Sitex a fost realizat un studiu de specialitate în ceea ce priveşte iluminarea 

perimetrului şi modul în care această lumină va difuza sau nu în pădurea învecinată, nu deţinem acelaşi tip de 

date şi despre ştrand. 

În orice caz, considerând trei elemente relevante faţă de acest subiect: natura obiectivelor (utilizarea); 

distanţa dintre ele (pe cea mai scurtă linie prin pădure de cca. 750m); rezultatele studiului de iluminare executat 

în cazul Sitex, se poate afirma că nu va exista un efect negativ cumulat al acestor două obiective, eventuala 

poluare luminoasă indusă fiind resimţită doar în stricta vecinătate a fiecăruia. 

Poluarea apelor subterane şi de suprafaţă 

- Ape subterane 

Nivelul de informaţii cunoscute despre ştrandul municipal nu permite o evaluare pertinentă a unei eventuale 

cumulări a efectelor induse asupra nivelului hidrostatic din întreg arealul. Se consideră însă unele premise în 

evaluare: 

- nivelul hidrostatic în Pădurea Dumbrava variază destul de mult fiind puternic influenţat de condiţiile 

specifice de sol, de distanţa până la canalul Trinkbach, panta locală a terenului, existenţa (şi întreţinerea) 

drenurilor executate în scopul scăderii nivelului freaticului în pădure 

- datorită regimului de înălţime propus în cazul cartierului de la Sitex (max P+17), cu certitudine adâncimea 

de intervenţie la fundare va fi mai mare decât cea din cazul ştrandului municipal. 

- pe de altă parte însă, prin realizarea cartierului de la Sitex, fiind prevăzute lucrări atât de reabilitare a 

prizei de apă de pe Sebeş (Seviş), cât şi de amenajare şi regularizare) a canalului Trinkbach, se va 

înlătura influenţa artificială actual indusă de acest canal (prin deprecierea lucrărilor de etanşeizare) 

asupra nivelului hidrostatic din zonă 

- ca şi aspect general, întreaga Pădure Dumbrava suferă mai degrabă de efecte negative din cauza unui 

nivel ridicat al apei freatice şi nu unul scăzut (fiind de-a lungul timpului executate drenuri special în scopul 

scăderii nivelului), astfel încât teoretic chiar şi o reducere generală a nivelului hidrostatic în zonă ar putea 

avea un eventual efect pozitiv cu condiţia în care acesta să nu scadă sub adâncimea de accesibilitate a 

vegetaţiei 

- Ape de suprafaţă 

Canalul Trinkbach se va constitui în receptorul apelor pluviale de pe ambele amplasamente. 

Cu toate că în ambele situaţii sunt prevăzute soluţii de epurare astfel încât aceste ape pluviale (posibil 

încărcate în special cu suspensii şi eventuale produse petroliere) să fie deversate în Trinkbach în condiţiile de 

calitate prevăzute de NTPA 001/2005, se atrage atenţia asupra necesităţii efectuării unui calcul comun privitor la 

acest debit cumulat. 



Dacă în cazul cartierului propus la Sitex, singurele ape evacuate în Trinkbach vor fi cele pluviale 

(480,55l/s), nu acelaşi lucru este valabil şi pentru ştrandul municipal: 

- în Raportul de Mediu făcut public pentru acest obiectiv, din breviarul de calcul rezultă un debit de 

1175,36l/s de ape pluviale ce vor fi de asemenea evacuate în canalul Trinkbach 

- de asemenea în acelaşi document se stipulează că odată cu apele pluviale vor fi evacuate în aceeaşi 

reţea (şi deci în Trinkbach) şi apele rezultate de la golirea / primenirea bazinelor de înot 

În ceea ce priveşte debitul de ape evacuate provenite de la aceste bazine, nu se poate prezenta o valoare 

certă deoarece în documentaţia menţionată nu este calculat acest debit. O estimare în acest sens se poate 

realiza utilizând dimensiunile redate pentru aceste bazine în Raportul de Mediu, precum şi adâncimile respective 

(deşi nu sunt clar prezentate, în unele cazuri fiind valori cumulate). În orice caz, utilizând aceste valori extrase, 

rezultă un volum total de apă în aceste bazine de cca. 10532,59mc. 

Indiferent de scenariu sau de rotaţia de golire, volumul de apă evacuat în Trinkbach este între 

2253,97mc/zi şi 5517,07mc/zi (deci un debit situat între 52l/s şi 128l/s socotind un program de funcţionare de cca. 

12 ore zilnic). Fireşte se discută de sezonul estival. 

Menţionăm încă o dată că aceste valori sunt estimate în prezentul studiu, ele nefiind regăsite în breviarul 

de calcul din Raportul de Mediu referitor la ştrandul municipal. 

Motivul prezentării acestor valori constă în a atrage atenţia că în lipsa unui aviz al SGA Sibiu pentru 

ştrandul municipal şi în lipsa unei colaborări la nivel de proiectare între cele două obiective, există riscul ca 

dimensionările propuse pentru lucrările de amenajare a Trinkbachului în zona Sitex să nu fie corecte, neexistând 

o corelare cu debitele evacuate de ştrand (1175,36l/s pluvial şi 52l/s-128l/s ape uzate bazine). 

Până la ora actuală, din informaţiile oficiale deţinute, doar obiectivul propus la Sitex deţine un aviz al 

Sistemului de Gospodărire a Apelor Sibiu, astfel încât există premise în a considera că la nivel de proiectare nu sa 

ţinut cont de acest posibil efect cumulat. 

În acest sens, recomandăm o corelare a acestor debite şi întocmirea unui protocol de colaborare încă din 

această fază incipientă între titularii celor două obiective. 

În ceea ce privesc apele uzate evacuate din ambele zone prin intermediul reţelelor de canalizare 

centralizată, situaţia este următoarea: 

- obiectiv cartier Sitex: colectarea se propune în reţeaua existentă pe str. Pădurea Dumbrava cu debuşare 

în reţeaua centralizată municipală a Sibiului şi deversare finală în Cibin prin staţia de epurare de la Mohu 

(situaţie de altfel existentă) - în acest sens există un aviz de principiu de la SC Apă Canal SA 

- obiectiv ştrand municipal: colectarea se propune prin intermediul colectorului Dn 500mm ce urmează a fi 

realizat în scopul colectării apelor uzate de la nivelul comunei Răşinari, cu debuşare de asemenea în 

reţeaua de canalizare de pe str. Pădurea Dumbrava. 

Considerând că ambele soluţii propuse pentru aceste obiective au fost avizate favorabil în aceeaşi 

perioadă de către SC Apă Canal SA, fiind înaintate breviarele de calcul aferente, se poate conluziona că este un 

sistem pertinent acceptat de către operator. 

Alimentarea cu apă 

- obiectiv cartier Sitex: se propune din conducta actuală ce alimentează incinta Sitex din staţia de clorinare 

a SC Apă Canal SA (sursă front captare lunca Ştezii) cu decolmatarea acestei conducte (soluţia fiind 

avizată de operator se consideră că nu vor fi probleme) 

- obiectiv ştrand municipal: se propune din conducta de alimentare a Sibiului, cu racord în zona Uzinei de 

apă 

Dat fiind că aceste două obiective vor avea surse separate de alimentare cu apă (ambele fiind avizate 

favorabil de operator) nu considerăm că vor exista eventuale efecte negative cumulate din acest punct de vedere. 



X.II. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării 

planului propus 

Asupra stării actuale a factorilor de mediu de pe amplasamentul propus, a fost realizată o radiografie prin 

executarea bilanţului de mediu la încetarea activităţii actualei fabrici de covoare Sitex. 

Astfel, pentru fiecare factor de mediu în parte, situaţia se poate sintetiza ca mai jos: 

În arealul municipiului Sibiu în general, calitatea aerului este următoarea: 

Fără a reprezenta un centru industrial major la nivelul ţării, Sibiul concentrază totuşi o multitudine de agenţi 

economici cu activitate industrială care au un impact negativ asupra calităţii aerului. 

Per ansamblu, discutând în cote relative (în comparaţie cu alte zone puternic urbanizate din ţară), calitatea 

aerului din Sibiu nu este de natură a pune serioase probleme, fiind relativ bună, zona beneficiând şi de o 

circulaţie favorizantă a aerului. 

Discutând de zona centrată pe terenul propus pentru conversie (fosta fabrică SITEX), zona fiind favorizată 

de mediul natural de amplasare (Pădurea Dumbrava) şi de lipsa unor surse impurificatoare serioase în imediata 

vecinătate, se poate spune că nivelul calitativ al aerului aici este bun, terenul pretându-se la o dezvoltare 

rezidenţială din acest punct de vedere. 

Cu toate că nu se constituia într-o sursă serioasă de poluare atmosferică pe perioada funcţionării, prin 

încetarea activităţii fabricii de covoare SITEX, calitatea aerului din zonă va avea de câştigat. 

Sub aspectul calităţii solului, doar punctual au fost depistate neconformităţi şi anume în zona 

rezervoarelor de păcură ce erau utilizate în trecut păntru stocarea acestui produs petrolier cu care se alimenta 

centrala termnică a fabricii. Ulterior s-a trecut la utilizarea gazului ca şi combustibil însă au rămas pe poziţii aceste 

două rezervoare supraterane. 

Conform probelor de sol analizate din acest punct, bonitatea terenului din zona rezervoarelor de păcură 

corespunde unui mediu degradat de nivel I, ceea ce va impune lucrări de refacere. 

Consultând planurile de amenajare propuse prin PUZ se constată însă două aspecte relevante faţă de 

această zonă poluată: 

- se propune realizarea unui subsol (pe 1 sau 2 nivele în cele două alternative discutate) şi o largă 

amenajare a pârâului astfel încât se vor excava mari volume de sol 

- zona actual ocupată de aceste rezervoare nu va primi o destinaţie de locuinţe ci una comercial - 

recreativă 

Astfel, cu ocazia realizării săpăturilor respective, se va izola zona rezervoarelor şi volumele excavate din 

această cuvă de pământ vor fi separat transportate spre un depozit final de deşeuri industriale. 

În ceea ce priveşte calitatea apelor de suprafaţă, se va îmbunătăţi situaţia actuală a canalului Trinkbach 

prin desfiinţarea evacuărilor industriale în acesta. 

Acest canal va fi amenajat strict în scop peisagistic, fiind prevăzută chiar o etapă de decantare la intrarea 

pe amplasament. 

Se recomandă ca cu ocazia lucrărilor la acest cartier propus, să fie recondiţionată şi priza de apă de pe 

Sebeş în concordanţă cu cerinţele Sistemului de Gospodărire a Apelor Sibiu (subiect acoperit şi în cadrul 

discuţiilor din Grupul de lucru consituit). 

Evoluţia probabilă în situaţia neimplementării planului 

� Calitatea apei de suprafaţă a Canalului Trinkbach a avut poate cel mai mult de suferit prin 

funcţionarea fabricii de covoare - prin tehnologile aplicate. Menţinerea în continuare a acestei 

fabrici în utilizare ar crea premise pentru poluări ale acestor ape, cu repercursiuni asupra 

obiectivelor din aval. 

� Prin reabilitarea prizei de apă de pe Şteaza şi prin organizarea unui mare rezervor pe acest traseu 

(strict cu funcţie de stocare a rezervei de incediu) se va contribui decisiv la regularizarea debitelor 

pe acest canal astfel încât lucrarea va avea un efect benefic asupra obiectivelor din aval (Muzeul 

Civilizaţiei Tradiţionale „Astra”, Grădina Zoologică). 



� Colectarea apelor pluviale se prevede a fi realizată cu trecerea prin separator de produse 

petroliere şi nu vor exista evacuări de ape uzate în Canalul Trinkbach - nu va exista astfel un 

impact negativ asupra calităţii apelor de suprafaţă. 

Rezervaţia Parcul Natural Dumbrava Sibiului 

Amplasată în sud-vestul municipiului Sibiu, de o parte şi de alta a Drumului Judeţean 106 care leagă Sibiul 

de staţiunea Păltiniş, Pădurea Dumbrava este un stejăret de terasă (Querco robori-Carpinetum). 

Aria a fost declarată ca protejată prin Hot. Consiliului Local nr. 12/1994 şi apoi prin Hotărârea Consiliului 

Judeţean nr. 64/2004, fiind ulterior cuprinsă în Legea 5/2000. Suprafaţa cu care s-a declarat Parcul Natural 

Dumbrava Sibiului este de 993ha. Ca formă generală este înscrisă într-un poligon neregulat ce urmăreşte limita 

fondului forestier şi care are în consecinţă două insule unde terenul are un alt tip de folosinţă de o lungă perioadă 

de vreme (amplasamentul fabricii de covoare SITEX DUMBRAVA SA şi cel al zonei Hanului Dumbrava). Custodia 

acestei arii protejate este asigurată de către Direcţia Silvică Sibiu, fiind preluată în cursul anului 2004. În anul 

2005, custodele a elaborat regulamentul ariei protejate (care a fost aprobat de către Comisia de custodie) şi 

Planul de management al ariei. Se poate afirma că Pădurea Dumbrava se află într-o stare de conservare bună 

din punct de vedere al vegetaţiei, având capacitatea de refacere în urma diverselor perturbări, în schimb fauna 

suferă constant şi este în continuă reducere a efectivelor de animale aşa cum reiese din monitorizările şi 

evaluările executate de gestionarul fondului de vânătoare şi de unele asociaţii pentru protecţia naturii. Acest fapt 

este datorat în special turismului necontrolat generator de zgomote (ATV-uri, moto, etc.) precum şi câinilor 

vagabonzi care produc reale pagube atât vânatului mic cât şi celui mare. 

În cazul adoptării alternativei „zero”, deci fără implementarea planului urbanistic propus pentru reconversia 

zonei industriale Sitex într-o zonă rezidenţială, evoluţia stării mediului în zona pădurii Dumbrava Sibiului va 

depinde de o serie întreagă de elemente, evenimente sau planuri care pot avea efecte suprapuse sau individuale 

asupra acestei calităţi. Pădurea Dumbrava, cu o menire originală de pădure-parc şi devenită în ultima perioadă 

prin nişte mecanisme şi cu argumentaţii destul de şubrede arie protejată cu statut de rezervaţie, a fost, este şi va 

continua să fie o zonă mereu supusă presiunii antropice din toate direcţiile. Considerând amplasarea ei precum şi 

faptul că Sibiul este un oraş în dezvoltare (acest lucru având efecte greu de stăvilit şi în zona periurbană), 

apreciem că statutul ei pe viitor de rezervaţie cu pretenţia de conservare a mamiferelor mari sau a unor eventuale 

specii de păsări ce obişnuit sunt deranjate de prezenţa şi activitatea omului va cădea în derizoriu. Arealul va 

rămâne probabil o poziţie în Legea 5/2000 (necompletată corespunzător nici după aproape un deceniu) cu o 

încadrare total nepotrivită şi veşnic generatoare de conflicte locale mai degrabă destructive decât benefice unei 

dezvoltări normale şi durabile a urbei. 

X.III. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ 

Considerarea obiectivelor de conservare ale Rezervaţiei Parc Natural Dumbrava Sibiului, a cerinţelor de 

protecţie aşa cum sunt stabilite în Planul de management şi Regulamentul ariei protejate. 

Încadrarea iniţială a acestei arii protejate s-a realizat prin anexa 1 la această hotărâre, secţiunea D „Parcuri 

Naturale din judeţul Sibiu”, poziţia 3 „Dumbrava Sibiului”, în categoria parcurilor naturale ce corespunde în 

sisitemul de clasificare IUCN categoriei V (peisaj terestru / marin protejat) definită astfel: „arie protejată 

administrată în special pentru conservarea peisajului terestru / marin şi recreere. O zonă terestră, după caz având 

şi zonă costieră sau marină, unde interacţiunea dintre oameni şi natură pe parcursul timpului a produs o zonă cu 

un caracter distinctiv, cu o semnificativă valoare estetică, ecologică şi/sau culturală şi deseori cu o înaltă valoare 

a diversităţii biologice. Apărarea integrităţii acestei interacţiuni tradiţionale este vitală pentru protecţia, menţinerea 

şi evoluţia unei astfel de zone.” 

La momentul respectiv, conform anexei 1-D.3, importanţa ştiinţifică era declarată astfel: 

- pădure de grupa I, având rol de protecţie 

- specii forestiere rare cu aspect şi vârste apreciabile 

- rezervaţie cu caracter deosebit pentru recoltarea de seminţe genetic superioare pentru stejar, gorun şi 

pin silvestru pe 403ha 



Pe rând, această încadrare a fost menţinută prin HCJ Sibiu nr. 76/2001 şi ulterior prin HCJ Sibiu nr. 

64/2004 (hotărâri care au adăugat alte arii protejate la nivelul judeţului Sibiu, fără însă a aduce schimbări în 

statutul Parcului Natural Dumbrava Sibiului). O noutate este poate faptul că în anexa 1 la HCJ 64/2004 se 

asociau clar Parcurile naturale (tabel 3 care listează şi Dumbrava Sibiului) categoriei V IUCN. 

Totodată, aceste hotărâri au aprobat şi regulamentele de administrare a tuturor categoriilor de arii protejate 

listate. 

La nivelul anului 2000, aria a fost prinsă în cadrul Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare 

a teritoriului naţional astfel: Secţiunea III - Zone Protejate; Anexa 1 - I. Zone naturale protejate de interes naţional 

şi monumente ale naturii - 2. Rezervaţii şi monumente ale naturii - poziţia 2.706. cu suprafaţa 993,00ha. 

Categoria IV: Arie de Management pentru Habitat / Specie: arie protejată administrată în special 

pentru conservarea naturii prin intervenţii manageriale O zonă terestră şi/sau marină supusă unei 

intervenţii active de management pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau îndeplinirea 

necesităţilor unor specii particulare. 

În opinia noastră trebuie cât mai rapid aplicată o corecţie în ceea ce priveşte acordarea prevederilor 

legislaţiei judeţene cu cele naţionale, cu atât mai mult cu cât cosemnatară la (cel puţin) HCJ 64/2004 este chiar 

Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Sibiu, la 4 ani (!) după încadrarea Parcului Natural Dumbrava Sibiului 

de Legea 5/2000 în altă categore IUCN, respectiv ca şi rezervaţie naturală. De altfel chiar şi pe Formularul 

standard de caracterizare a ariei naturale protejate (reglementat prin Ord. 1710/2007) solicitat şi primit de la 

ARPM Sibiu de către noi, încadrarea este marcată în categoria V IUCN, în contradicţie cu Legea 5/2000. 

Funcţionalitatea ariei protejate 

Suprafaţa care realmente oferă o zonă de refugiu liniştită pentru mamiferele mari se cifrează într-un interval 

de cca. 400-450ha (zona 1 fără liziere). Utilizând valorile oferite de V. SORAN şi colab. (1995), rezultă simplu că 

această suprafaţă oferă condiţii sustenabile pentru dezvoltarea unei populaţii de căprior cu un număr de 

exemplare situat între 20-40. Considerând că după acelaşi autor, numărul optim de indivizi în cazul acestei specii 

necesar pentru desemnarea unei arii de conservare funcţionale este de 400-1250, se observă clar 

funcţionalitatea pădurii Dumbrava ca şi o asemenea arie. Analog, faţă de o suprafaţă optimă a ariei de protecţie 

de minim 5000ha, până şi totalul absolut de 993ha al acestei păduri este extrem de redus, cele 350-400ha reale 

de refugiu liniştit fiind irelevante deja. 

Din declaraţiile domnului IOSIF DERZSI, reprezentant al asociaţiei de vânătoare „Hubertus”-gestionar al 

fondului de vânătoare din care face parte şi Pădurea Dumbrava, al asociaţilor „Convieţuirea” şi „Şcoala Naturii în 

Natură” cu ocazia dezbaterii publice organizate în data de 15.04.2009 la sediul Primăriei Municipiului Sibiu cu 

privire la proiectul ştrandului municipal din pădurea Dumbrava reiese o situaţie tristă a efectivelor actuale de 

vânat (în urma evaluării efectivelor din primăvara anului 2009): 

„...două prăpădite de căprioare, o vulpe şi un mistreţ” in verbis 

Această situaţie nefericită, cu efective de animale în continuă scădere, este cel mai probabil rezultatul 

fragmentării habitatelor acestora din Pădurea Dumbrava, datorită presiunii antropice exercitată în principal de 

populaţia Sibiului prin nerespectarea prevederilor Regulamentului Parcului Natural Pădurea Dumbrava. 

De asemenea, cu ocazia aceleaşi evaluări a fost observată prezenţa a 15 haite de câini vagabonzi. 

Oamenii cu preocupări în privinţa protecţiei faunei din Pădurea Dumbrava găsesc în continuare „ghilţuri” de 

sârmă ruginite montate de braconieri, „neutilizate”, ceea ce indică efective foarte mici de animale. 

Cu ocazia altor deplasări aceeaşi sursă (IOSIF DERZSI) indică prezenţa într-o zi de duminică a 9 ATV-uri şi 

14 motociclete în pădure, total în contradicţie cu Regulamentul ariei protejate, deci în ilegalitate. 

Ord. 1710/2007 de aprobare a Normativului de conţinut al documentaţiei necesare în vederea instituirii 

regimului de arie naturală protejată de interes naţional, prezintă deosebit de pertinent o serie de criterii de selecţie 

care stau la baza desemnării unor arii naturale protejate precum şi cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească un 

sit pentru a fi desemnat ca arie naturală protejată. 



În opinia noastră, încadrarea actuală a ariei din punct de vedere legal în Legea 5/2000 

este absolut nepotrivită, cea iniţială (pentru care de altfel a şi fost desemnată) corespunzând 

mult mai bine realităţii şi posibilităţilor practice de aplicare. 

În ipoteza în care în prezent s-ar dori solicitarea încadrării pădurii Dumbrava Sibiului în categoria IV IUCN, 

cu respectarea condiţiilor impuse prin Ord. 1710/2007, ar fi cel puţin dificil de atins acest obiectiv, neavând 

susţinerea unei argumentaţii pertinente şi obiective. 

Fără doar şi poate, cea mai potrivită categorie de management pentru această arie rămâne V IUCN (parc 

natural), zona având pe deplin caracteristicile pentru care a şi fost iniţial concepută (zonă de recreere pentru 

sibieni, seminaturală) şi desemnată la nivel judeţean. 

Acceptăm fireşte încadrarea actuală oferită de Legea 5/2000 însă simpla ocupare a unei poziţii într-un 

tabel în Monitorul Oficial nu schimbă realitatea din teren. 

Planul de management actual 

Redăm mai jos în citat, conţinutul subcapitolului unde trebuie să se regăsească aceste obiective de 

conservare: 

„1.1.3. Obiective principale de conservare: 

În conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii, planul de management integrează interesele de 

conservare a biodiversităţii cu cele de dezvoltare socio-economică ale comunităţilor locale din raza ariei naturale 

protejate, ţinând cont totodată de trăsăturile tradiţionale, culturale şi spirituale specifice zonei. 

In prezentul Plan de Management sunt identificate problemele care ameninţă obiectivele principale de 

conservare şi direcţiile principale de acţiune pentru soluţionarea acestora. 

Planul de Management al Rezervaţiei „Parcul Natural Dumbrava Sibiului” s-a elaborat în vederea planificării 

integrate a acţiunilor ce trebuie intreprinse în vederea îndeplinirii obiectivelor majore ale ariei naturale protejate. 

Orice activitate care se va desfăşura pe suprafaţa ariei naturale protejate va fi conformă prevederilor din 

Planul de Management. 

Elaborarea Planului de Management s-a făcut cu consultarea tuturor factorilor interesaţi (comunităţi, 

proprietari, administratori, întreprinzători, asociaţii, etc).” 

Aşadar, nu se pot evidenţia din acest plan nici un fel de obiective de conservare. 

În lipsa menţionării lor în plan, nu ne rămâne decât să considerăm speciile de faună şi floră, precum şi 

habitatele caracteristice menţionate în plan şi în Formularul standard pentru caracterizarea ariei naturale protejate 

pentru a ne referi în evaluare la acestea, lucru care se va face la sfârşitul prezentului capitol datorită dimensiunii 

textului. 

În altă ordine de idei, planul de management menţionează încadrarea ariei în categoria rezervaţiilor 

naturale însă specifică o suprafaţă de 974,9ha, mai mică cu 18,1ha decât cea din Legea nr. 5/2000 unde 

figurează cu 993,0ha, aspect pentru care nu cunoaştem nici o explicaţie. 

„1.2. Scopul şi încadrarea generală 

1.2.1. Rezervaţia Parcul Natural Dumbrava Sibiului are ca scop: 

Protecţia şi conservarea habitatelor naturale şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică. 

1.2.2. Suprafaţa rezervaţiei: este de 974,9 ha.” 

Tot în planul de management, în cadrul CAP.IV. ACŢIUNI, se regăsesc obiectivele urmărite de acest plan. 

Se încearcă stabilirea unei relaţii între obiectivele de management ale acestui plan şi cele ale PUZ: 

� obiectivul PUZ-ului O2 („schimbarea folosinţei actuale a terenului propus din zonă industrială în zonă 

rezidenţială”) poate interfera cu următoarele obiective urmărite prin planul de management al ariei 

protejate: 

• „Instituirea patrulărilor de prevenire a poluării parcului.” 

Se poate discuta eventual doar de o interferenţă indirectă şi de viitor, respectiv pe perioada de 

funcţionare a cartierului propus, în scopul verificării menţinerii presiunii antropice cât mai reduse 

asupra ariei naturale protejate. 



• „Monitorizarea traficului rutier şi pietonal pe arterele de circulaţie din Parcul Natural 

Dumbrava Sibiului şi întocmirea pe această bază a unui studiu de impact.” 

Interferenţă mai mult din punct de vedere al traficului auto pe axa Sibiu - Păltiniş ce strabate 

pădurea pe toată lungimea sa, trafic la care vor contribui toate utilizările de teren din zonă, fiind 

de aşteptat un efect cumulat asupra stării de calitate a aerului şi implicit asupra ariei naturale 

protejate (vegetaţie, sol, faună). 

• „Deţinătorii legali de terenuri în arealul Parcului Natural Dumbrava Sibiului vor beneficia de o 

monitorizare permanentă concretizată lunar printr-o „foaie de observaţie” comunicată atât 

deţinătorului cât şi Agenţiei de Protecţia Mediului.” 

Cu toate că terenul pe care se propune PUZ nu se amplasează în interiorul rezervaţiei ci este 

alipit de aceasta, ţinând seama că de fapt e vorba de o enclavă inclusă în pădure, se poate 

considera menţinerea unui flux informaţional coerent între titularul planului propus şi custodele 

ariei protejate, în scopul monitorizării permanente a unor eventuale efecte negative asupra 

pădurii, pentru a se corecta situaţiile nedorite înainte de a produce efecte ireversibile. 

� obiectivul PUZ-ului O4 („stabilirea accesului principal pe acest teren - cu organizarea unei bune 

circulaţii şi amplasarea drumurilor de acces”) poate interfera cu următoarele obiective urmărite prin 

planul de management al ariei protejate: 

• „Delimitarea punctuală a zonelor parcurse de căile rutiere, poteci, drumuri de care, din 

arealul parcului şi a zonelor de agrement.” 

• „Monitorizarea traficului rutier şi pietonal pe arterele de circulaţie din Parcul Natural 

Dumbrava Sibiului şi întocmirea pe această bază a unui studiu de impact.” 

În ambele situaţii se consideră modul de organizare al acceselor şi traficului din zona cartierului 

astfel încât să existe o optimizare şi o delimitare clară în funcţie de regimul de proprietate. 

Regulamentul ariei protejate 

La alin. (2) din art. 2, acest Regulament specifică scopul elaborării: 

„Art. 2 - Prezentul regulament a fost emis din necesitatea gospodăririi unitare şi conservării ecosistemelor 

din fondul forestier” 

Sintetic, prezentăm mai jos punctele din acest Regulament care pot prezenta importanţă pentru obiectivul 

de la Sitex, atât în această fază de planificare urbanistică (PUZ), cât mai ales în viitor, pe perioada de funcţionare 

al cartierului rezidenţial propus. 

În principal este vorba de un set deosebit de clare de reguli şi de nişte responsabilităţi sau prerogative ale 

custodelui de a aplica aceste reguli. De toate aceste reguli se va ţine seama mai departe în toate etapele de 

evaluare de mediu, mai ales în propunerile de măsuri de reducere a eventualului impact asupra ariei naturale 

protejate Parcul Natural Dumbrava Sibiului (P.N.D.S.). 

Art. 8 - În cadrul situaţiilor de forţă majoră, incendii, calamităţi naturale sau alte asemenea, instituţiile 

abilitate intervin pentru eliminarea şi limitarea efectelor acestora, conform prevederilor legale şi 

obligaţia înştiinţării imediate a custodelui P.N.D.S. 

Art. 9 - În arealul P.N.D.S. este interzis accesul animalelor domestice. 

Art. 10 - Utilizarea unor resurse prin recoltarea din flora sau fauna P.N.D.S. în scopul comercializării este 

interzisă. 

(1) Nu este permisă capturarea oricăror specii ale faunei sălbatice, distrugerea cuiburilor avifaunei 

sau colectarea oualelor de pe teritoriul P.N.D.S. 

(2) Este interzis recoltatul solului din arealul parcului natural 

..... 

Art. 15 - (3) Este interzisă introducerea speciilor alohtone în terenul P.N.D.S. 

Art. 16 - Accesul persoanelor şi a grupurilor organizate în spaţiul protejat este posibil numai în prezenţa 

custodelui pe aleile existente. 

..... 



(2) Este strict interzisă aprinderea focului în aria protejată. 

(3) Debarasarea gunoaielor, a deşeurilor de orice natură este strict interzisă pe spaţiul P.N.D.S. 

Art. 17 - Folosirea oricăror surse de zgomot este interzisă. 

Art. 18 - Nu este permisă circulaţia autovehiculelor, motocicletelor, motoretelor, bicicletelor, atelajelor de 

orice fel în P.N.D.S., decât numai pe artera asfaltată care o străbate. 

Art. 20 - Nu este permisă folosirea şi diseminarea substanţelor chimice în P.N.D.S. 

Art. 23 - De aplicarea prevederilor prezentului regulament răspunde personalul autorizat de custodele 

P.N.D.S. 

Art. 24 - Custodele P.N.D.S. - Direcţia Silvică Sibiu - este împuternicit să aplice prevederile legislaţiei de 

protecţie a mediului şi ale legislaţiei silvice conţinute de normativele în vigoare. 

Art. 25 - Custodele are obligaţia de a sesiza imediat instituţiile şi organele abilitate de încălcările prezentului 

regulament care depăşesc competenţele sale de soluţionare. 

Zonare. Zonă tampon. 

Ghidul pentru Elaborarea Planurilor de Management pentru ariile protejate din România defineşte Zona 

tampon ca făcând parte dintre zonele de management ce pot fi prevăzute în interiorul sau în exteriorul ariei 

protejate, cu variate scopuri precum: 

- de a integra cercetarea, educaţia, turismul, dezvoltarea durabilă şi activităţile tradiţionale 

- promovarea şi sprijinirea activităţilor nedestructive, durabile, ce nu vor provoca un impact negativ ariei 

protejate 

- permiterea dezvoltării limitate a activităţilor comerciale cât şi a aşezărilor, pe baza unor criterii clare de 

mediu şi de planificare 

Totodată, un alt tip de zonă de management care prezintă importanţă în raport cu PUZ-ul discutat, este 

zona de tranziţie / dezvoltare durabilă, care ste definită ca o zonă adiacentă ariei de management, cu următoarele 

caracteristici: 

- zonă ce înconjoară parcul, care nu este întodeauna bine definită 

- accent pe încurajarea dezvoltării durabile, prielnice parcului, ce creează legături între parc şi zona 

adiacentă 

OUG nr. 57 / 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi 

faunei sălbatice tranşează acest concept în legislaţia românească: 

Art. 22 

(1) Zonarea interna a ariilor naturale protejate de interes national se face prin planul de management, prin 

definirea si delimitarea, dupa caz, a: zonelor cu protectie stricta, zonelor de protectie integrala, zonelortampon, 

zonelor de dezvoltare durabila a activitatilor umane. 

... 

(7) Zonele-tampon, în parcurile nationale denumite zone de conservare durabila si în parcurile naturale 

denumite zone de management durabil, nu se includ în zonele cu protectie integrala, stricta sau de 

dezvoltare durabila a activitatilor umane si care fac trecerea între zonele cu protectie integrala si cele de 

dezvoltare durabila. 

Aşadar, singura legătură nemijlocită dintre o eventuală zonă tampon din cadrul managementului rezervaţiei 

Parcul Natural Dumbrava Sibiului şi suprafaţa de teren pe care se propune planul urbanistic analizat este aceea 

de alipire a teritoriilor ocupate (vecinătate) şi în nici un caz de suprapunere în vreun fel. 

În baza explicaţiilor de mai sus şi mai ales a referirii la Art. 22 din OUG 57/2007, clarificăm (cel puţin în 

opinia noastră) această situaţie: 

• în situaţia în care legislaţia obligă sau custodele consideră necesară organizarea unei zone de 

management tampon pentru protecţia rezervaţiei, aceasta trebuie realizată la interiorul ariei 

protejate şi nu în exterior (având în principal rol de tranzit între o eventuală zonă de protecţie 

integrală şi cea de dezvoltare durabilă în care se propune de fapt PUZ-ul) 



• în acelaşi timp, orice zonă tampon de protecţie a obiectivului propus se va organiza fireşte doar în 

interiorul proprietăţii şi aceasta pe raţiuni ce ţin de sfera de drept al proprietăţilor şi nu de faptul că 

este sau nu învecinat cu o arie protejată 

De altfel, PUZ-ul reglementează o asemenea zonă perimetrală în interiorul cartierului, zonă lăsată 

neocupată de construcţii şi (la recomandarea evaluatorului) prevăzută cu spaţii verzi pe cât posibil neocupate de 

vegetaţie lemnoasă pentru a asigura pe cât posibil o bandă de protecţie faţă de pădure în cazul unui eventual 

incendiu. Anexat prezentului studiu se regăseşte şi o planşă pe care proiectantul general a identificat şi descris 

această zonă de protecţie (Planşa A.02 - Limite de protecţie). 

Specii - obiective de conservare 

Datorită faptului că există diferenţe minore între lista de specii din cele două documente, am ales să 

prezentăm sintetic mai jos aceste liste, urmând ca evaluarea unor posibile efecte ale activităţilor implicate de 

implementarea planului propus să fie realizată pentru mulţimea reunită de specii figurate în cele două materiale 

oficiale. 

ARBORET 

Quercus robur - stejar 










Salix ssp. - specii de salcie 

Picea abies - molid 

Pinus sylvestris - pin silvestru 

Larix decidua - larice 

SUBARBORET 


Lygustrum vulgare - lemnul câinelui 








Viburnum lantana - caprifoi 


STRAT IERBOS 










MAMIFERE 




Canis lupus - lup 





PĂSĂRI 















Vegetaţia 

Vegetaţia este formată din 90% quercinee şi 10% diverse etaje de vegetaţie: stejăreto-gorunete de 

productivitate mijlocie. 

O parte din teritoriul padurii Dumbrava Sibiului este ocupat si de un „stejaret de terasa de productivitate 

mijlocie (Pascovschi, Leandru, 1958) care in componenta actuala a arboretului se poate imparti in trei categorii de 

varsta si anume: 

- padure batrana de 120-170 ani; 

- padure de varsta mijlocie de 100-120 ani; 

- padure tanara de 60-100 ani. 

Astfel in partea de nord-est, intre valea lacurilor si drumul Sibiu-Poplaca, precum si in capatul spre Rasinari 

al padurii se afla portiuni de padure tanara presarata cu exemplare de stejar batran. In partea din stanga soselei 

Sibiu-Rasinari, spre oras, langa complexul turistic si in partea de sud-est se gasesc portiuni de padure tanara si 

de varsta mijlocie si cateva petice de padure batrana. Portiunea centrala de pe axa sud-vest si nord-est este 

ocupata mai ales de padure batrana. 

Pe alocuri mai pot fi intalnite Quercus petraea si specii de Salix. 

Arboretul este bine dezvoltat, inchegarea coronamentului variind intre 0,5 si 0,9 iar diametrul intre (25)30- 

(40)50cm. 

Subarboretul este format din speciile: Crataegus monogyna si Lygustrum vulgare, de asemenea Prunus 

spinosa, Rhamnus catharticus si Cornus sanguinea, specii cu punctul de greutate in cadrul asociatilor din ordinul 

Prunetalia spinosae. Mai rar in stratul arbustiv Rosa canina, Frangula alnus, Viburnum lantana. 

In fondul actual al padurii se mai gasesc unele exemplare de Quercus robur ramase ca vestigii ale unui 

stejaret vechi, arbori cu o varsta respectabilă (ex. langa Gradina Zoologica - apreciat la 700-800 de ani, fiind 

ocrotit de lege). 



Unele locuri, mai ales in urma defrisarilor, au fost impadurite cu specii de rasinoase: Picea abies, Larix 

decidua si Pinus sylvestris; pentru pin statiunile fiind favorabile dezvoltarii, acesta are cea mai mare intindere in 

enclavele din diferitele puncte ale padurii. Palcurile de pin silvestru, au varsta de 100 ani. 

Flora 

- flora micologică, lichenofloră şi briofloră cu o diversitate biologică ridicată; 

- flora cormofitică din stratul ierbos este reprezentată prin mai mult de 100 de specii. 

Flora este mediu dezvoltata in varianta cu Asperula odorata, acoperirea fiind de 20-40% si bine dezvoltata 

in varietatea cu Carex pallescens care are o acoperire de 30-55%. 

Din mozaicul speciilor care edifica stratul ierbos se distinge un grup de specii mezohigro si higrofile 

caracteristice pentru Molinietalia si Molinio-Arrhenatheretea (inclusiv unitati cenotaxonomice inferioare), in 

parte si specii de Alno-Padion, in majoritate indicatoare de soluri mai grele, pentru regimul variabil de umiditate 

din sol, precum si pentru saracirea acidifierea solului, ca: Lysimachia vulgaris, Carex pallescens, Lysimachia 

nummularia, Carex brizoides, Orchis maculata, Potentilla erecta, mai rar: Molinia coerulea, Deschampsia 

caespitosa, etc., prin care stejaretul piemontan se diferenteaza de gorunetele piemontane. Se evidenteaza, de 

asemenea, un grup de specii caracteristice pentru alianta Veronico-Quercion, dintre care insa numai Veronica 

officinalis, Hieracium racemosum si Veronica chamaedrys au constanta mare. Specile acidofile caracteristice 

clasei Quercetaea robori-petraeae sunt mai slab reprezentate. Semnificativa in combinatia de specii caracteristice 

este Festuca heterophylla, specie mezoxerofila, oligo-mezotrofa, moderat acidofila, care da un aspect 

caracteristic fitocenozelor cu Quercus robur, mai ales in partea dinspre lunca paraului Sevis a padurii Dumbrava. 

Apropierea fata de padurile de Quercus petraea din Depresiunea Sibiului este indicata si de specii caracteristice 

pentru clasa Quercetaea pubescenti-petraeae, la care se mai ataseaza un grup de specii raspandite mai mult in 

bordurile termofile ale padurii, fiind intercalate intre acestea si pajisti. 

Astfel, la marginea spre paraul Sevis si in statiunile cu o usoara inclinare spre sud, se instaleaza sub forma 

de banda ingusta cenoze care se incadreaza aliantei Geranion sanguinei. 

Mai putin frecvente sunt specii de Carpinion, respectiv de Carpinion dacicum. In afara de esentele 

lemnoase Carpinus betulus si Cerasium avium, raspandite mai mult in asociatile apartinind la Fagion, respectiv 

Carpinion, in stratul ierbos apare Melampyrum bihariense si Crocus banaticus, care da pe alocuri un aspect 

autumnal caracteristic, iar foarte rar apare Silene dubia. Larg raspandite sunt insa speciile mezofile frecvente in 

toate padurile de foioase, specii caracteristice clasei Querco-fagetea ca: Brachypodium silvaticum, Geum 

urbanum, Fragaria vesca, Poa nemoralis, Viola reichenbachiana, Galium schultesii, etc. 

Speciile mai deosebite sunt: brandusa (Crocus banaticus), lacramioara (Maianthemum bifolium), iarba 

albastra (Molinia coerulea), orhidee (Cephalanthera alba, Neottia nidus-avis), salata iepurelui (Prenanthes 

purpurea), pufulita (Epilobium montanum). 

Pe cursul Vaii Aurii sunt bine dezvoltate arinisurile Aegopodium-Alnetum, sub forma de tufisuri si 

arborete, avand ca dominanta pe Alnus glutinosa si Aegopodium podagraria. Mai rar si specii de Rhamnus 

catharcticus, Cornus sanguinea, Euonymus europaea, Crataegus monogyna, etc. Ca insotitoare se pot cita 

speciile Rudbeckia laciniata, Salix fragilis, Sambucus nigra, Salix caprea si altele. Inaltimea arborilor este de 9- 

18m, iar a stratului arbustiv de 1,5-5m. Inchegarea coronamentului este de 0,5-0,7. Stratul ierbos este bine 

dezvoltat, acoperirea fiind de 55-65%. 



X.4. Obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional sau comunitar relevante pentru plan sau program 

şi modul în care s-a ţinut cont de acestea şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii planului sau 

programului 

Ţinând cont de obiectivele de protecţie a mediului la nivel comunitar, PUZ îşi propune pentru realizarea lor 

următoarele soluţii: 

• Pentru protecţia solului, subsolului şi a apelor subterane se va realiza un sistem centralizat de 

colectare a apelor uzate menajere de pe întreg amplasamentul, cu debuşare în reţeaua centralizată a 

municipiului Sibiu. Apele astfel deversate vor trebui să se încadreze calitativ în condiţiile prevăzute de 

NTPA 002/2005. 

• Pentru apele pluviale de pe amplasament se va realiza un sistem de colectare rigole colectoare care 

va fi prevăzut cu separatoare de produse petroliere, iar volumele colectate se vor utiliza la întreţinerea 

spaţiilor verzi plantate şi în completarea rezervelor de incendiu. 

• Din punct de vedere al gestiunii deşeurilor, acestea vor fi colectate ca şi în restul zonelor rezidenţiale 

din Sibiu, în baza unui contract cu un prestator de specialitate, fiind ulterior introduse pe fluxul de 

eliminare al tuturor deşeurilor din zona Sibiului (cu depozitare finală la depozitul ecologic de la Cristian 

- colectarea selectivă va fi în concordanţă cu prevederile noului Plan Judeţean de Gestiune a 

Deşeurilor aflat în curs de aprobare). 

• Pentru conferirea unui cadru cât mai apropiat de cel natural, mari suprafeţe de teren sunt prevăzute a 

fi plantate şi întreţinute ca şi zone verzi (iarbă, flori, plante ornamentale, arbori, arbuşti). 

• La nivel judeţean, PUZ ţine cont de relaţiile şi obiectivul specific O. 2.4 din Planul de Amenajare 

Teritorial Sibiu, în sensul că noul obiectiv are facilităţi şi legături cu municipiul Sibiu, făcând de fapt 

parte integrantă din acesta. 

• La nivel local, PUZ ţine cont de propunerile pentru noul PUG al municipiului Sibiu, respectiv de 

concentrare a industriilor în perimetrul de vest prin strămutarea acestora din vecinătatea unor zone 

rezidenţiale sau de protecţie specială şi conversia acestor foste spaţii pentru utilizări mai puţin 

poluante. 

X.V. Potenţiale efecte semnificative asupra mediului inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitate, populaţie, 

sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural inclusiv 

cel arhitectonic şi arheologic, peisajul - şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori 

I. Identificarea efectelor posibil a fi cauzate asupra factorilor de mediu sau asupra altor factori de interes 

protectiv (cu precădere Rezervaţia Parc Natural Dumbrava Sibiului) de către acţiunile / activităţile propuse de 

PUZ: 

Datorită amplasării obiectivului tratat în imediata vecinătate a acestei arii protejate, întreaga analiză de 

impact se centrează pe eventualele efecte (cu predilecţie pe cele negative) potenţial semnificative asupra 

integrităţii, stării de conservare şi funcţionalităţii ariei. 

Astfel, evaluarea impactului s-a realizat pe de o parte considerând eventualele efecte ale activităţilor 

propuse (sau implicite) asupra fiecărui factor de mediu în parte (sol/subsol, ape de suprafaţă şi subterane, aer 

atmosferic, biodiversitate) dar şi în mod special a unor interese (locale, zonale sau naţionale) potenţial a fi 

protejate (rezervaţia Parc Natural Dumbrava Sibiului, patrimoniul cultural reprezentat prin CNM ASTRA, peisajul, 

sănătatea umană). 

Metoda de evaluare: 

Metoda aleasă pentru evaluarea potenţialelor efecte asupra mediului în general şi în special asupra ariei 

protejate din vecinătate a fost cea matriceală. 

Astfel, etapele de evaluare au fost: 

• identificarea acţiunilor propuse de planul analizat (ca şi posibile cauze ale unor eventuale efecte asupra 

mediului) 

• identificarea factorilor de mediu şi a intereselor potenţiale a fi protejate 



• selectarea primară a acţiunilor propuse de plan (în funcţie de relaţia cu factorii de mediu şi cu interesele 

de protejat) pentru a se elimina din evaluare pe acelea care fie nu au deloc efecte asupra mediului, fie 

aceste efecte sunt realmente neglijabile 

• estimarea (prin calcul sau prin metode comparative) efectelor pozitive sau negative cauzate de acţiunile 

propuse de plan (din punct de vedere al perioadei producerii, al intensităţii, a efectelor produse, 

remanenţei acestor efecte, întinderii spaţiale etc.) 

Sistematizarea rezultatelor s-a realizat utilizând o matrice de tip Leopold cu prezentarea efectelor atât sub 

aspect al intensităţii (pe o scală de magnitudine a impactului de la 1 la 10), al întinderii spaţiale (efecte locale, 

zonale, regionale etc.) cât şi temporale (remanenţa efectelor). 

Prima etapă de completare a matricei constă în matricea iniţială (ipoteză) de evaluare unde se figurează 

strict ipoteza de lucru în sensul unor presupuneri vis a vis de posibile efecte cauzate estimate însă doar la nivel 

calitativ (dacă pot sau nu să apară şi eventual dacă sunt de ordin negativ sau pozitiv, însă nu şi cantitativ - cu ce 

intensitate). 

Ulterior, plecând de la această matrice iniţială, evaluând fiecare caz în parte (de intersecţie a activităţilor / 

acţiunilor PUZ cu factorii de mediu sau de interes), se atribuie şi valori sub aspect cantitativ (cât, pe ce durată, cu 

ce întindere etc.) Această etapă se concretizează prin matricea primară de evaluare. 

Completarea matricei primare de evaluare s-a realizat considerând scenariul cel mai nefavorabil posibil, 

respectiv fără a include măsurile de prevenire / reducere a impactului deja propuse prin PUZ. 

În urma acestei analize a rezultat impactul primar brut ce ar putea să apară în cazul implementării 

planului însă fără a fi luată nici o măsură de prevenire / reducere a impactului asupra mediului. 

Următorul pas metodologic a constat în considerarea măsurilor deja prevăzute în PUZul propus, 

(identificarea şi evaluarea eficienţei acestora). Rezultatul etapei s-a concretizat prin aplicarea corecţiilor 

respective asupra matricei primare de evaluare, calculându-se astfel impactul rezidual brut. matricea primară 

astfel corectată fiind denumită matrice parţială de evaluare. 

În funcţie de rezultatul astfel obţinut, s-au făcut ulterior recomandări în ceea ce privesc măsurile 

suplimentare de introdus în planul evaluat în scopul scăderii la minim a acestui impact rezidual. Luând în 

considerare aceste măsuri suplimentare (cu eficienţa lor), se ajunge în final la obţinerea impactului rezidual 

(final) care reprezintă acel impact care nu mai poate fi evitat prin măsuri de prevenire sau reducere, matricea 

astfel corectată fiind denumită matrice finală de evaluare. 

O balansare a acestui eventual impact rezidual (final) se va putea realiza prin două căi cu acţionare 

simultană: 

- cea de compensare (în final fiind formulate unele recomandări pe marginea posibilităţilor în acest sens) 

- cea de coerciţie - pentru care instituţiile abilitate au toate pârgiile legale (custodele, Garda de Mediu etc.) 

A. Identificarea posibilelor cauze ale unor efecte de mediu semnificative: 

• amenajarea terenului 

• emisii de poluanţi atmosferici 

- din surse fixe 

- din surse mobile (lucrări construcţie, trafic) 

• utilizarea apei; schimbări hidrologice 

- emisii de poluanţi în ape de suprafaţă (inclusiv prin intermediul canalizării) 

- emisii de poluanţi în apele subterane 

- modificări ale regimului hidrostatic (săpături fundaţii, subsoluri etc.) 

• zgomot şi vibraţii 

• iluminare artificială 

• umbrire cauzată asupra pădurii 

• deşeuri 

• incendii 



• regim de înălţime 

• prezenţa animalelor domestice 

B. Identificarea factorilor şi intereselor potenţial a fi protejate: 

• sol şi subsol 

• ape de suprafaţă 

• ape subterane 

• aer atmosferic 

• biodiversitate: 

- vegetaţie şi floră 

- faună (macro şi microfauna)* 

• patrimoniul cultural (reprezentat în zonă de CMN Astra**) 

• peisaj / vizibilitate 

* - clasificarea faunei în aceste două grupe este arbitrară (strict în scopul tehnic al evaluării), nefiind 

realizată pe criterii sistematice, ci în funcţie de sensibilitatea acestor specii faţă de activităţile posibile 

cauzatoare de efecte asupra lor (criterii importante au fost: mobilitatea, ecologia şi etologia lor etc.) 

** Legea Nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Anexa 3 

I. Valori de patrimoniu cultural de interes naţional (monumente istorice de valoare naţională excepţională) 

1. Monumente şi ansambluri de arhitectură 

i) muzee etnografice în aer liber 

i) 5 Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale 

În această fază a evaluării, în analiza de impact nu au fost luate în considerare efectele pozitive / negative 

asupra unor factori de interes precum: 

• sănătatea umană 

• condiţiile socio-economice 

S-a procedat astfel, deoarece evaluarea este centrată pe efectele posibil a fi cauzate asupra ariei protejate 

şi nu asupra comunităţii sibiene în general, introducerea unor astfel de factori în analiză neavând relevanţă atât 

timp cât în finalul analizei se compară în cote relative rezultatele pentru alternativele posibile. 

II. Descrierea efectelor posibil a fi cauzate asupra factorilor de mediu sau asupra altor factori de interes protectiv 

(cu precădere Rezervaţia Parc Natural Dumbrava Sibiului) de către acţiunile / activităţile propuse de PUZ: 

� Relaţia cauză - efect: 

Au fost identificate posibilele CĂI de transmitere a eventualelor efecte (pozitive sau negative) produse de 

către activităţile / acţiunile generate de implementarea PUZ-ului evaluat (SURSE) spre RECEPTORII specifici prezenţi 

în zonă. 

Astfel, au fost considerate următoarele interacţiuni posibile: 

• interacţiunea obişnuită dintre unii factori de mediu 

• interacţiunea dintre aceşti factori de mediu şi alţi factori de interes protectiv 



� Analiza acţiunilor / activităţilor propuse de PUZ în raport cu efectele posibile a fi cauzate asupra 

factorilor de mediu sau asupra altor factori de interes protectiv: 


Privită din perspectiva asigurării unor anumite funcţiuni pentru terenul din incinta Sitex, această amenajare 

ar putea induce unele efecte asupra mediului în general şi asupra ariei protejate în special, efecte fie negative fie 

pozitive. 

Efectele posibil a fi induse de această acţiune se pliază în principal pe următoarele direcţii: 

− modificări ale stării actuale în ceea ce priveşte fragmentarea unor habitate (în sens negativ sau 

pozitiv) - relevanţa este dată cu precădere de modul de organizare al spaţiilor verzi în incinta 

viitorului cartier (suprafeţe, amplasare, compoziţie specii plantate, conectivitate cu pădurea etc.) 

− apariţia unui fenomen de invazie înspre pădure a unor specii noi plantate (alohtone sau 

autohtone), cu risc în modificarea compoziţiei actuale a biocenozelor caracteristice pădurii 

Dumbrava şi implicit în transformarea unor echilibre stabilite în zona ariei protejate 

Cu toate că în mod firesc tot în cadrul amenajării terenului ar trebui discutat de regimul de înălţime 

prevăzut, datorită particularităţii acestei problematici în cazul de faţă, am preferat tratarea distinctă a subiectului, 

ulterior în studiu. 


În sinteză, reluăm aici principalele surse posibile de emisii atmosferice, atât din perioada de construire, cât 

şi din cea de funcţionare a obiectivului propus: 

SURSE FIXE DE EMISIE A POLUANŢILOR ATMOSFERICI 

PERIOADA DE CONSTRUIRE PERIOADA DE FUNCŢIONARE 

SURSE POLUANŢI GENERAŢI SURSE POLUANŢI GENERAŢI 

- lucrări generale de şantier ce 

implică manevrarea 

materialelor excavate pe o 

suprafaţă relativ constantă 

- particule în suspensie 

(PM10) 

- particule sedimentabile 

(PM2,5) 

SURSE MOBILE DE EMISIE A POLUANŢILOR ATMOSFERICI 

- sisteme de 

încălzire 

(centrale 

termice) 

- particule în suspensie (PM10) 

- oxizi de azot (NOx) 

- oxizi de sulf (SOx) 

- mono- şi dioxid de carbon (CO; CO2) 

SURSE ÎN PERIOADA DE CONSTRUIRE SURE ÎN PERIOADA DE FUNCŢIONARE POLUANŢI GENERAŢI 

- funcţionarea utilajelor echipate cu 

motoare cu ardere internă 

- trafic auto (cu predilecţie greu) 

prilejuit de transportul materialelor 

şi deşeurilor de construcţie 

- trafic auto uşor (covârşitor ca proporţie 

- autoturisme) 

- trafic auto greu redus (eventual 

transport în comun; asigurarea 

utilităţilor, întreţinere, debarasare 

deşeuri etc.) 

- PM10 

- SOx 

- NOx 

- CO; CO2 

- metale grele şi alţi poluanţi în 

concentraţii reduse 

Se observă similitudinea poluanţilor generaţi ca şi tip, fapt care permite în final o apreciere globală a 

influenţelor cauzate asupra aerului atmosferic şi prin acesta implicit asupra biodiversităţii - ariei naturale protejate 

din vecinătate. 



Trafic 

Din punct de vedere al traficului, va exista bineînţeles un efect negativ asupra unor factori de mediu şi 

implicit asupra ariei naturale protejate învecinate. Această afirmaţie se bazează în primul rând pe o diferenţă 

cantitativă a valorilor de trafic ce vor fi atinse prin popularea acestei incinte faţă de situaţia actuală deşi se poate 

face un comentariu în acest sens, anume că nu ar fi corect ca raportarea să fie făcută strict la starea actuală a 

ampalsamentului. La ora actuală activitatea în incinta Sitex este în fie conservare, fie de o intensitate deosebit de 

redusă şi implicit traficul prilejuit este nesemnificativ însă cu siguranţă această stare de fapt nu va rămâne la fel în 

cazul neimplemntării planului propus şi nerealizării cartierului rezidenţial. 

În condiţiile nerealizării acestui cartier cu siguranţă proprietarul va dezvolta în continuare activităţi 

industriale caracterizate probabil printr-o intensitate mare fie în scopul relansării producţiei de mochetă, fie a unei 

alte activităţi profitabile. Acest lucru va conduce inevitabil la popularea amplasamentului cu angajaţi în număr 

mare (în trecut se lucra cu cca. 2800-3000 de angajaţi pe schimb), angajaţi care fireşte vor face deplasări cu 

autoturismele zilnic. Pe lângă acest trafic al angajaţilor, va exista un trafic greu de mărfuri, precum şi manevre în 

incintă obişnuite unei activităţi industriale prospere. 

Totodată, nu trebuie pierdut din vedere faptul că în paralel se promovează dezvoltarea zonei de agrement 

a ştrandului municipal în relativă apropiere, axa Sibiu - Răşinari urmând astfel să deservească ambele obiective. 

Se poate afirma cu certitudine că vor exista schimbări semnificative în ceea ce priveşte traficul din zonă, 

vârful fiind estimat în sezonul cald atunci când probabil va funcţiona la capacitate maximă şi ştrandul. 

Informaţii despre măsura în care infrastructura existentă va avea capacitatea de suport pentru acest trafic 

se regăsesc în Studiul de impact asupra traficului realizat de către o societate specializată, anexat prezentei 

documentaţii. 



Apele uzate ce se vor produce în interiorul cartierului fac parte doar din două categorii: 

- ape pluviale (pentru care sunt prevăzute măsuri de preepurare înainte de descărcarea în Trinkbach) 

- ape uzate menajere (propuse a fi descărcate în reţeaua existentă pe amplasament, cu livrare finală prin 

intermediul reţelei municipale la staţia de epurare de la Mohu) 

Din punct de vedere al poluanţilor ce pot fi prezenţi în aceste ape, situaţia este următoarea: 

Ape pluviale: accidental pot colecta produse petroliere fie provenite de la utilajele din faza de construcţie a 

cartierului, fie de la autoturismele locatarilor în perioada de funcţionare ulterioară. Planul prevede în acest sens 

etapă de preepurare (separatoare produse petroliere, decantoare). Din punct de vedere al protecţiei rezervaţiei, 

importanţa e scăzută deoarece în lipsa acestor etape de preepurare efectele negative s-ar resimţi doar la nivelul 

apelor de suprafaţă ale Trinkbachului şi eventual la vegeţaia de mal din aval. Ar exista de asemenea un 

disconfort peisagistic la nivelul muzeului într-o atare situaţie. 

Ape uzate fecaloid - menajere: încărcarea obişnuită a acestor ape este cu predilecţie organică, putând 

cauza eutrofizări şi eventuale poluări biologice (germeni patogeni) la nivelul apelor Trinkbachului în situaţia 

accidentală în care s-ar descărca aici. Un alt poluant demn de menţionat în categoria aceasta de ape uzate ar fi 

detergenţii care chiar daca la ora actuală sunt „biodegradabili”, în concentraţii ridicate ridică probleme faţă de 

protecţia ecosistemelor acvatice. 

Din punct de vedere al relaţiei cumulative cu proiectul de dezvoltare a ştrandului municipal, trebuie ţinut 

seama de faptul că deversarea atât a apelor pluviale cât şi a apelor provenite de la primenirea / golirea bazinelor 

de la acest ultim obiectiv este prevăzută a fi realizată în canalul Trinkbach, putând influenţa astfel semnificativ 

regimul scurgerii în această albie, cu eventuale efecte asupra propunerii de amenajare peisagistică din cadrul 

cartierului de la Sitex. 




În ceea ce priveşte executarea lucrărilor de construcţie pe amplasament, acestea vor implica fireşte o serie 

de excavări, atât pentru realizarea fundaţiilor clădirilor propuse cât şi pentru realizarea celor două nivele de 

subsol. 

Dată fiind adâncimea mare de fundare necesară asigurării regimului de înălţime propus (maxim P+17), 

precum şi necesarul de subsoluri (2 nivele) pentru parcări şi spaţii tehnico-administrative, s-a ridicat un semn de 

întrebare vis a vis de influenţarea nivelului hidrostatic din zonă. 

Evantualele efecte negative ale unor asemenea modificări (depinzând fireşte şi de intensitate) s-ar putea 

resimţii fără îndoială asupra echilibrelor stabilite la nivel de aprovizionare a vegetaţiei cu apă (prin afectarea 

accesibilizării resursei). 

Eventuale efecte pozitive s-ar putea discuta în condiţiile în care în zonă freaticul ar fi prea sus cauzând un 

aport de umiditate peste necesarul vegetaţiei, cu efecte limitative din acest punct de vedere. 


În ceea ce priveşte poluarea fonică, aceasta este posibil să fie resimţită la nivelul ariei protejate atât pe 

perioada de construire a obiectivului cât şi ulterior pe perioada de funcţionare. 

Ca şi receptor al acestui tip de poluare se poate discuta de anumite segmente de faună prezente în 

pădurea Dumbrava (cu precădere mamiferele mari şi păsările). 

Din nefericire, există mult prea puţine studii concrete în ceea ce priveşte toleranţa feluritelor specii de 

animale la zgomote, fiind dificil de estimat astfel comportamentul concret al faunei din vecinătate la nişte valori 

precise de zgomot emis atât prin executarea lucrărilor de construire cât şi prin activitatea curentă a populaţiei 

cartierului. 

Efectul general este acela al retragerii faunei sensibile la zgomot la o distanţă de sursă care să asigure 

estomparea suficientă. De menţionat sunt însă şi situaţii în care fauna se adaptează, revenind în imediata 

vecinătate a surselor de zgomot cu precădere în situaţiile în care zona asigură bază trofică. 


Fiind prevăzut un sistem exterior de iluminat al cartierului, se poate lua în discuţie o eventuală poluare 

luminoasă în special resimţită la nivelul faunei cu activitate nocturnă. 

Principalele direcţii unde o poluare luminoasă ar putea avea eventuale efecte negative asupra 

comportamentului faunei sunt spre N, NV, V şi eventual SV, în rest fiind vorba de vecinătăţi fie cu şoseaua, fie cu 

incinta Ocolului Silvic (Cabana Dumbrava). 

O eventuală poluare luminoasă intensă ar putea avea efecte negative din punct de vedere al disturbării 

unor specii de faună (respectiv cele cu activitate nocturnă, mai ales răpitoarele). 


Un alt efect cu potenţial de influenţare negativă a stării actuale de echilibru a vegetaţiei din vecinătatea 

perimetrului se consideră fenomenul de umbrire exercitată de către construcţiile propuse (în special de cele cu 

regim mare de înălţime) asupra pădurii şi mai ales în perioada de vegetaţie (fiind vorba de specii de foioase). 

Componenta ecosistemului forestier ce ar putea fi afectată din acest punct de vedere este vegetaţia din 

imediata vecinătate a amplasamentului studiat. 

Stejarul fiind o specie pretenţioasă faţă de lumină, efectele unei eventuale umbriri asupra pădurii din 

vecinătate vor fi unele negative, limitând creşterea şi deranjând unele echilibre formate la nivelul rezervaţiei deşi 

pe un sector deosebit de restrâns. 





Cu ocazia lucrărilor ce vor fi realizate atât pentru dezafectarea actualelor construcţii de pe amplasament, 

cât şi pentru realizarea cartierului propus vor apărea fireşte o serie de deşeuri / reziduuri. Per ansamblu, 

materialele predominante utilizate în construirea tuturor spaţiilor de producţie, întreţinere sau administrare ale 

actualei incinte industriale Sitex sunt din gama: beton, beton armat; metal (grinzi, elemente masive de fier, tablă 

etc.); cărămidă (zidărie, placări etc.); ţiglă; sticlă; lemn; materiale plastice; carton asfaltat etc. În plus pot să apară 

deşeuri caracteristice activităţii desfăşurate în trecut (materiale textile, uleiuri sau alte produse petroliere, vopsele, 

ambalaje metalice sau de plastic etc.). Printr-o eventuală gestionare defectuoasă a acestor deşeuri se poate 

ajunge în situaţia în care să fie afectată aria protejată însă pe un sector restrâns, cu predilecţie apele de suprafaţă 

ale Trinkbachului şi eventuale solul din zonele imediat învecinate perimetrului de construcţie. 


Se poate discuta în acest caz de un eventual risc al apariţiei unor mici depozite necontrolate de deşeuri în 

pădure datorate locuitorilor cartierului, prin nerespectarea gestiunii deşeurilor menajere. Considerând că în general 

deşeurile de origine menajeră sunt puţin chimic active, principalul efect negativ care ar putea apare ar fi legat de un 

disconfort peisagistic. Paradoxal, însă ar exista efecte pozitive atât prin conţinutul totuşi destul de ridicat în materie 

organică (efect benefic faţă de sol şi implicit vegetaţie) cât şi mai ales prin accesibilizarea unor resurse de hrană 

pentru fauna din zonă (sunt binecunoscute exemple în care fauna - chiar cea mare - „coabitează” cu locuitorii unor 

cartiere din ţară - Braşov, Buşteni etc.). 

• Incendii 

Considerând amplasarea viitorului cartier în imediata vecinătate faţă de vegetaţia lemnoasă constitutivă a 

pădurii Dumbrava, fireşte că (în special în afara sezonului de vegetaţie) se poate considera un risc de apariţie a 

unor incendii de pădure datorate unor activităţi neglijente ale populaţiei cartierului. 

În situaţia apariţiei unui asemenea eveniment, consecinţele pot atinge cote semnificative dat fiind faptul că 

discutăm de un arboret de vârstă şi consistenţă ridicată, cu o litieră bogată, deci cu posibilitate de propagare 

rapidă a focului şi pagube majore. 


Dintre eventualele efecte negative care ar putea apare prin realizarea unor construcţii înalte pe 

amplasament (maxim P+17), demne de luat în seamă sunt următoarele: 

- efecte indirecte cauzate de umbrirea provocată (tratate anterior) 

- efecte indirecte asupra nivelului hidrostatic din zonă prin necesarul de adâncime la fundare (tratate 

anterior) 

- efecte asupra avifaunei din zonă (apariţia unui risc de ciocnire în special la nivelul suprafeţelor vitrate) 

- efecte de ordin peisagistic (prin vizibilitatea acestor construcţii în raport cu peisajul obişnuit de pădure) 


Fiind vorba de o zonă rezidenţială propusă, este normal să considerăm că vor fi prezente şi asemenea 

animale (deşi acest lucru depinde în ultimă instanţă de proprietarul şi administratorul cartierului care are 

posibilitatea legală să interzică accesul în incintă a animalelor domestice). 

Din punct de vedere al unor eventuale efecte asupra ariei protejate putem discuta de următoarele riscuri: 

- libera circulaţie a animalelor domestice dinspre cartier înspre pădure (în special a câinilor şi pisicilor) cu 

efecte asupra populaţiilor de animale sălbatice (atât prin eventualul consum efectiv al lor, cât şi prin riscul 

transmiterii unor boli) 

- abandonarea animalelor domestice deţinute de către rezidenţii cartierului în pădure (mai ales a unor 

specii alohtone - chiar şi specii al căror areal biogeografic ar fi total nepotrivit - reptile, păsări etc.). 

Fenomenul poate avea grave repercusiuni asupra echilibrelor faunistice dar şi floristice din pădurea 



învecinată, în special când se discută de specii de animale care nu îşi vor regăsi duşmani naturali în 

acest mediu şi pot conduce la eventuale explozii populaţionale concurând trofic speciile autohtone 

Toate aceste activitităţi / acţiuni prevăzute de implementarea PUZ, prin efectele (directe sau indirecte) pe 

care le pot avea asupra factorilor de mediu sau de interes protectiv, vor aşterne în final o posibilă presiune 

cumulată asupra biodiversităţii din zonă şi, prin aceasta, asupra rezervaţiei Parcul Natural Dumbrava Sibiului ca şi 

factor de interes major protectiv în zonă. Aşadar, în cele ce urmează, vor fi identificate aceste efecte cumulate 

posibil a fi regăsite în cazul biodiversităţii (implicit asupra ariei protejate). 

Biodiversitate. Arie protejată - Identificare posibile efecte 

Considerând importanţa majoră a prezenţei obiectivului în imediata vecinătate a rezervaţiei (respectiv chiar 

într-o enclavă a acesteia), vom prezenta în cele ce urmează separat modul în care ar putea fi afectate habitatele 

sau speciile de animale din zonă prin realizarea cartierului, chiar dacă o serie de efecte au fost deja menţionate 

structurate pe restul factorilor de mediu sau problemelor ridicate. 

În literatura de specialitate se regăsesc unele studii ce tratează problematica efectului pe care construcţia 

de clădiri şi infrastructură îl are asupra faunei / florei (Diaz et al. 2001, Jaarsma et al. 2006, Meunier et al. 1999, 

National Research Council 2005, Reck and Kaule 1993). 

Studiul de faţă se doreşte a fi o abordare sintetică şi practică a principalelor efecte pe care construcţia unui 

cartier nou îl are asupra habitatelor / speciilor adiacente. 

Întrucât însă nu există suficiente studii ştiinţifice care să trateze în mod distinct situaţia unor lucrări de 

construcţii în perimetru urban, dar în imediata vecinătate a unei arii protejate am considerat oportună adaptarea 

principalelor efecte datorate construcţiilor la metodologia de evaluare a impactului asupra mediului în cazul 

construcţiei unui drum nou (situaţie cu mult mai des regăsită în cazuistica de evaluare şi implicit cu o metodologie 

mai dezvoltată). 

Astfel, după Seiler 2002, Diaz et al. 2001, Suarez et al. 2003 şi Treweek 1999, principalele efecte negative 

asupra ecosistemelor datorate clădirilor, lucrărilor de construcţie şi infrastructură, respectiv efectele unui cartier 

rezidenţial pot fi clasificate astfel: 

I. Pierderea de habitate: construcţiile implică în mod direct pierdere de suprafeţe de teren şi implicit pierderea de 

habitate (Meunier et al. 1999, Seiler 2002); 

II. Poluare directă şi indirectă: prezenţa şantierului afectează în mod direct mediul din punct de vedere fizic, 

chimic şi în consecinţă, indirect, alterează disponibilitatea habitatelor pentru numeroase specii 

de plante şi animale pe o suprafaţă mult mai mare decât cea efectiv ocupată de construcţia în 

sine (Bauske and Goetz 1993, Reijnen and Foppen 1994, Reijnen et al. 1997); 

III. Mortalitatea: traficul rutier determină numeroase decese în rândul faunei care utilizează habitatele din 

vecinătatea drumul (Erritzoe et al. 2003, Harden 2002, Jaarsma et al. 2006, Loos and Kerlinger 

1993, Massemin and Zorn 1998); 

IV. Apariţia unor noi tipuri de pericole directe şi indirecte: pentru marea majoritate a speciilor de animale vor 

apărea un număr de noi factori de deranj, cum ar fi prezenţa oamenilor, a maşinilor şi respectiv 

prezenţa noilor prădători (animale de casă, căini şi în principal pisici) (Helldin and Seiler 2003, 

Laursen 1981, Seiler and Veenbaas 1999). 



III. Evaluarea efectelor posibil a fi cauzate asupra factorilor de mediu sau asupra altor factori de interes protectiv 

(cu precădere Rezervaţia Parc Natural Dumbrava Sibiului) de către acţiunile / activităţile propuse de PUZ: 

B. Rezultate: 


Prin scăderea procentului de ocupare al terenului faţă de situaţia actuală dar mai ales prin prevederea unor 

suprafeţe verzi de cca. 32600mp (la care se adaugă şi 3460mp dale înierbate) ca şi efect pozitiv s-ar putea 

înregistra înlăturarea unei părţi a fragmentării existente în ceea ce priveşte mobilitatea strict a faunei de 

dimensiuni mici (nevertebrate, eventuale reptile sau rozătoare de talie mică). 

În cazul alternativei zero, de importanţă este doar plantarea zonelor verzi cu specii nepotrivite (chiar şi 

acum se regăseşte de exemplu plopul în incintă - lucru nerecomandat în zonă). 


- nu se prevăd 


Perioada de construire: 

Sursa principală e reprezentată de manevrarea materialelor excavate precum şi a celor de construcţie 

(agregate de balastieră şi carieră, materiale de umplutură etc.). Aceste operaţiuni se constituie în surse fixe 

nedirijate de poluare atmosferică. Poluanţii generaţi sunt pulberile în suspensie şi cele sedimentabile. 

Emisiile totale aferente fiind de max. 12t pe totalul lucrărilor masive, cu o valoare anuală medie distribuită 

(corelată cu sezonul de vegetaţie) de cca. 3t/an. Un total de cca. 0,6t/an dintre pulberile produse astfel se vor 

depune în incinta şantierului (cartierului), neafectând pădurea deloc. Restul de max 2,4t/an vor trece de graniţa cu 

pădurea, deşi o parte dintre acestea (nedecelabilă însă prin această metodă) se vor depune sub 30-50m distanţă, 

deci tot fără a afecta pădurea. Valoarea modelată este absolut nesemnificativă în raport cu capacitatea de suport 

a aparatului foliar al stejăretului matur din vecinătate. 

Surse fixe: 

Din detaliile solicitate proiectantului asupra modului de echipare a viitorului cartier cu surse de încălzire a 

rezultat următoarea situaţie: 

- Centralele termice pentru clădirile rezidenţiale (apartamente) se vor amplasa în subsolul clădirilor, 

cu respectarea normativelor tehnice în vigoare. Coşurile de fum vor depăşi cu 1m aticul clădirilor. 

- Pentru clădirile S+P+2-3E se vor utiliza cazane murale sau baterii de cazane murale amplasate la 

subsolul acestora (centrale termice individuale), cu respectarea normativelor tehnice în vigoare. 

- Centrala termică pentru clădirile conexe (servicii) se va amplasa în subsol, cu respectarea 

normativelor tehnice în vigoare. Coşurile de fum vor depăşi cu 1m aticul clădirilor. Se va utiliza o 

singură centrală termică pentru toate clădirile conexe. 

Alimentarea cu combustibil: 

- combustibilul utilizat va fi de tip gazos (gaze naturale) 

- până în acest moment beneficiarul investiţiei nu a solicitat utilizarea de combustibili alternativi 

(GPL, motorină) ca soluţie de rezervă 

În urma efectuării calculelor de estimare a emisiilor pentru aceste unităţi, utilizând factorii de emisie 

prevăzuţi de metodologia europeană CORINAIRE, a rezultat o cantitatea de 1,64t/an ce presupunem că se va 

depune în pădure pe o suprafaţă de cca. 12ha măsurată concentric faţă de surse până la adâncimi de cca. 100- 

150m, va rezulta o depunere neglijabilă (cca. 13,7g/mp/an = 0,014kg/mp/an) a pulberilor în pădure datorită 

sistemelor de încălzire, impactul fiind nesemnficiativ. 



Surse mobile 

Aceste vor fi reprezentate fără îndoială în mod majoritar de autoturismele rezidenţilor. 

În orice caz, pentru a studia măsura în care realizarea şi popularea cartierului propus va induce creşteri ale 

traficului în zonă, s-a efectuat o estimare considerată însă cu o toleranţă destul de mare datorată incertitudinii 

unor serii întregi de date de intrare în faza actuală de proiectare (şi nu numai) - cu predilecţie e vorba de 

necunoaşterea exactă a viitorului parc de maşini atât sub aspect cantitativ, cât şi calitativ. 

Astfel, s-a încercat utilizarea unor valori medii acordate cu cele obişnuite de la nivelul municipiului Sibiu, 

având ca surse felurite documente publice (evidenţe şi statistici ale autorităţilor rutiere, studii de trafic realizate la 

nivelul municipiului Sibiu etc.). 

De asemenea, impactul acestui viitor cartier asupra traficului din întreaga zonă a fost tratat într-un studiu de 

specialitate realizat de către o societate specializată, studiu ataşat prezentei documentaţii. 

Acest studiu oferă şi soluţii în ceea ce priveşte organizarea acestui trafic zonal, ţinând cont de toate 

obiectivele existente şi actual propuse în zonă. 

Cu toate că rezultatele estimărilor efectuate de către noi nu le putem considera ca având un nivel de 

confidenţă care să permită luarea unei decizii în raport cu limitele legal admise pentru poluanţii emişi, am 

considerat util totuşi acest exerciţiu pentru a putea raporta valorile rezultate la capacitatea de absorbţie a pădurii 

Dumbrava Sibiului în condiţiile în care să nu se resimtă efecte negative semnificative sau chiar ireversibile pe 

acest plan. 

Astfel, aplicaţia utilizată pentru realizarea estimării influenţelor acestui trafic asupra calităţii aerului din zonă 

a fost COPERT 4 ca parte din Ghidul Inventarului Emisiilor EMEP/CORINAIR, pe baza modelului TREMOVE 

adoptat la nivelul Agenţiei Europene de Mediu. S-a considerat oportună utilizarea acestui tip de model datorită 

ordinului de mărime al populaţiei de autovehicule considerate. 

Modelarea s-a efectuat pe două paliere: 

- separat pentru traficul indus de prezenţa noului cartier în locaţia Sitex 

- cumulativ, considerând atât cartierul rezidenţial Sitex cât şi propunerea de ştrand / zonă de agrement de 

pe aceeaşi axă de circulaţie Sibiu - Răşinari 

Situaţia cumulată pentru cele două obiective: 

POLUANT 

ANUAL SEZON CALD SEZON RECE 

[t/an] [t/perioada = 8luni] [t/perioada = 4luni] 

CO2 3,071 2,439 0,631 

PM10 0,199 0,555 0,041 

NOx 0,486 0,386 0,1 

SO2 1,198 0,958 0,24 

CO 80,141 63,67 16,471 

NMVOC 8,907 7,076 1,831 

CH4 6,577 5,225 1,351 

Interpretarea rezultatelor 

Considerând valoarea de cca. 8t/carbon/an pentru utilizarea carbonului de către arboret şi valorile estimate 

mai sus (cumulând conţinutul de carbon fireşte), rezultă o suprafaţă de pădure ce fixează aceste noxe de cca. 

6ha. Aşadar, cel puţin în ceea ce privesc aceşti compuşi ai carbonului emişi cu prilejul traficului, efectul asupra 

vegetaţiei este nesemnificativ per ansamblu pădurii. Vom considera totuşi cu o notă negativă acest efect al 

trtaficului asupra vegetaţiei prin faptul că benzile din vecinătatea drumului vor fi desigur mai afectate de 

depunerile de praf şi totodată din cauza efectelor oxizilor de sulf asupra vegetaţiei. Nivelul total de emisie al 



oxizilor de azot nu considerăm sîă ridice probleme deosebite, cel mai probabil situându-se încă în intervalul în 

care sunt utilizaţi de plante. Toate acestea însă depind bineînţeles şi de condiţiile de vânt. 

Fauna va avea posibil de suferit din cauza traficului mai mult prin zgomotele recepţionate decât prin gazele 

de eşapament. În orice caz şi la ora actuală există touşi un trafic destul de important pe această axă astfel încât 

nu e obiectiv să presupunem că o eventuală retragere a faunei mai în adânc s-ar datora strict traficului indus de 

noile dezvoltări. 


Studiul de impact asupra traficului indus de acest cartier, realizat de către o societate specializată, oferă 

soluţii în ceea ce priveşte organizarea traficului zonal, ţinând cont de toate obiectivele existente şi actual propuse 

în zonă. Astfel, concluziile finale ale acestui studiu indică: 

„In urma analizei situaţiei de perspectiva pentru anul 2013, in condiţiile in care se considera fluxurile 

suplimentare de trafic generate de către dezvoltarea rezidenţiala, se constata ca: 

1. Se impune organizarea circulaţiei prin introducerea semaforizării la intersecţiile: 

• str. Argeşului - Calea Dumbrăvii - str. Putnei si str. Gh. Dima - Calea Dumbrăvii; 

• str. Bahluiului - Calea Dumbrăvii - str. Siretului. 

2. Se vor reface marcajele si indicatoarele pentru crearea unor benzi pentru viraje la stânga conform 

propunerilor de organizare a intersecţiilor si a geometriei acestora; 

3. Intersecţiile sus menţionate au rezerve suficienta de capacitate de circulaţie, iar cozile de vehicule sunt 

scăzute, după cum se observa din analiza efectuata pentru orele de vârf; 

4. Calea Dumbrăvii are rezerva de capacitate suficienta pe sectorul intre dezvoltare si Str. Gh. Dima (sector 

analizat in cadrul proiectului), in special datorita amenajării intersecţiilor si optimizării ciclurilor de 

semaforizare după cum a fost propus in capitolul anterior; 

5. In cazul in care se optează pentru construirea variantei de ocolire Sud, după cum aceasta a fost 

prezentata, se constata faptul ca aceasta preia o parte din traficul de pe Calea Dumbrăvii, contribuind 

astfel la creşterea capacitaţii de circulaţie si sporirea fluidităţii traficului.” 

În special datorită celor afirmate în aceste cocluzii la pct. 3, 4 dar şi 5 (caz mai bun), s-a considerat că PUZ 

oferă soluţii de prevenire / reducere a unui eventual impact asupra aerului datorat traficului care să asigure o 

scădere a impactului rezidual brut (IRB) faţă de cel primar brut (IPB) pe componenta datorată emisiilor din surse 

mobile. 

În altă ordine de idei, prin PUZ se prevăd măsuri de reducere a unui eventual impact datorat emisiilor în 

atmosferă din surse fixe, prin utilizarea gazului metan ca şi combustibil la centralele termice (mai puţin poluant 

faţă de alţi combustibili) şi prin utilizarea unor tehnologii moderne în domeniul echipării. În plus, prin optimizarea 

surselor de încălzire (câte o CT pe bloc), se reduce de asemenea eventualul impact asupra aerului. 




PUZul nu prevede în schimb măsuri de prevenire / reducere a impactului asupra aerului (şi implicit a 

biodiversităţii) în ceea ce privesc emisiile pe perioada de construire, nefiind cazul în această fază de proiectare. 



Atât alimentarea cu apă (pentru toate utilizările) cât şi evacuarea apelor uzate (cu excepţia pluvialului) 

neavând legătură cu freaticul din zonă sau cu canalul Trinkbach (ci cu reţelele centralizate municipale de 

alimentare cu apă sau canalizare), nu se poate aduce în discuţie un efect negativ semnificativ din acest punct de 

vedere asupra ariei naturale protejate. 

În ceea ce priveşte utilizarea apei pe amplasament, un singur efect poate fi notat însă acesta are valenţe 

mai degrabă pozitive decât negative. 



Prin amenajarea peisagistică proiectată pentru canalul Trinkbach în incinta cartierului şi prin reabilitarea 

prizei de apă din amonte de pe Sebeş, se va regulariza acest canal eliminându-se pe de o parte riscul apariţiei 

unor inundaţii în aval pe timp de ploi crescute, iar pe de altă parte se va contribui prin aceasta la restabilirea unui 

echilibru hidrostatic în zonă (la ora actuală din cauza degradării lucrărilor de albie existând infiltraţii în freatic 

menţinându-se un nivel mai ridicat decât cel optim pentru vegetaţia din zonă). 


În urma realizării de către SC GEO 2000 SRL - societate atestată - a unui studiu geotehnic, fiind executate 

foraje specifice, a rezultat că în zona amplasamentului propus nu ar exista probleme deosebite din punct de 

vedere al nivelului freaticului, acesta fiind sub cel de intervenţie, permiţând astfel adoptarea unor soluţii tehnice de 

fundare şi hidroizolare rezonabile din punct de vedere al costurilor. 

Acest studiul geotehnic pune în evidenţă o alimentare a freaticului în zona de interes din pierderile de apă 

din reţelele hidroedilitare existente şi capacităţile de stocare de pe amplasament, prin dezafectarea acestora şi 

regularizarea cursului canalului Trinkbach, existând posibilitatea modificării prin scădere a nivelului hidrostatic al 

apei freatice. Acest fapt, în faza de construcţie deşi benefic din punct de vedere tehnic pentru obiectivul studiat 

prin PUZ, poate avea unele efecte temporare negative într-o mică măsură asupra vegetaţiei forestiere din 

vecinătatea incintei prin determinarea unor variaţii ale regimului de umiditate din sol, specia dominantă - stejarul 

(Quercus robur) fiind sensibilă la astfel de variaţii. 

Considerând informaţii preluate din lucrarea Aurul verde al Sibiului editată prin grija Direcţiei Silvice Sibiu în 

anul 2003, lucrare ce integrează aspecte preluate din literatura silvică a judeţului Sibiu (Ion V. Lungu -„Prin 

pădurile Sibiului”, Josef Binder -„Istoria Silviculturii oraşului Sibiu”, amenajamente silvice şi altele), este evident 

faptul că Pădurea Dumbrava nu beneficiază de condiţii naturale de vegetaţie din cele mai favorabile, suportul 

fiziologic - solul, fiind din cele mai grele, de tip brun luvic pseudogleizat, cu un conţinut ridicat de argilă. 

Problematica regimului pedohidrologic în Pădurea Dumbrava are un specific aparte, de-a lungul timpului 

începând din anii 1800, prin grija administraţiei silvice fiind realizate o serie de măsuri cu scopul reducerii gradului 

de înmlăştinare şi refacerea pădurilor prin drenarea anumitor suprafeţe, execuţia de semănături cu ghindă de 

stejar împreună cu secară sau ovăz, plantaţii cu stejar de baltă în zonele cu exces de umiditate sau mai recent cu 

frasin şi în special prin menţinerea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă a arboretului în vederea asigurării 

continuităţii. 

Astfel, luând în considerare istoricul măsurilor aplicate cu succes până în prezent în zona studiată, unele 

având ca scop scăderea nivelului hidrostatic şi în concordanţă cu particularităţile ecologice ale speciei dominante 

- stejarul (Quercus robur), a cărui optim este atins în cazul regimului pedohidrologic de precipitaţii şi de precipitaţii 

cu aport freatic şi nu în cazul regimului predominant freatic sau de inundaţie, corelate cu ipoteza emisă de 

elaboratorul studiului geotehnic de specialitate, se estimează că impactul lucrărilor propuse asupra vegetaţiei 

forestiere din Pădurea Dumbrava prin modificarea locală a regimului pedohidrologic, nu este unul semnificativ 

negativ. 

De asemenea, în baza informaţiilor de mai sus, se poate afirma că nu va exista un efect cumulat ale celor 

două PUZ-uri propuse în zonă asupra nivelului hidrostatic. 


- reglementarea eliminării apelor uzate de pe amplasament (reabilitarea reţelelor de canalizare; colectarea 

pluvialului cu preepurare - separare produse petroliere, decantare) 


Faţă de situaţia în care incinta Sitex ar fi în continuare ocupată cu activităţi industriale caracterizate în 

general exact prin zgomote nu numai puternice dar mai ales inconsecvente ca producere, în cazul ocupării 

rezidenţiale a terenului situaţia ar fi îmbunătăţită deşi nu se poate afirma că ar fi pozitivă. Activităţile curente dintrun 

cartier rezidenţial implică o serie de zgomote care în general sunt caracterizate prin constanţă în producere, 

unele chiar cu intervale pe zile sau ore destul de precise (naveta domiciliu - loc de muncă; ore de joacă pentru 



copii; zile de întreţinere curentă a spaţiilor verzi, zile de debarasare a deşeurilor etc.), toate acestea atingând în 

timp un echilibru local dovedit în multe alte zone din oraşe (cartierul valea Aurie din Sibiu, Răcădău - Braşov etc.). 

În ceea ce priveşte perioada de construire a obiectivului, cu toate că se vor opera utilaje grele generatoare 

de zgomote mai puternice decât autoturismele de exemplu, există totuşi două avantaje: 

- posibilitatea efectuării activităţilor după un program în acord şi cu necesităţile de linişte ale faunei 

sensibile (perioade de înmulţire de exemplu) 

- durata redusă de desfăşurare, neputându-se afirma că vor exista efecte ireversibile asupra faunei din 

vecinătate (aceasta se retrage temporar revenind însă după încetarea lucrărilor) 

Ca şi fenomen general acceptat de cercetători se poate menţiona faptul că sunt mult mai bine tolerate de 

către faună zgomotele relativ constante (chiar dacă sunt mai puternice) decât cele inconsecvente ca producere 

(chiar dacă au intensitate scăzută) - are loc nimic altceva decât un fenomen de adaptare şi de tolerare a unui 

disconfort în vecinătate în schimbul accesului la unele resurse. 


Nu se prevăd măsuri pentru etapa de construire, nefiind cazul în actuala fază de proiectare 

Pentru faza de funcţionare au fost prevăzute următoarele măsuri: 

� ventilatoarele utilizate la nivelul incintei vor avea o turaţie cât mai redusă (max. 1450rot/min) 


� piesele in miscare ale agregatelor de producere apa racita vor fi prevazute constructiv cu suporti antivibratie; 

� agregatele de racire vor fi in constructie silentioasa astfel incat la o distanta de 10m, nivelul de zgomot sa 

nu depaseasca 65-75 dB(a); 

� centralele de tratare vor fi prevazute cu atenuatoare de zgomot - nivelul de zgomot sa nu depaseasca 55- 

60 dB(A) 

� alegerea ventilo-convectorilor se va face pentru viteza medie astfel incat nivelul de zgomot sa nu 

depaseasca 35-40 dB(A) 

� viteza aerului in canalele de aer nu va depasi: 8m/s in ghenele verticale; 5m/s in distributia principala a 

etajelor; 2,5m/s pe canalele de racord spre ventilo-convectori 

� viteza recomandata in grilele de refulare va fi maxim 1,5m/s 

� viteza recomandata in grilele de aspiratie va fi maxim 2,5m/s 

� viteza maxima a aerului in bateriile de incalzire aferente centralelor de climatizare va fi de 3,5m/s 

� viteza maxima a aerului in bateriile de racire aferente centralelor de climatizare va fi de 2,5m/s 

� pierderea de presiune recomandata pentru dimensionarea canalelor de aer va fi 1,0Pa/m 



� pierderea de presiune recomandata pentru dimensionarea conductelor de agent termic va fi maxim 

150Pa/m 

� pierderea de presiune recomandata pentru dimensionarea conductelor de agent frigorific va fi maxim 

250Pa/m 

Pentru prevenirea şi reducerea pe cât posibil a propagării zgomotului din interiorul cartierului spre pădure, 

gardul de incintă a fost proiectat şi pentru această funcţie, cu panouri fonoabsorbante, fiind similar constructiv cu 

cele de protecţie prevăzute în cazul autostrăzilor de viteză. Detaliul constructiv al acestui gard este redat de 

proiectant pe planşa A. Detaliu împrejmuire, ataşată prezentului studiu. Înălţimea prevăzută pentru acest gard 

este de 4m. 




Fiind prevăzut un sistem exterior de iluminat al cartierului, se poate lua în discuţie o eventuală poluare 

luminoasă în special resimţită la nivelul faunei cu activitate nocturnă. 

Soluţia luminotehnică propusă este: 

• iluminat perimetral, circulatii auto, parcari: corp de iluminat stradal, echipat cu sursa de lumina 

sodiu cu puterea de 150W, amplasat pe stalpi cu inaltimea de 8-10m. Se vor amplasa cate doua 

corpuri de iluminat pe stalp. 

• circulatii pietonale: corp de iluminat rezidential special, cu ecran de protectie vizuala semirotund 

menit sa impiedice inconfortul vizual al locatarilor cladirilor, echipat cu sursa de lumina sodiu cu 

puterea de 150W, amplasat pe stalpi cu inaltimea de 5m. 

• spatii verzi: corp de iluminat tip pitic, cu inaltimea de 1m, echipat cu sursa de lumina sodiu cu 

puterea de 70W. 

Pentru a studia în ce măsură acest fenomen este posibil să apară şi mai ales ce distanţe / suprafeţe din 

vecinătate (în pădure) ar putea fi astfel afectate, a fost realizat de către proiectantul de specialitate un studiu 

luminotehnic ce conţine şi o simulare grafică, studiu anexat prezentei documentaţii. Acest studiu specifică: 

„Conform simularii luminotehnice realizate cu software-ul de calcul Dialux 4.7 au fost obtinute 

urmatoarele valori medii aproximative pentru spatii din incinta complexului rezidential: 

- 40…60 lx pentru circulatia rutiera; 

- 30…50 lx pentru circulatia pietonala; 

Considerandu-se doua zone reprezentative de calcul cu dimensiuni de 150x20m, amplasate vertical, una la 

10m, cealalta la 30m de limita de proprietate au fost obtinute urmatoarele valori medii ale iluminarii (intre 

suprafetele de calcul considerate si limita de proprietate nu s-a considerat nici un obstacol): 

- suprafata de calcul 1, d=10m fata de limita de proprietate – Em=30lx; 

- suprafata de calcul 2, d=30m fata de limita de proprietate – Em=20lx;” 

Trebuie specificat însă că la realizarea acestui studiu nu a fost considerat gardul de incintă care se va 

realiza din materiale opace şi va avea o înălţime de 4m constituindu-se astfel într-o barieră şi în calea acestei 

eventuale poluări luminoase. 

Apreciem că datorită distanţei reduse şi intensităţii reduse cu care se va putea resimţii poluarea luminoasă 

faţă de limita de amplasament, dar şi datorită etologiei speciilor de faună din zonă, acestea nu vor fi deranjate de 

iluminatul exterior al cartierului ele menţinând cu siguranţă o distanţă faţă de perimetru Sitex de o perioadă bună de 

timp deja (cu alte cuvinte nu considerăm că s-ar produce schimbări semnificative în echilibrul local deja aşezat pe 

baza interacţiunii prezenţei activităţii industriale pe amplasament şi a comportamentului speciilor de faună din zonă). 

Gardul de incintă proiectat la 4m înălţime va avea şi o funcţie de estompare până la un punct a acestui 

aflux luminos spre pădure care este oricum redus. 

Măsuri de prevenire / reducere a impactului incluse deja în PUZ: - înălţimea de 4m pentru gardul de incintă 


Pentru identificarea şi evaluarea eventualelor efecte negative din punct de vedere al regimului de lumină 

asupra Parcului Natural Pădurea Dumbrava generate de efectul de umbrire datorat cladirilor propuse prin PUZ a 

fost realizat un studiu de umbrire sub îndrumarea SC Design Unit SRL Bucureşti, proiectantul general. 

Componenta ecosistemului forestier ce ar putea fi afectată din acest punct de vedere este vegetaţia din 

imediata vecinătate a amplasamentului studiat. 

Analiza aerofotogramelor puse la dispoziţie de proiectant pe planşele din studiul de umbrire pune în 

evidenţă în vecinătatea amplasamentului existenţa unor arborete cu consistenţe cuprinse între 0,7-0,9, ceea ce 

indică faptul că subarboretul şi pătura erbacee sunt în mod natural aproape în permaneţă umbrite de către arborii 

din etajul dominant, nefiind afectate astfel de existenţa sau inexistenţa cladirilor propuse prin PUZ. Astfel, este 

necesară analiza influenţei efectului de umbrire asupra stejarului, ca specie de bază în arboretele învecinate, 

specie ce constituie etajul dominant. 



Este cunoscut faptul că stejarul (Quercus robur) este o specie pretenţioasă faţă de lumină, optimul ecologic 

fiind atins în cazul în care beneficiază de 75-95% din lumina directă, o lumină sub 45% din lumina directă fiind 

deja un factor limitativ pentru dezvoltarea acestei specii (prof.univ.dr.ing IOAN MILESCU; Cartea silvicultorului). 

Trebuie amintit însă şi faptul că umbrirea laterală îi stimulează creşterea. 

Astfel se consideră utilă identificarea existenţei unor zone ce vor fi permanent umbrite datorită construcţiei 

clădirilor propuse. 

În acest sens proiectantul a realizat studiul de umbrire pentru perioadele echinocţiului de primăvară / 

toamnă (21 martie/23 septembrie), solstiţiul de vară (21 iunie) şi solstiţiul de iarnă (22 decembrie), la diferite ore 

din zi, anexat. 

De interes este studierea umbririi în timpul sezonului de vegetaţie, fiind astfel analizate planşele întocmite 

pentru martie/septembrie şi iunie. 

Se constată cu uşurinţă că umbra proiectată la sol de elementele constructive propuse nu depăşeşte în 

general limitele amplasamentului studiat prin PUZ datorită în principal dispunerii clădirilor cu regimul de înălţime 

P+17 pe latura estică şi sud-estică a amplasamentului, nefiind identificate suprafeţe permanent umbrite în afara 

incintei acestuia. Există zone umbrite în afara incintei ansamblului propus, cu suprafeţe până la 1500-2000mp, 

dar nu aceleaşi pe parcursul unei zile, deci nu în permanenţă umbrite. 

Astfel se poate afirma că vegetaţia din vecinătatea amplasamentului studiat nu este afectată negativ din 

punct de vedere al regimului luminii prin implementarea PUZ-ului propus. 





Toate deşeurile vor fi gestionate corespunzător în condiţiile legii, de altfel pentru SC Sitex Dumbrava SA 

Sibiu fiind întocmit un Bilanţ de Mediu pentru încetarea activităţii, fiind obţinut acest aviz de încetare. 

Pentru lucrările propiu-zise de dezafectare este obligatorie realizarea unui proiect de dezafectare care să 

fie avizat ca soluţii şi tehnici inclusiv de către autoritatea competentă de protecţia mediului. 

În condiţiile respectării proiectului de dezafectare astfel avizat (proiect care va conţine atât tehnicile 

propuse de lucru cât şi estimări ale cantităţilor de deşeuri rezultate dar şi gestionarea acestora), nu considerăm 

că s-ar aduce prejudicii calităţii factorilor de mediu şi implicit ariei protejate din vecinătate. Vor exista emisii 

atmosferice cu precădere mai semnificative în ceea ce priveşte manevrarea molozului, pământului sau 

agregatelor de carieră / balastieră - particule în suspensie cu predilecţie, emisii care însă vor putea fi menţinute în 

limite admisibile prin metodologia de lucru aplicată, stropiri etc. Totodată se notează faptul că aceste emisii sunt 

limitate în timp, efectele nefiind ireversibile sub nici o formă. Ca şi spaţialitate, atât prin conformaţia terenului cât 

şi prin bariera efectivă asigurată de vegetaţia lemnoasă învecinată, nu se estimează că aceste efecte s-ar resimţi 

la distanţe mari în interiorul pădurii. 


- nu se prevăd (nu este cazul în această fază de proiectare) 


Pe perioada obişnuită de funcţionare a cartierului nu se pune problema unor eventuale efecte negative 

semnificative asupra ariei protejate din punct de vedere al unor poluări cu deşeuri sau diferite reziduuri deoarece 

va fi asigurată o gestiune corespunzătoare a deşeurilor menajere sau de altă natură atât prin grija şi 

responsabilitatea administratorului cartierului cât şi prin contractarea unor societăţi specializate atestate. 

Riscul apariţiei unor eventuale depozite necontrolate de deşeuri în pădure datorate locuitorilor cartierului 

este relativ similar cu cel datorat oricărui locuitor al Sibiului în condiţiile în care accesul fizic se limitează prin gard, 

colectarea deşeurilor se va face în condiţiile legal prevăzute, iar asigurarea respectării legislaţiei în ceea ce 

priveşte protejarea zonei pădurii cade obligatoriu în seama factorilor responsabili (custodele ariei protejate 



Direcţia Silvică, Garda Naţională de Mediu, Poliţia etc), factori care au la îndemână absolut toate pârgiile legale 

necesare să preîntâmpine şi contracareze astfel de acţiuni. 



• Incendii 

Evaluarea impactului posibil din această cauză a fost realiază pe două paliere: 

- incendii în interiorul cartierului (materiale combustibile cu caracteristici toxice gen plastic) 

- incendii propagate sau pornite în pădure (incendii de vegetaţie) 

În situaţia apariţiei unui asemenea eveniment, consecinţele pot atinge cote mai mult decât semnificative 

dat fiind faptul că discutăm de un arboret de vârstă şi consistenţă ridicată, deci cu posibilitate de propagare rapidă 

a focului şi pagube majore. 

În ceea ce priveşte o eventuală activitate a rezidenţilor în afara cartierului, revenim cu observaţia că 

fenomenul nu diferă cu nimic faţă de activitatea tuturor sibienilor, instituţiile statului având toate pârghiile legale să 

controleze aceste fenomene. 

Între principiile de evaluare în acest caz: 

- orice incendiu de vegetaţie are efecte benefice asupra solului până la un punct 

- incendiile din mediile antropice pot cauza poluări cu substanţe chimice 

- incendiile din mediile industriale au fireşte un impact mult mai puternic decât cele din mediile rezidenţiale 

datorită utilizării unor substanţe chimice cu caracter toxic sau chiar periculos 


- rezervă intangibilă de apă mai mult decât suficientă 

- reţea de hidranţi 

- plan de avertizare şi intervenţie 

- administrarea unitară a cartierului de către o societate privată 


Toate restul aspectelor fiind tratate la alte subpuncte ce interferează, vom discuta aici doar de posibilele 

efecte izvorâte din vizibilitatea acestor construcţii în raport cu peisajul obişnuit de pădure. 

Fireşte că dintre toate blocurile aflate la ora actuală în faza de propunere ca şi posibilitate de mobilare a 

terenului, cele cu regim de înălţime P+17 pot ridica cele mai mari probleme din punct de vedere al vizibilităţii lor. 

Cu ocazia şedinţei de dezbatere publică a raportului de mediu au fost adresate întrebări din partea 

factorilor interesaţi din public pe marginea acestui subiect. 

În sprijinul afirmaţiilor titularului de plan şi ale proiectantului general legat de faptul că regimul maxim de 

înălţime s-a calculat în mod special ţinând seama de limita verticală de vizibilitate din zona centrală a muzeului în 

aer liber al CMN „Astra”, s-a ataşat şi prezentului raport un studiu topografic care descrie geometria întregii axe 

indicând unghiurile de vizibilitate pe verticală din zona menţionată. 

Analizând materialul nu ne rămâne nimic de făcut decât să îl acceptăm ca atare, acesta indicând cât se 

poate de clar pe un profil transversal realizat din zona digului central din muzeu linia de vizibilitate a 

coronamentului pădurii şi cea a construcţiilor, situată sub unghiul vizibil din locul de măsurare. 

Studiul respectiv este ataşat ca atare prezentului raport, fiind asumat de către proiectantul de specialitate. 


- limitarea regimului de înălţime proiectat faţă de cel permis de derogarea de la PUG, conform studiului 

topografic realizat pentru determinarea punctului pe verticală de vizibilitate din muzeul satului 




În cazul prezenţei cartierului s-a considerat mai mare riscul de abandon decât în cazul menţinerii zonei 

industriale, în schimb situaţia se poate inversa în ceea ce priveşte „plimbarea” animalelor dat fiind că în cazul 

industriei, acestea nu au însoţitor acţionând în voie asupra faunei din zonă (ca de altfel în situaţia actuală). 


- gardul de incintă este proiectat şi cu funcţie de împiedicare a circulaţiei animalelor, fiind prevăzut şi cu un 

sistem de „păstor electric” în partea superioară (eficient în cazul pisicilor) (vezi detaliu constructiv planşă 

proiectant A. Detaliu împrejmuire) 

Biodiversitate. Arie protejată - evaluare posibile efecte 

În cele ce urmează, vor fi evaluate posibilele efecte asupra biodiversităţii şi implicit asupra rezervaţiei 

Parcul Natural Dumbrava Sibiului ca şi factor de interes major protectiv în zonă, dat fiind că aceste efecte sunt 

rezultanta tuturor impactelor descrise până acum. 

I. Pierdere de habitate: 

Prin lucrările de construcţii nu se vor consemna pierderi de habitate, având în vedere că suprafaţa unde se 

planifică construcţia blocurilor este în afara spaţiului ariei protejate, respectiv actual este o zonă industrială de 

tradiţie. 

O serie de consideraţii pe marginea acestui subiect au fost făcute deja şi în cadrul capitolului III - 

Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ, respectiv condiţia sub care a fost eliberat 

avizul favorabil al custodelui (de neatingere a fondului forestier). 


Căile pe care aceasta poate acţiona asupra speciilor / habitatelor se pot fi clasificate astfel (Jaarsma, et al. 

2006): 

1. Poluare fizică: posibil generată atât în perioada de construcţie a obiectivului cât şi ulterior, în faza de 

operare a cartierului. 

Aici se încadrează: 

• poluarea fonică posibil a fi cauzată de zgomotul produs atât de traficul rutier, cât şi de activităţile 

curente ale locatarilor cartierului 

• poluarea luminoasă posibil a fi indusă de către sistemul public de iluminat de pe raza cartierului 

• efectul de umbrire posibil a fi indus de către construcţii asupra vegetaţiei (pădurii din imediata 

vecinătate) 

• posibila fragmentare a unor habitate prin variate bariere fizice în teren (garduri, căi de transport şi 

comunicaţie, suprafeţe lipsite complet de vegetaţie - largi platforme betonate, canale de suprafaţă 

cu apă etc.) 

2. Poluare chimică: posibil să apară în mod similar atât la construirea cartierului, cât şi la funcţionarea sa, 

grupează: 

• poluarea indusă pe cale atmosferică generată de funcţionarea motoarelor cu combustie internă 

(trafic), a surselor de încălzire (centrale termice), incendii etc. 

• poluarea cauzată de către unele substanţe petroliere posibil provenite din accidente sau incidente 

rutiere sau de altă natură (cu precădere atunci când afectează cursul canalului Trinkbach care este 

sursă de apă pentru fauna din zonă sau în cazul unor suprafeţe de sol afectând astfel flora şi 

vegetaţia din zonă etc.) 

• poluarea posibil să apară datorită unui management defectuos al deşeurilor (mai ales în perioada 

de construire), cu o cale de transmitere de risc mai mare de asemenea canalul Trinkbach 

• posibilul efect pe care soluţiile folosite pentru mentenanţa drumurilor / străzilor pe timp de iarnă îl 

au asupra speciilor / habitatelor din imediata vecinătate 



3. Efectul indirect asupra ecosistemelor: 

În cazul de faţă poate consta într-o posibilă alterare biologică a habitatelor disponibile pentru speciile 

adiacente viitorului cartier (efectul de margine). 

Acest fenomen poate să apară printr-o suprapunere a efectelor acestor presiuni de ordin fizic şi chimic 

enumerate mai sus asupra teritoriilor din imediata vecinătate (concentric faţă de poiana unde se propune 

cartierul). 

Dimensiunea spaţială a acestui eventual efect va fi dată fireşte de apariţia fiecărei componente (atât ca 

intensitatea, ca frecvenţă, cât şi ca efect caracteristic), dar şi de modul de compunere (acolo unde este cazul) a 

efectelor variatelor poluări (fizice şi chimice). 

Compunerea efectelor acestor presiuni se face obişnuit după o funcţie având următoarele argumente 

principale: 

- caracteristicile presiunilor, specificitatea etc. 

- receptivitatea sistemului faţă de presiunea intervenită (faţă de un anumit tip de poluant sau de un anumit mod 

de disturbare) 

- intensitatea intervenţiei 

- periodicitatea intervenţiei 

- durata intervenţiei 

- momentul intervenţiei (important de exemplu în situaţia unor posibile disturbări ale faunei în perioada de 

înmulţire etc. - apare o puternică variaţie sezonieră astfel în acest caz) 

- relaţia dintre durata intervenţiei şi rezilienţa sistemului afectat (suportabilitatea sistemului afectat de a absorbi 

respectiva presiune cu un timp de revenire la starea de echilibru care să asigure funcţionalitatea sa fără 

sincope majore) etc. 

Presupunând cunoscute toate aceste argumente cu o toleranţă care să asigure pertinenţa aproximării 

acestei funcţii (la nivel de exigenţă ştiinţifică), se poate obţine atât pentru fiecare presiune distinctă dimensiunea 

spaţială a întinderii efectelor semnificative asupra sistemului afectat, cât şi un mod corect de compunere a 

efectelor mai multor presiuni, deci a efectului cumulat. 

Rezultatul unei astfel de modelări indică în primul rând dimensiunea optimă a unei zone tampon care să 

asigure o protecţie eficientă a sistemului supus presiunii. 

În practica curentă, cunoaşterea tuturor acestor argumente foarte rar apare la nivelul de precizie care să 

permită obţinerea unui rezultat pertinent. 

Din experienţa în evaluare, putem afirma fără rezerve că acest lucru ţine mai repede de sfera utopicului atât 

prin reursele de timp şi cât şi prin cele financiare sau umane necesare care fac în cele mai multe cazuri orice proiect 

propus să devină ineficient sau total lipsit de sens. 

Pe marginea acestui subiect care veşnic produce disconfort în relaţia autoritate - investitor - evaluator, 

absolut se poate menţiona şi o carenţă majoră a lumii ştiinţifice de specialitate care se dovedeşte mult mai 

“pasionată” de cercetarea fundamentală din domeniu decât de cea aplicativă care să ofere pârghii concrete în 

evaluarea acestor efecte. 

Departe de a minimiza importanţa cercetării fundamentale în ecologie punând-o sub semnul “cercetării de 

dragul cercetării”, nu putem face abstracţie de lipsa de interes a lumii ştiinţifice faţă de aceste pârghii aplicative. 

Utopică este de asemenea şi aşteparea ca evaluatorul să îmbrăţişeze etic nihilismul la fiecare plan / program / 

proiect în parte şi să rezolve punctual uneori chiar deficienţe serioase ale sistemului legislativ sau metodologic. 

În astfel de condiţii, una din metodele cele mai pertinente de estimare ale unor efecte negative cauzate de 

un nou obiectiv aplică principiul de drept al precedentului, analizând obiective similare care funcţionează deja de 

o perioadă relevantă de timp în condiţii cât mai apropiate de cele ale proiectului propus. 



Această metodă prezintă două avantaje: 

- permite pe de o parte identificarea corectă a relaţiei cauză - efect într-o situaţie concretă 

- pe de altă parte asigură premisele elaborării unor măsuri potrivite în cazul noului obiectiv astfel încât să fie 

prevenite / reduse / compensate din start deficienţele de funcţionare deja înregistrate în alte cazuri similare 

Aşadar, în situaţia de faţă vom apela spre exemplificare la un obiectiv ce funcţionează de o perioadă 

suficientă de timp (cca. 20 ani), pentru a aduce informaţii referitoare la modul de manifestare al efectului de 

margine în cazul unor zone rezidenţiale situate în imediata vecinătate a unor păduri: 

� cazul cartierului “Valea Aurie” din Sibiu, amplasat exact la limita nordică a Pădurii Dumbrava 

Relevantă din punct de vedere al amenăjărilor propuse este situaţia relativ similară de la limita nordică a 

Pădurii Dumbrava, unde aceasta se învecinează direct cu un cartier rezidenţial de blocuri construit şi populat în 

urmă cu mai bine de 20-25 ani. 

Cartierul Valea Aurie are o suprafaţă de cca. 20ha şi cuprinde un număr de 11 străzi şi cca. 100 blocuri de 

locuinţe, având un regim de înălţime P+4E şi peste 4000 locuitori. 

Campanii mai vechi sau mai recente realizate de diverse ONG-uri şi instituţii de presă din Sibiu (exemplu. 

Campania Monitorul Cartierelor, Zidul Realităţii) au scos în evidenţă căteva nemulţumiri ale locuitorilor acestui 

cartier, dintre care relevante pentru studiul nostru sunt problemele legate de insuficienţa locurilor de parcare, 

municipalitatea având în administraţie doar cca. 120 locuri parcare în zona respectivă, lipsa spaţiilor verzi şi a 

locurilor de joacă dintre blocuri şi prezenţa câinilor vagabonzi. 

Cartierul se învecinează în mod direct cu aria protejată Pădurea Dumbrava pe o lungime de cca. 300m pe 

latura sudică, pe strada Agârbiciu, iar pe latura estică toată lungimea cartierului este despărţită de fondul forestier 

doar de o fâşie de cca. 100m lăţime ce constituie lunca Pr. Trinkbach. 

Plecând de la nemulţumirea locuitorilor privind inexistenţa spaţiilor verzi şi a spaţiilor de joacă în cuprinsul 

cartierului, precum şi de la amplasarea acestuia în imediata vecinătate a Pădurii Dumbrava, poate fi analizată 

ipoteza existenţei unei presiuni sporite asupra pădurii ca spaţiu de recreere susceptibil fiind în acest caz un 

impact negativ asupra vegetaţiei şi faunei. 

Cu ocazia deplasărilor în teren în pădurea din vecinătatea cartierului nu a fost identificată decât prezenţa 

avifaunei, fauna terestră negăsind probabil adăpost şi zone de hrănire pe această suprafaţă relativ restrânsă de 

pădure. Lipsa faunei terestre în zona respectivă este explicată în principal prin fragmentarea habitatelor din zonă 

datorată vecinătăţii cu Gradina Zoologică Sibiu şi al CNM Astra al căror perimetre sunt împrejmuite constituind 

bariere fizice precum şi a prezenţei căilor rutiere (Calea Dumbrăvii şi Calea Poplăcii) de o parte şi alta a trupului 

de pădure. 

De asemenea un factor perturbator esenţial pentru fauna terestră este prezenţa câinilor vagabonzi în 

cuprinsul cartierului Valea Aurie. 

În schimb avifauna este prezentă în vecinătatea cartierului, activitatea acesteia nefiind perturbată, din 

contră păsările găsesc în zonă atât adăpost cât şi bază trofică, fragmentarea generată de perimetrele împrejmuite 

neconstituind o problemă. 

În ceea ce priveşte vegetaţia, în contextul lipsei spaţiilor verzi şi a locurilor de joacă dintre blocuri există 

sigur suspiciunea unei presiuni sporite asupra spaţiului oferit de pădure, existând posibilitatea unui impact negativ 

asupra prezenţei speciilor floristice sau lemnoase, asupra calităţii solului prin compactare, un risc mare de apariţie 

a incendiilor sau depozitări necontrolate de deşeuri. 

Singura barieră fizică ce desparte spaţiul construit de pădure este o conductă de apă cu un diametru mare, 

amplasată în lungul străzii Agârbiciu. 

Dacă această conductă constituie o barieră fizică pentru accesul în pădure cu autovehicule, în schimb nu 

se constituie ca un obstacol semnificativ pentru accesul pietonal. 



Cu toate acestea deplasările în teren au pus în evidenţă o stare bună a vegetaţiei din vecinătatea 

cartierului Valea Aurie atât din punct de vedere fitosanitar cât şi din punct de vedere compoziţional, datorită 

diversităţii speciilor prezente, atât în etajul ierbos cât şi în celelate etaje subarboret şi arboret. 

Fiind o margine de masiv, pătura erbacee beneficiază de o bună iluminare, având condiţii prielnice de 

dezvoltare şi acoperind solul aproape în totalitate. Sunt prezente exemplare din diverse specii întâlnite frecvent în 

astfel de staţiuni, Lamium galeobdolon, Lamium maculatum, Fragaria vesca, Carex spp., Glechoma hirsuta, 

Ajuga reptans, Veronica chamaedrys, Festuca spp., Gallium schultesi etc. 

Dintre arbuşti s-au identificat exemplare numeroase de lemn câinesc Ligustrum vulgare, păducel 

Crataegus monogyna. 

În etajul arborilor specia principală este stejarul Quercus robur, dar apar şi exemplare de carpen Carpinus 

betulus şi jugastru Acer campestre. 

Un aspect deosebit de important constatat în arboretul din vecinătatea străzii Agârbiciu este prezenţa 

seminţişului de stejar, ceea ce indică o stare favorabilă a solului din punct de vedere al gradului de compactare, 

regenerarea naturală a stejarului pe soluri compacte, tari fiind extrem de dificilă. 

Astfel, deşi prezenţa omului în spaţiul pădurii este evidentă prin prezenţa potecilor ce s-au format în timp 

mai ales spre lizieră, neexistând o împrejmuire care să blocheze accesul, se constată că starea vegetaţiei nu este 

afectată semnificativ, neexistând motiv de îngrijorare în ceea ce priveşte integritatea ariei protejate, în general cei 

ce frecventează pădurea limitându-se pentru deplasare la potecile existente. De asemenea nu s-au constatat 

urme de incendii. Au fost observate însă, punctiform, mici depozite ad-hoc neconforme de deşeuri menajere. 

Prin comparaţie, dacă în cazul cartierului Valea Aurie starea pădurii din vecinătate nu este afectată 

semnificativ, dezvoltându-se corespunzător condiţiilor naturale, deşi există premisele existenţei unui impact 

negativ constant prin presiunea exercitată de locuitori (peste 4000 locuitori, lipsă împrejmuire, lipsă spaţii verzi şi 

locuri de joacă etc.), este de presupus că nici în cazul ansamblului rezidenţial propus pe amplasamentul Sitex să 

nu fie generat un impact negativ semnificativ, mai ales în condiţiile în care prin planul de urbanism sunt prevăzute 

măsuri eficiente de limitare a accesului în pădure, atât fizic prin împrejmuire, cât şi prin asigurarea necesităţilor de 

recreere, fiind prevăzute spaţiil verzi şi spaţii de joacă în incinta cartierului. 

III. Mortalitatea: 

Considerând că nici una dintre speciile de păsări tratate nu foloseşte spaţiul aerian pentru perioade 

îndelungate, se poate afirma că prin construcţia acestui cartier rezidenţial nu se vor crea bariere de tip obstacol în 

calea zborului acestor păsări. 

Mai mult, aceste specii (precum şi acele specii netratate în prezentul document dar care aproape cu 

siguranţă vor apărea ca şi specii cuibăritoare, fiind atrase de prezenţa omului şi oferta de noi habitate - lăstunul, 

rândunica, drepnele etc.) se obişnuiesc foarte repede cu construcţiile (neavând părţi mari, mobile cum este cazul 

unor centrale eoliene de exemplu). 

IV. Efectul de barieră: 

Pentru marea majoritate a speciilor de animale nezburătoare construcţiile şi dotările de infrastructură 

(drumurile) constituie bariere de cu greu de trecut care au ca urmare izolarea populaţiilor (Helldin and Seiler 

2003, Laursen 1981, Seiler and Veenbaas 1999). 

Pentru speciile de păsări aceste bariere nu sunt atât de severe, dar totuşi majoritatea speciilor corticole 

evită tranzitarea spaţiilor întinse în perioada de cuibărit. Pentru a reduce efectul de barieră trebuie constituite 

coridoare ecologice (zone unde exista un continuu de habitate naturale). 

Prin însăşi structura şi locaţia zonei PUZ-ului nu există această limitare, având în vedere că zona este o 

enclavă, adică o insulă intr-un continuum de habitate. 



Impact cu efecte cumulate ale activităţilor / acţiunilor propuse prin PUZ 

activitate / acţiune PUZ 

Perioada de construire Perioada de funcţionare 

vegetaţie faună vegetaţie faună 

A1 A2 A1 A2 A1 A2 A1 A2 

amenajarea terenului - asigurarea funcţiunilor +1 +1 

emisii de poluanţi atmosferici -2 -2 0 0 -1 -1 0 0 

emisii de poluanţi în apa de suprafaţă 0 0 -1 -1 

săpături fundaţii, infrastructuri etc. -2 0 

zgomote şi vibraţii -2 -2 -3 -3 

iluminare artificială 0 0 

umbrire cauzată asupra pădurii 0 0 

deşeuri 0 0 0 0 0 0 +1 +1 

incendii 

incintă 

propagare în pădure 

-1 

-4 

-1 

-4 

0 

-3 

0 

-3 

regim de înălţime -2 0 -2 -2 

prezenţa animalelor activităţi curente (plimbări) -4 -4 

domestice abandon / pierderi -10 -10 

TOTAL -4 -2 -2 -2 -8 -6 -21 -21 

Efecte pozitive pot să apară prin: 

• scăderea POT, mai ales prin ocuparea cu zone verzi - pentru crearea de habitate pentru faună de 

mici dimensiuni (nevertebrate în general dar şi unele reptile comune). (A1=A2=+1) 

• prin eventuala creştere a accesibilizării unor resurse de hrană în cazul animalelor mici (rozătoare) - 

deşeuri menajere (A1=A2=+1) 

TOTAL IMPACT POZITIV: A1=A2=+2 

Efecte negative pot să apară prin: 

• emisii de poluanţi atmosferici atât în perioada de construire cât şi în perioada de funcţionare, 

majoritatea din trafic şi în general asupra vegetaţiei (A1=A2=-3) 

• emisii de poluanţi în apa de suprafaţă cu efecte asupra faunei acvatice (nevertebrate cu 

precădere) (A1=A2=-1) 

• zgomote şi vibraţii cu posibile disturbări ale faunei (păsări, mamifere) (A1=A2=-5) 

• realizarea fundaţiilor şi în special a subsolurilor la adâncime mare A1=-2 (două nivele de subsol) 

(în cazul alternativei 2, din cauză că se propune doar un nivel de subsol, se consideră nul posibilul 

efect asupra nivelului hidrostatic) 

• regimul de înălţime (efecte posibile datorate ciocnirii păsărilor de suprafeţele vitrate) (A1=A2=-2) 

• activităţi curente legate de prezenţa animalelor domestice (plimbări etc.) cu efecte mai ales asupra 

faunei de mici dimensiuni (rozătoare de exemplu) dar în unele situaţii şi asupra mamiferelor mari 

(căprior) (A1=A2=-4) 

TOTAL IMPACT NEGATIV SITUAŢII NORMALE: A1=-17 şi A2=-15 



La acestea se adaugă încă două situaţii pe care le considerăm separat totuşi datorită faptului că punctajul 

ridicat rezultat provine din intensitatea mare cu care se pot manifesta în cazul apariţiei deşi frecvenţa unor astfel 

de fenomene este considerată a fi scăzută sau chiar extrem de scăzută: 

• incendii - în cazul apariţiei, în special cu propagare în pădure, efectele asupra biodiversităţii (mai 

ales asupra vegetaţiei) pot fi foarte mari (A1=A2=-8) 

• situaţii de abandonare a animalelor domestice (în special câini şi pisici) cu efecte extrem de 

importante asupra populaţiilor de rozătoare mai ales dar şi asupra unor mamifere mari (A1=A2=- 

10) 

TOTAL IMPACT NEGATIV SITUAŢII EXCEPŢIONALE: -18 

TOTAL IMPACT (POZITIV + NEGATIV SITUAŢII NORMALE): A1=-15 şi A2=-13 

TOTAL IMPACT (POZITIV + NEGATIV CU SITUAŢII EXCEPŢIONALE): A1=-33 şi A2=-31 

TOTAL IMPACT GENERAL POSIBIL ASUPRA VEGETAŢIEI ŞI FAUNEI: 

A1=-33 şi A2=-31 

Mai departe, analizăm puţin unele aspecte unde considerăm că se mai pot lua măsuri în continuare de 

reducere a unui eventual impact negativ atât pe perioada de construire, cât şi pe perioada de funcţionare. 

Analiza impactului scurgerii apelor pluviale 

- perioada de construcţie 

Potenţialii poluanţi care pot afecta în mod direct speciile ţintă din cadrul rezervaţiei Parcul Natural Dumbava 

Sibiului sunt următorii: 

d). produse petroliere provenite de la accidente în timpul lucrărilor de construcţie; 

e). lucrările desfăşurate pe şantier şi traficul greu sunt producătoare de noxe (NOx, CO, SOx) şi 

pulberi care prin intermediul ploilor care spală suprafaţa şantierului şi drumurile de acces, de 

asemenea se pot depune în apele de suprafaţă; 

f). scurgeri din zonele de depozitare a deşeurilor menajere 

Conform PUZ, construcţiile se vor efectua pe o suprafaţă bine delimitată de aria protejată, fără vreo 

ocupaţie temporară a vreunei zone din aria protejată. Impactul pe perioada de construcţie va fi unul temporar şi 

de mică intensitate şi se va concentra pe teritoriul definit de PUZ. Acest impact va fi cauzat mai mult de emisiile 

de pulberi provenite din lucrările desfăşurate pe şantier şi din traficul greu (National Research Council 2005). 

- perioada de funcţionare 

Potenţialii poluanţi care pot afecta în mod direct speciile ţintă sunt următorii: 

e. produse petroliere provenite de la accidente rutiere; 

f. metale grele provenite din arderea carburanţilor; 

g. soluţii pentru menţinerea funcţionalităţii străzilor pe timp de iarnă (NaCl CaCl2) 

h. scurgeri din depozitele de deşeuri menajere. 

Sistemul de mentenanţă al drumului poate afecta în mod direct speciile din apropierea drumului, prin 

efectul pe care substanţele folosite pentru menţinerea funcţionalităţii drumului pe timp de iarnă (NaCl, CaCl2) îl au 

asupra mobilizării metalelor grele provenite din combustia internă a motoarelor autoturismelor. Aceste substanţe 

au proprietatea de a mobiliza poluanţii care se acumulează în apropierea drumului, metale grele (în special Pb) 

(Reck and Kaule 1993; Bauske and Goetz 1993, National Research Council 2005, Treweek 1999). Având în 



vedere însă că aceste zone au caracter rezidenţial, traficul (şi implicit impactul exercitat) este de mică intensitate 

şi uniform distribuită. 

Totodată combustia internă generează hidrocarburi policiclice aromatice, dioxine, ozon, care în concentraţii 

mari pot produce deficienţe fiziologice în rândul speciilor de plante şi animale (Reck and Kaule 1993). 

Analiza impactului zgomotului 

În câmp deschis zgomotul utilajelor este influenţat de mediul de propagare a acestuia, respectiv de 

existenta unor obstacole naturale sau artificiale intre surse (utilajele de constructie) si punctele de măsurare. 

Limitele maxim admisibile, pe baza carora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic in arealul 

unui obiectiv sunt prevazute in STAS 10009/88 (Acustica urbana - Limite admisibile ale nivelului de zgomot). 

Acest standard se refera la limitele admisibile de zgomot in zonele urbane si pe categorii tehnice de strazi. Se 

estimeaza ca in conditii normale de functionare, nivelele de zgomot in zona fronturilor de lucru vor varia intre 70- 

100dB. Pentru majoritatea speciilor de păsări, acest nivel este considerat mediu şi fără vreun impact semnificativ 

(Kuitunen et al. 2003, Reijnen and Foppen 1994, Warber 1992). 

Zgomotul produs de traficul rutier poate afecta în mod direct speciile de păsări ţintă. 

Zgomotul este un agent de disturbare care se disipează mult în mediu, deşi este foarte greu de măsurat 

comparativ cu noxele şi praful, acesta este considerat unul dintre factorii majori de poluare. Păsările par a fi 

foarte sensibile la zgomotul traficului, deoarece acesta interferează în mod direct cu comunicarea intrespecifică 

prin intremediul sunetelor şi în acest mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate şi rata împerecherii 

(Reijinen and Floppen, 1994, Kuitunen et al. 2003, Helldin and Seiler 2003, National Research Council 2005). 

Există studii care au documentat densitatea redusă a populaţiilor de păsări din zonele cu trafic intens. Pe 

pajiştile din zona de trafic intens s-a observat declinul populaţional acolo unde zgomotul de fond depăşeşte 50 db, 

de asemenea păsările din păduri manifestă efecte la un nivel de 40 db A (National Research Council 2005, 

Reijnen et al. 1997). 

Cu toate acestea particularităţile terenului precum şi tipurile de habitate de pe marginea PUZ-ului pot 

influenţa propagarea zgomotului şi implicit densitatea populaţiilor de păsări. Dacă pe marginea drumului se 

găsesc habitate rare care lipsesc din restul rezervaţiei, densităţile populaţionale ale speciilor pot rămâne 

constante chiar dacă poluarea şi disturbarea reduc calitatea habitatului respectiv (Laursen 1981, Warner 1992, 

Meunier et al. 1999). 

În cazul de faţă, calitatea habitatului nu va avea de suferit, proiectul analizat propune construcţia de străzi 

şi alee pietonale, fără trafic greu sau intens. Prin urmare nu se va creşte nivelul de decibeli generat de traficul 

rutier, iar impactul asupra speciilor de păsări va fi minim, avînd în vedere că marea majoritate a speciilor tratate 

sunt specii bine adaptate la condiţii urbane (vezi tabelul de mai jos). În plus, habitatele imediat învecinate cu 

terenul pe care se propune PUZ, nu sunt cu nimic deosebite faţă de restul pădurii ce manifestă de altfel un 

caracter relativ unifirm din acest punct de vedere. 

Încadrarea speciilor de păsări în categorii privind relaţia lor vis a vis de impactul antropic: 

Nr. 

crt. 

Specia 

Specie 

urbanizată 1 

Specie 

tolerantă 2 

Specie 


1 bufniţă (Bubo bubo) X 

2 cinteză (Certhia familiaris) X 

3 ciocanitoare mare (Dendrocopos major) X 

4 corb (Corvus corax) X 

5 cuc (Cuculus canorus) X 



Notă 

Nr. 

crt. 

Specia 

Specie 

urbanizată 1 

Specie 

tolerantă 2 

Specie 


6 gaiţă (Garrulus glandarius) X 

7 guguştiuc (Strptopelia decaoctoa) X 

8 mierlă (Turdus merula) X 

9 ochiuboului (Troglodytes troglodytes) X 

10 piţigoi mare (Parus major) X 

11 presură (Emberiza citrinella) X 

12 pupăză (Upupa epops) X 

13 şorecar comun (Buteo buteo) X 

14 sticlete (Carduelis carduelis) X 

15 turturică (Streptopelia turtur) X 

16 uliul păsărilor (Accipiter nisus) X 

TOTAL 8 5 3 

1 specii care s-au adaptat la viaţa în perimetrul urban, cu populaţii de sine stătătoare 

2 - specii care apar regulat în interiorul oraşelor, fără populaţii mari dependente de spaţiul urban. Aceste 

specii utilizează zonele urbanizate numai în anumite perioade ale ciclului anual sau 

- specii care cuibăresc în anumite zone speciale ale spaţiului urban sau rural cu extinderi mari de 

habitate naturale sau semi-naturale. 

3 specii cu apariţii accidentale sau rare în oraşe. Aceste specii nu cuibăresc în oraşe şi rar petrec 

perioade mai lungi în zone urbane, prezenţa lor este accidentală, fără a putea fi observate regulat. 

Impactul asupra altor grupe sistematice prezente în Pădurea Dumbrava: 

Chiroptere - lilieci 

Cu toare că în perimetrul Pădurii Dumbrava au fost semnalate de către specialişti populaţii de lilieci ca 

făcând parte din 4 specii), nu s-a considerat necesară o evaluare a impactului asupra acestei grupe sistematice 

din următoarele considerente principale: 

• nici o specie din acest grup nu este specificat în Formularul standard al ariei protejate furnizat oficial 

de către Agenţia Regionalaă pentru Protecţia Mediului Sibiu şi deci nu este considerată ca fiind de 

interes conservativ în rezervaţia Naturală Pădurea Dumbrava 

• nu se preconizează efecte negative semnificative posibil să apară asupra acestui grup prin 

implementarea planului propus (ciocnirile sunt excluse fireşte din cauza ecolocaţiei lilieciilor, nu există 

zone de depresurizare precum în cazul centralelor eoliene, nu se utilizează substanţe chimice cu risc 

pentru aceste specii - ex. pesticide). În ceea ce priveşte o eventuală reducere a habitatul pentru lilieci, 

nu se poate discuta decât eventual de faptul că vor fi într-adevăr alungaţi din locurile de adăpostire 

eventual ocupate în ultima perioadă, respectiv halele abandonate ale fabricii Sitex însă acest lucru 

este inevitabil deoarece acestea nu vor rămâne în această stare şi nu în ultimul rând este normal, 

acestea nereprezentând habitate tipice pentru lilieci. 

Concluzii faţă de impactul asupra biodiversităţii: 

Dezvoltarea proiectului va avea un impact nesemnificativ asupra biodiversităţii în general şi asupra 

habitatelor şi speciilor din aria protejată Parcul Natural Dumbrava Sibiului în special. Impactul prevăzut este 

nesemnificativ din cauza că investiţia va fi executată pe un amplasament de tip industrial deja existent, în afara 

situ-lui, repectiv din cauză că activităţile de construcţie şi transport sunt reduse în timp şi amploare şi sunt 

localizate la o distanţă considerabilă de la zonele folosite de specii de păsări sau mamiferele mari. 



Intervenţiile antropice se vor desfăşura strict în afara sitului, fără ca impactul să se manifeste în sit. Nu 

există nici un impact de lungă durată, respectiv construcţia unui cartier în afara zonelor verzi nu va avea nici un 

impact asupra speciilor de păsări de exemplu. Mai mult, aceste specii (majoritatea fiind specii care direct 

beneficiează de prezenţa omului) se vor adapta la condiţiile schimbate şi vor ocupa nişele nou create. 

O serie de consideraţii pe marginea impactului şi măsurilor de luat au fost făcute pentru fiecare specie deja 

în cadrul capitolului III - Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ. 

Având în vedere activitatea depusă până la momentul actual, respectiv existenţa instalaţiilor industriale de 

pe amplasament, nu se preconizeaza nici un impact nou din punct de vedere calitativ cu schimbarea acestora. 

Din contră, aşa cum se observă din analiza comparativă de mai jos, în situaţia continuării activităţii industriale va 

exista un impact negativ mult mai mare din punct de vedere al intensităţii. 

Comparativ, impactul general posibil asupra vegetaţiei şi faunei în cazul alternativei zero (păstrarea 

industriei) este redat mai jos: 

alternativa 1 

alternativa 2 

alternativa 0 

(2 nivele de subsol) 

(1 nivel de subsol) 

(industrie) 

-33 -31 -72 

Cu alte cuvinte, în situaţia implementării PUZ (indiferent de alternativa propusă dintre cele 2), impactul 

general asupra biodiversităţii se va reduce cu peste 50% faţă de situaţia în care se va dezvolta în continuare 

industrie pe amplasament. 

X.VI Posibilele efecte semnificative asupra mediului, asupra sănătăţii în context transfrontalieră 

Întrucât municipiul Sibiu este situat în Regiunea 7 Centru - în chiar centrul ţării şi dat fiind caracterul 

planului / programului evaluat (PUZ cartier rezidenţial), în situaţia de faţă nu se pune problema unei poluări 

transfrontaliere sau a unor eventuale astfel de efecte asupra poluaţiei. 

X.VII. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect asupra mediului 

al implementării planului sau programului 

Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers 

asupra Rezervaţiei Parc Natural Dumbrava Sibiului datorat implementării planului 

Măsuri propuse de PUZ: 


- nu se prevăd, nefiind cazul în această fază de proiectare 




Studiul de impact asupra traficului indus de acest cartier, realizat de către o societate autorizată, oferă 

soluţii în ceea ce priveşte organizarea traficului zonal, ţinând cont de toate toate obiectivele existente şi actual 

propuse în zonă. Astfel, concluziile finale ale acestui studiu indică măsuri pentru fluidizarea traficului pe întreaga 

axă, cu contribuţii semnificative la reducerea impactului asupra aerului atmosferic şi implicit asupra vegetaţiei şi 

faunei. De asemenea, prin PUZ se prevăd măsuri de reducere a unui eventual impact datorat emisiilor în 

atmosferă din surse fixe, prin utilizarea gazului metan ca şi combustibil la centralele termice (mai puţin poluant 

faţă de alţi combustibili) şi prin utilizarea unor tehnologii moderne în domeniul echipării. În plus, prin optimizarea 

surselor de încălzire (câte o CT pe bloc), se reduce de asemenea eventualul impact asupra aerului. 








- reglementarea eliminării apelor uzate de pe amplasament (reabilitarea reţelelor de canalizare; colectarea 

pluvialului cu preepurare - separare produse petroliere, decantare) 

- reabilitarea lucrărilor de amenajare ale canalului Trinkbach şi modernizarea lor cu efecte benefice în 

reducerea riscului de inundaţii în aval 




� ventilatoarele utilizate la nivelul incintei vor avea o turaţie cât mai redusă (max. 1450rot/min) 


� piesele in miscare ale agregatelor de producere apa racita vor fi prevazute constructiv cu suporti antivibratie; 

� agregatele de racire vor fi in constructie silentioasa astfel incat la o distanta de 10m, nivelul de zgomot sa 

nu depaseasca 65-75 dB(a); 

� centralele de tratare vor fi prevazute cu atenuatoare de zgomot - nivelul de zgomot sa nu depaseasca 55- 

60 dB(A) 

� alegerea ventilo-convectorilor se va face pentru viteza medie astfel incat nivelul de zgomot sa nu 

depaseasca 35-40 dB(A) 

� viteza aerului in canalele de aer nu va depasi: 8m/s in ghenele verticale; 5m/s in distributia principala a 

etajelor; 2,5m/s pe canalele de racord spre ventilo-convectori 

� viteza recomndata in grilele de refulare va fi maxim 1,5m/s 

� viteza recomndata in grilele de aspiratie va fi maxim 2,5m/s 

� viteza maxima a aerului in bateriile de incalzire aferente centralelor de climatizare va fi de 3,5m/s 

� viteza maxima a aerului in bateriile de racire aferente centralelor de climatizare va fi de 2,5m/s 

� pierderea de presiune recomandata pentru dimensionarea canalelor de aer va fi 1,0Pa/m 



� pierderea de presiune recomandata pentru dimensionarea conductelor de agent termic va fi maxim 

150Pa/m 

� pierderea de presiune recomandata pentru dimensionarea conductelor de agent frigorific va fi maxim 

250Pa/m 

Pentru prevenirea şi reducerea pe cât posibil a propagării zgomotului din interiorul cartierului spre pădure, 

gardul de incintă a fost proiectat şi pentru această funcţie, cu panouri fonoabsorbante, fiind similar constructiv cu 

cele de protecţie prevăzute în cazul autostrăzilor de viteză. Detaliul constructiv al acestui gard este redat de 

proiectant pe planşa A. Detaliu împrejmuire, ataşată prezentului studiu. Înălţimea prevăzută pentru acest gard 

este de 4m. 


- înălţimea de 4m pentru gardul de incintă (deşi impactul estimat este unul total nesemnificativ) 

• Umbrire cauzată asupra pădurii - nu se prevăd (nu este cazul) 





• Incendii 

- s-a prevăzut o rezervă intangibilă de apă mai mult decât suficientă 

- s-a prevăzut reţea de hidranţi 

- s-a prevăzut realizarea planului de avertizare şi intervenţie 



- s-a prevăzut o zonă verde perimetrală în toată incinta, nemobilată cu construcţii, ca o barieră de 

propagare a unui eventual incendiu izbucnit la nivelul blocurilor / caselor 

- se prevede administrarea unitară a cartierului de către o societate privată 


- limitarea regimului de înălţime proiectat faţă de cel permis de derogarea de la PUG, conform studiului 

topografic realizat pentru determinarea punctului pe verticală de vizibilitate din muzeul satului 


- gardul de incintă este proiectat şi cu funcţie de împiedicare a circulaţiei animalelor, fiind prevăzut şi cu un 

sistem de „păstor electric” în partea superioară (eficient în cazul pisicilor) (vezi detaliu constructiv planşă 

proiectant A. Detaliu împrejmuire) 


I. Pierdere de habitate: - nu este cazul, neconsemnându-se pierderi de habitate 


Poluare fizică: 

• poluarea fonică 

- măsuri specificate mai sus la poluarea generală prin zgomot 

• poluarea luminoasă 

- nu este cazul (cu toate acestea gardul de incintă s-a prevăzut 4m înălţime) 

• efectul de umbrire asupra vegetaţiei (pădurii din imediata vecinătate) 


• posibila fragmentare a unor habitate 


Poluare chimică: 

• poluarea indusă pe cale atmosferică 

- măsuri specificate mai sus la poluarea generală datorată emisiilor în aer 

• poluarea cauzată de către unele substanţe petroliere posibil provenite din accidente sau incidente 

rutiere sau de altă natură 

- măsuri specificate mai sus la poluarea generală asupra apelor 

• poluarea prin deşeuri 

- măsuri specificate mai sus la poluarea generală datorată deşeurilor 

Efectul indirect asupra ecosistemelor: - efectul de margine 

- totalitatea măsurilor specificate mai sus la poluarea generală 

Măsuri propuse prin prezentul raport de mediu: 

În scopul reducerii acestui impact rezidula rezultat prim implementarea PUZ în forma propusă spre 

evaluare, recomandăm măsuri suplimentare în scopul prevenirii / reducerii lui la un minim posibil de atins dată 

fiind sensibilitatea zonei prin învecinarea cu aria protejată. 


- interzicerea cu desăvârşire de plantare pe zonele verzi a unor specii alohtone cu caracter invaziv (cu 

respectarea regulamentului ariei protejate - art. 15 alin (3)) 

- realizarea şi pozarea tuturor reţelelor de canalizare a apelor uzate conform specificaţiilor proiectantului 

(conforme cu legislaţia în vigoare), astfel încât să fie evitate neetanşeităţi care să producă poluarea 

solului şi a subsolului prin exfiltrarea unor ape uzate încărcate cu predilecţie organic (ape fecaloidmenajere) 

- refacerea stratului vegetal şi plantarea acestuia după fiecare construcţie realizată pentru împiedicarea 

apariţiei fenomenelor de eroziune 

- urmărirea strictă a respectării condiţiilor de urbanism impuse celor care vor construi imobilele 



- urmărirea fiecărui obiectiv în parte în scopul asigirării la proiectare şi realizare a POT-ului aprobat 

- respectarea regulamentului ariei protejate (în special art. 10 alin (2)) 



- prioritizarea construirii gardului de incintă pentru a se constitui într-o barieră faţă de emisiile de praf înspre 

pădure cu ocazia desfăşurării lucrărilor de şantier ulterioare 

- limitarea emisiilor provenite din gazele de eşapament prin evitarea folosirii unor utilaje depăşite moral sau 

fizic; se vor utiliza utilaje corespunzătoare din punct de vedere tehnic faţă de normele actuale 

- evitarea manevrării unor mari cantităţi de pământ sau agregate de balstieră / carieră în perioadele cu vânt 


- monitorizarea emisiilor de la centralele termice şi efectuarea verificărilor conform legislaţei specifice în 

scopul evitării creşterii concentraţiilor unor poluanţi emişi în caz de defecţiuni sau disfuncţionalităţi 



- monitorizarea permanentă a nivelului freaticului pentru a se depista în timp util orice eventuală modificare 

a regimului, indiferent de situaţia iniţială estimată prin studiul geotehnic şi chiar prin prezentul raport dată 

fiind importanţa mare a acestui fenomen 


- apele evacuate de pe întreg amplasamentul vor trebui să se încadreze în prescripţiile NTPA 002/2005 

pentru cele colectate prin reţeaua de canalizare municipală şi NTPA 001/2005 pentru apele pluviale 

eliminate în Trinkbach 

- interzicerea oricăror deversări necontrolate de ape uzate pe teritoriul amplasamentului 

- amenajarea propusă a canalului Trinkbach se va realiza strict în scop peisagistic, nefiind prelevate 

debite de apă în nici un scop 



- prioritizarea construirii gardului de incintă pentru a se constitui într-o barieră fonică faţă zgomotele 

generate cu ocazia desfăşurării lucrărilor de şantier ulterioare 

- evitarea folosirii unor utilaje depăşite moral sau fizic; evitarea lucrului în suprasarcină cu ridicarea nivelului 

de zgomot generat 

- informarea rezidenţilor asupra conţinutului regulamentului ariei protejate (în special art. 17) şi asupra 

obligativităţii de respectare a acestuia 



- interzicerea cu desăvârşire a depozitărilor chiar şi temporare a deşeurilor rezultate din excavare sau din 

alte lucrări de construire în afara perimetrului Sitex 


- asigurarea pe cât posibil a unor facilităţi de debarasare a eventualelor deşeuri de materiale de construcţie 

provenite de la locuitorii cartierului cu ocazia amenajării / renovării locuinţelor (container special destinat - 

cel puţin 1 pentru tot cartierul) 

- informarea rezidenţilor asupra conţinutului regulamentului ariei protejate (în special art. 16 şi 20) şi asupra 


• Incendii 

- asigurarea unui protocol de colaborare în special cu Direcţia Silvică Sibiu în scopul unei cât mai mari 

operativităţi în situaţia apariţei unor eventuale incendii cu posibilitate de extindere în pădure 



- asigurarea bunei funcţionalităţi a întregului sistem prevăzut pentru prevenirea şi stingerea incendiilor 

(rezervă de apă, hidranţi, dotări, proceduri, responsabili etc.) dată fiind importanţa extremă a acestui risc 

de extindere a unui incediu asupra pădurii (cu pagube mai mult decât semnificative) 

- informarea rezidenţilor asupra conţinutului regulamentului ariei protejate (în special art. 16) şi asupra 


- evitarea pe cât posibil a utilizării speciilor lemnoase la amenajarea zonei verzi perimetrale prevăzute ca 

barieră antiincendiu 


- informarea rezidenţilor asupra conţinutului regulamentului ariei protejate (în special art. 9, 16) şi asupra 




- prioritizarea realizării gardului de incintă (chiar prima etapă pe cât posibil) pentru a se constitui într-o 

barieră pentru mai multe tipuri de influenţe negative asupra ariei protejate (praf, zgomot, acces etc.) 

- evitarea afectării de către infrastructura temporară creată în perioada de construcţie, a habitatelor 

naturale şi semi-naturale din incinta rezervaţiei Parcul Natural Dumbrava Sibiului 

- gropile de împrumut nu se vor face în incinta ariei protejate, respectiv suprafaţa acestuia nu se va folosi 

pentru depunere sau depozitare temporară sau definitivă de moloz sau materiale de construcţie - cu 

respectarea regulamentului ariei protejate (art. 10 alin(2), art. 16 alin (3) şi art. 20) 

- interzicerea cu desăvârşire a distrugerii vegetaţiei de arbori şi arbuşti din vecinătatea zonelor construibile 

(în speţă din afara perimetrului Sitex) 

- pentru a reduce impactul posibil al unor schimări de vegetaţie în viitor, sugerăm o monitorizare şi 

controlare a zonei amplasamentului pentru a evalua probabilitatea stabilirii unor populaţii de specii 

adventive (exotice) 

- construcţiile de organizare de şantier şi de şantier propriu-zis nu vor fi sub nici o formă realizate pe 

suprafaţa ariei protejate; pe cât posibil se vor realiza la o distanţă de minim 100m de limita acesteia 

- pentru reducerea la minim a impactului temporar cauzat de zgomotul generat cu prilejul executării 

lucrărilor de construcţie, se va utiliza pe cât posibil o gamă de utilaje cu caracteristici cât mai bune în 

ceea ce priveşte emisia de zgomot 

- aceeaşi recomandare se face şi în scopul limitării emisiilor provenite de la eşapament, evitându-se 

folosirea unor utilaje depăşite moral sau fizic - se vor utiliza utilaje corespunzătoare din punct de vedere 

tehnic faţă de normele actuale 

- zonele pe care se va interveni se vor delimita corespunzător şi se va respecta proiectul de realizare 

avizat de către instituţiile abilitate 

- pe perioada de desfăşurare a lucrărilor de execuţie se recomandă asigurarea unui permanent flux 

informaţional între beneficiar, proiectant, constructor, compartimentul de Protecţie a Biodiversităţii din 

cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Sibiu şi custodele ariei protejate - Direcţia Silvică Sibiu). 

- în scopul asigurării unei permanente monitorizări a lucrărilor în scopul depistării în timp util a unor efecte 

negative dificil sau imposibil de estimat pe perioada evaluării iniţiale, este recomandabil ca beneficiarul să 

apeleze la serviciile unui biolog specializat cu răspunderi distincte în acest sens (cel mai potrivt - o 

colaborare cu instituţiile de învăţământ superior de profil din Sibiu care deja au preocupări şi colaborări cu 

custodele legate de pădurea Dumbrava Sibiului) 

- se vor respecta toate recomandările şi măsurile de monitorizare care se vor specifica în raportul de mediu 

asupra PUZ-ului propus, astfel încât să se păstreze în limite legale din punct de vedere al protecţiei 

mediului întreaga desfăşurare a lucrărilor 

- pe perioada desfăşurării lucrărilor de construire se va interzice cu desăvârşire accesul (tranzit, 

garare) utilajelor folosite pe teritoriul rezervaţiei 




- se va verifica periodic integritatea gardului de incintă în scopul de a limita accesul câinilor şi pisicilor 

înspre pădure 

- nu se vor construi intrări directe din perimetrul PUZ-ului către aria protejată pentru a reduce accesul 

animalelor de companie în aria protejată 

- se recomandă ca amplasarea geamurilor cu suprafeţe mari (>2mp) să fie efectuată pe cât posibil pe 

pereţi ai clădirilor care nu dau direct spre aria protejată pe direcţia generală vest 

- ideal este ca toate geamurile cu suprafeţe mari (>2mp) să fie dotate cu abţibilduri anti-coliziune (forme de 

păsări răpitoare) 

- recomandăm ca în cadrul contractelor de vânzare-cumpărare sau închiriere a locuinţelor să fie integrate 

pasaje din regulamentul interior de funcţionare care obligatoriu va stipula acele acte legislative cu referire 

la interdicţiile impuse în situaţia unei arii naturale protejate (propriu-zis este o măsură de informare 

asupra obligaţiilor legale a tuturor cetăţenilor incluzând fireşte şi locatarii cartierului propus) - cu accent 

pe regulamentul ariei protejate învecinate 

- se recomandă păstrarea unui permanent flux informaţional între administratorul cartierului şi Garda de 

Mediu dar şi custodele ariei protejate (Direcţia Silvică Sibiu) în scopul corectării rapide (cu mijloacele 

legale avute la dispoziţie) a tuturor disfuncţionalităţilor comportamentale eventuale ale viitorilor locatari 

din cartier 

Rezultatul final al evaluării impactului asupra mediului şi cu precădere asupra rezervaţiei Parcul Natural 

Dumbrava Sibiului 

Plecând de la matricea parţială de evaluare a impactului (ce în care au fost introduse efectele măsurilor de 

prevenire / reducere deja incluse în PUZ), deci de la valoarea impact rezidual brut (IRB = impactul rămas după 

implementarea măsurilor prevăzute prin PUZ), vom estima impactul rezidual final prin includerea evaluării 

efectelor produse de măsurile suplimentare propuse prin prezentul raport la capitolul VIIl. 

De asemenea, se face o sinteză comparativă a valorilor obţinute pentru impactul rezidual brut şi pentru cel 

final cu comparare faţă de alternativa zero, de neimplementare a PUZ, respectiv de păstrare şi dezvoltare a 

industriei. 

ESTIMARE IMPACT / CORECŢIE PRIN MĂSURI 

FACTOR DE MEDIU SAU 

DE ALT INTERES 

PROTECTIV 

A0 

[1] 

IPB 

[2] 

măsuri PUZ 

[3] 

IRB 

[4]=[2]+[3] 

măsuri raport 

mediu 

[5] 

IRF 

[6]=[4]+[5] 

A1 A2 A1 A2 A1 A2 A1 A2 A1 A2 

sol / subsol -16 -10 -10 +5 +5 -5 -5 +4 +4 -1 -1 

ape de suprafaţă -16 -10 -10 +6 +6 -4 -4 +2 +2 -2 -2 

ape subterane -6 -3 -1 +1 +1 -2 0 - - -2 0 

aer atmosferic -26 -22 -22 +10 +10 -12 -12 +4 +4 -8 -8 

vegetaţie -19 -18 -17 +7 +7 -11 -10 +5 +5 -6 -5 

faună -53 -23 -23 -1 -1 -24 -24 +4 +4 -20 -20 

patrimoniu cultural -3 -3 -3 +2 +2 -1 -1 - - -1 -1 

peisaj / vizibilitate -13 -17 -17 +13 +13 -4 -4 - - -4 -4 

TOTAL 

Legendă: 

-152 -106 -103 +43 +43 -63 -60 19 19 -44 -41 

A1 - alternativa 1 (2 nivele subsol) 

A2 - alternativa 2 (1 nivel subsol) 

A3 - alternativa 0 (păstrare industrie) 

IPB → impact primar brut (ipotetic, cauzat de realizarea obiectivului fără prevederea prin PUZ a 

nici unei măsuri de reducere a impactului) 

IRB → impact rezidual brut (impactul rămas după implementarea măsurilor prevăzute prin PUZ) 

IRF → impact rezidual final (rămas după aplicarea măsurilor prevăzute şi prin PUZ şi prin 

raportul de mediu; nu se mai poate preveni/reduce şi trebuie eventual compensat sau 

contracarat prin coerciţie) 



Comparaţie între alternativa zero şi implementarea PUZ 

cu evidenţierea eficienţei măsurilor prevăzute: 



A0 

IPB 

A1 A2 

IRB 

A1 A2 

IRF 

A1 A2 

sol / subsol -16 -10 -10 -5 -5 -1 -1 

ape de suprafaţă -16 -10 -10 -4 -4 -2 -2 

ape subterane -6 -3 -1 -2 0 -2 0 

aer atmosferic -26 -22 -22 -12 -12 -8 -8 

vegetaţie -19 -18 -17 -11 -10 -6 -5 

faună -53 -23 -23 -24 -24 -20 -20 

patrimoniu cultural -3 -3 -3 -1 -1 -1 -1 

peisaj / vizibilitate -13 -17 -17 -4 -4 -4 -4 

TOTAL -152 -106 -103 -63 -60 -44 -41 

implementare PUZ fără nici un fel de măsură de prevenire/reducere impact: 




(industrie) 

PUZ fără nici o măsură 

de prevenire / reducere 

impact 

Câştig / pierdere pentru 

mediu (arie protejată) 

A1 A2 A1 A2 

sol / subsol -16 -10 -10 38% 38% 


ape subterane -6 -3 -1 83% 83% 


vegetaţie -19 -18 -17 5% 11% 

faună -53 -23 -23 57% 57% 


peisaj / vizibilitate -13 -17 -17 -31% -31% 

TOTAL -152 -106 -103 30% 32% 


Faţă de menţinerea şi dezvoltarea industriei în continuare (alternativa zero), şansele de a se reduce 

impactul asupra mediului în general şi în special asupra rezervaţiei învecinate cresc cu 30%. Apreciem însă că 

această imagine este deformată din cauza scăderii riscurilor de poluare cu substanţe chimice (toxice, 

periculoase) în cazul cartierului faţă de industrie. Cu toate că s-ar îmbunătăţi mult situaţia în cee ace priveşte 

calitatea apelor de suprafaţă şi subterane, a solului şi a aerului, sub nici o formă nu se poate lua în considerare 

realizarea unui asemenea obiectiv fără supunerea la nişte reguli precise şi cu luarea unor măsuri de prevenire şi 

reducere a riscurlor de impact prescrise de un plan de urbanism. Reiterăm faptul că acest impact brut, fără nici un 

fel de măsură, se constituie doar într-un mijloc tehnic în cadrul metodei de evaluare în scopul identificării eficienţei 

măsurilor. Exclus a fi considerată în practică o asemenea variantă aberantă, fără nici un fel de regulă sau 

măsură, cu atât mai mult cu cât terenul se învecinează direct cu o rezervaţie. 



implementare PUZ cu măsurile deja prevăzute de acesta: 




(industrie) 

PUZ cu măsurile deja 

prevăzute de acesta 

A1 A2 


A1 A2 

sol / subsol -16 -5 -5 69% 69% 


ape subterane -6 -2 0 67% 67% 


vegetaţie -19 -11 -10 42% 47% 

faună -53 -24 -24 55% 55% 



TOTAL -152 -63 -60 59% 61% 



impactul asupra mediului în general şi în special asupra rezervaţiei învecinate în cazul implementării PUZ în 

forma originală (fără măsuri suplimentare de mediu) cresc cu cca. 60%. Apreciem că această imagine 

corespunde realităţii, PUZ având deja incluse multe măsuri de prevenire / reducere a impactului negativ de 

calitate în urma parcurgerii procedurii de evaluare de mediu. Cu toate acestea, recomandăm includerea în 

următoarele faze de proiectare consideraţiile suplimentare din raportul de mediu care se referă în marea 

majoritate la perioada de construire care fireşte nu este detaliată în faza PUZ. 

implementare PUZ cu măsurile deja prevăzute de acesta şi cu măsurile suplimentare prevăzute în 

evaluarea de mediu: 




(industrie) 

PUZ cu măsurile deja prevăzute 

de acesta + măsuri prevăzute de 

raportul de mediu 


A1 A2 A1 A2 

sol / subsol -16 -1 -1 94% 94% 


ape subterane -6 -2 0 67% 100% 


vegetaţie -19 -6 -5 68% 74% 

faună -53 -20 -20 62% 62% 



TOTAL -152 -44 -41 71% 73% 



impactul asupra mediului în general şi în special asupra rezervaţiei învecinate cresc cu peste 70%. Apreciem însă 

că prin prevederea acestor măsuri suplimentare în special în faza de construire a obiectivului, prin reducerea unor 

riscuri de impact asupra ariei protejate în special, să nu apară efecte negative semnificative pe perioada 

desfăşurării lucrărilor de realizare, iar cele care nu pot fi evitate cu desăvârşire să poată fi suportate de aria 

protejată fără efecte ireversibile sau pe perioadă îndelungată. 

În ceea ce privesc măsurile suplimentare indicate pentru funcţionarea cartierului, propriu-zis ele se referă în 

multe cazuri la realizarea efectivă a construcţiilor (amplasare şi dimensiuni suprafeţe vitrate, mod de amenajare 

spaţii verzi etc.), elemente care nu sunt cprinse în faza actuală de proiectare (PUZ). Cu respectarea acestor 

măsuri suplimentare şi cu o bună informare a locatarilor, considerăm că există reale premise ca obiectivul să îşi 



desfăşoare activitatea în viitor fără disfuncţionalităţi semnificative din punct de vedere al mediului şi mai ales al 

rezervaţiei învecinate. 

Eficienţă includere evaluare de mediu în PUZ: 



FĂRĂ INCLUDEREA MĂSURILOR 


IMPLEMENTARE PUZ 

CU INCLUDEREA MĂSURILOR 


EFICIENŢĂ INCLUDERE 

EVALUARE DE MEDIU 

ÎN PUZ 

A1 A2 A1 A2 A1 A2 

sol / subsol -5 -5 -1 -1 80% 80% 

ape de suprafaţă -4 -4 -2 -2 50% 50% 

ape subterane -2 0 -2 0 - - 

aer atmosferic -12 -12 -8 -8 33% 33% 

vegetaţie -11 -10 -6 -5 45% 50% 

faună -24 -24 -20 -20 17% 17% 

patrimoniu cultural -1 -1 -1 -1 0% 0% 

peisaj / vizibilitate -4 -4 -4 -4 0% 0% 

TOTAL -63 -60 -44 -41 30% 32% 

Şansele de a scădea impactul negativ faţă de utilizarea doar a măsurilor actual prevăzute de PUZ ar creşte 

cu peste 30%. 

Se cuvine însă să facem o precizare: 

Nu se poate reproşa aceasta diferenţă de eficienţă a unor măsuri planului propus în forma actuală 

deoarece, repetăm, se află doar la faza PUZ, fază de proiectare în care nu se includ măsuri de detaliu vis a vis de 

realizare a cartierului şi cu atât mai puţin de funcţionare. De aceste recomandări (măsuri suplimenatre) va trebui 

să se ţină seama în mod special în fazele de proiectare de detaliu şi ulterior în administrarea cartierului. 

Reiterăm faptul că un asemenea nivel de evaluare a aspectelor de mediu nu este sub nici o formă asociată 

fazei PUZ ci ulterior, fazelor de detaliu de execuţie. 

Dat fiind că s-a mers totuşi cu această profunzime în evaluare la solicitarea expresă a autorităţii 

competente de protecţia mediului, ne exprimăm cel puţin speranţa că la faza de detaliu nu vor interveni modificări 

majore faţă de intenţia actuală de dezvoltare a zonei exprimată de titular. 

În opinia noastră, chiar dacă va rămâne valabilă această propunere de mobilare a amplasamentului, este 

necesar ca la solictarea autorizaţiei de construcţie, autoritatea de mediu să reexamineze cazul pentru a decide 

dacă în funcţie de eventualele modificări intervenite în conceptul de dezvoltare (perfect legale de altfel în limita 

respectării prescripţiilor PUZ) nu este cazul reluării evaluării sau cel puţin a unor elemente din aceasta care 

depind de proiectarea în detaliu. 

Impact estimat alternativa zero: -152 

Impact estimat PUZ cuprinzând ambele seturi de măsuri: A1=-44; A2=-41 



VIII. Expunerea motivelor care au dus la selectarea variantelor alese şi o descriere asupra modului în care s-a 

efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute 

Per ansamblu au fost luate în considerare mai multe variante în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor 

proiectului propus, variante de realizare care însumate se pot formula sub aspectul a trei alternative generale din 

care la nivel de proiectare au fost prelucrate două. 

Aspectele cele mai importante în care au fost considerate mai multe variante de realizare s-au referit la 

• modul de ocupare a suprafeţelor (POT, CUT, regim de înălţime, aliniamente etc.) 

• accesul în perimetrul luat în studiu 

• modul de asigurare a echipării edilitare (alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie 

electrică şi termică etc.) 

• funcţiuni ce se doreau pentru zona rezidenţială propusă (spaţii comerciale, de peterecere a 

timpului liber, spaţii de educaţie etc.) 

Legat de variantele de atingere a fiecărui dintre aceste obiective stabilite prin PUZ, acestea au fost deja 

discutate în cadrul grupului de lucru, stabilindu-se împreună cu autorităţile competente cele mai potrivite soluţii de 

echipare edilitare, acces etc, mărturie stând nu doar procesele verbale de la aceste şedinţe ci şi avizele (la faza 

PUZ) obţinute. 

Asigurarea echipării tehnico - edilitare 

S-a optat pentru o proiectare modulară a acestor reţele astfel încât fiecare din zonele propuse de 

dezvoltare în interiorul cartierului să beneficieze de autonomie putând fi astfel dezvoltate separat, în ordinea 

dorită. S-a optat pentru prima variantă de decolmatare a racordului existent de alimentare cu apă din două 

considerente: cele mai mici costuri; evitarea unor probleme majore în ceea ce priveşte tranzitarea ariei protejate 

cu o nouă conductă de aducţiune. Pentru evacuarea apelor uzate menajere s-a optat pentru păstrarea actualului 

racord. din cauza costurilor mai reduse faţă de varianta cu staţie de epurare proprie pe de o parte şi pe de altă 

parte din cauza dorinţei de a nu pune o presiune mai ridicată pe apele de suprafaţă ale pârâului Trinkbach în 

condiţiile în care acesta va colecta şi apele uzate de la nivelul ştrandului propus de Primăria Sibiu în amonte. 

Accesul în perimetrul luat în studiu 

În urma discuţiilor din grupul de lucru şi în baza unui studiu de trafic realizat, s-a optat pentru varianta fără 

giraţie la exterior şi fără lărgirea străzii Pădurea Dumbrava. Ca şi argument important în această decizie a fost 

statutul Pădurii Dumbrava de arie protejată, evitându-se astfel orice fel de înlăturare a vegetaţiei existente în 

afara perimetrului zonei rezidenţiale propuse. 

Regimul de înălţime 

În urma realizării unui studiu topografic pentru a se studia în ce mod acest nivel de înălţime ar agresa sau 

nu peisajul din perspectiva Muzeului „Astra” amplasat în aval, a fost stabilit regimul de înălţime maxim de P+17, 

P+20 (acceptat de PUG) fiind deja vizibil din muzeu. Propriu-zis, regimul de înălţime maxim de P+17 a rezultat în 

urma unei analize a topografiei locului, dezideratul urmărit fiind de a nu se observa aceste imobile de la nivelul 

Muzeului „Astra”, pentru a nu intra într-un conflict peisagistic. Astfel, folosindu-se pe de o parte declivitatea 

terenului, o cornişă naturală şi chiar etajarea vegetaţiei lemnoase, coroborată cu distanţa şi unghiurile de 

vizibilitate, proiectantul susţine soluţia actuală ca fiind în măsură să respecte această condiţie autoimpusă. Cele 

mai înalte corpuri de clădire (P+17) sunt propuse pe latura dinspre strada Pădurea Dumbrava fiind puse în 

valoare de o inflexiune a acestei din zonă. 

Cât priveşte numărul nivelelor de subsol, acestea teoretic nu fac obiectul PUZ ci doar al propunerii de 

mobilare urbanistică a zonei propusă spre reglementare. 

Titularul are în vedere cele două variante, cu 1 sau 2 nivele de subsol, decizia finală urmând a fi luată după 

prezentarea mai multor detalii de proiectare şi în urma realizării unei testări de piaţă pentru configurarea finală a 

numărului şi tipului de apartamente, dotări aferente etc. 



Modul de asigurare a administrării zonei rezidenţiale 

S-a optat pentru organizarea acestei activităţi sub egida unei societăţi cu responsabilităţi clare şi pârghii de 

impunere a acestora în faţa rezidenţilor care permite: un mod de organizare mai eficient al utilităţilor şi spaţiilor 

comune; un control mai exigent al unor aspecte legate de gestiunea deşeurilor, respectarea unei conduite 

civilizate a rezidenţilor (prin pârghii constrictive prevăzute în contractele de vânzare sau închiriere); o protecţie 

mai bună a integrităţii Pădurii Dumbrava prin implementarea unor măsuri de prevenire şi de coerciţie unde este 

posibil şi legal (regulamente de funcţionare internă, contracte de utilităţi etc.). 

Aşadar, exceptând alternativa „zero” ce va fi trată ulterior în text, redăm mai jos sintetic cele 3 alternative 

luate în considerare în acest plan, fiecare înglobând variantele de atingere a obiectivelor propus precum au fost 

descrise mai sus: 

OBIECTIVE IMPORTANTE ALTERNATIVA POSIBILA 

ALTERNATIVA 1 

ALTERNATIVA 2 

(INIŢIALĂ - NEEVALUATĂ) (2 nivele subsol) (1 nivel subsol) 

echipare tehnico - edilitară păstrarea racordurilor actuale cu readucerea lor la parametrii iniţiali proiectaţi 

acces în perimetru păstrare racord actula la str. Pădurea Dumbrava, fără giraţie exterioară şi lărgirea străzii 

regim maxim de înălţime P+20 + 2 nivele subsol P+17 + 2 nivele subsol P+17 + 1 nivele subsol 

administrare zonă rezidenţială societate cu responsabilităţi clare şi pârghii de coreciţie în limitele legale 

Alternativa propusă la nivel de PUZ este alternativa 2, respectiv cu regim maxim de înălţime P+17 şi 1 

nivel de subsol. 

Motivele cele mai importante pentru care s-a ales această alternativă au fost: 

• asigurarea neagresării peisajului la nivelul Muzeului „Astra” (faţă de alternativa iniţială neintrată 

în evaluarea de mediu - cu regim P+20) 

• renunţarea la cel de-al doilea nivel de subsol scade semnificativ riscul de a influenţa nivelul 

hidrostatic al freaticului din vecinătate 

Menţionăm însă următorul aspect: 

În baza datelor existente, s-a considerat în evaluare un risc mult mai scăzut de influenţare a nivelului 

hidrostatic al freaticului în alternativa cu 1 subsol decât în cea cu 2, însă recomandarea se îndreaptă spre o mai 

mare atenţie din partea autorităţii de mediu în etapa de solicitare a autorizaţiei de construcţie când sunt elaborate 

toate detaliile de proiectare şi se pot cere în baza actualei legislaţii evaluări specifice suplimentare. 

În cele ce urmează aducem detalii suplimentare asupra alternativei zero, în care planul propus nu va fi 

implementat. 

În realitate, „alternativa zero” va însemna că zona discutată nu va ieşi din utilizarea industrială (prin 

nepromovarea conversiei funcţionale) însă este cert că nu va rămâne un sit abandonat ci va servi în continuare, 

firesc de altfel, interesele proprietarului - economice sau de altă natură. 

Din discuţiile purtate cu acesta, suntem în măsură să reafirmăm că în cazul neimplementării PUZ-ului 

propus, situl industrial va fi modernizat în scopul găzduirii în continuare a producţiei de mochetă. 

Activitatea de producţie ce s-a desfăşurat în cadrul SC Sitex Dumbrava SA era una specifică industriei 

textile, axată pe fabricarea de covoare, pături şi mochetă. În situaţia utilizării complete a capacităţilor de 

producţie, în cadrul societăţii lucrau un număr de cca. 2800 angajaţi în trei schimburi, capacitatea de producţie 

fiind de 7.750.000mp/an ţesături şi 3.000t/an fire. 

Dintre etapele tehnologice care au ridicat mari probleme pe linie de mediu şi care vor ridica şi pe viitor în 

situaţia în care se va decide continuarea activităţii subliniem: 

• spălarea şi clătirea lânii (spălarea se făcea cu săpun lichid şi sodă calcinată, ridicând probleme la 

nivel de evacuare a apelor uzate) 

• vopsirea lânii (se practica vopsirea în 10 sortimente, existând probleme destul de serioase cu 

gestiunea acestor substanţe) 

• latexarea mochetei 



Din punct de vedere al protecţiei apelor, apăreau mari probleme resimţite şi la alte utilizări în aval de-a 

lungul Trinkbachului, cea mai însemnată datorându-se nerecuperării lanolinei deoarece această recuperare este 

nerentabilă în cazul sortimentelor de lână utilizate. În cadrul epurării apelor uzate industriale erau aplicate 

tratamente chimice. 

Modernizarea tehnologică a fabricii ar implica obligatoriu instalarea unei instalaţii complete de cromojet 

care implică procese de vopsire, fixare culori, uscare, apretare, tăiere margini şi realizare suluri pentru ţesătura 

albă pe suport textil din care se realizează mocheta. Operaţia de vopsire ar fi păstrată fără doar şi poate şi 

împreună cu aceasta şi o serie de probeleme atât la capitolul ape uzate cât şi aer atmosferic (prezenţa 

compuşilor organici volatili din vopsele). 

Pentru instalarea liniei respective sunt necesare şi intervenţii serioase asupra clădirilor existente, 

ultradepăşite. 

Dat fiind că prin această etapă de modernizare s-ar ridica semnificativ capacitatea de producţie şi totodată 

dată fiind existenţa unei pieţe serioase de desfacere a produselor, în mod cert va creşte şi numărul de angajaţi 

care, lucrând în 3 schimburi foc continuu, vor depăşi uşor cifra de 3000-3500. 

Aşadar, cel puţin din punct de vedere al traficului pe strada Pădurea Dumbrava, este extrem de probabil ca 

prin revigorarea şi extinderea fabricii de mochetă să se ajungă la un scenariu cu un impact mai mare asupra 

pădurii deoarece nu doar că s-ar inversa afluxul de maşini însă acesta ar cuprinde toată perioada zilei datorită 

programului de lucru. 

Din cele expuse sintetic mai sus se poate observa că impactul provocat de aplicarea „alternativei zero” nu 

este nici pe departe unul redus ci depăşeşte cu siguranţă pe cel al planului propus de conversie funcţională într-o 

zonă de tip rezidenţial. 

Această concluzie se desprinde de altfel şi din matricea comparativă de evaluare a impactului prezentată în 

cadrul capitolul V care arată în paralel evoluţia mediului în zona locaţiei pentru ambele variante. 

În ceee ce privesc dificultăţile întâmpinate pe parcursul evaluării, vom face mai jos o sinteză a celor mai 

importante: 

• dificultăţi de ordin legislativ: 

- centrate în principal pe unele aspecte neclare în ceea ce priveşte încadrarea ariei naturale 

protejate Parc Natural Pădurea Dumbrava 

- legislaţia pe linie de peisaj care pe lângă faptul că este săracă (de fapt o singură lege de 

ratificare unei convenţii), are şi un caracter extrem de generalist şi un grad ridicat de 

imprecizie în stabilirea unor termeni sau pârghii de evaluare 

• dificultăţi în obţinerea unor informaţii despre obiectivul propus la un nivel de detaliu solicitat de 

autoritatea de mediu 

- mai jos vom încerca să intrăm în detaliul acestei probleme 

• dificultăţi în obţinerea informaţiilor despre planurile propuse în zonă în scopul evaluării efectelor 

cumulate (cazul PUZ Ştrand municipal - datorită decalajului pe procedură) 

• dificultăţi legate de obţinerea unor date concrete în ceea ce priveşte biodiversitatea din Pădurea 

Dumbrava, precum şi a unor informaţii despre ecologia speciilor respective 

• dificultăţi de ordin procedural 

- solicitarea autorităţii de mediu prin adresa nr. 3310/09.04.2009 de a dubla acţiunile unor altor 

instituţii avizatoare (custodele ariei protejate de exemplu) 

- o reală lipsă de interes dovedită de exemplu de anumiţi participanţi la grupul de lucru care au 

adoptat o poziţie de respingere a planului doar ulterior, în cadrul şedinţelor neridicând probleme 

spre discuţie şi rezolvare (exemplul CNM „Astra” - solicitat în cadrul acestui grup de lucru prin 

iniţiativa evaluatorului special pentru că a fost considerat un real factor interesat în zonă) 



X.IX. Monitorizare 

Art. 27 din HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi 

programe menţionează: 

“(1) Monitorizarea implementarii planului sau programului, in baza programului propus de titular, are in vedere 

identificarea inca de la inceput a efectelor semnificative ale acesteia asupra mediului, precum si efectele adverse 

neprevazute, in scopul de a putea intreprinde actiunile de remediere corespunzatoare. 

(2) Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului insoteste documentatia inaintata autoritatii competente 

pentru protectia mediului, in vederea obtinerii avizului de mediu, si face parte integranta din acesta. 

(3) Indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului 

sau programului. Titularul planului sau programului este obligat sa depuna anual, pana la sfarsitul primului 

trimestru al anului ulterior realizarii monitorizarii, rezultatele programului de monitorizare la autoritatea competenta 

pentru protectia mediului care a eliberat avizul de mediu. 

(4) Autoritatea competenta pentru protectia mediului analizeaza rezultatele programului de monitorizare primite 

de la titular si informeaza publicul prin afisare pe pagina proprie de Internet. 

(5) Monitorizarea prevazuta la alin. (1) se poate realiza, dupa caz, si pe seama datelor, programelor si instalatiilor 

de monitorizare existente, in scopul eliminarii duplicarii acestora.” 

Astfel, considerând atât etapa de construire a obiectivului cât şi cea de operare, criteriile conform cărora 

se propune programul de monitorizare sunt cele utilizate la evaluarea impactului, respectiv pentru principalii 

factori de mediu / de interes protectiv identificaţi ca posibil a fi afectaţi semnificativ, pe baza rezultatelor din 

matricea finală de evaluare. 

În acest mod s-au stabilit o serie de indicatori de monitorizare, precum şi metoda de obţinere a 

informaţiilor. Frecvenţa monitorizării variază de la un criteriu la altul sau de la un indicator la altul în raport cu 

specificul acestora şi probabilitatea de apariţie a eventualelor efecte vizibile / măsurabile, cu scopul de fi 

descoperite cât mai devreme efectele negative şi aplicarea măsurilor corespunzătoare pentru eliminarea sau 

reducerea acestora. De asemenea, s-a încercat şi sugerarea unor surse de obţinere a informaţiilor. 

Aer 

Indicator: Valori cantitative pentru emisiile de poluanţi atmosferici povenite din surse fixe (centrale termice). 

Metode: determinări de gaze şi pulberi la coşurile centralelor 

Ape de suprafaţă 

Indicator: Valori cantitative ale parametrilor fizico-chimici la intrarea în incinta cartierului, respectiv la ieşirea 

din incinta cartierului pentru cursul de suprafaţă al canalului Trinkbach, cu respectarea NTPA 001/2005. 

Metode: prelevare şi analiză fizico-chimică a apei 

Indicator: Valori cantitative ale parametrilor fizico-chimici la deversarea apelor pluviale trecute anterior prin 

separator de produse petroliere, cu respectarea NTPA 001/2005. 

Metode: prelevare şi analiză fizico-chimică a apei pluviale evacuate 

Ape subterane 

Indicator: nivelul hidrostatic al apei freatice în zonă 

Metode: Pentru a se verifica modul în care nivelul hidrostatic din zonă variază sau nu în timpul executării 

lucrărilor de construire (a fundaţiilor în special), se recomandă executarea unui foraj fie la marginea proprietăţii 

spre pădure, fie în perimetrul pădurii în vecinătatea cartierului. Locaţia exactă a puţului rămâne la latitudinea 

titularului, constructorului şi custodelui ariei protejate. 



Sol 

Indicator: Valorile indicatorilor de calitate a solului comparativ cu Ord. 756/1997. 

Metode: prelevarea, analizarea probelor de sol 

Biodiversitate, arii protejate 

Aşa cum se observă din matricea de evaluare a impactului, efectele planului asupra biodiversităţii, 

respectiv ale rezervaţiei Parcul Natural Pădurea Dumbrava pot fi unele din cele mai intense efecte ale planului 

propus, ele putând să se manifeste pe un areal mai lărgit în zona de implementare a planului. 

Problematica monitorizării acestor efecte în perioada de implementare este una deosebit de complexă, 

fiind necesară o implicare a mai mulţi factori pe lângă titularul de plan şi anume custodele ariei protejate, Direcţia 

Silvică Sibiu, APM Sibiu (prin compartimentul de Biodiversitate), Garda de Mediu Sibiu, gestionarul fondului de 

vânătoare -Asociaţia Hubertus. 

Aria protejată beneficiind de un Plan de Management elaborat de custodele Direcţia Silvică Sibiu care 

printre alte acţiuni stabileşte cu prioritate de rang 1 

“Realizarea a 2 acţiuni de monitorizare pe an cu APM Sibiu – Compartimentul Protecţia Naturii, Protecţia 

Solului şi Subsolului” 

iar, aşa cum arătat mai sus, textul art. 27 alineatul (5) din HG 1076/2004 prevede 

“(5) Monitorizarea prevazuta la alin. (1) se poate realiza, dupa caz, si pe seama datelor, programelor si 

instalatiilor de monitorizare existente, in scopul eliminarii duplicarii acestora.”, 

se consideră oportună realizarea acestei acţiuni de către autorităţile amintite, acestea având o bună 

expertiză în domeniu. 

Astfel, stabilirea indicatorilor şi metodelor de monitorizare rămân la latitudinea specialiştilor autorităţilor 

competente, aceştia având logistica şi suficiente pârghii legale pentru realizarea în bune condiţii a acestei acţiuni 

deja asumate prin Planul de Management. 

Fireşte acest lucru nu exonerează titularul de plan de obligaţiile ce-i revin în luarea măsurilor pentru 

eliminarea sau reducerea efectelor negative ce pot fi constatate prin monitorizare şi care se datorează 

implementării planului propus, colaborarea cu autorităţile cu competenţe în zona de interes fiind de maximă 

importanţă. 

Patrimoniu cultural, peisaj, vizibilitate 

Din analiza matriceală reiese că în cazul acestor factori, elementul ce poate genera cel mai important efect 

negativ este regimul de înălţime propus, prin alterarea peisajului caracteristic Complexului Naţional Muzeal 

“Astra”, asocierea vizuală a unor elemente de arhitectură modernă cu cele ale unui peisaj cu valenţe tradiţionale 

într-un cadru natural fiind improprie conservării patrimoniului imagistic. 

Astfel, de mare importanţă este monitorizarea acestui element în faza de construcţie a obiectivelor 

propuse, responsabilitate asumată de altfel in verbis de către titularul de plan încă de la dezbaterea publică. 

Reamintim că stabilirea acestui regim de înălţime s-a făcut cu deplină responsabilitate, pe baza unei 

expertize topografice, tocmai în vederea evitării producerii de efecte negative de genul celor amintite. 

Indicator: Gradul de vizibilitate al elementelor de arhitectură modernă, din incinta Complexului Naţional 

Muzeal “Astra”. 

Metode: măsurători şi expertize topografice 



B I B L I O G R A F I E 

Appleton, M. R., Ghidul pentru Elaborarea Planurilor de Management pentru ariile protejate din România, 

Proiectul Managementul Conservării Biodiversităţii din România .Facilitare şi asistenţă tehnică în schimbările 

instituţionale. Proiectul Băncii Mondiale Nunărul: RO-GE-44176 

Bauske, B. and Goetz, D. 1993. Effects of de-icing salts on heavy metal mobility. Acta Hydrochimica et 

Hydrobiologica 21: 38-42. 

BirdLife International 2004. Birds in the European Union: a status assesment. Wageningen, The Netherlands: 

BirdLife International. 

BirdLife International 2007. BirdLife Species Factsheets - www.birdlife.org. (Accesat in data de: 16.01.2009). 

C. Drăgulescu, Angela Curtean-Bănăduc, 2002, Conservarea biodiversităţii. Entităţi naturale protejate, Sibiu 

Chiriţă C., Vlad, Păunescu C., Pătrăşcoiu N., Roşu C., Iancu I. 1977., Staţiuni forestiere 

Cotârlea I., colectivul de ingineri de la DS Sibiu, 2003. Aurul verde al Sibiului 

Diaz, M., J. C. Illera, D. Hedo 2001. Strategic Environmental Assessment of Plans and Programs: A 

methodology for estimating effects on biodiversity. Environmental Management 28 2: 267–279. 

Harden, J. 2002. An overview of anthropogenic causes of avian mortality. Journal of Wildlife Rehabilitation 25(1): 

4-11. 

Kuitunen, M. T., J. Viljanen, E. Rossi, A. Stenroos 2003. Impact of Busy Roads on Breeding Success in Pied 

Flycatchers Ficedula hypoleuca. Environmental Management 31(1):79–85. 

Laursen, K. 1981. Birds on roadside verges and the effect of mowing on frequency and distribution. Biological 

Conservation 20: 59-68. 

Leahu, I. 2001. Amenajarea pădurilor, p. 189, 579 

Martínez, J. A., J. E. Martínez, I. Zuberogoitia, J. T. García, R. Carbonell, M. De Lucas & M. Díaz 2003. 

Difficulties involved in the proper execution of environmental impact assessments on birds. Ardeola 50(2): 

301-306. 

Milescu, I. 2006. Cartea silvicultorului, p. 78-80 

Munteanu, D. (ed) 2002. Atlasul păsărilor clocitoare din România. Publ. Soc. Ornitologică Română, Nr. 16, Cluj 

Napoca. 

National Research Council 2005. Assessing and Managing the Ecological Impacts of Paved Roads. The 

National Academies Press, Washington DC. 

Sándor, A.D. 2000. Metode speciale de numărare a unor categorii de păsări. In: Bibby, C., M. Jones, S. Mardsen 

(eds.): Metode de evaluare a abundenţei păsărilor. SOR, Cluj, p. 135-141. 

Schneider-Binder, Erika, 1973, Studii şi comunicări, vol 18, Muzeul Brukenthal, Sibiu 

Seiler, A. 2002. Effects of infrastructure on nature. In: Habitat fragmentation due to transportation infrastructure. 

The European review. European Commission, Directorate-General for Research, Brussel. 

Suárez, F., J. Traba, M. B. Morales, S. Arrieta, J. Herranz & J. J. Oñate 2003. Birds and environmental impact 

assessment: are we correctly addressing the problem? Ardeola 50(2): 295-300. 

Treweek, J. 1999. Ecological Impact Assessment. Blackwell Publishing Ltd., Oxford. 

Voříšek P., Klvaňová A., Wotton S., Gregory R. D. (eds). 2008. A best practice guide for wild bird monitoring 

schemes. CSO/RSPB. p. 151.

RAPORT DE MEDIU ASUPRA - Sitex Dumbrava

Transform your PDFs into Flipbooks and boost your revenue!

Delete template?

Save as template ?