Steaua 4_5_ 2009.pmd

Avatarurile friciiîn registrul oniric almarturiilor de detentie)Dinu Gherman,44Viaþa în vis. Frica ºimanifestãrile sale în registruloniricVisele ocupã un loc importantîn memorialistica de detenþie ºiîn interviurile de istorie oralã, capasaje privilegiate, care oferãprin intermediul textuluiexperienþe psihice ale deþinuþilorpolitici, din timpul somnului peperioada încarcerãrii sau carecurenþã a traumelor dupãeliberare. Liviu Popoviciu afirmãcã “la portile visului se zbat, seciocnesc, se contopesc, sau sesparg toate fluxurile ºi refluxurilememoriei” (Liviu Popoviciu et alii,Visul. Probleme de fiziologie,psihologie ºi patologie, p. 114).Starea psihicã ºi afectivã aindividului în stadiul de vigilenþãaflat în proximitatea desfãºurãriiactivitãþii onirice îºi puneamprenta în mod direct asupraviselor, care se constituie ca unavatar al activitãþii mentalediurne, astfel încât tensiunea sauliniºtea mentalului ºi a afectuluiînaintea adormirii determinãconþinutul visului. Astfel, “regãsireamemoriei în arhitecturalabilã a visului þine de fluctuaþiastãrii de conºtiintã, în cadrulcãreia se desfãºoarã visul. Suntvise clare, logice, ca stãrilelimpezi ale existenþei, alãturi devise tulburi, halucinante, deformate,ca stãrile tulburi,noroioase ale stãrilor de nebunie”(Ibidem, p.118).În sprijinul “intricãrii visului cumemoria”, Liviu Popoviciuidentificã câteva argumente: a.conþinutul viselor este strânsdependent de dis-poziþiadinanintea adormirii, caredeterminã apariþia unui conþinutplãcut sau neplãcut al visului,corespunzãtor unei bune sau maiproaste dis-poziþii; b. sugestiilefãcute înainte de adormire seregãsesc în conþinutul vi-sului; c.experienþa vizualã din starea deveghe, per-sonalitatea, fanteziaºi dorinþele influenþeazã conþinutulvisului. Cu alte cu-vinte,visele relatate în memorialisticade detentie ºi în interviurile deistorie oralã spun cercetãtoruluimen-talitãþilor cum era stareapsihicã ºi afectivã a deþi-nutilorpolitici, cum se mani-festa fricaºi cum reuºeau sã îºi gãseascãmodalitãþile de liniºtire.Conþinutul oniric, deosebitde criptic, poate fi cunoscutprin medierea limbii, mai precisprin conþinutul semantic, unveritabil indice al activitãþiimentale, redat de memoriasubiectului. La nivelul povestirii,calitatea ºi ritmul naraþiunii,tematica redãrilor onirice(persecuþia, frica, moartea etc.)sau codificãrile simboliceanalizabile psihanalitic orilingvistic, constituie tot atâteainstrumente de identificare aobiectivãrilor fricii. Cercetãrilepsihologice au scos în evidenþãfaptul cã percepþia visului sedesfãºoarã aproape exhaustiv caimagini compunând aºa numitaimagerie vizualã oniricã (Ibidem),redatã prin conþinutul verbaldupã trezire. Printre modalitãþileretorice ale redãrii visului,Benveniste a inventariat o seriede figuri ale “stilului” oniric, printrecare se numãrã eufemismele,sinecdoca, metonimia, litota,antifraza, aluziunile, preteriþia,metafraza, eclipsa, cãrora li semai pot adãuga personificãrile,hiperbolizãrile, etc.Memorialistica de detenþierelevã faptul cã frica ºi suferinþase conjugã cu speranþaliniºtitoare a eliberãrii, faptprezent deopotrivã în starea deveghe ºi, într-o formã “sublimatã”,în registrul oniric. Cualte cuvinte, în plin cadru al friciifizice, dihotomia spaimã-liniºtese actualizeazã dublu, atât lanivelul percepþiei (veghe) cât ºial reprezentãrii (în vis).În timpul unei nopþipremergãtoare anchetei, VictorMaghear se confruntã cucoºmaruri personificate înfantome “care cãutau sã mãsugrume; nu reuºeam sã-micontinuu somnul obiºnuit, cumaþipeam îmi apãreau acelefantome care continuu mãtorturau ºi la fiecare apariþie mãtrezeam ºi þipam de spaimã ºitrezeam pe ceilalþi (sublinierilenoastre) colocatari ai celulei”(Victor Maghear, Drumul robilor,vol I, 2006, p. 74). În aceeaºinoapte, imageriei onirice a fricii îialterneazã în scurte secvenþevise de liniºtire, cu un conþinutlegat de natura ºi de mieluºeiicopilãriei, însã visele liniºtitoaresunt din nou contracarate deimagini ale fricii aparþinândbestiariului, cu câini agresivi careinvadeazã cadrul pastoral ºiîncearcã fãrã succes sã îl sfâºiepe deþinut. Maghear estepreocupat de interpretareaviselor pe care le împãrtãºeºtesi celorlalþi deþinuþi, iar aceastãpreocupare este reluatã ºiîn mãrturia sa asupra spaþiuluiconcentraþionar. PãrinteleGheorghe Armancei, deþinut înaceeaºi celulã, interpreteazãvisul cu câinii ca fiind un semnpozitiv, prin care se reveleazã