15 - Grup Scolar Lucian Blaga Reghin
15 - Grup Scolar Lucian Blaga Reghin
15 - Grup Scolar Lucian Blaga Reghin
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
| 32 Pagini, 75 Exemplare | Data: 11 Decembrie 2007 | PRET: 1LEU |<br />
<strong>15</strong> 2007<br />
INTERVIU CU PROFESORI
OSCAR LICEAN, Anul XI, Nr. <strong>15</strong>/2007<br />
Revista oficiala a <strong>Grup</strong>ului <strong>Scolar</strong> “<strong>Lucian</strong> <strong>Blaga</strong>” <strong>Reghin</strong>.<br />
(c) Copyright 2006-2007 by Oscar Licean. All rights reserved!<br />
Cutia postala a redactiei se afla la etajul 1,<br />
vis-a-vis de XII-F. Pretul revistei: 1Leu<br />
Tiraj: 75 exemplare<br />
Nr. pagini: 32<br />
<strong>15</strong> 2007<br />
Vacanta<br />
Grecia, Rolling Stones 4-6<br />
Creatie<br />
Creatia necreatiei<br />
Excursie<br />
Londra<br />
Timp Liber<br />
Cercurile scolare<br />
Interviu<br />
Alayna Garvin<br />
Eveniment<br />
Balul Bobocilor<br />
Literatura<br />
Ars Maris, Poezii, Jeanne<br />
Ganduri de Licean<br />
Ganduri de licean, Free your mind, InCultura<br />
Muzica<br />
Iris<br />
Adunarea de pletosi<br />
Eveniment<br />
Miss Madisz<br />
Creatie<br />
De cand nu v-ati mai intalnit cu<br />
ingerul vostru pazitor,<br />
Colindul<br />
Divertisment<br />
Poze amuzante & Bancuri<br />
6-7<br />
7-8<br />
8-9<br />
10-11<br />
11-13<br />
13-16<br />
16-19<br />
19-22<br />
22-23<br />
23-24<br />
24<br />
31<br />
Layout original si identitate de Vlad Fiscutean, 2006. Copyright 2006. All Rights Reserved.<br />
REDACTIA:<br />
Prof. Ababei Costel<br />
2
EDITORIAL<br />
1 decembrie. Ziua Naþionalã a României. Zi de mare sãrbãtoare. Sau cel puþin<br />
aºa ar trebui sã fie. Este prima zi de 1 decembrie de la intrarea României în Uniunea<br />
Europeanã. Acest lucru nu înseamnã cã trebuie sã sãrbãtorim doar Ziua Europei ºi mai<br />
puþin pe cea a României, deºi impresia mea este cã mai degrabã ne bucurãm cã suntem<br />
europeni decât români.<br />
Cu toate acestea, în cinstea Zilei de 1 decembrie, s-a organizat un program de<br />
cãtre elevi, alãturi de profesori, la Casa de Cultura. Programul a debutat cu o scurtã<br />
prezentare a prof. Urzicã Sabin în legãturã cu semnificaþia acestei zile. In treacãt s-a<br />
precizat ºi faptul cã se împlinesc 10 ani de la schimbarea numelui ºcolii, care de atunci a<br />
devenit <strong>Grup</strong> <strong>Scolar</strong> <strong>Lucian</strong> <strong>Blaga</strong>. (Mã întreb câþi dintre elevi sau profesori cunosc acest<br />
lucru. Si dacã-l cunosc, în ce mãsurã îi intereseazã! ). A urmat o proiecþie a unui colaj de<br />
documentare despre momentul istoric al Unirii, care a avut menirea sã reconstituie<br />
împrejurãrile, cauzele Unirii ºi sã-I precizeze pe principalii sãi artizani. Partea a doua a<br />
programului a cuprins un moment autentic românesc, pregatit de elevii ºcolii, sub<br />
îndrumarea prof. Tãrean Valentina: un fragment de nuntã þãrãneascã, care a reamintit<br />
ceva din vitalitatea româneascã ºi din bucuria jocului. Si pentru cã ne aflãm în Ardeal, al<br />
cãrui specific este tocmai multiculturalitatea, programul s-a încheiat cu dansuri specifice<br />
etniei maghiare, prezentate tot de elevi ai ºcolii noastre, conduºi de prof. Olvedi Rozalia.<br />
Ceea ce am remarcat în cazul ambelor programe cu specific naþional, atât cel<br />
român cât ºi cel maghiar, este mândria cu care elevii interpretau acele dansuri<br />
tradiþionale. Atitudinea acestor tineri mi s-a pãrut impresionantã ºi cred cã aceasta se<br />
poate constitui într-un exemplu pentru toþi cei care nu mai ºtiu sã fie mândri de<br />
naþionalitatea lor. Spre deosebire de alte naþionalitãþi, ca de exemplu francezii sau<br />
americanii, care ºtiu sã facã din zilele lor naþionale adevãrate sãrbãtori naþionale, românii<br />
par sã nu mai ºtie sã facã acest lucru. Nu numai cã nu mai suntem mândri de<br />
naþionalitatea noastrã, ci uneori ne este chiar ruºine, mai ales în momentul în care ieºim în<br />
lume. Este greu astfel sã îi convingi pe strãini sã îþi viziteze þara ºi sã o aprecieze în<br />
momentul în care noi nu ºtim sã o apreciem. Nu-I de mirare cã nici în turism nu am reuºit<br />
sã avem o strategie credibilã ºi viabilã ca alte popoare din estul Europei ( Grecia, Croaþia,<br />
Ungaria, etc) prin care sã promovãm în acelaºi timp elementele specifice, care ne<br />
diferenþiazã, ºi elementele comune, care ne apropie de celelalte naþii europene.<br />
Din acest punct de vedere cred cã mai avem mult de învãþat de la celelalte<br />
popoare, care au ºtiut sã îºi promoveze propriile valori, dar în acelaºi timp sã fie tolerante<br />
faþã de valorile celorlalþi. Sã sperãm cã cei mai tineri, asemeni elevilor prezenþi pe scenã în<br />
programul menþionat anterior, vor ºtii pe de o parte sã susþinã valorile naþionale, iar pe de<br />
altã parte sã fie toleranþi faþã de valorile celorlalþi, într-o Europã în care se susþine ideea<br />
unitãþii în diversitate.<br />
Profesor Ababei Costel<br />
3
staþiune. Am întâlnit deasemenea ºi alte<br />
naþionalitãþi cum ar fi: spanioli, italieni,<br />
Grecia<br />
nemþi, maghiari, dar ºi români. Când auzeai<br />
vorbindu-se pe stradã româneºte aveai<br />
În aceastã vacanþã de varã am avut impresia cã eºti acasã. Staþiunea era plinã de<br />
ocazia de a petrece 10 zile pe litoralul turiºti, zumzetul de oameni îl auzeai la orice<br />
grecesc. Excursia a fost organizatã pentru cei orã din zi ºi din noapte. Cu profesorii ne-am<br />
mai buni elevi la învãþãturã. La început a fost distrat de minune, fiind niºte prieteni pentru<br />
doar o idee care pânã la urmã a prins viaþã. noi. Aproape tot timpul eram împreunã,<br />
Astfel cã în data de 13 iulie 2007, a avut loc mergeam aproape peste tot cu ei, chiar ne<br />
plecarea cu un grup de elevi însoþiþi de jucam diverse jocuri în apa mãrii.<br />
anumiþi profesori ai liceului. Toatã lumea era<br />
entuziasmatã, astepta cu nerãbdare sosirea<br />
în staþiunea Paralia Katerinis. Dupã multe<br />
ore de cãlãtorie cu autocarul, în final am<br />
ajuns în acest loc de vis. Ne-am dus bagajele<br />
în camera hotelului, iar apoi am plecat pe<br />
plajã, pentru a ne scãlda pentru prima oarã<br />
în Marea Egee. Plaja era curatã, soarele te<br />
îmbãta prin cãldura lui, iar nisipul sclipea în<br />
bãtaia soarelui fiind o bijuterie imensã de Cele zece zile au trecut atât de repede,<br />
aur. Apa cristalinã te atrãgea spre ea ca un încât am pierdut noþiunea timpului. În<br />
magnet pentru a te elibera de arºiþa care îþi ultima zi am fãcut cumpãrãturi pentru cei<br />
invãluia corpul. Totul era perfect! Hotelul dragi de acasã, cumpãrându-le diferite<br />
'Elektra' îþi oferea cele mai bune condiþii, iar suveniruri specifice Greciei cum ar fi uleiul<br />
mâncarea era foarte copioasã. Timpul ni-l de mãsline ºi bãutura Uzo. În ultima zi, toatã<br />
petreceam pe plajã ºi în excursiile lumea pãrea tristã, pentru cã nu aºtepta<br />
organizate de agenþia de turism. Astfel cã reîntoarcerea acasã.<br />
am vizitat Meteora, pentru a admira A fost una dintre cele mai frumoase ºi<br />
mãnãstirile aºezate pe vârful stâncilor, care distractive excursii în care am fost. Dacã<br />
reprezintã una dintre minunile lumii, apoi a vreodatã aveþi ocazia de a vizita litoralul<br />
urmat Skiatos, Insula Cucunaries, ieºind în grecesc, nu ezitaþi!!!<br />
largul mãrii pe un vapor. Aici atmosfera a fost<br />
foarte incitantã, toatã lumea dansa ºi se<br />
distra. Am fost ºi în capitala Greciei, Atena,<br />
unde am vizitat Acropole, Grãdina Botanicã,<br />
Parlamentul.<br />
Discoteca era cea care încheia serile,<br />
unde toatã lumea se simþea în largul sãu.<br />
Discotecile la care am fost se numesc Omilos<br />
ºi Cocus. Cu celelalte fete din liceu, m-am<br />
înþeles foarte bine, tot timpul eram Articol realizat de: Naste Ionela (XII D)<br />
împreunã. Ieºeam în oraº la cumpãrãturi, nu<br />
aveai cum sã te plictiseºti în aceastã<br />
4
eu tocmai mã aºezam pe un carton, se<br />
aprind niºte lumini puternice, orbitoare ºi se<br />
aude foarte tare „You start me up!” Piesa cu<br />
care începea orice concert din turneul „A<br />
Bigger Bang”. Plini de energie ºi umor cei de<br />
la Rolling Stones ne-au oferit un concert<br />
extraordinar cu niºte efecte speciale pe care<br />
Dorinþa atâtor oameni de a-i mulþi ºi-ar fi dorit sã le vadã, cu o sonorizare<br />
Onoare pentru Romania<br />
<br />
vedea pe aceºti veterani ai muzicii de de excepþie, cu un solist care a rostit mai<br />
calitate, s-a împlinit. 17 iulie 2007, Stadionul multe propoziþii în limba românã cu un<br />
„Lia Manoliu”. Am avut ºi eu minunata ocazie accent foarte comic …aplauzele publicului<br />
sã iau parte la acest eveniment ºi cum am au fost atât de puternice ºi insistente încât<br />
promis înainte de vacanþa de varã, am sã vã trupa a revenit pentru un bis…iar în final am<br />
povestesc… avut plãcerea sã vedem un foc de artificii<br />
O caldurã îngrozitoare, peste 40 absolut spectaculos…<br />
de grade. Mulþi oameni, îmbulzealã ºi Pentru mine personal, dar poate ºi<br />
grãmezi de sticle de apã sau suc aruncate pe pentru alþii, delirul a apãrut atunci când<br />
jos,la intrare (deoarece regulamentul scena mobilã s-a deplasat în mijlocul<br />
interzicea accesul la concert cu orice fel de spectatorilor, adicã foarte aproape de mine!<br />
bãuturã, aliment). Intru ºi eu cu familia mea ªi se cânta ºi piesa „Satisfaction” pe care eu o<br />
în joc. Ni se face un control foarte superficial ador.<br />
la intrare ºi în sfarºit vedem stadionul –sã fiu<br />
sincerã 60 000 de oameni la un loc nu am<br />
mai vãzut în viaþa mea. În deschidere au<br />
cântat cei de la Iris ºi apoi The Charlatans. Dar<br />
de la deschidere pânã la adevãratul<br />
eveniment, în acea cãldurã, a fost cale lungã.<br />
Foarte repede,în câteva secunde, nici un<br />
punct de vânzare de pe stadion nu mai avea<br />
nici apã, nici suc, nici bere, nici îngheþatã,<br />
absolut nimic. Un sentiment „minunat” de<br />
claustrofobie putea sã loveascã cu uºurinþã<br />
pe oricine, fãrã milã. ªi dintr-o datã, Alte lucruri impresionante au fost<br />
bineînþeles, treburile „murdare” au început jocurile de lumini, efectele pirotehnice,<br />
sã îºi facã loc ºi aici. Astfel, puteai sa cumperi proiecþiile…ºi uriaºa limbã( simbolul celor<br />
o sticlã de apã platã la 0,5 l cu 50 RON…sau 6 de la Rolling Stones) gonflabilã care a fost<br />
sticle de apã platã cu 100 RON…bunã prezentã pe tot parcursul concertului.<br />
ofertã…dar nu am ajuns sã bem nici mãcar Desigur cã poze nu am fãcut…ca<br />
aceastã apã pe bani grei deoarece erau ºi tot omul cinstit, am citit regulamentul ºi am<br />
alþii înaintea noastrã…ºi plini de optimism, l ã s a t c a m e r e l e f o t o a c a s ã , t o a t ã<br />
eu cu „familionul” am rezistat arºiþei ºi am familia…dacã ºtiam cum stau treburile la<br />
fãcut faþã deshidratãrii provocate de lipsa de intrare, cu siguranþã le-am fi luat…dar<br />
lichide dar a meritat pentru ce urma sã se oricum, imaginile le avem cu toþii în minte ºi<br />
întâmple. Când nimeni nu se aºtepta, când nimeni nu ni le va lua de acolo.<br />
5
Cel puþin pe mine acest spectacol<br />
m-a marcat, mi-a plãcut foarte tare!!!<br />
Cum spuneam în titlu, este o<br />
onoare pentru România deoarece dupã ce<br />
turneul a luat final trupa s-a retras…ºi deci a<br />
fost prima ºi ultima datã când Rolling Stones<br />
au venit sã cânte la noi…<br />
Articol realizat de: Puºcaº Mãdãlina (X D)<br />
Creatia necreatiei<br />
6<br />
deschise de doi talentati pictori : Pantea<br />
Luchian-elev la facultatea de teatru din<br />
Targu Mures si Naste Marcel-profesor de<br />
pictura, care ne-au prezentat talentul lor pe<br />
care nu orice persoana il detine. Activitatiile<br />
au continuat ; a fost nevoie sa ne folosim si sa<br />
ne bazam mai mult pe forta fizica pentru ca<br />
s-au cutreiarat locurile misterioase ale<br />
Idicelului; s-a vizitat casa unui sculptor care<br />
ne-a intampinat cu cozonac, prospat scos<br />
din cuptor, cu palinca preparata in cazanele<br />
Idicelului, cu lucrarile sale si sculpuriile sale<br />
care exprimau ciudatenie. Fiecare le studia<br />
cu mare atentie (care mai de care mai<br />
ciudate), care mai de care se holba cu mare<br />
uimire la ele.<br />
Dupa vorbe lungi si amintiri<br />
depanate ale tineretii acestuia, ne intoarcem<br />
si noi la casuta noastra de la cantina.<br />
Mancarea calda ne intampina ; bineinteles<br />
ce nu lipsea era palinca. Vizitele au continuat<br />
zilele urmatoare la Osoi. Din pacate eu nu am<br />
vizitat acel superb loc deoarece am ramas in<br />
cur tea cantinei sa ascult talentele<br />
Prinºi între dealurile Idicelului ºi excursionistilor la chitara. Erau persoane in<br />
mãreaþa panoramã care se aºterne grandios varsta, chitara suna foarte incet si linistitor,<br />
în ochii noºtri, plictiseala ºi gândurile toti fiorii se jucau in corp de nu puteai sa ii<br />
încarcate pe care le avem la oraº dispar fãrã rezisti sa nu adormi.<br />
cuvinte, între copãceii pitici de pe dealurile<br />
satului neadormit, care ne-a primit pe toþi<br />
într-o miercuri dupã-masa, cu braþele<br />
deschise.<br />
Mâncarea era gata aºezatã, ordonat pe<br />
mesele din cantina unei sãli foarte mari care<br />
ne astepta. Pereþii acestei sãli erau îmbracaþi<br />
cu straie tãrãneºti ajutându-ne sã intrãm în<br />
lumea lor, în lumea de la þara, o lume a<br />
povetilor cu printi si printese. Seara au venit si cei care au vizitat<br />
Prima seara a fost de acomodare, acel locsor ascuns in capatul Idicelului.<br />
de povesti, de criticat, de barfit, seara Obositi si infometati, fiecare a povestit<br />
facandu-se imparteala fiecaruia pe unde si aceasta incantatoare vizita. Apoi fiecare a<br />
cum va dormi. In general toata lumea a mers pe la casele lor, somnul ii chema, dar nu<br />
dormit pe la casele satenilor. Doar din a doua inainte de a mai asculta cateva cantece de<br />
zi au inceput activitatile care au fost chitara.
Vizitele au continuat si la casele recreatie in necreatie si a venit vremea sa ne<br />
taranilor simpli care ne-au intampinat cu impachetam si noi. La ora 4 s-a dat<br />
cateva preparate specifice zonei si povesti strangerea, ne-am urcat toti in autobuz si<br />
mari cat carul de fan, care parca nu mai am venit catre casa noastra de la orasel, din<br />
aveau sfarsit. Am uitat sa precizez ca seara de nou la stres si griji.<br />
seara eram acompaniati de jumatate de sat<br />
la cant si chefuiala, toti ne adunam in curtea Articol realizat de: Halaþiu Mãdãlina (X D)<br />
unei scoli(copii, adolescenti, majori,<br />
persoane mai inaintate de 30 de ani).<br />
Desigur ca povestile se difuzau intre cei mai<br />
batranei, noi tinereii ne prosteam la<br />
zbenguiala, cu paharul de vin in mana, iar<br />
unii mai lejeri chiar cu sticla. Stingerea<br />
tumultoasei activitati s-a dat la ora 2. Satul a<br />
fost dintr-o data cuprins de somnul<br />
satenilor, linistea noptii strabatea intreaga<br />
ulita. In curtea scolii cele 55 de cuiburi de<br />
randunele dormeau si ele, uneori se mai<br />
auzea cate o fastaceala, cate un sunet de<br />
randunica.<br />
Dimineata somnul era perturbat<br />
de galagia randunelelor care se jucau in cerc,<br />
in aerul proaspat de munte. Sambata dupamasa<br />
echipa noastra s-a adunat in curtea<br />
scolii impreuna cu 3 mari sateni din sat, care<br />
povesteau la veselie pentru ei. Pentru noi,<br />
tinereii, plictiseala ne suna in cap, desigur<br />
nimeni nu a fost atent la se spune, mai<br />
auzeam si noi doua, trei cuvinte sau cate un<br />
cantecel.<br />
Seara dupa cina am pregatit un<br />
foc de tabara in curtea cantinei ; toti ne-am<br />
adunat ca sa ne incalzim ca primitivii la foc.<br />
Duminica la ora 9 toata lumea se<br />
ingramadea in biserica, in care, din pacate<br />
afacerile mai exista ca la oras. Dupa cele 5 ore<br />
pe care parintele le-a tinut atat in biserica,<br />
cat si in curtea acesteia, plictisita, lumea se<br />
oprea la crasma satului care se afla la iesirea<br />
din curtea bisericii. Din neferecire am avut<br />
ghinionul sa aflu ca crasma apartinea<br />
parintelui care devenea cel mai bun prieten<br />
al sateniilor.<br />
Ei si, din pacate, asa au trecut cele 4 zile de<br />
LONDRA<br />
Un vis indeplinit<br />
7<br />
Mã aflu în faþa unei coli albe ce<br />
aºteaptã sã se umple de cuvinte care sã<br />
sintetizeze o experienþã unicã, pe care eu,<br />
împreunã cu alþi colegi profesori ºi câþiva<br />
elevi, am trãit-o: o excursie la Londra.<br />
Mãrturisesc faptul cã nici nu ºtiu<br />
cu ce sã încep. Dacã spun cã niciodata n-am<br />
crezut cã voi cãlca vreodata pe pãmant<br />
britanic, e de-ajuns pentru ca oricine sã<br />
înþeleagã faptul cã aceastã excursie mi-a<br />
produs emoþii încã din clipa în care am auzit<br />
de ea. În sãptãmanile premergãtoare<br />
voiajului nostru, emoþia a crescut iar în<br />
momentul în care am ajuns cu avionul<br />
deasupra Angliei, peisajul care ne umplea<br />
ochii era unul superb.<br />
Încã din prima zi am încercat sã<br />
vedem cât mai multe locuri.
Am început cu renumitul London Bridge ºi Una peste alta, excursia a fost<br />
am continuat cu alte obiective, cum ar fi: pentru mine (ºi sunt convinsã cã ºi pentru<br />
Turnul Londrei, Aquariul, Parlamentul ºi ceilalþi) o experienþa de neuitat, împlinirea<br />
desigur Big Ben-ul, St. Paul Cathedral, unui vis. Rãmâne speranþa cã vom avea<br />
Windsor Castle, Buckingam Palace, ocazia de a ne reîntoarce în þara lui<br />
Wimbledon, Wembley, vechea navã de Shakespeare, pentru cã ne-au mai rãmas<br />
rãzboi Belfast, Observatorul astronomic multe de vãzut.<br />
Greenwich ºi multe alte locuri interesante.<br />
Articol realizat de: Prof. Mihaela Costescu<br />
Încercãnd sã vedem cât mai<br />
multe, am fost mereu pe fugã, ca niºte<br />
veritabili londonezi ãi spun asta deoarece<br />
am fost uimiþi de viteza cu care merg<br />
oamenii pe strada, la metrou, in pieþe. Pare<br />
cã toatã lumea pe strada se grabeºte, cã<br />
nimeni nu are timp de nimic ºi de nimeni.<br />
Croaziera pe Tamisa cu vaporaºul,<br />
a fost cea care ne-a oferit un tur al Londrei,<br />
iar ghidul care ne prezenta cladirile de pe<br />
malul Tamisei ne-a oferit ºi o porþie grozava<br />
de umor englezesc.<br />
Cercurile scolare<br />
din liceu<br />
8<br />
Din acest an ºcolar, respectiv 2007<br />
– 2008, în cadrul liceului nostru s-a<br />
aprofundat ideea cercurilor la diferite<br />
materii.<br />
Aceste cercuri au carac ter<br />
voluntar ºi se desfãºoarã dupã terminarea<br />
programului de ºcoalã, în funcþie de orar.<br />
Gama variatã de cercuri este deschisã<br />
tuturor elevilor din liceu.<br />
Cel mai asaltat este cercul de<br />
spaniolã condus de domnul profesor Cioloca<br />
Simion. În cadrul acestui cerc au loc audiþii,<br />
punându-se accent pe convorbiri. Se pun<br />
bazele gramaticii spaniole, care se<br />
construiesc c u a j u torul a u d i þ i i l o r,<br />
convorbirii.<br />
Î n c a d r u l c e r c u l u i d e<br />
cinematografie francezã elevii au<br />
posibilitatea sã facã cunoºtinþã cu<br />
cinematografia francezã prin scurte<br />
prezentãri teoretice (istoria cinematografiei<br />
franceze între 1945 – 1995 ) ºi foarte<br />
numeroase vizionãri de DVD-uri cu filme<br />
ilustrând actorii de comedii, drame, filme de<br />
artã. Serii de mari actori ºi regizori.
: ªedinþele cercului de istorie a artei Curãþenia de primãvarã în oraºul nostru,<br />
condus de domnul profesor Urzicã Sabin se excursii în pãdurile din jurul localitãþii,<br />
întrunesc bilunar. În cadrul acestor ºedinþe plantarea de puieþi în ,, Luna pãdurii ”, <strong>15</strong><br />
se vizioneazã filme tematice, se rãsfoiesc martie – <strong>15</strong> aprilie, alcãtuirea unei Gãrzi<br />
albume de artã, se dezbat subiectele ecologice care sã supravegheze curãþenia<br />
fierbinþi, se comenteazã tablouri, picturi, oraºului. Cercul de fizicã presupune<br />
sculpturi celebre. formarea deprinderilor elevilor în utilizarea<br />
aparatelor de laborator ºi înþelegerea<br />
fenomenelor fizice. Au loc discuþii pe<br />
marginea experimentelor fãcute, ºedinþele<br />
au loc lunar.<br />
Cifre ºi experimente se mai pot<br />
descifra ºi în cadrul cercului de chimie<br />
condus de doamna directoare, Silaghi<br />
Melinda. Aceste cercuri reprezintã una din<br />
formulele de activitate ºcolarã menite sã<br />
atragã elevii la cunoaºterea unor fenomene,<br />
Se preconizeazã organizarea unei la descoperirea ºi verificarea unor adevãruri,<br />
excursii la Sibiu pentru vizitarea muzeului la formarea ºi dezvoltarea unei gândiri<br />
Brukhental, în cursul lunii noiembrie 2007. cultivate ºi nu în ultimul rând la dezvoltarea<br />
Elevii participanþi dezbat teme alese de ei. capacitãþilor de comunicare.<br />
Numãrul de elevi însuºi este de treizeci ºi Profesorii coordonatori ai acestor<br />
opt, ceea ce aratã cã obiectivele sunt cercuri împreunã cu o gamã largã de<br />
atractive ºi interesante. Deviza acestui cerc materiale didactice vã aºteaptã cu braþele<br />
este „ Intrã cine vrea, rãmâne cine poate!”. deschise !<br />
Cercul ,, O fereastrã spre literaturã<br />
” condus de doamna profesoarã Boþan<br />
Gabriela cuprinde toate perspectivele Articol realizat de: Moldovan <strong>Reghin</strong>a (X D)<br />
legate de literaturã. În cadrul acestui cerc se<br />
pregãteºte o revistã semestrialã ,, Limba ºi<br />
literatura românã ”, se fac recenzii,<br />
spectacole ( de exemplu „Sãptãmâna<br />
îngerilor” ).ªedinþele au loc în funcþia de<br />
necesitãþi.<br />
Cercul de teatru, are loc o datã pe<br />
sãptãmânã. În cadrul acestuia se pregãtesc<br />
piese de teatru, cea mai recentã fiind ,, Boul ºi<br />
viþelul ”, Ion Bãieºu. Cercul Green Hope este<br />
cercul de ecologie, a cãrui organizare este<br />
foarte bine pusã la punct. In cadrul acestui<br />
cerc, fiecare membru lucreazã la câte o temã<br />
de cercetare ºi desfãºoarã o activitate<br />
practicã.<br />
Acest cerc are mai multe obiecte :<br />
9
INTERVIEW ...<br />
with Alayna Garvin<br />
In the first place,<br />
we would like to ask you<br />
to introduce yourself<br />
in a few words.<br />
10<br />
The Peace Corps is an American<br />
organization that sends people to work all<br />
around the world in many different<br />
development jobs. When I applied, I asked to<br />
work as an English teacher somewhere in<br />
Eastern Europe. I was happy to learn,<br />
because the government has requested it.<br />
My name is Alayna Garvin, and I'm So, the Romanian government and the<br />
an English teacher working for the Peace Peace Corps determined that I come here.<br />
Corps here in <strong>Reghin</strong>. I have a bachelor's<br />
degree in International Relations from the<br />
University of Southern California. My<br />
concentration was in the international<br />
affairs and economics. In my spare time I like As a teacher, I think about<br />
to travel, talk with friends and cook. education in a new way compared to how I<br />
thought when I was a student. I still have<br />
much to learn about the education system<br />
in Romania. Sometimes, because I'm an<br />
American, things don't really make sense to<br />
me. I ask, why do I need this paper? Why are<br />
students learning these subjec ts?<br />
Sometimes I get answers and sometimes I<br />
don't . For me, part of my job over the next<br />
two years is to learn as much as possible<br />
about Romania and the education system<br />
Before you came to<br />
Romania, what was<br />
your job?<br />
I moved to Paris in 2006, where I<br />
worked in the Picasso Museum. I worked for<br />
What determined you to<br />
come to our country?<br />
What’s your opinion<br />
about our educational<br />
system?<br />
here. Now, I am curious to find out more.<br />
Tell us a few words about<br />
your subject that you<br />
teach us!<br />
Human rights, right?<br />
a special Exhibit called “Picasso/Berggruen: The best way to learn a language<br />
Une collection particuliere”. I helped visitors by speaking, listening, reading and writing.<br />
with information about the collection, the The topic of human rights is especially<br />
museum and the city. It was an interesting fascinating to me, because of its relevance in<br />
job because I was able to help people in current world events. Human rights are<br />
many different languages and I met people interesting to talk about because in one way<br />
from around the world everyday. or another, all of us are concerned about<br />
them.
Please tell us a few<br />
words about your opinion<br />
about our country,<br />
your plans for<br />
the time you’re here.<br />
I like Romania a lot. I especially like<br />
living here in Transilvania. It is a beautiful<br />
country and I am excited to learn more.<br />
While I'm here I plan to learn as much as<br />
possible about Romania. I am hoping to<br />
travel around the area and practice<br />
speaking Romanian and Hungarian. I will<br />
also do some other projects, both with and<br />
outside school.<br />
Articol realizat de: Bojte Melinda si Antal<br />
Zsuzsa (XI B)<br />
11<br />
pânã la bal, mai sunt 3 zile, 2, 1, azi e balul,<br />
toatã lumea pleacã la coafor, la machiaj etc.<br />
Da, cam în asta constã sãptãmâna de<br />
dinainte de bal, într-un cuvânt, stres.<br />
Cu toate astea, balul în sine a ieºit<br />
bine. Chiar mai bine decât ne aºteptam.<br />
Recunoaºtem, au fost mici scãpãri, ca<br />
întodeauna, dar nimic nu e perfect.<br />
Balul Bobocilor<br />
Ca la orice inaugurare, s-a început<br />
cu tãierea panglicii de cãtre "fosta imagine a<br />
fabricii", Gref Maria. Aceastã "ceremonie" a<br />
fost urmatã de închinarea unui pahar de<br />
ºampanie în cinstea noii fabrici. S-a tras<br />
Dupã cum bine ºtiþi, pe 9 cortina. Se vãd nouã cutii, fiecare cu câte<br />
noiembrie 2007 a avut loc marea douã pãpuºi, una masculinã ºi una femininã.<br />
"inaugurare a primei fabrici de pãpusi din Apare un om în negru, care înmâneazã niºte<br />
<strong>Reghin</strong>" sau mai pe înþelesul tuturor, balul hârtii. Brusc, pãpuºile încep sã miºte ºi ies din<br />
bobocilor. Tema balului a fost "Fabrica de cutii. Prezentatorii ne spun cã pãpuºile au o<br />
pãpuºi", iar celor doi câºtigãtori ai surprizã pentru noi, aceea cã sunt de fapt vii.<br />
concursului, respectiv Miss ºi Mister, le-a fost Începe prezentarea bobocilor, urmatã de un<br />
dat titlul de "Imagine a fabricii." dans pe piesa "Candy man". Dupã dans a<br />
Bun, sã incepem cu începutul, urmat prima probã surprizã. Bobocii, sau<br />
adicã sãptãmâna de dinainte de bal. Ceea ce pãpuºile, cum li se spunea, trebuiau sa<br />
pot sã spun despre sãptãmâna asta e cã a ghiceascã, fiind legaþi la ochi, ceea ce se aflã<br />
fost un coºmar pentru organizatori, dar si în acvariile care le aveau în faþã. Lãsând<br />
pentru boboci. Nimeni nu îºi imagina cã o sã bobocii sã respire puþin, fetelea de-a XII-a au<br />
fie atât de greu. Dar uite cã a fost. Repetiþii pregãtit o micã defilare în þinute office,<br />
dupa repetiþii, nu iese bine dansul, mai urmatã de dans.<br />
facem odatã, nimeni nu ºtie ce are de fãcut la A urmat cea de-a doua probã<br />
parodie, explicã-le la toþi în parte, bobocii nu surprizã, în care fata trebuia sã personalizeze<br />
au probele la alegere gata, stai de capul lor, tricoul bãiatului, iar bãiatul sa ii faca facã un<br />
nea' Vasile a luat siguranþele de la cortinã, nu outfit fetei. Dispuneau de markere, spray-uri<br />
mai facem repetiþii cu cortina, mai sunt 4 zile colorate, foarfeci ºi ace de gãmãlie ºi aveau
fiecare câte 3 minute la dispoziþie. Dupã<br />
aceasta, a urmat parodia, care a ºocat pe<br />
Interviu cu Miss boboc 2007<br />
toata lumea. De ce? Pãi bãietii noºtri au adus<br />
un Olcit pe scena, înmatriculat ºi funcþional.<br />
Defapt, parodia a vrut sã arate cum îºi<br />
petrece clasa muncitoare (din fabricã) o<br />
searã de sâmbãtã.<br />
ªi am ajuns ºi la probele la alegere,<br />
foarte diverse ºi frumoase. A urmat defilarea<br />
Nume: Grama<br />
Prenume: Ioana<br />
Data naºterii: 23.12.1992<br />
Clasa: a 9-a C<br />
Hobby-uri: imi place sa dansez ºi sã fac<br />
fotografii.<br />
în þinute de galã a claselor a XII-a ºi apoi a<br />
bobocilor. Bobocii au trebuit sã rãspundã la<br />
douã întrebari, una din cultura generalã ºi<br />
I: Cum þi s-a pãrut balul?<br />
R: Foarte frumos, ceva de<br />
una din codul bunelor maniere. A urmat<br />
concertul ºi momentul mult aºteptat,<br />
decernarea premiilor.<br />
neuitat. Îmi pare rãu cã a trecut<br />
aºa repede.<br />
I: Dar organizarea/organizatorii?<br />
Clasamentul a fost astfel:<br />
Miss:<br />
Locul 1: Grama Ioana<br />
R: Organizarea foarte bunã, iar<br />
organizatorii de nota zece.<br />
Locul 2: Buga Diana Corina<br />
Locul 3: Bercea Andrada<br />
Foarte de treaba, ne-au ajutat<br />
Miss Popularitate: Negru Roxana foarte mult cu toþii.<br />
Miss Briolette: Nemeth Andreea I: Cum þi s-au pãrut ceilalþi concurenti?<br />
Mister:<br />
R: Foarte de treabã, de gaºcã. Cel<br />
Locul 1: Deszi Rãzvan Adrian puþin eu m-am inteles bine cu<br />
Locul 2: Matei Vasile<br />
Locul 3: Vântu Paul<br />
toþi.<br />
Mister Popularitate: Costan Antonio<br />
I: Daca nu caºtigai tu, cine ai fi vrut sã câºtige?<br />
Mister Briolette: Vlasa Mãdãlin R: Diana Buga.<br />
Acum cã v-am povestit despre<br />
“inaugurarea Fabricii de Pãpusi”, atât despre<br />
ce s-a petrecut pe scenã cât si despre<br />
pregãtirile “marelui eveniment”, haideti sã<br />
vedem si ce pãrere au noii “reprezentanti”<br />
despre cum a decurs totul.<br />
I: Cum þi s-au pãrut probele?<br />
12<br />
R: Uºoare ºi frumoase.<br />
I: Crezi ca acest titlu iºi va schimba viaþa în<br />
vreun fel?<br />
R: Nu cred. Am rãmas tot eu, nu m-am<br />
schimbat cu absolut nimic. A fost o<br />
experienþa frumoasã pe care nu<br />
am sa o uit niciodatã.<br />
I: Þi de pare cã profesorii te privesc cu alþi<br />
ochi? Dar prietenii?
Interviu cu Mister boboc 2007 R: Nu cred ca profesorii ma privesc cu alþi<br />
Nume: Dezsi<br />
ochi, deoarece nu trebuie sã fiu<br />
Prenume: Rãzvan<br />
Data naºterii: 02.09.1992<br />
Clasa: a 9-a C<br />
tratat altfel doar pentru cã am<br />
câºtigat.<br />
Hobby-uri: imi place sa ascult muzica ºi sã fac I: Ce vrei sa faci pe viitor? Sau e prea devreme<br />
crik-uri cu bicicleta (B.M.X). sã te gandeºti la asta?<br />
I: Cum þi s-a pãrut balul?<br />
R: A fost un bal reuºit, iar<br />
aceasta experienþa nu o voi uita<br />
R: E prea devreme sã mã<br />
gandesc la acest lucru.<br />
I: Te aºteptai sã câºtigi?<br />
R: Sincer, nu m-am aºteptat sã<br />
niciodatã.<br />
I: Dar organizarea/organizatorii?<br />
R: Organizarea a fost foarte<br />
caºtig, dar pe parcursul balului<br />
am avut încredere totalã în<br />
bunã, iar organizatorii s-au<br />
descurcat foarte bine si ne-au<br />
mine.<br />
Articol realizat de: Suceava Ioana si<br />
Tolcev Corina (XII A)<br />
ajutat foarte mult.<br />
I: Cum þi s-au pãrut ceilalþi concurenþi?<br />
R: Ceilalþi concurenþi mi s-au<br />
Ars Maris<br />
pãrut de treabã.<br />
I: Dacã nu câºtigai tu, cine ai fi vrut sã câºtige? Ars Maris este o asociatie culturala<br />
R: Vlasa Mãdãlin.<br />
infiintata de diferiti scriitori, prozatori, poeti,<br />
I: Cum þi s-au pãrut probele?<br />
critici literari si de cinematografie, actori,<br />
sculptori in fruntea carora se afla scriitorul si<br />
R: Probele au fost interesante ºi in acelasi timp directorul asociatiei, domnul<br />
nu foarte grele.<br />
I: Crezi ca acest titlu îþi va schimba viaþa în<br />
vreun fel?<br />
Radu Tuculescu.<br />
Printre poetii si scriitori care au<br />
vizitat liceul nostru s-au numarat: Andreas<br />
Zauzer(poet si publicist elvetian), Grigore<br />
R: Nu cred cã acest titlu îmi v-a Chiper(redactor-sef la revista Contra-fort<br />
schimba viaþa foarte mult, dar<br />
d i n R e p u b l i c a M o l d ova ) , L a d i s l a u<br />
Cervcosky(poet), Ilarion Munteanu, Vasile<br />
pe viitor voi avea mai multã Musca(poet), Radu Furnist si Ioan Toader<br />
încredere în mine.<br />
Lazat.<br />
Aceasta asociatie este destinata<br />
I: Þi de pare cã profesorii te privesc cu alþi tinerelor talente, unul dintre planurile lor de<br />
ochi? Dar prietenii?<br />
viitor este infiintarea unui sediu chiar in<br />
13
umorului bine dezvoltat, din cand raspuns intrebarilor pe care elevii le-au pus<br />
in cand facand cate o gluma sau cu multa placere. De asemenea ne-au invitat<br />
impartasindu-ne din intamplarile hazlii sa accesam site-ul www.liternet.ro<br />
, unde<br />
prin care au trecut. vom gasi diferite opere, a multor scriitori si<br />
Fiecare dintre acestia, s-au poeti. Elevii doritori isi vor putea trimite<br />
prezentat si ne-au prezentat o parte din propriile creatii si daca acestea vor fi<br />
opera lor, recitand poezii sau citindu-ne acceptate de o comisie care le va evalua, vor<br />
pasaje din carti ale caror autori sunt. Domnul fi de asemenea publicate pe site.<br />
Radu Tuculescu a tradus o parte din poeziile<br />
lor, alcatuind un volum de poezii cu<br />
traducerea in limba romana a poeziilor.<br />
Ne-au vorbit de asemenea despre<br />
activitatile ce se vor desfasura in cadrul<br />
asociatiei la care ei spera sa se alature cat<br />
mai multi elevi atunci cand vor avea un<br />
sediu in <strong>Reghin</strong>.<br />
Elevii care au inclinatie spre<br />
literatura vor putea sa-si citeasca creatiile<br />
proprii in fata altor elevii sau scriitori, dupa<br />
aceasta vor avea loc discutii despre creatia Au plecat din liceul nostru<br />
respectiva. De asemenea elevii cu inclinatii bucurosi ca si-au putut prezenta operele si<br />
spre muzica sunt asteptati, mai ales ca in au fost primiti cum se cuvine de catre elevi si<br />
orasul nostru se fabrica instrumente profesori, a doua zi urmand sa aiba la Casa de<br />
muzicale si dupa cum spuneau si ei traditia Cultura a Tineretului''George Enescu'' de<br />
trebuie respectata si dusa mai departe. asemeneau o intalnire cu diferiti artisti din<br />
Cei carora le place arta fotografica <strong>Reghin</strong>. La acest eveniment a fost prezenta<br />
vor putea sa isi expuna fotografiile la si televiziunea locala, carora de asemenea<br />
diferitele expozitii pe care Ars Maris le va Ars Maris le-a impartasit planurile lor de<br />
face. Un alt plan al lor este acela de a infiinta viitor.<br />
o trupa de teatru, dat fiind faptul ca printre Ars Maris intentioneaza ca in luna<br />
membrii se gasesc si actori. octombrie sa organizeze prima editie a<br />
concursului national de poezie si proza Ars<br />
Maris.<br />
Noi le dorim mult succes in<br />
indeplinirea tuturor planurilor de viitor si ii<br />
mai asteptam cu drag la liceul nostru.<br />
Totodata speram ca un numar destul de<br />
mare de elevii vor dori sa se alature acestei<br />
asociatii culturale!!!<br />
Dupa aceasta prezentare a<br />
planurilor de viitor, membrii asociatiei au<br />
14<br />
A r t i c o l r e a l i z a t d e L u m m<br />
Georgiana (X D)
Creatie<br />
Poezii<br />
OCHII LUI DUMNEZEU<br />
IN OCHII LUI DUMNEZEU<br />
SE CUPRIND TOATE<br />
MARI,OCEANE SI FERICIRI<br />
TOATE SE FORMEAZA<br />
LAOLALTA ESENTA SUBSTANTEI UMANE.<br />
SUNT (MARTURISIRI)<br />
Sunt un poet fara noroc<br />
Fara tinta si tel<br />
Invat de la pietre cand vorbesc<br />
Invat de la soare cand spun<br />
Ma hranesc cu gandurile celorlalti<br />
Sunt o copie nefericita a ceea ce<br />
Nu ar trebui sa fiu<br />
BLESTEMUL FERICIRII<br />
Fericirea m-a blestemat atat de tare,atat de<br />
tare<br />
incat inima mea suspina dupa ceea de c-a<br />
fost<br />
sangele meu pulseaza dupa dorinta vetii<br />
gandurile mele se metamorfozeaza<br />
in cioburi de sticla multicolore<br />
Venele mele se albastresc de nestiinta<br />
Lacrimile cad ca roua binefacatoare pe<br />
Pamant<br />
Zilele se succed ca pulsatii interioare<br />
Nictemer,Nictemer perpetuum mobile – e<br />
viata mea.<br />
PRIMA IUBIRE<br />
Daca ai capacitatea de a trece<br />
De prima iubire<br />
Intelegi sensul vietii.<br />
Daca treci mai departe de inceput<br />
Intelegi adevaratul absolut.<br />
Poezii realizate de: Sabau Alexandra (XI C)<br />
Jeanne<br />
<strong>15</strong><br />
Sunt pagini scrise cu colþul<br />
inimii,revãrsate dintr-un preaplin de<br />
iubire,de fericire ºi Dumnezeu.Credeam,la<br />
început,cã e imposibil sã scrii o carte.Nuvela<br />
Jeanne e primul meu text de prozã scurtã<br />
care mi-a demonstrat însã cã însuºi sufletul<br />
meu de adolescent,aparent nedat încã-n<br />
pârgul maturitãþii e o carte,ºi care,transpus<br />
pe hârtie nu ar þine cont de file,de hârtie,de<br />
spaþiu ºi timp,ar fi mult mai mult decât niºte<br />
simple rânduri iscãlite-n vânt,asemenea lui<br />
Jeanne.Întâmplãtor(sau nu?!),aceastã<br />
“operã“ mi-a adus o menþiune la concursul<br />
naþional “Ars Maris“,desfãºurat la Cluj,la<br />
sfârºitul lunii septembrie, anul acesta.<br />
În acest moment cuvintele sunt<br />
prizonierele eului meu.Textul dezvãluie mai<br />
bine enigma ce încerc sã o dezleg decât<br />
aceste rânduri.Prea multe sentimente mã<br />
covârºesc acum ca sã mai am putere sã<br />
scriu.Descoperiþi o parte din mine în<br />
fragmentul de mai jos,epilogul creaþiei<br />
Jeanne(e,de fapt,prenumele meu în limba<br />
francezã ºi unul din simbolurile nuvelei)<br />
… “ Pe n t r u c ã n i m i c n u e<br />
întâmplãtor în lumea aceasta ºi totul se<br />
întâmplã cu un scop“
JEANNE lor,cât prin bucuria cã le iscãlise într-un<br />
moment de maximã credinþã.Sufletul îi era<br />
„Bãiete,viaþa e o continuã strãfulgerat de aceastã frazã,pe care o<br />
luptã.Câºtigi ºi pierzi.Dar atunci când simþea venind de la el,de la tânãrul care<br />
pierzi,trebuie sã ºtii sã accepþi iertarea,pe stãtea lângã ea ºi pe care îl cunoºtea de doar<br />
c a r e D u m n e z e u þ i - o o f e r ã o jumãtate de orã.<br />
întotdeauna,necondiþionat,oricât de grav ar Sã fie soarta celor ce luptã pânã la<br />
fi pãcatul sau fapta sãvârºitã.El însuºi a capãt semãnatã cu atâta fericire încât ei sã<br />
zisÓ“Nu existã om care sã fie viu ºi care sã nu nu o vadã pentru mult timp?De fapt,acea<br />
greºeascã”.ªi ºtii,acum mã simt mai aproape fericire e-o floare rarã pierdutã pe câmpul cu<br />
de Dumnezeu,de minunea dumnezeiascã spini,dar care învingãtorilor le e dat mereu<br />
ºtiind cã am greºit ºi cã,totodatã,am fost sã o gãseascã.<br />
iertat.E o trãire inefabilã.”La cei zece ani ai<br />
mei de atunci, acea povestire mi se pãrea Articol realizat de: Dorgo Monica (XI C)<br />
una absolut normalã,chiar banalã.”Câþi<br />
oameni nu mor înecaþi?”,mã întrebam,însã<br />
eram orb în faþa comorii pe care o purta<br />
mesajul transmis de acel om,dar o datã cu<br />
Gânduri de licean<br />
trecerea anilor,am ajuns sã învãþ aceastã Dupã terminarea clasei a VIII-a a<br />
lecþie de viaþã pe propriul suflet,sã simt urmat o perioadã dificilã, care a avut drept<br />
iertarea reverberând prin cotloanele eului scop promovarea examenului de Testare<br />
meu tânãr,ca un porumbel al pãcii.ªi ce e Naþionalã. Am aflat apoi rezultatele obþinute<br />
mai mult, e cã stropul acela de fericire care ºi fiecare a optat cum a dorit pentru<br />
trebuia sã rãsarã din mine în momentul continuarea studiilor.<br />
cãinþei îmi curge de-abia acum prin Binemeritata vacanþã de varã, pe<br />
v i n e , f i i n d p ã r t a º u l p r o p r i e i t a l e care toþi o aºteptam cu nerãbdare, a sosit.<br />
iertãri.Fiindcã dând,primim. Aceastã vacanþã a fost, dupã pãrerea mea,<br />
Da,Jeanne,regãsirea iubirii din una deosebitã ºi mai scurtã, prima zi de<br />
p r a f u l c e n u º e i î n s e a m n ã ºcoalã sosind cu paºi repezi.<br />
Dumnezeu,înseamnã iertare.” În ajunul primei zile de ºcoalã<br />
Marea era si ea martora sarutarii gândul cã îmi voi întâlni noii colegi ºi<br />
cerului cu pamântul,a doua suflete virgine profesori mã neliniºtea. Mi-am pregãtit cele<br />
cutremurate de fiorul iubirii îngropate si necesare pentru a doua zi ºi am pornit<br />
reînviate din rugaciune.Jeanne arunca emoþionat spre ºcoalã. Am întâlnit elevi care<br />
atunci în valurile neastâmparate imaginea se îndreptau ºi ei spre curtea ºcolii unde<br />
unui Horatiu ce n-a meritat-o niciodata si urma sã aibã loc festivitatea de deschidere a<br />
primea taina botezului cu o noua noului an ºcolar. Dupã festivitate am pornit<br />
dragoste,viata.Un alt trup,un alt substrat cu nerãbdare spre sala de clasã unde am<br />
sufletesc si sentimental îi aducea acum cunoscut-o pe doamna dirigintã ºi pe noii<br />
aminte cuvintele scrise în greacã lui colegi. Ne-am îndreptat apoi bucuroºi spre<br />
Cristine,în acea zi în închisoareÓ Ãéá íá casã, dupã aceastã zi emoþionantã. Ne-am<br />
óå óõí÷ùñáßóåé ï èåüò ðñÝðåé cunoscut în zilele care au urmat toþi<br />
ðñþôá íá óõí÷ùñáßóåéò ôïí åáõôü profesorii ºi ne-am dat seama treptat cã<br />
1<br />
óïõ ,ce o copleºeau nu atât prin adevãrul nivelul de predare ºi cerinþele profesorilor<br />
16
sunt oarecum diferite faþã de cele cu care ne- locul lor ºi vezi cum ar fi”...<br />
am obiºnuit în gimnaziu. Pur ºi simplu nu înþeleg care e<br />
Anii de liceu ne vor solicita mai diferenþa între a fi alb, negru, mulatru...ºi cu<br />
mult deoarece cunoºtinþele ºi experienþa pe toþii ºtim foarte bine câte lucruri bune au<br />
care le vom acumula în aceastã perioadã adus oamenii de culoare! Spre exemplu,<br />
sunt foarte importante. E o noua etapã în muzica jazz...Sau gândiþi-va la Eddie<br />
viaþa noastrã de elev, o etapã superioarã. Ne- Murphy, Halle Berry, Whoopi Goldberg, Will<br />
am putut da seama cã în anii aceºtia ne Smith, Chris Rock, Denzel Washington sunt<br />
pregãtim pentru un nou drum în viaþã ºi cã numai câþiva actori de culoare de care sunt<br />
depinde de noi ce cale vom alege ºi urma. foarte sigurã cã aþi auzit cu toþii...sã nu mai<br />
spun de Tina Turner, Oprah, Tony Braxton,<br />
Beyonce, Rihanna, Whitney Huston, Naomi<br />
Cãlãuziþi cu înþelepciune de Campbell, Michael Jordan, etc. Sunt alþi<br />
dascãlii noºtri vom reuºi cu puþin noroc, cu oameni valoroºi. Nu atac nicio rasã, atac doar<br />
multã voinþã ºi perseverenþã sã ne împlinim rasismul care nu-ºi are loc în aceºti ani, în<br />
visele. care se presupune cã toatã lumea trebuie sã<br />
trãiascã în armonie ºi singura care ar pune<br />
Articol realizat de: Roºca Adrian (IX A) probleme ar fi doar tehnologia ºi<br />
modernizarea. Ura nu îºi are locul printre<br />
oameni dacã aceºtia vor sã trãiascã în<br />
libertate ºi fericire.<br />
Homofobia...un cuvânt care nici<br />
nu prea apare în DEX...homosexualitatea e<br />
un subiect tabu pentru prea mulþi oameni.<br />
Free your mind<br />
Întrebând un homofob de ce are aceste<br />
convingeri, el va spune „ Gayi sunt scârboºi,<br />
infecþi ºi ce-ai zice dacã toatã lumea ar fi<br />
gay? Unde ar fi perpetuarea speciei umane?<br />
Gayi nu sunt oameni, sunt animale, sunt<br />
Sunt una dintre persoanele care nebuni, sunt instabili! Trebuie sã scãpãm de<br />
suferã foarte uºor ºi din ceva ce altora li s-ar ei!”...aºa...niºte cuvinte grele, groaznice care<br />
pãrea nesemnificativ. Asta pentru cã mie cu siguranþã nu i-ar plãcea homofobului sã-i<br />
chiar îmi pasã. ªi pentru cã îmi pasã, mã fie adresate în nici o circumstanþã. Ca sã<br />
supãr pentru orice nedreptate sau mai ales comentez afirmaþia lui: nu existã nici o ºansã<br />
discriminare din partea societãþii, chiar dacã ca toatã populaþia Globului sã fie vreodatã<br />
nu întotdeauna o paþesc eu. În mintea mea atrasã de acelaºi sex, sau ºi dacã ar exista,<br />
toate lucrurile sunt clare. Empatia este o prin absurd, gândiþi-vã cã mãcar ar fi toatã<br />
caracteristicã de a mea ºi mi-ar place sã o lumea mulþumitã, liberã ºi fericitã, ceea ce cu<br />
aibã toþi oamenii. Dar oricum utopia tot toþii vrem, ºi nimeni nu face nimic.<br />
utopie rãmâne...aºa cã voi continua cu niºte Resemnarea din pãcate nu dã nici un semn<br />
concepte ºi idei, cu ce am eu pe suflet. Nu cã ar pleca dintre noi...În plus, nu e problema<br />
tolerez rasismul, homofobia, naþionalismul NIMÃNUI viaþa personalã a altui om. ªi gayi<br />
ºi xenofobia. sunt oameni, foarte sensibili care nu vor rãul<br />
Totul porneºte de la „ pune-te în nimãnui.<br />
17
Naþionalismul ºi xenofobia nu<br />
sunt acelaºi lucru dar îmi permit sã le<br />
comentez în acelaºi loc. Spre exemplu, de ce<br />
un spaniol ar urî un portughez? De ce sã fie<br />
InCultura<br />
un popor perfect ºi altul privit ca un nimic? E Se poate constata, cu regret, un<br />
atât de absurdã xenofobia încât îmi permit interes tot mai scazut pentru elementele<br />
sã cred cã nici adepþii ei nu ºi-o pot justifica. culturale.Modalitatile alternativã de<br />
Naþionalismul...nici el nu îºi are rostul pentru petrecere a timpului liber s-au schimbat in<br />
cã de asemenea are la bazã ura faþã de alte ultiumii ani.<br />
popoare ºi inferioritatea lor faþã de poporul In topul preferintelor tinerilor, se<br />
de care aparþine naþionalistul. afla: programele TV, calculatorul cu<br />
Chiar mã frãmântã aceste internetul, distractiile nascute din hobbyprobleme<br />
- sunt dintre puþinele probleme uri.Televizorul emana,se pare, cea mai mare<br />
care mã supãrã în fiecare zi- ºi îmi doresc sã forta de atractie, in randul lunimii<br />
aterizeze pe Pãmânt o navã din care sã contemporane. Acest mijloc de informare,<br />
coboare EMPATIA ªI TOLERANÞA, pentru cã nu-si mai are rolul sau traditional, ajungand<br />
toþi vrem LIBERTATE, PACE ªI FERICIRE ºi cu o bataie deloc. Pe langa minunatele stiri de<br />
ura de care dãm dovadã nu vom rezolva la ora 5, au aparut o serie de televiziuni, cu<br />
nimic. sedi in minunatele garsoniere bucurestene<br />
Încã ceva de la care nu mã pot – prezentand cele mai interesante,<br />
abþine...mã plimb pe stradã ºi vãd oameni n e m a i p o m e n u t e , n e m a i v a z u t e s i<br />
care dau cu piciorul în mizerii, sau chiar se sensationale –crime, scandaluri… din<br />
simt jigniþi, se enerveazã cã se împiedicã de societatea romana. Hollywood-ul nu se lasa<br />
o sticlã, de o dozã. De ce nu o ridicã?...pãi mai prejos. Baietii astia, ne incanta cu<br />
poate ar fi culmea sã se murdãreascã...dacã “filmele la minut”, sau “kilogram”. Ce mai<br />
cel care a aruncat-o nu a avut atâta respect conteaza ? ca au aceeasi poveste : A fost<br />
faþã de naturã (care oricum e distrusã), odata un politist( mai nou e si betiv),…a<br />
atunci de ce nu are el. Sunt atâtea campanii omorat pe mafioti, a scapat lumea de<br />
împotriva încãlzirii globale. Le vedem, ne teroristi…si-a luat gagica( de obicei<br />
plac, suntem de acord, dar nu facem blonda), si-a trait pana la adanci batraneti.<br />
nimica...Doar noi suntem cei care ne Telenovelele, se chinuie si mai mult sa atraga<br />
distrugem...ºi e trist... publicul – se spune ca doar pe femei, ei bine<br />
Nu aºtept nimic din partea barbati plang mai mult la ele- actiune<br />
nimãnui acum. ªi m-aº bucura ºi dacã un durand cu ani. Oricum povestea e mai<br />
singur om mãcar ar fi de acord cu mine. Am simpla, decat in cazul filmelor, cu mici<br />
vrut doar sã spun câte ceva din ce am pe deosebiri de la una –la alta : Era Hoze( asa-l<br />
suflet, daca mi s-a spus cã pot face acest striga pe el),amorezat, -dupa <strong>15</strong> episoade, o<br />
lucru. luna de lacrimi- o intalneste pe ea…apar<br />
Ar ticol realizat de: Puºcaº scorpiile si scorpionii, se mai cearta se mai<br />
Mãdãlina (X D) impaca- ca “prigoana” cu “bahmuteanca”pe<br />
urma…in ultimul episode, mor.se<br />
casatoresc, fac si o “droaie” de copii( le da,<br />
probabil, statul multi bani pentru fiecare).<br />
18
Calculatorul aflat, saracul, pe locul<br />
2 –in ciuda utilitatii lui –devine tot mai<br />
frecvent un instrument care creeaza<br />
dependenta, prin intermediul jocurilor.<br />
Absorbiti, uneori, peste masura de joc, uitam<br />
de celelalte preocupari: Trebuie sa termin<br />
jocul!Ce fac cu tema?... mai tarziu, sau, maine IRIS este formatia de hard-rock<br />
la scoala… Ce carte!? aleant depasite!, jocul "alintata" de fani "Nationala de rock a<br />
e actual. Trebuie sa-l termin inaintea lui României". Iris culege astazi aplauzele,<br />
Parpandel!... Teatru e pentru babe, superlativele, laurii unei cariere de 23<br />
concertele pentru mosi… Astfel ajungem sa (douazeci si trei) de ani. Douazeci si trei de<br />
gandim in aceste situatii. Internetul si mai ani de munca, uneori nebuna, alteori<br />
inimos – la fel, in ciuda utilitatii lui –ne dramatica, o munca desfasurata de putine<br />
furnizeaza non-stop, filme cu prostioare, ori la limita supravietuirii. Iris este astazi o<br />
iubire cruda( fata de unele etnii, legenda in viata, o legenda care canta si<br />
animale,etc)… ce sa mai? asta se pare ca-si incanta, dar la fel de usor putea fi o amintire.<br />
doresc oamenii astazi. Cristi Minculescu, poate cel mai bun solist<br />
Cea mai populara “distractie”, rock al romanilor din toate timpurile, si<br />
nascuta din hobby-uri este barfa. Iarasi, ceilalti baieti au stiut sa ramana o echipa, o<br />
foarte apreciata printre tineri, acest proces familie, ceea ce, la urma urmei, e mai<br />
se desfasoara, de obicei, in timpul pe care ar important decat orice.<br />
trebui sa-l folosim in crearea adevaratelor La concertele IRIS, de acum<br />
valori. Ce vorbesc?ati auzit:…s-a dus …a inainte merg bunicii, copiii lor, astazi parinti<br />
facut… va dati seama!!! …ce prost(a)…nu- avand pe dupa umeri nepotii bunicilor,<br />
mi vine sa cred… Ar trebui sa facem un ultimii fani ai unei legende pe care am dori-o<br />
sport din treaba aceasta, Romania ar castiga, fara sfarsit. Astfel incat “Floare de Iris” - “Iar<br />
cel putin, cateva sute de trofee… cand noi nu vom mai fi/ Va veti aminti/ Ca a<br />
Concluzia, oriunde ar fi ea, nu este fost odata Iris” - sa fie melodia cantata la<br />
foarte albastra. S-a importat de la straini, in inceputul fiecarui concert, nu in amintirea<br />
mare parte , prostia si mijloacele de a o noastra. Cunoscuti si la noi in oras, deja nici<br />
atinge. Modele , non-culturale: vedete, nu se considera oaspeti ci buni prieteni ai<br />
oameni de afaceri, s.a. Si-au deschis “piata” reghinenilor. Cei de la IRIS au incins<br />
cu succes in tara noastra. Ceea ce provoaca atmosfera de nenumarate ori in orasul<br />
aceste lucruri, incepe sa se vada clar: copii nostru.<br />
care abandoneaza scoala, analfabetii sunt in<br />
crestere ( oare va citi cineva ce-am scris?),<br />
astfel ajungandu-se la o multime de acte<br />
antisociale, nu numai in Romania, ci si din<br />
pacate, peste granitã. Vinovatul nefiind niciodata<br />
de gasit ( nici macar pe internet, sau<br />
cartea de telefon), va las pentru ca: vorba<br />
multa, saracia omului.<br />
Articol realizat de: Marginean Petru (XII D)<br />
IRIS<br />
Formatie romaneasca<br />
19
Întemeiata în 1976 de Nutu piesa lui Emil Brando - "Corabia cu pânze",<br />
Olteanu (chitara) si Emil Brando (bass), avându-l ca vocalist pe Ioan Jecan. În aceasta<br />
carora li se alatura bateristul Nelu perioada colaboreaza cu Sorin Chifiriuc<br />
Dumitrescu, trupa a trecut prin numeroase (Domino, Sfinx`80)<br />
s c h i m b a r i d e f o r m u l a , c e a m a i 1980 - relansarea trupei în formula Adrian<br />
reprezentativa fiind cea care a avut în<br />
componenta cuplul de chitaristi Nutu<br />
Ilie, Anton Hasias, Niki Dinescu, Cristi<br />
Minculescu<br />
Olteanu - Adrian Ilie, avându-l solist pe<br />
20<br />
1984 - "Iris", primul album de heavy-metal<br />
Cristian Minculescu. La mijlocul anilor `80,<br />
dupa desprinderea mai multor dizidente din România, considerat de multi fani drept<br />
(Voltaj - 1982, Incognito - 1984), are loc cel cel mai bun produs al trupei.<br />
mai important "transfer" din istoria rockului 1986 - Stabilirea componentei actuale, prin<br />
autohton, prin trecerea lui Nutu Olteanu,<br />
Marti Popescu si Dan Bittman la Holograf.<br />
venirea lui Valter Popa si Dorulet Borobeica<br />
1987 - Apare mult-asteptatul Iris II.<br />
1988 - Iris III "Nu te opri !" - Acest an a fost<br />
unul foarte agitat pentru formatie. <strong>Grup</strong>ul<br />
este suspendat, Iris fiind considerat la<br />
momentul respectiv un "adversar" periculos<br />
al regimului si totodata un exemplu negativ<br />
pentru tineretul României comuniste.<br />
1990 - Se consuma unul dintre cele mai<br />
dramatice momente din istoria grupului,<br />
când instrumentele acestuia sunt distruse<br />
într-un incendiu.<br />
1993 - IRIS V, fara doar si poate cel mai heavy<br />
Formula actuala (din 1986) a<br />
formatiei îi include pe Valter Popa (chitara), album Iris.<br />
Ion "Nelu" Dumitrescu (baterie), Doru "Boro" 1996 - Formatia semneaza un contract<br />
Borobeica (bass), Cristi Minculescu (voce). Ca valabil pe sase ani cu Zone Records, una<br />
invitat permanent apare Relu Marin (clape). dintre clauze fiind "anul si albumul" ; primul<br />
rezultat al noii colaborari este albumul<br />
Date importante: "Luna plina".<br />
1977 - Nutu Olteanu (chitara solo), Emil 1997 - Pe 17 octombrie are loc la Polivalenta<br />
Lechinteanu (chitara bass) si Nelu concertul aniversar în care are loc reunirea<br />
Dumitrescu (baterie) fondeaza Iris. majoritatii fostilor componenti.<br />
Semnificatia numelui formatiei ? Iris = o<br />
noua viziune într-un regim represiv. Mai<br />
târziu, un concert Iris va fi comparat cu<br />
câteva ore de evadare din sistem.<br />
1978 - Prima aparitie discografica, pe<br />
compilatia "Formatii de muzica rock", cu<br />
2000 - Proiectul de exceptie "Iris -<br />
Athenaeum" ; piesele clasice sunt<br />
reorchestrate pentru o inedita colaborare cu<br />
o filarmonica.<br />
2002 - Albumul "Matase alba", coincide cu
sustinute si de un turneu national sesizeaza manevra si nu acuza formatia de<br />
2005 - decembrie - apare - "Iris Maxima". solidarizare cu sistemul.<br />
2007 - În iulie, formatia cânta în deschiderea<br />
1988 - IRIS III-Nu te opri. Include legendara<br />
concertului Rolling Stones, iar pe 5<br />
octombrie are loc sarbatorirea a 30 de ani de<br />
existenta, printr-un concert extraordinar pe<br />
Aeroportul Baneasa, lansându-si totodata<br />
un dublu compact disc, intitulat "Cei Ce Vor<br />
Fi".<br />
2007 - octombrie,6 - Membrii Iris sunt<br />
"Floare de Iris", o anticipata despartire de<br />
public, în conditiile în care trupa primea tot<br />
m a i n u m e r o a s e a v e r t i z a r i c a s e<br />
preconizeaza interzicerea formatiei;<br />
momentul interzicerii trupei se apropia cu<br />
pasi repezi. Astfel, în acest an trupa a fost<br />
suspendata pe termen nelimitat în urma<br />
unui concert de pomina la Miercurea Ciuc,<br />
decorati cu Ordinul Meritul Cultural în grad picatura care a umplut paharul. În urma<br />
de Cavaler pentru promovarea rockului timp interventiilor insistente ale unor apropiati ai<br />
de 30 de ani.<br />
trupei, Iris revine în forta pe scena. În timp,<br />
"Floare de Iris" s-a transformat în imn al<br />
Discografie:<br />
formatiei. Se spune ca titulatura completa<br />
(adica surprinzatorul adaos "Nu te opri !")<br />
1984 - IRIS I, este primul album Iris si a fost<br />
produs de Electrecord. A fost momentul în<br />
care s-au împlinit patru ani cu Cristi<br />
Minculescu în componenta. Poate fi<br />
desemnat drept album disident, daca se<br />
accepta propunerea. Argumentele în<br />
sprijinul acestei afirmatii sunt piesele<br />
"Trenul fara nas" (text Adrian Paunescu) - un<br />
mesaj mai mult decât sugestiv - "[...]Hei, hei,<br />
nasule,/Da-te dumneata-ntr-o halta jos ![...]<br />
- si "Cei ce vor fi" (însusi semnatarul<br />
versurilor, poetul Mircea Dinescu, fiind<br />
considerat de multi disident, deci implicit<br />
alaturarea sa de Iris implica trupa in<br />
reprezinta pretul pe care l-a platit formatia<br />
pentru aparitia consecutiva a unui album si<br />
pentru a primi mult dorita aprobare. Iar<br />
permisul îl putea obtine numitul Romeo<br />
Vanica. Care este legatura ? "Nu te opri !" este<br />
de fapt ultima piesa de pe disc, semnata de...<br />
ati ghicit ! Romeo Vanica. O piesa pe care<br />
multi o considera nedemna de Iris. Cu atât<br />
mai putin sa dea numele albumului...<br />
1990 - IRIS IV. Album înregistrat în decembrie<br />
1989. Primul album de dupa revolutie ; totusi<br />
se mentine conventia "impusa" a versurilor<br />
cuminti.<br />
1993 - IRIS 1993- incontestabil, cel mai<br />
"miscarea de rezistenta")<br />
1987 - IRIS II, coperta extrem de îndrazneata<br />
"rebel" album Iris. Se distinge o diferenta<br />
majora fata de materialele precedente.<br />
pentru acele vremuri, cu chitaristul Angus<br />
Young (AC/DC) în plina actiune, grafica<br />
semnata Alexandru Andries. Cuprinde<br />
"Strada ta", hit de referinta Iris. Ineditul<br />
albumului îl constituie piesa "Lumea vrea<br />
Ascultând Iris V 1993 si comparându-l cu<br />
anteriorul, iti dai seama de la bun început: ori<br />
a avut loc o revolutie de proportii, ori<br />
albumul a fost înregistrat în exil "capitalist".<br />
1993 - The best of... IRIS, continând piesele de<br />
pace"; este de fapt o alegere de compromis.<br />
Pentru a salva riff-ul, se apeleaza la aceasta<br />
metoda de rezerva. Cenzura nu avea ce sa<br />
reproseze. Trucul functioneaza, iar publicul<br />
pe primul album si Iris IV. Ultimul material<br />
Iris produs de Electrecord.<br />
1996 - Luna Plina Începe noua era IRIS. Un<br />
21
1997 - IRIS 20 de ani album live înregistrat la Fiecare initiala este atribuita unui membru,<br />
Sala Polivalenta în data de 17 octombrie<br />
1997. În luna noiembrie, trupa deschide<br />
concertul Whitesnake la Bucuresti.<br />
1998 - Mirage, recompensat cu premiul<br />
în urmatoarea ordine: Boro:I-novator,<br />
Valter:R-ealist, Nelu:I-nvingator, Cristi:Sentimental.<br />
Cu prilejul acestui proiect,<br />
formatia bifeaza înca o premiera în industria<br />
muzicala autohtona: este prima trupa care<br />
pentru cel mai bun album rock al anului, un lanseaza un album cvadruplu.<br />
album "mistic", elaborat, cu melodii 2005 - IRIS Maxima, lansat pe 10 decembrie<br />
oarecum inedite ca sunet pentru Iris, cu<br />
mesaje critice, referitoare la degradarea<br />
constanta si incontrolabila a societatii.<br />
1999 - Casino - maxi-single ; include preluari<br />
la Sala Polivalenta. Ca de obicei la un recital<br />
Iris, sala era arhiplina.<br />
2007 - Cei Ce Vor Fi, lansat pe 5 octombrie pe<br />
dupa trupe deja clasice, precum Led<br />
Zeppelin, Bad Company, Thin Lizzy<br />
2000 - De vei pleca<br />
Aeroportul Baneasa, în cadrul concertului<br />
aniversar Iris - 30 de ani. Un dublu compactdisc,<br />
ce cuprinde colaborari cu nume precum<br />
Felicia Filip, Maia Morgenstern, Artan Adrian<br />
1999 - IRIS 2000, pe langa materialele noi Plesca, Tudor Chirila, Mike Godoroja, Adrian<br />
figureaza si inconfundabila "Strada ta" întro<br />
varianta reorchestrata.<br />
2000 - Athenaeum, colectie de melodii de la<br />
Despot, Vlad Mirita, Florin Chilian, Corul<br />
Accustic, Nutu Olteanu, Abis, Voodoo, Cezar<br />
Popescu, si regretatul Adrian Pintea.cam<br />
atat despre ei,dar se stie ca sa scriem despre<br />
concertul live ce a avut loc la Sala Palatului. einu ne ajung cateva pagini sau coloane ale<br />
Pe lânga membrii trupei la concert au mai unei reviste.... tot ce pot spune despre<br />
participat: Felicia Filip, Johnny Raducanu, aceasta formatie este ca au facut istorie in<br />
Florentin Milcoff, Adrian Pintea, etc. Cu muzika romaneaska,tot ceea ce fac o fac cu<br />
aceasta ocazie s-a lansat un dublu CD dar si<br />
un DVD (un an mai târziu), IRIS fiind astfel<br />
prima formatie din România care lanseaza<br />
un material discografic pe suport DVD.<br />
2002 - Da, da eu stiu-un extras de pe viitorul<br />
minte si cu mult stil!<br />
Articol Adunarea realizat de: Antal Zsuzsa de pletosi<br />
si Bojte Melinda (XI<br />
B)<br />
album "Matase alba". Pe lânga piesa<br />
omonima, figureaza "Lumina zilei" (sound<br />
modern) si câteva piese live, dintr-un<br />
concert sustinut la Brasov în 1997 - "Nu vor<br />
(sa mearga pe sârma)", "Nelu-minat" (solo<br />
baterie), "Pe ape" si "Floare de Iris"<br />
2002 - Matase Alba, album lansat pe 27<br />
septembrie, pe Aeroportul Baneasa, în<br />
cadrul concertului aniversar Iris - 25 de ani.<br />
Este invitata trupa britanica Uriah Heep, care<br />
sustine un recital de exceptie.<br />
2003 - I.R.I.S. 4MOTION, box-set de 4 cd-uri.<br />
22<br />
Dupa o saptamana incarcata,<br />
plina de teste care iti storc si ultimul neuron<br />
pe care il mai deti, dupa o saptamana in care<br />
te-ai saturat de orele pana la 3, vine si ziua<br />
miraculoasa de vineri, in care dupa-masa, la<br />
ora 8-9 la ''Fostul David'' se aduna rockerii,<br />
care mai de care mai ciudati, pletosi,<br />
imbracati colorat, unii in negru, alti cu
Carciuma, cum ii spunem noi, este intampinau, si barul era din lemn, iar acum e<br />
plina, de esti invitat sa mai ocupi loc si pe acoperit cu sticla de toate culorile stricanduscari.<br />
Ei, ce conteaza daca nu ai loc, aici cei i aspectul rustic. Mesele reci din lemn si<br />
dragi iti mai cedeaza uneori cate un locsor scaunele sunt mult mai comode fata de cum<br />
inghesuit, de pe care poti cadea doar la o erau inainte din buturuga, incat nu iti mai<br />
singura atingere de deget pe umar. Se vine sa mergi acasa!<br />
danseaza lejer, pe scena si pe mese, se canta, Si asa se tine aceasta atmosfera<br />
ce mai trebe? E chef si voie buna si un fum foarte placuta tot weekend-ul; cel mai<br />
de-l poti taia cu cutitul. Cea mai mare dureros e atunci cand te uiti la ceas si observi<br />
bucurie este anuntarea unui viitor concert. ca e timpul sa te aduni si sa pleci acasa. Dar<br />
Toti pletosii se anunta intre ei, fiecare isi da nu poti pleca fara a saluta lumea care te cam<br />
intalnire pentru a putea merge impreuna. tine inca o jumatate de ora! Iar a doua zi<br />
Partea cea mai proasta este cea cu locurile, aterizam din noua in viata cea banala si<br />
trebuie sa fi prezent pe la ore tinere ca sa aspra care nu iarta nimic de iti vine sa te<br />
ocupi cateva scaune si in cel mai fericit caz o ascunzi intr-un colt si sa plangi.<br />
masa.<br />
E raiul pe pamant cand intri si Articol realizat de: Halatiu Madalina (X D)<br />
observi cata lumea a venit, prieteni dragi<br />
care niciodata nu uita de tine chiar si cei care<br />
te cunosc doar din vedere, vin sa te salute si<br />
sa iti mai spuna cate o vorba. Fiecare sta la<br />
locul lui, ca in banca, agitatie exista, dar nu e<br />
atat de mare precum te astepti, iar cand<br />
trupele incep sa isi zdranganeasca<br />
instrumentele pe scena cea micutza incepe<br />
zapaceala. Simti cum urechiile isi fac<br />
picioare, simti basul tobelor cum se joaca in<br />
interiorul tau, asta e arta, e frumos si e<br />
Miss madisz 2oo7<br />
delectiv pentru noi! Se tin cam maxim 2 P r e g a t i r i l e p e n t r u M I S S<br />
concerte pe luna, au venit multe trupe cum MADISZ(miss pentru bococi din clasele<br />
ar fi Luna Amara, gasca din Cluj, (a fost unul maghiare)a inceput inca din vara,dar numai<br />
dintre cele mai reusite concerte din in ultimele saptamani am inceput sa<br />
carciuma), Fading Circle, (acestia sunt din organizam serios si s-a ne stresam.<br />
Miercurea Ciuc), a fost ultimul concert Miss-ul a avut loc in 16<br />
organizat. Au mai fost multe trupe de folk, a noiembrie 2007 la ora 16:00 la Clubul<br />
fost Semnal M, Gyiuri Pascu, Kumm si doua Tineretului.<br />
trupe din <strong>Reghin</strong> de rock: Empty Dreams si Acest bal deja se organizeazã de<br />
Black Diamond. In general concertele au loc multi ani la trand,dar nu toata lumea a<br />
pana la 1 noaptea iar persoanele se retrag la auzit de ea,organizatoarea principala fiind<br />
caselor doar pe la 5-6 dimineata, atat de prof.Olvedi Rozalia,cu ajutorul celei mai<br />
mult este iubita acesta incapere, in care active clase de la sectia maghiara.<br />
peretii din caramida sunt imbracati in Participanti vin de liceele orasului care sunt<br />
picturile unui tanar talent din <strong>Reghin</strong>. boboci sã vorbesc limba maghiara.<br />
Inainte erau atarnate 2 chitari care te<br />
23
In fiecare zi am tinut repetitii ca care sa poarte titlul de miss.<br />
sa ne asiguram ca totul o sa iasa bine.Zilele Astfel premiul MISS MADISZ<br />
treceau repede.A venit si ultima zi. Vineri 2007 a fost acordat Cenusaresei,Melinda<br />
am inceput repetitiile pe la ora Racz,eleva a liceului Petru Maior,din clasa a<br />
11:00,desigur ca nu putea sa mearga totul IX-B.<br />
bine,mai aparea cate o problem,pe ici pe Locul II a fost acordat Scufitei<br />
colo si miss-urile erau mai Rosii,Puscas Andreea,tot eleva a liceului<br />
dezorganizate,dar la spectacol totul a iesit Petru Maior din clasa a IX-B.<br />
foarte bine. Pe locul III s-a clasat Veggi<br />
La ora 16:00 sala era plina,era Bea,din liceul <strong>Lucian</strong> <strong>Blaga</strong>,clasa a IX-E.<br />
timpul sa incepem specatacolul.Am Premiul de MISS POPULARITY a<br />
deschis cortina si a aparut bunicuta fost acordat lui “harisnyaspipi” Nameth<br />
introducandu-se in tema balului:personaje Andreea, a fost persoana cea mai apreciata<br />
din povesti costumate dupa moda de public.<br />
secolului XIX.Participantele si-au ales De catre juriu a fost acordat si un<br />
diferite costume reprezentand pe SCUFITA premiu de Miss ORIFLAME,premiul acordat<br />
ROSIE,ALBA CA ZAPADA etc.Au pasit pe lui Eleres Andreea.<br />
scena cu multe emotii, dar fiecare<br />
participanta a fost primita cu aplauze. Multumim invitatilor nostri din<br />
Cele 10 participante au fost Disneyland si sponsorilor nostri!<br />
supuse catorva probe care sa dovedeasca<br />
abilitatile,frumusetea, dar si inteligenta lor. Articol realizat de: Bojte Melinda si Antal<br />
In mod surprinzator la proba de inteligenta Zsuzsa (XI B)<br />
toate participantele s-au descurcat destul<br />
de bine.Insa proba individuala avea sa<br />
reprezinte personalitatea si priceperea lor<br />
cel mai bine.<br />
Probele individuale au fost<br />
diferite una de alta,fiecare avand un aer<br />
original. Au fost prezentate diferite dansuri<br />
si scenete care mai de care mai interesante.<br />
Unul dintre momentele cele mai<br />
asteptate de public a fost aparitia<br />
profesorilo liceului LUCIAN BLAGA pe<br />
De când nu v-aþi<br />
mai întâlnit cu<br />
îngerul vostru<br />
pãzitor ?!<br />
scena,imbracandu-se si ei conform temei De când nu v-aþi mai întâlnit cu<br />
balului i-am intalnit pe Tarzan si Jane, îngerul vostru pãzitor ?! Probabil de mult<br />
Pantera Roz, Minnie si Mickey Mouse si timp sau probabil niciodatã.<br />
multi altii. Spectacolul "Îngeri ºi demoni" a<br />
Insa momentul culminant a fost fãcut parte din cadrul "Sãptãmânii<br />
la anuntarea castigatoarelor si l-a îngerilor" organizat la <strong>Reghin</strong>, la Casa de<br />
anuntarea MISS MADISZ 2007. Culturã "Eugen Nicoarã", fiind coordonat<br />
Sarcina cea mai grea a fost a de cãtre doamna profesoarã Boþan<br />
juriului,care dintre toate acele participante Gabriela ºi susþinut de cãtre clasele a X-a C,<br />
frumoase trebuia se aleaga doar pe una a XI-a C ºi D ºi a XII-a C.<br />
23
Acest spectacol înãlþãtor ne-a<br />
oferit prilejul fiecãruia dintre noi de a ne<br />
întâlni cu îngerul nostru pãzitor, dar ºi de a<br />
descoperi partea întunecatã din noi ºi din<br />
Colindul<br />
lume. Co l i n d atul e s te u n o b i c e i<br />
Spectacolul a debutat cu dansul stravechi, lasat tuturor oamenilor ca si o<br />
divin al îngerilor care ne-au explicat zestre spirituala. Acesta este lasat pentru a<br />
fiecãruia rolul ºi importanþa lor în viaþa unii oamenii, dar si pentru a-i intari spiritual.<br />
noastrã. Aceºti îngeri ne-au reflectat Caracteristica lor cea mai importanta o<br />
p e r f e c þ i u n e a d i v i n ã : b u n ã t a t e º i constituie repertoriul foarte bogat in datini<br />
generozitate infinitã, fiind capabili de o si credinte, realizari artistice, literare,<br />
dragoste nelimitatã ºi beneficiind mereu de muzicale… Cantecele de stea, plugusorul,<br />
o mare fericire pe care doresc sã o mersul cu capra, sorcova sunt cateva dintre<br />
împãrtãºeascã cu noi. m a n i festarile c a re f a c s a r b atorile<br />
C e a d e - a d o u a p a r t e a Craciunului unele dintre cele mai deosebite<br />
spectacolului a reprezentat o meditaþie manifestari ale poporului roman.<br />
filozoficã liberã a unor tineri aflaþi la o Primii colindatori au fost cei trei<br />
cabanã, în faþa focului, undeva unde nici pastori, care vazand lumina puternica a<br />
timpul ºi nici locul nu aveau delimitãri stelei asezate deasupra ieslei in care s-a<br />
precise, vegheaþi fiind de îngerii lor pãzitori. nascut Hristos, au mers sa-L vada. Tot acestia<br />
Apariþia demonilor nemiloºi care sunt si cei care au aceasta veste in cetatea<br />
distrug cercul perfect al îngerilor, uniunea Betleem.<br />
lor divinã a fost spectaculoasã, însã Adevaratul colind este rostit in<br />
Dumnezeu nu lasã niciodatã ca rãul sã seara de Ajun a Craciunului, cand in special<br />
învingã, Binele absolut a învins ºi de data tinerii se strang formand grupuri si pornesc<br />
aceasta. precum pastorii sa vesteasca nasterea<br />
Ce a reprezentat întâlnirea cu Mantuitorului.<br />
îngerii pentru noi ? Nimic nu ne împiedicã sã In tara noastra, in trecut, existau<br />
credem cã îngerii prezenþi în acest spectacol foarte multe obiceiuri legate de colind, in<br />
nu ar putea fi chiar cei adevãraþi pentru cã ei special in zonele rurale, obiceiuri care astazi<br />
au fost acele fiinþe cu care ne intersectãm în se intalnesc foarte rar, doar in satele mai<br />
drumul nostru, poate în circumstanþe indepartate de orase. Tinerii se adunau<br />
banale ºi care, înainte de a pleca, au rostit formand gruputi si grupuri. Acestia isi<br />
cuvinte potrivite pentru a ne lumina ºi a ne alegeau un conducator, in general o persona<br />
modifica profund viaþa. mai indrazneata, un fel de purtator de<br />
cuvant al grupului. Mai mult, acestia isi<br />
Articol realizat de: Sabau Alexandra (XI C) alegeau si cativa carausi, care aveau sarcina<br />
de a cere ceea ce primea grupul. Apoi se<br />
intalneau toate grupurile si imparteau satul<br />
pe bucati, astfel incat acestia stiau exact la<br />
care case vor merge. de aici porneu cu<br />
colindul. La fiecare casa, intreba gazda daca<br />
ii primeste. In cazul in care raspunsul era<br />
„DA!” tot grupul intra in curte si canta cateva<br />
25
colinde, care erau insotite intotdeauna de din Bloomsbutz, infiinþatã în 1836, este<br />
dansuri si urari. Apoi, gazda, care in acest alcãtuitã din facultãþi, scoli ºi instituþii<br />
timp statea in prag, ii poftea la masa si ii adiacente, care variazã de la Scoala de Studii<br />
ospata cu toate bunataturile traditionale. Pe Economice ºi Politice pânã la facultãþi de<br />
urma seful poruncea sa se mai cante si alte medicinã. Alte univresitãþi importante sunt<br />
colinde. Marimea grupului si numarul Facultea de Arte Frumoase, Facultatea<br />
colindelor depindea adesea de rangul social Regalã de Arte Dramatice, Universitatea<br />
si de starea materiala a gazdei. Regalã de Balet ºi Universitatea de Dans<br />
In ziua de azi, acest obicei al Contemporan.<br />
colindului a disparut aproape in totalitate. Londra este unul dintre cele mai<br />
Pe la sate se pastreaza doar partial, iar in mari centre ale culturii clasice ºi populare, Se<br />
zonele urbane este inlocuit, in general, cu bucurã de reputaþia unui superb teatru<br />
alte ocupatii ale tinerilor. începãnd cu secolul alXVI-lea, din timpul<br />
celui mai mare dramaturg al literaturii<br />
Articol realizat de: Iacob Rares (X A) engleze,William Shakspeare.<br />
Casa Regalã a Operei este gazda<br />
Companiei Regale de Operã ºi a Baletului<br />
Regal, în timp ce Opera Naþionalã Englezã<br />
interpetreazã opera în limba englezã la<br />
Londra<br />
Coloseul Londrei, Dansurile clasice sunt<br />
interpretate de Baletul Regal, Baletul<br />
Naþional Englez, ºi zalte câteva. Numãrul<br />
complet al orchestrelor simfonice este<br />
impresionant ºi include Orchesta Simfonicã<br />
Londra este capitala Regatului a Londrei, Orchestra Filarmornicã a Londrei<br />
Unit. Este situatã în partea de S-E a Angliei, ºi Filarmonica Regalã.<br />
de-a lungul Tamisei. Cu o populaþie de Cât despre muzee ºi galerii,<br />
aproape 7 milione de locuitori, aceastã vastã Londra însâsi este muzeu cu mai mult de<br />
metropolã este cel mai mare oraº al Europei, 2000 de ani de culturã ºi istorie. Dar conþine<br />
aceastã distincþie menþinandu-se încã din si unul dintre cele mai multe muzee (mai<br />
secolul al XVII-lea. În secolul al XIX-lea a fost mult de 100), dintre oraºele lumii. Perla<br />
cel mai mare ºi mai influenþabil oraº din coroanei culturale a Londrei este Muzeul<br />
lume, centrul unui puternic imperiu Britanic, ale cãrui galerii se intend pe o<br />
maritime. Deºi nu mai este plasat între cele distanþa de 4 kilometri, cuprinzând mai mult<br />
mai populate oraºe ale lumii, Londra rãmâne de 4 milioane de exponate. Colecþiile<br />
încã unul dintre marile centre culturale ºi muzeului variazã de la antichitatea<br />
financiare. egipteanã ºi clasicã, la piese de origine<br />
D e º i cele m a i i m p o r t a nte românã si anglo-saxonã ºi chiar China, India,<br />
universitãþi ale Marii Britanii sunt aºezate în Mesopotamia, Japonia.<br />
afara Londrei, acest oraº atrage un mare În Muzeul Victoria & Albert, poþi<br />
numãr de studenþi, oferind un mare numãr gãsi o importanþã ºi variaþã colecþie de arte<br />
de colegii, unervitãþi, academii ºi instituþii. aplicate. Artele decorative cuprind piese de<br />
Principalul element al acestei reþele<br />
educaþionale este Universitatea din Londra<br />
mobile, sculpturã ºi picturã, haine ºi bijuterii.<br />
26
Departea cealaltã astrazii putem Hill, ce are loc în fiecare an în ultima<br />
gãsi Muzeul de Stiinþe Naturale, cuprinzând sãptamânã a lunii august. Acest festival de<br />
numeroase specii de dinozauri si Muzeul de stradã originar din Caraibe este inspirat din<br />
Stiinþe care cuprinde o secþie de istorie ºi petrecerile dansate din acele locuri în anii<br />
medicinã. Muzeul Londrei, introduce pur ºi 1950. Ce mai atrãgãtor element al acestor<br />
simplu vizitatorii în istoria Londrei, parade îl constituie costumele.<br />
conducându-i prin epoci aºezate cronologic. Printre multele clãdiri ale Londrei<br />
Londra reprezintã un mare loc de putem gãsi cu usurinþã multe spaþii verzi,<br />
depozitare a artelor vestice ºi un centru al amenajate special pentru parcuri, terenuri<br />
creaþiei pentru artiºtii contemporani. de sport sau de joacã. Cel mai mare spaþiu<br />
Galeria Naþionalã din Piaþa Trafalgar conþine verde din centrul Londrei este Hyde Park,<br />
prima colecþie de artã a Marii Britanii, împreunã cu extensia sa în Grãdinile<br />
continuând piese din cele mai mari ºcoli de Kensington. Lacul Serpentine, care separã<br />
artã europene. Alaturi se aflã Galeria aceste douã unitãþi este creat pentru înot ºi<br />
Naþionalã de portrete, care conþine cursele de barcã. În partea de est, alte douã<br />
portretele britanicilor, atât cei renumiþi cat ºi parcuri, Parcul Regal, Parcul Verde ºi Parcul Sf.<br />
cei mai puþin cunoscuþi. Galeria Tate conþine James asigurã o întindere de verdeaþã ce se<br />
principalele colecþii ale artei britanice ºi a terminã în faþa Catedralei Westminster. Alte<br />
artei moderne internaþionale. Galeriile parcuri importante includ Parcul Battersea,<br />
institutului Courtalud sunt specializate în ce asigurã activitãþi pentru copii, Hamstead<br />
l u c r ã r i l e a r t º i l o r i m p r e s i o n i º t i º i Heath cu suprafeþele sale de iarbã ºi pãdure<br />
postimpresioniºti. Galeriile comerciale ºi Regent's Park unde vin asezatã Grãdina<br />
prezinta cele mai bune lucrãri dintre acelea Zoologicã a Londrei.<br />
care produse în prezent în Londra ºi pe plan Sportul ocupã un loc important în<br />
internaþional. activitãþile recreere ale cetãþenilor Londrei.<br />
Alte muzee de specialitate sunt De aceea Stadionul Wembley este foarte<br />
Muzeul Naþional al Armatei, Muzeul de renumit, stadion unde au loc meciuri între<br />
Teatru, care urmãreºte de-alungul istoriei douã echipe importante ale Londrei: Arsenal<br />
artelor interpretarii dramatice, si Muzeul ºi Tottenham Hotspur.<br />
Imaginii Dinamice, ce se axeazã pe istoria Catedrala Sf. Paul, a fost proiectatã<br />
filmului.<br />
Evenimentele culturale care au loc<br />
anual demonstreazã un mare interes pentru<br />
arta pe care il prezintã locuitorii Londrei. Cel<br />
mai cunoscut dintre festivalele de muzicã<br />
clasicã este Henry Wood Promenade<br />
Concerts, ce are loc în Royal Albert Hall, din<br />
luna iulie pânã în septembrie, ºi reprezintã o<br />
tradiþie a Londrei de sute de ani. Festivalul<br />
Filmului din Londra, ce are loc în<br />
cinematografele din oraº, în luna noiembrie,<br />
prezintã cele mai bune filme contemporane<br />
din tatã lumea. Unul din cele mai mari<br />
evenimente publice este Carnavalul Notting<br />
de Sir Christopher Wren, iar lucrarile au<br />
început la nouã ani dupã ce catedrala<br />
medievalã a ars în timpul Marelui Incendiu.<br />
Catedral a fost restauratã intens în ultimii<br />
ani. Exteriorul a fost curãþat, iar vitraliile<br />
puternic afectate de bombele din timpul<br />
rãzboiului au fost înlocuite cu geamurile<br />
simple (aºa cum era specificat în proiectul lui<br />
Christopher Wren).<br />
În aceastã catedralã poþi urca<br />
pânã la Galeria ªoaptelor din dom, unde o<br />
ºoaptã este auzitã din orice parte a domului;<br />
apoi în Galeria Pietrelor de unde se poate<br />
27
iar galeria aurie se afla în vârful domului. trimitã potopul.<br />
ªtim cã Dumnezeu a ales sã<br />
salveze doar familia lui Noe ºi pe aceasta,<br />
datoritã faptului cã erau oameni buni ºi<br />
loiali, cu mare fricã de Dumnezeu.<br />
Dupã aceastã perioada de timp,<br />
oamenii au reînceput sã pãcãtuiascã.<br />
Pãcatele au devenit din ce în ce mai multe ºi<br />
din ce în ce mai grave.<br />
Prin pãcate cele 10 Porunci<br />
(Decalogul), pe care Dumnezeu i le-a dat lui<br />
Moise pe când acesta conducea evreii în<br />
fuga lor în Egipt, sunt încãlcate.<br />
Astfel încat oamenii au început sã<br />
comitã crime, au început sã fure. În ziua de<br />
azi oamenii se jignesc ºi chiar se rãzboiesc în<br />
loc sã fie uniþi. Fiecare om este de partea þarii<br />
sale, iar cum fiecare þarã doreºte sã fie<br />
suzeranã, oamenii ajung sã poarte rãzboaie<br />
urmate de suferinþã, tristeþe ºi chiar moarte.<br />
Astãzi se comit pãcate foarte<br />
grave ºi foarte multe. În fiecare zi în aceastã<br />
Lume mare se petrec multe fapte rele.<br />
Dupã cum ºtim, una dintre tainele<br />
Bisericii este „Spovedania”. Pãcatele unui om<br />
pot fi iertate dacã acestea le marturiseºti<br />
preotzlzi ºi se cãieºte cu adevar.<br />
Din pãcate nici “Spovedania” nu<br />
Pãcatul<br />
mai este atât de des practicatã, dacã se<br />
poate spune aºa.<br />
Cei care îºî împãrtãºesc pãcatele ºi<br />
respectã cu sfinþenie tainele Bisericii sunt de<br />
Pãcatul are aceeaºi vechime ca ºi cele mai multe ori oamenii mai în vârstã, dar<br />
Lumea. Înca de atunci, oamenii au început sã ºi cei care se simt foarte apropiaþi de<br />
pãcãtuiascã. Dumnezeu.<br />
Stãmoºii noºtrii, Adam ºi Eva, au Împartãºirea pãcatelor dar ºi<br />
comis primul pãcat prin nerespectarea evitarea comiterii lor, sunt cea mai bunã cale<br />
cuvântului lui Dumnezeu. pentru a ajunge la Mântuire.<br />
Dupã ce Dumnezeu a descoperit<br />
pafta celor doi, atât Adam cât ºi Eva, au fost Articol realizat de: Lumm Georgiana-Karina<br />
aspru pedepsiþi. De atunci oamenii au<br />
început sã pãcãtuiascã din ce în ce mai mult,<br />
pânã când Dumnezeu a vrut sã elibereze<br />
Lumea de toþi oamenii ºi atunci a hotãrât sã<br />
28
Bancuri<br />
Ardeleanul soseste cu intirziere la<br />
impartirea darurilor, iar Dumnezeu ii spune<br />
amarit:<br />
- Imi pare rau de tine, nu mi-a mai ramas<br />
decit frumusetea si prostia, fiule, ce sa-ti fac?<br />
Invatatoarea la scoala ii intreaba pe copii: Alege-ti.<br />
- Vasilica, ce-i tatal tau?<br />
- Gunoier.<br />
- Apoi, Doamne, frumusetea-i trecatoare.<br />
- Nu se spune gunoier, ci lucrator la<br />
Salubritate. Petrica, ce-i tatal tau?<br />
*<br />
- Gropar. - Stiti de ce nu merg ardelenii la cules de<br />
- Nu se spune gropar, ci lucrator la Pompe melci?<br />
Funebre. Bula ce-i tatal tau? - Nu, de ce?<br />
- DJ la Mystic Club. - Pai vede ardeleanul un melc pe jos: no, mai,<br />
- Cum adica? uite un melc! Si pina se apleaca dupa el<br />
- Clopotar la biserica. melcul: ZDUP ! in tufis....<br />
* *<br />
Bula la scoala. Doi serpi merg pe strada si ii zice un sarpe<br />
Invatatoarea ii intreba pe toti: celuilalt:<br />
- Ce avem de la porc? - Mai, noi nu ssantem veninossi?<br />
Un elev: - Nu, ma, dar de ce intrebii?<br />
- Carne! - De curioss...<br />
- Ce avem de la gaina? Mai sta putin.<br />
Un elev: - Ma, noi ssigur nu ssuntem veninossi?<br />
- Oua! - Deja ma enervezi! De ce ma tot intrebi?<br />
- Ce avem de la o vaca? - Cred ca mi-am musscat limba...<br />
La care Bula:<br />
- Teme acasa...<br />
- Ce are 4 labe si o mana?<br />
- Un dobermann care s-a jucat cu postasu'...<br />
* Articol realizat de: Sebesi Mihaly (XI A)<br />
*<br />
- De ce Dumnezeu l-a creat pe Adam<br />
inaintea Evei?<br />
- Pentru ca intodeauna este nevoie de o<br />
schita inainte de a creea o opera desavarsita.<br />
*<br />
30
Poze amuzante<br />
31