30.11.2012 Views

15 - Grup Scolar Lucian Blaga Reghin

15 - Grup Scolar Lucian Blaga Reghin

15 - Grup Scolar Lucian Blaga Reghin

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

| 32 Pagini, 75 Exemplare | Data: 11 Decembrie 2007 | PRET: 1LEU |<br />

<strong>15</strong> 2007<br />

INTERVIU CU PROFESORI


OSCAR LICEAN, Anul XI, Nr. <strong>15</strong>/2007<br />

Revista oficiala a <strong>Grup</strong>ului <strong>Scolar</strong> “<strong>Lucian</strong> <strong>Blaga</strong>” <strong>Reghin</strong>.<br />

(c) Copyright 2006-2007 by Oscar Licean. All rights reserved!<br />

Cutia postala a redactiei se afla la etajul 1,<br />

vis-a-vis de XII-F. Pretul revistei: 1Leu<br />

Tiraj: 75 exemplare<br />

Nr. pagini: 32<br />

<strong>15</strong> 2007<br />

Vacanta<br />

Grecia, Rolling Stones 4-6<br />

Creatie<br />

Creatia necreatiei<br />

Excursie<br />

Londra<br />

Timp Liber<br />

Cercurile scolare<br />

Interviu<br />

Alayna Garvin<br />

Eveniment<br />

Balul Bobocilor<br />

Literatura<br />

Ars Maris, Poezii, Jeanne<br />

Ganduri de Licean<br />

Ganduri de licean, Free your mind, InCultura<br />

Muzica<br />

Iris<br />

Adunarea de pletosi<br />

Eveniment<br />

Miss Madisz<br />

Creatie<br />

De cand nu v-ati mai intalnit cu<br />

ingerul vostru pazitor,<br />

Colindul<br />

Divertisment<br />

Poze amuzante & Bancuri<br />

6-7<br />

7-8<br />

8-9<br />

10-11<br />

11-13<br />

13-16<br />

16-19<br />

19-22<br />

22-23<br />

23-24<br />

24<br />

31<br />

Layout original si identitate de Vlad Fiscutean, 2006. Copyright 2006. All Rights Reserved.<br />

REDACTIA:<br />

Prof. Ababei Costel<br />

2


EDITORIAL<br />

1 decembrie. Ziua Naþionalã a României. Zi de mare sãrbãtoare. Sau cel puþin<br />

aºa ar trebui sã fie. Este prima zi de 1 decembrie de la intrarea României în Uniunea<br />

Europeanã. Acest lucru nu înseamnã cã trebuie sã sãrbãtorim doar Ziua Europei ºi mai<br />

puþin pe cea a României, deºi impresia mea este cã mai degrabã ne bucurãm cã suntem<br />

europeni decât români.<br />

Cu toate acestea, în cinstea Zilei de 1 decembrie, s-a organizat un program de<br />

cãtre elevi, alãturi de profesori, la Casa de Cultura. Programul a debutat cu o scurtã<br />

prezentare a prof. Urzicã Sabin în legãturã cu semnificaþia acestei zile. In treacãt s-a<br />

precizat ºi faptul cã se împlinesc 10 ani de la schimbarea numelui ºcolii, care de atunci a<br />

devenit <strong>Grup</strong> <strong>Scolar</strong> <strong>Lucian</strong> <strong>Blaga</strong>. (Mã întreb câþi dintre elevi sau profesori cunosc acest<br />

lucru. Si dacã-l cunosc, în ce mãsurã îi intereseazã! ). A urmat o proiecþie a unui colaj de<br />

documentare despre momentul istoric al Unirii, care a avut menirea sã reconstituie<br />

împrejurãrile, cauzele Unirii ºi sã-I precizeze pe principalii sãi artizani. Partea a doua a<br />

programului a cuprins un moment autentic românesc, pregatit de elevii ºcolii, sub<br />

îndrumarea prof. Tãrean Valentina: un fragment de nuntã þãrãneascã, care a reamintit<br />

ceva din vitalitatea româneascã ºi din bucuria jocului. Si pentru cã ne aflãm în Ardeal, al<br />

cãrui specific este tocmai multiculturalitatea, programul s-a încheiat cu dansuri specifice<br />

etniei maghiare, prezentate tot de elevi ai ºcolii noastre, conduºi de prof. Olvedi Rozalia.<br />

Ceea ce am remarcat în cazul ambelor programe cu specific naþional, atât cel<br />

român cât ºi cel maghiar, este mândria cu care elevii interpretau acele dansuri<br />

tradiþionale. Atitudinea acestor tineri mi s-a pãrut impresionantã ºi cred cã aceasta se<br />

poate constitui într-un exemplu pentru toþi cei care nu mai ºtiu sã fie mândri de<br />

naþionalitatea lor. Spre deosebire de alte naþionalitãþi, ca de exemplu francezii sau<br />

americanii, care ºtiu sã facã din zilele lor naþionale adevãrate sãrbãtori naþionale, românii<br />

par sã nu mai ºtie sã facã acest lucru. Nu numai cã nu mai suntem mândri de<br />

naþionalitatea noastrã, ci uneori ne este chiar ruºine, mai ales în momentul în care ieºim în<br />

lume. Este greu astfel sã îi convingi pe strãini sã îþi viziteze þara ºi sã o aprecieze în<br />

momentul în care noi nu ºtim sã o apreciem. Nu-I de mirare cã nici în turism nu am reuºit<br />

sã avem o strategie credibilã ºi viabilã ca alte popoare din estul Europei ( Grecia, Croaþia,<br />

Ungaria, etc) prin care sã promovãm în acelaºi timp elementele specifice, care ne<br />

diferenþiazã, ºi elementele comune, care ne apropie de celelalte naþii europene.<br />

Din acest punct de vedere cred cã mai avem mult de învãþat de la celelalte<br />

popoare, care au ºtiut sã îºi promoveze propriile valori, dar în acelaºi timp sã fie tolerante<br />

faþã de valorile celorlalþi. Sã sperãm cã cei mai tineri, asemeni elevilor prezenþi pe scenã în<br />

programul menþionat anterior, vor ºtii pe de o parte sã susþinã valorile naþionale, iar pe de<br />

altã parte sã fie toleranþi faþã de valorile celorlalþi, într-o Europã în care se susþine ideea<br />

unitãþii în diversitate.<br />

Profesor Ababei Costel<br />

3


staþiune. Am întâlnit deasemenea ºi alte<br />

naþionalitãþi cum ar fi: spanioli, italieni,<br />

Grecia<br />

nemþi, maghiari, dar ºi români. Când auzeai<br />

vorbindu-se pe stradã româneºte aveai<br />

În aceastã vacanþã de varã am avut impresia cã eºti acasã. Staþiunea era plinã de<br />

ocazia de a petrece 10 zile pe litoralul turiºti, zumzetul de oameni îl auzeai la orice<br />

grecesc. Excursia a fost organizatã pentru cei orã din zi ºi din noapte. Cu profesorii ne-am<br />

mai buni elevi la învãþãturã. La început a fost distrat de minune, fiind niºte prieteni pentru<br />

doar o idee care pânã la urmã a prins viaþã. noi. Aproape tot timpul eram împreunã,<br />

Astfel cã în data de 13 iulie 2007, a avut loc mergeam aproape peste tot cu ei, chiar ne<br />

plecarea cu un grup de elevi însoþiþi de jucam diverse jocuri în apa mãrii.<br />

anumiþi profesori ai liceului. Toatã lumea era<br />

entuziasmatã, astepta cu nerãbdare sosirea<br />

în staþiunea Paralia Katerinis. Dupã multe<br />

ore de cãlãtorie cu autocarul, în final am<br />

ajuns în acest loc de vis. Ne-am dus bagajele<br />

în camera hotelului, iar apoi am plecat pe<br />

plajã, pentru a ne scãlda pentru prima oarã<br />

în Marea Egee. Plaja era curatã, soarele te<br />

îmbãta prin cãldura lui, iar nisipul sclipea în<br />

bãtaia soarelui fiind o bijuterie imensã de Cele zece zile au trecut atât de repede,<br />

aur. Apa cristalinã te atrãgea spre ea ca un încât am pierdut noþiunea timpului. În<br />

magnet pentru a te elibera de arºiþa care îþi ultima zi am fãcut cumpãrãturi pentru cei<br />

invãluia corpul. Totul era perfect! Hotelul dragi de acasã, cumpãrându-le diferite<br />

'Elektra' îþi oferea cele mai bune condiþii, iar suveniruri specifice Greciei cum ar fi uleiul<br />

mâncarea era foarte copioasã. Timpul ni-l de mãsline ºi bãutura Uzo. În ultima zi, toatã<br />

petreceam pe plajã ºi în excursiile lumea pãrea tristã, pentru cã nu aºtepta<br />

organizate de agenþia de turism. Astfel cã reîntoarcerea acasã.<br />

am vizitat Meteora, pentru a admira A fost una dintre cele mai frumoase ºi<br />

mãnãstirile aºezate pe vârful stâncilor, care distractive excursii în care am fost. Dacã<br />

reprezintã una dintre minunile lumii, apoi a vreodatã aveþi ocazia de a vizita litoralul<br />

urmat Skiatos, Insula Cucunaries, ieºind în grecesc, nu ezitaþi!!!<br />

largul mãrii pe un vapor. Aici atmosfera a fost<br />

foarte incitantã, toatã lumea dansa ºi se<br />

distra. Am fost ºi în capitala Greciei, Atena,<br />

unde am vizitat Acropole, Grãdina Botanicã,<br />

Parlamentul.<br />

Discoteca era cea care încheia serile,<br />

unde toatã lumea se simþea în largul sãu.<br />

Discotecile la care am fost se numesc Omilos<br />

ºi Cocus. Cu celelalte fete din liceu, m-am<br />

înþeles foarte bine, tot timpul eram Articol realizat de: Naste Ionela (XII D)<br />

împreunã. Ieºeam în oraº la cumpãrãturi, nu<br />

aveai cum sã te plictiseºti în aceastã<br />

4


eu tocmai mã aºezam pe un carton, se<br />

aprind niºte lumini puternice, orbitoare ºi se<br />

aude foarte tare „You start me up!” Piesa cu<br />

care începea orice concert din turneul „A<br />

Bigger Bang”. Plini de energie ºi umor cei de<br />

la Rolling Stones ne-au oferit un concert<br />

extraordinar cu niºte efecte speciale pe care<br />

Dorinþa atâtor oameni de a-i mulþi ºi-ar fi dorit sã le vadã, cu o sonorizare<br />

Onoare pentru Romania<br />

<br />

vedea pe aceºti veterani ai muzicii de de excepþie, cu un solist care a rostit mai<br />

calitate, s-a împlinit. 17 iulie 2007, Stadionul multe propoziþii în limba românã cu un<br />

„Lia Manoliu”. Am avut ºi eu minunata ocazie accent foarte comic …aplauzele publicului<br />

sã iau parte la acest eveniment ºi cum am au fost atât de puternice ºi insistente încât<br />

promis înainte de vacanþa de varã, am sã vã trupa a revenit pentru un bis…iar în final am<br />

povestesc… avut plãcerea sã vedem un foc de artificii<br />

O caldurã îngrozitoare, peste 40 absolut spectaculos…<br />

de grade. Mulþi oameni, îmbulzealã ºi Pentru mine personal, dar poate ºi<br />

grãmezi de sticle de apã sau suc aruncate pe pentru alþii, delirul a apãrut atunci când<br />

jos,la intrare (deoarece regulamentul scena mobilã s-a deplasat în mijlocul<br />

interzicea accesul la concert cu orice fel de spectatorilor, adicã foarte aproape de mine!<br />

bãuturã, aliment). Intru ºi eu cu familia mea ªi se cânta ºi piesa „Satisfaction” pe care eu o<br />

în joc. Ni se face un control foarte superficial ador.<br />

la intrare ºi în sfarºit vedem stadionul –sã fiu<br />

sincerã 60 000 de oameni la un loc nu am<br />

mai vãzut în viaþa mea. În deschidere au<br />

cântat cei de la Iris ºi apoi The Charlatans. Dar<br />

de la deschidere pânã la adevãratul<br />

eveniment, în acea cãldurã, a fost cale lungã.<br />

Foarte repede,în câteva secunde, nici un<br />

punct de vânzare de pe stadion nu mai avea<br />

nici apã, nici suc, nici bere, nici îngheþatã,<br />

absolut nimic. Un sentiment „minunat” de<br />

claustrofobie putea sã loveascã cu uºurinþã<br />

pe oricine, fãrã milã. ªi dintr-o datã, Alte lucruri impresionante au fost<br />

bineînþeles, treburile „murdare” au început jocurile de lumini, efectele pirotehnice,<br />

sã îºi facã loc ºi aici. Astfel, puteai sa cumperi proiecþiile…ºi uriaºa limbã( simbolul celor<br />

o sticlã de apã platã la 0,5 l cu 50 RON…sau 6 de la Rolling Stones) gonflabilã care a fost<br />

sticle de apã platã cu 100 RON…bunã prezentã pe tot parcursul concertului.<br />

ofertã…dar nu am ajuns sã bem nici mãcar Desigur cã poze nu am fãcut…ca<br />

aceastã apã pe bani grei deoarece erau ºi tot omul cinstit, am citit regulamentul ºi am<br />

alþii înaintea noastrã…ºi plini de optimism, l ã s a t c a m e r e l e f o t o a c a s ã , t o a t ã<br />

eu cu „familionul” am rezistat arºiþei ºi am familia…dacã ºtiam cum stau treburile la<br />

fãcut faþã deshidratãrii provocate de lipsa de intrare, cu siguranþã le-am fi luat…dar<br />

lichide dar a meritat pentru ce urma sã se oricum, imaginile le avem cu toþii în minte ºi<br />

întâmple. Când nimeni nu se aºtepta, când nimeni nu ni le va lua de acolo.<br />

5


Cel puþin pe mine acest spectacol<br />

m-a marcat, mi-a plãcut foarte tare!!!<br />

Cum spuneam în titlu, este o<br />

onoare pentru România deoarece dupã ce<br />

turneul a luat final trupa s-a retras…ºi deci a<br />

fost prima ºi ultima datã când Rolling Stones<br />

au venit sã cânte la noi…<br />

Articol realizat de: Puºcaº Mãdãlina (X D)<br />

Creatia necreatiei<br />

6<br />

deschise de doi talentati pictori : Pantea<br />

Luchian-elev la facultatea de teatru din<br />

Targu Mures si Naste Marcel-profesor de<br />

pictura, care ne-au prezentat talentul lor pe<br />

care nu orice persoana il detine. Activitatiile<br />

au continuat ; a fost nevoie sa ne folosim si sa<br />

ne bazam mai mult pe forta fizica pentru ca<br />

s-au cutreiarat locurile misterioase ale<br />

Idicelului; s-a vizitat casa unui sculptor care<br />

ne-a intampinat cu cozonac, prospat scos<br />

din cuptor, cu palinca preparata in cazanele<br />

Idicelului, cu lucrarile sale si sculpuriile sale<br />

care exprimau ciudatenie. Fiecare le studia<br />

cu mare atentie (care mai de care mai<br />

ciudate), care mai de care se holba cu mare<br />

uimire la ele.<br />

Dupa vorbe lungi si amintiri<br />

depanate ale tineretii acestuia, ne intoarcem<br />

si noi la casuta noastra de la cantina.<br />

Mancarea calda ne intampina ; bineinteles<br />

ce nu lipsea era palinca. Vizitele au continuat<br />

zilele urmatoare la Osoi. Din pacate eu nu am<br />

vizitat acel superb loc deoarece am ramas in<br />

cur tea cantinei sa ascult talentele<br />

Prinºi între dealurile Idicelului ºi excursionistilor la chitara. Erau persoane in<br />

mãreaþa panoramã care se aºterne grandios varsta, chitara suna foarte incet si linistitor,<br />

în ochii noºtri, plictiseala ºi gândurile toti fiorii se jucau in corp de nu puteai sa ii<br />

încarcate pe care le avem la oraº dispar fãrã rezisti sa nu adormi.<br />

cuvinte, între copãceii pitici de pe dealurile<br />

satului neadormit, care ne-a primit pe toþi<br />

într-o miercuri dupã-masa, cu braþele<br />

deschise.<br />

Mâncarea era gata aºezatã, ordonat pe<br />

mesele din cantina unei sãli foarte mari care<br />

ne astepta. Pereþii acestei sãli erau îmbracaþi<br />

cu straie tãrãneºti ajutându-ne sã intrãm în<br />

lumea lor, în lumea de la þara, o lume a<br />

povetilor cu printi si printese. Seara au venit si cei care au vizitat<br />

Prima seara a fost de acomodare, acel locsor ascuns in capatul Idicelului.<br />

de povesti, de criticat, de barfit, seara Obositi si infometati, fiecare a povestit<br />

facandu-se imparteala fiecaruia pe unde si aceasta incantatoare vizita. Apoi fiecare a<br />

cum va dormi. In general toata lumea a mers pe la casele lor, somnul ii chema, dar nu<br />

dormit pe la casele satenilor. Doar din a doua inainte de a mai asculta cateva cantece de<br />

zi au inceput activitatile care au fost chitara.


Vizitele au continuat si la casele recreatie in necreatie si a venit vremea sa ne<br />

taranilor simpli care ne-au intampinat cu impachetam si noi. La ora 4 s-a dat<br />

cateva preparate specifice zonei si povesti strangerea, ne-am urcat toti in autobuz si<br />

mari cat carul de fan, care parca nu mai am venit catre casa noastra de la orasel, din<br />

aveau sfarsit. Am uitat sa precizez ca seara de nou la stres si griji.<br />

seara eram acompaniati de jumatate de sat<br />

la cant si chefuiala, toti ne adunam in curtea Articol realizat de: Halaþiu Mãdãlina (X D)<br />

unei scoli(copii, adolescenti, majori,<br />

persoane mai inaintate de 30 de ani).<br />

Desigur ca povestile se difuzau intre cei mai<br />

batranei, noi tinereii ne prosteam la<br />

zbenguiala, cu paharul de vin in mana, iar<br />

unii mai lejeri chiar cu sticla. Stingerea<br />

tumultoasei activitati s-a dat la ora 2. Satul a<br />

fost dintr-o data cuprins de somnul<br />

satenilor, linistea noptii strabatea intreaga<br />

ulita. In curtea scolii cele 55 de cuiburi de<br />

randunele dormeau si ele, uneori se mai<br />

auzea cate o fastaceala, cate un sunet de<br />

randunica.<br />

Dimineata somnul era perturbat<br />

de galagia randunelelor care se jucau in cerc,<br />

in aerul proaspat de munte. Sambata dupamasa<br />

echipa noastra s-a adunat in curtea<br />

scolii impreuna cu 3 mari sateni din sat, care<br />

povesteau la veselie pentru ei. Pentru noi,<br />

tinereii, plictiseala ne suna in cap, desigur<br />

nimeni nu a fost atent la se spune, mai<br />

auzeam si noi doua, trei cuvinte sau cate un<br />

cantecel.<br />

Seara dupa cina am pregatit un<br />

foc de tabara in curtea cantinei ; toti ne-am<br />

adunat ca sa ne incalzim ca primitivii la foc.<br />

Duminica la ora 9 toata lumea se<br />

ingramadea in biserica, in care, din pacate<br />

afacerile mai exista ca la oras. Dupa cele 5 ore<br />

pe care parintele le-a tinut atat in biserica,<br />

cat si in curtea acesteia, plictisita, lumea se<br />

oprea la crasma satului care se afla la iesirea<br />

din curtea bisericii. Din neferecire am avut<br />

ghinionul sa aflu ca crasma apartinea<br />

parintelui care devenea cel mai bun prieten<br />

al sateniilor.<br />

Ei si, din pacate, asa au trecut cele 4 zile de<br />

LONDRA<br />

Un vis indeplinit<br />

7<br />

Mã aflu în faþa unei coli albe ce<br />

aºteaptã sã se umple de cuvinte care sã<br />

sintetizeze o experienþã unicã, pe care eu,<br />

împreunã cu alþi colegi profesori ºi câþiva<br />

elevi, am trãit-o: o excursie la Londra.<br />

Mãrturisesc faptul cã nici nu ºtiu<br />

cu ce sã încep. Dacã spun cã niciodata n-am<br />

crezut cã voi cãlca vreodata pe pãmant<br />

britanic, e de-ajuns pentru ca oricine sã<br />

înþeleagã faptul cã aceastã excursie mi-a<br />

produs emoþii încã din clipa în care am auzit<br />

de ea. În sãptãmanile premergãtoare<br />

voiajului nostru, emoþia a crescut iar în<br />

momentul în care am ajuns cu avionul<br />

deasupra Angliei, peisajul care ne umplea<br />

ochii era unul superb.<br />

Încã din prima zi am încercat sã<br />

vedem cât mai multe locuri.


Am început cu renumitul London Bridge ºi Una peste alta, excursia a fost<br />

am continuat cu alte obiective, cum ar fi: pentru mine (ºi sunt convinsã cã ºi pentru<br />

Turnul Londrei, Aquariul, Parlamentul ºi ceilalþi) o experienþa de neuitat, împlinirea<br />

desigur Big Ben-ul, St. Paul Cathedral, unui vis. Rãmâne speranþa cã vom avea<br />

Windsor Castle, Buckingam Palace, ocazia de a ne reîntoarce în þara lui<br />

Wimbledon, Wembley, vechea navã de Shakespeare, pentru cã ne-au mai rãmas<br />

rãzboi Belfast, Observatorul astronomic multe de vãzut.<br />

Greenwich ºi multe alte locuri interesante.<br />

Articol realizat de: Prof. Mihaela Costescu<br />

Încercãnd sã vedem cât mai<br />

multe, am fost mereu pe fugã, ca niºte<br />

veritabili londonezi ãi spun asta deoarece<br />

am fost uimiþi de viteza cu care merg<br />

oamenii pe strada, la metrou, in pieþe. Pare<br />

cã toatã lumea pe strada se grabeºte, cã<br />

nimeni nu are timp de nimic ºi de nimeni.<br />

Croaziera pe Tamisa cu vaporaºul,<br />

a fost cea care ne-a oferit un tur al Londrei,<br />

iar ghidul care ne prezenta cladirile de pe<br />

malul Tamisei ne-a oferit ºi o porþie grozava<br />

de umor englezesc.<br />

Cercurile scolare<br />

din liceu<br />

8<br />

Din acest an ºcolar, respectiv 2007<br />

– 2008, în cadrul liceului nostru s-a<br />

aprofundat ideea cercurilor la diferite<br />

materii.<br />

Aceste cercuri au carac ter<br />

voluntar ºi se desfãºoarã dupã terminarea<br />

programului de ºcoalã, în funcþie de orar.<br />

Gama variatã de cercuri este deschisã<br />

tuturor elevilor din liceu.<br />

Cel mai asaltat este cercul de<br />

spaniolã condus de domnul profesor Cioloca<br />

Simion. În cadrul acestui cerc au loc audiþii,<br />

punându-se accent pe convorbiri. Se pun<br />

bazele gramaticii spaniole, care se<br />

construiesc c u a j u torul a u d i þ i i l o r,<br />

convorbirii.<br />

Î n c a d r u l c e r c u l u i d e<br />

cinematografie francezã elevii au<br />

posibilitatea sã facã cunoºtinþã cu<br />

cinematografia francezã prin scurte<br />

prezentãri teoretice (istoria cinematografiei<br />

franceze între 1945 – 1995 ) ºi foarte<br />

numeroase vizionãri de DVD-uri cu filme<br />

ilustrând actorii de comedii, drame, filme de<br />

artã. Serii de mari actori ºi regizori.


: ªedinþele cercului de istorie a artei Curãþenia de primãvarã în oraºul nostru,<br />

condus de domnul profesor Urzicã Sabin se excursii în pãdurile din jurul localitãþii,<br />

întrunesc bilunar. În cadrul acestor ºedinþe plantarea de puieþi în ,, Luna pãdurii ”, <strong>15</strong><br />

se vizioneazã filme tematice, se rãsfoiesc martie – <strong>15</strong> aprilie, alcãtuirea unei Gãrzi<br />

albume de artã, se dezbat subiectele ecologice care sã supravegheze curãþenia<br />

fierbinþi, se comenteazã tablouri, picturi, oraºului. Cercul de fizicã presupune<br />

sculpturi celebre. formarea deprinderilor elevilor în utilizarea<br />

aparatelor de laborator ºi înþelegerea<br />

fenomenelor fizice. Au loc discuþii pe<br />

marginea experimentelor fãcute, ºedinþele<br />

au loc lunar.<br />

Cifre ºi experimente se mai pot<br />

descifra ºi în cadrul cercului de chimie<br />

condus de doamna directoare, Silaghi<br />

Melinda. Aceste cercuri reprezintã una din<br />

formulele de activitate ºcolarã menite sã<br />

atragã elevii la cunoaºterea unor fenomene,<br />

Se preconizeazã organizarea unei la descoperirea ºi verificarea unor adevãruri,<br />

excursii la Sibiu pentru vizitarea muzeului la formarea ºi dezvoltarea unei gândiri<br />

Brukhental, în cursul lunii noiembrie 2007. cultivate ºi nu în ultimul rând la dezvoltarea<br />

Elevii participanþi dezbat teme alese de ei. capacitãþilor de comunicare.<br />

Numãrul de elevi însuºi este de treizeci ºi Profesorii coordonatori ai acestor<br />

opt, ceea ce aratã cã obiectivele sunt cercuri împreunã cu o gamã largã de<br />

atractive ºi interesante. Deviza acestui cerc materiale didactice vã aºteaptã cu braþele<br />

este „ Intrã cine vrea, rãmâne cine poate!”. deschise !<br />

Cercul ,, O fereastrã spre literaturã<br />

” condus de doamna profesoarã Boþan<br />

Gabriela cuprinde toate perspectivele Articol realizat de: Moldovan <strong>Reghin</strong>a (X D)<br />

legate de literaturã. În cadrul acestui cerc se<br />

pregãteºte o revistã semestrialã ,, Limba ºi<br />

literatura românã ”, se fac recenzii,<br />

spectacole ( de exemplu „Sãptãmâna<br />

îngerilor” ).ªedinþele au loc în funcþia de<br />

necesitãþi.<br />

Cercul de teatru, are loc o datã pe<br />

sãptãmânã. În cadrul acestuia se pregãtesc<br />

piese de teatru, cea mai recentã fiind ,, Boul ºi<br />

viþelul ”, Ion Bãieºu. Cercul Green Hope este<br />

cercul de ecologie, a cãrui organizare este<br />

foarte bine pusã la punct. In cadrul acestui<br />

cerc, fiecare membru lucreazã la câte o temã<br />

de cercetare ºi desfãºoarã o activitate<br />

practicã.<br />

Acest cerc are mai multe obiecte :<br />

9


INTERVIEW ...<br />

with Alayna Garvin<br />

In the first place,<br />

we would like to ask you<br />

to introduce yourself<br />

in a few words.<br />

10<br />

The Peace Corps is an American<br />

organization that sends people to work all<br />

around the world in many different<br />

development jobs. When I applied, I asked to<br />

work as an English teacher somewhere in<br />

Eastern Europe. I was happy to learn,<br />

because the government has requested it.<br />

My name is Alayna Garvin, and I'm So, the Romanian government and the<br />

an English teacher working for the Peace Peace Corps determined that I come here.<br />

Corps here in <strong>Reghin</strong>. I have a bachelor's<br />

degree in International Relations from the<br />

University of Southern California. My<br />

concentration was in the international<br />

affairs and economics. In my spare time I like As a teacher, I think about<br />

to travel, talk with friends and cook. education in a new way compared to how I<br />

thought when I was a student. I still have<br />

much to learn about the education system<br />

in Romania. Sometimes, because I'm an<br />

American, things don't really make sense to<br />

me. I ask, why do I need this paper? Why are<br />

students learning these subjec ts?<br />

Sometimes I get answers and sometimes I<br />

don't . For me, part of my job over the next<br />

two years is to learn as much as possible<br />

about Romania and the education system<br />

Before you came to<br />

Romania, what was<br />

your job?<br />

I moved to Paris in 2006, where I<br />

worked in the Picasso Museum. I worked for<br />

What determined you to<br />

come to our country?<br />

What’s your opinion<br />

about our educational<br />

system?<br />

here. Now, I am curious to find out more.<br />

Tell us a few words about<br />

your subject that you<br />

teach us!<br />

Human rights, right?<br />

a special Exhibit called “Picasso/Berggruen: The best way to learn a language<br />

Une collection particuliere”. I helped visitors by speaking, listening, reading and writing.<br />

with information about the collection, the The topic of human rights is especially<br />

museum and the city. It was an interesting fascinating to me, because of its relevance in<br />

job because I was able to help people in current world events. Human rights are<br />

many different languages and I met people interesting to talk about because in one way<br />

from around the world everyday. or another, all of us are concerned about<br />

them.


Please tell us a few<br />

words about your opinion<br />

about our country,<br />

your plans for<br />

the time you’re here.<br />

I like Romania a lot. I especially like<br />

living here in Transilvania. It is a beautiful<br />

country and I am excited to learn more.<br />

While I'm here I plan to learn as much as<br />

possible about Romania. I am hoping to<br />

travel around the area and practice<br />

speaking Romanian and Hungarian. I will<br />

also do some other projects, both with and<br />

outside school.<br />

Articol realizat de: Bojte Melinda si Antal<br />

Zsuzsa (XI B)<br />

11<br />

pânã la bal, mai sunt 3 zile, 2, 1, azi e balul,<br />

toatã lumea pleacã la coafor, la machiaj etc.<br />

Da, cam în asta constã sãptãmâna de<br />

dinainte de bal, într-un cuvânt, stres.<br />

Cu toate astea, balul în sine a ieºit<br />

bine. Chiar mai bine decât ne aºteptam.<br />

Recunoaºtem, au fost mici scãpãri, ca<br />

întodeauna, dar nimic nu e perfect.<br />

Balul Bobocilor<br />

Ca la orice inaugurare, s-a început<br />

cu tãierea panglicii de cãtre "fosta imagine a<br />

fabricii", Gref Maria. Aceastã "ceremonie" a<br />

fost urmatã de închinarea unui pahar de<br />

ºampanie în cinstea noii fabrici. S-a tras<br />

Dupã cum bine ºtiþi, pe 9 cortina. Se vãd nouã cutii, fiecare cu câte<br />

noiembrie 2007 a avut loc marea douã pãpuºi, una masculinã ºi una femininã.<br />

"inaugurare a primei fabrici de pãpusi din Apare un om în negru, care înmâneazã niºte<br />

<strong>Reghin</strong>" sau mai pe înþelesul tuturor, balul hârtii. Brusc, pãpuºile încep sã miºte ºi ies din<br />

bobocilor. Tema balului a fost "Fabrica de cutii. Prezentatorii ne spun cã pãpuºile au o<br />

pãpuºi", iar celor doi câºtigãtori ai surprizã pentru noi, aceea cã sunt de fapt vii.<br />

concursului, respectiv Miss ºi Mister, le-a fost Începe prezentarea bobocilor, urmatã de un<br />

dat titlul de "Imagine a fabricii." dans pe piesa "Candy man". Dupã dans a<br />

Bun, sã incepem cu începutul, urmat prima probã surprizã. Bobocii, sau<br />

adicã sãptãmâna de dinainte de bal. Ceea ce pãpuºile, cum li se spunea, trebuiau sa<br />

pot sã spun despre sãptãmâna asta e cã a ghiceascã, fiind legaþi la ochi, ceea ce se aflã<br />

fost un coºmar pentru organizatori, dar si în acvariile care le aveau în faþã. Lãsând<br />

pentru boboci. Nimeni nu îºi imagina cã o sã bobocii sã respire puþin, fetelea de-a XII-a au<br />

fie atât de greu. Dar uite cã a fost. Repetiþii pregãtit o micã defilare în þinute office,<br />

dupa repetiþii, nu iese bine dansul, mai urmatã de dans.<br />

facem odatã, nimeni nu ºtie ce are de fãcut la A urmat cea de-a doua probã<br />

parodie, explicã-le la toþi în parte, bobocii nu surprizã, în care fata trebuia sã personalizeze<br />

au probele la alegere gata, stai de capul lor, tricoul bãiatului, iar bãiatul sa ii faca facã un<br />

nea' Vasile a luat siguranþele de la cortinã, nu outfit fetei. Dispuneau de markere, spray-uri<br />

mai facem repetiþii cu cortina, mai sunt 4 zile colorate, foarfeci ºi ace de gãmãlie ºi aveau


fiecare câte 3 minute la dispoziþie. Dupã<br />

aceasta, a urmat parodia, care a ºocat pe<br />

Interviu cu Miss boboc 2007<br />

toata lumea. De ce? Pãi bãietii noºtri au adus<br />

un Olcit pe scena, înmatriculat ºi funcþional.<br />

Defapt, parodia a vrut sã arate cum îºi<br />

petrece clasa muncitoare (din fabricã) o<br />

searã de sâmbãtã.<br />

ªi am ajuns ºi la probele la alegere,<br />

foarte diverse ºi frumoase. A urmat defilarea<br />

Nume: Grama<br />

Prenume: Ioana<br />

Data naºterii: 23.12.1992<br />

Clasa: a 9-a C<br />

Hobby-uri: imi place sa dansez ºi sã fac<br />

fotografii.<br />

în þinute de galã a claselor a XII-a ºi apoi a<br />

bobocilor. Bobocii au trebuit sã rãspundã la<br />

douã întrebari, una din cultura generalã ºi<br />

I: Cum þi s-a pãrut balul?<br />

R: Foarte frumos, ceva de<br />

una din codul bunelor maniere. A urmat<br />

concertul ºi momentul mult aºteptat,<br />

decernarea premiilor.<br />

neuitat. Îmi pare rãu cã a trecut<br />

aºa repede.<br />

I: Dar organizarea/organizatorii?<br />

Clasamentul a fost astfel:<br />

Miss:<br />

Locul 1: Grama Ioana<br />

R: Organizarea foarte bunã, iar<br />

organizatorii de nota zece.<br />

Locul 2: Buga Diana Corina<br />

Locul 3: Bercea Andrada<br />

Foarte de treaba, ne-au ajutat<br />

Miss Popularitate: Negru Roxana foarte mult cu toþii.<br />

Miss Briolette: Nemeth Andreea I: Cum þi s-au pãrut ceilalþi concurenti?<br />

Mister:<br />

R: Foarte de treabã, de gaºcã. Cel<br />

Locul 1: Deszi Rãzvan Adrian puþin eu m-am inteles bine cu<br />

Locul 2: Matei Vasile<br />

Locul 3: Vântu Paul<br />

toþi.<br />

Mister Popularitate: Costan Antonio<br />

I: Daca nu caºtigai tu, cine ai fi vrut sã câºtige?<br />

Mister Briolette: Vlasa Mãdãlin R: Diana Buga.<br />

Acum cã v-am povestit despre<br />

“inaugurarea Fabricii de Pãpusi”, atât despre<br />

ce s-a petrecut pe scenã cât si despre<br />

pregãtirile “marelui eveniment”, haideti sã<br />

vedem si ce pãrere au noii “reprezentanti”<br />

despre cum a decurs totul.<br />

I: Cum þi s-au pãrut probele?<br />

12<br />

R: Uºoare ºi frumoase.<br />

I: Crezi ca acest titlu iºi va schimba viaþa în<br />

vreun fel?<br />

R: Nu cred. Am rãmas tot eu, nu m-am<br />

schimbat cu absolut nimic. A fost o<br />

experienþa frumoasã pe care nu<br />

am sa o uit niciodatã.<br />

I: Þi de pare cã profesorii te privesc cu alþi<br />

ochi? Dar prietenii?


Interviu cu Mister boboc 2007 R: Nu cred ca profesorii ma privesc cu alþi<br />

Nume: Dezsi<br />

ochi, deoarece nu trebuie sã fiu<br />

Prenume: Rãzvan<br />

Data naºterii: 02.09.1992<br />

Clasa: a 9-a C<br />

tratat altfel doar pentru cã am<br />

câºtigat.<br />

Hobby-uri: imi place sa ascult muzica ºi sã fac I: Ce vrei sa faci pe viitor? Sau e prea devreme<br />

crik-uri cu bicicleta (B.M.X). sã te gandeºti la asta?<br />

I: Cum þi s-a pãrut balul?<br />

R: A fost un bal reuºit, iar<br />

aceasta experienþa nu o voi uita<br />

R: E prea devreme sã mã<br />

gandesc la acest lucru.<br />

I: Te aºteptai sã câºtigi?<br />

R: Sincer, nu m-am aºteptat sã<br />

niciodatã.<br />

I: Dar organizarea/organizatorii?<br />

R: Organizarea a fost foarte<br />

caºtig, dar pe parcursul balului<br />

am avut încredere totalã în<br />

bunã, iar organizatorii s-au<br />

descurcat foarte bine si ne-au<br />

mine.<br />

Articol realizat de: Suceava Ioana si<br />

Tolcev Corina (XII A)<br />

ajutat foarte mult.<br />

I: Cum þi s-au pãrut ceilalþi concurenþi?<br />

R: Ceilalþi concurenþi mi s-au<br />

Ars Maris<br />

pãrut de treabã.<br />

I: Dacã nu câºtigai tu, cine ai fi vrut sã câºtige? Ars Maris este o asociatie culturala<br />

R: Vlasa Mãdãlin.<br />

infiintata de diferiti scriitori, prozatori, poeti,<br />

I: Cum þi s-au pãrut probele?<br />

critici literari si de cinematografie, actori,<br />

sculptori in fruntea carora se afla scriitorul si<br />

R: Probele au fost interesante ºi in acelasi timp directorul asociatiei, domnul<br />

nu foarte grele.<br />

I: Crezi ca acest titlu îþi va schimba viaþa în<br />

vreun fel?<br />

Radu Tuculescu.<br />

Printre poetii si scriitori care au<br />

vizitat liceul nostru s-au numarat: Andreas<br />

Zauzer(poet si publicist elvetian), Grigore<br />

R: Nu cred cã acest titlu îmi v-a Chiper(redactor-sef la revista Contra-fort<br />

schimba viaþa foarte mult, dar<br />

d i n R e p u b l i c a M o l d ova ) , L a d i s l a u<br />

Cervcosky(poet), Ilarion Munteanu, Vasile<br />

pe viitor voi avea mai multã Musca(poet), Radu Furnist si Ioan Toader<br />

încredere în mine.<br />

Lazat.<br />

Aceasta asociatie este destinata<br />

I: Þi de pare cã profesorii te privesc cu alþi tinerelor talente, unul dintre planurile lor de<br />

ochi? Dar prietenii?<br />

viitor este infiintarea unui sediu chiar in<br />

13


umorului bine dezvoltat, din cand raspuns intrebarilor pe care elevii le-au pus<br />

in cand facand cate o gluma sau cu multa placere. De asemenea ne-au invitat<br />

impartasindu-ne din intamplarile hazlii sa accesam site-ul www.liternet.ro<br />

, unde<br />

prin care au trecut. vom gasi diferite opere, a multor scriitori si<br />

Fiecare dintre acestia, s-au poeti. Elevii doritori isi vor putea trimite<br />

prezentat si ne-au prezentat o parte din propriile creatii si daca acestea vor fi<br />

opera lor, recitand poezii sau citindu-ne acceptate de o comisie care le va evalua, vor<br />

pasaje din carti ale caror autori sunt. Domnul fi de asemenea publicate pe site.<br />

Radu Tuculescu a tradus o parte din poeziile<br />

lor, alcatuind un volum de poezii cu<br />

traducerea in limba romana a poeziilor.<br />

Ne-au vorbit de asemenea despre<br />

activitatile ce se vor desfasura in cadrul<br />

asociatiei la care ei spera sa se alature cat<br />

mai multi elevi atunci cand vor avea un<br />

sediu in <strong>Reghin</strong>.<br />

Elevii care au inclinatie spre<br />

literatura vor putea sa-si citeasca creatiile<br />

proprii in fata altor elevii sau scriitori, dupa<br />

aceasta vor avea loc discutii despre creatia Au plecat din liceul nostru<br />

respectiva. De asemenea elevii cu inclinatii bucurosi ca si-au putut prezenta operele si<br />

spre muzica sunt asteptati, mai ales ca in au fost primiti cum se cuvine de catre elevi si<br />

orasul nostru se fabrica instrumente profesori, a doua zi urmand sa aiba la Casa de<br />

muzicale si dupa cum spuneau si ei traditia Cultura a Tineretului''George Enescu'' de<br />

trebuie respectata si dusa mai departe. asemeneau o intalnire cu diferiti artisti din<br />

Cei carora le place arta fotografica <strong>Reghin</strong>. La acest eveniment a fost prezenta<br />

vor putea sa isi expuna fotografiile la si televiziunea locala, carora de asemenea<br />

diferitele expozitii pe care Ars Maris le va Ars Maris le-a impartasit planurile lor de<br />

face. Un alt plan al lor este acela de a infiinta viitor.<br />

o trupa de teatru, dat fiind faptul ca printre Ars Maris intentioneaza ca in luna<br />

membrii se gasesc si actori. octombrie sa organizeze prima editie a<br />

concursului national de poezie si proza Ars<br />

Maris.<br />

Noi le dorim mult succes in<br />

indeplinirea tuturor planurilor de viitor si ii<br />

mai asteptam cu drag la liceul nostru.<br />

Totodata speram ca un numar destul de<br />

mare de elevii vor dori sa se alature acestei<br />

asociatii culturale!!!<br />

Dupa aceasta prezentare a<br />

planurilor de viitor, membrii asociatiei au<br />

14<br />

A r t i c o l r e a l i z a t d e L u m m<br />

Georgiana (X D)


Creatie<br />

Poezii<br />

OCHII LUI DUMNEZEU<br />

IN OCHII LUI DUMNEZEU<br />

SE CUPRIND TOATE<br />

MARI,OCEANE SI FERICIRI<br />

TOATE SE FORMEAZA<br />

LAOLALTA ESENTA SUBSTANTEI UMANE.<br />

SUNT (MARTURISIRI)<br />

Sunt un poet fara noroc<br />

Fara tinta si tel<br />

Invat de la pietre cand vorbesc<br />

Invat de la soare cand spun<br />

Ma hranesc cu gandurile celorlalti<br />

Sunt o copie nefericita a ceea ce<br />

Nu ar trebui sa fiu<br />

BLESTEMUL FERICIRII<br />

Fericirea m-a blestemat atat de tare,atat de<br />

tare<br />

incat inima mea suspina dupa ceea de c-a<br />

fost<br />

sangele meu pulseaza dupa dorinta vetii<br />

gandurile mele se metamorfozeaza<br />

in cioburi de sticla multicolore<br />

Venele mele se albastresc de nestiinta<br />

Lacrimile cad ca roua binefacatoare pe<br />

Pamant<br />

Zilele se succed ca pulsatii interioare<br />

Nictemer,Nictemer perpetuum mobile – e<br />

viata mea.<br />

PRIMA IUBIRE<br />

Daca ai capacitatea de a trece<br />

De prima iubire<br />

Intelegi sensul vietii.<br />

Daca treci mai departe de inceput<br />

Intelegi adevaratul absolut.<br />

Poezii realizate de: Sabau Alexandra (XI C)<br />

Jeanne<br />

<strong>15</strong><br />

Sunt pagini scrise cu colþul<br />

inimii,revãrsate dintr-un preaplin de<br />

iubire,de fericire ºi Dumnezeu.Credeam,la<br />

început,cã e imposibil sã scrii o carte.Nuvela<br />

Jeanne e primul meu text de prozã scurtã<br />

care mi-a demonstrat însã cã însuºi sufletul<br />

meu de adolescent,aparent nedat încã-n<br />

pârgul maturitãþii e o carte,ºi care,transpus<br />

pe hârtie nu ar þine cont de file,de hârtie,de<br />

spaþiu ºi timp,ar fi mult mai mult decât niºte<br />

simple rânduri iscãlite-n vânt,asemenea lui<br />

Jeanne.Întâmplãtor(sau nu?!),aceastã<br />

“operã“ mi-a adus o menþiune la concursul<br />

naþional “Ars Maris“,desfãºurat la Cluj,la<br />

sfârºitul lunii septembrie, anul acesta.<br />

În acest moment cuvintele sunt<br />

prizonierele eului meu.Textul dezvãluie mai<br />

bine enigma ce încerc sã o dezleg decât<br />

aceste rânduri.Prea multe sentimente mã<br />

covârºesc acum ca sã mai am putere sã<br />

scriu.Descoperiþi o parte din mine în<br />

fragmentul de mai jos,epilogul creaþiei<br />

Jeanne(e,de fapt,prenumele meu în limba<br />

francezã ºi unul din simbolurile nuvelei)<br />

… “ Pe n t r u c ã n i m i c n u e<br />

întâmplãtor în lumea aceasta ºi totul se<br />

întâmplã cu un scop“


JEANNE lor,cât prin bucuria cã le iscãlise într-un<br />

moment de maximã credinþã.Sufletul îi era<br />

„Bãiete,viaþa e o continuã strãfulgerat de aceastã frazã,pe care o<br />

luptã.Câºtigi ºi pierzi.Dar atunci când simþea venind de la el,de la tânãrul care<br />

pierzi,trebuie sã ºtii sã accepþi iertarea,pe stãtea lângã ea ºi pe care îl cunoºtea de doar<br />

c a r e D u m n e z e u þ i - o o f e r ã o jumãtate de orã.<br />

întotdeauna,necondiþionat,oricât de grav ar Sã fie soarta celor ce luptã pânã la<br />

fi pãcatul sau fapta sãvârºitã.El însuºi a capãt semãnatã cu atâta fericire încât ei sã<br />

zisÓ“Nu existã om care sã fie viu ºi care sã nu nu o vadã pentru mult timp?De fapt,acea<br />

greºeascã”.ªi ºtii,acum mã simt mai aproape fericire e-o floare rarã pierdutã pe câmpul cu<br />

de Dumnezeu,de minunea dumnezeiascã spini,dar care învingãtorilor le e dat mereu<br />

ºtiind cã am greºit ºi cã,totodatã,am fost sã o gãseascã.<br />

iertat.E o trãire inefabilã.”La cei zece ani ai<br />

mei de atunci, acea povestire mi se pãrea Articol realizat de: Dorgo Monica (XI C)<br />

una absolut normalã,chiar banalã.”Câþi<br />

oameni nu mor înecaþi?”,mã întrebam,însã<br />

eram orb în faþa comorii pe care o purta<br />

mesajul transmis de acel om,dar o datã cu<br />

Gânduri de licean<br />

trecerea anilor,am ajuns sã învãþ aceastã Dupã terminarea clasei a VIII-a a<br />

lecþie de viaþã pe propriul suflet,sã simt urmat o perioadã dificilã, care a avut drept<br />

iertarea reverberând prin cotloanele eului scop promovarea examenului de Testare<br />

meu tânãr,ca un porumbel al pãcii.ªi ce e Naþionalã. Am aflat apoi rezultatele obþinute<br />

mai mult, e cã stropul acela de fericire care ºi fiecare a optat cum a dorit pentru<br />

trebuia sã rãsarã din mine în momentul continuarea studiilor.<br />

cãinþei îmi curge de-abia acum prin Binemeritata vacanþã de varã, pe<br />

v i n e , f i i n d p ã r t a º u l p r o p r i e i t a l e care toþi o aºteptam cu nerãbdare, a sosit.<br />

iertãri.Fiindcã dând,primim. Aceastã vacanþã a fost, dupã pãrerea mea,<br />

Da,Jeanne,regãsirea iubirii din una deosebitã ºi mai scurtã, prima zi de<br />

p r a f u l c e n u º e i î n s e a m n ã ºcoalã sosind cu paºi repezi.<br />

Dumnezeu,înseamnã iertare.” În ajunul primei zile de ºcoalã<br />

Marea era si ea martora sarutarii gândul cã îmi voi întâlni noii colegi ºi<br />

cerului cu pamântul,a doua suflete virgine profesori mã neliniºtea. Mi-am pregãtit cele<br />

cutremurate de fiorul iubirii îngropate si necesare pentru a doua zi ºi am pornit<br />

reînviate din rugaciune.Jeanne arunca emoþionat spre ºcoalã. Am întâlnit elevi care<br />

atunci în valurile neastâmparate imaginea se îndreptau ºi ei spre curtea ºcolii unde<br />

unui Horatiu ce n-a meritat-o niciodata si urma sã aibã loc festivitatea de deschidere a<br />

primea taina botezului cu o noua noului an ºcolar. Dupã festivitate am pornit<br />

dragoste,viata.Un alt trup,un alt substrat cu nerãbdare spre sala de clasã unde am<br />

sufletesc si sentimental îi aducea acum cunoscut-o pe doamna dirigintã ºi pe noii<br />

aminte cuvintele scrise în greacã lui colegi. Ne-am îndreptat apoi bucuroºi spre<br />

Cristine,în acea zi în închisoareÓ Ãéá íá casã, dupã aceastã zi emoþionantã. Ne-am<br />

óå óõí÷ùñáßóåé ï èåüò ðñÝðåé cunoscut în zilele care au urmat toþi<br />

ðñþôá íá óõí÷ùñáßóåéò ôïí åáõôü profesorii ºi ne-am dat seama treptat cã<br />

1<br />

óïõ ,ce o copleºeau nu atât prin adevãrul nivelul de predare ºi cerinþele profesorilor<br />

16


sunt oarecum diferite faþã de cele cu care ne- locul lor ºi vezi cum ar fi”...<br />

am obiºnuit în gimnaziu. Pur ºi simplu nu înþeleg care e<br />

Anii de liceu ne vor solicita mai diferenþa între a fi alb, negru, mulatru...ºi cu<br />

mult deoarece cunoºtinþele ºi experienþa pe toþii ºtim foarte bine câte lucruri bune au<br />

care le vom acumula în aceastã perioadã adus oamenii de culoare! Spre exemplu,<br />

sunt foarte importante. E o noua etapã în muzica jazz...Sau gândiþi-va la Eddie<br />

viaþa noastrã de elev, o etapã superioarã. Ne- Murphy, Halle Berry, Whoopi Goldberg, Will<br />

am putut da seama cã în anii aceºtia ne Smith, Chris Rock, Denzel Washington sunt<br />

pregãtim pentru un nou drum în viaþã ºi cã numai câþiva actori de culoare de care sunt<br />

depinde de noi ce cale vom alege ºi urma. foarte sigurã cã aþi auzit cu toþii...sã nu mai<br />

spun de Tina Turner, Oprah, Tony Braxton,<br />

Beyonce, Rihanna, Whitney Huston, Naomi<br />

Cãlãuziþi cu înþelepciune de Campbell, Michael Jordan, etc. Sunt alþi<br />

dascãlii noºtri vom reuºi cu puþin noroc, cu oameni valoroºi. Nu atac nicio rasã, atac doar<br />

multã voinþã ºi perseverenþã sã ne împlinim rasismul care nu-ºi are loc în aceºti ani, în<br />

visele. care se presupune cã toatã lumea trebuie sã<br />

trãiascã în armonie ºi singura care ar pune<br />

Articol realizat de: Roºca Adrian (IX A) probleme ar fi doar tehnologia ºi<br />

modernizarea. Ura nu îºi are locul printre<br />

oameni dacã aceºtia vor sã trãiascã în<br />

libertate ºi fericire.<br />

Homofobia...un cuvânt care nici<br />

nu prea apare în DEX...homosexualitatea e<br />

un subiect tabu pentru prea mulþi oameni.<br />

Free your mind<br />

Întrebând un homofob de ce are aceste<br />

convingeri, el va spune „ Gayi sunt scârboºi,<br />

infecþi ºi ce-ai zice dacã toatã lumea ar fi<br />

gay? Unde ar fi perpetuarea speciei umane?<br />

Gayi nu sunt oameni, sunt animale, sunt<br />

Sunt una dintre persoanele care nebuni, sunt instabili! Trebuie sã scãpãm de<br />

suferã foarte uºor ºi din ceva ce altora li s-ar ei!”...aºa...niºte cuvinte grele, groaznice care<br />

pãrea nesemnificativ. Asta pentru cã mie cu siguranþã nu i-ar plãcea homofobului sã-i<br />

chiar îmi pasã. ªi pentru cã îmi pasã, mã fie adresate în nici o circumstanþã. Ca sã<br />

supãr pentru orice nedreptate sau mai ales comentez afirmaþia lui: nu existã nici o ºansã<br />

discriminare din partea societãþii, chiar dacã ca toatã populaþia Globului sã fie vreodatã<br />

nu întotdeauna o paþesc eu. În mintea mea atrasã de acelaºi sex, sau ºi dacã ar exista,<br />

toate lucrurile sunt clare. Empatia este o prin absurd, gândiþi-vã cã mãcar ar fi toatã<br />

caracteristicã de a mea ºi mi-ar place sã o lumea mulþumitã, liberã ºi fericitã, ceea ce cu<br />

aibã toþi oamenii. Dar oricum utopia tot toþii vrem, ºi nimeni nu face nimic.<br />

utopie rãmâne...aºa cã voi continua cu niºte Resemnarea din pãcate nu dã nici un semn<br />

concepte ºi idei, cu ce am eu pe suflet. Nu cã ar pleca dintre noi...În plus, nu e problema<br />

tolerez rasismul, homofobia, naþionalismul NIMÃNUI viaþa personalã a altui om. ªi gayi<br />

ºi xenofobia. sunt oameni, foarte sensibili care nu vor rãul<br />

Totul porneºte de la „ pune-te în nimãnui.<br />

17


Naþionalismul ºi xenofobia nu<br />

sunt acelaºi lucru dar îmi permit sã le<br />

comentez în acelaºi loc. Spre exemplu, de ce<br />

un spaniol ar urî un portughez? De ce sã fie<br />

InCultura<br />

un popor perfect ºi altul privit ca un nimic? E Se poate constata, cu regret, un<br />

atât de absurdã xenofobia încât îmi permit interes tot mai scazut pentru elementele<br />

sã cred cã nici adepþii ei nu ºi-o pot justifica. culturale.Modalitatile alternativã de<br />

Naþionalismul...nici el nu îºi are rostul pentru petrecere a timpului liber s-au schimbat in<br />

cã de asemenea are la bazã ura faþã de alte ultiumii ani.<br />

popoare ºi inferioritatea lor faþã de poporul In topul preferintelor tinerilor, se<br />

de care aparþine naþionalistul. afla: programele TV, calculatorul cu<br />

Chiar mã frãmântã aceste internetul, distractiile nascute din hobbyprobleme<br />

- sunt dintre puþinele probleme uri.Televizorul emana,se pare, cea mai mare<br />

care mã supãrã în fiecare zi- ºi îmi doresc sã forta de atractie, in randul lunimii<br />

aterizeze pe Pãmânt o navã din care sã contemporane. Acest mijloc de informare,<br />

coboare EMPATIA ªI TOLERANÞA, pentru cã nu-si mai are rolul sau traditional, ajungand<br />

toþi vrem LIBERTATE, PACE ªI FERICIRE ºi cu o bataie deloc. Pe langa minunatele stiri de<br />

ura de care dãm dovadã nu vom rezolva la ora 5, au aparut o serie de televiziuni, cu<br />

nimic. sedi in minunatele garsoniere bucurestene<br />

Încã ceva de la care nu mã pot – prezentand cele mai interesante,<br />

abþine...mã plimb pe stradã ºi vãd oameni n e m a i p o m e n u t e , n e m a i v a z u t e s i<br />

care dau cu piciorul în mizerii, sau chiar se sensationale –crime, scandaluri… din<br />

simt jigniþi, se enerveazã cã se împiedicã de societatea romana. Hollywood-ul nu se lasa<br />

o sticlã, de o dozã. De ce nu o ridicã?...pãi mai prejos. Baietii astia, ne incanta cu<br />

poate ar fi culmea sã se murdãreascã...dacã “filmele la minut”, sau “kilogram”. Ce mai<br />

cel care a aruncat-o nu a avut atâta respect conteaza ? ca au aceeasi poveste : A fost<br />

faþã de naturã (care oricum e distrusã), odata un politist( mai nou e si betiv),…a<br />

atunci de ce nu are el. Sunt atâtea campanii omorat pe mafioti, a scapat lumea de<br />

împotriva încãlzirii globale. Le vedem, ne teroristi…si-a luat gagica( de obicei<br />

plac, suntem de acord, dar nu facem blonda), si-a trait pana la adanci batraneti.<br />

nimica...Doar noi suntem cei care ne Telenovelele, se chinuie si mai mult sa atraga<br />

distrugem...ºi e trist... publicul – se spune ca doar pe femei, ei bine<br />

Nu aºtept nimic din partea barbati plang mai mult la ele- actiune<br />

nimãnui acum. ªi m-aº bucura ºi dacã un durand cu ani. Oricum povestea e mai<br />

singur om mãcar ar fi de acord cu mine. Am simpla, decat in cazul filmelor, cu mici<br />

vrut doar sã spun câte ceva din ce am pe deosebiri de la una –la alta : Era Hoze( asa-l<br />

suflet, daca mi s-a spus cã pot face acest striga pe el),amorezat, -dupa <strong>15</strong> episoade, o<br />

lucru. luna de lacrimi- o intalneste pe ea…apar<br />

Ar ticol realizat de: Puºcaº scorpiile si scorpionii, se mai cearta se mai<br />

Mãdãlina (X D) impaca- ca “prigoana” cu “bahmuteanca”pe<br />

urma…in ultimul episode, mor.se<br />

casatoresc, fac si o “droaie” de copii( le da,<br />

probabil, statul multi bani pentru fiecare).<br />

18


Calculatorul aflat, saracul, pe locul<br />

2 –in ciuda utilitatii lui –devine tot mai<br />

frecvent un instrument care creeaza<br />

dependenta, prin intermediul jocurilor.<br />

Absorbiti, uneori, peste masura de joc, uitam<br />

de celelalte preocupari: Trebuie sa termin<br />

jocul!Ce fac cu tema?... mai tarziu, sau, maine IRIS este formatia de hard-rock<br />

la scoala… Ce carte!? aleant depasite!, jocul "alintata" de fani "Nationala de rock a<br />

e actual. Trebuie sa-l termin inaintea lui României". Iris culege astazi aplauzele,<br />

Parpandel!... Teatru e pentru babe, superlativele, laurii unei cariere de 23<br />

concertele pentru mosi… Astfel ajungem sa (douazeci si trei) de ani. Douazeci si trei de<br />

gandim in aceste situatii. Internetul si mai ani de munca, uneori nebuna, alteori<br />

inimos – la fel, in ciuda utilitatii lui –ne dramatica, o munca desfasurata de putine<br />

furnizeaza non-stop, filme cu prostioare, ori la limita supravietuirii. Iris este astazi o<br />

iubire cruda( fata de unele etnii, legenda in viata, o legenda care canta si<br />

animale,etc)… ce sa mai? asta se pare ca-si incanta, dar la fel de usor putea fi o amintire.<br />

doresc oamenii astazi. Cristi Minculescu, poate cel mai bun solist<br />

Cea mai populara “distractie”, rock al romanilor din toate timpurile, si<br />

nascuta din hobby-uri este barfa. Iarasi, ceilalti baieti au stiut sa ramana o echipa, o<br />

foarte apreciata printre tineri, acest proces familie, ceea ce, la urma urmei, e mai<br />

se desfasoara, de obicei, in timpul pe care ar important decat orice.<br />

trebui sa-l folosim in crearea adevaratelor La concertele IRIS, de acum<br />

valori. Ce vorbesc?ati auzit:…s-a dus …a inainte merg bunicii, copiii lor, astazi parinti<br />

facut… va dati seama!!! …ce prost(a)…nu- avand pe dupa umeri nepotii bunicilor,<br />

mi vine sa cred… Ar trebui sa facem un ultimii fani ai unei legende pe care am dori-o<br />

sport din treaba aceasta, Romania ar castiga, fara sfarsit. Astfel incat “Floare de Iris” - “Iar<br />

cel putin, cateva sute de trofee… cand noi nu vom mai fi/ Va veti aminti/ Ca a<br />

Concluzia, oriunde ar fi ea, nu este fost odata Iris” - sa fie melodia cantata la<br />

foarte albastra. S-a importat de la straini, in inceputul fiecarui concert, nu in amintirea<br />

mare parte , prostia si mijloacele de a o noastra. Cunoscuti si la noi in oras, deja nici<br />

atinge. Modele , non-culturale: vedete, nu se considera oaspeti ci buni prieteni ai<br />

oameni de afaceri, s.a. Si-au deschis “piata” reghinenilor. Cei de la IRIS au incins<br />

cu succes in tara noastra. Ceea ce provoaca atmosfera de nenumarate ori in orasul<br />

aceste lucruri, incepe sa se vada clar: copii nostru.<br />

care abandoneaza scoala, analfabetii sunt in<br />

crestere ( oare va citi cineva ce-am scris?),<br />

astfel ajungandu-se la o multime de acte<br />

antisociale, nu numai in Romania, ci si din<br />

pacate, peste granitã. Vinovatul nefiind niciodata<br />

de gasit ( nici macar pe internet, sau<br />

cartea de telefon), va las pentru ca: vorba<br />

multa, saracia omului.<br />

Articol realizat de: Marginean Petru (XII D)<br />

IRIS<br />

Formatie romaneasca<br />

19


Întemeiata în 1976 de Nutu piesa lui Emil Brando - "Corabia cu pânze",<br />

Olteanu (chitara) si Emil Brando (bass), avându-l ca vocalist pe Ioan Jecan. În aceasta<br />

carora li se alatura bateristul Nelu perioada colaboreaza cu Sorin Chifiriuc<br />

Dumitrescu, trupa a trecut prin numeroase (Domino, Sfinx`80)<br />

s c h i m b a r i d e f o r m u l a , c e a m a i 1980 - relansarea trupei în formula Adrian<br />

reprezentativa fiind cea care a avut în<br />

componenta cuplul de chitaristi Nutu<br />

Ilie, Anton Hasias, Niki Dinescu, Cristi<br />

Minculescu<br />

Olteanu - Adrian Ilie, avându-l solist pe<br />

20<br />

1984 - "Iris", primul album de heavy-metal<br />

Cristian Minculescu. La mijlocul anilor `80,<br />

dupa desprinderea mai multor dizidente din România, considerat de multi fani drept<br />

(Voltaj - 1982, Incognito - 1984), are loc cel cel mai bun produs al trupei.<br />

mai important "transfer" din istoria rockului 1986 - Stabilirea componentei actuale, prin<br />

autohton, prin trecerea lui Nutu Olteanu,<br />

Marti Popescu si Dan Bittman la Holograf.<br />

venirea lui Valter Popa si Dorulet Borobeica<br />

1987 - Apare mult-asteptatul Iris II.<br />

1988 - Iris III "Nu te opri !" - Acest an a fost<br />

unul foarte agitat pentru formatie. <strong>Grup</strong>ul<br />

este suspendat, Iris fiind considerat la<br />

momentul respectiv un "adversar" periculos<br />

al regimului si totodata un exemplu negativ<br />

pentru tineretul României comuniste.<br />

1990 - Se consuma unul dintre cele mai<br />

dramatice momente din istoria grupului,<br />

când instrumentele acestuia sunt distruse<br />

într-un incendiu.<br />

1993 - IRIS V, fara doar si poate cel mai heavy<br />

Formula actuala (din 1986) a<br />

formatiei îi include pe Valter Popa (chitara), album Iris.<br />

Ion "Nelu" Dumitrescu (baterie), Doru "Boro" 1996 - Formatia semneaza un contract<br />

Borobeica (bass), Cristi Minculescu (voce). Ca valabil pe sase ani cu Zone Records, una<br />

invitat permanent apare Relu Marin (clape). dintre clauze fiind "anul si albumul" ; primul<br />

rezultat al noii colaborari este albumul<br />

Date importante: "Luna plina".<br />

1977 - Nutu Olteanu (chitara solo), Emil 1997 - Pe 17 octombrie are loc la Polivalenta<br />

Lechinteanu (chitara bass) si Nelu concertul aniversar în care are loc reunirea<br />

Dumitrescu (baterie) fondeaza Iris. majoritatii fostilor componenti.<br />

Semnificatia numelui formatiei ? Iris = o<br />

noua viziune într-un regim represiv. Mai<br />

târziu, un concert Iris va fi comparat cu<br />

câteva ore de evadare din sistem.<br />

1978 - Prima aparitie discografica, pe<br />

compilatia "Formatii de muzica rock", cu<br />

2000 - Proiectul de exceptie "Iris -<br />

Athenaeum" ; piesele clasice sunt<br />

reorchestrate pentru o inedita colaborare cu<br />

o filarmonica.<br />

2002 - Albumul "Matase alba", coincide cu


sustinute si de un turneu national sesizeaza manevra si nu acuza formatia de<br />

2005 - decembrie - apare - "Iris Maxima". solidarizare cu sistemul.<br />

2007 - În iulie, formatia cânta în deschiderea<br />

1988 - IRIS III-Nu te opri. Include legendara<br />

concertului Rolling Stones, iar pe 5<br />

octombrie are loc sarbatorirea a 30 de ani de<br />

existenta, printr-un concert extraordinar pe<br />

Aeroportul Baneasa, lansându-si totodata<br />

un dublu compact disc, intitulat "Cei Ce Vor<br />

Fi".<br />

2007 - octombrie,6 - Membrii Iris sunt<br />

"Floare de Iris", o anticipata despartire de<br />

public, în conditiile în care trupa primea tot<br />

m a i n u m e r o a s e a v e r t i z a r i c a s e<br />

preconizeaza interzicerea formatiei;<br />

momentul interzicerii trupei se apropia cu<br />

pasi repezi. Astfel, în acest an trupa a fost<br />

suspendata pe termen nelimitat în urma<br />

unui concert de pomina la Miercurea Ciuc,<br />

decorati cu Ordinul Meritul Cultural în grad picatura care a umplut paharul. În urma<br />

de Cavaler pentru promovarea rockului timp interventiilor insistente ale unor apropiati ai<br />

de 30 de ani.<br />

trupei, Iris revine în forta pe scena. În timp,<br />

"Floare de Iris" s-a transformat în imn al<br />

Discografie:<br />

formatiei. Se spune ca titulatura completa<br />

(adica surprinzatorul adaos "Nu te opri !")<br />

1984 - IRIS I, este primul album Iris si a fost<br />

produs de Electrecord. A fost momentul în<br />

care s-au împlinit patru ani cu Cristi<br />

Minculescu în componenta. Poate fi<br />

desemnat drept album disident, daca se<br />

accepta propunerea. Argumentele în<br />

sprijinul acestei afirmatii sunt piesele<br />

"Trenul fara nas" (text Adrian Paunescu) - un<br />

mesaj mai mult decât sugestiv - "[...]Hei, hei,<br />

nasule,/Da-te dumneata-ntr-o halta jos ![...]<br />

- si "Cei ce vor fi" (însusi semnatarul<br />

versurilor, poetul Mircea Dinescu, fiind<br />

considerat de multi disident, deci implicit<br />

alaturarea sa de Iris implica trupa in<br />

reprezinta pretul pe care l-a platit formatia<br />

pentru aparitia consecutiva a unui album si<br />

pentru a primi mult dorita aprobare. Iar<br />

permisul îl putea obtine numitul Romeo<br />

Vanica. Care este legatura ? "Nu te opri !" este<br />

de fapt ultima piesa de pe disc, semnata de...<br />

ati ghicit ! Romeo Vanica. O piesa pe care<br />

multi o considera nedemna de Iris. Cu atât<br />

mai putin sa dea numele albumului...<br />

1990 - IRIS IV. Album înregistrat în decembrie<br />

1989. Primul album de dupa revolutie ; totusi<br />

se mentine conventia "impusa" a versurilor<br />

cuminti.<br />

1993 - IRIS 1993- incontestabil, cel mai<br />

"miscarea de rezistenta")<br />

1987 - IRIS II, coperta extrem de îndrazneata<br />

"rebel" album Iris. Se distinge o diferenta<br />

majora fata de materialele precedente.<br />

pentru acele vremuri, cu chitaristul Angus<br />

Young (AC/DC) în plina actiune, grafica<br />

semnata Alexandru Andries. Cuprinde<br />

"Strada ta", hit de referinta Iris. Ineditul<br />

albumului îl constituie piesa "Lumea vrea<br />

Ascultând Iris V 1993 si comparându-l cu<br />

anteriorul, iti dai seama de la bun început: ori<br />

a avut loc o revolutie de proportii, ori<br />

albumul a fost înregistrat în exil "capitalist".<br />

1993 - The best of... IRIS, continând piesele de<br />

pace"; este de fapt o alegere de compromis.<br />

Pentru a salva riff-ul, se apeleaza la aceasta<br />

metoda de rezerva. Cenzura nu avea ce sa<br />

reproseze. Trucul functioneaza, iar publicul<br />

pe primul album si Iris IV. Ultimul material<br />

Iris produs de Electrecord.<br />

1996 - Luna Plina Începe noua era IRIS. Un<br />

21


1997 - IRIS 20 de ani album live înregistrat la Fiecare initiala este atribuita unui membru,<br />

Sala Polivalenta în data de 17 octombrie<br />

1997. În luna noiembrie, trupa deschide<br />

concertul Whitesnake la Bucuresti.<br />

1998 - Mirage, recompensat cu premiul<br />

în urmatoarea ordine: Boro:I-novator,<br />

Valter:R-ealist, Nelu:I-nvingator, Cristi:Sentimental.<br />

Cu prilejul acestui proiect,<br />

formatia bifeaza înca o premiera în industria<br />

muzicala autohtona: este prima trupa care<br />

pentru cel mai bun album rock al anului, un lanseaza un album cvadruplu.<br />

album "mistic", elaborat, cu melodii 2005 - IRIS Maxima, lansat pe 10 decembrie<br />

oarecum inedite ca sunet pentru Iris, cu<br />

mesaje critice, referitoare la degradarea<br />

constanta si incontrolabila a societatii.<br />

1999 - Casino - maxi-single ; include preluari<br />

la Sala Polivalenta. Ca de obicei la un recital<br />

Iris, sala era arhiplina.<br />

2007 - Cei Ce Vor Fi, lansat pe 5 octombrie pe<br />

dupa trupe deja clasice, precum Led<br />

Zeppelin, Bad Company, Thin Lizzy<br />

2000 - De vei pleca<br />

Aeroportul Baneasa, în cadrul concertului<br />

aniversar Iris - 30 de ani. Un dublu compactdisc,<br />

ce cuprinde colaborari cu nume precum<br />

Felicia Filip, Maia Morgenstern, Artan Adrian<br />

1999 - IRIS 2000, pe langa materialele noi Plesca, Tudor Chirila, Mike Godoroja, Adrian<br />

figureaza si inconfundabila "Strada ta" întro<br />

varianta reorchestrata.<br />

2000 - Athenaeum, colectie de melodii de la<br />

Despot, Vlad Mirita, Florin Chilian, Corul<br />

Accustic, Nutu Olteanu, Abis, Voodoo, Cezar<br />

Popescu, si regretatul Adrian Pintea.cam<br />

atat despre ei,dar se stie ca sa scriem despre<br />

concertul live ce a avut loc la Sala Palatului. einu ne ajung cateva pagini sau coloane ale<br />

Pe lânga membrii trupei la concert au mai unei reviste.... tot ce pot spune despre<br />

participat: Felicia Filip, Johnny Raducanu, aceasta formatie este ca au facut istorie in<br />

Florentin Milcoff, Adrian Pintea, etc. Cu muzika romaneaska,tot ceea ce fac o fac cu<br />

aceasta ocazie s-a lansat un dublu CD dar si<br />

un DVD (un an mai târziu), IRIS fiind astfel<br />

prima formatie din România care lanseaza<br />

un material discografic pe suport DVD.<br />

2002 - Da, da eu stiu-un extras de pe viitorul<br />

minte si cu mult stil!<br />

Articol Adunarea realizat de: Antal Zsuzsa de pletosi<br />

si Bojte Melinda (XI<br />

B)<br />

album "Matase alba". Pe lânga piesa<br />

omonima, figureaza "Lumina zilei" (sound<br />

modern) si câteva piese live, dintr-un<br />

concert sustinut la Brasov în 1997 - "Nu vor<br />

(sa mearga pe sârma)", "Nelu-minat" (solo<br />

baterie), "Pe ape" si "Floare de Iris"<br />

2002 - Matase Alba, album lansat pe 27<br />

septembrie, pe Aeroportul Baneasa, în<br />

cadrul concertului aniversar Iris - 25 de ani.<br />

Este invitata trupa britanica Uriah Heep, care<br />

sustine un recital de exceptie.<br />

2003 - I.R.I.S. 4MOTION, box-set de 4 cd-uri.<br />

22<br />

Dupa o saptamana incarcata,<br />

plina de teste care iti storc si ultimul neuron<br />

pe care il mai deti, dupa o saptamana in care<br />

te-ai saturat de orele pana la 3, vine si ziua<br />

miraculoasa de vineri, in care dupa-masa, la<br />

ora 8-9 la ''Fostul David'' se aduna rockerii,<br />

care mai de care mai ciudati, pletosi,<br />

imbracati colorat, unii in negru, alti cu


Carciuma, cum ii spunem noi, este intampinau, si barul era din lemn, iar acum e<br />

plina, de esti invitat sa mai ocupi loc si pe acoperit cu sticla de toate culorile stricanduscari.<br />

Ei, ce conteaza daca nu ai loc, aici cei i aspectul rustic. Mesele reci din lemn si<br />

dragi iti mai cedeaza uneori cate un locsor scaunele sunt mult mai comode fata de cum<br />

inghesuit, de pe care poti cadea doar la o erau inainte din buturuga, incat nu iti mai<br />

singura atingere de deget pe umar. Se vine sa mergi acasa!<br />

danseaza lejer, pe scena si pe mese, se canta, Si asa se tine aceasta atmosfera<br />

ce mai trebe? E chef si voie buna si un fum foarte placuta tot weekend-ul; cel mai<br />

de-l poti taia cu cutitul. Cea mai mare dureros e atunci cand te uiti la ceas si observi<br />

bucurie este anuntarea unui viitor concert. ca e timpul sa te aduni si sa pleci acasa. Dar<br />

Toti pletosii se anunta intre ei, fiecare isi da nu poti pleca fara a saluta lumea care te cam<br />

intalnire pentru a putea merge impreuna. tine inca o jumatate de ora! Iar a doua zi<br />

Partea cea mai proasta este cea cu locurile, aterizam din noua in viata cea banala si<br />

trebuie sa fi prezent pe la ore tinere ca sa aspra care nu iarta nimic de iti vine sa te<br />

ocupi cateva scaune si in cel mai fericit caz o ascunzi intr-un colt si sa plangi.<br />

masa.<br />

E raiul pe pamant cand intri si Articol realizat de: Halatiu Madalina (X D)<br />

observi cata lumea a venit, prieteni dragi<br />

care niciodata nu uita de tine chiar si cei care<br />

te cunosc doar din vedere, vin sa te salute si<br />

sa iti mai spuna cate o vorba. Fiecare sta la<br />

locul lui, ca in banca, agitatie exista, dar nu e<br />

atat de mare precum te astepti, iar cand<br />

trupele incep sa isi zdranganeasca<br />

instrumentele pe scena cea micutza incepe<br />

zapaceala. Simti cum urechiile isi fac<br />

picioare, simti basul tobelor cum se joaca in<br />

interiorul tau, asta e arta, e frumos si e<br />

Miss madisz 2oo7<br />

delectiv pentru noi! Se tin cam maxim 2 P r e g a t i r i l e p e n t r u M I S S<br />

concerte pe luna, au venit multe trupe cum MADISZ(miss pentru bococi din clasele<br />

ar fi Luna Amara, gasca din Cluj, (a fost unul maghiare)a inceput inca din vara,dar numai<br />

dintre cele mai reusite concerte din in ultimele saptamani am inceput sa<br />

carciuma), Fading Circle, (acestia sunt din organizam serios si s-a ne stresam.<br />

Miercurea Ciuc), a fost ultimul concert Miss-ul a avut loc in 16<br />

organizat. Au mai fost multe trupe de folk, a noiembrie 2007 la ora 16:00 la Clubul<br />

fost Semnal M, Gyiuri Pascu, Kumm si doua Tineretului.<br />

trupe din <strong>Reghin</strong> de rock: Empty Dreams si Acest bal deja se organizeazã de<br />

Black Diamond. In general concertele au loc multi ani la trand,dar nu toata lumea a<br />

pana la 1 noaptea iar persoanele se retrag la auzit de ea,organizatoarea principala fiind<br />

caselor doar pe la 5-6 dimineata, atat de prof.Olvedi Rozalia,cu ajutorul celei mai<br />

mult este iubita acesta incapere, in care active clase de la sectia maghiara.<br />

peretii din caramida sunt imbracati in Participanti vin de liceele orasului care sunt<br />

picturile unui tanar talent din <strong>Reghin</strong>. boboci sã vorbesc limba maghiara.<br />

Inainte erau atarnate 2 chitari care te<br />

23


In fiecare zi am tinut repetitii ca care sa poarte titlul de miss.<br />

sa ne asiguram ca totul o sa iasa bine.Zilele Astfel premiul MISS MADISZ<br />

treceau repede.A venit si ultima zi. Vineri 2007 a fost acordat Cenusaresei,Melinda<br />

am inceput repetitiile pe la ora Racz,eleva a liceului Petru Maior,din clasa a<br />

11:00,desigur ca nu putea sa mearga totul IX-B.<br />

bine,mai aparea cate o problem,pe ici pe Locul II a fost acordat Scufitei<br />

colo si miss-urile erau mai Rosii,Puscas Andreea,tot eleva a liceului<br />

dezorganizate,dar la spectacol totul a iesit Petru Maior din clasa a IX-B.<br />

foarte bine. Pe locul III s-a clasat Veggi<br />

La ora 16:00 sala era plina,era Bea,din liceul <strong>Lucian</strong> <strong>Blaga</strong>,clasa a IX-E.<br />

timpul sa incepem specatacolul.Am Premiul de MISS POPULARITY a<br />

deschis cortina si a aparut bunicuta fost acordat lui “harisnyaspipi” Nameth<br />

introducandu-se in tema balului:personaje Andreea, a fost persoana cea mai apreciata<br />

din povesti costumate dupa moda de public.<br />

secolului XIX.Participantele si-au ales De catre juriu a fost acordat si un<br />

diferite costume reprezentand pe SCUFITA premiu de Miss ORIFLAME,premiul acordat<br />

ROSIE,ALBA CA ZAPADA etc.Au pasit pe lui Eleres Andreea.<br />

scena cu multe emotii, dar fiecare<br />

participanta a fost primita cu aplauze. Multumim invitatilor nostri din<br />

Cele 10 participante au fost Disneyland si sponsorilor nostri!<br />

supuse catorva probe care sa dovedeasca<br />

abilitatile,frumusetea, dar si inteligenta lor. Articol realizat de: Bojte Melinda si Antal<br />

In mod surprinzator la proba de inteligenta Zsuzsa (XI B)<br />

toate participantele s-au descurcat destul<br />

de bine.Insa proba individuala avea sa<br />

reprezinte personalitatea si priceperea lor<br />

cel mai bine.<br />

Probele individuale au fost<br />

diferite una de alta,fiecare avand un aer<br />

original. Au fost prezentate diferite dansuri<br />

si scenete care mai de care mai interesante.<br />

Unul dintre momentele cele mai<br />

asteptate de public a fost aparitia<br />

profesorilo liceului LUCIAN BLAGA pe<br />

De când nu v-aþi<br />

mai întâlnit cu<br />

îngerul vostru<br />

pãzitor ?!<br />

scena,imbracandu-se si ei conform temei De când nu v-aþi mai întâlnit cu<br />

balului i-am intalnit pe Tarzan si Jane, îngerul vostru pãzitor ?! Probabil de mult<br />

Pantera Roz, Minnie si Mickey Mouse si timp sau probabil niciodatã.<br />

multi altii. Spectacolul "Îngeri ºi demoni" a<br />

Insa momentul culminant a fost fãcut parte din cadrul "Sãptãmânii<br />

la anuntarea castigatoarelor si l-a îngerilor" organizat la <strong>Reghin</strong>, la Casa de<br />

anuntarea MISS MADISZ 2007. Culturã "Eugen Nicoarã", fiind coordonat<br />

Sarcina cea mai grea a fost a de cãtre doamna profesoarã Boþan<br />

juriului,care dintre toate acele participante Gabriela ºi susþinut de cãtre clasele a X-a C,<br />

frumoase trebuia se aleaga doar pe una a XI-a C ºi D ºi a XII-a C.<br />

23


Acest spectacol înãlþãtor ne-a<br />

oferit prilejul fiecãruia dintre noi de a ne<br />

întâlni cu îngerul nostru pãzitor, dar ºi de a<br />

descoperi partea întunecatã din noi ºi din<br />

Colindul<br />

lume. Co l i n d atul e s te u n o b i c e i<br />

Spectacolul a debutat cu dansul stravechi, lasat tuturor oamenilor ca si o<br />

divin al îngerilor care ne-au explicat zestre spirituala. Acesta este lasat pentru a<br />

fiecãruia rolul ºi importanþa lor în viaþa unii oamenii, dar si pentru a-i intari spiritual.<br />

noastrã. Aceºti îngeri ne-au reflectat Caracteristica lor cea mai importanta o<br />

p e r f e c þ i u n e a d i v i n ã : b u n ã t a t e º i constituie repertoriul foarte bogat in datini<br />

generozitate infinitã, fiind capabili de o si credinte, realizari artistice, literare,<br />

dragoste nelimitatã ºi beneficiind mereu de muzicale… Cantecele de stea, plugusorul,<br />

o mare fericire pe care doresc sã o mersul cu capra, sorcova sunt cateva dintre<br />

împãrtãºeascã cu noi. m a n i festarile c a re f a c s a r b atorile<br />

C e a d e - a d o u a p a r t e a Craciunului unele dintre cele mai deosebite<br />

spectacolului a reprezentat o meditaþie manifestari ale poporului roman.<br />

filozoficã liberã a unor tineri aflaþi la o Primii colindatori au fost cei trei<br />

cabanã, în faþa focului, undeva unde nici pastori, care vazand lumina puternica a<br />

timpul ºi nici locul nu aveau delimitãri stelei asezate deasupra ieslei in care s-a<br />

precise, vegheaþi fiind de îngerii lor pãzitori. nascut Hristos, au mers sa-L vada. Tot acestia<br />

Apariþia demonilor nemiloºi care sunt si cei care au aceasta veste in cetatea<br />

distrug cercul perfect al îngerilor, uniunea Betleem.<br />

lor divinã a fost spectaculoasã, însã Adevaratul colind este rostit in<br />

Dumnezeu nu lasã niciodatã ca rãul sã seara de Ajun a Craciunului, cand in special<br />

învingã, Binele absolut a învins ºi de data tinerii se strang formand grupuri si pornesc<br />

aceasta. precum pastorii sa vesteasca nasterea<br />

Ce a reprezentat întâlnirea cu Mantuitorului.<br />

îngerii pentru noi ? Nimic nu ne împiedicã sã In tara noastra, in trecut, existau<br />

credem cã îngerii prezenþi în acest spectacol foarte multe obiceiuri legate de colind, in<br />

nu ar putea fi chiar cei adevãraþi pentru cã ei special in zonele rurale, obiceiuri care astazi<br />

au fost acele fiinþe cu care ne intersectãm în se intalnesc foarte rar, doar in satele mai<br />

drumul nostru, poate în circumstanþe indepartate de orase. Tinerii se adunau<br />

banale ºi care, înainte de a pleca, au rostit formand gruputi si grupuri. Acestia isi<br />

cuvinte potrivite pentru a ne lumina ºi a ne alegeau un conducator, in general o persona<br />

modifica profund viaþa. mai indrazneata, un fel de purtator de<br />

cuvant al grupului. Mai mult, acestia isi<br />

Articol realizat de: Sabau Alexandra (XI C) alegeau si cativa carausi, care aveau sarcina<br />

de a cere ceea ce primea grupul. Apoi se<br />

intalneau toate grupurile si imparteau satul<br />

pe bucati, astfel incat acestia stiau exact la<br />

care case vor merge. de aici porneu cu<br />

colindul. La fiecare casa, intreba gazda daca<br />

ii primeste. In cazul in care raspunsul era<br />

„DA!” tot grupul intra in curte si canta cateva<br />

25


colinde, care erau insotite intotdeauna de din Bloomsbutz, infiinþatã în 1836, este<br />

dansuri si urari. Apoi, gazda, care in acest alcãtuitã din facultãþi, scoli ºi instituþii<br />

timp statea in prag, ii poftea la masa si ii adiacente, care variazã de la Scoala de Studii<br />

ospata cu toate bunataturile traditionale. Pe Economice ºi Politice pânã la facultãþi de<br />

urma seful poruncea sa se mai cante si alte medicinã. Alte univresitãþi importante sunt<br />

colinde. Marimea grupului si numarul Facultea de Arte Frumoase, Facultatea<br />

colindelor depindea adesea de rangul social Regalã de Arte Dramatice, Universitatea<br />

si de starea materiala a gazdei. Regalã de Balet ºi Universitatea de Dans<br />

In ziua de azi, acest obicei al Contemporan.<br />

colindului a disparut aproape in totalitate. Londra este unul dintre cele mai<br />

Pe la sate se pastreaza doar partial, iar in mari centre ale culturii clasice ºi populare, Se<br />

zonele urbane este inlocuit, in general, cu bucurã de reputaþia unui superb teatru<br />

alte ocupatii ale tinerilor. începãnd cu secolul alXVI-lea, din timpul<br />

celui mai mare dramaturg al literaturii<br />

Articol realizat de: Iacob Rares (X A) engleze,William Shakspeare.<br />

Casa Regalã a Operei este gazda<br />

Companiei Regale de Operã ºi a Baletului<br />

Regal, în timp ce Opera Naþionalã Englezã<br />

interpetreazã opera în limba englezã la<br />

Londra<br />

Coloseul Londrei, Dansurile clasice sunt<br />

interpretate de Baletul Regal, Baletul<br />

Naþional Englez, ºi zalte câteva. Numãrul<br />

complet al orchestrelor simfonice este<br />

impresionant ºi include Orchesta Simfonicã<br />

Londra este capitala Regatului a Londrei, Orchestra Filarmornicã a Londrei<br />

Unit. Este situatã în partea de S-E a Angliei, ºi Filarmonica Regalã.<br />

de-a lungul Tamisei. Cu o populaþie de Cât despre muzee ºi galerii,<br />

aproape 7 milione de locuitori, aceastã vastã Londra însâsi este muzeu cu mai mult de<br />

metropolã este cel mai mare oraº al Europei, 2000 de ani de culturã ºi istorie. Dar conþine<br />

aceastã distincþie menþinandu-se încã din si unul dintre cele mai multe muzee (mai<br />

secolul al XVII-lea. În secolul al XIX-lea a fost mult de 100), dintre oraºele lumii. Perla<br />

cel mai mare ºi mai influenþabil oraº din coroanei culturale a Londrei este Muzeul<br />

lume, centrul unui puternic imperiu Britanic, ale cãrui galerii se intend pe o<br />

maritime. Deºi nu mai este plasat între cele distanþa de 4 kilometri, cuprinzând mai mult<br />

mai populate oraºe ale lumii, Londra rãmâne de 4 milioane de exponate. Colecþiile<br />

încã unul dintre marile centre culturale ºi muzeului variazã de la antichitatea<br />

financiare. egipteanã ºi clasicã, la piese de origine<br />

D e º i cele m a i i m p o r t a nte românã si anglo-saxonã ºi chiar China, India,<br />

universitãþi ale Marii Britanii sunt aºezate în Mesopotamia, Japonia.<br />

afara Londrei, acest oraº atrage un mare În Muzeul Victoria & Albert, poþi<br />

numãr de studenþi, oferind un mare numãr gãsi o importanþã ºi variaþã colecþie de arte<br />

de colegii, unervitãþi, academii ºi instituþii. aplicate. Artele decorative cuprind piese de<br />

Principalul element al acestei reþele<br />

educaþionale este Universitatea din Londra<br />

mobile, sculpturã ºi picturã, haine ºi bijuterii.<br />

26


Departea cealaltã astrazii putem Hill, ce are loc în fiecare an în ultima<br />

gãsi Muzeul de Stiinþe Naturale, cuprinzând sãptamânã a lunii august. Acest festival de<br />

numeroase specii de dinozauri si Muzeul de stradã originar din Caraibe este inspirat din<br />

Stiinþe care cuprinde o secþie de istorie ºi petrecerile dansate din acele locuri în anii<br />

medicinã. Muzeul Londrei, introduce pur ºi 1950. Ce mai atrãgãtor element al acestor<br />

simplu vizitatorii în istoria Londrei, parade îl constituie costumele.<br />

conducându-i prin epoci aºezate cronologic. Printre multele clãdiri ale Londrei<br />

Londra reprezintã un mare loc de putem gãsi cu usurinþã multe spaþii verzi,<br />

depozitare a artelor vestice ºi un centru al amenajate special pentru parcuri, terenuri<br />

creaþiei pentru artiºtii contemporani. de sport sau de joacã. Cel mai mare spaþiu<br />

Galeria Naþionalã din Piaþa Trafalgar conþine verde din centrul Londrei este Hyde Park,<br />

prima colecþie de artã a Marii Britanii, împreunã cu extensia sa în Grãdinile<br />

continuând piese din cele mai mari ºcoli de Kensington. Lacul Serpentine, care separã<br />

artã europene. Alaturi se aflã Galeria aceste douã unitãþi este creat pentru înot ºi<br />

Naþionalã de portrete, care conþine cursele de barcã. În partea de est, alte douã<br />

portretele britanicilor, atât cei renumiþi cat ºi parcuri, Parcul Regal, Parcul Verde ºi Parcul Sf.<br />

cei mai puþin cunoscuþi. Galeria Tate conþine James asigurã o întindere de verdeaþã ce se<br />

principalele colecþii ale artei britanice ºi a terminã în faþa Catedralei Westminster. Alte<br />

artei moderne internaþionale. Galeriile parcuri importante includ Parcul Battersea,<br />

institutului Courtalud sunt specializate în ce asigurã activitãþi pentru copii, Hamstead<br />

l u c r ã r i l e a r t º i l o r i m p r e s i o n i º t i º i Heath cu suprafeþele sale de iarbã ºi pãdure<br />

postimpresioniºti. Galeriile comerciale ºi Regent's Park unde vin asezatã Grãdina<br />

prezinta cele mai bune lucrãri dintre acelea Zoologicã a Londrei.<br />

care produse în prezent în Londra ºi pe plan Sportul ocupã un loc important în<br />

internaþional. activitãþile recreere ale cetãþenilor Londrei.<br />

Alte muzee de specialitate sunt De aceea Stadionul Wembley este foarte<br />

Muzeul Naþional al Armatei, Muzeul de renumit, stadion unde au loc meciuri între<br />

Teatru, care urmãreºte de-alungul istoriei douã echipe importante ale Londrei: Arsenal<br />

artelor interpretarii dramatice, si Muzeul ºi Tottenham Hotspur.<br />

Imaginii Dinamice, ce se axeazã pe istoria Catedrala Sf. Paul, a fost proiectatã<br />

filmului.<br />

Evenimentele culturale care au loc<br />

anual demonstreazã un mare interes pentru<br />

arta pe care il prezintã locuitorii Londrei. Cel<br />

mai cunoscut dintre festivalele de muzicã<br />

clasicã este Henry Wood Promenade<br />

Concerts, ce are loc în Royal Albert Hall, din<br />

luna iulie pânã în septembrie, ºi reprezintã o<br />

tradiþie a Londrei de sute de ani. Festivalul<br />

Filmului din Londra, ce are loc în<br />

cinematografele din oraº, în luna noiembrie,<br />

prezintã cele mai bune filme contemporane<br />

din tatã lumea. Unul din cele mai mari<br />

evenimente publice este Carnavalul Notting<br />

de Sir Christopher Wren, iar lucrarile au<br />

început la nouã ani dupã ce catedrala<br />

medievalã a ars în timpul Marelui Incendiu.<br />

Catedral a fost restauratã intens în ultimii<br />

ani. Exteriorul a fost curãþat, iar vitraliile<br />

puternic afectate de bombele din timpul<br />

rãzboiului au fost înlocuite cu geamurile<br />

simple (aºa cum era specificat în proiectul lui<br />

Christopher Wren).<br />

În aceastã catedralã poþi urca<br />

pânã la Galeria ªoaptelor din dom, unde o<br />

ºoaptã este auzitã din orice parte a domului;<br />

apoi în Galeria Pietrelor de unde se poate<br />

27


iar galeria aurie se afla în vârful domului. trimitã potopul.<br />

ªtim cã Dumnezeu a ales sã<br />

salveze doar familia lui Noe ºi pe aceasta,<br />

datoritã faptului cã erau oameni buni ºi<br />

loiali, cu mare fricã de Dumnezeu.<br />

Dupã aceastã perioada de timp,<br />

oamenii au reînceput sã pãcãtuiascã.<br />

Pãcatele au devenit din ce în ce mai multe ºi<br />

din ce în ce mai grave.<br />

Prin pãcate cele 10 Porunci<br />

(Decalogul), pe care Dumnezeu i le-a dat lui<br />

Moise pe când acesta conducea evreii în<br />

fuga lor în Egipt, sunt încãlcate.<br />

Astfel încat oamenii au început sã<br />

comitã crime, au început sã fure. În ziua de<br />

azi oamenii se jignesc ºi chiar se rãzboiesc în<br />

loc sã fie uniþi. Fiecare om este de partea þarii<br />

sale, iar cum fiecare þarã doreºte sã fie<br />

suzeranã, oamenii ajung sã poarte rãzboaie<br />

urmate de suferinþã, tristeþe ºi chiar moarte.<br />

Astãzi se comit pãcate foarte<br />

grave ºi foarte multe. În fiecare zi în aceastã<br />

Lume mare se petrec multe fapte rele.<br />

Dupã cum ºtim, una dintre tainele<br />

Bisericii este „Spovedania”. Pãcatele unui om<br />

pot fi iertate dacã acestea le marturiseºti<br />

preotzlzi ºi se cãieºte cu adevar.<br />

Din pãcate nici “Spovedania” nu<br />

Pãcatul<br />

mai este atât de des practicatã, dacã se<br />

poate spune aºa.<br />

Cei care îºî împãrtãºesc pãcatele ºi<br />

respectã cu sfinþenie tainele Bisericii sunt de<br />

Pãcatul are aceeaºi vechime ca ºi cele mai multe ori oamenii mai în vârstã, dar<br />

Lumea. Înca de atunci, oamenii au început sã ºi cei care se simt foarte apropiaþi de<br />

pãcãtuiascã. Dumnezeu.<br />

Stãmoºii noºtrii, Adam ºi Eva, au Împartãºirea pãcatelor dar ºi<br />

comis primul pãcat prin nerespectarea evitarea comiterii lor, sunt cea mai bunã cale<br />

cuvântului lui Dumnezeu. pentru a ajunge la Mântuire.<br />

Dupã ce Dumnezeu a descoperit<br />

pafta celor doi, atât Adam cât ºi Eva, au fost Articol realizat de: Lumm Georgiana-Karina<br />

aspru pedepsiþi. De atunci oamenii au<br />

început sã pãcãtuiascã din ce în ce mai mult,<br />

pânã când Dumnezeu a vrut sã elibereze<br />

Lumea de toþi oamenii ºi atunci a hotãrât sã<br />

28


Bancuri<br />

Ardeleanul soseste cu intirziere la<br />

impartirea darurilor, iar Dumnezeu ii spune<br />

amarit:<br />

- Imi pare rau de tine, nu mi-a mai ramas<br />

decit frumusetea si prostia, fiule, ce sa-ti fac?<br />

Invatatoarea la scoala ii intreaba pe copii: Alege-ti.<br />

- Vasilica, ce-i tatal tau?<br />

- Gunoier.<br />

- Apoi, Doamne, frumusetea-i trecatoare.<br />

- Nu se spune gunoier, ci lucrator la<br />

Salubritate. Petrica, ce-i tatal tau?<br />

*<br />

- Gropar. - Stiti de ce nu merg ardelenii la cules de<br />

- Nu se spune gropar, ci lucrator la Pompe melci?<br />

Funebre. Bula ce-i tatal tau? - Nu, de ce?<br />

- DJ la Mystic Club. - Pai vede ardeleanul un melc pe jos: no, mai,<br />

- Cum adica? uite un melc! Si pina se apleaca dupa el<br />

- Clopotar la biserica. melcul: ZDUP ! in tufis....<br />

* *<br />

Bula la scoala. Doi serpi merg pe strada si ii zice un sarpe<br />

Invatatoarea ii intreba pe toti: celuilalt:<br />

- Ce avem de la porc? - Mai, noi nu ssantem veninossi?<br />

Un elev: - Nu, ma, dar de ce intrebii?<br />

- Carne! - De curioss...<br />

- Ce avem de la gaina? Mai sta putin.<br />

Un elev: - Ma, noi ssigur nu ssuntem veninossi?<br />

- Oua! - Deja ma enervezi! De ce ma tot intrebi?<br />

- Ce avem de la o vaca? - Cred ca mi-am musscat limba...<br />

La care Bula:<br />

- Teme acasa...<br />

- Ce are 4 labe si o mana?<br />

- Un dobermann care s-a jucat cu postasu'...<br />

* Articol realizat de: Sebesi Mihaly (XI A)<br />

*<br />

- De ce Dumnezeu l-a creat pe Adam<br />

inaintea Evei?<br />

- Pentru ca intodeauna este nevoie de o<br />

schita inainte de a creea o opera desavarsita.<br />

*<br />

30


Poze amuzante<br />

31

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!