Ştefania Oproescu - Oglinda literara
Ştefania Oproescu - Oglinda literara
Ştefania Oproescu - Oglinda literara
- No tags were found...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
O ”bucăţică” de ţară a muritBen TodicăEl a trăit prin noi “vestul”, noiam trăit prin el “pe acasă”.Într-o comunicare cu colegi deliceu, comparam promoţia noastrăcu un regiment de infanterie dinunul din filmele documentare dinprimul război modial... Înaintampe jos, dispuşi pe o linie orizontalăcătre o colină unde o mitralierăinamică trage în noi ca la fasole...Vedem cum un coleg cade în stânga,mai târziu, un altul în dreapta...Unul zace pe jos însângerat şi închinuri... Nu avem de fapt nici-oşansă de a scapa cu viaţă...Acu două zile m-a rugat prof.George Anca să-i dau adresadomnului Nae Georgescu ca să-linvite la lansarea cărţii mele, elfiind singurul care mă cunoaşte maibine dintre invitaţi. A participatşi la lansarea primei mele cărţi şiprofesorul credea că s-ar bucurasă fie prezent şi la această întâlnireliterară. Cum era normal, am datsfoară în tară şi mă trezesc cuurmătorul email:Mult stimate domnuleTodică, îmi scrie domnul MirceaFrânculescu.Cu mare durere în suflet văanunţ că Nicolae (Nae) Georgescu,pe care ştiu că l-aţi preţuit, atrecut în altă lume.Vă rog să îmitransmiteţi adresele de e-mail aled-lor Cristian Crăciun şi SergiuSelian, să le comunic şi lor tristavesteȦm rămas şocat. Eu voiamsă-l invit la lansarea de la Calderon,marţi, iar el a fost îngropat marţi.Asta da lovitură!La înmormântarea lui NicolaeGeorgescu, s-au rostit câtevascurte cuvântări –lumea plângea.Nae a fost răpus de un atacde inimă, în 24 ianuarie, la 10dimineaţa, la Spitalul Colentina.Şocul a fost pentru noi, toţiadmiratorii lui, foarte mare. El a trăitîntr-o lume frumoasă, în mijloculunor Mari oameni de cultură,artişti, muzicieni, scriitori pe care îifrecventa familia lui: fraţii Ionel şiAl. O. (Păstorel) Teodoreanu, rudemai îndepărtate, Cella Delavrancea,Dinu Pilat, Radu Beligan şi mulţi alţii. Era deo generozitate şi modestie rară. Iubea omulla maximum.Soacra mea (Dumnezeu s-oodihnească), îmi scrie colegul John Gioneadupă ce am adus-o în Australia, a suferitmult de faptul că nu înţelegea limbaengleză... Asculta cu nesaţ cele douăemisiuni româneşti la radio din Melbourne...Nae Georgescu era favoritul ei... După ce setermina reportajul lui din Bucureşti, mamasoacră spunea cu entuziasm din suflet: «sătrăieşti, Năică...» Acum poate se vor întâlniacolo Sus...Nae Geogescu a pus mult suflet însprijinirea revistelor pe care le conducedomnul Mircea Frânculescu: «Limba şiliteratura» (pentru profesori, cercetători şialţi oameni cu o pregătire superioară) şi«Limba şi literatura română» (pentru elevi),fapt consemnat în caseta tehnică a celordouă reviste; să vedeţi că nu moare binelepe care îl face un om de-a lungul unei vieţi.Nicolae (Nae) Georgescu s-a născutla 28 iulie, 1938, din tată ieşean şi mamaarmeancă, a studiat chimia, însă a practicatscrisul şi jurnalistica cu multă pasiune. Afost corespondentul programului în limbaromână al staţiei de radio 3zzz 92,3FM dinMelbourne Australia.În ultimul reportaj din 2009 el parcăavând presimţirea că nu se va mai întâlnicu noi niciodată, îşi ia la revedere de la toţiprietenii şi colegii lui de şcoală şi în special alcelui mai drag din copilărie, Cristian Crăciuna căror năzbâtii şi amintiri de pe străzileBucureştilor colorau cu multă dragostedialogurile noastre.El a dăruit cu multă dragoste journalismadevărat.O să ne lipseşti Nae,Dumnezeu să-l odihnească!-------------------În urma vizitei sale în Melbourne amscris în Revista ”Iosif Vulcan” din Australia:O “bucăţică” de ŢARĂOdată cu sosirea lui Nae în Australiaa sosit şi o “bucată” din pământul natal.Mirosea şi radia a Românie. Acest mesageral veştilor a evadat din ţară, pe calea undelor,ca să ni se alăture nouă, în Diaspora. Bucuriacă noi am reuşit să avem o staţie radiopentru comunitatea românească l-a ţinutentuziasmat săptămână de săptămână şi anIN MEMORIAMde an, mângâindu-ne cu speranţe,evenimente şi surprize istorice.Dăruirea sufletească şispirituală a acestui pasionat luptătorprin arta vorbirii, pentru adevăr şidreptate, pentru libertatea expresieişi a drepturilor civile, prin umor şiacurateţe informativă, l-au făcut,pe corespondentul postului de radioîn limba română al staţiei 3ZZZ92.3FM din Melbourne–Australia,unul dintre cei mai îndrăgiţimesageri ai cuvântului românesc.Fiind mai întodeauna introdus cusuperlative ca: mult îndrăgitul,mult talentatul sau mult aşteptatulnostru colaborator, segmentelesale devenind una din piesele derezistenţă ale acestei emisiuni.După şase ani de permanentăcolaborare jurnalistică, comunitatearomână din Melbourne cu a eigenerozitate şi credinţă a pus mânăde la mână şi a făcut tot posibilul casă-i aibă pe Nicolae Georgescu şi pesoţia sa Cornelia, aici în mijlocul lor.În timpul celor trei luni devizită, decembrie 1998 – februarie1999, Nae a fost invitat în mijloculgrupurilor diferitelor asociaţii şiorganizaţii româneşti oferindu-i-seprilejul să guste din continuareaşi uneori fusionarea culturii şia tradiţiilor româneşti, desprecare el spunea într-un interviuprezentat de RadioteleviziuneaComunitară Română a canalului31 din Melbourne că: “chiar şi aicila 30.000 de kilometri distanţăromânii nu sunt altfel decât româniide acasă, că sentimentul de frate,de rudă apropiată, de faptul că toţisimţim la fel, nu s-a pierdut”.Nae a fost copleşit cu invitaţiisă viziteze familii de români şi locurituristice, fiecare încercând să-imulţumească cu aceeaşi pasiunesau monedă, ca să zicem aşa, cucare el ne-a astâmpărat setea dea afla veşti din ţară şi de a aveasenzaţia, prin intermediul cyberspaţiuluiimaginar, că suntemacasă.La plecarea de pe aeroportulTullamarine din Melbourne culacrimi în ochine-a spus: “Aş vrea cafiecare român din ţară să vină aici şisă vadă cu ochii lui – munceşti, darşi ai. Albastrul cerului şi pe româniiaustralienin-am să-i uit niciodată.“Nae va rămâne în continuaremult aşteptatul şi mult îndrăgitulnostru corespondent din Bucureşti.mai sfânt.”Ionel Teodoreanu era peste tot la fel neobosit. „S-aașezat la masa pe care o avea și mi-a scris câteva rânduriconvenționale așa cum se dau la astfel de prilejuri. A zâmbit,și-a dat cu mâna pe spate părul ondulat și a luat altă carte.Venea altcineva la rând. Femeile îi aduceau flori.”Scriitoarea Ștefana Velisar, soția lui IonelTeodoreanu, urmărea scena lansării cărții. O tânărăprovocatoare – rochie scurtă, pălărie pusă ștrengăreșteîl întreabă pe Ionel Teodoreanu unde poate fi întâlnit maides.„În cărți” îi răspunde autorul Medelenilor, știindu-seținut sub observație.Ionel Teodoreanu, spune Virgil Carianopol, scria mult șirepede. Într-o seară putea să elaboreze 60-70 de pagini.Artur Enășescu este simbolul poetul damnat,a poetului tragic. Doctor în filozofie al Universității din Paris,poetul, pe care istoria literară nu-l poate ocoli, a clacat.Într-o societate ca aceea a Patului lui Procust, cum era ceainterbelică și cum e cea de azi, un om, de talia morală al luiEnășescu nu avea altă ieșire decât sinuciderea sau pierdereaminții. Autorul Riței și Crucii albe de mesteacăn a sucombatsocial.Socrate spunea că cea maimare nefericire care poate lovi un om este aceea de a devenimisolog, adică un om fără rațiune. Poți să pierzi părinții, patria,frații surorile, prietenii, gloria, bogăția, toate acestea nuînseamnă nimic, dar dacă ai pierdut rațiunea ai pierdut totul.Peter Neagoe e printre puținii scriitori români, ardelean deorigine, de renume mondial. Și asta pentru că avut șansa dea deveni cetățean al continentului de peste Ocean, respectivSUA. În romanele sale, ca Drumuri cu popas, el promovează onouă viziune asupra statului ardelean. Pe atunci, când am avutprivilegiul de a cunoaște poeți consacrați în viață încă, eramprea tânăr să știu toate pătimirile lui Virgil Carianopol. Amaflat mai târziu că scriitorul a stat în pușcăriile comunistedin 1956 până în 1962 din motive politice. Pentru ce vinăpolitică? Extremismul este fanatic și absurd.www.oglinda<strong>literara</strong>.ro9099