Cui i-e fric\ de Nicoleta Esinencu? - Suplimentul de Cultura

)Peter Greenaway a `ncercat s\ „trezeasc\ “ publicul de la Festivalul ANONIMUL:Peter Greenaway a `ncercat s\ „trezeasc\ “ publicul de la Festivalul ANONIMUL:„Eu cred c\ Româniaeste o ]ar\ invizibil\ “© foto: Mihaela Marinordinea de ziROMÂNII E DE{TEP}IM\run]i[actualitateRadu Pavel GHEOLa ora la care scriu acest articol nu s-au anun]at `nc\ numele c`[tig\-torilor la cea de-a doua edi]ie a Festivalului Interna]ional de FilmIndependent ANONIMUL. Primele zile ale evenimentului cinematograficprogramat la Sf`ntul Gheorghe, `n Delt\, au ar\tat un festival mult maiaerisit dec`t anul trecut. P`n\ miercuri, singura senza]ie a festivalului afost apari]ia lui Peter Greenaway `n mijlocul turi[tilor care au `nt`rziatmult dup\ 3 noaptea pentru a viziona primele dou\ p\r]i din TulseLuper Suitcases, cea mai recent\ produc]ie semnat\ de regizorulbritanic. „Eu cred c\ România este o ]ar\ invizibil\“, `[i provocaGreenaway interlocutorii... „Pute]i s\ m\ convinge]i c\ nu este a[a?Ce vre]i s\ face]i ca s\ schimba]i situa]ia asta?“, a r\spuns elz`mbetului resemnat care ap\ruse pe fe]ele celor str`n[i `n jurul s\u.R\zvan }upa~n campingul din Satul Filmuluierau str`n[i, conform organizatorilor,`n jur de 3.000de iubitori ai filmului, `n majoritatetineri sosi]i chiar `n acea zi.Ca [i anul trecut, organizatorii„nu au [tiut“ s\ indice cifraexact\ la care s-a ridicat bugetulacestui festival, misterul fiindCriticul de film Alex. Leo{erban, membru al juriuluide lungmetrajJurnal de festivalIulia BlagaFestivalul a demarat cu juriile pluspre[edintele Marcel Iure[, plusdirectoarea Miruna Berescu, plusinvitatul special Peter Greenawaycoco]a]i pe un vapora[ `n camping.Publicul, care privea spre ecran [i scen\,a trebuit s\ fac\ ochii roat\. PeterGreenaway a stat dou\ zile, dar a vorbitc`t pentru cinci. Nu e scor]os cumcredeam, iar prelegerea pe care a ]inut-oa doua zi a fost o lec]ie nu at`t decinema, c`t de mobilizare a creierului.Greenaway e fascinant c`nd vorbe[te.Parc\ mai fascinant dec`t filmele lui. Dep\strat cu pl\cere, mai ales c\toat\ lumea a p\rut s\ fie mul]umit\de posibilit\]ile oferite deace[tia. „Bine c\ au putut s\construiasc\ toate lucrurile astea,eu s`nt impresionat mai alesde cl\diri“, spunea un arhitectvenit din Constan]a pentru a vedea,dup\ propria-i declara]ie,orice se poate la ANONIMUL.Aplauze `n noapteDe[i mai bine pus la punct dec`tanul trecut, festivalul nu a pututs\ evite problemele de electricitatecare apar `n Sf`ntulGheorghe `n timpul nop]ii. S\teniis-au obi[nuit [i le cer invita-]ilor s\ scoat\ aparatele electricedin priz\ pentru c\ „toanelecurentului“ le-au distrus demulte ori televizorul. Proiec]iapeliculei semnate de Peter Greenawaya fost de dou\ ori victimac\derii de curent, f\r\ ca acestlucru s\ afecteze vizionarea.Greenaway `nsu[i a fost urm\ritde capriciile electricit\]ii, `ntimpul conferin]ei sale sala r\-m`n`nd `n bezn\ `n dou\ r`nduri.Rezultatul a fost un moment memorabil`n care, f\r\ s\ tresar\m\car, britanicul a continuat prezentarea.S\-l vezi pe Greenawayvorbind pe `ntuneric despresf`r[itul [i transgresarea arteicinematografice este un momentla care nu s-ar fi a[teptatnimeni, mai ales c\ regizorul sear\ta uluit de loca]ia festivalului.„România m-a `nv\]at culocuri ciudate: a[a este acestspa]iu (cu ecranul amenajat `naer liber), la fel cl\direa `n care`mi propune]i s\ colabor\m pentruexpozi]ie“, a r\spuns invitatulspecial al festivalului propuneriide a organiza un evenimentartistic la Muzeul Na]ional deArt\ Contemporan\ deschis anultrecut la Casa Poporului din Bucure[ti.A doua zi de festival a smulsiar\[i aplauze din partea celorcare au rezistat p`n\ foarte t`rziu`n fa]a ecranului uria[ din camping.Dup\ dou\ filme mai pu-]in prizate de public, documentareledin „Programele speciale“ale festivalului au atins ocoard\ sensibil\ a spectatorilorfapt, te cam sperie un a[a om care nuare timpi mor]i c`nd deschide gura:mereu spune realmente ceva cu miez.A mai fost bine la deschidereafestivalului, c\ era destul\ lume, lucrucare s-a repetat [i `n zilele urm\toare.Noroc c\ ploile anun]ate nu [i-au f\cut(cel putin p`n\ azi, miercuri, 17 august)apari]ia. P\cat totu[i c\ seara, `ncamping, se mai aude [i muzica dediscotec\ dat\ la maxim, `n vreme ce `nfa]\ „se dau“ filme. Dar tot `n campingpo]i m`nca bine [i ieftin (faci comanda labar, e[ti trecut `n calculator [i `]i ieim`ncarea gata preparat\ de la buc\t\riaaflat\ 30 de metri mai `ncolo), aap\rut [i un magazina[ cu detoate... S`nt aici mai ales tineri,ca [i anul trecut, dar [i s\teni,care nu pot pierde cel maiHoria-Roman Patapievici [i Dan Chi[ur\sp`ndi]i printre c\su]e [i corturi.Av`nd ca subiect atentateteroriste celebre, seria de documentareprezentate la ANONI-MUL a ar\tat c\ rena[terea decare se bucur\ acest gen `n lumeeste valabil\ [i `n spa]iul românesc.Invita]ii speciali ai festivalului,mai mult sau mai pu]in cunoscu]i,au preferat s\ se relaxezediscret anul acesta, a[a c\ o s\le respect\m discre]ia.Fiind (la ora la care se `nchideedi]ia „Suplimentului deCultur\“) prea devreme s\ vorbimdespre pronosticuri, putemdoar s\ men]ion\m curiozitateacu care s`nt a[teptate proiec]iileunor pelicule ca Dear Wendy adanezului Thomas Vinterbergsau celebrul proiect Ten MinutesOlder care a str`ns cincisprezecedintre cei mai celebri regizori ailumii, fiecare dintre ace[tia realiz`ndc`te un scurt film de 10minute ce are ca tem\ timpul.S\pt\m`na viitoare ve]i puteaciti `n „Suplimentul de cultur\“un interviu `n exclusivitate cuPeter Greenawayimportant eveniment al a[ez\rii. Pentruaceast\ sear\ e anun]at un concertAlexandru B\l\nescu, pe care `l a[tept`nfrigurat\ (merge [i aerul condi]ionataici `n sal\), cu at`t mai mult cu c`t separe c\ se va ]ine pe plaj\. ~n `ncheiere,v-a[ transmite „Salut\ri de la Agigea“,dar nu e cazul.Marcel Iure[ [i MaiaMorgenstern sosescla Sf`ntul Gheorghe`ntr-o barc\cu motorCa s\ justific cumva titlul rubricii mele, trebuie s\ `mi etalezm\car o dat\, ca român veritabil, competen]a polivalent\. Deexemplu, `n economie. {i `n psihologie colectiv\.A[adar, cu toate c\ nu m\ omor s\ m\ autocitez, reiau ni[tefragmente dintr-un text pe care l-am publicat `n „Monitorul deIa[i“ acum... h\t, [ase ani, prin 1999: „Complexul sutei de lei“.„Cred c\ una din cauzele apatiei care a cuprins societatea româneasc\este [i aceast\ degradare a valorii simbolice reprezentatede moneda na]ional\... Banul nu are valoare `n sine. El esteun bun simbolic, o unitate de valoare... C`nd moneda na]ional\nu mai are acoperire [...], atunci [i credibilitatea ei este afectat\,afect`nd credibilitatea ]\rii `n care ea circul\ – inclusiv `n fa]apropriilor cet\]eni... De aceea cred c\ reforma monetar\ [...] aravea un efect psihologic pozitiv.“ Ei, a[a-i c-am plesnit-o? {tiam`nc\ de pe atunci, ca un Nostradamus mai mititel, c\ o reform\monetar\ e absolut necesar\.Din onestitate [i din teama de ridicol, reamintesc de bun\voiec\ pe atunci toat\ lumea vorbea despre o reform\ monetar\ necesar\[i despre t\ierea a trei-patru zerouri din coada unui leutot mai jig\rit. Dar esen]ial e c\ s-a `nt`mplat cum am zis, nu?Sau, m\ rog, se va `nt`mpla. Fiindc\ deocamdat\ nu s-a `nt`mplatnimic. Au ap\rut doar ni[te h`rtii mai micu]e [i mai altfel colorate.De fapt, despre asta voiam s\ scriu. Mi-am propus s\ conceptextul de fa]\ abia c`nd voi primi prima dat\ rest la un magazin`n lei noi – un fel de verificare a vitezei cu care intr\ `n circula]ienoua moned\. Ei bine, `n Timi[oara, un ora[ cu o dinamic\ economic\bun\, au trecut patru s\pt\m`ni p`n\ s\ primesc rest obancnot\ de 1 leu. Aproape o lun\! Despre monedele de 1, 5,10 bani, care ar trebui s\ dea greutate leului nou, nici nu maivorbesc. Le [tiu doar din poze. Parc\ nici nu exist\. ~n orice loca[ cump\ra ceva, totalul e rotunjit (`n lei vechi sau noi, totuna).La o sum\ de – s\ zicem – 5,88 lei (58.800), fie prime[ti rest omie (echivalentul a 10 bani noi, dar `n nici un caz 12!), fie nimic.Mai mult, `n multe magazine am v\zut (e drept, am [i urm\rit lucrul\sta!) c\ v`nz\toarele pun leii noi `ntr-un spa]iu separat dinsertarele casei de marcat, iar restul `l dau `n lei vechi. Adic\ str`ngleii noi [i scap\ de cei vechi – exact invers dec`t dorea BNR.Revin la m\run]i[. A[a-i c\ pare ridicol s\ pretinzi 2 bani rest?Un fleac, acolo... Dar `mi amintesc istoria povestit\ de un amicajuns prin Germania `n 1990. S-a `nt`lnit el acolo cu prieteni emigra]i,au ie[it la un bar, au b\ut ceva, au pl\tit [i au primit rest unpumn de pfenigi. Românii no[tri au ignorat discule]ele ar\mii, iarc`nd s-au ridicat s\ plece, unul a d\r`mat din gre[eal\ stiva depfenigi cl\dit\ de mas\. Un neam] de la o mas\ vecin\ s-a ridicat,a cules ban cu ban, i-a ajuns din urm\ pe români [i le-a`ntins b\nu]ii. „Ei, ce conteaz\?“, a dat din umeri unul. „|ia nu-sbani.“ „Ba da“, s-a `nc\p\]`nat neam]ul. „Pfenig cu pfenig, se facemarca.“Am r`s [i eu de neam]ul c\pos. Z`mbesc [i acum, dar – pe dealt\ parte – [tiu c\ avea dreptate. {i-mi amintesc de un text al luiSever Voinescu din Dilema veche, `n care autorul remarca surprinsc\ România e singura ]ar\ din cele vizitate de el (nu pu-]ine) `n care lipsesc banii m\run]i. Nici m\car ve[nicele noastrerivale `ntru s\r\cie, Bulgaria [i Albania, nu sufer\ de boala asta,pe care o [tim bine, doar am primit cu to]ii „rest“ plicuri de zah\r,p\tr\]ele de ciocolat\ cu amprente de v`nz\tor pe ele, gume demestecat de nemestecat etc.O explica]ie posibil\ ar fi c\ noi nu ne uit\m la m\run]i[uri. Esub demnitatea noastr\. Cu c`t e capra mai r`ioas\, cu at`t maisus `[i ]ine coada. De-aia zic c\ degeaba am scris eu desprereforma monetar\ (`n 1999 sau acum) [i degeaba m-a ascultatBNR-ul. Pfenig cu pfenig, se face marca. Dar ban cu ban?P.S.: ~ntre timp am primit rest o moned\ de 10 bani (1.000 delei vechi). O fi vreun semn?Iulia Blaga este membr\ a juriului de scurtmetraj la FestivalulANONIMUL din acest anSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 39, 20-26 AUGUST 2005 3pop-cultura