Aesopicae - Oglinda literara

Trei nuvele cenzurateCÂNTUL VI„Pe când nevoia de oameni maturi creşte,se fac mereu încercări de a le micşora preţul,deşi nimeni nu-i poate făuri de-a gata.Şi totuşi, omul matur e mai dibaci decât oricarealt animal domestic, şi poate chiar maisupus, dacă e tratat cum se cuvine.Că poate vorbi, asta nu te îndreptăţeşte să-imicşorezi preţul sub preţul boului, cum mi-a prescrisadministraţia agorei din Samos”.De fapt, acest capitol nu vrea să spunănimic mai mult, în afară de faptul că m-am maiîntâlnit cu Esop, ajuns în slujba unui mare strateg,căruia-i făcea fişele de pontaj pentru o agelo,proprietatea sa, ce se ridica la câteva mii de heloţiinstruiţi de vreo 500 de hopliţi, care ar fi preferatîn locul unei hecatombe să jertfească cuuşurinţă de cinci ori mai mulţi heloţi.Când l-am întrebat câţi bani primeşte, mi-arăspuns că i s-a mărit salariul cu zece trioboli darchiria a crescut cu doi oboli, aşa că nu vede niciofericire. I-am spus să meargă la heleia şi săceară ajutor luleuţilor.Dar mi-a râs în faţă şi a plecat la munca sa.Plângeam după Esopul meu, dar nu-l condamnam.Ce-i puteam reproşa? Trebuia să trăiască.31