Forma multiplă sau boala Rustiţki Kahler - prezintă multiple imaginidistructive, generalizate, de dimensiuni diferite, cu sediul de elecţiepe oasele craniene, coloană, rar se întâlnesc şi forme osteoscleroticesub formă de noduli sau spiculi.Limfosarcomul şi leucemiaLimfosarcomul şi leucemia - se traduc radiologic osteoporozăgeneralizată, neomogenă, cu reacţie osteogenică subperiostică discretă,cu benzi transparente în lungul matafizelor sau oblice. În leucozelecronice apare osteoporoză difuză, zone de liză rotunde sau ovalarăpe coasta vertebrei stern.Tumorile osoase metastaticeTumorile osoase metastatice se pot extinde continuu sau discontinuu.Căile pe care se produc metastazele sunt variate şi pe traseul lorsunt mai multe tipuri de filtre capilare :1. în circuitul venelor cave - plămânul este primul filtru (cancerultiroidian ) ;2. tipul venei porte - cu tumoră iniţială în tubul digestiv, ficatul esteprimul filtru, plămânul al doilea, scheletul al treilea ;3. tipul pulmonar - tumora iniţială în plămân cu metastaze înrestul organelor prin venele pulmonare.Cele mai frecvente metastazesunt cele cu formare de la cancerul desân şi prostată. Metastazele se localizeazămai frecvent în oasele bogate înmăduvă roşie. pot fi unice sau multiple.Metastazele osteolitice - sunt maifrecvente după cancerul de sân, renal şitiroidian. Se întâlnesc frecvent fracturiîn os patologic.Metastazele osteoplastice apardupă cancerul de prostată şi vezica urinarăşi se localizează în scheletultrunchiului.participarea scheletului în cadrul reticulozelor. Deosebim trei grupe :retuiculo - endotelioze, dislipoidoze şi reticuloze maligne.Reticulo - endotelioze cu leziuni predominante ale scheletuluiGranulomul eozinofilGranulomul euzinofil apare la tineri până la 20 ani, de obicei laoasele bolţii craniene, vertebre, bazin, maxilare şi mai rar la osaelelungi.La craniu leziunile se traduc printr-o lacună rotundă de 1 - 2 cmcu contur bin trasat printr-un inel de scleroză.La coloană, corpul vertebral se turteşte şi are aspect de vertebrăplană Calve.La oasele lungi, lacuna este în diafiză şi transparenţa este brăzdatăde septuri.Boala Hand Schüller ChristianBoala Hand Schüller Christian aparela 3 - 10 ani cu triada : lacună craniană,exoftalmie, diabet insipid.Radiologic la oasele craniului aparzone de liză de formă diferite care cresc însuprafeţe. Ele apar în pusee şi se reosificădupă tratament.Boala lui Letterer - SiweBoala lui Letterer - Siwe - apare lasugari cu sfârşit letal, radiologic se găsesclacune osoase craniene sau imagini pseudochistice în oasele lungi.Sarcoidoza osoasăBoala lui Besnier - Boek - SchaumanSarcoidoza osoasă - boala lui Besnier - Boek - Schauman - aresediul în oasele tubulare de la mâini şi de la picioare sub forma deimagini chistice multiple. În funcţie de mărimea chistelor se împart întrei grade.Osteogeneza imperfecta laetalis246Reticulozele osoaseReticulozele osoase reprezintăDislipoidozele osoase sau tezaurismozeleDislipoidozele osoase sau tezaurismozele sunt boli în care există247
o perturbare în metabolismul grăsimilor. În acestă categorie intră BoalaHand Schuller Christian în faza cu lipoidoză colesterinică, Boala luiGaucher cu perturbarea metabolismului cheratinei, Boala lui Niemann- Pick, o lipoidoză fosfatică predominant în splină, ficat, ganglioni, rar înoase. În boala Gaucher apar calcifieri în formă de lacună mare lafalange, mandibulă sau extremitatea inferioară a genunchiului.Limfogranulomatoza malignăBoala lui HodgkinLimfogranulomatoza malignă se dezvoltă mai ales în ganglioni şisplină.Modificările osoase sunt rare cu aspect osteolitic, osteoscleroticsau mixt, sub forma de zone transparente unice sau multiple separateprin trabecule sub formă de bule de săpun. În jurul focarelor osteoliticesunt zone de osteoscleroză, uneori însoţită de spiculi prin reacţieperiostală. Determinarea osoasă la vertebrele lombare duce la tasare,vertebră de ivoriu, însoţite de paraplegie. Mai pot fi afectate coastelesau sternul.Distrofiile osoaseDistrofiile osoase - sunt tulburări de creştere, de osificare şi dedezvoltare a scheletului.Se împart în distrofii generalizate de următoarele tipuri : distrofiileperiostale, displaziile encondrale şi distrofii de creştere.Distrofiile periostaleDistrofiile periostale apar datorităafectării ţesutului mezenchimal subperiostal,oasele cresc numai în lungime.Radiologic, este o lipsă de opacitatea scheletului cu insuficienţa de dezvoltare acorticalei. Oasele sunt hipostozice, subţiri şigracile (boala oaselor de sticlă).Se cunosc mai multe tipuri de distrofiiperiostale :1. Osteogeneza imperfecta laetalis - apare la naştere, seînsoţeşte de sclere albastre şi este mortală. Radiologic, oasele sunt248îngroşate din loc în loc datorită calusurilor exuberante şi scurtate dincauza fracturilor. Coastele prezintă nodozităţi multiple datorită fracturilor.2. Osteopsatiroza Lobstein - fără sclere albastre, apare cândcopilul începe să meargă. Oasele se dezvoltă corect în lungime, darsunt hipostotice. Se produc fracturi repetate, oasele bolţii craniene suntsubţiri, iar bolta este turtită în sens vertical şidepăşeşte baza. Corpii vertebrali sunt turtiţi şiau aspect biconcav. După vindecarea boliiaspectul îşi revine la normal.3. Sindromul Trias fragilitas ossium - cusclere albastre şi surditate, apare după 12 anişi are caracter familial. Oasele au fragilitatemoderată.Displaziile encondrale politrope sau condrodisplaziileSunt afecţiuni care produc modificări înevoluţia şi dezvoltarea cartilajelorepifizare cu creştere periostală normală.Oasele datorită acestui fapt sunt scurte şi groase.Din acest grup fac parte :1. Sindromul Morquio - displazie spondilo -epifizară, caracterizată prin afectarea creşterii vertebrelor.Radiologic prezintă platispondilie generalizate; tulburări a activităţii cartilajului de creşterediafizo - epifizar a oaselor lungi.Membrele par lungi comparativ cu trunchiul,mersul specific de raţă.2. Sindromul Pfaundler - Hurler sau gorguilism,caracterizat prin : nanism disproporţional -hepato - spleno - megalie, alteraţii corneene, surditate, idioţie.MeloreostozaCraniul este mare, şeaua turcească largă, gâtul scurt, corpii vertebraliturtiţi. La oasele lungi, nucleii osoşi epifizari sunt fragmentaţi,epifizele sunt diforme, mâna are aspect caracteristic, metacarpieneleau aspect conic.3. Acondroplazia Parrot - datorită tulburării osteogenezeiecondrale a cartilajului de creştere diafizo - epifizar. Se produce o249
- Page 1:
Prof. Dr. GHEORGHE CIOBANUDr. Drd.
- Page 4 and 5:
La 8 noiembrie 1895 Roentgen sesize
- Page 6 and 7:
tronilor. O altă parte din electro
- Page 8 and 9:
AtenuareaAtenuarea este efectul fiz
- Page 10 and 11:
PARTICULARITĂŢILE IMAGINII RADIOL
- Page 16 and 17:
ajutorul unei rezistenţe se reglea
- Page 18 and 19:
o peliculă fină radiotransparent
- Page 20 and 21:
celălalt. Acest tip de ecografie e
- Page 22 and 23:
selecteze cele mai caracteristice 1
- Page 24 and 25:
află amplasate unele accesorii nec
- Page 26 and 27:
„Comisia internaţională de prot
- Page 28 and 29:
SEMIOLOGIA RADIOLOGICĂ A TORACELUI
- Page 30 and 31:
subţiate la periferie.- desenul va
- Page 32 and 33:
SegmentaţiepulmonarăDIAFRAGMUL NO
- Page 34 and 35:
imagini suprapuse.- Intensitatea op
- Page 36 and 37:
c) imagini "în fagure" specifice f
- Page 38 and 39:
noduli opaci nerezorbiţi, de natur
- Page 40 and 41:
Bronhopneumoniile alergice. Infiltr
- Page 42 and 43:
ATELECTAZIA PULMONARĂEste o stare
- Page 44 and 45:
glionară, fistulizare bronşică,
- Page 46 and 47:
Diagnosticul radiologic este greu,
- Page 48 and 49:
Tumori pulmonarebenignetip infiltra
- Page 50 and 51:
omogenă, contur precis, care se mo
- Page 52 and 53:
Pleurezia cu lichid în cantitate m
- Page 54 and 55:
TRAUMATISMELE TORACELUI.Pot fi pene
- Page 56 and 57:
sunt trei tipuri principale :- cord
- Page 58 and 59:
stâng încărcat cu un exces de s
- Page 60 and 61:
terapeutică, după traumatism sau
- Page 62 and 63:
cavă în jos, oblică îndărăt
- Page 64 and 65:
cancerului.Incisura, ancoşa şi la
- Page 66 and 67:
vârf de pâlnie. Prin istmul steno
- Page 68 and 69:
celui transversal. Gradul torsiunii
- Page 70 and 71:
SEMNE INDIRECTE ALE ULCERULUI GASTR
- Page 72 and 73:
Fibroscopia este deosebit de utilă
- Page 74 and 75: sub formă de bulă de gaz. Evacuar
- Page 76 and 77: ULCERUL DUODENALEste de două ori m
- Page 78 and 79: Ascarizi intestinaliViermi intestin
- Page 80 and 81: Modificări de formăCecul mai prez
- Page 82 and 83: strangulare şi stricţiune. Examen
- Page 84 and 85: ile de nutriţie parenterală la di
- Page 86 and 87: Adenomiomatoza veziculară se dator
- Page 88 and 89: însoţesc de splenomegalii.Chistel
- Page 90 and 91: Cancerul pancreatic - reprezintă o
- Page 92 and 93: Preparatul obişnuit, Odiston, se g
- Page 94 and 95: Ecografic. Rinichii în potcoavă s
- Page 96 and 97: aceasta care trece prin foseta liga
- Page 98 and 99: evidentă, chiste parapielice, abce
- Page 100 and 101: În uropatia obstructivă, urografi
- Page 102 and 103: Prin aceste metode sunt diagnostica
- Page 104 and 105: osteoblastele; faza de mineralizare
- Page 106 and 107: Displaziile se împart în:a) modif
- Page 108 and 109: Alegerea şi amplasarea casetei est
- Page 110 and 111: arc posterior mai mare, două mase
- Page 112 and 113: înainte, prin simfiza pubiană, ia
- Page 114 and 115: În fracturile complete, traiectul
- Page 116 and 117: şold.EntorsaEste o pierdere tempor
- Page 118 and 119: entă subcondrală - linia de doliu
- Page 120 and 121: produce fracturi şi dezlipiri, cu
- Page 122 and 123: MixomulMixomul se traduce de asemen
- Page 126 and 127: creştere insuficientă în lungime
- Page 128 and 129: de creştere, cu hipertrofia schele
- Page 130 and 131: ARTROZA DEFORMANTĂEste datorată u
- Page 132 and 133: - vertexul, la vârful bolţii cran
- Page 134 and 135: tice se desprind din vârfulepiglot
- Page 136 and 137: în prelungirea razei arcului de ce
- Page 138 and 139: osoasă formează limbusul celor do
- Page 140 and 141: Triangulaţia marginală constă î
- Page 142 and 143: mal.d) Heterotopiile dentare - cân
- Page 144 and 145: SifilisulÎn perioada primară şi
- Page 146 and 147: Examenul radiologic trebuie făcut
- Page 148 and 149: erală.În luxaţiile posterioare s
- Page 150 and 151: CUPRINS:s* Istoric . . . . . . . .
- Page 152 and 153: Metode de examinare . . . . . . . .