mal.d) Heterotopiile dentare – când dintele se formează în afaramaxilarelor. Examenul radiologic evidenţiează malpoziţiile dentare, înspecial pentru dinţii în ectopie şi heterotopie precum şi stabilirearapoartelor acestor dinţi.Se indică: radiografii panoramice, retroalveolare, radiografii înincidenţă axială pentru mandibulă sau masiv facial, radiografii de profil.3) ANOMALII DE VOLUM ŞI FORMĂa) Macrodonţiab) Microdonţiac) Dismorfismul dentar – sunt două forme:– fuziunea coronară şi geminaţia.d) Concrescenţa dentarăe) Taurodontismulf) Gigantismul dentar4) ANOMALII DE STRUCTURĂa) Hipoplazia smalţului – sau amelogenezaimperfectă.b) Hipoplazia hipocalcică Colwer, Sprawson,Gustafs.c) Dentinogeneza imperfectă Hodge saudentina opalescentă .d) OdontodisplaziaMODIFICĂRI REGRESIVE LA DINŢI ŞI MAXILAREModificările regresive reprezintă toate modificările distructive şide îmbătrânire fiziologică şinefiziologică care apar lanivelul dinţilor şi maxilarelor.Ele se realizează prin abraziune,resorbţie, calcificare, proliferarede dentină şi hipertrofiede cement.Uzura fiziologică asuprafeţelor de masticaţie adinţilor este realizată prin con-282Liniile de fractură orizontaleale masivuluimaxilo-facial1) Disjuncţie înaltă LeFort II2) Disjuncţie mijlocie LeFort I3) Disjuncţie joasă LeFort III (Guerin)tactul dinţilor antagonişti în timpul masticaţiei.Resorbţiile radiculare ale dinţilor temporari sunt fiziologice şi contribuiela înlocuirea dinţilor. Resorbţia radiculară însă apare chiar înabsenţa dinţilor permanenţi. Sunt însă situaţii când dintele temporarpoate să se anchilozeze de osul alveolar şi să persiste.<strong>RADIODIAGNOSTIC</strong>UL ÎN ANOMALIILE DENTO-MAXILARECU DEFORMAŢII ŞI DEFECTE OSOASE.Anomaliile dento-maxilareAnomaliile dento-maxilare se datoresc unor cauze câştigate saucongenitale. Acestea produc modificări faciale caracteristice, prognatismsau retrognatism inferior şi superior, ocluzie deschisă, ocluzieadâncă, ocluzie dista-lizată, proalveolie, exo sau endo alveolie, prodenţie.Deformaţiile osoase se datorează unei hiper sau hipodezvoltărigene-ralizate sau segmentare: micrognaţie sau hemihipotrofie sauhemihipertrofie maxilară şi mandibulară, asimetrie facială, hipertrofiecondiliană; unor procese patologice cu distrucţii osoase, infecţioase,traumatice, consolidări vicioase, scurtări, deviaţii etc.; uneori tulburăride creştere, anchiloză temporo-mandibulară; unor intervenţii chirurgicale.Defectele maxilarelor cuprind pierderi de substanţă osoasă careîntrerup continuitatea osului sau modifică relieful normal al feţei.<strong>RADIODIAGNOSTIC</strong>UL ÎN LEZIUNILE TRAUMATICEORTO-DENTO PARODONTALE.Leziunile traumatice ale dinţilor şi parodonţiului, se produc dincauze externe şi anume prin şoc direct, lovituri, căderi şi mai rar în timpulmasticaţiei datorită unor corpuri dure. A treia cauză de traumatismesunt cele chirurgicale. Leziunile interesează părţile componente aledintelui, fisuri ale smalţului, fracturi coronare, de regulă parţiale, fracturiradiculare, longitudinale, transversale, coronaro-radiculare. Se producde asemenea contuzii dento-parodontale, lu-xaţii dentare complete sauincomplete.Examenul radiologic poate decela următoarele elemente:1. Fisura traumatică a smalţului şi dentinei, nedecelabilă283
clinic.2. Raporturile soluţiei de continuitate cu camera pulpară.3. În fracturile radiculare precizează diagnosticului şianume: traseele fracturate, deplasarea fragmentelor, fracturi asociate aprocesului alveolar şi stabilirea indicaţiilor tehnicilor de tratament.<strong>RADIODIAGNOSTIC</strong>UL ÎN TRAUMATOLOGIA MAXILO-FACIALĂExamenul radiologic este singur în măsură să furnizeze dateobiective pentru confirmarea diagnosticului de fractură, depistareatraiectelor de fractură, precizarea formei fracturii pentru apreciereadeplasărilor fragmentelor osoase, a stabilirii legăturii focarului de fracturăcu dinţii şi alte elemente anatomice din vecinătate: orbită, fosenazale, sinusuri, baza craniului.Radiografia descoperă şi realizează prezenţa de corpi străiniradioopaci situati în ţesuturile moi, în focare de fractură sau cavităţiosoase, precum şi procese patolo-gice preexistente, care au favorizatproducerea fracturilor.Imaginea radiologică a fracturii este o linie de transparenţă neregulatăcu aspect zimţat, cu margini discret demineralizate, având grosimipână la 2 - 3 mm şi care se înscrie exact în limitele osului fracturat.În cazurile deplasărilor asociate în mai multe planuri se pot produceîncălecări ale fragmentelor.Fracturile mandibuleiDupă statistici reprezintă până la 80% din totalul fracturilor feţei,sunt favorizate de proeminenţa mandibulei, mobilitate deosebită şiforma multi recurbată.Localizările prioritare sunt: regiunea simfizară a unghiului, ramuraorizontală şi condilul mandibulei. Se împart în:Fracturi totale, unice sau multiple.Fracturile parţiale sau incomplete sunt rare. Fracturile se însoţescde dizlocări datorită tracţiunilor musculare. Examenul radiologicfurnizează date privind liniile de fractură direcţia lor, existenţa focarelormultiple, raporturile cu dinţii, starea osului fracturat.Fracturile masivului maxilar– Sunt fracturi care se limitează rar numai la oasele maxilare pro-284priu zise. Ele se întind şi la celelalte oase ale etajului mijlociu ale feţei;oasele nazale, palatine, vomer, lacrimale, ajungând chiar la etmoid,sfenoid chiar frontale şi temporal. Masivul maxilar este format din: osspongios întărit prin stâlpii de rezistenţă care sunt organizaţi pentru arăspunde forţelor verticale.De obicei traumatismele sunt transversale. Rezistenţa masivuluifacial nu este optimă pentru prevenirea fracturilor transversale. Totuşiaceste fracturi sunt mai reduse ca cele ale mandibulei. Aceste traseesunt variate în raport cu linia de forţă a traumatismului.Clasificarea este următoarea:I. Fracturi totale;a) fracturi orizontale, fracturi inferioare Guerin;b) mijlocii, Le Fort I.;c) mijlocii superioare Le Fort II., disjuncţie cranio-maxilară;d) fracturi verticale şi oblice – A) mediosagitale, disjuncţiiintermaxilare; B) laterale; C) fracturi combinate, fractura Richet, fracturaWoalter; D) fracturi cominutive.II. Fracturi parţiale; a) creasta alveolară, b) tuberozitate, c) boltapalatină, d) pereţi sinusali.Radiodiagnosticul în sinusita maxilară odontogenăDestul de frecvent procesele septice odontogene determinăsinusite maxilare.Sinusitele au drept cauză infecţii ale dinţilor incisivi, premolari şimolari superiori, respectiv parodontite apicale sau parodontopatii marginale,apărând de obicei cu extracţiile acestor dinţi şi perforareaperetelui sinusal. Procesul patologic are un caracter acut sau cronic, elfiind întreţinut de procesul odontogen cu virulenţă mai redusă.Sinusita odontogenă se poate diagnostica şi diferenţia faţă decea rinogenă în special prin unilateralitatea interesării sinusale. Pelângă semnele clinice, investigaţiile complementare şi în primul rândexamenul radiologic asigură siguranţa diagnosticului.<strong>RADIODIAGNOSTIC</strong>UL ÎN OSTEOPATIILESPECIFICE ALE MAXILARELORAlterările osoase în bolile datorită agenţilor microbieni specifici,sifilis, TBC, actinomicoză, infecţii parazitare, se caracterizează prin leziunidistructiv–productive cu predominenţa celor osteolitice.285
- Page 1:
Prof. Dr. GHEORGHE CIOBANUDr. Drd.
- Page 4 and 5:
La 8 noiembrie 1895 Roentgen sesize
- Page 6 and 7:
tronilor. O altă parte din electro
- Page 8 and 9:
AtenuareaAtenuarea este efectul fiz
- Page 10 and 11:
PARTICULARITĂŢILE IMAGINII RADIOL
- Page 16 and 17:
ajutorul unei rezistenţe se reglea
- Page 18 and 19:
o peliculă fină radiotransparent
- Page 20 and 21:
celălalt. Acest tip de ecografie e
- Page 22 and 23:
selecteze cele mai caracteristice 1
- Page 24 and 25:
află amplasate unele accesorii nec
- Page 26 and 27:
„Comisia internaţională de prot
- Page 28 and 29:
SEMIOLOGIA RADIOLOGICĂ A TORACELUI
- Page 30 and 31:
subţiate la periferie.- desenul va
- Page 32 and 33:
SegmentaţiepulmonarăDIAFRAGMUL NO
- Page 34 and 35:
imagini suprapuse.- Intensitatea op
- Page 36 and 37:
c) imagini "în fagure" specifice f
- Page 38 and 39:
noduli opaci nerezorbiţi, de natur
- Page 40 and 41:
Bronhopneumoniile alergice. Infiltr
- Page 42 and 43:
ATELECTAZIA PULMONARĂEste o stare
- Page 44 and 45:
glionară, fistulizare bronşică,
- Page 46 and 47:
Diagnosticul radiologic este greu,
- Page 48 and 49:
Tumori pulmonarebenignetip infiltra
- Page 50 and 51:
omogenă, contur precis, care se mo
- Page 52 and 53:
Pleurezia cu lichid în cantitate m
- Page 54 and 55:
TRAUMATISMELE TORACELUI.Pot fi pene
- Page 56 and 57:
sunt trei tipuri principale :- cord
- Page 58 and 59:
stâng încărcat cu un exces de s
- Page 60 and 61:
terapeutică, după traumatism sau
- Page 62 and 63:
cavă în jos, oblică îndărăt
- Page 64 and 65:
cancerului.Incisura, ancoşa şi la
- Page 66 and 67:
vârf de pâlnie. Prin istmul steno
- Page 68 and 69:
celui transversal. Gradul torsiunii
- Page 70 and 71:
SEMNE INDIRECTE ALE ULCERULUI GASTR
- Page 72 and 73:
Fibroscopia este deosebit de utilă
- Page 74 and 75:
sub formă de bulă de gaz. Evacuar
- Page 76 and 77:
ULCERUL DUODENALEste de două ori m
- Page 78 and 79:
Ascarizi intestinaliViermi intestin
- Page 80 and 81:
Modificări de formăCecul mai prez
- Page 82 and 83:
strangulare şi stricţiune. Examen
- Page 84 and 85:
ile de nutriţie parenterală la di
- Page 86 and 87:
Adenomiomatoza veziculară se dator
- Page 88 and 89:
însoţesc de splenomegalii.Chistel
- Page 90 and 91:
Cancerul pancreatic - reprezintă o
- Page 92 and 93: Preparatul obişnuit, Odiston, se g
- Page 94 and 95: Ecografic. Rinichii în potcoavă s
- Page 96 and 97: aceasta care trece prin foseta liga
- Page 98 and 99: evidentă, chiste parapielice, abce
- Page 100 and 101: În uropatia obstructivă, urografi
- Page 102 and 103: Prin aceste metode sunt diagnostica
- Page 104 and 105: osteoblastele; faza de mineralizare
- Page 106 and 107: Displaziile se împart în:a) modif
- Page 108 and 109: Alegerea şi amplasarea casetei est
- Page 110 and 111: arc posterior mai mare, două mase
- Page 112 and 113: înainte, prin simfiza pubiană, ia
- Page 114 and 115: În fracturile complete, traiectul
- Page 116 and 117: şold.EntorsaEste o pierdere tempor
- Page 118 and 119: entă subcondrală - linia de doliu
- Page 120 and 121: produce fracturi şi dezlipiri, cu
- Page 122 and 123: MixomulMixomul se traduce de asemen
- Page 124 and 125: Forma multiplă sau boala Rustiţki
- Page 126 and 127: creştere insuficientă în lungime
- Page 128 and 129: de creştere, cu hipertrofia schele
- Page 130 and 131: ARTROZA DEFORMANTĂEste datorată u
- Page 132 and 133: - vertexul, la vârful bolţii cran
- Page 134 and 135: tice se desprind din vârfulepiglot
- Page 136 and 137: în prelungirea razei arcului de ce
- Page 138 and 139: osoasă formează limbusul celor do
- Page 140 and 141: Triangulaţia marginală constă î
- Page 144 and 145: SifilisulÎn perioada primară şi
- Page 146 and 147: Examenul radiologic trebuie făcut
- Page 148 and 149: erală.În luxaţiile posterioare s
- Page 150 and 151: CUPRINS:s* Istoric . . . . . . . .
- Page 152 and 153: Metode de examinare . . . . . . . .