strangulare şi stricţiune. Examenul radiologic pe gol, evidenţiază anseintestinale destinse, apariţia de nivele hidroaerice, care pot fi pe intestinsubţire sau gros. Cele din intestinul subţire, prezintă anse cu pereţisubţiri, dinţături fine cu lumenul neted. Cele din colon au peretele grosşi uneori cu haustre. Cele din intestinul subţire sunt numeroase, etajateîn formă de tuburi de orgă. În ocluzii, clisma baritală arată sediul obstacolului.Ocluziile dinamice - pot fi paralitice sau spasmodice.Ileusul paralitic, apare în peritonita generalizată după perforaţie,în pusee inflamatorii regionale, operaţii pe abdomen, litiază biliară saurenală, traumatisme ale coloanei, infarct mezenteric, etc.Examenul radiologic pe gol, constată anse intestinale, destinseuniform, lipsa nivelelor hidroaerice şi lipsa contracţiilor vii. Examenulbaritat evidenţiază colonul destins, cu caracter normal.Infarctul intestinalInfarctul intestinal - prezintă radiologic distensie gazoasă uniformă,care conturează ansa de infarct opacă.Arteriografia mezenterică superioară demonstrează ocluzia vasculară.Ocluziile colonului prin volvulusOcluziile colonului prin volvulus pot fi pe sigmă cu axa sigmoidianădestinsă, îndoită în formă de U inversat. Volvulusul de cec, prezintăo imagine serică în formă de balon saudesagă. În volvulus, apar tulburări devascularizaţie şi irigaţie a ansei intestinale.Ocluziile mai pot fi provocate dehernii încarcerate.162Invaginaţie ileocecalăInvaginaţia intestinală acutăInvaginaţia intestinală acută, maifrecventă la sugari, când ileonul terminalse învaginează în colon prin valvula ileocecală.Examenul pe gol, arată imagini deocluzie pe intestinul subţire, cu nivelehidroaerice multiple etajate.Clisma baritată, care poate avea şi rol terapeutic se opreşte încolon, în faţa porţiunii invaginate pe care o înconjoară, o mulează şidescrie o imagine de cupă, sau ortograd de cocardă. La adult, învaginaţiaare caracter subacut sau cronic.Ocluzia vascularăOcluzia vasculară - poate apare la întreruperea circulaţiei peartere mezenterică - infarctul mezenterico - intestinal.Examenul radiologic pe gol, sugerează diagnosticul de ocluzieintestinală, îngroşarea şi rigiditatea pereţilor.Angiografia selectivă evidenţiază leziunea.ApendicitaExamenul radiologic este util pentru a precizatopografia cecului, sediul apendicelui şi diagnosticdiferenţial în cazul unor localizări atipice (cec atipic, înstânga etc.).În apendicita acută, irigografia este interzisă,examenul pe gol ne poate orienta diagnosticul - oumbră mai densă decât restul abdomenului, dată deplastromul apendicular, înconjurată cu anse destinsepline cu aer sau nivel hidroaeric.În perforaţiile apendiculare, apare pneumoperitoneu.În apendicita cronică, se utilizează metodaCzeppa (3 prânzuri fracţionate, înainte cu 16 -12 şi 8ore de examen) şi una până la două linguriţe de sulfatde magneziu.Apendicita acutăExamenul radiologic evidenţiază prezenţa unordeformaţii a apendicelui în lungime sau în lumen, imobilizarea, opacifiereaneomogenă.Operaţiile pe colonOperaţiile pe colon sunt:Rezecţie largă de tip hemi-colectomie sau cele urmate de anastomozelatero - laterale.Rezecţiile parţiale, urmate de anastomoze terminale sunt greurecunoscute radiologic.Anusul contra naturii - serveşte la explorarea cu bariu a segmentului distal.163
CAPITOLUL XIII.DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC AL CĂILOR BILIAREMulţi ani, examenul radiologic a fost principalul mijloc de investigaţieparaclinic pentru diagnosticul calculilor biliari al colecistitei inflamatoriişi dischineziilor biliare.Ultrasonografia a devenit însă, metoda de elecţie în vizualizareacolecistului şi căilor biliare. Acurateţea sa este maximă în diagnosticullitiazei veziculare şi în precizarea caracterului obstructiv al sindromuluiicteric, numeroase alte entităţi anatomo-clinice, beneficiind de asemeneade posibilitatea explorării cu ultrasunete.Examenul radiologic al căilor şi-a pierdut din importanţă, dartotuşi sunt situaţii când necesită a fi efectuat, motiv pentru care o săanalizăm importanţa şi modul de efectuare.Examenul veziculei biliare, începe prin radiografia pe gol, fărăsubstanţă de contrast.Altă metodă este colecistografia per orală care permite studiulveziculei şi a căilor biliare principale.Metode de colaborare medico-chirurgicale - tubajul colecistografic,colecistografia şi colangiografia transparietală, colangiografia per şipost operatorie, radiomanometria căilor biliare.Metode recente - arteriografia selectivă, tomografia computerizată,rezonanţa magnetică nucleară.Evidenţierea radiologică a veziculei biliare fără o pregătire cusubstanţa de contrast, evidenţiază un colecist patologic, fie datorităasocierii cu calculul cistic şi apariţia bilei calcice în colecist, fie datoritădepunerii calcare în pereţii colecistului sau în vezicula calcară, fiedatorită calculilor biliari radioopaci.Colecistografia per os se realizează după o pregătire prealabilăde 2-3 zile cu regim alimentar neflatulent şi cu utilizarea unor medicamentecum ar fi : Triferment sau Cărbune medicinal. Cu o zi înainteaefectuării examinării, se administrează între orele 18.00 şi 19.00 substanţăde contrast cum ar fi Razebilul, o tabletă la 10 Kg. greutate din10 în 10 minute. Bolnavul culcat pe dreapta. Bolnavul nu mai foloseştenici un aliment, iar a doua zi după 14-15 ore de la administrarea sub-164stanţei de contrast, se efectuează colecistografia. După prima radiografiecând se evidenţiază colecistul opacifiat, se administrează unprânz colecisto-chinetic, constând de obicei din 3 gălbenuşuri de oufrecate cu zahăr. După 1/2 de oră se mai efectuează o radiografie. Prinacest prânz se evidenţiază capacitatea funcţională de contrast.Colecistografia intra venoasă, este metoda radiografică de evidenţierea căilor biliare extra hepatice colecistului şi intra hepatice. Esteo metodă rapidă. Se injectează intravenos Pobilan 60% sau altepreparate cum ar fi: Endocitobil, Biligrafin. Se efectuează radiografii la15 minute - 30 minute - 60 minute şi 90 minute (la 30 minute dupăprânzul Boyden). Această examinare este însoţită de riscuri, întrucâtsubstanţa iodată este de foarte multe ori alergică. Accidentele suntdatorate şocului alergic şi insuficienţelor renale prin supradozaj. Se iaumăsuri preventive care constau în injectarea înaintea substanţei decontrast a unor produse cum ar fi: Hemisuccinat de hidrocortizon sauefectuarea colangiografiei prin perfuzie, când substanţa perfuzatăconţine şi Hemisuccinat de hidrocortizon.Substanţa de contrast se injectează lent, 6-10 minute în cantitatede 20 ml.Colecistografia se însoţeşte uneori de probe farmacodinamice,care îmbunătăţesc calitatea examinării cum ar fi: proba cu morfină încazul colecistografiei negative şi când colangio-colecistografia nuopacifiază căile biliare principale. Morfina se administrează în cantitatede 1ml. subcutanat, la 30 de minute după administrarea substanţei decontrast. Alte probe sunt: proba cu nitritiomil, atropină sau nitroglicerină.Examenul radiologic şi în special cel ecografic, tomografia computerizată,rezonanţa magnetică dau relaţii privind patologia veziculeibiliare.Se poate descrie următoarea patologie a veziculei biliare.Anomalii de:-poziţie;-formă şi volum ale colecistului;-modificări ale conţinutului vezicular;-modificări ale peretelui vezicular;-modificări de vecinătate.Printre anomaliile de poziţie, formă şi volum ale colecistului,amintim colecistul în bisac, în bonetă frigiană, colecist dublu sau multiseptat,diverticuli ai veziculei biliare. Volumul colecistului este variabil,colecistul poate fi mărit de volum în colecistita acută sau hidropsul vezicularcronic, obstrucţia biliară joasă în stările post operatorii, în condiţi-165
- Page 1:
Prof. Dr. GHEORGHE CIOBANUDr. Drd.
- Page 4 and 5:
La 8 noiembrie 1895 Roentgen sesize
- Page 6 and 7:
tronilor. O altă parte din electro
- Page 8 and 9:
AtenuareaAtenuarea este efectul fiz
- Page 10 and 11:
PARTICULARITĂŢILE IMAGINII RADIOL
- Page 16 and 17:
ajutorul unei rezistenţe se reglea
- Page 18 and 19:
o peliculă fină radiotransparent
- Page 20 and 21:
celălalt. Acest tip de ecografie e
- Page 22 and 23:
selecteze cele mai caracteristice 1
- Page 24 and 25:
află amplasate unele accesorii nec
- Page 26 and 27:
„Comisia internaţională de prot
- Page 28 and 29:
SEMIOLOGIA RADIOLOGICĂ A TORACELUI
- Page 30 and 31:
subţiate la periferie.- desenul va
- Page 32 and 33: SegmentaţiepulmonarăDIAFRAGMUL NO
- Page 34 and 35: imagini suprapuse.- Intensitatea op
- Page 36 and 37: c) imagini "în fagure" specifice f
- Page 38 and 39: noduli opaci nerezorbiţi, de natur
- Page 40 and 41: Bronhopneumoniile alergice. Infiltr
- Page 42 and 43: ATELECTAZIA PULMONARĂEste o stare
- Page 44 and 45: glionară, fistulizare bronşică,
- Page 46 and 47: Diagnosticul radiologic este greu,
- Page 48 and 49: Tumori pulmonarebenignetip infiltra
- Page 50 and 51: omogenă, contur precis, care se mo
- Page 52 and 53: Pleurezia cu lichid în cantitate m
- Page 54 and 55: TRAUMATISMELE TORACELUI.Pot fi pene
- Page 56 and 57: sunt trei tipuri principale :- cord
- Page 58 and 59: stâng încărcat cu un exces de s
- Page 60 and 61: terapeutică, după traumatism sau
- Page 62 and 63: cavă în jos, oblică îndărăt
- Page 64 and 65: cancerului.Incisura, ancoşa şi la
- Page 66 and 67: vârf de pâlnie. Prin istmul steno
- Page 68 and 69: celui transversal. Gradul torsiunii
- Page 70 and 71: SEMNE INDIRECTE ALE ULCERULUI GASTR
- Page 72 and 73: Fibroscopia este deosebit de utilă
- Page 74 and 75: sub formă de bulă de gaz. Evacuar
- Page 76 and 77: ULCERUL DUODENALEste de două ori m
- Page 78 and 79: Ascarizi intestinaliViermi intestin
- Page 80 and 81: Modificări de formăCecul mai prez
- Page 84 and 85: ile de nutriţie parenterală la di
- Page 86 and 87: Adenomiomatoza veziculară se dator
- Page 88 and 89: însoţesc de splenomegalii.Chistel
- Page 90 and 91: Cancerul pancreatic - reprezintă o
- Page 92 and 93: Preparatul obişnuit, Odiston, se g
- Page 94 and 95: Ecografic. Rinichii în potcoavă s
- Page 96 and 97: aceasta care trece prin foseta liga
- Page 98 and 99: evidentă, chiste parapielice, abce
- Page 100 and 101: În uropatia obstructivă, urografi
- Page 102 and 103: Prin aceste metode sunt diagnostica
- Page 104 and 105: osteoblastele; faza de mineralizare
- Page 106 and 107: Displaziile se împart în:a) modif
- Page 108 and 109: Alegerea şi amplasarea casetei est
- Page 110 and 111: arc posterior mai mare, două mase
- Page 112 and 113: înainte, prin simfiza pubiană, ia
- Page 114 and 115: În fracturile complete, traiectul
- Page 116 and 117: şold.EntorsaEste o pierdere tempor
- Page 118 and 119: entă subcondrală - linia de doliu
- Page 120 and 121: produce fracturi şi dezlipiri, cu
- Page 122 and 123: MixomulMixomul se traduce de asemen
- Page 124 and 125: Forma multiplă sau boala Rustiţki
- Page 126 and 127: creştere insuficientă în lungime
- Page 128 and 129: de creştere, cu hipertrofia schele
- Page 130 and 131: ARTROZA DEFORMANTĂEste datorată u
- Page 132 and 133:
- vertexul, la vârful bolţii cran
- Page 134 and 135:
tice se desprind din vârfulepiglot
- Page 136 and 137:
în prelungirea razei arcului de ce
- Page 138 and 139:
osoasă formează limbusul celor do
- Page 140 and 141:
Triangulaţia marginală constă î
- Page 142 and 143:
mal.d) Heterotopiile dentare - cân
- Page 144 and 145:
SifilisulÎn perioada primară şi
- Page 146 and 147:
Examenul radiologic trebuie făcut
- Page 148 and 149:
erală.În luxaţiile posterioare s
- Page 150 and 151:
CUPRINS:s* Istoric . . . . . . . .
- Page 152 and 153:
Metode de examinare . . . . . . . .