Adenomiomatoza veziculară se datorează îngroşării stratuluimuscular al colecistului, realizându-se spaţii chistice parietale maifrecvente în regiunea fundică.Modificări difuze ale peretelui vezicular. Îngroşarea pereteluicolecistului reprezentând un semn nespecific de colecistită. Îngroşareaperetelui peste 3 mm este întâlnită în bolile inflamatorii ale colecistului,în hipoproteinimie, ciroză hepatică, insuficienţă cardiacă congestivă,insuficienţă renală cronică, cancer hepatic metastatic, limfoame,hepatite acute şi cronice, inflamaţii seroase peritoniale.Perforaţia colecistului poate surveni la 5% din cazurile acute.Semnele ecografice ale perforaţiei acute sunt: colecţie pericolecistiticăsau intrahepatică sub forma unor zone hipoecogene sau transonice,uneori cu traiect de comunicare între lumenul colecistului şi colecţiarespectivă. Existenţa colecţiei în marea cavitate peritonială estereprezentată de prezenţa de particule alimentare, secreţie biliară,prezenţa de aer, iar radiologic, existenţa pneumoperitoneului.Sindromul post colecistectomie - în acest sindrom, dilataţia căilorbiliare este mai accentuată. Uneori, poate fi asociată cu prezenţa calculilorrestanţi sau hipertrofia sfincterului Oddi. Uneori, funcţional sepoate produce dilataţia bontului cistic. După intervenţia pe căile biliarepot să apară fenomene de aderenţă, complicaţii ulterioare.CAPITOLUL XIV.EXAMENUL RADIOLOGIC ŞI IMAGISTICAL FICATULUI, SPLINEI ŞI PANCREASULUIExamenul radiologic dă puţine relevanţe în acest domeniu.Pneumoperitoneul sau retropneumoperitoneul combinat cu tomografiadau un sprijin evidenţierii contururilor masei hepatice şi splinei.Examenul ecografic, scintigrafic şi tomografia computerizată suntcele mai competente pentru diagnosticul acestor afecţiuni.Examenul radiologic aduce următoarele relaţii: evidenţiazăcoborârea ficatului prin interpoziţia colonului între ficat şi diafragm,ascensiunea ficatului în meteorism şi ascită sau tumoră voluminoasăde ovar, sarcină, ascensionează diafragmul şi poate să se asocieze cuatelectazie. Mărirea de volum a ficatului şi poziţia marginii inferioaretrebuie apreciate cu precauţie.Abcesul hepaticAbcesul hepatic - este greu de diagnosticat iniţial, dar când abceseleconfluează într-o cavitate anfractuoasă însoţită de nivel hidroaericsau acesta este puncţionat şi se introduce substanţă de contrast,examenul radiologic nativ evidenţiază această leziune.Chistul hepatic, hidaticChistul hepatic, hidatic - este întâlnit frecvent. Când are sediulcentral nu poate fi diagnosticat prin examenul radiologic simplu. Cândse dezvoltă periferic, bombează diafragmul ca o semisferă.Chistul hidatic calcificat se ratatinează, se calcifică şi poate fi evidenţiatradiologic.Flebografia suprahepatică - se realizează retrograd de-a lungulvenei bazilice de la plica cotului la atriul drept, cava inferioară şi suprahepatice.Examinarea ne permite: studiul hemodinamic al presiunilor dinvenele suprahepatice, aprecierea fluxului sanguin, precum şi opacifiereareţelei venoase hepatice când se injectează substanţă de contrast.Presiunea în venele hepatice este normală în hipertensiune por-170171
tală dextro - hepatică, hepatite,icter obstructiv, neoplasmhepatic şi este sporită înciroză.Arteriografia selectivăceliacă şi mezenterică - esteutilă pentru studiul morfologieiramificaţiilor arterei hepatice.Ea permite hepatografia şi înfaza de întoarcere. Pentrudiagnosticul afecţiunilor parenchimatoase,depăşeşte valoareasplenoportografiei maiales când există un bloc extrahepatic. Procesele tumorale şi expansive,sunt localizate şi delimitate precis. Este indicată de asemenea, în traumatismelehepatice. În ciroza hepatică, evidenţiază lărgirea trunchiuluiarterei hepatice.Scintigrafia - în condiţiile actuale, permite o mai bună vizualizarea leziunilor structurilor anatomice şi artefactelor, având de asemenea,rolul primar în evidenţierea modificărilor focale şi de evaluarea mărimiiconfiguraţiei şi stării funcţionale globale a ficatului. Se utilizează de obiceiSulfura de Tecneţiu coloidală sau aur 198 coloidal.CT şi RMN - evidenţiază forma, dimensiunile şi structura ficatuluişi a căilor biliare, precum şi procesele patologice prezente, fiind celemai utile metode de diagnostic.MODIFICĂRILE RADIOIMAGISTICE ALE SPLINEIÎn timpul examenului radiologic, splina se poate vedea la bazastângă, fiind contrastată de aerul din unghiul stâng al colonului, camerade aer a stomacului.SplenomegaliaSplenomegalia - este un simptom constant în leucoze, se maiîntâlneşte în limfoame şi reticuloze, boli infecţioase şi parazitare, cirozăhepatică, sindromul Banti sau traumatisme. Masa splenică mărităîmpinge stomacul înainte şi în dreapta, ridică diafragmul, coboară unghiulstâng al colonului şi poate fi deosebită de o tumoră renală care seînscrie în acest unghi.172Rupturile splineiRupturile splinei - se produc în traumatisme abdominale. Prinexamenul radiologic se observă poziţia înaltă a diafragmului şi imobilitatealui la baza stângă şi o opacitate în hipocondrul stâng, careîmpinge camera de aer a stomacului la dreapta şi unghiul splenic alcolonului în jos. Când splina se rupe în cavitatea peritonială, se constatămobilitatea caracteristică a anselor subţiri în masa lichidiană.Chistul splenicChistul splenic este consecutiv unui hematom traumatic şi infarctului.Chistele primare sunt rare ca şi chistul hidatic. În raport cu sediulşi dimensiunile lor, ele împing organele din jur. În peretele chistuluise pot produce calcificări.Examenul scintigrafic şi în special ecografia splinei, suntmetodele preferate de investigare a acestui organ.Ecografia splinei este indicată în sindromul splenomegaliei,tumori splenice, tumori de hipocondru stâng, boli de sistem, trombozade sistem venos port, sindromul hipertensiunii portale, traumatismesplenice şi hipocondru stâng, sindromul febril prelungit. Acurateţeametodei depăşeşte tehnicile radioizotopice şi se apropie de cea a computer-tomografiei.1. Splenomegalia difuză - confirmarea splenomegaliei constatatăclinic se face ecografic, care permite diferenţierea faţă de o tumoră dehipocondru stâng. În splenomegalie, axul lung al splinei depăşeşte 14cm şi cel transvers 5 cm.Splenomegalia difuză poate fi întâlnită în boli hematologice,infecţioase, hipertensiune portală, colagenoze, boli metabolice. Înaceste boli nu se modifică ecogenitatea splinei.Afecţiuni splenice localizateEcografia este indispensabilă pentru diagnosticul unor alterărilocalizate al parenchimului splenic aceste afecţiuni sunt:Formaţiuni splenice chistice, chiste parazitare - ruptura chistelorsau a hematoamelor, tumori splenice localizate la polul inferior, tumorisplenice solide de limfoame splenice. Majoritatea formaţiunilor se173
- Page 1:
Prof. Dr. GHEORGHE CIOBANUDr. Drd.
- Page 4 and 5:
La 8 noiembrie 1895 Roentgen sesize
- Page 6 and 7:
tronilor. O altă parte din electro
- Page 8 and 9:
AtenuareaAtenuarea este efectul fiz
- Page 10 and 11:
PARTICULARITĂŢILE IMAGINII RADIOL
- Page 16 and 17:
ajutorul unei rezistenţe se reglea
- Page 18 and 19:
o peliculă fină radiotransparent
- Page 20 and 21:
celălalt. Acest tip de ecografie e
- Page 22 and 23:
selecteze cele mai caracteristice 1
- Page 24 and 25:
află amplasate unele accesorii nec
- Page 26 and 27:
„Comisia internaţională de prot
- Page 28 and 29:
SEMIOLOGIA RADIOLOGICĂ A TORACELUI
- Page 30 and 31:
subţiate la periferie.- desenul va
- Page 32 and 33:
SegmentaţiepulmonarăDIAFRAGMUL NO
- Page 34 and 35:
imagini suprapuse.- Intensitatea op
- Page 36 and 37: c) imagini "în fagure" specifice f
- Page 38 and 39: noduli opaci nerezorbiţi, de natur
- Page 40 and 41: Bronhopneumoniile alergice. Infiltr
- Page 42 and 43: ATELECTAZIA PULMONARĂEste o stare
- Page 44 and 45: glionară, fistulizare bronşică,
- Page 46 and 47: Diagnosticul radiologic este greu,
- Page 48 and 49: Tumori pulmonarebenignetip infiltra
- Page 50 and 51: omogenă, contur precis, care se mo
- Page 52 and 53: Pleurezia cu lichid în cantitate m
- Page 54 and 55: TRAUMATISMELE TORACELUI.Pot fi pene
- Page 56 and 57: sunt trei tipuri principale :- cord
- Page 58 and 59: stâng încărcat cu un exces de s
- Page 60 and 61: terapeutică, după traumatism sau
- Page 62 and 63: cavă în jos, oblică îndărăt
- Page 64 and 65: cancerului.Incisura, ancoşa şi la
- Page 66 and 67: vârf de pâlnie. Prin istmul steno
- Page 68 and 69: celui transversal. Gradul torsiunii
- Page 70 and 71: SEMNE INDIRECTE ALE ULCERULUI GASTR
- Page 72 and 73: Fibroscopia este deosebit de utilă
- Page 74 and 75: sub formă de bulă de gaz. Evacuar
- Page 76 and 77: ULCERUL DUODENALEste de două ori m
- Page 78 and 79: Ascarizi intestinaliViermi intestin
- Page 80 and 81: Modificări de formăCecul mai prez
- Page 82 and 83: strangulare şi stricţiune. Examen
- Page 84 and 85: ile de nutriţie parenterală la di
- Page 88 and 89: însoţesc de splenomegalii.Chistel
- Page 90 and 91: Cancerul pancreatic - reprezintă o
- Page 92 and 93: Preparatul obişnuit, Odiston, se g
- Page 94 and 95: Ecografic. Rinichii în potcoavă s
- Page 96 and 97: aceasta care trece prin foseta liga
- Page 98 and 99: evidentă, chiste parapielice, abce
- Page 100 and 101: În uropatia obstructivă, urografi
- Page 102 and 103: Prin aceste metode sunt diagnostica
- Page 104 and 105: osteoblastele; faza de mineralizare
- Page 106 and 107: Displaziile se împart în:a) modif
- Page 108 and 109: Alegerea şi amplasarea casetei est
- Page 110 and 111: arc posterior mai mare, două mase
- Page 112 and 113: înainte, prin simfiza pubiană, ia
- Page 114 and 115: În fracturile complete, traiectul
- Page 116 and 117: şold.EntorsaEste o pierdere tempor
- Page 118 and 119: entă subcondrală - linia de doliu
- Page 120 and 121: produce fracturi şi dezlipiri, cu
- Page 122 and 123: MixomulMixomul se traduce de asemen
- Page 124 and 125: Forma multiplă sau boala Rustiţki
- Page 126 and 127: creştere insuficientă în lungime
- Page 128 and 129: de creştere, cu hipertrofia schele
- Page 130 and 131: ARTROZA DEFORMANTĂEste datorată u
- Page 132 and 133: - vertexul, la vârful bolţii cran
- Page 134 and 135: tice se desprind din vârfulepiglot
- Page 136 and 137:
în prelungirea razei arcului de ce
- Page 138 and 139:
osoasă formează limbusul celor do
- Page 140 and 141:
Triangulaţia marginală constă î
- Page 142 and 143:
mal.d) Heterotopiile dentare - cân
- Page 144 and 145:
SifilisulÎn perioada primară şi
- Page 146 and 147:
Examenul radiologic trebuie făcut
- Page 148 and 149:
erală.În luxaţiile posterioare s
- Page 150 and 151:
CUPRINS:s* Istoric . . . . . . . .
- Page 152 and 153:
Metode de examinare . . . . . . . .