Adnotare - Şcoala de Management în Sănătate Publică

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE„NICOLAE TESTEMIŢANU”Cu titlu de manuscrisCZU: [614.2:37.091] : 654.15(478)LOZAN OLEGTEHNOLOGII TELEMEDICALEÎN SISTEMUL EDUCAŢIONAL ŞI DE SĂNĂTATE14.00.33 MEDICINĂ SOCIALĂ ŞI MANAGEMENTAutoreferatul tezei de doctor habilitat în medicinăCHIŞINĂU – 2012– 1 –

Teza a fost elaboratăla catedra Medicină Socială şi Management Sanitar „Nicolae Testemiţanu”a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”Consultanţi ştiinţifici:ABABII Ion – doctor habilitat în medicină, profesor universitar, academician al AŞMGAINDRIC Constantin – doctor habilitat în informatică, profesor universitar, membru corespondent al AŞMReferenţi oficiali:CIOBANU GheorgheCOJOCARU SvetlanaLATIFI Rifat– doctor habilitat în medicină, profesor universitar– doctor habilitat în informatică, conferenţiar universitar– doctor în medicină, profesor universitar, Tucson, Arizona, SUA,presedinte al Fundaţiei Internaţionale de Telemedicină „Virtual e-Hospital”Componenţa Consiliului ştiinţific specializat:TINTIUC Dumitru – preşedinte, doctor habilitat în medicină, profesor universitarSPINEI Larisa – secretar ştiinţific, doctor habilitat în medicină, profesor universitarCIOCANU Mihail – doctor habilitat în medicină, conferenţiar universitarCOSTAŞ Ilie– doctor habilitat în informatică, profesor universitarGAVRILIUC Mihail – doctor habilitat în medicină, conferenţiar universitarMEREUŢĂ Ion – doctor habilitat în medicină, profesor universitarVOVC Victor– doctor habilitat în medicină, profesor universitarAVORNIC Gheorghe – doctor habilitat în drept, profesor universitarGREMALSCHI Anatol – doctor habilitat în tehnică, profesor universitarSusţinerea va avea loc la „ 30 ” mai 2012, ora 14 00 în şedinţa Consiliului ştiinţific specializatDH 50.14.00.33 din cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „NicolaeTestemiţanu” (MD 2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 165).Teza de doctor habilitat şi autoreferatul pot fi consultate la biblioteca Universităţii de Statde Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” şi la pagina web a C.N.A.A. (www.cnaa.md)Autoreferatul a fost expediat la „____” __________2012Secretar ştiinţific al Consiliului ştiinţific specializat:doctor habilitat în medicină,profesor universitar_______________ Larisa SpineiConsultant ştiinţific:doctor habilitat în medicină,profesor universitar, academician al AŞM _______________ I. AbabiiConsultant ştiinţific:doctor habilitat în informatică,profesor universitar, membru corespondent al AŞM_______________ C. GaindricAutor:doctor în medicină,conferenţiar universitar _______________ O. LozanREPERE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRIIActualitatea temei. Dezvoltarea accelerată a volumului de informaţieîn sistemul ocrotirii sănătăţii este determinată atât de necesitatea folosiriieficiente a resurselor financiare şi îmbunătăţirii calităţii serviciilor medicale,cât şi de cerinţele sporite ale cetăţenilor în servicii şi informaţie medicală,precum şi de schimbarea relaţiilor dintre prestatorii şi consumatorii de serviciimedicale [3, 8, 9, 16].Telemedicina – furnizarea de la distanţă a serviciilor medicale – contribuieesenţial la îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor, atât pacienţi, cât şicadre medicale, oferind totodată posibilitatea de a răspunde provocărilor cucare se confruntă sistemul de sănătate [4, 18, 19].Descrierea situaţiei în domeniul de cercetare şi identificarea problemelorde cercetare. Dezvoltarea sistemului informaţional medical şi, înspecial, a telemedicinei are o influenţă de importanţă majoră asupra: dirijăriisistemului ocrotirii sănătăţii; asistenţei curativo-profilactice; eficacităţiifuncţionării în situaţii extreme; dezvoltării ştiinţei medicale; instruirii şi perfecţionăriicadrelor [2, 4, 5, 11, 18].Telemedicina sporeşte accesul la tratamentul specializat în zone unde nuexistă suficienţi specialişti sau unde accesul la serviciile medicale se face cu dificultate.Telemonitorizarea îmbunătăţeste calitatea vieţii pacienţilor cu boli cronice,reducând astfel numărul de internări în spital. Serviciile de tipul teleradiologieişi al teleconsultaţiilor contribuie la scurtarea listelor de aşteptare, optimizareautilizării resurselor şi stimulează creşterea productivităţii [3, 6, 10, 19, 20].În pofida potenţialului telemedicinei, a avantajelor oferite de aceasta şi agradului de evoluţie tehnologică a aplicaţiilor, utilizarea serviciilor de telemedicinăeste încă limitată, iar piaţa rămâne extrem de fragmentată. Deşi statulşi-a asumat angajamentul de implementare la scară largă a telemedicinei, celemai multe iniţiative din acest domeniu se rezumă la proiecte izolate, de micăanvergură, neintegrate în ansamblul sistemului de sănătate [1, 13, 14].Învăţământul medical la distanţă – componentă instructivă a telemedicinei– duce la crearea spaţiului instructiv comun în medicină. Limitele acestuispaţiu, graţie tehnologiilor comunicaţionale moderne, pot fi extinse până la dimensiuniplanetare. Realizările contemporane în domeniul tehnologiilor informaţionalepermit asigurarea unei calităţi înalte a învăţământului medical, carepoate fi, în acelaşi timp, foarte apropiată de sistemul tradiţional [2, 11, 12].În Republica Moldova domeniul vizat este abordat în premieră ştiinţifică,iar implementarea tehnologiilor telemedicale şi a învăţământului medical la© LOZAN Oleg, 2012– 2 – – 3 –

distanţă, la etapa dată, va servi drept bază teoretico – practică de răspândire areţelei telemedicale la nivel local, naţional şi internaţional [1, 13, 21].Scopul cercetării:Evaluarea complexă a aspectelor manageriale, informaţionale, juridiceşi didactice pentru argumentarea implementării tehnologiilor telemedicale însistemul educaţional şi de sănătate din Republica Moldova.Obiectivele cercetării:1. Analiza tendinţelor contemporane mondiale de aplicare a tehnologiilortelemedicale şi contextul european al strategiilor de dezvoltare adomeniului.2. Evaluarea mediului de implementare a tehnologiilor telemedicaleprin intermediul studiului proiectelor de tehnologii informaţionale îndomeniul sănătăţii, realizate în sistemul sanitar naţional.3. Studiul de fezabilitate a cadrului legal naţional de implementare a tehnologiilortelemedicale şi sănătăţii electronice cu analiza reperelor cadruluinormativ-juridic al domeniului în comunitatea europeană.4. Analiza experienţei proiectelor implementate în domeniul telemedicineişi învăţământului medical la distanţă prin videoconferinţe şibazat pe web pentru identificarea ariilor prioritare de implementareulterioară a tehnologiilor studiate.5. Studiul sociologic privind perceperea, atitudinea şi gradul de pregătirede utilizare a tehnologiilor telemedicale şi a învăţământuluimedical la distanţă în scopul identificării potenţialelor obstacole şiperspective de implementare.6. Identificarea potenţialelor beneficii ale implementării aplicaţiilor telemedicaleîn sistemul educaţional şi de sănătate.7. Elaborarea conceptelor, strategiilor şi planurilor de acţiuni strategiceale dezvoltării tehnologiilor telemedicale şi învăţământului medicalla distanţă în Republica Moldova.Metodologia cercetării ştiinţifice. Cercetarea a fost realizată în baza informaţiilorrelevante veridice provenite din domeniul sănătăţii, suportul metodologicşi teoretico-stiintific al acestui studiu fiind asigurat de concepţiileexpuse în lucrările savanţilor notorii din domeniu [4, 17, 19] şi în recomandărileorganizaţiilor internaţionale de specialitate (OMS, Banca Mondială,CDC Atlanta, PNUD, UNESCO).Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Pentru prima dată în RepublicaMoldova a fost efectuat un studiu complex al problemei implementării tehnologiilortelemedicale şi a diferitor metode de învăţământ medical la distanţăprin videoconferinţe şi bazat pe web – toate domenii de pionierat încercetarea şi practica naţională.Au fost studiate aspectele manageriale, juridice, sociologice şi didacticede gestionare a aplicaţiilor telemedicale, precum şi priorităţile implementăriitehnologiilor telemedicale.Au fost determinate şi argumentate ştiinţific beneficiile medicale, socialeşi economice; conceptele şi planurile de acţiuni strategice de implementarea tehnologiilor telemedicale şi a învăţământului medical la distanţă, ceea cedetermină crearea noii direcţii ştiinţifice în Republica Moldova – domeniultelemedicinei şi sănătăţii electronice.Problema soluţionată în teză. Au fost stabilite şi argumentate ştiinţificcăile de dezvoltare a tehnologiilor telemedicale, care fac faţă necesităţilorcontemporane ale sistemului medical şi actorilor în relaţie cu el: pacienţi,lucrători medicali, manageri etc.Au fost argumentate, propuse şi demonstrate experimental necesitatea şimodalităţile de implementare a învăţământului medical la distanţă.Semnificaţia teoretică. Prin rezultatele cercetării au fost fundamentatecăile de perspectivă progresivă de:– diagnostic, consultare, tratament şi monitorizare a stării sănătăţii pacienţilorşi utilizatorilor de servicii medicale;– organizare a serviciilor educaţionale în domeniul medical;– management al asistenţei medicale.Rezultatele studiului dezvoltă cunoştinţele teoretice privind implementareatehnologiilor telemedicale în condiţiile sistemului sanitar în tranziţie şipermit stabilirea reperelor teoretice avansate în domeniul abordat.Rezultatele studiului vor constitui suport teoretic de dezvoltare a direcţiilorştiinţifice noi: teleimagistică, teleneurologie, teleoncologie, telediagnostic,telemonitoring etc.Valoarea aplicativă a lucrării. Rezultatele studiului au fost implementateîn activitatea didactico-ştiinţifică şi clinică a USMF „Nicolae Testemiţanu”şi a Şcolii de Management în Sănătate Publică, în activitatea clinico-ştiinţificăa Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie şi a InstitutuluiOncologic. Rezultatele cercetării sunt parte componentă a actelor normativeşi activităţii practice în Guvernul Republicii Moldova şi Ministerul Sănătăţii.Rezultatele lucrării sunt utilizate în cadrul activităţilor realizate de către AlianţaInternaţională Americană pentru Sănătate, Fondul Global pentru combatereatuberculozei, malariei şi HIV/SIDA, ş.a.– 4 – – 5 –

Rezultatele ştiinţifice principale înaintate spre susţinere.1. Beneficiile medicale, sociale şi economice ale implementării tehnologiilortelemedicale sunt considerabile.2. Evaluarea experienţei utilizării tehnologiilor telemedicale indică necesitateaimplementării masive a tehnologiilor vizate.3. Cele mai importante bariere în dezvoltarea tehnologiilor telemedicale înRepublica Moldova sunt cele legislative, manageriale şi economice.4. Rezervele utilizării învăţământului medical la distanţă prin videoconferinţeşi bazat pe web vor permite sporirea calităţii, accesibilităţiişi micşorarea costurilor.5. Necesitatea realizării unei abordări sistemice prin urmarea planuluide acţiuni strategice şi adoptarea legislaţiei necesare constituie o prioritatea domeniului.6. Percepţia faţă de tehnologiile telemedicale este dependentă de cunoaştereadomeniului, caracteristicile demografice, nivelul de posedare atehnicii de calcul şi constituie un impediment de implementare.7. Telemedicina contribuie esenţial la îmbunătăţirea asistenţei medicale,la eficienţa sporită a sistemelor de sănătate şi la economia naţională.Aprobarea rezultatelor ştiinţifice. Concluziile teoretice şi practice aleprezentei cercetări au fost raportate, discutate şi aprobate în cadrul:• a 21 de conferinţe ştiinţifice naţionale (Ministerul Sănătăţii, MinisterulDezvoltării Informaţionale, USMF „Nicolae Testemitanu”,ASEM, BIT+ etc.);• a 17 conferinţe ştiinţifice internaţionale (SUA, Franţa, România, Ucraina,Rusia, Kazahstan, Ungaria, Luxembourg, Belgia, Armenia);• a 36 de seminare cu medicii-şefi ai instituţiilor medicale din RM,rapoarte, interviuri, reportaje mass-media;• şedinţelor subdiviziunilor de profil ale USMF „Nicolae Testemiţanu”.Teza a fost discutată şi aprobată la Şedinţa Catedrei Medicină Socială şiManagement „Nicolae Testemiţanu” a USMF „Nicolae Testemiţanu” din18.10.2011 (proces-verbal nr. 4), la şedinţa seminarului ştiinţific de profil laspecialitatea 01.05.04 – Modelare matematică, metode matematice, produseprogram din 18.11.2011(proces-verbal nr. 2) şi la şedinţa seminarului ştiinţificde profil la specialitatea 14.00.33 – Medicină socială şi Management din11.01.2012 (proces-verbal nr. 7).Publicaţii pe tema tezei. Rezultatele cercetării au fost elucidate în 29de publicaţii, inclusiv 2 monografii, 10 articole în ediţii de profil naţionale, 3articole în reviste recenzate internaţionale, 2 articole în culegeri de materialenaţionale, 7 articole în culegeri de materiale internaţionale, 4 teze ale comunicărilorştiinţifice internaţionale şi 1 manual.Volumul şi structura tezei. Lucrarea este expusă pe 200 de pagini detext electronic, constă din introducere, 6 capitole, concluzii, recomandăripractice, rezumat în limbile română, rusă, engleză şi indice bibliografic cu217 referinţe, include 42 de figuri şi 19 anexe.Cuvintele-cheie: tehnologii telemedicale, sănătate electronică, sisteminformaţional medical, învăţământ medical la distanţă, beneficii medicale,sociale, economice.CONŢINUTUL TEZEI1. ANALIZA TENDINŢELOR CONTEMPORANEDE APLICARE A TEHNOLOGIILOR TELEMEDICALEÎn capitolul dat este definit şi elucidat domeniul tehnologiilor telemedicale,sunt analizaţi factorii care facilitează dezvoltarea telemedicinei şi barierelede dezvoltare ale tehnologiilor menţionate.De asemenea, este studiat contextul european al dezvoltării tehnologiilortelemedicale, unde se subliniază că telemedicina – furnizarea de la distanţă aserviciilor medicale – poate contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţeniloreuropeni, atât pacienţi cât şi cadre medicale, oferindu-le, în acelaşi timp, posibilitateade a răspunde provocărilor cu care se confruntă sistemele de sănătate.În analiza dezvoltării domeniului tehnologiilor telemedicale în RepublicaMoldova se menţionează cele mai relevante documente strategice naţionale,ce au tangenţă directă cu dezvoltarea tehnologiilor telemedicale, şi cele mairelevante proiecte telemedicale implementate în ţara noastră.2. MATERIALE ŞI METODOLOGII DE ORGANIZAREA CERCETĂRIIAcest capitol include metodologiile: de selectare şi proiectare a eşantionuluide studiu; de selectare şi proiectare a studiului epidemiologic şi sociologic;de realizare a studiului de fezabilitate a cadrului legal pentru implementareatehnologiilor telemedicale; de elaborare a concepţiei şi planului deacţiuni strategice de dezvoltare a tehnologiilor telemedicale; de evaluare aeficienţei tehnologiilor telemedicale etc.Drept obiect de cercetare au servit tehnologiile telemedicale în sistemuleducaţional şi de sănătate din Republica Moldova.– 6 – – 7 –

Subiectul cercetării a inclus indicatori calitativi şi cantitativi ai serviciilortelemedicale, învăţământului medical la distanţă; indicatori de accesibilitate;indicatori economici: de eficienţă şi eficacitate etc.Domeniile şi fenomenele cercetate au inclus toate elementele de bazăale sistemului naţional de sănătate publică, legislaţia şi cadrul normativ dereglementare a organizării asistenţei medicale şi tehnologiilor telemedicale,aspectele sociale, economice, medicale şi didactice de organizare şi deprestare a serviciilor telemedicale, rezultatele activităţii instituţiilor medicosanitarepublice, etc.Studiul efectuat a fost unul descriptiv, iar după volumul eşantioanelor –general şi selectiv.Metodele de cercetare:• istorică;• statistică;• epidemiologică;• economică;• analitică;• sociologică;• expertiză etc.Metoda istorică a permis studierea dezvoltării tehnologiilor telemedicalela nivel global şi european, eficienţei şi strategiilor de dezvoltare ale sistemelortelemedicale naţionale, inclusiv politicile şi strategiile internaţionalede dezvoltare a domeniului.Metoda analitică a fost utilizată în cercetarea aspectelor de fezabilitate acadrului legislativ şi a reglementărilor activităţilor de organizare a asistenţeimedicale populaţiei pentru implementarea tehnologiilor telemedicale, inclusivprin prisma experienţei şi a perspectivelor internaţionale ale domeniului.Metoda economică a asigurat elucidarea aspectelor potenţialelor beneficiifinanciare şi materiale în urma implementării tehnologiilor telemedicale însistemul educaţional şi de sănătate, inclusiv la nivel de proiecte concrete detelemedicină practică, sau a implementării învăţământului medical la distanţă.Metodele epidemiologică şi sociologică au permis analiza rezultatelorintervievării lucrătorilor medicali: manageri din cadrul instituţiilor medicale,specialişti din domeniul asistenţei medicale primare şi specializate din ţară.La colectarea materialului de studiu s-a aplicat metoda observaţiei indirectecu extragerea informaţiei din diferite forme de documentaţie medicalşi financiară, de asemenea, metoda anchetării cu folosirea anchetelor de tiptransversal.Cercetarea ştiinţifică s-a realizat în perioada anilor 1999-2011 şi a fostorganizată în 4 etape clasice:· Etapa I-a. Planificarea şi programarea studiului cu definirea scopuluişi a sarcinilor cercetării ştiinţifice. La această etapă au fost planificateactivităţile de organizare a cercetării, programele de cercetare,anchetele de colectare a materialului informativ, instrumentele ce aufost aplicate pe parcursul cercetării.· Etapa a II-a. Acumularea materialului primar informativ prin aplicareametodei de observaţie indirectă şi directă, metodei de anchetarea persoanelor din eşantionul planificat. Materialul acumulat a fostsupus expertizei calităţii informaţiei respective.· Etapa a III-a. Prelucrarea materialului informativ acumulat prinaplicarea verificării cantitative şi logice, aplicarea diferitor programeautomatizate de calculator, modele de construire a tabelelor, diagramelorşi graficelor.· Etapa a IV-a. Analiza rezultatelor obţinute, concluzii şi propuneri deargumentare a direcţiilor de implementare a tehnologiilor telemedicale.Datele studiului prezent au fost supuse analizei prin intermediul programelorspecializate Epi Info, Statistica 7.0 (Statsoft Inc), EXCEL şi SPSS16.0 (SPSS Inc).Etapele anchetei (figura 1) pentru argumentarea implementării tehnologiilortelemedicale din sistemul educaţional şi de sănătate pentru toate categoriilepopulaţionale studiate au fost:Figura 1. Etapele anchetei pentru argumentarea implementăriitehnologiilor telemedicale din sistemul educaţional şi de sănătate– 8 – – 9 –

Calculul volumului eşantionului reprezentativToate cerinţele de mai sus sunt respectate în cazul formulei irevocabilităţiiselective:,unde:n – numărul de cadre medicale care formează totalitatea selectivă;N – numărul total de personal medical din totalitatea statistică generală(în cercetarea de faţă, conform datelor Biroului de Statistică Medicală, înanul 2011, numărul total de medici în Republica Moldova a constituit 12783de persoane, iar al celor cu studii medicale medii – 27449, în total 40232 depersoane);t – criteriul Student, ce indică veridicitatea eşantionului selectat. Valoarealui „t” se exprimă prin devierea erorii rezultatelor obţinute în eşantion faţăde rezultatele posibil obţinute în urma cercetării totalităţii statistice generale.Pentru cercetarea prezentă s-a convenit ca rezultatele totalităţii selective sădevieze de rezultatele totalităţii generale cu nu mai mult de 5% (P ≤ 0.05).Acestei valori a veridicităţii îi corespunde valoarea criteriului Student egalăcu 1.96 (t = 1.96);P – probabilitatea producerii fenomenului;q – indicatorul de alternativă a lui „P” – contraprobabilitatea;∆ – limita de eroare a devierii indicatorului studiat.Luând în considerare potenţialul probabil de non-răspuns, volumul eşantionuluide studiu a constituit 1200 de lucrători medicali.Luând în considerare cele 1200 de persoane din volumul general al eşantionului,lucrătorii medicali chestionaţi din fiecare profil au constituit dupăcum urmează: 200 de manageri din domeniul sănătăţii, 600 de lucrători dinasistenţa medicală primară şi 400 de persoane din domeniul asistenţei medicalespecializate.Aceeaşi mărime a eşantionului a fost utilizată în studiul sociologic privindtehnologiile telemedicale, cât şi în studiul sociologic vizavi de implementareaînvăţământului medical la distanţă prin videoconferinţă. Studiulsociologic vizavi de implementarea învăţământului medical la distanţă, bazatpe tehnologii web şi pe cadre didactice implicate în ambele forme de instruire,a fost realizat pe baza totalităţii generale de respondenţi.În prezentul capitol au fost descrise linii evidente de cercetare: metodologiade realizare a studiului de fezabilitate a cadrului legal pentru implementareatehnologiilor telemedicale, metodologia de elaborare a concepţieişi planului de acţiuni strategice de dezvoltare a tehnologiilor telemedicale şimetodele economice de evaluare a eficienţei tehnologiilor telemedicale.3. EVALUAREA TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIEIŞI COMUNICAŢIILOR ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢIIPENTRU APRECIEREA MEDIULUI DE IMPLEMENTAREA TEHNOLOGIILOR TELEMEDICALEÎn scopul caracterizării mediului de implementare a tehnologiilor telemedicale,conform recomăndarilor valabile pentru ţările în curs de dezvoltare,cea mai adecvată abordare o constituie evaluarea stării de realizare atehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor în domeniul sănătăţii, deoareceambele tipuri de tehnologii vor întâmpina exact aceleaşi obstacole şi vor fifavorizate de exact aceeaşi factori.În capitolul 3 s-a efectuat o evaluare complexă a mediului de implementarea tehnologiilor telemedicale în RM, care au servit ca bază a evidenţieriiproblemelor şi dezvoltării soluţiilor de implementare a tehnologiilor informaţionale.Totalizând, vom menţiona existenţa în sectorul ocrotirii sănătăţii a următoarelormodule funcţionale TIC:1. Sistemul Informaţional Automatizat „Asigurările Obligatorii deAsistenţă Medicală” .2. Sistemul Informaţional Automatizat „Serviciul de Sânge”.3. Sistemul Informaţional Automatizat „Sistemul perfecţionat de supraveghereepidemiologică a Gripei aviare şi a altor maladii infecţioase”.4. Sistemul Informaţional Automatizat „Nomenclatorul de stat al Medicamentului”.5. Sistemele Informaţionale Automatizate pentru Asistenţă Medicală Primară:„Asistenţă Medicală Primară Cabimed Manager” şi „MedEx”.6. Sistemul Informaţional Integrat de Asistenţă medicală spitaliceascăşi de Imagistică medicală din cadrul Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie„Hospital Manager Suite”.7. Sistemul Informaţional Integrat de Asistenţă medicală spitaliceascădin cadrul Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicina Urgentă.8. Sistemul Informaţional de colectare a datelor statistice.9. Sistemele Informaţionale de Monitorizare şi Evaluare a SIDA şi TB,etc.– 10 – – 11 –

De asemenea, vom relata şi alte iniţiative în domeniu, ce caracterizeazămediul de implementare a tehnologiilor telemedicale în Republica Moldova.Astfel, în conformitate cu Planul de măsuri al Strategiei Naţionale „Moldovaelectronică”, cu planul sectorial de implementare a tehnologiilor informaţionaleşi comunicaţionale, de comun cu administraţiile publice centrale, locale,instituţiile subordonate, organismele internaţionale şi donatori, au fostrealizate următoarele:• Pe parcursul anilor 2006-2007, în cadrul Proiectului OrganizaţieiMondiale a Sănătăţii – Health Metrics Network, a fost efectuat studiulcu privire la Sistemul Informaţional în Sănătate (sistem statistic)în vederea ajustării lui la cerinţele OMS.• În anul 2007 a fost stabilită lista standardelor europene CEN şi internaţionaleISO în domeniul de informatică medicală, elaborate decomitetul tehnic european TC CEN 251 – Health Informatics, iar pe01.07.2008, conform HG 781, ele au fost înaintate către Institutul deStandardizare şi Metrologie spre aprobare ca pre-standarde pe teritoriulRepublicii Moldova.• În septembrie 2008, de comun cu Asociaţia Naţională de InformaticăMedicală, Ministerul Sănătăţii a organizat prima conferinţă naţionalăîn domeniul informaticii medicale, la care au fost invitate instituţiileadministraţiei publice centrale şi locale, companiile private, instituţiilemedicale interesate, profesori din cadrul USMF „Nicolae Testemiţanu”şi studenţi.• În anul 2009, un serviciu electronic pe domeniul mHealth a fost implementatîn cadrul Agenţiei Medicamentului. Serviciul „36,6” oferăcetăţenilor Republicii Moldova, care au numere la operatorul mobilMoldcell, să obţină informaţie veridică despre validitatea oricăruimedicament procurat din farmaciile din ţară, trimiţând un SMS lanumărul 366.• În iulie 2009, de comun acord cu Programul Preliminar de Ţară„Provocările Mileniului”, au fost elaborate platforma tehnologică şisistemul de gestiune a contentului, pentru elaborarea şi mentenanţapaginilor web ale instituţiilor medico-sanitare publice din sectorulsănătăţii.• În septembrie 2009 cooperarea dintre Ministerul Sănătăţii şi operatoriide telefonie mobilă a contribuit la realizarea primului proiect mHealthde comunicare pentru prevenirea gripei pandemice A(H1N1).• În septembrie 2009 a fost iniţiată reţeaua de dezvoltare a sistemelorinformaţionale în sănătate – e-Health networking – a ţărilor Europeide Sud-Est, iniţiată de Directoratul General al Societăţii Informaţionaleşi Media, Comisia Europeană, al cărei parte este şi RepublicaMoldova.Se menţionează necesitatea realizării reformelor structurale, manageriale,financiare şi de alocare a resurselor pentru implementarea tehnologiilortelemedicale.4. STUDIUL DE FEZABILITATE A CADRULUI LEGAL DEIMPLEMENTARE A TEHNOLOGIILOR TELEMEDICALEÎn acest capitol se trece în revistă cadrul normativ-juridic existent relevantpentru domeniul de e-sănătate şi telemedicină din Republica Moldova,inclusiv cadrul juridic medical şi cadrul normativ juridic general.Un alt obiectiv al capitolului a constituit analiza reperelor cadrului normativ-juridicîn domeniul e(m)-Health şi telemedicinei în comunitatea europeanăpentru perspectiva domeniului în Republica Moldova şi în specialprocesarea datelor cu caracter medical vizând protecţia, confidenţialitatea şisecuritatea datelor, comercializarea şi utilizarea serviciilor de telemedicină şisănătate electronică, comerţul în domeniul e-Health.Se menţionează că produsele şi serviciile de telemedicină necesită rezolvareaunui şir de întrebări legale. Printre acestea se evidenţiază, în special, aspecteleprotecţiei datelor, obligaţiile şi protecţia consumatorilor şi unele aspectedin Legea concurenţei, acestea fiind probleme primordiale la moment.Analiza realizată a demonstrat că normele juridice în comunitatea europeanăoferă statelor membre un număr substanţial de răspunsuri şi soluţiipentru a integra instrumentele de sănătate electronică şi telemedicină în practicamedicală cotidiană.Conceptul de e-Health modifică esenţial practicile şi regulile în sectorulsănătăţii, în termeni de relaţii între medici şi pacienţi, între medici şi instituţiimedicale, şi, evident, între instituţii medicale, pe de o parte, iar, pe de altă parte,între instituţii implicate în finanţarea şi monitorizarea sectorului sănătăţii.Siguranţa legală reprezintă o precondiţie pentru mediul de afaceri de ainvesti în inovaţii, iar pentru instituţii medicale şi pacienţi – de a beneficiade noi produse şi servicii. Atâta timp cât mediul de implementare a tehnologiilortelemedicale va fi lipsit de condiţii legale, vor exista şi impedimentepentru progres în domeniul dat.– 12 – – 13 –

Cheia succesului în iniţiativa dată este discutarea, la nivel regional şinaţional, a interferenţelor legale dintre domeniul discutat şi politica naţionalăîn sănătate.În urma analizei cadrului legal pentru implementarea tehnologiilor telemedicaleîn Republica Moldova s-au constatat următoarele concluzii:La nivel strategic:• Sistemul Sănătăţii al Republicii Moldova are trasate sarcini strategicede implementare a tehnologiilor telemedicale în baza StrategieiNaţionale de edificare a societăţii informaţionale „Moldova electronică”,Strategiei de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada2008-2017, Politicii Naţionale de Sănătate din Republica Moldova,Sistemului Informaţional Medical Integrat.• Unele prevederi-cheie ale cadrului normativ-juridic sunt depăşite şinecesită o revizuire radicală (ex. Concepţia Sistemului InformaţionalMedical Întegrat).• Indiferent de prezenţa unor deficienţe, inclusiv în legislaţia europeanădin domeniul e(m)-Health, ralierea la cadrul legislativ european constituieun obiectiv primordial şi vital pentru dezvoltarea domeniului.La nivel legislativ:• Cadrul legislativ din Republica Moldova, atât cel ce vizează sistemulsănătăţii, cât şi cel general, este nespecific domeniului şi nu conţineprevederi exprese pentru aplicarea acestuia.• Indiferent de faptul că unele prevederi-cheie pentru domeniul cercetat,cum ar fi Legea cu privire la drepturile şi responsabilităţilepacientului nr.263 din 27.10.2007, Legea cu privire la exercitareaprofesiunii de medic nr.264 din 27.10.2005, Legea ocrotirii sănătăţiinr.411 din 28.03.1995, Legea № 982-XIV din 11 mai 2000 cu privirela accesul la informaţie, Legea №264-XV „Cu privire la documentulelectronic şi semnătura digitală” din 15 iulie 2004, Legea nr. 133 din8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal, Legea №241- XVI din 15.11.2007 a comunicaţiilor electronice etc., sunt prezenteîn legislaţia naţională, totuşi, acest cadru legislativ-normativrămâne a fi incomplet.• În urma analizei efectuate, se constată lipsa legislaţiei specifice peorizontală.• Toate prevederile legale utile în implementarea tehnologiilor telemedicalesunt reflectate în arii/domenii foarte dispersate, ceea ceconstituie un impediment în orientarea potenţialilor utilizatori.La nivel normativ:Se constată lipsa cadrului normativ de stimulare şi motivare a utilizăriitehnologiilor e-Health în sectorul sănătăţii, inclusiv a implementării fişeielectronice a pacientului şi circulaţiei documentelor electronice:– nu este stabilit statutul arhivelor electronice medicale;– nu sunt elaborate reguli de utilizare specifică a semnăturii digitalepentru sistemul sănătăţii;– nu există un cadru normativ cu privire la interoperabilitatea datelorelectronice medicale;– nu există un cadru pentru unificarea terminologiei medicale în formatelectronic;– se constată lipsa cadrului reglatoriu ce ţine de standardizarea în domeniulcercetat.5. EVALUAREA TEHNOLOGIILOR TELEMEDICALEÎN SISTEMUL EDUCAŢIONAL ŞI DE SĂNĂTATEExperienţa implementării proiectelor telemedicale în Republica Moldovaeste una incipientă, dar importanţa, semnificaţia şi valoarea acestor tehnologiipentru pacienţi, sistemul de sănătate şi societate în ansamblu sunt majore.Printre importantele proiecte telemedicale implementate în Republica Moldovaau fost menţionate cele mai relevante la nivel naţional, dar şi internaţional.Primul proiect consultativ telemedical internaţional cu multisite-uri simultanea fost realizat în decembrie 2006 şi a avut loc, prin intermediul videoconferinţei,între 4 ţări cu 5 puncte de prezenţă: Republica Moldova (Chişinău),Kazahstan (Alma-Ata), Armenia (Erevan) şi Federaţia Rusă (Moscovaşi Novosibirsk).Scopul acestei consultaţii telemedicale simultane internaţionale a fostdublu: pe de o parte, să demonstreze capacitatea sistemelor şi tehnologiilortelemedicale de a realiza şi implica capacităţi impresionante consultative, iarpe de altă parte – a constituit consultaţia telemedicală propriu-zisă a unui cazclinic concret.Experienţa acestui proiect a avut o rezonanţă deosebită, mai ales în spaţiulţărilor participante, pentru dezvoltarea domeniului şi sensibilizarea factorilorde decizie în suportul implementării tehnologiilor telemedicale.La nivel naţional, o experienţă de importanţă deosebită a fost şi rămâne afi lansarea primului proiect naţional telemedical practic, ce se realizează începândcu anul 2009 în domeniul neurologiei şi neurochirurgiei (figura 2).– 14 – – 15 –

Figura 2. Lansarea în practică a primului proiect naţional telemedical,realizat în anul 2009Astfel, primul proiect naţional de telemedicină practică s-a înscris înspectrul de acţiuni orientate spre optimizarea şi fortificarea serviciilor de sănătateşi a fost implementat în colaborare cu administraţia publică locală amunicipiului Bălţi.Experienţa naţională de realizare a proiectelor de învăţământ medicalla distanţă.A. Realizări de implementare a învăţământului medical la distanţă prinvideoconferinţe.Pe parcursul perioadei de cercetare, cele mai importante evenimente înînvăţământul medical la distanţă prin videoconferinţe au fost:I. februarie – martie anul 2005 – primul curs săptămânal de învăţământmedical la distanţă prin videoconferinţe;II. septembrie – decembrie anul 2006 – prima serie cu acoperire naţionalăde seminare de învăţământ la distanţă prin videoconferinţecu tematica „Retraining în controlul tuberculozei pentru medicii şiasistenţii medicali din reţeaua asistenţei medicale primare;III. octombrie anul 2006 – până în prezent – programul internaţional deînvăţământ la distanţă prin videoconferinţe dintre Universitatea Carolinade Est, SUA şi USMF „Nicolae Testemiţanu”, Republica Moldova.B. Realizări în implementarea învăţământului medical la distanţă bazatpe web.Începând cu iunie 2005, Şcoala de Management în Sănătate Publică aUSMF „Nicolae Testemiţanu”, cu suportul Fundaţiei SOROS-Moldova, alansat în premieră în Republica Moldova sistemul de Învăţământ Medicalla Distanţă Bazat pe Web. Acest prim sistem a fost utilizat pe larg timp dedoi ani şi constituia o parte organică a programului de Masterat în domeniulSănătăţii Publice şi Managementului.Pe parcursul anilor contingentele implicate în învăţământul medical ladistanţă bazat pe web au studiat în baza a 2 platforme web:1. Interfaţa RemoteProfi versiunea 1.0, anii 2005-2009, au fost instruiţi:A. 18 medici de familie din raionul Cahul, care au pilotat iniţial metodade învăţământ medical la distanţă bazat pe web, realizând instruireîn domeniul Promovării Sănătăţii în lunile iunie – august 2005;B. 128 de persoane – audienţi ai Şcolii de Management în Sănătate Publică.2. Interfaţa Moodle versiunea 2.1.2, septembrie 2010 – aprilie 2012, au fostinstruiţi 160 de medici infecţionişti, de familie şi manageri ai sistemuluide sănătate – participanţi la proiectul „Învăţământ la distanţă în domeniulHIV/SIDA”, ce se implementează cu suportul grantului Fondului Globalde combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei.Figura 3. Pagina web la compartimentul„Învăţământ la distanţă – materiale de studii”– 16 – – 17 –

Design-ul materialelor prezentate permitea competitorilor Şcolii de Managementîn Sănătate Publică studierea independentă cu viteza şi ritmul individual.Cursul de studii este unul de tip nou, axat pe promovarea standardelornaţionale şi internaţionale şi prevede utilizarea metodelor didactice şi tehnicilorde instruire contemporane.Vom menţiona că experienţa acestui proiect a constituit obiect de interespentru reprezentanţii OMS, care recomandă multiplicarea lui la nivel regional.Studiul sociologic complex vizavi de implementarea tehnologiilor telemedicaleşi a învăţământului medical la distanţă.Analiza aspectelor de implementare a tehnologiilor telemedicale.În cadrul prezentei cercetări a fost realizat un studiu sociologic complexal relaţiei, poziţiei sociale, gradului de pregătire a diferitor grupe populaţionaleşi profesionale medicale faţă de implementarea tehnologiilor telemedicaleşi a învăţământului medical la distanţă.Caracteristica generală a eşantionului.Conform sondajului au fost analizate 1200 de chestionare ale lucrătorilormedicali, participanţi în studiu, dintre care 66,4% sunt femei şi 33,6%– bărbaţi.În funcţie de vârstă, respondenţii au fost repartizaţi după cum urmează:persoanele sub 30 de ani au reprezentat 12,6%, de 30-39 – 20,4%, de 40-49– 31,8%, de 50-59 – 28,5% şi de 60 de ani şi peste – 6,8%.Ponderea în funcţie de profilul medical: lucrători medicali din asistenţamedicală primară – 50%, din sectorul medical specializat – 33,33%, iar16,66 % au constituit managerii din sistemul de sănătate.În funcţie de mediul de reşedinţă – 44,4% dintre lucrătorii medicali aufost din mediul urban şi 55,5% – din mediul rural.S-a constatat că, dintre toţi medicii intervievaţi 24,4% au avut stagiu delucru de până la 10 ani, 30,7% – de 11-20 de ani, 21,9% – de 21-30 de ani,23,0 % – mai mult de 31 de ani de stagiu medical.Atitudinea lucrătorilor medicali faţă de tehnologiile telemedicale.La întrebarea de bază – „Cunoaşteţi ce este telemedicina?”, majoritateaabsolută dintre respondenţi – 85,9%±1,0% au răspuns afirmativ.Însă după ce lucrătorii medicali au fost rugaţi să selecteze definiţia telemedicinei,ultima fiind propusă printre 2 variante „capcană” – variantele „A”şi „C” (tabelul 1), rezultatele au fost următoarele:Tabelul 1. Pentru mine, telemedicina este:A Utilizarea telefonului, radioului şi/sau a televiziunii 32,3% ±1,34%pentru consultaţie medicalăB Metoda ce conferă servicii de asistenţă medicală în 51,3%±1,44%cazurile când distanţa reprezintă un factor criticC Utilizarea calculatoarelor personale în medicină 16,4%±1,07%Respectiv, o imagine complexă despre telemedicină au avut doar51,3%±1,44% din respondenţi.Este important să menţionăm că, în funcţie de variabilele examinate, afost evidenţiată o diferenţă semnificativă a răspunsului (figura 4):- în mediul urban (62,3%±2,09%) faţă de mediul rural (44,8%±1,92%),p < 0,001;- la bărbaţi (74,8%±2,16%), comparativ cu femeile (37,5%±1,71%),p < 0,001;- între lucrătorii din AMS (64,8%±2,38%) şi cei din AMP(41,8%±2,01%), p < 0,001;- între manageri (62,8%±3,41%) şi cei din AMP (41,8%±2,01%),p < 0,001.Între lucrătorii din AMS (64,8%±2,38%) şi manageri (62,8%±3,41%) nua fost determinată diferenţă semnificativă statistică (p > 0,05).Figura 4. Cunoaşterea domeniului telemedicinei în funcţie de variabilede mediu de reşedinţă, gen şi profilul medical (%)– 18 – – 19 –

Date semnificative au fost obţinute, analizând nivelul de posedare a cunoştinţelordespre domeniul tehnologiilor telemedicale şi posibilităţile acestora(figura 5), în funcţie de vârsta lucrătorilor medicali. Reieşind din dateleobţinute, conchidem prezenţa rezervelor serioase de informare a efectivuluimedical, care a depăşit vărsta de 40 de ani.Este diferită atitudinea medicilor faţă de tehnologiile telemedicale înfuncţie de gradul de cunoaştere a calculatorului. Respectiv, la cunoscătoriiPC proporţia celor cu atitudine pozitivă faţă de TTM este de 69%, comparativcu 47% la cei care nu cunosc calculatorul (figura 6).Figura 5. Cunoaşterea domeniului telemedicinei în funcţie de vârstă (%)Respondenţii au distribuit sursele de informaţie despre telemedicină dupăcum urmează: 29,2% dintre respondenţi au aflat despre telemedicină odatăcu apariţia primelor proiecte telemedicale, 23,6% dintre medici au menţionatmass-media ca sursă principală de informaţii despre telemedicină, 12,6% auaflat despre telemedicină din discuţii şi 12,5% au menţionat Internetul sauliteratura de specialitate. 22,1% din respondenţi au specificat o altă sursă deinformare sau o combinaţie de mai multe surse.Majoritatea dintre respondenţi – 72,4%±1,29%, consideră că telemedicinaare perspective pentru dezvoltarea şi punerea în aplicare a tehnologiilorinformaţionale în domeniul sănătăţii, fiind foarte utilă.Mai mulţi dintre respondenţi – 66,8%±1,36%, văd utilizarea telemedicineipentru consultaţii la distanţă. Trebuie de remarcat, totuşi, faptul că unprocent suficient de mare de respondenţi – 47,5%±1,44%, văd ca prioritarăcalea de utilizare a tehnologiilor telemedicale în instruirea postuniversitară amedicilor. 18,9%±1,13% din respondenţi pledează pentru introducerea telemedicineiîn procesul de învăţământ al studenţilor. 46,1%±1,44% au menţionatnecesitatea videoconferinţelor pentru abordarea problemelor, nu numaicurative sau de diagnostic, dar şi de organizare.Figura 6. Atitudinea faţă de tehnologiile telemedicaleîn funcţie de gradul de cunoaştere a calculatoruluiAnaliza de utilizare a tehnologiilor informaţionale a arătat că 38,3%±1,4%din medici lucrează în mod regulat pe Internet, iar 41,5%±1,42% utilizeazăe-mail cu scopuri de serviciu, care este, fără îndoială, un factor pozitiv pentrudezvoltarea telemedicinei, dar rezervele sunt mai mult decât considerabile.În toate grupurile de respondenţi gradul de conştientizare în ceea ce priveştetelemedicina, capacitatea de a lucra pe calculator şi perspectiva utilizăriitehnologiilor telemedicale sunt interdependente, ceea ce indică o nevoiede instruire în tehnologiile informaţionale ale tuturor actorilor implicaţi înactivităţile de telemedicină.Utilizatorii activi ai tehnologiilor informaţionale expun cea mai maredorinţă de a participa la activităţile de telemedicină şi apreciază mult probabilitateade participare la proiecte de telemedicină.Dintre toţi respondenţii 80%±1,15% au indicat eficacitatea telemedicinei,19%±1,13% nu au răspuns clar şi doar mai puţin de 1%±0,29 au fostîmpotrivă.– 20 – – 21 –

Mai mult de jumătate dintre respondenţi – 53,9%±1,44%, au menţionatcă sunt nevoiţi de multe ori să apeleze la colegii lor în ceea ce priveştediagnosticul şi tratamentul pacienţilor lor. 38,7%±1,41% rar comunică cucolegii lor şi doar 7,4%±0,75% niciodată. 72,8%±1,28% din respondenţiconsideră ca există o necesitate semnificativă pentru consultarea la distanţă apacienţilor, iar 20,3%±1,16% au indicat o necesitate mică.În general, cadrele medicale din Republica Moldova au indicat în calitatede potenţiale bariere de dezvoltare în calea tehnologiilor telemedicale următoarele(figura 7):Figura 7. Barierele de implementare a tehnologiilor telemedicale1. Costuri înalte de implementare – 67,4 %±1,35%2. Lacune legislative de operare – 62,9%±1,39%3. Lipsa politicilor şi strategiilor în domeniiu – 54,7%±1,44%4. Cunoştinţe insuficiente de utilizare – 52,5 %±1,44%5. Lipsa standardelor (44,6%±1,43%) şi infrastructura subdezvoltată(43,2%±1,43%)6. Deficienţe în cultura organizaţională – 12,3%±0,95%Aceste date sunt foarte importante pentru a elucida bariera culturii organizaţionaleîn dezvoltarea tehnologiilor telemedicale. În cazul nostru acesteimpedimente sunt minore.Analiza aspectelor de implementare a învăţământului medical la distanţă.Toţi participanţii la instruire au fost chestionaţi vizavi de atitudinea faţăde metoda Învăţământului Medical la Distanţă bazat pe web.Este semnificativ faptul că atitudinea faţă de metoda învăţământuluimedical la distanţă bazat pe web în 100% a fost pozitivă.De asemenea, în unanimitate deplină, participanţii au relatat că aceastămetodă poate şi trebuie implementată în educaţia medicală postuniversitară.Necesitatea în asemenea tehnologii a fost estimată în medie la 9,7 punctedin 10 posibile.Acest fapt a fost confirmat şi prin evaluarea metodei de instruire ladistanţă bazată pe web vizavi de cea tradiţională. Astfel, 43,8% dintreparticipanţi au relatat ca învăţământul la distanţă este tot atât de efectiv, iar56,2% l-au apreciat şi mai eficient decât învăţământul tradiţional.Aceste atitudini au fost reconfirmate şi prin întrebarea „Cum vă veţi simţidacă ar fi să participaţi la acelaşi curs, dar în metodologia tradiţională?”, lacare 32,4% dintre participanţi au răspuns – „tot atât de satisfăcut” şi 67,6%– „mai puţin satisfăcut”.În general, calitatea metodei de învăţământ la distanţă bazat pe web afost apreciată doar ca „înaltă” – în 86,8% din cazuri şi „medie” – în 13,2%din cazuri.Majoritatea participanţilor (89,4%±0,89%) au subliniat sporirea graduluide accesibilitate la instruire prin intermediul metodei de învăţământ ladistanţă bazat pe web.Este de menţionat că atitudinea generală pozitivă faţă de metoda de învăţământla distanţă bazat pe web a fost mai evidentă la persoanele tinere şila cele din mediul rural, ceea ce demonstrează faptul depăşirii fenomenuluiizolării profesionale prin intermediul educaţiei la distanţă.Prioritizarea beneficiilor (în opinia participanţilor) metodei învăţământuluila distanţă bazat pe web (figura 8) a scos în evidenţă aprecierea înaltă a:1. economiilor de resurse (pentru deplasări, cazări etc.);2. posibilităţii instruirii la locul de muncă;3. intensităţii şi regimului de instruire, s.a.La capitolul dezavantaje ale metodei de învăţământ la distanţă bazat peweb a fost evidenţiată în special lipsa calculatoarelor la locul de muncă şicunoaşterea insuficientă a utilizării lor.În final, estimând necesitatea şi perspectivele învăţământului medicalla distanţă bazat pe web în Republica Moldova, toţi participanţii în unanimitateau acordat numărul maxim de puncte – 10.Metoda de instruire la distanţă bazată pe web, folosită în premieră însistemul educaţiei medicale profesionale în Republica Moldova, s-a dovedit– 22 – – 23 –

a fi eficientă, comodă şi cu un efect economic considerabil. Este importantde a menţiona şi faptul că modalitatea de instruire la distanţă a fost acceptatăfără rezerve de către participanţi.Această experienţă va servi în calitate de suport esenţial în perspectivadezvoltării acestei metode de instruire medicală pentru toate specialităţile, înspecial la compartimentul instruirii medicale postuniversitare.Figura 8. Percepţia beneficiilor metodei de învăţământ medicalla distanţă bazat pe webAstfel, aspectele pozitive ale educaţiei postuniversitare medicale ladistanţă sunt:• Diminuarea considerabilă a cheltuielilor de transport şi de întreţinere.• Posibilitatea de a învăţa practic din orice punct geografic al lumii.• Posibilitatea de a alege un curs unic necesar, datorită principiuluimodular de proiectare a programelor.• Posibilitatea de a studia la locul de muncă.• Posibilitatea pregătirii specialiştilor cu profil larg.• Capacitatea de a adapta rapid conţinutul cursurilor sale la noile condiţiieconomice şi la dorinţa clienţilor.• Evaluarea cunoştinţelor va fi mult mai obiectivă, dacă se învaţă ladistanţă. Cauza este că în instruirea la distanţă nu apare simpatia sauantipatia personală a profesorului faţă de studenţi.• Acest tip de învăţământ este accesibil oricărei persoane, care doreştesă-şi perfecţioneze calificarea profesională conform exigenţelor momentuluisau să obţină o noua calificare profesională, fără întrerupereaactivităţii sale profesionale.Bineînţeles, sistemul nu este ideal, de aceea evidenţiem următoarele aspectenegative ale educaţiei postuniversitare medicale la distanţă:• Mai întâi de toate, e complicată identificarea studenţilor – este destulde dificil de a verifica cine susţine examenul.• Există lacune în ceea ce priveşte posibilităţile tehnice ale liniilor de conectarepentru organizarea teleconferinţelor de instruire şi examinare.• Dispare contactul nemijlocit dintre profesori şi studenţi.• Costul înalt de pregătire a cursurilor în format electronic.• Dezvoltarea incompletă a infrastructurii, etc.Beneficii medicale ale implementării tehnologiilor telemedicaleGraţie Proiectului-Pilot de implementare a sistemelor de telemedicină,începând cu martie 2009, au fost realizate 43 de teleconsultaţii ale pacienţilor,care prezentau urgenţe neurologice şi neurochirurgicale, spitalizaţi laSpitalul Clinic Municipal Bălţi (instituţie-partener în acest proiect), ceea cea permis de a acumula primele date asupra potenţialului beneficiu medical altehnologiilor telemedicale:Ca potenţial de diagnosticare, în cazul utilizării tehnologiilor telemedicale,precizia diagnosticului este comparabilă cu diagnosticarea prin consultuldirect al specialistului serviciului AVIASAN. Precizia diagnosticului înmare parte este datorată şi calităţii semnalului digital, şi utilizării în procesulde diagnosticare a datelor medicale (rezultate ale investigaţiilor), stocate înformat DICOM.Un avantaj important al telemedicinei constituie câştigul evident al timpului,ceea ce este vital pentru pacientul critic, dar, în acelaşi timp, permitecreşterea numărului de pacienţi consultaţi şi reduce efectul nefavorabil-istovitoral deplasărilor asupra specialistului, exclude deplasările neargumentateşi permite utilizarea transportului sanitar specializat anume în cazurile indicate(dotarea cantitativă insuficientă a parcului auto-AVIASAN şi numărulcrescut al solicitărilor creează deseori „perioade de aşteptare”).Managementul timpului (figura 9) constată şi el diferenţe spectaculoase– 5 ore necesare pentru realizarea unui consult la Bălţi faţă de 0,5 ore necesareîn soluţionarea cazului prin intermediul tehnologiilor telemedicale.– 24 – – 25 –

Prin urmare, potenţialele beneficii economice ale implementării aplicaţiilortelemedicale doar în acest segment al sistemului sanitar ar constitui(figura 10):Figura 9. Durata medie comparativă a consultaţiei AVIASANşi telemedicale (ore)În toate cazurile examinate am evidenţiat capacităţi superioare sau celpuţin egale ale tehnologiilor telemedicale, comparativ cu cele tradiţionale,iar experienţa demonstrează că aceste capacităţi în anumite situaţii pot însemnafoarte mult, inclusiv vieţi omeneşti.Evaluarea potenţialelor beneficii economice ale implementării aplicaţiilortelemedicale în sistemul ocrotirii sănătăţii din Republica MoldovaStudiul de caz – serviciul AVIASANPotenţialele beneficii economice ale implementării aplicaţiilor telemedicaleau fost estimate în baza exemplului indicatorilor principali ai activităţiiServiciului AVIASAN, care, pentru anul 2010 sunt:• Calculul brut al sumei medii a unei deplasări indică suma de 1795,00 lei.• Statistic circa 44% din deplasări nu se soluţionează cu transfer şi/sauintervenţie chirurgicală în teritoriu (2807 deplasări faţă de 1372 detransferuri în instituţii republicane şi 504 intervenţii chirurgicale „înteritoriu”), prin urmare, ipotetic, aceste cazuri pot fi soluţionate printeleconsultaţie.• În cifre reale, acestea sunt potenţiale 3 cazuri zilnic, cu valoare financiarăde circa 1795,00 X 3 = 5385,00 lei. Anual: 5385 X 365 =1965525,00 lei.În cazul utilizării tehnologiilor telemedicale, estimările medico-economicevor constitui:• Costul mediu pentru asigurarea unei teleconsultaţii este de ~ 70,00lei, pentru a asigura consultul zilnic a 3 cazuri = 210,00 lei şi respectivanual vom obţine = 210 X 365 = 76650,00 lei.Figura 10. Diferenţa cheltuielilor dintre teleconsultaţiişi metodele tradiţionale (lei)În calculul nostru nu au fost reprezentate cheltuielile ce ţin de răscumpărareainvestiţiilor în aparatajul specializat pentru efectuarea conexiunilorîn eter, dar nici costul transportului sanitar. Investiţia primară pentru dotareatehnică a două instituţii medicale pentru telemedicină a constituit 598791,00lei, care este sub costul unei ambulanţe specializate.Acceptând eroarea calculelor economice, valoarea reală a banilor economisiţinu scade mai puţin decât cu 1 500 000,00 lei/an.În perspectivă contează şi numărul instituţiilor medicale integrate într-oreţea telemedicală, fiind posibilă implicarea unimomentană a mai multor utilizatoriîn actul de asistenţă medicală virtuală. Astfel economiile financiare,dar şi de timp se măresc exponenţial.Studiul de caz – formarea medicală continuăPentru a afla potenţialele beneficii economice prin implementarea învăţământuluimedical la distanţă, ca prim pas vom estima cheltuielile totalesuportate de către instituţiile medicale din sistemul sănătăţii din RepublicaMoldova pentru educaţia continuă a medicilor şi farmaciştilor.Schema cheltuielilor comparative ale instituţiilor medico-sanitare înfuncţie de forma de studii este reprezentată în figura 11.– 26 – – 27 –

Figura 11. Cheltuielile comparative ale instituţiilor medico-sanitareîn funcţie de forma de studiiCheltuielile ipotetice ale instituţiilor medico-sanitare pentru instruirea continuăa efectivului de medici se va estima conform următorului algoritm:(1) Numărul anual de zile pentru învăţământ în cadrul formării continuese va calcula după cum urmează:Numărul de ore de perfecţionare pentru 1 medic pe an = 50 de ore.Numărul mediu al orelor de instruire pe zi este de 6 ore, deci 50 de ore /6 ore (zi) = 8,33 zile pe an pentru 1 persoană.Astfel, numărul anual de zile pentru învăţământ în cadrul formării continue= Numărul total de medici din Republica Moldova x 8,33 zile pe an pentru1 persoană = 12780 persoane x 8,33 zile = 106 457,4 zile de instruire pe an.(2) Costul unei zile de învăţământ medical continuu pentru instituţiilemedico-sanitare se va compune din:- Plăţi salariale zilnice ale celui plecat la instruire, respectiv salariulzilnic pentru persoana care îl înlocuieşte. Conform datelor MinisteruluiSănătăţii salariul mediu lunar al medicilor constituie circa 3400lei sau raportat la 22 de zile lucrătoare = 154,5 lei zilnic;- diurne – 55 de lei şi plata pentru cazare – 25 de lei.(3) Estimările didactico-metodice ale Facultăţii Educaţie Continuă în Medicinăşi Farmacie a USMF „Nicolae Testemiţanu” indică o posibilitateevidentă de trecere a circa 30% din numărul total de timp în format deînvăţământ medical la distanţă, în special din contul materiei teoretice.În aceste condiţii, timpul economisit de aflare în afara locului de muncăar constitui:106 457,4 zile de instruire pe an – 70% = 31937,2 zile anual.În cazul municipiului Chisinău: 71754,6 -70% = 21526,4 zile anual.(4) Economiile atribuite învăţământului medical la distanţă ar constitui:- Din contul plăţilor salariale – 31937,2 X 154,5 = 4 934 297, 4 lei- Din contul plăţilor diurnelor – 31937,2 – 21526,4 (fără mun. Chişinău)= 10410,8 zile x 80 lei (diurna şi cazarea) = 832864 lei- Total = 5767161,4 lei ANUAL doar din contul acestor articole.Potenţialul economic în acest caz este unul foarte mare, rezervele luifiind departe de a fi limitate doar de criteriile explorate aici şi de nivelulformării medicale continue, obiectivul nostru fiind de a demonstra ştiinţificexistenţa acestui potenţial în condiţiile prezente.6. VIZIUNI CONCEPTUALE ŞI STRATEGICEDE DEZVOLTARE A TEHNOLOGIILOR TELEMEDICALEAcest capitol include:• Concepţia dezvoltării tehnologiilor telemedicale în sistemul de sănătate• Planul de acţiuni strategice pentru implementarea tehnologiilor telemedicale• Concepţia dezvoltării tehnologiilor telemedicale în sistemul educaţionalÎn premieră a fost elaborată concepţia dezvoltării tehnologiilor telemedicaleîn sistemul de sănătate.De asemenea, a fost dezvoltat şi Planul de acţiuni strategice pentru implementareatehnologiilor telemedicale, urmare a analizei şi sintezei experienţeiinternaţionale în implementarea tehnologiilor telemedicale şi realizăriiproiectelor naţionale în domeniu, precum şi concepţiei dezvotării tehnologiilortelemedicale. Acest plan este prevăzut pe o durată medie de implementareşi cuprinde intervalul anilor 2012-2015.Este propus modelul de lege cu privire la telemedicină.Domeniile de intervenţie prioritară au fost structurate în: acţiuni fundamentale,implementare de servicii şi acţiuni de suport.În urma dezvoltării conceptului învăţământului medical la distanţă şi aexperienţei acumulate pe parcursul ultimilor 10 ani în implementarea proiectelorde învăţământ medical la distanţă atât prin metoda videoconferinţelor,cât şi bazate pe web, a fost propus proiectul de Statut al învăţământului medicalla distanţă, care va servi pentru managementul acestei direcţii didacticea tehnologiilor telemedicale în Republica Moldova.– 28 – – 29 –

CONCLUZII GENERALE:1. Evaluarea mediului de implementare a tehnologiilor telemedicale a evidenţiatcă sistemele informaţionale medicale funcţionează intr-un mediuneomogen, ceea ce limitează vădit posibilităţile de analiză şi intervenţie.Urmare analizei mediului de implementare a tehnologiilor informaţionalcomunicaţionale s-a stabilit că activităţile de implementare ale acestortehnologii în sistemul de sănătate sunt sporadice, fragmentate, fără continuitateşi durabilitate. Aceste particularităţi ale implementării TIC suntdatorate, în mare parte, imperfecţiunii cadrului legal existent, lipsei motivăriiîn dezvoltarea acestui domeniu, precum şi deficienţei de resurse,inclusiv umane, dar şi a lacunelor de coordonare/administrare a eforturilorîn domeniu, care fac mai dificilă fortificarea şi gestionarea eficientă aspaţiului informaţional unic.În acelaşi timp, mediul de implementare a tehnologiilor telemedicale înRepublica Moldova este unul favorabil şi are rezerve considerabile deoptimizare şi dezvoltare a domeniului prin: infrastructura tehnico-comunicaţionalărelativ adecvată, gradul înalt de motivare a populaţiei de autiliza tehnologii electronice medicale, experienţa de realizări de proiecteTIC în domeniu; etc.2. În baza rezultatelor studiului cadrului strategic pentru implementareatehnologiilor telemedicale constatăm că sistemul sănătăţii din RepublicaMoldova are trasate sarcini strategice pentru implementarea tehnologiilortelemedicale, care se regăsesc în Strategia naţională de edificare a societăţiiinformaţionale „Moldova Electronică”, Strategia de dezvoltare a sistemuluide sănătate în perioada anilor 2008-2017, Politica Naţională deSănătate din Republica Moldova, însă în prezent aspectele strategice aledomeniului sunt depăşite sau sunt descrise incomplet. În acelaşi timp, seconstată lipsa cadrului normativ privitor la utilizarea tehnologiilor e-Healthîn sectorul de sănătate, inclusiv implementarea fişei electronice a pacientuluişi circulaţia documentelor electronice. Astfel, ralierea la cadrullegal european este primordială şi vitală pentru dezvoltarea domeniului.3. Analiza cadrului legal pentru implementarea tehnologiilor telemedicalea demonstrat că cadrul legislativ din Republica Moldova nu este specificdomeniului respectiv şi nu conţine prevederi exprese pentru aplicareaacestuia. Chiar dacă în legislaţia naţională există unele prevederi cheiepentru domeniul supus analizei, cadrul legislativ-normativ rămâne a fiincomplet. Totodată, prevederile legale, utile pentru implementarea tehnologiilortelemedicale, sunt dispersate în diferite domenii, ceea ce constituieun impediment în orientarea potenţialilor utilizatori.4. Urmare studiului sociologic privitor la atitudinea lucrătorilor medicalifaţă de tehnologiile telemedicale, majoritatea respondenţilor (72,4%)consideră că telemedicina reprezintă perspectiva de dezvoltare a tehnologiilorinformaţionale în sectorul de sănătate. În acelaşi timp, studiul apus în evidenţă diferenţe semnificative statistic, în funcţie de mediul dereşedinţă, sex şi sectorul de activitate, privitor cunoaşterea de către aceştiaa conceptelor telemedicinei, ceea ce constituie unul din factorii majoride blocare a domeniului. Rezervele de cunoaştere sunt mai evidente înmediul rural, la persoanele de sex feminin, în sectorul de Asistenţă MedicalăPrimară. În toate grupurile de respondenţi gradul de conştientizarea conceptelor telemedicale, experienţa în utilizarea calculatorului şi perspectivelede utilizare a tehnologiilor telemedicale sunt interdependente,ceea ce indică necesiatea informatizării şi instruirii în domeniul tehnologiilortelemedicale a tuturor actorilor, implicaţi în activităţile respective.5. Realizarea stuidiului sociologic a permis elucidarea potenţialelor bariereîn dezvoltarea tehnologiilor telemedicale. Astfel, în opinia medicilor,barierele principale sunt următoarele: costurile înalte de implementare aacestor tehnologii (67,4%); lacunele legislative de operare (62,9%); lipsapoliticilor şi strategiilor în domeniu (54,7%); cunoştinţele insuficientepentru utilizarea tehnologiilor telemedicale (52,5%); lipsa standardelor(44,6%); infrastructura insuficient dezvoltată (43,2%) şi deficienţele încultura organizaţională (12,3%). Menţionăm, că la nivel global, conformdatelor literaturii de specialitate, primele trei bariere în implementareatehnologiilor telemedicale sunt costurile prea mari ale telemedicinei, lipsapoliticilor legislative şi cultura organizaţională.6. Atitudinea fără rezerve a specialiştilor medicali faţă de învăţământulmedical la distanţă demonstrează aprecierea înaltă a metodei şi calităţiiinstruirilor telemedicale. În pofida faptului că experienţa videoconferinţeloreste relativă, utilizarea unei astfel de comunicări în timp real areperspective mari de implementare în activitatea clinică, educaţională, ştiinţificăşi administrativă.– 30 – – 31 –

Studiul opiniei medicilor privitor la învăţământul medical la distanţă bazatpe web a evidenţiat atitudinea total pozitivă (100%) a acestora faţă deforma respectivă a învăţământului medical. Toţi participanţii în studiulde opinie consideră că această metodă de invăţământ poate fi şi trebuieimplementată în educaţia medicală postuniversitară, necesitatea în asemeneatehnologii fiind apreciată în medie cu 9,7 puncte din 10 posibile.56,2% de respondenţi consideră învăţământul la distanţă bazat pe Webmai eficient decât învăţământul tradiţional, calitatea metodei respectivede învăţământ fiind apreciată cu calificativele „înaltă” de către 86,8% derespondenţi şi „medie” de către 13,2% intervievaţi. 89,4% de medici ausubliniat sporirea gradului de accesibilitate la instruire prin intermediulinvăţământului la distanţă bazat pe Web. Atitudinea generală pozitivă faţăde invăţământul medical la distanţă bazat pe Web a fost mai evidentă lapersoanele tinere şi în mediul rural, fapt care denotă capacitatea educaţieila distanţă de a înlătura fenomenul de izolare profesională.7. Analiza stării actuale a proceselor de implementare a instruirii la distanţăa condus la identificarea următoarelor probleme prioritare:(i) lipsa unui cadru normativ-juridic, care ar reglementa modul de organizarea instruirii la distanţă şi procesele de certificare a cunoştinţelorteoretice şi abilităţilor practice;(ii) cunoştinţele insuficiente ale medicilor pentru utilizarea programelorde învăţământ la distanţă bazat pe web;(iii) experienţa insuficientă a cadrelor didactice în domeniul elaborăriide cursuri interactive multimedia, destinate instruirii la distanţă şirealizării instruirii propriu-zise.Un avantaj important al telemedicinei îl constituie câştigul evident altimpului, ceea ce este vital pentru pacientul critic – 5 ore necesare pentrurealizarea unui consult la Bălţi faţă de 0,5 ore necesare în soluţionareacazului prin intermediul tehnologiilor telemedicale, dar, în acelaşi timp,permite creşterea numărului de pacienţi consultaţi şi reduce efectul nefavorabil-istovitoral deplasărilor asupra specialistului, exclude deplasărileneargumentate şi permite utilizarea transportului sanitar specializat anumeîn cazurile indicate.9. Evaluarea potenţialelor beneficii economice ale implementării aplicaţiilortelemedicale în sistemul ocrotirii sănătăţii din Republica Moldovaa elucidat posibilităţi enorme de economii şi dezvoltare. Numai în bazaa 2 studii de caz – serviciul AVIASAN si formarea medicală continuăeconomiile constituie: AVIASAN – acceptând eroarea calculelor economice,valoarea reală a banilor economisiţi nu scade mai puţin decât 1500 000,00 lei/an şi 5 767 000,00 lei economii anual pentru 30% de timptransferat în format de învăţământ medical la distanţă.Potenţialul economic în aceste cazuri este foarte mare, rezervele lui fiinddeparte de a fi limitate doar de criteriile şi studiile de caz explorate, dimensiunilefiind mai mult decat considerabile la nivelul întregului sistemal sănătăţii.8. Beneficiile evidente medicale, înregistrate în urma proiectelor telemedicaleimplementate, demonstrează capacităţi şi rezerve serioase în sistemulsănătăţii din Republica Moldova pentru dezvoltarea sistemică şimasivă a acestor servicii în beneficiul sănătăţii persoanelor, comunităţiişi societăţii în ansamblu. În toate cazurile examinate am evidenţiatcapacităţi superioare sau cel puţin egale ale tehnologiilor telemedicale,comparativ cu cele tradiţionale în diagnostic şi consult medical. În cazulutilizării tehnologiilor telemedicale, precizia diagnosticului este comparabilăcu diagnosticarea prin consult direct al specialistului ServiciuluiAVIASAN.– 32 – – 33 –

RECOMANDĂRI:I. La nivel strategic:Reieşind din cele analizate, şi anume: depăşirea în timp a prevederilorstrategice prevăzute în Strategia de dezvoltare „Moldova electronic㔺i în SIMI, şi necesitatea tranşării acţiunilor prioritare în conformitate curigorile internaţionale şi europene, se impune elaborarea şi aprobarea noiiStrategii Naţionale de dezvoltare a domeniului e(m)-Health şi Telemedicinei.II. La nivel legislativ:Reieşind din caracteristica nespecifică, incompletă, dispersată a cadruluilegislativ-normativ în domeniul e(m)Health prezent în RM, soluţiile deînlăturare a deficienţelor şi de aliniere din start la standardele internaţionaleşi europene pot fi: aprobarea LEGII separate “CU PRIVIRE LA TEH-NOLOGII TELEMEDICALE” sau a unui capitol special în cadrul uneieventuale noi legi a Sănătăţii Publice în Republica Moldova.III. La nivel administrativ:În baza experienţei internaţionale, recomandărilor OMS şi a structurilorspecializate din domeniu, se propune crearea CENTRULUI DE TELEME-DICINĂ ŞI E-SĂNĂTATE – unităţii naţionale de coordonare, monitorizareşi dezvoltare a realizărilor în Sănătatea Electronică şi Telemedicină. Lipsaunei atare agenţii este un impediment major în implementarea tehnologiilortelemedicale.IV. La nivel de suport economico-financiar:Odată cu demonstrarea efectului economic enorm al implementării tehnologiilortelemedicale, se propune stabilirea mecanismelor motivaţionaleclare de stimulare a utilizării tehnologiilor telemedicale cost-eficiente. Unrol deosebit în asigurarea cadrului respectiv îi revine Companiei Naţionalede Asigurări în Medicină, care va monitoriza procesele de implementare subaspectul competitivităţii şi a exemplelor de bună practică. Prin urmare, intervenţiasectorului public, ca şi a parteneriatului public-privat, constituie uninstrument pentru aplicarea pe scară largă a sistemelor telemedicale.V. La nivel de infrastructură:Se propune dezvoltarea reţelei naţionale de centre telemedicale şi învăţământmedical la distanţă în baza USMF „Nicolae Testemiţanu”, spitalelorrepublicane şi celor 10 spitale regionale, conform reformei preconizate a serviciilorspitaliceşti, pentru ca ulterior la acestea să se alature alte instituţii şiservicii.VI. La nivel de probleme tehnico-comunicaţionale:Reieşind din faptul că accesul la internet de mare viteză şi conectivitateatotală sunt condiţii esenţiale pentru dezvoltarea telemedicinei, înzestrarea cuechipament digital a teritoriilor, mai ales a zonelor rurale şi a celor ultraperiferice,trebuie consolidată, astfel încât toţi cetăţenii să aibă acces în mod egalla servicii telemedicale.VII. La nivel de utilizatori ai tehnologiilor telemedicale se propune:a) dezvoltarea abilităţilor de utilizare a calculatorului de către toţi medicii,necunoaşterea calculatorului fiind un factor puternic de reticenţăfaţă de învăţământul medical la distanţă;b) acordarea unei atenţii speciale aspectelor legate de formarea practicienilorîn domeniul telemedicinei;c) formarea profesională pe teme de psihologie, pentru a umaniza relaţiala distanţă şi pentru a compensa lipsa prezenţei fizice, pe care seîntemeia până în prezent relaţia practician-pacient.VIII. La nivel de acţiuni imediate:Este necesară aprobarea de către autorităţile statului a variantei propusede CONCEPŢIE privind dezvoltarea tehnologiilor telemedicale în sistemulde sănătate şi a PLANULUI DE ACŢIUNI STRATEGICE pentru implementareatehnologiilor telemedicale, urmare a analizei şi sintezei experienţeiinternaţionale în implementarea tehnologiilor telemedicale şi a realizării proiectelornaţionale în domeniu, precum şi a concepţiei dezvoltării tehnologiilortelemedicale.IX. Aprobarea CONCEPŢIEI ÎNVĂŢĂMÂNTULUI MEDICAL laDISTANŢĂ şi examinarea şi aprobarea proiectului de Statut al învăţământuluimedical la distanţă, care va servi pentru managementul acesteidirecţii didactice a tehnologiilor telemedicale în Republica Moldova.– 34 – – 35 –

BIBLIOGRAFIE:1. Ababii I., Gaindric C., Lozan O, Brinişter Iu. Conceptual Issues in Developmentof Telemedicine in the Republic of Moldova. In: Computer ScienceJournal of Moldova. Chişinău, 2009, volume 17, nr. 1 (49), p.20-36.2. Ababii I., Lozan O. Impactul educaţiei la distanţă în instruirea medicilorde familie din Republica Moldova. În: Materialele Conferinţei Internaţionale„Instruirea specialiştilor pentru Asistenţa Medicală Primară”. Chişinău,2003, p.9-11.3. Ackerman MJ, Filart R, Burgess LP, Lee I, Poropatich RK: Developingnext-generation telehealth tools and technologies: patients, systems, anddata perspectives. Telemed J E Health 2010, 16(1):93-5.4. Ekeland AG, Bowes A, Flottorp S: Effectiveness of telemedicine: a systematicreview of reviews. Int J Med Inform 2010, 79(11):736-71.5. Bergmo TS: Economic evaluation in telemedicine – still room for improvement.J Telemed Telecare 2010, 16(5):229-31.6. Chanussot-Deprez C, Contreras-Ruiz J. Telemedicine in wound care. InternationalWound Journal, 2008, 5(5):651–654.7. Doarn CR, Merrell RC: A roadmap for telemedicine: barriers yet to overcome.Telemed J E Health 2008, 14(9):861-2.8. Fitzgerald R: Medical regulation in the telemedicine era. Lancet 2008,372(9652):1795-6.9. Jaspers M., Smeulers M., Vermeulen H. et al. Effects of clinical decision-supportsystems on practitioner performance and patient outcomes:a synthesis of high-quality systematic review findings. J. Am. Med. Inform.Assoc. 2011, vol. 18, no. 3, p. 327-334.10. Joseph V, West RM, Shickle D, Keen J, Clamp S: Key challenges in thedevelopment and implementation of telehealth projects. J Telemed Telecare2011, 17(2):71-7.11. Hailey D. The need for cost-effectiveness studies in telemedicine. J TelemedTelecare 2005; 11:379–383.12. Huang E.W., Hung R.S., Chiou S.F. et al. Design and development of atele-healthcare information system based on web services and HL7 standards.Adv. Exp. Med. Biol. 2011, vol. 696, p. 599-606.13. Lozan O. Strategia Naţională de dezvoltare a e-sănătăţii. În: InternationalConference „Tendencies of the Information Society Development”. Chişinău,2004, p.52-54.14. Lozan O. Fezabilitatea cadrului legal de implementare a tehnologiilortelemedicale în Republica Moldova. Chişinău, 2011, 160 p.15. Mahnke CB, Jordan CP, Bergvall E, Person DA, Pinsker JE: The PacificAsynchronous TeleHealth (PATH) system: review of 1,000 pediatric teleconsultations.Telemed J E Health 2011, 17(1):35-9.16. Murray E, Burns J, May C, Finch T, O’Donnell C, Wallace P, Mair F:Why is it difficult to implement e-health initiatives? A qualitative study.Implementation Science 2011, 6:6.17. Obstfelder A, Engeseth KH, Wynn R: Characteristics of successfully implementedtelemedical applications. Implement Sci 2007, 27;2:25.18. Sjögren LH, Törnqvist H, Schwieler A, Karlsson L: The potential of telemedicine:barriers, incentives and possibilities in the implementationphase. J Telemed Telecare 2001, 7(Suppl 1):12-3.19. Wade V, Eliott J, Karnon J, Elshaug AG: A qualitative study of sustainabilityand vulnerability in Australian telehealth services. Stud HealthTechnol Inform 2010, 161:190-201.20. Whited JD: Economic analysis of telemedicine and the teledermatologyparadigm. Telemed J E Health 2010, 16(2):223-8.21. Лозан О., Бадан В. Развитие телемедицинских технологий в РеспубликеМолдова. B: Украинский журнал телемедицины и медицинскойтелематики. Донецк, Украина, 2011, том 9, № 2, с.134-140.– 36 – – 37 –

LISTA LUCRĂRILOR PUBLICATE LA TEMA TEZEI• Monografii:1. Lozan O. Fezabilitatea cadrului legal de implementare a tehnologiilortelemedicale în Republica Moldova. Chişinău, 2011, 160 p.2. Mereuţă I., Popuşoi E., Eţco C., Untu B., Lozan O. Reglementareaactivităţii medicale în Republica Moldova. Chişinău, 1999, 183 p.• Articole în ediţii de profil naţionale:3. Lozan O. Evaluarea Învăţământului Medical la Distanţă bazat peWeb. În: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină.Chişinău, 2007, nr.5(20), p.4-8.4. Lozan O. Probleme conceptuale de dezvoltare a telemedicinei înRepublica Moldova. În: Anale Ştiinţifice ale Universităţii de Stat deMedicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Chişinău, 2009, vol.2,ed. X, p. 143-147.5. Lozan O., Jelamschi N. Fezabilitatea serviciului resurse umane dininstituţiile medico-sanitare la etapa de tranziţie a sistemului sănătăţii.În: Anale Ştiinţifice ale Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie„Nicolae Testemiţanu”. Chişinău, 2010, vol.2, ed. a XI-a, p.137-145.6. Lozan O., Romancenco A. Fortificarea serviciului resurse umane încadrul USMF ,,Nicolae Testemiţanu”. În: Anale Ştiinţifice ale Universităţiide Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”,Chişinău, 2010, vol.2, ed. a XI-a, p. 145-150.7. Gramma R., Lozan O. Unele contradicţii etico-legale în managementulsistemului de sănătate publică din perspectiva respectăriidrepturilor fundamentale ale omului. În: Anale Ştiinţifice ale Universităţiide Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”.Chişinău, 2010, vol.2, ed. a XI-a, p. 150-157.8. Nemerenco A., Lozan O. Oportunităţi în utilizarea fişelor electronicemedicale în asistenţă medicală primară. În: Anale Ştiinţifice aleUniversităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”.Chişinău, 2011, vol.2, ed. XII, p. 219-224.9. Popov I., Lozan O. Sporirea eficienţei şi calităţii serviciilor de asistenţămedicală primară prin implementarea sistemului informaţional.În: Anale Ştiinţifice ale Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie„Nicolae Testemiţanu”. Chişinău, 2011, vol.2, ed. XII, p. 224-229.10. Lozan O. Aspecte ale relevanţei cadrului legal de implementare atehnologiilor telemedicale. În: Anale Ştiinţifice ale Universităţii deStat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Chişinău, 2011,vol.2, ed. XII, p. 213-218.11. Лозан О., Ецко К. Возможности применения телемедицинскихтехнологий в Республике Молдова. În: Sănătate Publică, Economieşi Management în Medicină. Chişinău, 2011, nr.4 (39), p.49-51.12. Lozan O. Beneficii economice ale implementării învăţământuluimedical la distanţă. În: Sănătate Publică, Economie şi Managementîn Medicină. Chişinău, 2012, nr.1, p. 27-30.• Articole în reviste recenzate internaţionale:13. Ababii I., Gaindric C., Lozan O, Brinişter Iu. Conceptual Issues inDevelopment of Telemedicine in the Republic of Moldova. In: ComputerScience Journal of Moldova. Chişinău, 2009, volume 17, nr. 1(49), p.20-36.14. Лозан О., Бадан В. Развитие телемедицинских технологий вРеспублике Молдова. B: Украинский журнал телемедицины имедицинской телематики. Донецк, Украина, 2011, том 9, № 2,с.134-140.15. Lozan O., Galbur O., Jelamschi N. Politica resurselor umane dinsănătate în Republica Moldova. În: Management în Sănătate. Bucureşti,România, 2008, nr. 1-2, p.34-40.• Articole în culegeri de materiale naţionale:16. Brinişter I., Svetlana Şciuca, Lozan O. Program educaţional la distanţăal copilului cu astm: realităţi şi perspective. Conferinţă naţionalăcu participare internaţională „Astmul bronşic la copii”. Chişinău,2006, p. 87-89.17. Gavriliuc M., Lozan O., Grumeza A. Telemedicina în neurologie.Perspective în activitatea de cercetare. În: Materialele conferinţei ştiinţifice„Probleme actuale ale organizării şi autoorganizării sistemuluide cercetare-dezvoltare în Republica Moldova”. Chişinău, 2011,p. 241-246.– 38 – – 39 –

• Articole în culegeri de materiale internaţionale:18. Лозан О. Эффективность Дистанционного ПоследипломногоМедицинского Образования. În: Materialele I–ei conferinţe ştiinţificecu participare internaţională a specialiştilor din economie, finanţeşi organizare a activităţii instituţiilor medicale din RepublicaMoldova. Chişinău, 2002, p. 276-281.19. Ababii I., Lozan O. Impactul educaţiei la distanţă în instruirea medicilorde familie din Republica Moldova. În: Materialele ConferinţeiInternaţionale „Instruirea specialiştilor pentru Asistenţa MedicalăPrimară”. Chişinău, 2003, p.9-11.20. Lozan O. Rolul şi aplicaţiile tehnologiilor telemedicale în RepublicaMoldova. În: Materialele Conferinţei a VIII-a Ştiinţifice Internaţionale„Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de supravieţuirea omului: probleme de interconexiune şi interacţiune”.Chişinău, 2003, p. 97-100.21. Lozan O. Învăţământul la distanţă în medicină. În: Materialele Conferinţeia VIII-a Ştiinţifice Internaţionale „Bioetica, Filosofia, Economiaşi Medicina în strategia de supravieţuire a omului: problemede interconexiune şi interacţiune”. Chişinău, 2003, p. 100-103.22. Lozan O. Strategia Naţională de dezvoltare a e-sănătăţii. În: InternationalConference „Tendencies of the Information Society Development”.Chişinău, 2004, p.52-54.23. Lozan O., Brinişter Iu. Analiza fezabilităţii strategiei naţionale dedezvoltare a e-sănătăţii. În: International Conference „Tendencies ofthe Information Society Development”. Chişinău, 2004, p.50-52.24. Ababii I., Lozan O., Badan V. Implementarea şi Dezvoltarea TehnologiilorTelemedicale În Republica Moldova. În: 4-th InternationalConference in Informational Tehnologies „Bit+”. Chişinău, 2004.27. Roşioru A. Lozan O. eHealth Strategy in Republic of Moldova.Med-e-Tel 2011 The International eHealth, Telemedicine and HealthICT Forum for Education, Networking andBusinesshttp://medetel.lu/download/2011/parallel_sessions/presentation/day2/eHealth_Strategy_in_Moldova.pdf. Luxembourg, 6-8 April, 2011.28. Lozan O. eHealth Strategy in Moldovahttp://ec.europa.eu/enlargement/taiex/dyn/taiex-events/library/detail_en.jsp?EventID=43925#top. Brussels, 14-15 July, 2011.Lucrări metodico-didactice:• Manuale29. Eţco C., Lozan O. Sistemul informaţional al managementului. În:Constantin Eţco. Management în sistemul de sănătate. Chişinău,2006, p.696-729.• Teze ale comunicărilor ştiinţifice internaţionale:25. Lozan O. The Role of Telemedicine and Distance Learning in TrainingProfessionals for Primary Care in Moldova. În: InternationalConference „Training Professionals for Primary Health Care”, Chişinău,2003.26. Lozan O. Implementarea şi dezvoltarea tehnologiilor telemedicaleîn Republica Moldova. În: 4-th International Conference in InformationalTehnologies „Bit+”. Chişinău, 2004, p. 121-122.– 40 – – 41 –

ADNOTARELozan Oleg„Tehnologii telemedicale în sistemul educaţional şi de sănătate”Teză de doctor habilitat în medicinăUSMF „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, 2012Structura tezei: lucrarea este expusă pe 200 de pagini de text electronic, constă din introducere, 6capitole, concluzii, recomandări practice, rezumat în limbile română, rusă, engleză şi indice bibliograficcu 217 referinţe, include 42 de figuri şi 9 anexe. Rezultatele obţinute sunt publicate în 29 de lucrări ştiinţifice,2 monografii şi 1 manual.Cuvinte-cheie: tehnologii telemedicale, sănătate electronică, Sistem Informaţional Medical, învăţământmedical la distanţă, beneficii medicale, sociale, economice.Domeniul de studiu – tehnologii telemedicale în sistemul sănătăţii publice.Scopul: Evaluarea complexă a aspectelor manageriale, informaţionale, juridice şi didactice pentruargumentarea implementării tehnologiilor telemedicale în sistemul educaţional şi de sănătate din RepublicaMoldova.Obiectivele lucrării: Analiza tendinţelor contemporane mondiale de aplicare a tehnologiilor telemedicale;evaluarea mediului de implementare a tehnologiilor telemedicale, a fezabilităţii cadrului legal naţionalde implementare a tehnologiilor telemedicale; analiza experienţei proiectelor implementate în domeniul telemedicineişi învăţământului medical la distanţă pentru identificarea ariilor prioritare de implementare ulterioarăa tehnologiilor studiate; identificarea potenţialelor obstacole şi perspective; argumentarea beneficiilorimplementării aplicaţiilor telemedicale în sistemul educaţional şi de sănătate; elaborarea conceptelor, strategiilorşi planurilor de acţiuni strategice ale dezvoltării tehnologiilor telemedicale în Republica Moldova.Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Pentru prima dată în Republica Moldova a fost efectuat unstudiu complex al problemei implementării tehnologiilor telemedicale şi a diferitor metode de învăţământmedical la distanţă prin videoconferinţe şi bazat pe Web – toate domenii de pionierat în cercetarea şipractica naţională. Au fost studiate aspectele manageriale, juridice, sociologice şi didactice de gestionarea aplicaţiilor telemedicale, precum şi beneficiile implementării tehnologiilor telemedicale, conceptele şiplanurile de acţiuni strategice de realizare.Problema soluţionată în teză. Au fost stabilite şi argumentate ştiinţific căile de dezvoltare a tehnologiilortelemedicale, care fac faţă necesităţilor contemporane ale sistemului medical şi actorilor în relaţiecu el: pacienţi, lucrători medicali, manageri etc.Au fost argumentate, propuse şi demonstrate experimental necesitatea şi modalităţile de implementarea învăţământului medical la distanţă, ceea ce determină crearea noii direcţii ştiinţifice în RepublicaMoldova – domeniul telemedicinei şi sănătăţii electronice.Semnificaţia teoretică. Prin rezultatele cercetării au fost fundamentate căile de perspectivă progresivăde: diagnostic, consultare, tratament şi monitorizare a stării sănătăţii pacienţilor şi utilizatorilor deservicii medicale; organizare a serviciilor educaţionale în domeniul medical; management al asistenţeimedicale. Rezultatele studiului dezvoltă cunoştinţele teoretice privind implementarea tehnologiilor telemedicaleîn condiţiile sistemului sanitar în tranziţie şi permit stabilirea reperelor teoretice avansate îndomeniul abordat.Rezultatele studiului vor constitui suport teoretic de dezvoltare a direcţiilor ştiinţificenoi: teleimagistică, teleneurologie, teleoncologie, telediagnostic, telemonitoring etc.Valoarea aplicativă a lucrării. Rezultatele studiului au fost implementate în activitatea didacticoştiinţificăşi clinică a USMF „Nicolae Testemiţanu” şi a Şcolii de Management în Sănătate Publică, înactivitatea clinico-ştiinţifică a Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie şi Institutului Oncologic. Rezultatelecercetării sunt parte componentă a actelor normative şi activităţii practice în Guvernul RepubliciiMoldova, Ministerul Sănătăţii, în instituţiile medicale etc. Rezultatele lucrării sunt utilizate în cadrulactivităţilor realizate de către Alianţa Internaţională Americană pentru Sănătate, Fondul Global pentrucombaterea tuberculozei, malariei şi HIV/SIDA, ş.a.Implementarea rezultatelor ştiinţifice: prin implementarea tehnologiilor telemedicale s-a demonstratştiinţific potenţialul sporirii accesibilităţii şi calităţii serviciilor medicale şi educaţionale în sănătate şibeneficii majore sociale, medicale şi economice pentru societate. În baza prezentei cercetări, în RepublicaMoldova activează 7 proiecte telemedicale în sistemul sănătăţii şi educaţiei medicale.SUMMARYLozan Oleg”The Telemedicine Technologies in Education and Health System”PhD ThesisState University of Medicine and Pharmacy „Nicolae Testemiţanu”,Chişinău, 2012Thesis structure: The study is exposed on 200 electronic text pages, consists of introduction,6 chapters, conclusions, practical recommendations, summary in Russian, Romanian and Englishlanguages, bibliographical index with 217 references, including 42 figures, and 19 annexes. Theobtained results are published in 29 scientific papers, including 2 monographs and 1 manual.Keywords: Telemedicine technology, electronic health, Medical Information System, distancemedical education, medical, social and economic benefits.Study domain – The telemedicine technologies in the public health systemPurpose: Complex evaluation of management, informational, legal and didactical issues forintroduction of telemedical technologies in health and education system in Moldova.Objectives: The objectives of this thesis are analyse contemporary trends in worldwide applicationof telemedical technologies, environmental assessment for implementation of telemedicaltechnologies, the feasibility of implementation in the national legal framework of telemedicine technologies,analysis of projects implemented in the field, experience of telemedicine and distancemedical education, identification of priority areas for further implementation of technologies studied,identifying potential obstacles and opportunities; assessment of benefits of implementing telemedicineapplications in education and health, development of concepts, strategies and action plans andstrategic development of telemedicine technologies in distance medical education in Moldova.Scientific originality and actuality: For the first time in Moldova was comprehensive studyof the problem of implementation telemedicine technologies and different methods of distancemedical education Web-based and videoconferencing – all areas of pioneering in research andpractice was conducted. In additon, managerial, legal, sociological and didactical aspects of telemedicineapplications and benefits for implementation of telemedicine were studied.The main problem solved with the current study: The scientific concepts and strategicaction plans for implementation of telemedicine technology and distance medical education, resultingin the creation of new scientific directions in Moldova – the telemedicine and electronichealth, has been addressed in a thorough and scientific methodology.Theoretical value of the study: The results already implemented in educational, scientificaland clinical activities SUMP “Nicolae Testemitanu” and medical institutions in the Republic ofMoldova will contribute to improving the quality, accessibility and reducing costs of educationalservices and health system.Applicative value of the study. The findings were implemented in educational, scientificalactivities and clinical activity of SUMP “Nicolae Testemitanu” and School of Public Health Management,clinical and scientific activities of the Institute of Neurology and Neurosurgery andInstitute of Oncology. Research results are part of normative and practical activities of the Governmentand Ministry of Health. The results are used by American International Health Alliance,Global Fund of TB, Malaria and HIV / AIDS, etc.Implementation of scientific results: The implementation of telemedicine technologies toenhance accessibility and scientifically proven potential quality of care and health education andmajor social, medical and economic benefits. Based on this research, Moldova operates seventelemedicine projects in the health system and medical education.– 42 – – 43 –

РЕЗЮМЕЛозан Олег„Телемедицинские технологии в системе образования и здравоохранения”Диссертация доктора хабилитат медицинских наукГосударственный Университет Медицины и Фармации«Николае Тестемицану», г. Кишинев, 2012Структура диссертации: введение, 6 глав, заключение, выводы, практические рекомендации,библиография содержащая 217 источников, 42 рисунков, 19 приложений, 200 печатных страниц. Полученныерезультаты опубликованы в 29 научных работах, включая 2 монографии и 1 учебное пособие.Ключевые слова: телемедицинские технологии, электронное здоровье, медицинская информационнаясистема, дистанционное медицинское образование, медицинские, социальные и экономическиевыгоды.Область – технологии телемедицины в системе здравоохранения.Цель исследования: Kомплексная оценка управленческих, информационных, правовых идидактических вопросов для научной аргументации внедрения телемедицинских технологий вРеспублике Молдова.Задачи исследования: Анализ тенденций в современном мире телемедицинских технологий,оценка среды внедрения телемедицинских технологий, возможности национальной правовойбазы для применения телемедицинских технологий, анализ проектов, реализуемых в области телемедициныи дистанционного медицинского образования, определение приоритетных направленийдеятельности по внедрению технологий, выявление потенциальных препятствий и возможностей;определение преимущества внедрения телемедицины в области образования и здравоохранения,разработка концепций, стратегий и планов действия по стратегическому развитию технологийтелемедицины в Республике Молдова.Новизна и научная оригинальность. Впервые в Молдове было проведено комплексноеисследование проблем применения телемедицинских технологий и различных методов дистанционногомедицинского образования – все эти области – пионеры в исследованиях и практике.Изучались управленческие, юридические и социологические аспекты применения телемедицинскихтехнологий и преимущества их внедрения в практику.Проблема представленная в диссертации. Научно аргументированы пути развития телемедицинскихтехнологий, в соответствии с современными потребностями пациентов, медицинскихработников, менеджеров и медицинской системы в целом. Были обоснованы, предложены и экспериментальнопродемонстрированы необходимость и условия для осуществления дистанционногомедицинского образования, что привело к созданию новых научных направлений в Молдове – областителемедицины и электронного здравоохранения.Теоретическая значимость работы. Результаты исследования основали новые перспективныенаправления в: диагностике, консультации, лечении и мониторинге состояния здоровьяпациентов и потребителей медицинских услуг, организации образовательных услуг в медицинеи управлении системы здравоохранения. В результате исследования были разработаны теоретическиезнания по реализации телемедицинских технологий в системе здравоохранения в переходныйпериод и обеспечена теоретическая поддержкя для развития новых научных направлений.Практическая значимость работы. Полученные результаты были использованны в педагогическойи научно-практической деятельности ГУМФ „Николае Тестемицану” и Школы ОбщественногоЗдравоохранения, клинической и научной деятельности Института Неврологии и Нейрохирургиии Института Онкологии. Результаты исследования являются составляющей частьюнормативных актов и практической деятельности Правительства Республики Молдова, МинистерстваЗдравоохранения, медицинских учреждений и т.д. Полученные результаты используются впроектах, проводимых Американским Международным Союзом Здравоохранения, ГлобальнымФондом по борьбе с туберкулезом, малярией и ВИЧ / СПИДом и т.д.Внедрение научных результатов: было научно обоснованно, что внедрение телемедицинскихтехнологий способствует повышению доступности и качества медицинской помощи и медицинскогообразования. На основании этого исследования, в Молдове работают семь телемедицинскихпроектов в системе Здравоохранения и медицинского образования.LOZAN OLEGTEHNOLOGII TELEMEDICALEÎN SISTEMUL EDUCAŢIONAL ŞI DE SĂNĂTATE14.00.33 MEDICINĂ SOCIALĂ ŞI MANAGEMENTAutoreferatul tezei de doctor habilitat în medicinăAprobat spre tipar 04.2012Hârtie offset. Tipar offset.Coli de tipar: 2,75Formatul hârtiei 60x84 1/16Tiraj 200 exemplare.Comanda nr.:Î.S. F.E.-P. „Tipografia Centrală“, mun. Chişinău, str. Florilor 1– 44 – – 45 –